Joc in Cioc

a
c unle are
r\. f
.
,4" \J
ln tr & ro ana
Y'
#sffi $.
oo
oo
GG
,,'
,.
.''..
a.a
I
I etOrc
STELA GUMAU
JSC,-l#S,-{tO[
coftf\uf$lcAt?E tN
Llef\fiA
l?ofri\nrufi
Clasa pregi.titoare
Clasa I
.
&hid rnetodic
.
Fi$e de
jccuri
pentru elevi
Eitrl[r'u wn
@cAEB]$r
Nrs
r'ftris$
CuvAnt-inainte
Auxiliarul didactic
,,Joc-in-cioc.
Comunicare in limba romAnd" se conformeazd noilor
programe
gcolare pentru clasa pregdtitoare
gi clasa intAi, propunAnd continuturi educafionale
cu caracter ludic, adecvate particularitdfilor de vdrstd aie copiilor.
Cartea este adresatd
gcolarilor mici qi adullilor care lucreazd.cu acegtia, adicd invdtdtorilor,
profesorilor
qi pdrintilor, avAnd in vedere faptul cd micutii nu stdpAnesc incd tehnica cititului.
Lucrarea cuprinde in structura sa doud pdrfi. Prima parte este constituite dintr-un ghid
metodic de organizare
gi desfdgurare a activitdtilor de invdtare sub formd de joc. Indicatiile
metodice sunt sustinute de exemple gi sugestii de continuturi pentru partea aplicativd. A doua
parte cuprinde un pachet aplicativ de fiqe de jocuri pentru elevi care atrage gi mai mult atentia
micilor
gcolari prin ilustratia color.
intregul continut al cdrfii este alcdtuit din
jocuri ce vizeazd dezvoltarea competentelor
lingvistice, activitdti ludice aplicative, poveqti cu tAlc, exercitii de diclie, texte dramatice, pilule
umoristice, ghicitori etc.
Activitilile de invdfare, prezentate sub formd de jocuri, conduc la dobAndirea competentelor
prevdzute de programele
gcolare. Aceste activitdti sunt structurate dupi capitolele programei:
competente generale
qi competente specifice.
Toate continuturile propuse sunt prezentate descriptiv, succint
qi clar, fdrd teoretizdri.
Apar doar precizdri de ordin metodologic referitoare la materialele necesare qi la modul de
desfdqurare a activitdtii, astfel incAt lucrarea sd poatd fi consuitatd ugor de cdtre cadrul didactic
9i
de cdtre pdrintii care doresc sd se implice in pregdtirea copiilor.
Jocurile
propuse ca activitate
de grup pot fi adaptate uqor pentru lucrul individuai sau pentru lucrul in perechi (copil
-
copil,
adult
-
copil).
Suportul imagistic este adecvat continuturilor, avAnd menirea sd faciliteze intelegerea
sarcinilor de lucru gi sesizarea relaliei dintre textul scris gi ilustrafie.
ParcurgAnd acest auxiliar didactic, copilul este solicitat sd rezolve sarcini diverse, utilizAnd
limbajul verbal
gi nonverbal, in contexte educationale variate gi atractive.
Prin participarea la jocurile de rol, copilul congtientizeazl faptul cd poate transmite gAn-
duri, opinii, sentimente celor din imediata apropiere, astfel incAt mesajul sdu sd fie inteles de
interlocutori. De asemenea, el invatd prin joc sd se conformeze rigorilor unui dialogcivllizat,
utilizAnd formule de adresare rralidate de societate, numite de cdtre copii,,cuvinte fermecate".
Simultan cu dezvoltarea competenfelor lingvistice, cartea vizeazd, dezvoltarea atentiei,
a mernoriei, a gAndirii analitico-sintetice, a capacitdtii de rezolvare a unor situatii-problemd,
sporind creativitatea, stima de sine gi formeazd spiritul de echipd.
Unele dintre activiteF propun copiilor famth.arizarea cu literele de tipar, tot prin jocuri
cu
caracter intuitiv. in acelagi mod, se va face citirea prin perceperea globalizatd a unor cuvinte,
adicd
,,fotografra
cuv6ntului". Aceste exercitii au menirea de a stdrni curiozitatea copiilor gi
dorinfa 1or pentru invdtarea tehnicii cititului.
Exercitiile grafice se t-razeazi i-
..:in :hlar aaci in formularea unor cerinte aPare verbul
,,ascrie".
Literete cle iipa: se s,:,- ,l-si..aza ire separat, fie grupate in scurte cuvinte cu sens/
cum ar fi prenurnele coi-ili.-,r si i.,u:neie unor obieite, cu frecventd rnare in limbajul uzual
al
micilor
gcoiari. Pentru ,.ri.r"o htereior se folosesc
gabloane sau se deseneazd conturul lor dupd
un model.
De asernenea, pentru scrierea elernentelor grafice sunt propuse
jocuri de urmdrire a unor
trasee punctate
qi numerotate.
Grtea igi propune
gi famili artzarea copiilor cu tehnica lucrului cu cartea.
Jocurile
ce
indeplines. u."ri.oi u., caiacter apiicativ.
glevii
invald pozitionarea cdrfii pentru activitatea
de
citit, deschiderea
gi rdsfoirea acesteia. Sunt prevdzute totodatd exercitii-joc
de discriminare
intre
deosebi cdr
ele destinate adultilor'
ca scop ide
verbale
qi nonverbale
copiii sesiz
dintre text
9i
ilustratie,
linut
de imagine. Ei pot conchide cd acelaqi mesaj este
redat prin ambele forme de exprimare.
prin
densitatea
gi varietatea continuturilor,
prin forma atractivd de prezentare,
acest au-
xiliar didactic constituie un util instrument de luiru in pregdtirea copiilor pentru dezvoltarea
competentelor
de comunicare la inceputul
gcolaritdfii'
Autoarea
4
I. BIiOBI''IIIITIJA I)B IIIISAJII OIBAIB ITABIAI'Ii
iu conrrix'I'ri DII C0MIINIOAIBII
SESIZAREA SEMNIFICATIEI GLOBALE
A UNUI SCURT TEXT AUDIAT
lnteleg
5i
colorez
Materiale: fiqe sectorizale in pdtrate, fiecare pdtrat conlinAnd desenul contur al
unui obiect; instrumente pentru desen color.
Inshuctaj: Conducdtorul jocului (cadru didactic/pdrinte) distribuie materialele de lucru.
Prezinld. apoi un mesaj literar, continut intr-o poveste/poezie/ ghicitoare. Fiecare copil trebuie
si selecteze de pe figd desenul potrivit pentru mesajul ascultat gi apoi sd coloreze acest desen.
Exemplu: Fiecare copil prirnegte o figd cu mai multe desene gi trebuie sd-l coloreze numai
pe cel potrivit cerintei:
,,CoIoreazd
animalul despre care se vorbeqte in poveste
f
povesttet"
Varianti: Se prezintd mesajul literar, iar copiii selecteazd qi bifeazd, pe figd imaginea
corespunzdtoare. O altd alternativd poate fi ridicarea unor jetoane ce contin imagini adecvate
mesajului auzit.
ANEXA: Figa 1
- ,,Inteleg
gi colorez"
llustreazL poveslet!
Materiale: textul pentru lecturd, coli pentru desen, instrumente penku desencolor.
Instructaj: invdtdtorul citegte
f
prezintd, o poveste, apoi formuleazf,sarcina de lucru:
,,Deseneazd
ceea ce ti-a pldcut mai mult din poveste, apoi prezintd colegilor desenul tdu."
ANEXA: Fiqa2
- ,,Peripetii
in lumea gdzelor"
Palmele hotlrS.sc
!
Materiale: plange, jetoane
pentru ilustrarea cuvintelor propuse in joc.
Instructaj: Conducdtorul jocului anuntd un cuvAnt, apoi enumerd cAteva caracteristici
atribuite acestuia. Copiii participanti la joc
bat din palme doar cAnd ceea ce aud se potriveqte
cuvAntului tem5, adicd denumeqte o caracteristicd a cuvAntului anuntat.
Conduchtorul jocului monitori zeazd, aparitiaunor notiuni necunoscute copiilori le clarificd
uiterior, apoi le introduce intr-o noud secventd de joc
sau in alte jocuri
pentru a fi invitate.
Tabelul contine cAteva sugestii de secvente de joc.
Cerinta:
,,Palmele
hotdrdsc care cuvAnt/grup de cuvinte dintre cele auzite este potrivit
pentru...". Cuvintele denumind insugiri trebuie pronuntate clar gi rar. Doar cuvintele subliniate
vor fi marcate prin bdtdi din palme.
CuvAntul
temi
Caracteristici
vulpe
sireatd:roscatd;coadd scurti; auzftn;
hoaja;lacce'.a
c.-:.:.1-
-*:^.:::
nrrmestice;
l-a pdcdlit pe urs
lepule
fl4as
drdgdlas; urechi lungi; iubitor de morcovi: ciilialer, b'rn aiergitor:
ager; se teme si de umbra lui etc.
pisicS
alintatd: se spald des; drd&uld; somnoroasd; vAneazd soareci; gAt iung; se
joacd
cu ghemul: ciripegte; vede bine noaptea
coco9
ceasornicul ogrdzii; acoperit cu pene; creastd rosie; patru picioare; coada ca
o secerd: creasta creafd; mdnAncd porumb
brad
yede
ilall
coroana triunghiulard; face conuri;1emn moale; creste la munte
Noti: Sub desene sunt scrise cuvinte cu scopul de a stArni curiozitatea elevilor pentru ceea
ce inseamnd actul citirii. in aceastd etapd, copiii citesc doar dupd imagini.
Mulfi copii se familiarizeazdcu cititul inainte de perioada de alfabetizare in gcoald, prin
tehnica citirii globale a cuvintelor. Ei sunt ahagi in special de mesajele scrise cu litere de mari
dimensiuni vdzute pe stradd, de titluriie colorate din publicatii ilustrate adresate copiilor, de
anumite cuvinte continute in subtitrdrile fihnelor (numele personajelor, anumite onomatopee etc.)
ANEXA: Figa 3
-,,Pahnele
hotdrXsc"
Denumegte insugirea
I
Materiale:
jetoane ce reprezintd notiuni opuse (cuvinte antonimice)
-
cog plin/
cog gol, minge mare/minge mici, iepure alb/ iepure negru, fular lat/ fular ingust, bXrbat inalt/
bdrbat scund, fluture mic/fluture mare etc.
Instructaj: Copiii sunt agezati in semic erc
f
careu deschis. Fiecare copil are un set de jetoane.
Numdrul de
jetoane este fixat cle conducdtorul
jocului gi coincide cu numdrul de r5spunsuri
agteptate.
in fata copiilor, pe o masd, intr-un cogule!/intr:-o cutie se afli jetoane ce contin desene
antonimice ilustrafiilor pe care le au copiii.
Conducdtorul
jocului cheamd un copil
pentru
a exlrage din coqulet un jeton. De exemplu,
jetonul contine imaginea unui,,iepurag negru".
Conducdtorul
jocului spune:
,,Del'lumegte
insugireal" Copilui arati
ietonul 9i
denumeqte
caracteristica iepuraqului, exprimAnclu-se iutr-o propozihe: ,,lepurasltl
esie negrLt."
Un alt copil din formatie, care are
jetonul cu un iepuras ai'o. I ine in iati
5l
strune o propozitie,
cum ar fi urmdtoarele: ,,Eu
am un iepuraq aIb."
f
,,Iepurasui
aii. lcnlare morcovi ,"
f ,,\'Iama
mi-a
cumpdrat un iepuraq alb."
f
,,lepuraqul
alb este fricos"' eic
Pe o masd sunt agezate apoi in giruri perechile cie
je:.ra:'.e
-=
rc::tz:n:a
Se acordd stimulente diferentiat, dupi caiitatea i:.s''-ir.='-;:-'r:
ANEXA: Figa 4
- ,,Denumegte
insugirea!"
,at
rmuleaze cerinta ca fiecare copii sd se gAndeascd
la o propozilie despre un anume obiect/fenomen.
Dupd ce un copil rostegte propozitta, conducdtorul
jocului le cere tuturor sd surprindd,
intr-o serie de cuvinte rostite, existenta unuia sau mai multor cuvinte din propozitia ascultatd.
CAnd identificd un astfel de cuvAnt, copiii bat in pupitru.
La inceput se construiesc enunturi scurte, pentru a fi retinute ugor toate cuvintele.
Exemple:
Cerinta:
,,Fiti
atenti la urmdtoarele cuvinte gi batefi in pupitru numai
cAnd auzili un cuvAnt care exista qi in propozitia ascullat6.."
Copil 7: Ursul mdnftncd lnure. (propozitia ascultatd)
Conducdtorul
jocului rostegte apoi, clar gi rar cuvintele: cer, floare,
piatrd,
ursul, nori, fuge, brad, mure, casd, scrie, doarme, mdnAncd. fuan.
Copiii bat in pupitru la auzul cuvintelor subliniate.
Copil 2: Fluturele zbonrd printre
flot'i.
(propozilia ascultatd)
Conducdtorul
jocului rostegte clar
gi rar cuvintele: copil, gard, flori.
p6ine, ou, fluture, c5!el, os.
Copiii bat in pupitru la auzulcuvintelor subliniate.
FLUTURE - fluture
Copil 3: Soarele s-a iuit pe cer. (propozitia ascultatd)
Conducdtorul jocului rostegte clar qi rar cuvintele: nori, flori, pisicd,
soarele. pdpuqa,
lCL
pom etc.
Copiii bat in pupitru la auzttl cuvintelor subliniate.
Sunt atent
5i
rlspund
lnskuctaj: Conducdtorul jocului prezintd un mic fragment dintr-o poveste, iar
copiii trebuie sd desprindd mesajul comunicat.
.
Exernple:
I Conducdtorul jocului:
Cocogul a gdsit pe drum o punguld cu doi
bani. Apornit mai departela drum...
Intrebdri: Despre cine este vorba in acest fragrnenlf aceastd
secventd?/ in ce poveste ai intdlnit acest cocog?
Copil 1: In acest fragment a fost vorba despre cocogul din
povestea,,Punguta cu doi bantl" .
0 Conducdtorul jocului:
Fatn
cea lnrnicd qi
frumoasd
s-a tntors acasd cu multe bogdfii.
intrebare: Despre fata cui este vorba in acest fragment?
Copil2: in acest fragment este vorba despre fata moqului
cea harnicd qi cuminte.
URS - urs
SOARE - soare
l?I"spunde repele ptin
,,Da!"
sau
,,Nuf"
Instructaj: Conducdtorul
jocului prezintd serii de afirmatii
adevdrate sau false despre un obiect/fenomen. Copiii confirmd valoarea de
adevdr a afirmatiei prin aprobare (Da!) sau dezaprobare (Nu!).
Exemple: Vulpea furd gdini. (Dal)/ Vulpea mdnAncd salatd. (Nul)/
Vulpea esle rogcatd. (Da!)/Vulpea este vicleanX. (Da!)
Ciregele se coc iarna. (Nu!)/ Cireqele sunt dulci.
VUTPE vulpe
(Dal)/ Cireqele se coc vara. (Dal)/ Ciregele au vitamine. (Da!)
Ghiocelul vestegte primdvara. (Dal)/ Vara infloresc ghioceii.
(Nu!)/ Ghiocelul are petale albe. (Da!) etc.
CIRE$E cireqe
ANEXA: Fiqa 3
-
imagini suport
GHIOCEL ghiocel
Volee,z\ adevi.rul!
jocului rostegte afirmatii adevdrate sau false despre
iecte/feno-Ln". Copiii ridicd rnAna dreaptd doar cAnd aud afirmatii adevdrate (*)-
Exemple:
*Vulpea
este rogcatd./ Iepurele este curajos./
*Ghiocelul
vesteqte ptimdvata.f
*Apu
e umedd./ ingt',"putu e fierbinte./
*Soareie
incdlzegte Pdmdntul ./
*Pdsdrlle
zboatd'.f Peqtii
,.oib"sc./ Zdpad.ae rogie./
*RAul
curge.f
*Elevul
scrie./ Pisica latrd'./
*RAndunicazboat6.f
*VAntul
quierd./ Ziua esteintuneric./
*Mierea
este dulce./
*Broascainoatd.f
Copacii cAntd'
ANEXA: Figa 3
-
imagini suPort
Adevi.rat
sau fals !
