Sunteți pe pagina 1din 46

1

1. CLADIRILE DIN BETON ARMAT MONOLIT


Cladirile din B.A.M.-toate constructiile principale(pereti,plansee,fundatii) se executa din beton armat monolit
turnat pe loc,iar in cladirile in care macar o constructive e executata din elemente prefabricate din beton armat
prefabricat.
SCURT ISTORIC Chisinau e baza experimental si stiintifica
AVANTAJE:
Mai efectiv pt construirea in regiunea seismic
Acest tip de cladiri nu tr de folosit uzinele special, e usor de transportat
Da posibilitatea de formare elementelor plastic la fatade interior si exterior,de formare a consoleleor
diferite,skimbarea directiei in plan ,pe vertical.
Scheme principale constructive
2. Dupa skema construciva exista: schema tronson si skema tip corridor,galerie (cladirile dezvoltate pe
orizontala cu plan patrat, circular, poligonal cu forma simetrica).
Structuri pereti portanti monoliti. Pt cladiri cu un nr mare de niveluri tipul de structura care se intilnesc in
numeroase tari, mai ales in regiuni de seismicitate inalta e cel cu pereti portanti din beton armat monolit.
Asemenea straturi prezinta o mare capacitate de preluare a incarcarilor vertical si orizontale(cutremur,vint).
Srtuctura e alcatuita dintrun ansamblu de diafragme vertical care impreuna cu cele orizntale(plane) realizeaza un
system spatial rigid. In functie de modul de amplasare in plan a diafragmelor vertical se formeaza sistemele :
Cellular
Cu nucleu
Sisteme combinate
Planseele se realizeaza din beton armat monolit sau din beton armat prefabricate. Rezolvarea lor e influintata de
procesul tehnologic aplicat printr-o execuatre a diafragmelor.
Cladirile de lugime mare se fragmenteaza prin rostul de dilatatie, lungimea rostului se pune din 40m. La cladirile cu
un nr mare de nivele e avantajos din punct de vedere econom, utilizarea diafragmei din beton armat.(cerintele
functionale permit o distributie identica a peretilor portanti la toate nivelele si o pozitie ordonata ).
3 . Aceste structuri au un larg domeniu de aplicare la unele categorii de cladiri:
Locuinte collective,cladiri cu functii de cazare (camine ,hotele) spitale,scoli, cladiri administrative.
Elementele caracteristice pt alcatuirea diafragmei.
Alcatuirea de ansamblu a diafragmei unei cladiri din beton armat monolit trebuie sa satisfaca anumite
cerinte:
Amplasarea simetrica a diafragmelor fata de axele principale
Trebuie sa existe cel putin 2 diafragme, orientate pe fiecare din directiile principale ale structurii.
Amplasarea uniforma a diafragmelor in structura (amplasarea diafragmelor la distanta cit mai egala intr
ele pe fiecare directive in parte )
Amplasarea diafragmelor se face astfel incit structura in ansamblu sa prezinte rigiditati aproximativ de
acelasi ordin de marimi pe ambele directii principale.
Sa se asigure continuitatea diafragmelor pe inaltimea structurii
Incastrarea structurii in teren sa se faca pe cel putin 1/10 din inaltimea cladirii in functie de
caracteristicile geotehnice ale terenului de fundatii
Sa se realizeze subsolul rigid
2


Scheme constructive. Ampalsarea peretilor portanti in plan
Exista 3 sheme constructive pt cladirile din beton armat monolit si amplasarea peretilor portanti in directia
longitudionala (aceasta skema se foloseste pt cladirile tip tronson,corridor galerie)

I. Amplasarea peretilorportanti in directia transversala pt cladirile tip corridor si tronson



II. Schema mixta,amlasarea peretilor portanti in 2 directii,transversal si logitudionala pt cladirile tronson si
teren.



III. Ampasarea peretilor de diafragma in plan longitudional si transversal ,trebuie sa fie maximum
simetrica.



Distanta dintre peretii diafragmei este standarta si depinde de factorii:
Grad de seismicitate
H cladirii
Forma in plan
3

