1.

Din continutul reglementarilor juridice actuale privind protejarea monumentelor istorice enuntati urmatoarele:- modul de
dobandire al calitatii de monument istoric- definiti monumentul istoric- categoriile de importanta ale monumentului
istoric
- dobandirea calitatii de monument: propunere din partea Ministerului Culturii si Cultelor, experti autorizati sau specialisti
atestati nscrisi n registrele Ministerului Culturii si Cultelor, se nainteaza compartimentului de specialitate din Ministe
rul Culturii siCultelor, care o analizeaza si o prezinta dupa caz Comisiei Nationale de Arheologie si/sau Comisiei Nationale a
MonumentelorIstorice spre analiza. Secretarul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice elaboreaza proiectul de ordin de clasare
sau dedeclasare, pe care l nainteaza ministrului culturii si cultelor spre aprobare.(cap 2,art12,legea 422/2001)- monument istoric
cuprinde att creatia arhitecturala izolata ct si asezareaurbana sau rurala care aduce marturia uneicivilizatii anumite, a unei evolutii
semnificative sau a unui monument istoric.Legea 422/2001, rectificata cu 259/2006-Legeprivind protejarea monumentelor
istorice.Monumentele istorice sunt bunuri imobile, constructii si terenuri situate pe teritoriulRomniei sau n afara
granitelor, proprietati ale statului romn, semnificative pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si
universala.Monumentele
istorice fac parte integranta din patrimoniul cultural national si sunt protejate prin lege.
Activitatile si
masurile de protejare a monumentelor istorice se realizeaza n interes public. n conditiile prezentei legi interventiile
asupramonumentelor istorice pot constitui cauza de utilitate publica.- Categorii de importanta - interes international - interes national -
interes localConform legii 422/2001 completata cu legea 259/2006, art.7.Monumentele istorice se claseaza astfel:a) n grupa A -
monumentele istorice de valoare nationala si universala;b) n grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul
cultural local.

2. Descrieti parcursul unei lucrari de restaurare la un edificiu (fazele).
- faza I
dupa selectarea obiectivului care va fi conservat in baza unei argumentari privind starea fizica, importanta siposibilitatile economice
locale si regionale
se realizeaza proiectul- faza II
executia lucrarilor proiectate- faza III
inspectia si receptia finala a lucrarilor + eventuale completari si corectari de detaliu acolo unde studiile preliminare nuau anticipat
necesitatea acestora

3.Detaliati succesiunea etapelor parcurse pentru elaborarea documentatiei tehnice privind conservarea-restaurareaunui
edificiu.
proiectul preliminar
este o faza necesara obtinerii resurselor financiare pentru realizarea si punerea in opera a proiectului;rezumatul cercetarilor si
analizelor, dar si analiza metodelor si solutiilor alese pentru interventie; releveul monumentului istoric incare sunt indicate materiale
existente, tehnicile de executie; releveul de degradare la care sunt marcate atat degradarilesuperficile cat si cele structurale-
proiectul definitiv
aprofundeaza toate aspectele atinse in faza preliminara, accentuand aportul cercetarii stiintifice si aevaluarilor economice, toate
calculele structurale, toate calculele pentru instalatii si conectarea la utilitatile publice(apa, canal,gaze, electricitate,
cablu), calcule economice defalcate pe specialitati, caiete de sarcini pentru antreprenori si conservatori,programul de lucrari si
coordonarea specialitatilor, contractul cu antrepriza, planul de siguranta privind prevenirea accidentelorsi evacuarea lucratorilor-
proiectul de executie
contine toate piesele scrise si desenate necesare punerii in opera a lucrarilor. Scara pieselor poatevaria de la 1/50 1/20 1/1,
necesarul de materiale, antemasuratoare pentru fiecare tip de lucrari, precum si costurile, planulde intretinere al cladirii

4. Modalitati de consemnare a starii fizice la constructii. Tipuri de relevee, scari grafice de redactare.
- proiect preliminar si proiect definitiv- releveu-masurarea, desenarea si reprezentarea la scara a elementelor unei constructii, al unui
ansamblu de constructii sau aleunui detaliu constructiv. -conventii grafice- desenele se vor realiza in tus si creion tare, hartie alba.
Scara pieselor poate varia dela 1/50
1/20
1/1- Releveu de degradare-surprinde toate etapele de degradare existente- Releveu fotografic - metoda de inregistrare a datelor
foarte complexa dpvd al exigentelor tehnice