Materiale: fanioane/jetoane
albe pentruAdeadraf
qi albastre pentru Fals (aceste
materiale pot fi confeclionate
de cdtre copii intr-o altd activitate practicd).
Instructaj: Cond.ucdtorul
jocului rostegte clar
gi rar afirmatii adevdrate sau false, iar copiii
participanyi
la joc ridicd fanionul adecvat situatiei. Dupd ce sunt insuqite regulile
jocului, fiecare
copil poate prelua rolul conducdtorului
de joc.
Exemple de enunturi: Vara este ger./ Elevii invald./ Bradul este mereu verde./ Zdpadaesle
neagrd..f Toamna se coc strugurii./
Fructele contin vitarnine etc.
Enunturile
Pot
fi gruPate tematic:
LdmAia este acrd.f LdmAia este zemo asl./ LdmAia este toxicd./ Ldrndia este aromatd'/
LdmAia este galbend./
Ldtndia este bogatd in vitaminaC'/
LamAia este"'
Zbasr\, zbol,:rL!
Instructai:
Conducdtorul
jocului rostegte enunturi care incep cu structura
lingvisticd
,,Zboard.,
zboard...."
,dupd
care rostegte un nume de pasdre, insectd, mamifer, plantd,
unealtd, instrument,
mobilS. etc.
aUÔ mesajul rostit exprirna ur aderrdr, copiii imitd zborulcu bratele, iar in restul timpului
mAinile sunt tinute pe pupitru.
Mesajele sunt rostite mai rar la irLceput, apoi se accelereazd ritmul curgerii 1or.
Exemple:
*
Zboar6,, zboard'.. vrabia zboard?
*
Zboard,, zboarl... albina zboard?
Zboard, zboarl... banca zboard?
Zboard, zboard.... nucul zboard?
"Zboard.,
zboard... cucul zboard?
Zboard,, zboard... casa zboard?
*
Zb oar d, zbo ar d... avionul zbo ar d?
*
Zb o ar d,, zbo ar d... bar za zbo ar d?
Zboard,, zboard,... varza zboard?
*
Zbo ar d, zboar d.... fl uturele zb o ar d?
Zboard,, zb o ar d... broasca zboar d?
*
Zboard., zboard.... cS.rdbusul zboard?
Zbo ar d., zboar d... md gdru
gul zb o ar d?
*
Zboard., zboar6,... ciocArlia zboard?
Zb o ar d., zb o ar d. . . f ar flur ia zb o ar d?
*
Zboard, zboard,... elicopterul zboard?
Zbo ar d., zb o ar d,.. . bluza zb o ar d?
*
Zboard, zboard... buburuza zboard?
Zboarl, zboard... pdpuga zboard?
*
Zboard,, zboard.... gdinusa zboard?
*
Zboard., zboard.... privighetoarea zboard?
*
Zboard, zboard... ciocdnitoarea zboard?
Copiii au tendinta sd ridice mAinile cAnd nu trebuie, dacd doud mesaje aldturate rimeazd.,
ceea ce stArnegte hazul.Vezi:barzd.f varzd.; ciocdrlief farfwre; nucul/cucul; rAndunica
f
pdturica;
vrdbiuta/salteluta; cdrdbusul/mdgdrugul; cocorul
f
vaporul; buburuza
f
m;edrza; sticletele/
t
gtiuletele etc.
Statuia
Instructaj: Copiii sunt rdspAnditi pe teren sau in sala de clas5. Conducdtorul jocului
solicitd copiilor sd adopte anumite pozitli corporale, la comandd:
,,Fii
statuia ..."
Exemple: Fii statuia cu mAinile ridicate spre soarel/ Fli statuia inpozitia stAnd ghemuit!/
Fii statuia ce imitd culesul florllor!/ Fii statuia ce contempll,cevat
f
Fii statuia ce imiti mirositul
unei flori!/ Fii statuia ce imitd gestul scrisului petabld!/ Fii statuia ce imitd gestul scrisului pe
catetl
/
Fii statuia ce imitd gestul cititului!/ Fii statuia ce imitd gestul de a qterge tablal
/
Fii statuia
ce imitd ridicarea halterelorl/ FIi statuia ce imitd cdratul unei greutdfi in spate! etc.
Dupd ce copiii s-au farniiiarizat cu jocul, pot fi numiti, pe rAnd, sd formuleze corrrenzi
pentru anumite pozilIi statice.
Stimulentele acordate in urma acestui joc pot fi nigte figurine/ jetoane:
,,
Cea mai frumoasi
statuie";
,,Cea
mai interesantd statuie";
,,Cea
mai veseld statuie" etc.
Pantornima
Instructaj: Copiii sunt agezati in formalie de semicerc. Conducdtorul jocului
le adreseazd acestora mesa;e sonore ce exprimd anumite actiuni. Copiii executd gesturi
reprezentative pentru mesajele sonore ascultate. Aceste gesturi sunt rdspunsuri nonverbale la
comenzi exprimate verbal de cdtre invdthtor.
Exemple: Comanda:
,,Fiti
atenti 1a ceea ce vd spun gi faceti intocmai ce auzitl!"
9
Acum, ne sp5ldm pe mAini!/ Acum, amestecdm in mAncare!/ Acum, ne spdldm pe dinli!/
Acum, facem gimnastici!/ Acum, desendm!/ Acum,
dansdm!/ Acum, facem un ghem!/ Acum ne pieptdndm!/
Acum, mdturdm!
f
Acurn, culegem flori!
La pddure
(cAntec cu migcare)
CAnd am fost noi Ia pidure, tra,la,la,Ia,Ia,
Am cules multi fragi gi mure, tra,Ia,la,la,Ia.
Uite-aqa! Uite-aga! Tra, Ia, Ia, la, la!
Uite-aqa! Uite-aqa! Tra, Ia, Ia, Ia, lat.
Erau multe pdsdrele
,
lra,la,la, Ia,la,
Ne-ntreceam in zbor cu ele, tra, la,Ia,la,la.
Uite-aga! Uite-agal Tra, Ia, la, la, la!
Uite-agal Uite-aga! Tra, Ia, Ia, Ia, la!
Am vdzut gi-un iepurag, tra,Ia,la,Ia,Ia,
Sdrea sprinten, drd.gdlag, fra, Ia, Ia, Ia, la.
Uite-aga! Uite-aga! Tra, Ia, la, la, la!
Uite-aga! Uite-aqa! Tra, Ia, Ia, Ia, lal
Fluturi mari gi mititei, tra,Ia,Ia,la,Ia,
Ne-ntreceam in zbor cu ei, tra,la,la,la, la.
Uite-aga! Uite-aga! Tra, Ia, la, la, Iat
Uite-aga! Uite-aga! Tra, la, la, la, la!
Am vdzut
gi o broscufd., fia,la,Ia,la,Ia,
Sdre a sprintend;'dr d.gutd., tr a, la, la, Ia, Ia.
Uite-aga! Uite-aga! Tra, la, Ia, la, Ia!
Uite-aga! Uite-aqa! Tra, la, la, Ia, Ia!
Acum, vd ldsdm cu bine, tra,la,Ia,la,la,
Ce-a mai fost rrd spunern mAinel Tra,la,Ia,la,Ia.
Tra, la, la! Tra, Ia, Lal Tra, la, la, Ia, lal
Tra, la, la! Tra, la, lat Tra, la, Ia, la, lal
Cine
5tie
rispunde !
Instructaj: Copiii vor adopta o pozitie cornodd pentru ascultarea unui text cift/
imprimat pe suport electronic.
Se citesc scurte texte, solicitdnd ascultare atentd din partea copiilor. Se adreseazd apoi
intrebdri in legdturd cu textul ascultat/secvenfa ascultatd. Se pot aborda textele inserate in
,,Anexa"
de la ifargitul cdrlii, dar gi unele din alte publicafii ori texte deja cunoscute
9i
indrdgite
de copii, compatibile cu capacitatea lor de receptare.
EXemple de intreb;.ri: Despre ce este vorba in acest fragment de
poveste?/ in ce moment al zllei se petrece acfiunea (intAmplarea,
evenimentul)?
/
in ce anotimp se petrece aclrunea?
f
Unde s-au
intAlnit...?
/
De ce...?
/
Ctne...?
ANEXA: Figa 5, Figa 6, Figa7, Fiqa 8, Figa 9,
Figa 10, Figa 11
Exemplu:,,Capracu
trei iez|" delon Creangd
Cdliiezi avea capra din poveste?/ Unde a
plecat capra?
f
Ce i-a sfdtuit capra peieziinainte
de plecare?
/
Ctnei-a mAncat pe iezigori?
/
Cwn
l-a pedepsit capra pe luP?
10
Ne
juclm
cu m6.inile
Instructaj : Mai int6i se memor eazd. p oezia,, MAna dreaptd".
Se fac apoi exercitii de orientare gi de folosire alternativd a mAinilor, dupd comandd. Pentru
inceput, se poate purta o brdtari coloratd la mAna dreapld., mAna fdrd,brdtard fiind cea stAngd.
MAna dreaptd
Aceasta-i mAna dreaptd,
Curatd gi-nteleaptd,
Cu ea pot sd lucrez,
SX scriu, sd desenez.
$i
mAna stAngi vine,
Caietul ea il tine,
Ca sd am scris frumos,
Deci este de folos.
Exemple de intreblrir CAte mAini drepte vezi ridicate in
acest grup?
/
CeF copii mai trebuie sd ridice mAna
dreaptd pentru a fi zece mdini ridicate?
La comanda
,,Ne
juc5.m cu mAinile!", copiii sunt
atenfi gi executd fiecare migcare pe care o dicteazd
conducdtorul jocului.
Exempler Pune mAna dreaptd pe urechea sldngdl/ RidicX mAna dreaptd!/ Du la spate mAna
stdngd!/ Pune mAna dreaptd pe urechea dreaptd!/ Pune mAna dreaptd pe genunchiul stAng!/
Pune mAna stAngd pe piciorul dreptl/ Du mAna dreaptd lanast
/
Pune mAna dreaptd pe ochiul
stAng!/ Pune mAna stAngd pe umdrul drept! etc.f Agazd palma stAngd peste palma dreaptd!
Acest exercitiu antrenant contribuie la dezvoltarea dexteritdlii in diferite situafii cu caracter
aplicativ gi ii ajutd pe copii sd-gi cunoascd segmentele corpului.
SPORT NATURA ECO
Cornplet eLz\ prcpozitie I
Instructaj: Copiii sunt agezati in senlicerc. Conducdtorul jocului adreseazdcdte o
propozitie incompletd fiecdrui copil. Acesta completeazd enuntul. Dacd este corect, ceilalti copii
ridicd mAna dreaptd, iar dacd este gregit, ridicd mAna stAngd. Fiecare enunt gregit este corectat
de cdtre copilul ce urmeazd sd rdspundd.
ll
Exernple:
Conducitorul
iocului
Elevul
Albinele fac.. Albinele fac miere.
Pisica
prinde..
P sica orinde soareci
Ploile cure din.. P oile curs din nori/cer
Elevii mers Ia... E evii mers la scoald
Iuurele are urechi. Iepurele are urechi lunei.
Iarna. ursul.
Iarna. ursul doarme.
Vulpea furd.. Vuloea furd edini.
Cdina face..
Gdina face oud.
(liresele
srrnt... Ciresele sunt dulci.
Cocosul are creasta.. Cocosul are creasta rosie/creatd.
Avionul.
Avionul zboar d / decoleazd, /
atertzeazd..
Iepurele rontdie.. Iepurele rontdie rnorcovi.
Ursui doarme in.. Ursul doarme in bArloe.
Veverita se catdrd
pe
trunchiul... Veverita se catdrd
pe
trunchiul bradului.
Soarele a iesit dintre.. Soarele a iesit dintre norr.
Copiii se...
Copiii se ioacd.
Pdsdrelele..
Pisdrelele zboard
/
ciripesc
/
cAntd.
Soarele..
Soarele rdsare/apune.
Toamna..
Toamna a sosit/venit/
plecat.
Varianti: Copiii sunt grupati cAte doi. Unul spune o propozitie incompletd, iar celdlalt o
compieteazd.Dwpd. o reprizd de
joc, rolurile se inverseazd.
Gustul pove5tilor
Materiale: planqe ilustrative pentru povestea cititd.
Instructaj: Se citeqte
/spune/
ascultd o poveste scurt5, din,,Anexd"
,
dir:.alte cdrli ori de pe
un suport electronic. Fiecare copil va povesti un pasaj care l-a impresionat mai mult. (,,Povesteqte
colegilor fragmentul/secvenfa
care ti-a pldcut cel mai mult!")
Copiii iunt ajutati de conducdtorul
jocului sd-qi exprime opinii personale in legdturd cu
mesajul textului:
,mi-a
pldcut cel mai mult cum..."
f
,,rrt-a
impresionat ceea ce..."
/
,,m-am
bucurat/intristat cAnd...
" etc.
ANEXA: FiqaT2, Fiqa 13, Fiqa14, Figa 15
ContinuS.
povestel!
Materiale: Planqe ilustrative pentru poveqtile propuse a fi abordate in acest
joc.
Instructai: Conducdtorul
jocului prezintd un pasaj dintr-o porreste cunoscutd, apoi solicitd
unui copil sd spund continuarea.
Pentru antrenarea tuturor copiilor, se folosesc alte pasaje din aceeaqi poveste sau pasaje
d.in povegti diferite. in scopul de a facilita rdspunsurile copiilor se recomandd intrebuintarea
suportului imagistic.
t2
Dupd ce sunt cunoscute bine regulile jocului,
Dorinta de a conduce jocul stimuleaza motivatia gi
mai multor povegti.
Jocul
se poate desfdgura qi in perechi.
ANEXA: Fiqa 16
- ,,Continui
por,.estea!"
acesta poate fi condus de cdtre un copil.
interesul copiilor pentru cunoagterea cAt
Lantul
pove5tilor
Instructaj: Copiii sunt agezafi in semicerc/careu deschis. Se amintesc titlurile celor
mai cunoscute povegti de cdtre toli copiii.
Un copil povesteqte un pasaj dintr-o poveste. Colegul de lAngd el trebuie sd ghiceascd
titlul povegtii, apoi va incepe si povesteascd gi el un pasaj din altd poveste. Colegul de lAngd
e1 ghicegte povestea, apoi povestegte un fragment dintr-o alti poveste
gi tot aqa mai departe.
Trebuie incurajatd comunicarea chiar dacd apar blocaje in exprimarea unor copii. In aceste
situalii soiutiile salvatoare, mai indicate pentru copiii incanzd., ar trebui sd vind de la colegii lor
care au propus povestea spre identificare.
ANEXA: Figa 17
-,,Lanlul
povegtilor"
Peticele &e povesle
Materiale: jetoane ilustrative pentru povegti.
Instructaj: Copiii sunt grupafi in echipe. Fiecare echipd are ln fald
jetoane (peticele de
poveste) cu scene din povegti cunoscute.
Conducdtorul
jocului prezintd copiilor secvente scurte din povegti. Dupd fiecare secventd
prezentatd, cAte un copil din fiecare echipd va selecta jetonul cu imaginea corespunzdtoare
mesajului auzit.
Pentru o selectie corectd se acordd ca stimulent o figurinS,,PRINT",iar pentru o eroare o
figurini,,VRAJITOIRE'. CAgtigd echipa care adund mai mulyi
,,prirrtr".