Materialul de constructie
Exemplu

Cladirile tip Turn
Schemele constructive la cladirie tip turn sunt mixte: cu diafragma si pereti portanti in 2 directii,cu nucleus au fara
nucleu(tip inchis) cu forme patrate sau aproape patrate,circular sau poligonala (simetrica)(nu mai mult de 7,2m
distant dintre peretii portanti)


METODE DE CONSTRUIRE A CLADIRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT PREFABRICAT. LEGATURA DINTRE
SHEMELE CONSTRUCTIVE SI ARHITECTURA

Diferite tipuri de gofraje industrial pt executarea peretilor si planseelor.
Sunt 3 tipuri de metode de executare cu gofraje industrial:
1. Gofraj glisant(pt executarea peretilor)
2. Gofraj din blocuri spatiale pt executarea peretilor si planseelor ,sau aparte.
3. Gofraj din panouri mari ,medii si mici
4. Metoda mixta in care pot fi folosite impreuna 2-3 tipuri de gofraje

1Gofraj glisant H
n
=24 ore

V
red
=

= 42 cm/ora
4


Gofraj din blocuri spatiale


Gofraje din panouri mari


5

Constructii portante ale cladirilor din beton armat monolit, monolit prefabricat
Pereti (portanti autoportanti,suspendati)
Dupa amplasarea in plan: interior si exterior
Peretii portanti exterior pot fi executati din 1,2,3 straturi
Peretii interior de obicei dintr-un strat
Materialele pt peretii interiori si exteriori :
Beton usor (b
usor
=1800-2000kg/m
3
) (polimer,cellular,cu goluri)
Beton greu (b
greu
=2200-2500kg/m
3
)
Pereti exterior,portanti:perete dintr-un strat consta din beton usor cu umplutura de grave de argila
arsa(cheramzit)
Fundatii: protective,izolatie,purtarea sarcinii(rezistenta)
a) 1. Protective
2. izolatie
3.rezistenta (suportarea sarcinii)

b)


c) Perete din 3 straturi

6

Peretii interior (beton usor/greu) dupa functia constructiva pot fi divizate in:
Pereti principali
Pereti secundari
Peretii principali care suporta nu numai sarcina vertical dar si sarcina orizontala
Peretii secundari care au functii de separare si totodata supota sarcina verticala si orizontala cu peretii principali.


Peretii principali interiori : = 180- 300 (12-25niv)
Peretii secundari : = 120- 180mm(distant dintre pertii principali 7,2)


Constructiile planseelor din beton armat
1. Clasificarea planseelor
2. Constructia planseelor ca element 1,2,3, straturi
3. Noduri si imbibari
Constructia planseului ca element de rezistenta joaca un rol deosebit in constructia cladirilor din beton armat
monolit. Adica legatura acestor elemente cu peretele cladirii asigura rigiditatea spatiala necesara pt cladirile in
regiunea seismica.
7

Clasificare:
Monolit
Monolit prefabricat
Prefabricat

Tip :
Cu sectiunea plina
Cu goluri
De 1 strat
De 2 straturi
3 straturi
Aceste 3 tipuri sunt legate de constructia cladirilor si tehnologia executarii(tip gofraj)
Noduri si imbinari
In cladirile din beton armat monolit amplasarea constructiei planseelor trebuie sa fie rezemata minim pe 3 parti.
Planseele cu goluri pot fi rezemate pe 2 parti. Daca in acest caz in constructia cladirilor trebuie prevazut masuri
speciale(diafragme de rigiditate pt asigurarea rigiditatii si stabilitatea cladirii)

Masuri speciale pt formarea nodurilor si imbinari intre diferite tipuri de plansee ,constructii si parti monolite
8
-asigurarea trecerii armaturii vertical (fara intrerupere) a peretilor portanti