5.Enuntati o clasificare a rocilor utilizate in constructii. Identificati exemple pentru fiecare tip de roca.
- rocile magmatice sunt acele roci formate prin consolidarea magmei la diverse niveluri ale crustei terestre (bazaltul,
andezitul i trahitul)
rocile magmatice formate prin solidificarea i rcirea magmei la suprafaa pmntului se numesc vulcanice
(granitul)- rocile sedimentare
sunt roci formate ca urmare a degradrii chimice i fizice a rocilor cauzat de factori diveri: oxidarea, a transportului
i depunerii aluviunilor aduse de apele curgtoare
[(arenitele/gresiile, calcarul, travertinul, alabastrul (stalactite saustalacmite)]- rocile metamorfice provin dintr-o
modificare de roci petrecute la temperaturi joase si la presiuni deosebit de inalte - rezulta ingeneral in urma miscarilor
unor placi ale litosferei una impotriva celeilalte (marmura)

6. Ciclul de producere al caramizilor traditionale utilizate in restaurarea edificiilor.
argila este materia prima din care se fabrica caramida si este o substanta minerala cu granulatie foarte finA de originesedimentara
(argile marine, fluviale, lacustre, morenice); dpdv chimic argila este compusa din siliciu, alumina si calciu; exista
simagneziu,mangan, potasiu, titan, plumb, sodiu, fier, sulf in diferite cantitati; dpdv mineralogic argila contine cuart,
calcite, ilite,feldspati, clorite, caolinite, smectite...- utilizarea caramizilor nearse sau arse poate fi pusain legatura cu functiunea
finala si rapiditatea de executie; ambele tipuri suntutilizate pana in zilele noastre.- prelucrarea argilei: extragerea materiei prime,
cernerea argilei si separarea materilei fine de cea grosiera, realizareaamestecului: pulbere de argila, apa, balast-nisip, paie; vibrarea,
baterea in forme pentru eliminarea bulelor de aer- cuptoarele traditionale erau sapate in pamant si acoperite cu material lemnos si
apoi cu pamant, arderea avea loc in intervalula cateva zile; cuptoarele moderne sunt din zidarie au cos de fum si gura de alimentare
cu combustibil.- calitatea caramizilor depindea de: calitatea componentelor din amestecsi proportiile dintre ele, calitatea si materialul
formelor,pozitia in cuptorul de coacere si tempertura, (puteau rezulta fisuri sau vitrificari pe anumite portiuni, variatii cromatice de
lagalben la brun)- forma era conditionata de locul de montaj si calitatea detaliului cerut de proiect.- tipologia: caramizi pt. zidarie,
caramizi pt. coloane, caramizi pt. pavimente, pt. cornise, detalii decorative, tigla, olane, altedetalii arhitecturale sau
functionale, caramizi cu tratamente speciale a vista si smaltuite
7. Incompatibilitatile utilizarii ipsosului in lucrarile de restaurare a suprafetelor de arhitectura (var, metal). (!!!)
I p s o s u l
= sursa este piatra de ipsos (selenit) se coace in cuptoare la 110-160C. Produsul se macina si se foloseste in
amesteccu var, nisip, apa in diverse proportii
- alternanta umed/uscat este intalnita in orele de maxima insolatie. Apa se evapora si cristale de saruri solubile
(gipsul!) suntdepozitate pe suprafata pietrei. Cicluri repetate de umed/uscat cauzeaza absorbtia apei in piatra
deschizand canale in crustaasa cum trec printre granulele de calcit. In timpul uscarii succesive, substantele dizolvate se depun pe
canale si pe suprafata.Cristalele de gips sunt repede erodate de apa datorita solubilitatii lor marite- crusta de gips incorporeaza
particule aduse de aer, cenusa, praf apoi se lipesc dar raman in continuare poroase. Grosimeacrustei poate fi mare, dar cu o rata
mica de crestere- compozitia chimica si proprietatile fizice ale crustei, comparate cu restul pietrei sunt diferite:
densitatea mare, permeabilitateascazuta la apa si o totala sau partiala inlocuire a CaCO 3 cu CaS (sulfat de calciu). Aceasta
diferentiaza si viteza de degradare apietrei, din urmatoarele motive:- variatiile de volum - gipsul are un volum mai mare decat
volumul de calcit generand crapaturi si pori de suprafata insotite detensiuni in suprafata,- diferentele in dilatarea
termica a gipsului fata de calcit. Diferenta este marita de crusta neagra de exterior (cauzata de fum siparticule
carbonatice) care tind sa absoarba o cantitate mare de radiatii fata de straturile albe din piatra si fata de incapacitateade transfer
termic al pietrei,- reducerea permeabilitatii mareste retentiile de apa si toate efectele asociate.