ANEXA: Figa 18
-,,Peticele
de poveste"
Ciruta cu povesti
Materiale: Cdrutn cu poaegti
-
o machetd bidimensional5/tridimensionald in care
se gdsesc plange/fige cu imagini din poveqti.
Instructaj: Copiii sunt grupati in echipe. Fiecare echipi primegte cAte 5 plange, fiecare din
ele continAnd mai multe cadre cu imagini din poveqti. Fiecare plangd contine imagini dintr-o
poveste, intre care se afld gi o imagine din aitd poveste. Plangele sunt agezate in ordine de la
inceput, sau sunt marcate cu un sernn distinctiv pe spate.
Se formuleazd cerinta:
,,Aqezatiinfala
voastrd planga care are pe spate un triunghi! in
timp ce ascultati povestea, observati imaginile! Tdiafi imaginea care nu are legiturd cu textul!"
Pentru abordarea celorlalte plange/fige se procedeazd.la fel.
CAgdge echipa care a lucrat corect. Vor fi recompensate gi celelalte echipe, in ordinea
clasamentului, prin diferite stimulente.
13
Exemplu: in aceastd planqd/figd, imaginea cu Cenugdreasa este nepotrivitd.
Coloree.z1 doar ce Llzi!
Materiale: fige sectorizateinpdtrale/ dreptunghiuri, ce incadreazd desene contur
ale unor obiecte (fiinte, lucruri); instrumente pentru desen color.
Instructaj: Conducitorul
jocului anuntd tema qi distribuie materialele.
Copiii ascultd cu atentie o poveste cititd/spusd de cdtre invdtdtor. in timp ce ascultd
povestea, ei observi ce imagini din figa de lucru se potrivesc cu aceasta.
Dupd lecturd, se poartd scurte discutii asuPra mesajului textului.
Pentru fixare, li se propune copiilor sd colorezepe fiqd doar imaginile care se potrivesc
povegtii ascultate.
ANEXA: Figa 19
- ,,Coloreazd.
doar ce auzt" (,,Peripetiile buburuzei")
hhicegle inttusul !
Instructaj: Copiii sunt aqezati in semicerc. invdfdtorul/animatorul anuntd titlul
jocului. Copiilor li se cere atentie sporitd pentru a ghici/identifica enuntul inkus, adicd nepotrivit
cu o temd anuntat5. La sesizarea enuntului intrus, copiii trebuie si batd din palme.
Exemplur
Conducdtorul
jocuiui:
I
,,Ascultati
cu atentie! Vd spun ceva despre cocoq! Bateti din palme cdnd auziti un mesaj
falsl"
Cocoqul cAntd
,,cucurigu".f
Cocogul este acoperit cu pene./ Cocogul mdndncd boabe./
Cocogul are patru picioare. (copiii bat din palme)/ Cocogul are doud aripi./ Cocoqul ocroteqte
gdinile.l Cocoqul zidegte blocuri. (copiii bat din palme)
I
,,Acum,
va fi vorba despre soare."
Soarele apare pe cer dimineala./ Soarele incllzeqte PdmAntul./ Soarele este o stea.f Soarele
lumineazd PdmAntul./ Soarele trimite razerecispre noi. (copiii bat din palme)./ Soarele intretine
viata pe PdmAnt./ Soarele este format din materie fierbinte.
ANEXA: Figa 3
-
imagini suPort
14
cuvinte in legdturd cu o anume
mesaj eronat, adicd un cuvAnt
Exemple:
|
,,Ascultati
cu atentie! Bateti in banci atunci cAnd auziti un cuvAnt care nu are legdturd
cu cuvAntul... !"
Obiectfenomen Serie de cuvinte
(cAmpuri lexicale)
gcoald elevi, tabld, banci, creion, profesori, calculator, burete, ctetd, nori..
brad arbore, verde, inalt, fuunze aciculare,
pddure,
munte, conuri, cal..
ora$ bloc, strdzi, bulevard, qcoli, spitale, trotuar, parcuri, muzee, bnlend..
soare astru, cdldurd, raze, lumind, stea, risdrit, apus, fierbinte, grindind..
I
,,Ascultati
cu atentie! Bateti in bancd atunci cAnd auziti un cuv6.nt care nu are legdturd
cu cuvAntul...!"
culori roqu, galben, albastru, verde, oranj, violet, tozt vetzlJi, rogiatic, albugttri
forme triunghi, cerc, dreptunghi, pltrat, romb, triunghiular, dreptunghiular, cog
url sdrat, dulce, amar, acru, amdrui, acriEor, dulceag, dulciqor, sdrdtel, complicat
mamifere pisicd, oaie, vacd, vulpe, caprd,,lup, cAine
r
potc, cdprioard, rnistret, rntd
insecte greiere, cdrdbug,ldcustd, furnicd, albind, buburuzd, fluture, libeluld, bsrzd
ri crap, qtiuc d,, blban, pletice, somn, qaldu, caras, guvid, chefal, pdstrdv
,
lalea
sarl vrabie, barzd., gdind., bufnitd, rAndunicd, ciocArlie, privighetoare, steiar
flori lalea, bujor, crizantemd, trandafir, margaretd,
gladiold,
narcisS, zarnblld, cnl
I
,,Ascultati
cu atentie! Bateli in bancd atunci cAnd auziti un cuvdnt care nu are legdturd
cu por.estea... !"
Poveste
,,CA
ra cu trei iezl" de I. Crea
,,Pun
uta cu doi bani" de L Crea
,,Ursul
litdevulpe" del. Crean
Cultivatorii de cartof,i
Joc
dinamic, de gtup, prezentat qi practicat de cdtre copii.
Materiale: coqulete/trdistute, in numhr egal cu numirul echipelor; cartofi sau inlocuitori
(conuri de brad/ pietre/mingi de ping-pong).
Instructaj:
jocul
este fdcut cunoscut copiilor. Cel care prezintdmodul sdu de desfdgurare
este un copil, invdtdtorul intervenind doar dacd este cazul..
Serie de cuvinte
tezi, caprl, pf,dure, uEd, cuptor,Iup,
,
foc, zmeu
cocog, babd, gdind, fAntAnd, pu
,
cuptor, cireg
ldran,
vulpe, pegte, guier, poftd, urs, coadd,baltd,aard
t5
Copiii sunt impdrlili in doud sau mai multe echipe.
Jucitorii
din fiecare echipd se constituie
intr-un
qir agezat in spuiele unei linii de plecare.
in iata fiecdrui
gir se afld desenate
doud,
trei
cercuri, ce reprezintd
cuiburile de cartofi.
primul
copii din fiecare
gir are o trdistutd cu,,cartofi".Elvatrebui
sd planteze ,,cartofii"
cate trei in fiecare cuib. Se intoarce alergand
gi predd triistuta goald urmitorului
copil, care va
porni la c_ules de,,cartof 7".EIvine alerfand
qi predd trdistula plind celui care urn.reazS'
Acesta
vaplanlaf semdna
,,catlofI7" 9i
tot aqa.
Jocul
continud pAnd cAnd toli copiii clin toate echipeie au participat
la joc. CAqtigd
echipa
care a terminat prima
gi a respectat regulile
jocului'
l?6.ndunica
fi'ri' cui$
Joc
dinamic,
de grup, prezentat
9i
practicat de
cdtre copii.
at un copil, adicd
,,rAndunica
fdrd' cuib"' Dacd
rAndunele
fdrd cuib.
"
sunt obligate sd iasd din cuib, si zboare
9i
sd intre
neapdrat in alt cuib. Copilul din mijlocul cercului,
adicd
,,randunic
afdr6'c17lb" ,incearcd
sd ocupe
un cuib eliberat.
Jucdtorul
care nu reuqegte
sd ocupe un cerc rdmdne in mijloc, adicd.d"Yit"
,,rAndunic
afdrd,cuib".
Jocul
continua
in acest mod. cdgtigd copilul care a fost
"
randunic afdrd'
cuib" de cele mai putine
ori.
,
-.1-:^-.---
L-,-...
.
Jocul
este vesel
gi antrenant.
Rolul de
,,rAndunicd
fdrd curb" este acceptatchiar
cu bucurie'
deoarece comenzile
.rrrg .r, vitezd,
gi cuiburile
se eliber eazd'la fiecare comandd'
Spetietori
Je ciori
1oc
dinamic,
de grup
,
Prezentat
9i
practicat
de chtre copii'
Materiale:
pietre/mingi
mici/conuri
de brad, castane, alte obiecte mici'
'eta.
Pe el sunt irLgirate pietre (senrinle semdnate)'
I de sPerietoare
de ciori'
tingi de sPerietoarea
de
sPerietori
de ciori' Unii
dintre copiii pedepsiti
care stau ra marginea
terenului
pot reintra in
joc, dacd un copil cu rol de
cioard ii atinge.
Copilul
din mijloc, cel care are rol de sperietoare
de ciori, este schirnbat
la anumite intervale
de timp de cdtre coia.rcatorur
jocurui. Tretuie
sd
joace acest ror cit mai mulfi copii, chiar toli,
dacd e posibil.
l6
1.2. RECUNoA9TEREA cAronvA DETALTT
DINTR-UN MESAI SCURT, ROSTIT CLAR
$I
RAR
Nurne5te personajul I
Materiale: figurine, plange cu personaje.
Instructaj: Conducdtorul jocului
prezintd o poveste sau doar un fragment dintr-o poveste.
Pentru a reliefa actiunile personajelor poate inlroduce ca suport viztal. marionete
/plpugi.
Copiilor li se cere sd numeascd personajele, respectAnd anumite criterii.
Se rostegte cerinta:
,,Ascultd,
apoi spune propozilia completd!"
Personajulprincipal este...f Personajul pozltl (bun)este.../ Personajuinegativ (rdu)este.../
Personajul care a invins vrdjitoarea este.../ Personajul care a rdpus zmeul este.../ Personajele
care s-au rdtdcit in pddure sunt... etc.
ANEXA: Figa 20 -
,,Numeqte
personajul!"
lntresarea vree rispuns !
Materiale: text-suport, marionete, pdpugi, plange ilustrative ce sustin textul.
prezintd o poveste. Pentru a reliefa acfiunile personajelor
folosegte ca suport vizual marionete, pdpugi, plange, filme etc. intrebdrile pot fi formulate de
cdtre conducdtorul jocului
sau de cdtre copiii care doresc sd facd acest lucru.
intrebiri: Cine... ?
/
Cwcine... ?
/
Ce...?
/
rJnd,e...
?
/
Cum...?
Vor fi apreciate toate rdspunsurile, dar cele corecte qi complete, date fdrd ajutor, vor fi
evidentiate in mod special. Se acordd stimulente in mod diferentiat.
Exernple:
GreieraEul norocos
intr-o frumoasd zi d,e vard., greieragul umbla prin
grddina plind de bundtdti sd-gi caute ceva de mdncare.
Deodat5, cerul s-a acoperit cu nori negriciogi qi
grei
ca de plumb. Greieragul s-a panicat. Nu gtia dacd e bine sd
alerge spre casd sau sd-gi gdseascd iute o ascunzdtoare.
O ploaie rece cu stropi mari qi deqi s-a pornit pe datA.
GAndul bun l-a cdlduzit pe greierag sd gdseasci o solutie
salvatoare. GAndul cel bun a fost acela sd se ascundd din
calea ploii nemiloase.
A gdsit repede o frunzdmare de brusture sub care s-a addpostit. Sub frunzd a gisit micutul
o comoar5. Erau acolo cAteva boabe de grAu. Poate 1e pusese furnica la addpost. Greieragui s-a
bucurat foarte tare cd a scdpat de furia ploii, dar gi pentru cd qi-a potolit foamea.
CurAnd, ploaia s-a oprit gi
grddina rAdea fericit5.
Exernple Je tntre[iti: Cine se plimba prin grddina plind de bundtdtl?
/
Ce cduta greieragul
in grddind?
/
Cu ce s-a acoperit cerul?
f
Unde s-a ascuns greieraqul din cauza ploll?
/
Ce a gdsit
greieragul sub fntnza de brusture?
/
Cine credeti cd ascunsese boabele de grdu sub frunzd?
f
De ce era bucuros greieragul dupd ploaie?
/
De ce era fericitd grddina?
17
N
p
il
M
i;4,
\J/9
lhs,
-'Jl
\--2,
'V
Cilitorie pe f,ir de poveste
jocului spune o poveste foarte cunoscutd copiilor. Pe
parcursul expunerii, strecoarS. intentionat erori in legdturi cu numele personajelor, locul
desfdqurdrii actiunii etc. Copiii ascultd povestea,
gezAnd pe scaune, iar cAnd aud un mesaj eronat
se ridicd in picioare, rostind
,,Stop!".
Se iorecteazd eroarea de cdtre conducdtorul
jocului sau de cdtre un copil, apoi firui povestirii
continud pane la o noud oprire gi tot aga.
Exemplur Se anuntd cd se va povesti
,,Capra
cu trei iezl" de Ion Creangi.
Capra cu trei iezi
(parodie)
A fost odatd, demult, tare demult, o caprd care avea
trei ieziqori foarte frumuqei. Capra igi ficuse casa intr-un
oraq mare.
,,Stop!"...
intr-o zi, rnama-caprd voia sd meargd in pddure
dupd mAncare. Ea le-a spus iezigorilor sd incuie uga
Pe
dinduntru
qi si nu deschidd nimdnui. Le-a mai spus sd
fie cuminti
gi sd-i deschidd doar ei cAnd se va intoarce
9i
le va cAnta:
,,Patru
iezi cucuieti,
/Ugamamei
descuieti..'"
,,Stop!"
DupX un copac stdtea ascuns ursul
gi asculta
...,,Stop!"
V6.neazi. cuv6.ntul pottivit !
Instructaj: Copiii sunt agezati in semicerc. Conducdtorul
jocului ptezinll serii de
cuvinte dintre care doar unul se potrivegte cu noliunea din temd/cuvAntul cerintd.
in timp ce se rostesc cuvintele dintr-o serie, copiii ascultd cu mare atentie. Atunci cAnd
aud cuvAntul potrivit, ridicd mAna dreaptd. Cei care nu reacfioneazd.la timp sunt eliminali din
joc. CAqtige ultimii trei participanli rdmaqi in
joc.
Exemple:
Cuvint cerinti
Serie de cuvinte
lepure
carnivor, curajos, verde, aripi, surd, fricos..'
brad
floare, animal, mure,lup, ghindd, verde...
fluture
bdtduq, curajos, masd, z:ut:l:.zet, aripi.
lingurd
animal, hArtie, fulgi, toartd, metal.
vapor
floare, aliment, aripd., curajos, moale, pluteqte..
mlnge
pdtratd, parfumatd, vie, iarbd, poame, sferici..
peqte soare, meduzd, copil, vapor, pdianjery solzi..
carte
poffi, fiintd, iute, rotundd, torti!5, coperti..
l8
DacZ. poti, fi. ce-ti spun I
Inskuctaj: Copiii sunt grupafi in perechi: unul are rol de comandant, iar celdlalt
are rol de executant. Comandantul rostegte diferite comenzi, iar executantul gesticuleazd.cAt mai
fidel acliunea comandatd. Dupd ce toti executantii
qi-au indeplinit sarcinile, rolurile se schimbd,
adicd executantii devin comandanti.
Exernple de comenzi: Mergi latabld!
/
Deschide carteat
/ $terge
banca!
f
Deseneazd un soare!/
Sari in sus de trei orI!
f
Fd cinci pagi ln fafd!
/
ZAmbeqte-i coleguiui!/ Fd moriqca!/ Udd o floare!
f
Descalyd-te
qi apoi incalld-tel/ intoarce
jacheta
pe dos, apoi intoarce-o pe fafd! etc.
Cuvinte colorate
Materiale: Planqe/fiqe cu serii de cuvinte ilustrate.
Inskuctaj: Se distribuie materialele (cAte un set pentru fiecare copil). Se anunfd tema, apor
se incepe lucrul. Copiii vor colora obiectele de pe fiecare figd, respectAnd cerinlele formulate
de cdtre invdldtor. Vor fi evidenliali copiii care au identificat corect obiectele dupd criteriile
impuse
qi au colorat frumos.