9

Planseu din beton armat monolit

10

Pereti din 2 straturi si perete din beton armat monolit

Constructii si fundatii din beton armat monolit
1. Clasificarea si fundatiile. Principiul de alegere. Factorii care u influentat la alegere.
2. Constructiile si fundatiile(tip plita,fundati pe piloti)

In cladirile din beton armat monolit in principiu se foloseste aceleasi tipuri de fundatii pe pilotica si in alte sisteme
de constructii tip carcass, tip panouri mari, carcass din piatra. Diferenta de alegere consta cind noi primim
constructiile mai mari de 9 nivele. In acest caz fundatiile se primesc cu plita cu sectiunea plina ca urmare se
primesc fundatii ca banda care se reazema pe piloni

11

Scari in cladiri din beton armat monilit ,monolit prefabricat
1. Tipul scarii. Scema ampalsarii pe peretii portanti. Despoartirea elementelor scarii in constructive. Imbinari
2. Noduri. Imbinari.

Tipul si constructia scarilor pot fi obisnuite ca si la alte sisteme constructive. Amplasarea scarilor depinde
de schema constructive si modul de executare (betonarea planseului sub planseu)

12





























13









14












15
16

17


18
19





20




21












22
23

24
25






26
COFRAJE
Generalitati
Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei,
dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat in
structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de
maturizare minim pentru decofrare.
Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor
cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite.
Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si
beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic.
Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta
15%~30% din costul elementului de be 131d38b ton armat monolit. De aceea se cauta
realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa
conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.
Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai:
a). tipizarea si modularea lor;
b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare;
c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi;
d). modul de baza in constructii 30 cm;
e). submoduli: 5 cm; 10 cm;
Clasificari
Tinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii lor, clasificarea cofrajelor
se poate face in functie de urmatoarele criterii:
- dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in urmatoarele categorii:
a) cofraje demontabile alcatuite din panouri modulate si tipizate, elemente de sustinere,
elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare.
Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile modulate, cofrajele
pasitoare, cofrajele cataratoare etc.;
b) cofraje nedemontabile care se asambleaza si se demonteaza o singura data, la
inceputul si respective la terminarea realizarii structurii.
Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit deplasarea lor in
intregime, sau sub forma de ansambluri ori subansambluri mari, utilizand macarale.
27
Din aceasta categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele cofrante,
cofraje de tip tunnel, panourile mari etc.
c) cofraje traditionale folosite la elemente si structuri cu character de unicat sau cu forme
variabile si complicate, (cupole, grinzi curbe), unde nu se pot adopta sisteme
industrializate de cofrare.
Se confectioneaza pe santier din material lemons si se folosesc o singura data sau de un
numar mic de ori.
d) cofraje pierdute care indeplinesc functiile normale ale unui cofraj, darn u se
recupereaza, ramanand aderente la elemental format.
Ele pot avea rol de rezistenta (contandu-se pe conlucrarea lor cu betonul), de izolator termic
sau estetic.Se pot mentiona: predalele, panourile cu character architectural, casetele pentru
planseele casetate etc.
- din punct de vecere al destinatiei, in raport cu elementele de constructii la a caror
executare se folosesc, cofrajele se clasifica in:
a) cofraje pentru fundatii;
b) cofraje pentru pereti;
c) cofraje pentru stalpi;
d) cofraje pentru grinzi;
e) cofraje pentru plansee;
f) cofraje pentru arce si bolti;
g) cofraje pentru alte elemente de constructie.
- dupa materialele folosite pentru placa cofranta, acestea sunt cofraje din:
a) cherestea;
b) placaj rezistent la umiditate;
c) tabla de otel;