8. TIPURI DE VAR restaurare: caracteristici.
- varul aerian (provine dintr-un calcar pur) este o piatra de calcar se coace la 800-900C si obtinem, utilizat la mortare
sitencuieli. Varul aerian, stins si nestins, e folosit la noi pentru vopsirea peretilor si pentru dezinfectare. Putini stiu ca
varul poate fifolosit si la tencuieli! Dupa coacere rezulta var nestins. Stingerea se face in gropi in care este adus varul si este
acoperit cunisip. Aici in contact cu apa meteorica, peparcursul a cca. 12 luni procesul este lent si de durata, daca se doreste
obtinerea unuivar pt tencuieli fine- varul hidraulic provine dintr-un calcar argilos. Piatra de calcar se coace la 1000-1200C
si este utilizat pentru mortare sitencuieli care se intaresc in contact cu apa.
Proprietile varului hidraulic permit formularea de amestecuri i mortare pentruconsolidare, tencuieli i vopsele pentru
umplere i protejare, mortare i tencuieli deumidificante i hidrofuge, precum i gleturi i
vopsele decorative. Varul hidraulic lasa peretii sa respire foarte bine si e ideal pentru tencuirea peretilor de vaiuga sau alocurilor
umide cum sunt pivnitele, subsolurile, peretii subterani. Putem chiar sa facem fundatii, pavaj, intr-un cuvant poate fifolosit in toate
locurile unde este umiditate sau unde circulatia aerului e impiedicata. In plus varul este un bun izolant fonic cat
sitermic, dar performantele sale pot fi ameliorate amestecand in mortarul de var bucati de in sau canepa. Exista 3 feluri de
varhidraulic- departajarea se face dupa continutul de argila si un indice de hidraulicitate propus chiar de catre Vicat. Primul
varulNHL 2 are cele mai putine calitati hidraulice si e in general folosit pe suporturi usoare cum ar fi peretii de
pamant, caramizile depamant, pietre usoarele si tencuielile cu canepa
timpul de uscare e de 18 la 24 de ore. Varul 3.5 e cel mai des folosit pentrutoate tipurile de constructii: pavaje, tencuieli. Se intareste
in 10 la 12 ore si se poate aplica pe pietre, pamant, caramizi. VarulNHL 5 are cele mai multe proprietati hidraulice si se foloseste
indeosebi la fabricarea pavajelor. Timpul sau de intarire e de la 3la 5 ore. Foarte important este sa nu cumva sa confundam
varul hidraulic NHL cu NHL-Z ce contine ciment si nici cu varulartificial HL care de fapt este un ciment realizat din deseuri
inerte macinate

9. Factori ce determina degradarea materialului litic la o constructie veche. INTRINSECI - compozitia chimica si mineralogica/
petrografia si caracteristicile fizice: textura, structura, granulometria, porozi-tatea, permeabilitatea, densitatea, duritatea, coeficientul de
imbibare cu apa, rezistenta la compresiune, rezistenta la flexiune,rezistenta la lovituri, rezistenta la uzura, difuziunea termica-
IMPUSI - asuma un rol fundamental in definirea raportului de interactiune ambient/obiect: forma, tratamentele de
supra-fata/finisajele, tratamentele datorate restaurarilor anterioare, utilizarea obiectului- EXTRINSECI: clima, microclima
(pozitia edificiului in functie de punctele cardinale, vantul, ploaia; fie microclimatul din spatiiinchise), poluarea
tamosferica, vibratiile si alte stresuri ambientale
10. Deosebiri intre degradarea fizica si cea chimica a unui material de constructie.-
alterarea chimica rezulta dintr-o profunda modificare a rocii initiale care se transforma in material argilos, solutie salina saumateriale
solubile- alterarea fizica in schimb poarta materialul litic la un reziduu de material rocios (care d.p.d.v. chimic este stabil.)

