Indicele dezvoltrii umane

Hart a lumii indicnd indicele dezvoltrii umane -- IDU (2004).

nalt (0.800 -
1)
mediu (0.500 -
0.799)
sczut (0.300 -
0.499)
necunscut
Indicele dezvoltrii umane (IDU! Human Development Index n en"lez) este
msur cm#arati$ a s#eran%ei de $ia%! al&a'etizrii! n$%mntului (i ni$elului de
trai. )n acest &el! este &lsit #entru a cm#ara mai 'ine ni$elul de dez$ltare a unei
%ri dect *+,-ul #e ca# de lcuitr! care msar dar #rs#eritatea material (i nu
al%i indicatri sciecnmici. +ndicele a &st in$entat de ecnmistul #a-istanez
.a/'u' ul Ha0. +ndicele dez$ltrii umane! #entru ma1ritatea statelr mem're
234! este actualizat n &iecare an de *r"ramul de 5ez$ltare al 3a%iunilr 4nite (i
#u'licat n 6a#rtul de 5ez$ltare 4man.
4ltimul indice al dez$ltrii umane a &st realizat n 2007 utiliznd date din 2004. )n
2004! 6mnia a a$ut un +54 de 0!805! nsemnnd c %ara are un ni$el a$ansat de
dez$ltare uman (i este situat #e lcul 70 din lume. 8ste #entru #rima ar cnd
6mnia a atins acest ni$el! dat &iind c n 2003! +54-ul era de 0!797 (lcul 74)! adic
dez$ltare uman medie.
9a#italul uman! alturi de ca#italul &izic! sunt determinantii dez$ltrii ecnmice.
9a#italul uman! s#re dese'ire de cel &izic! #ate determina att ni$elul $alrii
adu"ate create n ecnmie #rin #articiarea nemi1lcit n #rcesul de #rductie! ct
si rata de crestere a $alrii adu"ate #rin ca#acitatea sa in$atare. .a:imizarea celr
dua rluri ale ca#italului uman este #si'il #rin asi"urarea snttii si educatiei
##ulatiei.
9/eltuielile alcate snttii si educatiei re#rezint in$estitii n ca#italul uman care
asi"ur acumularea si e$itarea de#recierii acestuia. 9u tate c nici sntatea! nici
educatia nu sunt ser$icii #u'lice n sensul strict al de&initiei! ne&iind caracterizate nici
de nnri$alitate! nici de nne:cludere! ttusi aceste ser$icii sunt su'$entinate #artial
sau ttal de ctre rice "u$ern din lume. 8:ist du mti$e. )n #rimul rnd! datrit
&a#tului c 'ene&iciile sciale "enerate de ca#italul uman de#sesc suma 'ene&iciilr
indi$iduale! stimularea cnsumului ser$iciilr de sntate si educatie im#une
reducerea csturilr acestra la ni$el de indi$id. )n al dilea rnd! asi"urarea ec/ittii
si ceziunii sciale im#une accesul tuturr mem'rilr sciettii la #rcesul de
acumulare a ca#italului uman! indi&erent de di&erentele #ecuniare sau nn#ecuniare
ntre mem'rii sciettii.
)n 6mnia c/eltuielile cu n$tmntul re#rezint 3!4; din #rdusul intern 'rut! iar
cele cu sntatea n 1ur de 4-5;! din care 3!5; re#rezint c/eltuieli #u'lice. <iecare
lcuitr 'ene&iciaz de cte 275 = #entru sntate! res#ecti$ educatie! din 'u"etul
cnslidat de stat.
)n trile dez$ltate mem're ale 2r"anizatiei #entru 9#erare si 5ez$ltare
8cnmic c/eltuielile cu sntatea $ariaz ntre 7.5; din #rdusul intern 'rut n
<inlanda si 11; n <ranta sau 8l$etia! iar cele cu educatia ntre 4!7; n >ermania si
8; n 3r$e"ia si 5anemarca.