d) profiluri din aliaje de aluminiu;
e) polimeri (armati sau nearmati cu fibre de sticla sau carbon);
f) cauciuc;
g) materiale combinate placaj acoperit cu folie de aluminiu, tabla de otel sau cu polimeri.
Conditii de calitate
28
Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de indeplinire a trei categorii de conditii:
tehnice, functionale si economice.
Nerespectarea lor, indifferent care, influenteaza negative calitatea si costul elementelor
sau structurilor realizate.
Conditii tehnice
a) sa se asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si pozitiei relative in structura
a elementelor;
b) suprafata placilor cofrante sa fie riguros conforma cu calitatea ceruta a suprafetei
elementelor de beton;
c) sa reziste, fara a se deforma peste limitele admise, la solicitarile fizico-mecanice la
care sunt supuse;
d) sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa si de parte fina din amestec (ciment,
nisip 0-0.2 mm etc);
e) placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de mare la uzura pentru a nu fi usor
degradate, in timpul montarii armaturii, turnarii si compactarii betonului, curatirii,
circulatei etc.;
f) starea suprafetelor placilor cofrante san u favorizeze aderenta betonului la ea;
g) materialele din care se realizeaza, placa cofranta, san u atace chimic sis a nu fie
atacate de beton.
Conditii functionale
a) sa aiba dimensiunile modulate;
b) sa permita o asamblare usoara;
c) sa permita o demontare rapida si in ordinea ceruta de decofrare;
d) sa asigure inlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum redus de
manopera;
e) greutatea lor sa se incadreze in limita de 30 40 kg, pentru cele manipulate de
catre un singur muncitor si de 60 70 kg, pentru cele manipulate de catre doi
muncitori;
f) sa corespunda din punct de vedere al normelor de tehnica securitatii muncii.
Conditii economice.
a) realizarea cofrajelor sa conduca la un consum cat mai redus de materiale, energie si
manopera si la un cost cat mai mic;
29
b) sa asigure un numar cat mai mare de refolosiri;
c) sa necesite un consum de manopera cat mai redus pentru montarea si demontarea
lor;
d) sa permita o curatire, ungere, manipulare, depozitare si reparare cat mai usoara si
la un prt cat mai redus.
Principii de calcul
Dimensionarea elementelor componete ale cofrajelor si a elementelor de sustinere ale acestora
(asafodajul) se realizeaza pentru fiecare element in parte.
Calculul la rezistenta si la deformatie se realizeaza tinand seama de
- rezistentele la incovoiere, intindere si compresiune ale materialului din care este
confectionat elemental;
- modulul de elasticitate al materialului din care este confectionat elemental;
- sageata maxima admisa pentru elemental respective;
- combinatia de incarcari cea mai defavorabila.
Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.
La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in care sunt
folosite cofrajele.
Pentru placi se iau in considerare doar incarcarile verticale, ce includ:
a) greutatea proprie a cofrajelor si elementului;
b) greutatea proprie a betonului proaspat (armat);
c) incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si
din aglomerarea cu oameni;
d) incarcarea concentrate, provenita din greutatea muncitorilor care transporta
incarcaturi sau din greutatea mijloacelor de transport incarcate cu beton;
e) incarcarea datorata vibrarii betonului;
Pentru fiecare element al cofrajului si al esafodajului se stabileste combinatia de
incarcari cea mai defavorabila, atat pentru calculul la rezistenta cat si pentru calculul la
deformatii.
Pentru cazurile curente aceste combinatii sunt:
30
- pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale cofrajului si elementele orizontale ale
esafodajului pe care reazema cofrajul calculul la rezistenta se face pentru combinatia de
incarcari a+b+c+d, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de incarcari a+b;
- pentru elementele verticale de sustinere ale cofrajului calculul la rezistenta se face
pentru combinaria de incarcari a+b+c, iar calculul la deformatie se face pentru
combinatia de incarcari a+b.
Stabilirea schemei statice de calcul se va face tinand cont de materialul din care este
realizat elemental, conditiile de rezemare si modul de conceptie si realizare a acestuia.