11. Factori ce favorizeaza atacul biologic microscopic la o ruina.
- clima calda si umeda- medii prielnice: lumina, oxigenul, anhidrida carbonica, apa, unele saruri- algele si celelalte microorganisme se
fixeaza pe pietrele poroase sau deja degradate, fie sub fragmentele deja dizlocate- lichenii apar in medii putin poluate si sunt usor de
recunoscut dupa culorile vii

12. Degradari fizice si factorii care le determina.
- agentii exteriori sunt actiunea apei: porozitatea, ascensiunea capilara, permeabilitatea; actiunea
inghetului/dezghetului: apa calichid ce umezeste suprafetele de piatra este absorbita in interiorul capilarelor cu o
forta invers proportionala diametruluicapilarelor insele. Daca temperatura apei din capilare scade vaporii de apa care intai
condenseaza si apoi ingheatatransformandu-se in gheata - crescand volumul cu 9%. Eforturile mecanice, exercitate
asupra peretilor capilarelor, conduc fie lao depasire a rezistentei materialului adica la fisuri, fie la o largire
a capilarelor microfracturi viitoare fisuri; manevrarea mecanica;actiunea vantului; actiunea temperaturii (variatii de
temperature
40-50C/zi produce cresteri de volum blocurilor masive de piatra, iar in placile subtiri - curbari. Rosturile lasate
intre blocurile de piatra au rolul de a impiedica o degradare prematura a pietrelor. In prezenta
apei degradarile se accentueaza provocand exfolieri); sarurile solubile in apa si cristalizarea sarurilor - provoaca
o crestere de volum si exercita presiuni ridicate in interiorul rocii poroase (care rezista putin, asa cum s-a
afirmat, lafortele taietoare si la tractiune), plantele crescand in fisuri, miscarile tectonice
- degradarea fizica are loc atunci cand rocile s-au fragmentat fara ca acestea sa fi suferit modificari chimice. Acest fenomeneste
specific climelor reci unde degradarea este legata de ciclul inghet-dezghet sau climelor foarte calde si uscate undeinsolatia provoaca
fisuri (clima desertica).- factorii care influenteaza degradarea fizica sunt: compozitia mineralogica a rocii, granulometria, textura, forma
componentelorminerale (rocile cu elemente mari se distrug fizic foarte repede, cele cu elemente mici se desfac in fragmente
poliminerale -cazul rocilor metamorfice si sedimentare - care foarte rar se dezintegreaza in fragmente de dimensiunea sedimentelor
originare)- degradarea fizica conduce la o diminuare/pierdere a clastelor marind astfel suprafata disponibila degradarii chimice.
Texturarocilor sedimentare este formata din planuri paralele de stratificare, dand astfel un sens preferential degradarii:
decojirea,exfolierea



13. Degradari chimice si factorii care le determina.
- alterarea chimica rezulta dintr-o profunda modificare a rocii initiale care se transforma in material argilos, solutie salina saumateriale
solubile- oxidarea (fenomen comun oricarei specii rocioase terestre). Rocile umezite de precipitatii, apoi uscate de caldura radiata
desoare suporta o oxidare. Rezultatele acestei interactiuni variaza in intensitate cu clima, timpul geologic, topografia si
activitateabiologica si sunt in functie de tipul rocii- factorii de alterare sunt: clima (temperatura, vaporii de apa prezenti in atmosfera)
in climele extreme se pot diferentiadegradarile chimice de cele fizice, in climele moderate rezultatul degradarii este reprezentat de un
amestec al celor doua actiuni(in zonele polare, degradarea fizica conduce la o fracturare a rocilor pe cand in clime tropicale, alterare
chimica este maxima),in climele temperate o mare importanta, d.p.d.v. chimic, o are cantitatea de precipitatii anume cantitatea de
apa si timpul decontact al pietrei cu apa; reactiile hidrolitice care au loc in natura intre silicati si apa sunt guvernate de legi chimice ale
solutiilorsi de echilibrul realizat in roca intre energia eliberata si de potentialul de oxido-reducere; Ph-ul are o mare importanta, (in
mareparte dintre cazuri) pentru apa care intra in reactie cu mineralele care au valori cuprinse intre 3 si 9.- in clime temperate
umede domina apele usor acide sau cele bserv. Intr-un prim stadiu al alterarii chimice aceste ape producun atac
asupra feldspatilor, in rocile magmatice, formand solutii usor bservan, care in timp se pierd. Relativ
la precipitatiiconteaza foarte mult nu numai cantitatea de apa care vine in contact cu roca dar s-a bservant ca efectele de alterare
cresc inrelatie cu porozitatea rocii, deci cu volumul de apa care poate patrunde si cu timpul de contact