ANEXA: Fiqa 2L -,,Cuvinte colorate"
1-.3. IDENTIFICAREA CUVINTELOR DIN ENUNTURI
ROSTITE CLAR
9I
RAR
Cuvinte--iuci,rii
jocului anuntd copiii cd se vor juca
cu niqte jucdrii speciale,
cuvintele.
Jocul
este distractiv
qi mobilizeazd. atentia copiilor.
Comenzile sunt date de cdtre conducdtorul
jocului (,,Bateti din palme cAnd auziti un
cuvdnt din pS,dure: ceas, bloc, cas5, stradd, cercei,
!vp,
ger, copaci. pat, creion, poarte,WAL
gdind, rochie, yqlpg, caiet, ghete, suc, urs etc.").
ANEXA: Fiqa 22 -,, Cuvinte -j't cdrl|"
NurnS.rlm cuvintele propozitiei
Instructaj: Conducdtorul jocului rostegte clar qi rar cAte o propozitie.
Se solicitd copiilor sd marcheze fiecare cuvAnt din propozitie cu cAte un semn: sdriturd,
bdtaie din palme, corespondent betigor, corespondent biluld etc., apoi sd precizeze numdrul de
cuvinte din propozitia ascultatd.
Exemplel
I Elevii sunt aqezafi pe scdunele, in formatie de semicerc.
Cerinta:
,,Ascultd
atent propozitia gi marcheazd.hecare cuvAnt printr-o bdtaie din palme."
t9
Propozitia: Soarele zfrntbegte. (se aud doud betei din palme)
Rdspuns:
,,Propozitia
ascultatd are doud cuvinte."
t Elevii sunt agezati in formafie de semicerc,
in pozitie verticald.
Cerinta:
,,S6riti
precum cdlufii la fiecare cuvAnt auzit!"
Propozitia: Calul pngte inrbd (se executi trei sdrituri)
Rdspuns:
,,Propozltia
ascultatd are trei cuvinte."
I Elevii stau in bdnci avAnd pe pupitru hArtie qi un instrument de
scris.
Cerinta:
,,Marcheazd.
cu o mingiute/bile fiecare cuvAnt auzit al
propozitiei."
Propozitia: Alpinistul urci pe munte. (se deseneazlf scrit patru
mingiule)
Rdspuns:
,,Propozitia
ascultatd are patru cuvinte."
I Elevii stau in bdnci, avdnd pe pupitru hArtie
qi un instrument de scris.
Cerinta:
,,Scrie
cAte o liniuli orizontald pentru fiecare cuvdnt din
propozilia pe care o vei anzi."
Propozlfra; Enta uddfloarea. (se deseneazdf scriu trei liniute)
Rdspuns:
,,Propozitia
auzild are trei cuvinte."
l?5.stoarn5. propozitia !
Instructaj: Elevii sunt agezati in formalie de semicerc,
qezAnd pe scdunele.
Conducdtorul
jocului adreseazd fiecdrui copil cAte o propozitie simpld gi ii cere acestuia
sd o modifice inversAnd ordinea cuvintelor.
Exemple:
Propozifia in forma inifiali Propozitia risturnati
Zboard, fluturele. Fluturele zboard..
Latrd cAinele. CAinele latrd.
VAntul bate.
Bate vAntul.
Balonul s-a spart. S-a spart balonul.
Copiii deseneazd.
Deseneazd copiii
Soarele se inaltd.
Se inaltd soarele.
Strugurii s-au copt. S-au copt strugurii
Jocul
poate continua, grupAnd copiii in perechi. Un copil rosteqte o propozitie simpld,
iar celdlalt o modificd, rostind-o in forma noud, adicd rlsturnatd. Se schimbd apoi rolurile in
fiecare pereche.
20
Cuvinte ilustrate
Materiale: jetoane, cutii de carton.
jocului formeazd echipaje de cAte patru, cinci copii.
Fiecare echipd primegte o cutie cu
jetoane. Acestea contin desene/imagini reprezentative
pentru
anumite cuvinte/notiuni.
Conducdtorul
jocului le cere copiilor sd selecteze cAte un
jeton din cutie, la comanda sa.
De exemplu
,,Extrageti
din cutie
jetonul pe care se afld imaginea unei pdsdri!"
Acest
jeton va deveni indiciu pentru o clasd notionald.
Se dd o noud comandi:
,,Agezatringir,
lAngX acestjetory toate
jetoanele care reprezintd pdsiri."
Copiii din fiecare echipd trebuie sd grupeze serii de cuvinte ilustrate, dupd fiecare indiciu
dat de cdtre conducdtorul
jocului.
Exemple: Seriile alcdtuite de c5.tre una dintre echipe pot fi:
Seria 1,: gdin6., ratd,,barzd, rAndunicd, cocog, gAscd, vrabie, vultur.
Seria 2: urs,lup, iepure, cerb, cdprioard, rAs, mistre!, bursuc, capra-neagrd.
Seria 3: albind, furnicd, buburuzd, libeluld, fluture,l5custd, cdrdbuq, greiere.
Seria 4: rndr, pard., cireagi, nuc5., prund, gutuie, caisd, piersicd etc.
Celelalte echipe au aceleaqi serii, doar numdrul elementelor gi ordinea agezdrii acestora
in serie pot fi diferite.
Jocul
continud prin formulare de sarcini noi de lucru. Copiilor li se spune cd se vor
juca
in continuare cu aceste cuvinte. Conducdtorul
jocului solicitd membrilor din fiecare echipd,
le rAnd, sd formuleze enunturi in care sd introducd gi cuvintele din clasele notionale formate.
Fiecare copil trebuie sd formuleze o propozitie cu url cuvAnt dintr-o serie indicatd gi sd.precizeze
numdrul de cuvinte din acea propozitie.
rafi
Exernple:
Copiilor din prima grupd li se cere sd formuleze propozitli utllizAnd cuvinte din seria
rasarilor. Fiecare membru al echipei construiegte cAte opropozllie. Rosteqte propozittatare, clar,
;i
marcheazd cuvintele prin bdtdi din palme. Toti copiii (din toate grupele) au rolul,,Ecoului".
Rostesc in acelagi mod prop ozitta, marcAnd la rAndul lor cuvintele prin betei din palme. Autorul
rrop ozilie i pr ecizeazd apoi numdrul de cuvinte din aceast I propozitie.
Dupd ce termind lucrul prin'ra echipi, se formuleazd aceeaqi cerintd pentru a doua echipd,
dar se schimbd seria de cuvinte.
in final, se fac aprecieri gi un clasament a1 echipajelor in funclie de calitatea rdspunsurilor.
cuc vultur bufniti galna
21
Contraziceri
lnstructaj: Copiii sunt agezati in formatie
de semicercf careu deschis.
Conducdtorul
jocului explicd
jucdtorilor cd trebuie
sd formuleze enunfuri care sd fie oPuse celor false pe
care le aud. Se va cere
jucdtorilor sd rdspundd repede, in
ordinea agezdrli lor in gir.
Dacd rdspunsul intArzie, este numit urmdtorul copil
si dea replica.
Fiecare rdspuns corect dat cu promptitudine
este
punctat sau se acordd un stimulent. Copilul care adund
mai multe puncte/stimulente
este cAqtigdtor.
Vaponil merge pe gosea. (Fl
Exemplel
Cine esle
gi ce ftce?
pe care-lscoate
din,,coquletul
cu sutptize"
"
dunrneaei?" sau, pentru ca
jocul s5 fie mai savuros, se prezintd
HAM! HAM!
pdpuga teatral
,,Buft6.ziua,
copll! Eram nerdbddtor sd ne intAlnim.
Cred cd md cunoaqteli!...
Cine sunt e:u?" .Dupd rostirea ultimei intrebdri, pdpuqa este datd unui
copil, care va rdspunde:
,,Egti
un cAine./ ... ,r^ t.tnlut/ ... o fenft/ ... o veveritd,/ --. un tractor"'",
rdipunsul fiind conditionat
de
jucdria prezentatd'
Se adres eazd apoiintrebaiea ,,Ce
face cAinele?/
... ursulelul?
I
... etc." Copilul va enumera
'
CAinele mugcd./ CAinele roade oase.f CAinele
. elc." . Aceastd enunerare de enunturi o poate
copii.
oi este scoasd la vedere o altd
jucdrie/alt de-
sen.
Jocul
continud
in acelagi mod. Unele obiecte puse in disculie faclliteazd formularea unui
numdr mai mic de enunturi.
in evaluare, se va yine cont de gradul de implicare a copiilor in activitate
gi de rispunsurile
surprinzdtoare
care au stArnit curiozitate
qi interes'
22
Conducitorul
jocului
Enunturi false
]ucitor
Enunturi adevirate
Iarna este cald.
Iarna este frig.
Vara este cald.
Zdpada este neagrd.
Zdpada este albd.
Tabla de scris este neagrd.
Prunele sunt amare.
Prunele sunt dulci.
Unele medicamente sunt amare etc'
Cuvinte opuse
Instructaj: Copiii se a-laza in formatie de semicercf careu deschis, st6nd pe sciunele.
Conducdtorul
jocului explica moda-litatea de rezolvare a cerintelor. El va adresa fiecirui
copil un anumit cuvAnt. Copiiul ciruia ir adreseazd cuvAntul trebuie sd spund un altul cu inteles
opus celui auzit, apoi sX formuleze un enunt in care sd introducd antonimul gdsit.
Exemplur
o
Eu spun
,,ctJrajos",
tu spui... !f
,,...
fricos!"
Iepurele este fricos.
r
Eu spun
,,aIb"
tu spui ...tf
,,...negrul."
Clogca are un pui negru.
Pentru rispunsurile corecte se acordd stimulente
(stegulele/triunghiuri, buline etc.) Sunt aplaudafi copiii
cu o colectie mai mare de stimulente.
1.4. IDENTIFICAREA SILABELOR DIN CUVINTE
CLAR ARTICULATE
melc furnici
floa-re
---+
2 degete,2 sllabe;
car-te
---+
2 degete,2 sllabe;
min-ge
-.'
2 degete,2 silabe.
ur-su-let
---
3 degete, 3 silabe;
e-le-fant
--+
3 degete, 3 silabe;
fur-ni-cd
---
3 degete, 3 silabe;
flu-tu-re
--
3 degete,3 silabe;
cro-co-dil
---
3 degete, 3 silabe;
bom-boa-ni
---+
3 degete, 3 silabe;
pld-cin-td
---
3 degete,3 silabe.
Degetelele-sila$e
lnstructaj: Copiii sunt agezati in formalie de semicerc, gezAnd pe scdunele.
invdtdtorul explicd modul/regutile de desfdgurare a
jocului.
MAnuta dreaptd se tine strAnsd pumnigor. Fiecare deget reprezintd o silabd. La auzul unui
cuvAnt rostit pe silabe, este ridicat cAte un deget pentru fiecare siiabd. in fetul acesta se pot
numdra silabele fiecdrui cuvAnt, urmdrind corespondenta silabd-deget.
La debutul jocului
se recitd un ?ndemn versificat:
Degefele
frumu1ele,
Sunteti silabe acum!
Eu ad spun cuaintele
Voi iegiti, pe r6nd, din pumn!
Exemplu:
,l
Cuvinte cu structuri bisilabici
soa-re
---+
2 degete,2 sllabe;
me-re
--+
2 degete,2 sTlabe;
co-pil
--+
2 degete,2 sllabe;
I Cuvinte cu structuri trisilabici
ci-mi-ld
---
3 degete, 3 silabe;
cd-ru-td
---+
3 degete,3 silabe;
ma-gi-nd
---
3 degete, 3 silabe;
bom-boa-ne
---
3 degete,3 silabe;
ba-na-ne
---
3 degete, 3 silabe;
le-bd-di
---
3 degete, 3 silabe;
23
o Cuvinte cu structuri monosilabici
melc
---
1 deget, o silabd;
cog --+ 1 deget, o silabd;
pom --+ 1 deget, o silabd;
nor
---+
1 deget, o silabd;
I Cuvinte formate din patru silabe
rAn-du-ni-cd
---+
4 degete, 4 silabe;
vrd-bi-u-td
---+
4 degete,4 sllabe;
ve-ve-ri-td
--+
4 degete, 4 silabe;
bu-bu-ru-zd.
---+
4 degete, 4 silabe;
Se poate folosi indemnul versificat, intr-o
altd formd, gi inainte de rostirea fiecdrui cuvAnt.
Alegerea depinde de timpul alocat
jocului, de
numdrul de jucdtori etc.
ANEXA: Fiqa 23
-,,Degefele1e-silabe"
brad
---
1 deget, o silabd;
lap -'
L deget, o silabd;
mdr
->
1 deget, o silabd;
crin ---n 1 deget, o silabd;
porc
---+
1 deget, o silabd.
la-bo-ra-tor
---
4 degete,4 silabe;
pi-si-cu-!d
---+
4 degete, 4 silabe
ma-qi-nu-td.
---
4 degete, 4 silabe
e-li-cop-ter
---+
4 degete,4 silabe;
po-e-zi-e
---+
4 degete,4 silabe.
Degetele
frunutgele,
Sunteli silabe ncum!
Cuuintul eu ud spun,
Voi, pe rhnd, mnrcnli silnba
$i
iegili uqor ditt punm!
m u r e
---
4degete, 4 sunete;
c o v o r
---
5 degete, 5 sunete;
s o a r e
---
5 degete, 5 sunete.
Degelele-sunete
Instructaj: invdtdtorul/pdrintele
explicd modul/regulile de desfSgurare a
jocului-
MAnula dreaptd se
line
strAnsd pumnigor. Fiecare deget reprezintd un sunet. La atzul
fiecdrui cuvAnt roriit rar (cu prelungirea fiecdrui sunet) este ridicat cdte un deget pentru fiecare
sunet sesizat. in felul acestaie pot numdra sunetele fiecdrui cuvAnt, urmS.rind corespondenta
sunet
-
deget.
Cuvintele propuse spre analizd.vor avea in compozitia lor cel mult cinci sunete.
La debutul
jocului se recitd un indemn versificat:
Degelele
frumuqele,
Sunteti sunete scum!
Eu ad spun cuaintele
Voi iegifi, pe rhnd, din
Pumn!
Exempler mac
--+
3 degete,3 sunete;
r a c
---+
3 degete, 3 sunete;
c o g ---)
3 degete, 3 sunete;
m a s d,
---+ 4degete, 4 sunete;
vapor
5
24
cc
&\
\Y_./
Ann, Dana qi Irina
Udd inrba tn grddind.
a) Cine udd iarba in grddind?
b) Care dintre fetile are numele format din trei sunete?
c) Care dintre fetile are numeie format din cinci sunete?
d) CAte sunete are cuvAntul
,,iarba"?
e) CAte sunete are cuvAntul
,,grd.dind"?
f) CAte sunete are cuvAntul
,,q1"?
g) Ce alt cuvAnt din propozitie are doud sunete?
h) Care cuvAnt din propozitie are cel mai mare numdr de sunete? CAte?
Se pot construi gi alte astfel de structuri, utilizAnd nume ale copiilor din clasd.
Noti: Aceastd structurX literard, construitd din versuri simple, transmite un mesaj de pro-
:ejare a mediului inconjurdtor. Se pot purta discufii, se pot propune activitdti practice ulterioare,
.e \ror contribui la dezvoltarea convingerilor gi comportamentelor ecologice in rAndul copiilor.
Betigorul-sila$i
Instructaj: Fiecare copil are in fata sa zece betigoare.
Conducdtorul jocului anuntd tema gi explicd sarcinile de lucru, precizdnd cd numdrul de
netigoare ridicate trebuie sd fie egal cu numdrul de silabe pe care-l are cuvAntul rostit.