8$aluarea c/eltuielilr #u'lice dar du# dimensiunea lr este a'rdare incm#let
si increct. 8sentiale n #rcesul de e$aluare sunt msurarea rezultatelr 'tinute n
urma c/eltuielilr e&ectuate si cm#ararea lr cu cele mai 'une #ractici din lume. 4n
indicatr al e&icientei c/eltuielilr de sntate si educatie este indicatrul dez$ltrii
umane.
1.9e este +54?
+ndicele dez$ltrii umane re#rezint un instrument cm#le: cu a1utrul cruia se
msar e$lutia #e termen lun" a ni$elului mediu de dez$ltare uman! el &iind
sinteza a 3 dimensiuni de 'az@
- An"e$itate! msurat #rin s#eranta de $iat la nastere(care re&lect sintetic durata
medie a $ietii su' in&luenta unr &actri cum ar &i alimentatia! starea de sntate!
cnditiile de lcuit! etc.)
- 3i$elul de educatie re&lect "radul de instruire si accesul la un n$tmnt de
calitate! indis#ensa'il #rcesului de &rmare n $ederea unei $ieti #rducti$e n $iata
mdern. 3i$elul de educatie se msar #rin cm'inarea datelr #ri$ind rata de
al&a'etizare cu #ndere de du treimi si #r#rtia cm'inat de nscrisi n di$erse
&rme de n$tmnt n #ndere de treime
- Btandard decent de $iat! msurat #rin #rdusul intern 'rut #e lcuitr
)nce#nd din 1990 *r"ramul 3atiunilr 4nite #entru 5ez$ltare (*345) #u'lic
anual 6a#arte ale 5ez$ltrii 4mane (Human 5e$el#ment 6e#rt) care e:#lreaz
le"turile dintre dez$ltarea uman si $aria'ilele in&le:i'ile care re#rezint starea
ecnmic! scial si dem"ra&ic a sciettii.
*r"ramul urmreste rele$area #er&rmantelr di&eritelr tri #rin cnstruirea de
indicatri numerici ai dez$ltrii umane.9nce#tul de dez$ltare uman este mult mai
adnc si mai '"at dect ceea ce #ate &i sur#rins #rintr-un indice cm#zit sau c/iar
#rintr-un set detaliat de indicatri statistici.
+54 rele$ cu acuratete structura si directia #r"resului (sau re"resului) ca#italului
uman n cursul cresterii ecnmice a unei tri! #recum si #r'lemele care nstesc
acest #r"res n 177 de tri.
8$aluarea +54 a atras numerase critici! cntr$erse si su"estii de m'unttire
#recum@
1) Cle"erea dimensiunilr
+54 nu include serie de dimensiuni cum ar &i li'ertatea #litic! $alrile culturale si
mediul ncn1urtr.)n 6a#rtul 5ez$ltrii 4mane din 1991 a e:istat tentati$ de
msurare a li'erttii #litice! dar! din cauza cntr$erselr #ri$ind "sirea unei
metde #recise de msurare aceast sarcin a &st lsat institutiilr academice.
2) Cle"erea $aria'ilelr
B-a #r#us ca! alturi de s#eranta de $iat la nastere! s &ie incluse si mrtalitatea
in&antil si securitatea alimentar #entru a se #utea caracteriza mai 'ine sntatea unei
natiuni! dar mrtalitatea in&antil este crelat cu s#eranta de $iat! iar #entru a
msura securitatea aimentar sin"urele date dis#ni'ile sunt cele re&eritare la
cnsumul mediu de calrii #e lcuitr! medii ce #t ascunde seriase li#suri.
3) 9alitatea datelr
5atele care stau la 'aza ra#artelr si a studiilr asu#ra dez$ltrii umane tre'uie s
asi"ure ierar/izri si cm#aratii crecte si s cnduc la cncluzii #ermanente.C$nd
n $edere di$ersitatea surselr de date! a#ar uneri critici re&eritare la standardizarea
indicatrilr! dar mai ales n le"tur cu ntrzieri din #artea trilr n &urnizarea
datelr ctre r"anizatiile si r"anismele internatinale