14.Tipuri de investigatii tehnice si modul in care afecteaza integritatea constructiei.
(in domeniul restaurarii operelor de arta se impune inaintea oricarei operatii de restaurare realizarea unei serii de investigatiimenite sa
largeasca gama de informatii referitoare la materialelor care compun obiectul in studio, pentru a conduce
restauratorul catre alegerea unor metode de restaurare care sa conduca la stoparea procesului de degradare, implicit a
pierderiiobiectului de arta)
- investigatiile distructive
extragere de esantioane, analize mineralogico-petrografice, analize chimice, analize biologice,masurare a umiditatii
sunt distructive pentru ca presupun prelevare de probe pentru analize sau interventii asupra constructiei(impachetari)- investigatiile
non-distructive
investigatii vizuale, cartarea formelor de degradare
nu sunt distructive pentru ca se bazeazape observatie cu lupa si scheme de descriere a degradariilor, nu necesita
prelevare de probe sau interventii fizico-chimiceasupra materialului analizat

15. Tipuri de investigatii tehnice distructive: descriere, rezultate.
- extragerea esantioanelor: o prisma de min. 2/3/1 cm de piatra, sau fragmente de crusta, pulberi, tratamente, organismebiotice; se
doreste o extragere de esantioane care sa nu afecteze opera de arta, si deaceea se apeleaza la fragmente dejadesprinse si care in
general nu sunt fragmente de decoratie; in cazul petelor - prin impachetari locale se pot extrage in forma desolutie poluantii! Dupa
prelevare este de dorit o tratare cat mai rapida a esantionelor pentru ca acestea sa nu-si modificemorfologia sau starea de agregare-
analize mineralogico-petrografice: o determinare cu ochiul liber poate fi facuta de catre un specialist in cazul zonelor libere decruste
sau nealterate; studiul microscopic de sectiuni subtiri 20-
alizarea sursei prinstabilirea de compozitie mineralogica, textura/microstructura, microfauna fosila prezenta, granulometria (roci
sedimentare);analize difractometrice cu raze X, pot impiedica curatarile energice (daca este vorba de pietre argiloase) si mecanismul
dedegradare, indicand: prezenta argilei in compozitie; determinarea fazelor cristaline, prezente in crustele negre sau in
depozitelesuperficiale; analize la microscopul stereoscopic determina structura mineralogical; grosimea crustei negre,
omogeneitateaacesteia, stratificarea, interferenta altor factori- analize chimice: completeaza in mod util analizele
petrografice prin determinarea caracteristicilor materialelor deteriorante saua rezidurilor, (eventuale!), ramase din
interventiile precedente; acestea pot confirma sau anula anumite decizii in alegereaproduselor folosite- analize biologice- alte
masuratori: daca apar semne ale unui flux de vapori de apa migrand in zidaria de piatra se pot face teste corespunzatoarerelative la
cantitatea si compozitia apei. O structura poate fi considerata sanatoasa chiar daca prezinta 8-10% apa. Metode
demasurare a umiditatii: m. higrotermice in interiorul si in exteriorul cladirii; masurarea diferentelor de temperatura intre aer sistructura;
masurarea cantitatii de apa din zidarie; determinarea sarurilor solubile in apa; test de absorbtie higroscopica latemperatura
camerei; test de absorbtie capilara si a ratei de evaporare; precum si a capacitatii materialului. (determinarile
delaborator care implica o prelevare de probe - deci teste distructive)