Exemple:
Se formuleazd cerinla de a marca fiecare silabd din cuvAntvl
,,casa"
prin ridicarea de
befigoare. Copiii vor ridica doud betigoare. Se face precizarea,,Un betigor reprezintd silaba
cn-, iar al doilea befigor reprezintd silaba -sa." Se continui cu cerinta
,,Eu
spun cttvdntul casa
ipronuntare pe silabe), ridicati atAtea betigoare cAte silabe are acest cuvAnt!"
Pe mdsurd ce copiii au inteles cerinta, aceasta va fi exprimati intr-o formd mai compactd:
,,Num5.rul
de silabe din cuvAntul cal este..." (un befiOor)
,,Numdrul
de silabe din cuvAntul cq-lul este..." (doud betigoare)
,,Numdrul
de silabe din cuvAntul z6-na este..." (doud betigoare)
,,Numdrul
de siiabe din cuvAntul cd-mi-Ia este..." (trei betiqoare)
,,Num5.rul
de silabe din cuvAntulmai-nru-fa este..." (trei betiqoare)
,,Numdrul
de silabe din cuvAntul co-pil este..." (doud beligoare)
,,Numdru1
de silabe din cuvAnlulme-re este..." (doud beflgoare)
,,Numirul
de silabe din cuvdntul A-Ii-na este..." (trei befigoare)
Exemplele pot fi sustinute gi de imagini:
IRIN
Azor
II
miel
I
lalele
III
Ana
II
cal
I
Aura
ru
25
* Aqazd/ deseneazS. sub fiecare imagine atAtea betigoare cAte silabe are cuvAntul corespunzdtor!
testoasd pasarlca prslca titirez Ion cdmild
Dacd unii copii gregesc in identificarea silabelor unor cuvinte gi indicd un alt numdr decAt
cel corect, jocul este oprit. Cuvintele acestea vor fi analizale, pronunfate corect, fiind antrenati
toti copiii in aceastd secventd a activitdtii.
Vor fi evidentiati cei care au fost atenti qi nu au gregit, dar toti vor fi incurajati cu stimulente
pentru participare. Diferentierea calitdlii rdspunsurilor se va face doar prin aprecieri verbale.
Proceddndu-se astfel, se evitd blocajele in comunicare.
l?ostim cuvintele silabisind
Instructaj: Copiii sunt agezati in formafie de semicerc, pe scdunele sau pe covor.
Conducdtorul
jocului rostegte cuvinte, reciti structuri versificate, iar copiii trebuie sd imite,
reproducAnd ceea ce au auzit.
Se formuleazi cerinla de a observa numbrul de silabe care se aud intr-un cuvAnt
gi ci
aceeagi structurd silabicd se mentine in cadrul unei secvente.
Se vor face exercitii corective dacd apar dificuitepi de pronuntie a unor cuvinte, separat cu
fiecare copil, apoi se repetd secventa care a ridicat probleme. in continuare, se trece la urmdtoarea
secventd de lucru.
Flu-tu-rag gdl-bi-or,
Hoi-nd-rel cd-ld-tor.
(trei silabe)
Co-co-gel pin-te-nat,
Rog-co-vary an-tre-nat,
Lup-ti-tor ad-mi-rat.
(trei silabe)
flu-tu-rag
Gre-ie-re-le, cAn-td-re-tul,
A-du-na-se-n o-li-ce-le
Grd-un-cioa-re mi-ti-te-le.
(patru silabe)
Pin-te-na-tul, co-co-ge-lul,
Cu-cu-ri-gu! Cu-cu-ri-gu!
Ter-mi-na-se cAn-te-ce-1u1,
in-ce-pu-se bom-bd-ni-tul. (patru silabe)
;l;_
gi-i-nu-ga
26
Bu-bu-ru- za, zdm-bd.-r e a-td.,
Drd- gd-la-ga, plim-b E -r ea-td.,
Co-lin-da-se fl o-ri-ce-le:
Ga-ro-fi-te, al-bds-tre-le.
(patru silabe)
Pis -tru-ia-ta, gd-i-nu-qa,
Rds-tur-na-se cdl-dd-ru-qa etc.
(patru silabe)
gre-ie-re-le
bu-bu-ru-za
Structurile rimate pot fi utiiizate qi in cadrul altor activitdti, exercitiile de aceastd facturd
avAnd menirea de a regla respiratia qi de a imbundtdti pronuntia (articularea corectd a cuvintelor).
Ce sunete a:ozi?
Instructaj: Copiii sunt agezati in formatie de semicerc/careu deschis, stAnd pe
scdunele sau pe covor.
Conducdtorul jocului adreseazd fiecdrui copil cerinta de a identifica sunetele unui cuvAnt
rostit, prelungind emisia sunetelor.
Exernple:
CAte sunete awzi in cuvAntul
,,mac"?
(... trei sunete)
Repetd in ordine aceste sunete! (... m, a, c)
CAte sunete auzi in cuvAntul
,,casd"?
(... patru sunete)
Repetd in ordine aceste sunete! (... c, a, s, d)
,,vapor"?
(... cinci sunete)
Repetd in ordine aceste sunete! (...u, u, p, o, r)
,,clasd"?
(... cinci sunete)
Repetd in ordine aceste sunete! (...
",l,
a, s, d)
Serii de cuainte pentru continuarea aplicafiei:
hp nor pom vas sac rac
lan urs roi unt cap bob
bec co$ sat cor mal
$al
rnust plop lan! crin bani melc
mare nucd cand masd pere pete
vase micd sare pdun bune note
avion alune lalea copac capac pisoi
aripd pegte lacit barzd, floare prune
Se vor propune cuvinte cu pronuntie ugoari, la inceput, apoi se pot introduce gi cuvinte
cu numdr mai mare de silabe, chiar qi
cu aglomerdri de consoane.
Copiii trebuie sd-gi dezVolte deprinderile de exprimare pe structuri lingvistice accesibile,
:ard a fi ferili insd de structurile lingvistice mai pretentioase. Uneori contextul educational
rnpune acest lucru. Se va lucra diferentiat in colectiv, in functie de potentialul audio-fonematic
al fiecdrui copil.
Exercilii de dicfie
Numdrdtorile ritmate, aceste cimilituri ludice apdrute de-a lungul istoriei copildriei, au
:ost create de cdtre copiii din toate timpurile in vreme ce se jucau.
Au fost asimilate de toate
qeneratiile
de copii gi aplicate in jocurile
lor. Unele dintre numdrdtori au suferit modificdri,
apirAnd mai multe variante. Imaginatia deborclanta a copiilor scoate Ia iveal[ qi in prezent
-reatii
noi de acest gen, avAnd ca mesaj plicerea jocului.
Copiii trebuie incurajati sd se joace
cu cuvintele, liber, cu bucurie, chiar dacd broderia lor
ie ziceri pare a fifdrd.sens. Este irnportant ci se simt fericifi atunci cAnd improvizeazdasemenea
constructii de cuvinte.
27
Aceste numdrdtori pot fi utilizate la inceputul unor
jocuri, cAnd se constituie echipele.
Se pot
juca in diferite ocizli, insotite de bdtei din palme sau de o gesticd adecvatd. Invdfdtorul
poate utiliza astfel de
jocuri pentru corectarea pronuntiei elevilor.
Exemple:
CANTEC
Podul de piatrd
(cAntec cu migcare)
Podul de piatrd s-a dirAmat,
A venit apa gi l-a luat,
Vom face altul pe rAu in jos,
Altul mai trainic
qi mai frumos.
ANEXA: Fiqa24
- ,,Ce
sunete auzl?"
Ce am auzit ?
Instructaj: Copiii sunt organizaltin doud echipe.
Un membru din fiecare echipd va executa la comandd o migcare care produce un sunet,
sau va imita un sunet din naturd. Echipa adversd trebuie si numeascd acel sunet.
La turul urmdtor, echipele schin-Lbd rolurile intre ele-
Exemple:
Comanda
(producerea
sunetului)
intrebarea
Rispunsul
(numirea
sunetului)
Mototolegte o hArtie!
LasS.liber in cddere o cutie de lemn!
Lovegte doud obiecte de metal!
Imitd plAnsul unui puigor!
Imitd un cdtel nervos !
Imite strigdtul vacii!
Imitd rugdmintea pisicii.
Ce ati auzit?
un fAgAit
un bubuit
un zdnginit
un piuit
un l5.trat
un muget
un mieunat etc.
Miau!
Ham!Ham!
NUMARATOARE
RITMATA
An-tan-tichi-tan
U-re-chi-ld cd-pi-tan,
Vul-pea tre-mu-rd pe sca-rd,
Iar tu iegi a-fa-rd!
(toate cuvintele se rostesc pe silabe)
28
Muuu!
6hici!
Instructaj: Fiecare copil cere grupului sd ghiceascd animalul/obiectul
dupX un
:ndiciu onomatopeic.
Copilul 1: Cine face,,cu-cu-n-gu"
?
Copilul 2: Cine face,,mac-mac-mac"?
Copilul3: Ele cautd papucii
9i
strigd
,tga-ga-ga/'t
Copilul4: Cine toarce pe cuptor
,,SfdmlSfdrru!"?
Copilul5: Ea face
,,Muuu!" 9i
ne dd iapte etc.
Mac-mac-mac!
mac
6hicegte-mi.
!
Instructaj: Copiii sunt agezali in formalie de cerc, stand pe covor.
Conducdtorul
jocului anunld tema:
,,$ezdt,are
veseld". in cadrul
gezdtorii se vor sPune
ghicitori ce contin onomatopee. El va adresa fiecirui copil cAte o ghicitoare care conline in text
cuvinte onomatopee. Acesta, la rAndul sdu, va ghici animalul/sursa care produce acel sunet.
i1.catcd cineva gregegte, va fi ajutat de cdtre alt coleg. Dacd apar situatii in care un cuvAnt
este necunoscut copiilor, acesta se explicd verbal, pebazaunui suport intuitiv.
Copiilor li se spune cd pot contribui
gi ei cu ghicitori ce contin onomatopee, pe care deja
le gtiu sau le cree azE pe loc.'Creatiile spontane nu trebuie sd aibd formd versificatd neapdrat.
ANEXA: Fiqa 25
- ,,Ghicegte-m5.!"
Exemple:
Cri-cri-cri!
,,Mac-mac-mac!"
Vreau pe lac,
Pot sd inot fdrd colac.
(rafa)
Cucuriguuu ! Cucuriguuu !
Uite sunt pe gard aici! Cucuriguuu! Cucuriguuu!
Cine sunt? Tu pofi sd zicl?
(cocogul)
Fal-fal-fil! Bat din aripioare
$i
sunt colorat, dar eu nu sunt floare
(fluturelej
29
Flbricuta de cuvinte
Instructaj: Copiii sunt anunfafi cd vor indeplini roluri de specialigti in fabricarea
cuvintelor. Conducdtorul jocului
propune cuvinte gi o reguld de modificare a acestora, astfei
incAt si se obtind cuvinte cu sensuri noi.
Exemple:
l,,Schimbd primul sunet al cuvAntuluimac pentru a obline cuvinte noi!"
mac_--+ sac, lac, rac, pac,bac, dac, fac, oac, tac, zac
r|,,Schimbd
primul sunet al cuvAntuluitoc pentru a obtine cuvinte noi!"
toc
---+
boc, coc, doc, foc, soc/ qoc
mare
---
bare, care/ oare/ pare, rare, sare, tare
noi
---
doi, foi, goi,
joi, moi, roi, soi, toi
far ---, bat, car, dar, iar, jat, par, rart sat, var
I
,,Schimbd
ultimul sunet al cuvAntulut pod pentru a obtine cuvinte noi!"
pod
---
poc, pom, pop, por, pot
I
,,Schimbd
uitin'rul sunet al cuvAntului dop pentru a obline cuvinte noi!"
dop
---
doi, doc, dor, dos
Me5terirn cuvinte
Instructaj: Copiii sunt anunlalicdvor indeplini roluri de,,meqteri" in construirea
cuvintelor.
,,Cdrdrnizile"
pe care le imbind pentru a forma cuvinte sunt silabele.
Conducdtorul
jocului propune cuvinte qi o reguld de modificare a acestora, astfel incAt sd
se oblind cuvinte cu sensuri noi.
Exemple:
,)
,,Schimbd
prima silabd a cuvAntului mare pentru a obline cuvinte troi!"
Se desparte cuvAntul in silabe, se precizeazd care sunt silabele componente
gi care este
ordinea lor.
,,in
locul silabei mayornrosti o alte silabi, apoi rostim silaba re qi obtinem un alt cuvAnt!"
mare
---+
afer bere, care, fiere, fiare, fire, floare, lire, nture, mire, miere, ore, oare,
Pere/
rare/
sare, sure/ sere, tare, ture etc.
floare
I Silaba care a rdmas neschimbati este...
Pentru simplificare, se formuleazi sarcina in alt mod:
,,Formati
cuvinte pronuntAnd o
silabd infata silabei re, pertru a obfine cuvinte rtol" .Lainceput
jocul
se va deruia mai lent, dar
dupd intelegerea regulii de lucru copiii cautd soluliile cu mare pldcere.
0
,,Schimbd
prima silabd a cur-Antuluimasd pentru a obtine cuvinte noi!"
masd
---+
cdsd, dusd, fisd, farsd, husi, insd, iasd,lasd,lesd, murs5., morsd, nins5, piesd, prins5,
rasd, strAns5., tras5., trusd, tresd, varsd etc.
i
,,Schimbd
prima silabd a cuvAntuluipard pentru a obtine cuvinte noi!"
pard
---+
arl, bard., card, durd, erd,, fdrd, furd, gurd, hord., jurd,IirE, mur5., nard, ord, purd,
rar5., serd, surd, seard., frtrd,, tard,, zgurd, zbiard,, zburd
I
,,Schimbd
ultima silabd a cuvAntulur masd pentru a obline cuvinte noi!"
masi
-+
m?CUl, magiun, maluri, malul, mama, rnapa, marea/ marin, matern
l,,Schimbd ultima silabd a cuvAntuluirame pentru a obtine cuvinte noi!"
rame -+ rac[l, rabld, rachiu, raiul, raliu, ramuri, rana, rapid, rasa, rasol, tate, rate etc.
i
,,Schimbd
ultima silabd a cuvAntului oamenl pentru a obtine cuvinte noi!"
oameni
---+
oacheg/ oale, oare, oase
Fi.bricuta de rime
Inshuctaj: Conducdtorul jocului citegte/recitd cAteva strofe din poezii accesibile
copiilor de vArstd gcolard micd. Se dau apoi exemple de perechi de cuvinte cu rimd.
Copiilor li se cere sd descopere cuvinte care sd rimeze cu alte cuvinte.
Exemple:
floare/soare hamac/copac aer
f
caier hai/ nai
uqd/pXpugd cort/tort cere/miere mere/pere
cag/orag orag/iepurag fluturag/ greierag bdielaq/fluturag
pogtag/fruntag vrdjmag/imaq fluturel/ greierel purcel/cdlel/inel
codiyl
/
feayd sabie/vrabie pddure/mure iasomie/ciocArlie
FLUTURA$ IEPURA$ GREIERAS INCENE$ FETITA VULPITA
fluturas
5
iepurag greieraq mgeraq fetifn
Cerinta de lucru a acestui nou joc ii va solicita
versificate, cu sens.
vulpifi
31
pe copii in crearea de structuri lingvistice
Sila$e tn parechi
Instructaj: Copiii sunt agezati in formalie de semicerc/careu
deschis,
gezAnd pe
scdunele. Ei au rolul descoperitorilor de cuvinte. Conducdtorul
jocului formuleazd cerinte legate
de construirea cuvintelor din doud silabe care contin aceeagi vocald.
Cerinfd:
,,Cautd.silaba-pereche
pentru silaba ca qi formeazd un cuvAnt."