Proiectarea radierelor de beton armat
11.1. Alcatuire generala si domenii de aplicare
Fundatia tip radier general reprezinta tipul de fundatie directa, realizata ca un planseu intors si
care asigura o suprafata maxima de rezemare pe teren a constructiei.
Fundatiile tip radier se ut 646c24g ilizeaza, de regula, in urmatoarele situatii:
- terenuri cu rezistenta scazuta care impun suprafete mari ale talpii fundatiilor;
- terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasari diferentiale;
- prezenta apei subterane impune realizarea unei cuve etanse;
- elementele verticale (stalpi, pereti) sunt dispuse la distante mici care fac dificila realizarea
(executia) fundatiilor izolate sau continue;
- radierul impreuna cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie sa realizeze o
cutie rigida si rezistenta;
- constructii cu inaltime mare care transmit incarcari importante la teren.
Radierul general se poate realiza in urmatoarele solutii constructive:
a) radier general tip dala groasa, in care elementele verticale (stalpi sau pereti structurali) sunt
rezemate direct pe acesta:
radier cu grosime constanta (fig. 11.1); h
r
1/8 l
max

radier cu grosime variabila (fig. 11.2); solutia poate fi adoptata in cazul unei constructii
cu pereti structurali din beton armat care transfera eforturi sectionale importante intr-o
zona centrala a acestuia
b) radier general tip planseu ciuperca (fig.11.3);
31
c) radier tip placa si grinzi (drepte sau intoarse) dispuse pe una sau doua directii (fig.
11.4); se recomanda alegerea inaltimii grinzii (h
g
) si a placii radierului (h
r
) conform
relatiilor:
h
g
/l
max
=1/31/6; h
r
/l
max
=(1/151/20) (11.1)
De obicei, grinzile au sectiune constanta. In cazul unor incarcari mari se pot realiza grinzi cu
vute.
d) radier tip placa cu vute (fig. 11.5);
e) radier casetat alcatuit din doua plansee solidarizate intre ele prin intermediul unor grinzi
dispuse pe doua directii (fig. 11.6).
11.2. Elemente constructive si de proiectare
11.2.1. Radierul poate fi folosit si la constructii situate sub nivelul apei subterane (fig.
11.7). In acest caz subsolul impreuna cu radierul realizeaza o cuva etansa.
Etansarea cuvei se obtine prin dispunerea hidroizolatiei la exteriorul radierului si a peretilor
perimetrali conform figurii 11.7.
De asemenea, suprafata interioara a peretilor structurali perimetrali se trateaza pentru a asigura
impermeabilitatea necesara.
11.2.2. Proiectarea radierelor trebuie sa tina seama de compatibilitatea deformatiilor terenului cu
cele ale elementelor structurale.
Calculul eforturilor sectionale (M, Q) in sectiunile caracteristice ale radierului se obtin de regula
cu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interactiune fundatie-teren.
Daca in radier apar eforturi axiale de compresiune sau intindere ca efect al conlucrarii acestuia
cu substructura, la dimensionarea sectiunilor de beton si armatura la moment incovoietor si forta
taietoare se va considera si efectul acestora.
11. Proiectarea radierelor de beton armat
11.1. Alctuire general i domenii de aplicare
Fundaia tip radier general reprezint tipul de fundaie direct, realizat ca un planeu intors i care
asigur o suprafa maxim de rezemare pe teren a construciei.
Fundaiile tip radier se utilizeaz, de regul, in urmtoarele situaii:
- terenuri cu rezisten sczut care impun suprafee mari ale tlpii fundaiilor;
- terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasri difereniale;
- prezena apei subterane impune realizarea unei cuve etane;
- elementele verticale (stalpi, perei) sunt dispuse la distane mici care fac dificil realizarea
(execuia) fundaiilor izolate sau continue;
- radierul impreun cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie s realizeze o cutie
rigid i rezistent;
- construcii cu inlime mare care transmit incrcri importante la teren.
Radierul general se poate realiza in urmtoarele soluii constructive:
a) radier general tip dal groas, in care elementele verticale (stalpi sau perei structurali) sunt
rezemate direct pe acesta:
radier cu grosime constant (fig. 11.1); h
r
1/8 l
max