16. Tipuri de investigatii tehnice nedistructive: descriere, rezultate.
- investigatii vizuale folosind o lupa, poate furniza urmatoarele informatii: textura materialului (cristalina/granulara/alta);dimensiunea
componentelor; altele (prezenta mineralelor/ fosilelor - suprafata umezita reliefeaza prezenta lor- / compactitatea/friabilitatea/
culoarea/ transparenta/ rugozitatea/ fracturi prezente)- cartarea formelor de degradare este o metoda care permite inregistrarea
formelor de degradare a pietrei extinderea sidistributia formelor aparente de degradare. Deaceea este utila realizarea unei scheme
apropiate ideii de releveu care sa indicelocul in care a fost inregistrata degradarea. Formele de degradare sunt descrise dupa
forma/aspect, modificarile de culoare side geometrie a suprafatei, in functie de prezenta depozitelor si a materialelor
detasabile. Acesta metoda de inregistrare s-ageneralizat deja, in Europa, si s-a dovedit ca fiind o metoda utila in evaluarea
degradarilor si a cantitatii de lucrari necesare. Aceste cartari pot acoperi aproape 100% din investigatiile utile cercetarii
inlaturand astfel investigatiile distructive si care implicapierderi materiale

17. Clasificarea formelor de degradare ale materialelor litice, criterii specifice.
- degradarea in profunzime a stratului paralel cu scoarta datorate: pierderilor de fragmente; pierderilor de fragmente depinzandde
structura pietrei- schimbarea morfologica a suprafetei exterioare a pietrei: ciobire; degradare alveolara; degradarea componentelor;
tocirea;ciupirea; microkarst (corodarea elementelor solubile)- pierderea de elemente compacte- colorarea/depozite: decolorarea;
murdarirea (atmosfera, apa, pasari, om); pierderi de depozite de saruri; cruste (neagra, alba,colorata); colonizari biologice- detasarea
materialului: dezintegrare granulara; sfaramare in fragmente poliminerale; despicare; desprindere in elemente mici;detasare dupa
conturul sculptat; sfaramare; despicare; dezintegrare granulara cu sfaramare- fisuri, deformari: fisuri dependente sau independente
de structura pietrei; deformatii plastice

18. Metodologia procesului de restaurare: ordinea operatiilor pentru suprafete de arhitectura degradate.
- PRECONSOLIDAREA: doar pentru suprafete foarte degradate si afectate de atac biologic si cruste
SPALAREA/CURATAREA de cruste in general si a altor depuneri; este o operatie delicata in sine si ireversibila; se
potvatama/distruge, din neatentie, detalii importante; trebuie urmata cu atentie si in urma unor decizii justificate de
studii stiintifice
( Criterii generale de aplicare: procesul de curatare trebuie sa fie bine controlat in orice etapa, sa fie gradabil si
selectiv, infunctie de depozitele gasite, in procesul de curatare nu este de dorit folosirea unor materiale daunatoare
conservarii pietrei,curatarea nu trenuie sa produca, la randul ei, microfracturi, modificari, abraziuni puternice si
marirea porozitatii superficiale -efecte ce conduc inevitabil la o accelerare a degradarii materialului )
- CONSOLIDAREA este un tratament care are ca scop imbunatatirea caracteristicilor de coeziune si de adeziune
intrecomponentele pietrei. Se doreste imbunatatirea rezistentei mecanice a materialului la tractiune si compresiune, structurainterna,
in urma consolidarii, se va modifica in sensul impermeabilizarii la apa si la solutiile saline sau acide (daca se reuseste
siimpermeabilizarea atunci consolidarea are si un rol protector)- PROTECTIA are ca scop transformarea cat mai lenta a suprafetei
de piatra. Acesta este ultimul tratament la care este supusmaterialul corelat cu gesturi exterioare care incearca o imbunatatire a
conditiilor de ambient sau eliminarea cauzelor care auprovocat modificari de aspect. Pentru o alegere corecta a tipului de protectie
este suficienta o intelegere corecta a tipului dedeterioranti care au provocat acele modificari, individuand rolul jucat de
diversii parametrii ambientali si modul in care auinteractionat intre ei si cu suprafata de piatra