Rezolvare:
,,Silaba-pereche
pentru silaba ca este na qi amformat cuvAntul canq"" (puteau
fi gi cuvintele:
,,cada" , ,,casa" , ,,cala")
Ordinea silabelor trebuie precizatd,intr-o andnzd sumard a curzAntului format. Adicd, in
acestcazputea fi dat exemplul
,,vaca" ,fdcAnd
precizareacd silaba
,,ca"
este a doua in acest cuvAnt.
Exemple:
t Silaba-pereche pentru silaba
,,re"
este... !
Ilgre,
mere/ bere, sere, relg rece' regg.
I Silaba-pereche pentru silaba,,ne" este... !
Ene,lene, neng
llcne,
Y-efle,
ggne.
I Silaba-pereche pentru silaba
,[l1a"
este..' !
mama, maso map,, Mata, ggma, lama, rama,
vama.
I Silaba-pereche pentru silaba
,;a"
esle-..!
r
aI!?,
r a\& r agfu r ata, r alg r ag b at a, ggr a,
re{
a,
Dara. tara, vara.
Noti: Se aleg silabe care au o mai mare frecventX in formarea cuvintelor.
Copilului i se cere doar un exemplu, dar dacd vrea sd dea mai multe trebuie incurajat.
Copiii vor fi ajutali sd iasd din blocaje, dacl acestea apar'
1.5. SESIZAREA
VOCALEVCONSOANEI
INITIALE
9I
FINALE
iru strnBE DE DouA SUNETE
5i inviti.rn
vocalele
I
Instructaj: ConducS.torul
jocului precizeazX cd vocalele sunt sunete nelipsite din
orice silabd, care pot fi rostite singure
,'fdrd,
ajulorul altor sunete. invd;Storul le spune copiilor
care sunete
etoare acestora'
Se fac
pe tehnica de emisie corectX a fiecdreia.
Pentru fixa
copiilor sd memoreze poezia cu titlul
,,invdtdm
vocalele"
inadtdm
aocalele
Pe frunze, nu pe hArtie,
Aricel cu un
leP
scrie:
A, e, i, o, u, d, i (A).
Sunt vocale, el le
qtie.
Le scrie, poate cd vrea
Sd le-nvete cineva.
Vrem
gi noi sd le-nvdtdm!
Aricel, sd repetdm!
A, e, i, o, u, d.,i (d),
Te rog mult, nu-l mai
PAri
Pe cel care mai gregegte!
A, e, i, o, u, d.,i (d),
Nu te mai posomori!
MAine toti le qtim, firegtel
32
c\
'Q
6hicegte sunetele I
lnstructaj : Condu c ato ru1 j elculu^ ai.r es eazi
0
,,Spune
cum face vaca."
,,Ce
sunete se aud in strigdtul
r,'acii?"
I
,,Spune
cum igi strigd mama-oaie mielutulj"
,,Ce
sunete se aud in strigdtuL o117"
,,Cum
plAnge un bebeluq?"
,,Cum
face lupul flimAnd?"
,,Cum
cAntd cucul?"
,,Cum
cAntd pupdza?"
,,Cum
rAde colegul tAu?"
I Completeazd. propozilia!
,,Gdina
a fdcut un..."
in cuvAntul
,,olr"
se aud sunetele
,,o"
gi
,,1J"
.
I La despdrtire, ne spunem
,,Pa!".
fiecdrui copil o cerintd de rezolvat.
... Muuul
... se aud sunetele
,,rr('
qi
,,LL"
.
... Beee!
... se aud sunetele
,,b"
qi
,,e".
... Oaaa! ... sunetele
,,o"
gi
,,a".
... Auuul
... Cu-cul
... Pu-pu-pul
... Hal Ha! Ha!
t Cei voioqi chiuie:
,,Iu!
Iu! Iu!"
Gdsca face,,Ga-ga-ga!"
Trompeta face:
,,Ta,
ta, ta!" etc.
Du$leaz[ sila$a !
Instructaj:
Jocul
poate fiutllizatca moment de captare a atenliei sau in completarea
-u'.ei
activitdti, posibilitilile de constructie a cuvintelor fiind oarecum limitate.
Se joacd in ritm alert. Conducdtorul jocului
propune silaba, iar copilul rostegte cuvAntul
:ezultat din dublarea acesteia (silaba
,,ma" -
cuvAntul
,,narna").
Exemple:
Ca-ga!
Ba ba
baba
Ga-gal.
Ha-ha!
pa pa
Pu-pu!
Cu-cu!
Bu bu
Bi bi
Lu lu
le le
Ri ri
Ro ro
Oac-oac!
Be be
be be
La la
Li li
Piu-piu!
Pui, pui!
Cu-cu!
Co co
ma ma
Mi rni
ta ta
Ti ti
Di di
Do do
Mac-mac!
Mic, mic!
Ti Ii
Vi vi
Du du
da da
Na na
Ne ne
CI nx o ane, sonerii: Tu-tu !, Ti-ti !, T drrr ! T Arrr l, Bi-biii I
Sub formd de
joc
de pronuntie, exclusir', se pot dubla silabe gi fdrd a obtine cuvinte cu sens
re-re; se-se; te-te; va-va;tdr-tdr; tAc-tAc; vu-\:u; car-cdr; pAr-pAr etc.)
ANEXA: Fiqa26
- ,,Dubleazd
silabat"
33
Consoana incepe silala
Instructaj: Copiilor li se spune cd vor construi silabe dupi o cerintd datd, adicd
primul sunet din silabd este o consoand.
Conducdtorul jocului
anunld consoana inifiald, apoi copiii sunt puqi sd repete dupd model
seria de silabe ce incep cu acea consoand. Dupd ce se obignuiesc cu muzicalitatea seriei de silabe
pentru o anumitd consoand, copiii vor fi incurajati sd construiascd singuri astfel de serii.
Se procedeazd astfel pentru un numdr cAt mai mare de consoane.
Exemple:
M
---+
ma, me, mi, mo, mu (repetare de trei ori)
B
---+
ba, be,bi, bo, bu
N -+ na, ne, ni, no/ nu
T -+ ta, te, ti, to, tu
R
---+
ra, re, ti, ro, ru etc.
Facultativ, se poate incerca sporirea in dificultate a cerintei, dacd existd disponibilitate
din partea copiilor. Se propune rostirea siiabelor ce contin aglomerarea de doui consoane la
inceputul lor.
br -- bta,bte, bri, bro, bru
cl
--
cla, cle, cli, clo, clu
ct
--)
cta, cre, cri, cro/ cru
dr
---
dra, dte, dri, dro, dru
pr
---
pta, pte, prr, pro, pru etc.
Vocde,tncepe sila$a
jocului anuntd vocala initiald, apoi copiii
sunt pugi sd repete dupd model seria de silabe. Se procede azd aslfel cu fiecare serie.
Exemple:
flabsolvent,
absorbit, abces, absent, absolut, ac, actual, agvariu, actor, actritd,4svatic,
adversar, admirat,{hL
a_lapry 4mbifie,
ambulant, amplu,4plbreiaj, an, ancord, andive, ansamblu,
antebra!, anterior, anvelopS., aptd.,4Btitudin,
&
artd, armd, artist, arcuit, arPacag, arde,
atmosferd, as, ascunde, ascultd, ascutit, aspru, asperitate, astupd, astAmpdr,4gtru,4qtringent
Eca
qL gL ei emblemd,
g41brion, et:.glez, este, estetic, estival
E
lr, fn
titat,
inventat, indian, insuld,lmportant
,irnpozant,
impecabil, implicat,
impozit, imprimat impus, improvizat, iscusit, istorie, izvot
@A!
gL Oft,
ftat,
em,, oameni, omnivor, opL optim, ortoped, ortografie, os,
@se,
94re, ostag
fultuc,
ulcicd, ulcior,
uln, umbrd,
gnlbreld, umplut, uD unghie, gn'L unde, unse, urc5.,
urcug,
grme, urs, urticarie, urld, uscat, usturd, usturoi, uz
&ttu,
dIa,6ra
ftmUiUat,
imbelgugat, imbrdcat, impachetat, imprietenit, impddurit, impdturit,
impdrat, impdiat, imprumut, impietrit, imprdqtiat, improgcat, irg incuiat, indulcit,
inghetat, inteles, intuneric, invechit, indrdzne!, induplecat, inchis etc.
34
Noti: Unele cuvinte din inventarul da:
pa"r
ie:irtate de r-ocabularul activ al elevilor. Dacd
apar gi astfel de cuvinte in exemplele copiilor, febule acceptate
9i
explicate.
Degetelul atent
jocului spune cur.inte despirtite in silabe. Copiii trebuie
sa ridice un deget cAnd aud o silabd ce incepe cu un sunet indicat.
Exemplu:
l,,Ascultali cu atentie cuvintele pe care vi le spun. Le voi rosti pe silabe. Ridicafi un deget
:and auziti silabe care incep cu sunetul rn !"
ma-sd, cum-pdr, ra-rlg soa-re/ ra-Ba, a-cum/ ma-gi-na, pa-rrat
!nu-r,
mi-nd
I
,,Ridicati
un deget cdnd auzifi silabe care incep cu sunetul b!"
bar-cd, bi-ne, pAi-ne, pe-ne, ba-lon, roa-bd, bom-boa-ne, pe-te, be-re
I
,,Ridicati
un deget cdnd auziti silabe care incep cu sunetul g!"
S_ar-pe,
joc, g!-ret, ju-cd-ri-e,
san-ti-er,
u-gA, p-par-I6.,
$ap-te,
iur-nal,
pe-niJe
Noti:
Jocul
pare a se desfdgura greoi la inceput. Copiii
-ac
unele confuzii de perceptie auditivd care se atenueazd pe
'-f,arcurs,
prin focalizarea atentiei pe structura cuvAntului.
Iti dau o sila$A, dl-mi un cuv6.ntl
Materiale:
jetoane
cu desene
Instructaj: Copiii, in formatie de semicerc, stau pe scdunele sau pe covor. in fala lor sunt
:use
jetoane ce au rolul de a facilita rdspunsurile.
Conducdtorul
jocului adreseazd cAte o silabd fiecdrui copil, iar acesta trebuie sd gdseascd
'-in
cuvAnt care contine silaba respectivd. invdldtorul propune silaba in functie de cuvintele
-Xustrate
pe care le are copilul la dispozitie, pe
jetoane.
Exemple: Conducdtorul
jocului atinge mAna unui copil gi-i
ipune:
,,iti
dau silaba ca, te rog sd-mi dai un cuvAnt." Copilul
:ispunde
,,Am
format cuvdntul casd." gi ridicd jetonul cu desenul
;orespunzdtor.
Jocul
continud in acest mod.
Se acordd stimulente copiilor care au formulat cu usurintd
:uvintele.
Varianti: Copiii se grupeazd in perechi.
Un copil formuleazd cerinta:
,,Iti
dau silaba..., te rog si-mi
dai un cuvdnt.", iar celdlalt dd solutia gdsita.
La turul urmdtor, rolurile se inverseazir.
a
-
avion; bu
-
bunic;bF:
-bdiat;
du
-
duce ; e
-
elice; fe
-
fetitd etc.
35
CASA
Sunetul Je inceput
Materiale: coguri/cutii,
jetoane
ce ilustreazd cuvinte, masd/spaliu pentru
clasificarea cuvintelor dupd sunetul initial.
Inshuctaj:
Jucdtorii
se impart in doud echipe. Fiecare echipd se agazd in formatie de cerc
in jurul unui cog cu jetoane ilustrate. Cogurile au continut identic de jetoane
,
adicd se acordd
celor doud echipe ganse egale de exprimare.
Conducdtorul jocului spune un sunet, de exemplu
,,s"
. Copiii trebuie sd selecteze din coq
doar jetoanele care au pe ele un desen corespunzdtor, adicd ilustreazd cuvinte care incep cu
sunetul
,,s".
La comanda
,,Stopt"
se verificd gi se numdrd jetoanele. Pe rAnd, fiecare copil iqi prezintd
cuvAntul identificat astfel:
,,CuvAntul...
incepe cu sunetul... !"
Exemple:
,,CuvAntuI
stea incepe cu sunetul s!"
Serie de cuvinte: seringd, sanie, solnifd, sapd, strugure etc.
Fiecare echipd vaagezape masa proprie acest grup de jetoane,la indiciul
pentru sunetul
,,s" ,
de exemplu
,,sac".
Echipa care are mai multe cuvinte identificate cAqtigd acest tur.
Jocul
se reia cu alt sunet,
jucAndu-se in acelagi mod.
Este invingdtoare echipa cu mai multe tururi cAqtigate.
6rupe te cuvinte
Materiale:jetoane cu desene reprezentAnd notiuni/cuvinte, cutii din carton sau
alt material ugor.
Inshuctai: Copiii sunt agezati in semicerc pe un covorag. in mijtoc sunt aqezale multe
ietoane
ce reprezintd cuvinte. Conducdtorul
jocului formule azd cerinta ca fiecare participant sd
pund intr-o anumiti cutie un cuvAnt care incepe/se termind cu un anumit sunet.
Exemple:
I
,,in
aceastd cutie albd, fiecare dintre voi pune un cuvdnt care incepe
Cuvinte: nlbind, nc, arc, aoion, alune, ardei, asa$itoare,
aragaz, nrici etc.
Pot fi mai multe
jetoane ce reprezintd acelaqi cuvAnt. De exemplu, nai
mulli copii pot pune
jetoane ce reprezint5 albine.
I
,,In
aceastd cutie rogie, fiecare dintre voi pune un
cuvAnt care incepe cu sunetul r."
Cuvinte: ratd, ratnd, rac, rnze, ren, ridiche, rochie,
rdndunicd, ramurd, rogie, rontb, rlfitd, roabd, racheti, r6s,
razdtoare etc.
|
,,in
aceastd cutie roz, fiecare dintre voi pune un cuvAnt care se
termind cu sunetul a/d."
Cuvinte: mhna, n'LLCa, rama, cana, inrba, capra,
flonrea,
tttilpen, L'ard, uncd,
ceapd.
36
SAC
cu sunetul a."
Propozitii pretentioase
jocului
plo:ur.e
copiilor sd formuleze propozilii din
--.n-inte
care incep cu acelagi sunet.
Exempler
-.Jina
ascunde acele.
-trna
are alune.
-+ndrei
arunci apa.
larbu bea bere.
I ::nica br o deazd. baticul.
lunicul biciuia bivolul.
-amelia
cautd cartea.
aami culege caise.
Jarmen coace cozonaci.
-ati
curdti cartofi.
i-ostel
cumpdrd cretd.
,-orbii
croncdnesc.
Dinu duce doud damigene.
Dana dddea dovlecei Deliei.
Mi se pare cd tu gtii (se
ndreseazdunui coleg)
O frAnturd din povestea
Caprei ce-avea trei copii.
(Copilul
pot:estegte pulin din poaestea
,,Cnprn
at trei iezi" de I. Creangd.)
* Sunt bondarul, Bonddrici!
BAzzz! Bdzzz!Bdzzz!
Am venit la voi aici!
Bdzzzt Bdzzz! BAtzzz!
Sunt leneq, precum qtiti bine,
Ene este eler'.
Elefantul era ernotionat.
Emii explicd exercitiul.
Evantaiul Elenei este elegant.
Fdnel furase fursecu ri.
Fifi fluturd fularul.
Florica fierbe fasole.
Florin fdcea farse.
Gabi golegte gdleata.
Grddinarul grebleazd grddina.
Horegte harnicul Haralambie.
Horia hoindregte.
Ileana iubegte imortelele.
Jianu
juca
,,Jderul
jefuit."
J
oi,
J
anjumulea
jucdria.
Luca lucre azd, Ia lopatd.
Luna lumineazd lunca.
Martinel mdnAncd miere.
Nicu numdrd nucile.
Octav omoard opt omizi.
Oana omoard o omidd.
Paul pescuieqte pldtica.
Petre prinde pisica.
Rodica ridicd racheta.
Sonia scrie scrisoarea.
Tata termind treaba.
Traian termind temele.
Zaharia zorndie zalele.