32
radier cu grosime variabil (fig. 11.2); soluia poate fi adoptat in cazul unei construcii cu perei
structurali din beton armat care transfer eforturi secionale importante intr-o zon central a acestuia

b) radier general tip planeu ciuperc (fig.11.3);
c) radier tip plac i grinzi (drepte sau intoarse)
dispuse pe una sau dou direcii (fig. 11.4); se
recomand alegerea inlimii grinzii (h
g
) i a
plcii radierului (h
r
) conform relaiilor:
h
g
/l
max
=1/3.1/6; h
r
/l
max
=(1/15.1/20)
(11.1)



Pereti structurali de beton armat
1) Pereti Elemente de constructii de suprafata, plane sau curbe, cu doua
dimensiuni predominante (lungime si inaltime in raport cu grosime)
- sunt supusi preponderent la compresiune
Compresiunea este efectul simultan a doua forte egale si de semn
contrar care actioneaza asupra unui corp solid pe aceeasi directie in
sens convergent, avand tendinta de a-l scurta.
- sprijina (se descarca) pe fundatii, pe alti pereti, pe grinzi, pe stalpi si chiar
pe plansee.
33

- Pe pereti sprijina (se incarca de la) alti pereti, grinzi, stalpi si plansee.

Din punct de vedere al rolului structural, peretii pot fi:
-pereti neportanti (purtati);
-pereti autoportanti au fundatii proprii si isi sustin propria
greutate. Pot fi amplasati la subsol, la parter, la constructiile fara
subsol sau pe mai multe niveluri la peretii de inchidere ai halelor
industriale.
Din punct de vedere al rolului functional, peretii pot fi:
-pereti de inchidere;
-pereti de compartimentare;
-pereti pentru protectie contra incendiilor.
Exigentele la care trebuie sa raspunda peretii sunt:
-rezistenta si stabilitate;
34
-izolare fonica;
-izolare termica;
-izolare impotriva apei si a aerului;
-rezistenta la foc;
Din punct de vedere al formei in plan, peretii pot fi:
-pereti izolati-necuplati (dreptunghiulari cu sau fara bulbi, la
unul sau ambele capete);
-sisteme deschise de pereti cuplati (pereti dispusi perpendicular-
talpi);
-sisteme inchise de pereti (tuburi simple sau multiple).
Din punct de vedere al golurilor, peretii pot fi:
- pereti plini;
- pereti cu goluri izolate sau dispuse aleator;
- pereti cu unu sau mai multe siruri de goluri suprapuse.
gol mic - gol fereastra de baie
gol mijlociu - gol usi interioare
gol mare - gol usi- fereastra, gol interior fara buiandrug.

2) Pereti structurali de beton armat
Peretii structurali sunt solicitati si dimensionati la incarcari in
planul lor
35

Actiunea - orice cauza capabila de a produce intr-o constructie stari de
solicitare mecanica.
Actiunile sunt reprezentate in calcule prin incarcari in cadrul carora sunt
definite sisteme de forte, deplasari impuse si deformatii impiedicate.
Actiunile ce solicita peretii din b.a. pot fi:
Forte;
-Verticale
-Repartizate
Repartizate de volum (greutate proprie)
Repartizate liniar (efectul planseelor)
-Concentrate
Actiunile grinzilor, greutatea elementelor de fatada
-Orizontale
Repartizate de volum (forte reale seismice)
Repartizate liniar (presiunea vantului)
Concentrate (forte seismice conventionale)
Deformatii impiedicate;
-curgerea lenta a betonului
36
-contractia betonului
-variatiile de temperatura

Deplasari impuse;
-cedari de reazeme.