19. Descrieti 2 tratamente de consolidare a suprafetelor de arhitectura.
- cu HIDROXID DE BARIU (consolidant anorganic): este un tratament care se poate aplica numai in laborator in conditiispeciale
90C pentru o zi. Daca tratamentul se face "in situ" solutia se aplica pana la saturarea straturilor superficiale.Tratamentul creste in
eficenta odata cu porozitatea materialului. Pentru a preveni o prea rapida evaporare a solutiei trebuieadaugata o anumita cantitate de
glicerina. In general rezultatele date sunt optime si se realizeaza o compatibilitate cucaracteristicile pietrei. Apare in timp o albire data
de prezenta hidroxidului, lucru care poate limita raza de aplicabilitate lapietrele deschise la culoare- cu RASINI ACRILICE
(consolidant organic): sunt solubile in solventi oportuni, rezista bine la invechire, la agentii chimici si lalumina. Puterea adeziva
este destul de buna dar fiind polimer termoplastic nu sunt adezivi structurali. Sunt sensibile la apa.Caracteristicile
tehnice ale produselor pe baza de rasini acrilice: rezistente la inghet/dezghet, raze UV, ingalbenire;transparenta; stabilitatea PH-
ului; produs reversibil; poate fi amestecat cu tencuieli, mortare, ghips, straturi picturale; adezivpentru lipirea
tencuielilor desprinse, prin injectie; aditiv in mortare, ghips pentru aderenta, imbunatatirea performantei
mecanice,impiedicarea faramitarii

20. Descrieti 2 metode de curatare a crustelor.
- spalarea cu jet de apa la presiune mica - 2,5-4 atm; este util in cazul crustelor solubile (formate din saruri) si se face in generalcu
apa normala de robinet. Trebuie lucrat cu economie de apa pentru a nu: mari porozitatea unor roci, pentru a evita umezireainutila si
periculoasa a zidariilor retrostante, provoca migrarea sarurilor in profunzime, patarea suprafetelor curatate cu oxizi defier, cresteri
nedorite de plante si microorganisme. In acest caz de spalare trebuie asigurata o buna evacuare a apelor utilizatesi nu in ultimul rand
o protejare a suprafetelor invecinate acestor operatii (tamplarii, geamuri)- curatarea cu apa atomizata: apa atomizata este antrenata
de o instalatie speciala. Capacitatea de dizolvare si inmuiere estedeosebit de mare, de aceea materialul se aplica in picaturi. Este
avantajoasa lipsa actiunii mecanice de exercitata la nivelsuperficial

21. Descrieti o metoda de curatare a petelor minerale sau biologice identificate pe suprafete de arhitectura.
(pe principiul ca petele de rugina sunt pete minerale si pete de grasime sunt pete organice/biologice am zis ca ar
mergecuratarea cu argile speciale)
- se folosesc doua argile (sepiolita si atapulgine). Operatia trebuie precedata de o degresare prealabila sau de inlaturarea
unordepuneri de ceara, folosindu-se diluantii oportuni (acetona, clorura de metilen) in scopul maririi capacitatii de umezire a pietrei.Se
aplica in etape succesive pana la inmuierea completa a crustei. Pasta se lasa 24-48 ore sa reactioneze si se inlatura
candincepe suprafata sa se usuce. Se trece la o spalare atenta a pietrei dupa inlaturarea argilei.

22. Enumerati cate 2 metode de curatare pentru urmatoarele situatii:
coloana din gresie cu urme de stucatura policroma care prezinta un grad de degradare avansat
dalaj din calcar compact acoperit de straturi de murdarie
coloana de gresie: curatare cu ultrasunete
(instrumentul folosit este de mare precizie si este foarte util in indepartareastraturilor de murdarie de pe obiectele tratate
policrom, deoarece permite o diferentiere intre materiale de naturi si consistentediferite)
, curatare cu laser
(actioneaza selectiv si sigur, nederanjand straturi care trebuiesc pastrate; se bazeaza pe o arderesuperficiala a straturilor de
culoare inchisa pana la nivelul in care intalneste straturi de culoare diferita, si care automat provoacao reflectare a
razelor; din cand in cand este recomandata umezirea suprafetei in lucru pentru punerea in evidenta a
culorilor,favorizand selectivitatea; posibilitatea utilizarii pe suprafate degradate, deja preconsolidate)
- dalaj de calcar: curatare mecanica folosind hartie abraziva foarte fina, spalare cu o solutie alcalina
(spalare cu solutie alcalinaspeciala pentru curatat piatra, diluata aplicata cu un mop > periere usoara a suprafetei
> indepartarea solutiei cu murdarie cu tot> clatire > uscare completa a suprafetei de calcar, posibil cu o laveta
cu microfibre)