1..6. MANIFESTAREA CURIOZITATII FATA DE RECEPTAREA
SEMNIFICATIEI MESAJELOR ORALE SIMPLE
lnterpretez
un personaj
jocului face precizarea cd fiecare copil este un actor
(mAnuitor al unei pdpugi). Actorul va face prezentarea personajului, inspirAn-
rri-se dintr-o poveste cunoscutd, dintr-un cAntecel sau dintr-o poezie. Actorul poate interactiona/
;ialoga cu spectatorii.
P ers onaj e reelq p ersonej e ilnaginate
rl Eu sunt albinuja hdrnicufa!
Bdzliti gi voi ca minel
(Copiii: BAzzz! Bfrzzz! Bfrzzz!)
Colind rnuit prin floricele
BAzzz! BAzzz! Bdzzz!
$i
adun mierea din ele.
B6.zzzl Bdzzz! Bdzzz!
Voud vd place mierea? ... De ce?
tl Eu sunt lupul, dragi copii,
Departe mi s-a dus vestea!
37
Bdzzzt BdzzzlBdzzz!
$i
de-aceea mi-e rugine.
BAzzz! BAzzz! Bdzzzt
Voi ce sfat imi dali, copii?
tl Cot-co-dac! Cot-co-dac!
Sunt gdina din poveste.
Cot-co-dac! Cot-co-dac!
Baba oud n-a mai vrut,
Foarte tare m-a bdtut,
Oasele rdu m-au durut.
t! Pe drumuri eu m-am tot dus
$i-o
mirgicd i-am adus.
Cot-co-dac! Cot-co-dac !
Baba iardgi m-a betut,
PAnd cAnd m-a omorAt.
Eu vd dau acum de veste
Cot-co-dac ! Cot-co-dac !
Cd a fost doar o poveste.
Mor, mor, mor!
Copilagi drdgdlagi,
Vd rog frumos ceva!
Mor, mor, mor!
in povestea mea,
Sd md intorc aq vrea!
Mor, mor, mor!
Dar degeaba mi frXmAnt,
Nu-mi trece deloc prin gAnd
in ce poveste frumoasd
Coada imi era stufoasd.
Mor, mor, mor!
M-a prostit vulpea
qireati
Mor, mor, mor!
Coada mi-a rdmas in baltd.
Mor, mor, mor!
Tare mult m-aq bucura,
Mor, mor, mor!
Sd aflu pe undeva
Mor, mor, mor!
Cum se numea povestea mea.
Dacd vreunul din voi gtie
Sd-mi spund repede
gi mie.
Mor, mor, mor!
d.
6
in timpul
jocului, copiii pot migca egarfe de hArtie sau alte materiale foqnitoare.
Exemple:
invdldtorul rosteqte: Frunzele codrului
fognesc:,,FAggq!,
FAggq!"
Copiii repetd: Frunzele codrului foqnesc:
,,FAggg!,
FAqqg!"
VAntul vAjdie:,N
qjj, v eiijt"
$arpele
sAsAie:,,Ssssss!"
Ploaia cAntd:
,,Pic,
pic, pic!" (copiii bat
cu degetele in puPitru)
Musca bdzdie:
,,BAzzzt"
(..' imitd zborul)
Lupul urld:
,,Hauuu!"
Ciocdnitoarea
bate:,,Toc-toc-toc!"etc.
(copiii bat cu degetele in pupitru)
Tu e5ti ecoul meu...
Instructaj:
Jocul
constd in reproducerea unor mesaje sonore. Acestea pot fi for-
mulate de conducdtorul
jocului sau de cdtre unii copii.
38
n sPaliu, care
Poate
fi numit grddina cu flori/
:.--,ana cu flori/livada infloritd.
Un gir de copii care se tin unul d.e altul reprezintd
garpele, care sti incolXcit intr-un loc mai
-:lt.
in partea opusd a terenului se afld doi, trei copii care sunt bondari
gi tAntari.
$aipele
intid in poiana cu flori sd-gi caute hrand. Doregte sd gdseascd nigte melci blegi,
-,."
,L pôt prinde .rgoi. El merge gerpuit gi emite sunetul,,g$S5ggggg!".
CAnd ajunge in mijlocul
::renipei inflorite, aude unbdzditnervos. Sunt bondarii
gi tAntarii care se pregdtesc sd intre in
-t-dind:
Bdzzz!B1,zzzt
$arpele
face cale intoarsd alergAnd. Copiii care alcdtuiesc
Aarpele
nu au
:ie sd strice
girul in timpul alergdrii.
Dacd insectele.,t uC sunt mai agere gi pot prinde
,,garpele" ,
au voie sd ia cAte un copil din
-:acia
lui. Acegtia vor juca roluri de bondari sau de
fAnfari.
jocul
se reia pAnd ce,,qarpele" se
;:urteazd foarte mult.
Stirea
zilei
Materiale: cadru dreptunghiular de mdrimea unui ecran TV, decupat din carton,
sau o altd ramd de dimensiuni asemdndtoare, pentru prezentarea
gtirilor.
Instructai: Fiecare copil povestegte o intAmplaref un eveniment recent, adicd
joacd rolul
-r
crainic de
gtiri. Aceste
qtiri se culeg din viata cotidiand a copilului. Este de preferat sd fie
:a:e din reaiitatea social5 recentd, dar se acceptd
gi mesaje ce redau o experienld mai veche,
:=:'.tru a evita blocajele.
Exemple de
5titi:
Copil 1.: Astdzi dimineatd, in drum cdtre gcoald, m-am intdlnit cu...f am
'azut
ceva neobignuit ...f n-arnfost atent... m-am impiedicat...
Copil 2: Ieri, in cartierul nostru s-a deschis un.../s-a inaugurat un...
Copil3: Aseard a venit bunica in vizitd la noi. I-a adus fratelui meu...
Copil 4:Ieri,cAnd m-am inapoiat acash de la gcoald, mi-am gdsit papagalul foarte agitat... etc.
Copil5: Pe Andrei l-a adus bunica la qcoald' astdzt.
Copil 6:Ieri, colegli/prietenii mei s-au plimbat cu bicicleta in parc.
Copil 7:Marna mi-a cumpdrat un cdlelug alb.
Copil8: Bunica s-a imbolndvit. MAine merge la medic...
Copil9: Coiegii nogtri din clasa vecind au fost in excursie la...
Dupd fiecare
gtire, ascultdtorii pot adresa intrebdri doar invdldtorului, dacd ceva li se pare
:.eclar. Se presupune cd
qtirea a fost preluatX de pe un canal media, iar crainicul nu poate fi de
-:ti
pentru a i se cere ldmuriri.
Suntem actori tntr-o poveste
Instructaj: invSldtorul va juca rolul por-estitorului. El va spune o poveste care
--ontine
onomatopee. Copiii vor fi atenti Ia por-esire ,si-l r'or ajuta pe povestitor, completAnd ei
:uvintele onomatopee.
39
Exemple: Focul face:
,,FAgqq!
FAggg!"/Lemnele
fac'.
,,Pdrrcrt
Ttosc!"
/
VAntul face: ,,Vd1jjl
Vajjj('
/
Lupii fac'.
,,Haut
F{au!"
Poaeste de iarnd
Era o iarnd geroasd d.e crdpau pietrele. (,,Poc! Buf!"). Ne petreceam
vacanta la bunici.
intr-o seare,"bunica
ne-a povestit despre
tot timpul'.
,,Ga,
ga,
gal" .inodaie se fdcuse cam frig. Bunicul a ap
:
,,FAq99!
FA999!"' iar
lemnele trosneau :,,P drct! Trosc!"'
-Afu.d,
viscolul se dezldntuise.
VAntul vAjAia inspdimAntitor: ,,ValjjlVajjjf'
Deodatd, s-a ldsat o tdcere addncd. Dar liniqtea a fost parcd o amdgire. Lupii fTlrndnziurlau
ingrozitor. Ei fdceau:
,,Hauuu!
Hauuu!"
u
Bunica ro*u, ch lupii sunt departe, iar in curtea noastrd nu vor inlra de teama lui Crivei
care face:
,,Haml
Ham! Ham!"
9i
ii alungd.
Pentru fixate, se pot
Pune
intrebdri sau se proPune direct repetarea
onomatopeelor:,,
Cum?aceJocul/
vAntul?" sau,,Sd facem ca focul/ vdntul!"
locul
se poate relua, d.ezvoitand aceeagi poveste
,,A
doua zi ..." sal) se
introduce o poveste noud.
2. lixlDltlllAltlia
Dll illlsaJll
0IBAtli
iN DMlltsll
sI'IIIAIII
Dli OOlIIINI()lRli
2.1. ARTICULAREA
SUNETELOR
$I
SILABELOR
iru CUVINTE
Si. ne {istr5.m, si ne amuzlm
!
Instructaj:
Copiii se grupeazdin
perechi. Vor rosti ritmat, pe silabe, cimilituri
hazlii. Rostirea este marcatd de betei din palme (palmele proprii
9i
cu palmele partenerului)'
Aceste texte pot fi
gi numdrdtori
la diferite
jocuri (vezi
,,Anex5.").
Exemple:
* Strop stro-pit de stro-pi-toa-re,
Se as-cun-de
du-Pd soa-re.
Stea-ua sd-lbea
se gAn-dea,
Soa-re-le
nu i-i di-dea.
ANEXA:
Ftqa27
- ,,Sdne
distrdm, sd ne al:rtuzdrr.t'"
Frlm6.nti.ri
de lirn$i
(Exercilii de dictie)
Instructaj:
Cond.ucdtorul
jocului formule azd, cetinla: ,,Repetd
ce-am.spus eu!" Textele pot
fi scurte
(un simplu
enunt) sau-mai
ample
-
cAntece sau numdrdtori
(vezi
"Anexa")'
* Ap-te-tu-ra,
Ba-ra-be-bu-ra,
Co-ti-cu-ta-ti-na,
So-za-ze-zi-na.
Repetarea se face intr-un ritm mai lent la inceput, apoi din ce in ce mai rapid. Din textele
-:t
lungi se poate selecta o structurd adecvatd, de dimensiuru retiuse. Decizia aceasta apartine
:;irului didactic.
Exemple:
* Barza zdrzdregle pfinzarzdri, visAnd la zarzdre zaharisite.
* Ducu-mi dd doud dude dintr-un dud de dincolo de drum.
* in broscdria broscutelor, broscuta bolborosegte brosciregte.
ANEXA: Figa 28
- ,,FrdmAntdri
de limbd", Figa29
- ,,CAntece
gi numdrdtori ritmate"
Spune
5i
tu povestee !
Instructaj: Se citegte
,,Povestea
furnicutei" in intregime. Se reia citirea pe strofe/
: - tablouri
gi se poartd scurte discutii pentru inlelegerea textului. Discufiile sunt sustinute de
.;:ort vizual.
Copiii vor repovesti textul in limbaj propriu, folosindu-se de suportul vizualin derularea
::scursului narativ. Povestirea se poate face in intregime de cdtre un singur copii sau in lan!,
-
-
iragmente, de cdtre mai mulli copii.
Face planuri pentru drum,
Sd o ia pe ocoliq.
Uite-o, a pornit acum
Pe cdrarea de prundig!
Hop! Un pas! Hopl incd unul!
$i
ajunge-n muguroi.
Mdmico, noi suntem bine,
Nu-!i mai face griji de noi!
Am crescut gi gtim prea bine
De ploaie sd ne ferim.
Pentru-nvdtdturi gi sfaturi,
Bucurogi, iti multumim!
Poaestea
furnicufei
Sub o frunzl de lipan
Furnicuta adormi,
Dar vai de odihna ei,
Mare ploaie se porni.
Tunetul cel furios:
Bunr! Bum! Bum! oingroz|
Acasd ar fi plecat,
Dar furnica nu-ndraznr.
PlAnge acum mdruntica,
Gdndjnd Ia copiii ei,
$tie
cd n-au mai rdmas
Niciodatd singurei.
Dar deodatd ploaia std,
$iroaiele
se calmeazX,
Furnicuta necdjitd
Std pe gAnduri
qi ofteaz6.
Fazan
Instructaj: Copiii sunt agezati in sencerc Se explicd regulile jocului.
Conducdtorul
jocului propune un sunei
-e
:..ir.ire. Primul copil va rosti un cuvAnt care
-rlcepe
cu acest sunet. Urmdtorul copil preia :;.il-i:'ele .:oui sunete ale cuvAntului rostit. Aceste
\
\
\
-{4
41
doud sunete vor fi plasate la inceputul cuvAntului pe care vrea sd-l rosteascd. Sunt interzise
substantivele proprii gi
formele de plural.
Exemplu:cozonAq-activitate-temd-mdturd-rdtugcd-cdmild-ldmAlg-iepureetc.
CAnd un jucdtor
rdmAne blocat devine FAZAN gi este eliminat. Ultirnul rdmas in joc
este declarat cAgtigdtor. La fiecare blocaj, conducdtorul jocului
propune o literd inijiald p"t-tit,t
cuvAntul ce urmeazd a fi spus.
Noti: pentru construirea cuvintelor noi se pot introduce gi alte reguii.
*
Reluarea ultimei silabe: casd
-
sdpun
-
pune
-
nebunie
-
elicopter
-
termind etc. (mai dificil)
*Reluareaultimuluisunet:casd-dla-acum-mac-cal-lacdt-topor-rama-alunaetc.
Propozitii cu cuvinte date
Instructai: Conducdtorul jocului ii anuntd pe copii tema de lucru, apoi le explicd
cum trebuie sd procedeze, prin exemplificiri.
Invdtdtorul:
,,Ce
propozitie poti formula folosind cuvAntul pddure?"
Example:
^
Noi ne plimbdm prin pddure./ Veverita trdiegte in pddure.
f
Eu amcules alune din pddure./
In pddure am vdzut un garpe./ Pddurea este umbroasd.f Pdsdrelele pidurii organizeazd un
concert.
Pentru inceput, cuvintele date vor fi substantive despre care se poate spune ugor ceva,
apoi cerintele vor fi formulate gi pentru verbe, adjective, numerale.
ANEXA: Figa 30
- ,,Propozifii
cu cuvinte date"
Ce poti spune despre... ?
Materiale: jetoane
cu desene reprezentdnd cuvinte, jucdrii, rechizite, obiecte din
mediul apropiat copiilor.
prezintd cAte un jeton
sau un obiect pentru fiecare copil.
Se rostegte cerinta formulatd in titlu, sau se formuleazd aceeagi cerintd sub alte forme:
,,Ce
poti spune despre carte?"
,,Spune
ceva despre broscutd!"
,,Ce
poti spune despre cal?"
,,Iepuragul
te roagd sd spui ceva despre el."
Cartea este nouX.
Broscuta sare.
Calul aleargd.
Iepuraqului ii plac morcovii.
Se vor propune exemple din mediul apropiat copiilor.
A
cui este hrana?
Materiale:
jetoane
cu desene, pdpugi, figurine.
lnstructaj: Fiecare copil va fi posesorul unui animai de companie (pdpuqd, figurind).
42
Conducdtorul
jocului prezir'.:a :::: Lt", '=i,rn-aliment
9i
rostegte intrebarea
,,A
cui este
-.:arra?".
Posesorul animalului. care cJ:.:*::'.: i:=;. rJ?rhi r-a rdspunde ci animalul siu mdnAncX
:cel aliment.
Exemple:
I Se prezintd un morcov, urmAnci intrei.aiea: ..-\ cui este hrana aceasta?"
Rdspuns: Morcovul este hrana iepuragulul Ier'.u:gul n'Leu mdndncd morcovi./ Iepuraqului
::..eu ii plac morcovii etc.
0 Se prezintd un os, urmAnd intrebarea:
,,A
cui este hrana aceasta?"
Osul este hrana cdfelului./ CAinele rneu roade oase.
I Se prezintd un goricel, urmAnd intrebarea:
,,A
cui este aceastdlnrand?"