Din punct de vedere al tehnologiei de realizare, peretii din b.a. pot fi:
- pereti monolit; realizati cu cofraje fixe
realizati cu cofraje mobile (glisante,
pasitoare)
- pereti prefabricati;


37

Prevederi constuctive
-Peretii portanti din b.a. se realizeaza din beton de clasa C12/15C25/30.
-Grosimea minima a peretilor portanti din b.a. este g 150 mm si b H
g
/
20;
15cm. (monoliti) si 12cm. prefabricati.
-Armaturi utilizate PC60, PC52, OB37 si STNB
-Dimensiunea bulbilor
h
p
250 mm si h
p
2b
-Dimensiunea talpilor
h
t
150 mm si h
t
H
e
/4

38
-dispunerea diafragmelor din beton armat

Pentru a se evita realizarea unor structuri cu centrul de greutate mult
distantat de centrul de rigiditate, si astfel evitarea efectelor de torsiune generala,
diafragmele de beton armat se vor pozitiona simetric fata de axele de simetrie si cat
mai aproape de contur. Se va evita realizarea unor centre de rigiditate locale, falsa
simetrie si dispunerea nefavorabila.
39


(*) Clasa minima de beton conform standardului SR EN 206:2002 este C 8/10;
(**) Clase de rezistena la compresiune conform NE 012-1999 care nu se regasesc in SR EN 206:2002
40
!





5.3.9. Pereti structurali din beton armat monolit.
5.3.9.1. Alcatuirea peretilor structurali din beton armat monolit.
1. Peretii din beton armat monolit se realizeaza prin turnarea betonului proaspat n cofraje
direct pe santier spre deosebire de peretii prefabricati care se executa n cofraje metalice
pe platforme industriale special amenajate.
2. Cofrajele n se executa peretii monolit pot fi de mai multe tipuri:
a. cofraje de inventar;
41
b. cofraje metalice plane;
c. cofraje metalice spatiale;
d. cofraje metalice glisante.
3. Peretii din beton armat monolit sunt pereti structurali, portanti. Pot fi:
3.1. Pereti exteriori;
3.2. Pereti interiori.
3.1. Peretii exteriori se pot realiza din doua sau trei straturi. Peretii exteriori se realizeaza n
straturi, compusi, din necesitatea de a fi termoizolati.
Peretii realizati n doua straturi au n componenta:
a. un strat portant realizat din beton armat monolit;
b. un strat termoizolator.
Peretii alcatuiti din trei straturi se mai numesc pereti tristrat sau pereti sandvis. Acesti
pereti sunt alcatuiti astfel:
a. Stratul portant care este chiar peretele exterior din beton armat monolit.
Grosimea acestui strat se determina din calcul din conditii de rezistenta, din conditii
de rezemare a planseelor, din conditii tehnologice etc. Grosimea frecventa a stratului
portant se ncadreaza n intervalul 14 25 cm. n cazuri deosebite, se pot adopta
grosimi mai mari, spre exemplu n cazul adaposturilor de protectie civila. La executarea
acestor pereti se folosesc clase superioare de beton: minim Bc20. Pentru barele de
rezistenta se foloseste otel beton tip PC52.
b. Stratul termoizolator care poate fi realizat din diferite materiale termoizolatoare:
granulit, polistiren expandat, BCA, diferite alte tipuri de blocuri sau placi termoizolante.
Acest strat se executa la exterior peste stratul de beton armat monolit. n functie de tipul
termoizolatiei sunt necesare agrafe de prindere a acesteia.
c. Stratul de protectie al termoizolatiei fata de diferiti agenti climatici, exteriori etc.: ploi,
vnt, coroziune, ciclurile de nghet-dezghet, nsorire excesiva. Protectia termoizolatiei
se poate executa prin aplicarea unui strat relativ subtire din beton greu. Acest strat, desi
poate fi din beton simplu, este recomandabil sa fie realizat din beton armat.
3.2. Peretii interiori se realizeaza monostrat si anume stratul portant din beton armat
monolit. Toate prevederile referitoare la peretii exteriori sunt valabile si la peretii
interiori, cu exceptia stratului termoizolator, care nu mai este necesar, si a protectiei
sale.
4. n fig. 5.3.22. sunt reprezentate n sectiune verticala cele doua tipuri de pereti: exteriori
si interiori. Pentru peretele exterior s-a ales un caz concret ntlnit n practica curenta:
perete exterior cu termoizolatie din BCA.
42