23. Prezentati 2 metode de intregire a suprafetelor de arhitectura: la un profil si in camp.
- Daca fragmentele desprinse sunt disponibile reintregirea se poate face prin insertia unor tije sau/si cu aplicarea unui adeziv.Pentru
reconjugarea unor fragmente de greutate mare (la profil ma gandesc eu) se prefera folosirea tijelor din titaniu sau
dinotel inoxidabil. Tija prelucrata cu "spirale", pentru a asigura o buna aderenta si posibilitatea de extragere si
inlocuire, fara aprovoca daune excesive, este fixata in locul respectiv prin intermediul unui adeziv epoxidic. Rasina poate juca chiar
un rolprotector asupra tijei, reducand contactul cu apa. Pentru reconjugarea unor fragmente de greutate limitata (in camp ma
gandesceu) se pot folosi tije realizate din rasini - epoxidice si poliesterice - consolidate cu fibre de sticla. Acestea au
o buna rezistentadpdv mecanic, sunt usoare si stabile dpdv chimic- Daca fragmentele lipsesc si se doreste inlocuirea
lor suprafata poate fi reintregita prin stucare. Pasta pentru stucatura este unamestec de "inert" si legant si care
trebuiesc sa intruneasca caracteristici de culoare, porozitate si rezistenta mecanica cat maiapropiate de piatra tratata.
Ca inert este folosit in generat pulberea din aceeasi piatra cu un eventual adaos de pigmentinorganic - stabil dpdv chimic, pentru a
obtine tonul de culoare dorit. Granulometria pulberei este decisa de la un caz la altul, infunctie de caracteristicile de porozitate si
omogenitatea ale pietrei. Oricum stucatura aplicata pe materiale compacte cer ogranulometrie fina, pe cand cele cu bobul gros si
poroase sunt necesare pulberi cu granulatie mare si neomogene.(Dimensiunea bobului poate fi controlata prin trecerea
pulberei prin site de dimensiuni stabilite). Legantul poate fi un adezivorganic sau substante anorganice. Raportul
inert/legant influenteaza porozitatea, rezistenta mecanica si contractarea stucaturii,chiar si aspectul

24. Criterii generale impuse unei operatii de inlocuire a unor fragmente din compozitia volumetrica a unei fatade.
- identitatea sau asemanarea foarte mare cu litotipul original (textura, culoarea, porozitatea)- diferentierea fragmentelor originale de
cele noi puse in opera. Nu este o codificare generalizata si oricum se trateaza de la cazla caz. Daca se aplica un protectiv se va
aplica si pe fragmentele noi

25. Exigentele impuse alegerii materialelor cu rol protectiv utilizate la conservarea suprafetelor de arhitectura in
scopulincetinirii proceselor de alterare.
- influenta minima asupra proprietatilor optice ale monumentului/obiectului- stabilitatea la agentii chimici, mai ales la poluantii acizi din
atmosfera- stabilitate la radiatiile UV- impermeabilitate la apa lichida- permeabilitate la vaporii de apa- reversibilitate sau la rigoare
usoara indepartare cand protectivul si-a pierdut eficacitatea- absenza de subprodusi daunatori- usurinta aplicarii
26. Rolul lucrarilor de restaurare.
- au ca obiectiv mentinerea sub control (stoparea) proceselor de degradare a materiei monumentului pentru pastrareaautenticitatii
si integritatii resursei culturale; tratamentul conservativ se limiteaza la eliminarea cauzelor degradarii (in masura
incare este posibil), curatarea, consolidarea si protectia materialului originar**

(def. de pe Wikipedia)
Restaurarea este o intervenie pe o cldire aflat ntr -un grad oarecare de degradare cu scopul de a oaduce ntr-o stare ct
mai apropiat de cea originar, fr a aduce modificri n caracterul, configuraia, caracteristicile idetaliile speciale care
au condus la decizia de protejare a imobilului. Dat fiind gradul de specializare i complexitate al lucrrilor,termenul de
restaurare este aplicat n special n cazul interveniilor asupra cldirilor protejate i nu la cldiri ordinare