Fig. 5.3.22. Pereti din beton armat monolit.
5.3.9.2. Prevederi constructive la alcatuirea peretilor structurali din b.a.m.
Armarea locala a peretilor structurali din beton armat monolit: capat
liber lamelar, capat liber evazat cu bulb, bordarea golurilor.
43
1. n fig. 5.3.23. sunt reprezentate principalele cazuri ntlnite n practica curenta referitoare
la alcatuirea sectiunilor de beton si armare locala a peretilor structurali din beton armat:
a. perete structural plin cu un capat lamelar;
b. perete structural plin cu un capat evazat sau cu bulb;
c. perete structural cu un gol.
2. Grosimea minima, notata cu t, a inimii si a talpilor trebuie sa fie:
mm si , unde este naltimea unui nivel.
3. n zonele seismice capetele lamelare ale peretilor structurali trebuie evazate sub forma de
bulbi. Dimensiunile constructive, a si b, ale acestora sunt:
mm si
4. n fig. 5.3.23. sunt hasurate zonele de armare locala n care se prevad, n afara de armarea
curenta din cmpul peretelui structural, carcase de armatura.
5. Notatiile folosite sunt:
= naltimea sectiunii montantului;
si = naltimile sectiunii montantilor de o parte si de alta a golului.
= lungimea golului din diafragma.
6. Conform Codului pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali din beton
armat, P85-1996: se admite nglobarea n peretii structurali a tuburilor de instalatii
electrice, respectnd conditia ca n aceeasi sectiune transversala a peretelui sa nu se afle
mai mult de un tub, iar distanta minima ntre doua tuburi sa fie 200 mm. Tuburile vor
avea diametrul de maximum 1/8 din grosimea peretelui si se vor poza ntre cele doua
plase de armare curenta.

44

Fig. 5.3.23. Armare locala a peretilor structurali din beton armat monolit (diafragme).
Zonele de dispunere a carcaselor.

5.3.9.3. Armarea peretilor structurali din b.a.m. Tipuri de carcase folosite la
armarea capatului liber, armarea bulbului, bordarea golurilor, la
ramificatii si intersectii.
45
1. Armarea peretilor structurali, conform Normativului P85-1996 se compune n principal
din:
a. armaturi de rezistenta;
b. armaturi constructive.
a. Armaturile de rezistenta rezulta din calculul la eforturile produse de actiunea
ncarcarilor verticale si orizontale. Armaturile de rezistenta sunt de urmatoarele tipuri:
a.1. armaturi longitudinale sau verticale care asigura capacitatea de rezistenta la
ncovoiere;
a.2. armaturi transversale sau orizontale care asigura preluarea fortelor taietoare;
a.3. armaturi longitudinale de conectare n lungul rosturilor de turnare;
a.4. armaturi de confinare a betonului n zona comprimata;
a.5. armaturi transversale pentru evitarea flambajului armaturilor longitudinale
comprimate.
b. Armaturile constructive nu rezulta n mod curent din calcul, nsa rezulta din asigurarea
la unele fenomene si solicitari constatate mai ales experimental n practica curenta:
contractia betonului, variatii de temperatura etc. Armaturile constructive se mai
prevad si din conditii tehnologice de executie posibila, pozitionarea armaturilor de
rezistenta, ancorarea subansamblurilor izolatoare, alte situatii locale si particulare.
2. n fig. 5.3.24. sunt prezentate situatiile frecvente n practica curenta de armare locala cu
carcase de armatura:
a. Armarea cu carcasa n capatul liber;
b. Armarea bulbului;
c. Bordarea cu carcase a golurilor;
d. Armarea cu carcase la ramificatii;
e. Armarea cu carcase la intersectii.
3. Cantitatea de armatura longitudinala rezulta din calcul. Nu se vor folosi pentru alcatuirea
carcaselor bare cu diametre mai mici de 10 mm PC52. Etrierii folositi au diametrul
minim 8 mm.
4. Dimensiunile carcaselor n sectiune sunt date la punctul anterior 5.3.9.2., Armarea
locala a peretilor structurali.
46