$oricelul
este hrana pisicii./ Pisica mea devoreaza cu poftd
goarecii.
I ... flori.
,,A
cui este aceastd,hrand?"
Polenul este hrana albinutei.
t)
... graunle.
,,A
cui este aceastd htand?"
Grduntele sunt hrana gdinii. etc.
I ... iarbd.
,,A
cui este aceastd hrand?'
Iarba este hrana vdcutei.
* Unegte prin sdgeli
jetonele, dupd regula de relalie animal
-
hrand.
lmitlm ce auzim
Instructaj: Conducdtorul jocului p--'lsprne anumite onomatopee pe care copiii
:ebuie sd le reproducd. Se formuleazd cerinta ,,Re:retati dupA mine sunetul pe care il face fiecare
, r.'.imal/ obiect/ fenomen."
Exemple:
Conducdtorul
jocului:
,,Trenul
face
,,
U,
'.,.
-r
43
Elevii:
,,U,
u,lJ, n, rt!"
-
Copiii pot forma un gir
,,TrenuletuI" ,
care se deplase az6. prrn sala de clasd. in acest
timp rostesc sunetul
,sr"
prirr emisie prelungitd.
Vaca face,,Muuu!"f Oara face,,Meee!"f Capra face
,,Beee!"f
Iedul face,,Be-he-he!"
Motorul face
,,Trrrrru!"
f
PIoaia se aude
,,Prc,
pic,pic!"
f
Puigorul plAnge
,,Piuuu!
Piuuuu!"
f
GAsca
strigd
,,Gaaa!
Gaaa!"gi md ceartd
,,Ga-ga-gat"
f
Gescanul intreabd goptit,,Ssssss! Sssss! Sssss!"/
Toba fac-e
,,Buuum,
buuum!"
,
iar tobila
,,8u1.r1.,
bum, bwrn!"
f $arpele
face
,,$qqqq! $Oqqq!"/
CAnd
ne place o jucdrie zicem
,,Ooo...o!"
/
VAntul face
,,Ydjjj!
Vajjj! Vejjj('
/
Viscolul face
,,Vuuuuuu!"
Noti: Se pot utiliza gi mijloace audio pe care sunt imprimate astfel de sunete.
Cum face... ?
(Jocul
onomatopeelor)
jocului cere copiilor sd reproducd anumite sunete din naturd.
]ocul
capteazd. atentia copiilor, este antrenant gi creeazd un climat educational propice
altor activitdli.
Exemple:
Cum face trenul? ... vAntul? ... mdgdrugui?/ Cum chiuim?/ Cum face gAscanul? ... ursul?
... vaca?
f
Cum face toba? ... vioara? ... trompeta?
/
C:unrr face cucul? ... pupdza? ... vrdbfuta?
/
Cum face cocogul? ... gdina? ... rata?
f
Cum face tunetul? ... puqca?
Faceti ca mine !
(onomatopee)
Instructaj:
Jocul
se desfdgo ard. ca gi cel intitulat
,,Cum
face ...?" Copiii
vor repeta in cor diferite structuri sonore, cum ar fi: Tim, tim, tim!/ Zum, zlJrn1 zum!
/
Zunt-za,
zrrlrn-za, zrrrn-za, zumlf Bum-bam, bum-bam, bum-barn,bumlf Truli-trulil Truli-truli! Tru-la-
Ial/ Cra-cra! Cronc-cronc!
/
Hu, ha, ha! F{a,ha, ha!/ Iu-iu-iuuu! Iu-iu-iuuu!
Jo-ji-ja,
jo-ji-jal
Jocul
,,Jo-ji-ja!"
]o-ji-ja,
jo-ji-jal
Ne
jucdm aga!
Sunetul
,,i" -
jucdrie sonord
lo-ji-ju,jo-ji-ju!
Joji-jojiju,
Jo-ji-ju,
jo-ji-ju!
Joacd-te
gi tu!
Joji-ja! Joji-ju!
Joja-joji-ju!
loji-ja!
joji-ju!
Ei qi noi
9i
tul
Joji-ju! Joji-jat
,,I"
sejoac6-aqa!
problemele de pronuntie
Se pot improviza diferite combinatii sonore, in functie de
observate la clasd'
.ANTECE
Muzicanfii
Noi suntem muzicanti vestili
$i
gtim cAnta frumos.
Noi din vioard qtim cAnta,
Vioara sund-aqa:
Tim, tim, tim, tim...!
Noi suntem muzicanli vestiti
$i
gtim cAnta frumos.
Noi din h'ornpeti gtim cAnta,
Trompeta suni-aga:
Ta, ta, ta, ta, ta, ...!
44
Noi suntem muzicanfi vestiti
$i
gtim cAnta frumos.
Noi din tobitd
gtim cAnta,
Tobita sund-aga:
Bum, bum, bum, bum, bum... !
Noi suntem muzicanli vestiti
$i
gtim cAnta frumos.
Noi gi din gurd
qtim cAnta,
Voioqi, cAntdm aqa:
Tt a, la, Ia, la, la, Ia, Ia... !
BottrT,tntl
L :.'*::', l-': :-
=
ieia:ului
E casa'L'rr.ia:ului.
Baz'. Baz'. Ztt-r mereu,
Dar la 1ucru-i tare greu.
\,li-e rugine de coptr
$i
de-albinele zglobii.
Bdzl86,z! Zbor rnereu,
Dar la lucru-i tare greu.
Bat din palme
Bat din palme: clap, clap, clap,
Din picioare: trap, trap, trap,
Ne-nvArtim, ne rdsucim
$i
ia hord noi pornim.
Muzica: Lili Sclru:anr
Hai la dreapta, uite-aqa!
$i
la stAnga, tot aga!
Ne-nvArtim, ne rdsucim
$i
la hora noi pornim.
Trcnul
5i
vS.ntul
Materiale z r eperc
f
jaloane/ marcaje
Instructaj: Conducdtorui
jocului marcheazd pe sol/parchet o linie feratl, in forma unui
-.reptungl-ri
mare, de 10 m/8 m. Din loc in loc se plaseazd lAngd linia feratd cAte un reper,
,emnificAnd locuri de oprire pentru tren, adicd nigte gdri.
Colectivul de copii formeazl. un gir, adicd trenul, primul copil fiind locomotiva/geful de
-:comotivd.
La semnal, trenul pornegte dintr-o gard. Trenul merge uneori cu mare vitez6, scotAnd
:;r sunet neintrerupt (,,Vaaaaae !"), iar uneori merge incet, gAfAind (,,Pdff!Pufffi.").Inainte de
r.trarea in gard fluierd (,,lJuuuu!") gi se opregte (,,Pfuuu!"). Pe tot parcursul se procedeazd.Iafel.
In urma trenului porneqte vAntul (un copil). El aleargd vAjAind permanent, depigegte
:enul qi aleargd in continuare.
$i
trenul
qi vAntul se opresc la comanda
,,Stopl"
sau dupd un tur. Acum se fac schimbdri
-ie
roluri. Alti copii vor fi numiti in rolul gefului de locomotir'5 gi in rolui vAntului.
lV\iscutele vorbit o^te
I
Materiale: mdscute.
Instructaj: Mdscufele pot fi realizate de cdtre co'.rri intr-o altd activitate specificd. Acestea
:.ot fi sub formi de ochelari de care se atageazi eler.ente caracteristice personajului: cioc, bot,
nustdti etc., sau se pot confectiona din plicurr n-,ari Ce hArhe tdiate pe jumdtate. Dintr-un plic
=e
oblin doud scufile. Pe fiecare se aplicd elen.e:-.:rle caracteristice personajului dorit. Masca se
:rune pe cap ca o cdciulifd.
45
Se organizeazd,parada mdscutelor, pe un fond muzical adecvat.
CAnd ajunge in dreptul
juriului/conducdtorului de
joc, fiecare personaj este intrebat:
,,Cine
eqti gi cum vorbeqti?" sau
,,Cine
egti, cum gldsuieqti?"
Rdspunsurile pot fi:
,,Sunt
cAinele! Ham! lHam/ Sunt Grivei!Ham! Haml/ Sunt ratal Mac!
Macl/ Sunt broasca! Oac! Oac!" etc.
La un nou tur, copiii igi schimbd mdscutele intre ei.
Se pot folosi ca exercitii de diclie
qi urmdtoarele crArnpeie sonore din,,Universul copildriei"-
Exernple:
l*il
Cucurigu, boieri mari!
CAnta odatd un... cocog/
in cor acum
gi noi cAntdm,
Pe cocoqel il imitdm!
,,
Cucuriguuu! Cucuriguuu!"
GAscanul cam neatent
Papuceii
gi-a pierdut,
SAsAia:,,Sssssss!"
recent,
Pe gAgte cAnd le-a vdzut.
Ele n-au gdsit nicicum
Papuceii lui cei noi,
,,Ga,
ga, ga! Mai cdutdm!
Ti-i aducem inapoi!"
Copilaqi, sd
gtifi cd
,,Dat"
Gdgtele spun
,,Ga,
ga, gal"
Hai sd zicem
,,Dal",
in cor,
Folosind limbajul lor!
,
Gd, ga, galGa, ga, gal."
De-a. balonul
Instructaj: Copiii pot for a un singur cerc sau mai multe cercuri' La inceput,
cercul este cAt mai strdns, udi.d talonul este dezumflat. Copiii se tin de mAini, dar fiecare
line
coatele lipite de corP.
La comanda ,,^Balonul
se um{ld!"n cercul incepe sd se ldrgeasc5 incet. In acest timp copiii
rostesc sunetul
,,f"
prelttrrg,
adicd
,,Ffffffft,Fffffffi."
pAnd cAnd balonul este umflat. La comanda
,,Aminlepatbalonul!"
cercul se micaore azd.,iar copiii rostesc sunetul
.9"
prelung, adicd,,$$S9SS!
$qgg$g!".
Aceste comenzi se rePeti de mai
joc de migcare.
multe ori. in aceeagi formatie, se poate practica apoi un
$arpele
qi albinufele
in poiana infloritd
$arpele
intrd tArAg,
Se repede spre broscufd:
,,gqsqsqgss! $s$qgqsFss$s!"
Hdrnicufele albine
Vin in vizitl la flori,
$arpele
parcd. aude:
,,B,6.zzz!
B dzzz! B dzzz!"
$i-l
trec fiori.
Nu prea
gtie cum sd scaPe,
De Oac! Oac! a gi uitat.
,,gggggSgg9!
Vai, sunt
Pe-aProaPel"
BdzzzlBdzzzt Bdzzz!
L-au intepatl
Hai, copii, acum
qi noi
Sd cAntdm
,,Oacl
Oac! Oac! Oac!",
Cum fac broaqtele pe lac,
Apoi
,gqgqqqqqqqqgq$!"
Ca qarPele
$i
,,Bdz!
Bdzl Bdz! BAz! Bdzl' Bdzt"
Harnici, ca albinele.
46
AEchiuti
poce5te cuvintele
Materiale: pdpuga
,,Agchiuta" ise ;ca:e urlccui cu un a1t
: ::sonaj), o baghetd
/
un indicator.
prezlnta pipu;a
=i
ie spune copiilor
, face gregeli de exprimare verbald, adica pocegte uneie cuvinte. Ei
-:a:ruie
sd pronunte corect aceste cuvinte, pentru a 1e putea invata gi
--..hiutd.
Conducdtorul
jocului tine pdpuga in mAna stAnga
9i
bagheta in mdna dreaptd. El pronuntd
.:egit un cuvAnt, atribuindu-i gregeala lui Agchiuta.
,,Agchiutd
spune clteion, tu spune corect ...". Bagheta este indreptatd cdtre un copil care va
::rJne corect: creion.
,,Agchiutd
spune gahen, tu spune corect..."
(gnlben)
.Agchiuld
spune pald, it spune corect ..." (yard)
in unele exemple pot apdrea confuzii notionale. in acest caz, pdpuqa va fi aqezall.in fata
-
::iilor gi conducdtorul jocului va ilustra cuvintele rostite cu jetoane adecvate. Cu mAna stAngd
:. prezenta jetonul, iar cu dreapta va tine bagheta/ indicatorul pentru solicitarea rdspunsului
-:
la un anumit copil.
Exemple: totog-cocog; catd-casd; coln-corn; latd-ratd; pAne-pAine; macaoane-macaroane;
:
-.:ocald-portocald;
zucdlie-juc5.rie; sticd-sticld; sticd-stricd; plune-prune; sorsop-prosop;
fdpun-
-1nun; buete-burete; calte-carte; palc-parc etc.
Pentru o mai mare eficientd, trebuie depistate gi inventariate dificultdlile de pronunfie de
: nivelul clasei gi acestea sd fie propuse spre rezolvare in timpul jocului
Noti: Sunete cu probleme de pronuntie: s-z, g-j, ce-te, ci-gi, c-t, r-I, t-t, f-v g.a.
Scotle sila$a-intrus !
Instructaj: Copiii sunt agezati in formatie de semicerc/careu deschis. Conducdtorul jocului
, a pronunta cAte un cuvAnt pentru fiecare jucdtor.
CuvAntul va contine o silabd in plus. Copilul
:ebuie sd identifice eroarea, sd pronunte corect cuvAntul gi sd precizeze ce silabd trebuie scoasd.
Exemple:
aricirici
cdrurutd
fugimgim
urereche
copilprl
magiglnd
vulpepg
cartete
iarbdbd
ibricbric
cotortor
banbancd
candni
flututure
urecheche
narcicisd
raldp
zmeurdrd
coDacDac
l-
iariarbd
colaclac
pddudure
bombomboane
drapelpel
gegaina
oererete
l-
rochichita
oestete
aleargaga
vulturtur
razeze
ro9usu
carara llri>
bidondon
dintete
laptete
Lreretete
rochitath
bloagtete
rAdede
albibind
raraze
ververde
Lranpantofi
babalon
elelefant
linsusurd
U+
cocooil
-l
vaDorDor
r+
arunruncd
frunzdzd
casdsd
alulune
motortor
cucurer etc.
a/
$i
pipugile vot$esc
Materiale: o pdpugd hazlie, diferite obiecte,
jucdrii, jetoane'
Inshuctaj: Copiii ,rr-rt uq"ruti in formatie de semicerc/careu
deschis, stdnd pe scdunele'
in fata ior std conducdtorul
jocului, tinAnd in mAnd o pdpugd haziie. EI va prezenta pApuqa
printr-o,poveste:
jv . y
^
,,C'6pii,
gtifi gi voi cX uneori
gi pdpugiie vorbesc. Prietenul vostru,
Jinddricd,
ar vrea sd
-"u.ga
tu g.ola gi o roagd stdruitor p"
ûnlu
lui si-i cumPere ghiozdan.
Mama se impotriveqte
gi-i spune cd n-a sosit incd vremea ca el sd fie
$colar,
fiindci nu pronuntd
corect unele cuvinte.
Astdzi a venit la voi sd-i ajutati sd invete sd pronunte corect toate cuvintele. Sunteti de acord?...
]dnddricd
va numi oti".i"l" pe care i le voi ardta,pe rAnd. Dacd el pronuntd corect cuvAntul,
il pronuntati
gi voi dupd el. Dacd pronuntd greqit un cuvAnt, bateti din palme. Dupd aceastd
atentionare, ii invdldm
gi pe
JdnddricX
forma corectd a cuvdntului."
pdpuga
este tinuth in mAna stAngd, iar obiectul prezentat in mAna dreapt5.
itt iurrrt ,r^"i p.oruntii gregite, este pus un copil sd spund forma corectd
qi se formuleazd
enunturi cu acest cuvAnt.
6hicegte
silaba
rS"ticitl !
Instructaj:
Copiii sunt agezatiin formatie de semicerc/careu
deschis. Conducdtorul
jocului va pronunta
cate un enunlpentru
fiecare
iucdtor.
Unul dintre ."It::"^f':l:1T],"::j
'.-..G
. rif"Ua t" ptr-rr. Copilul trebuie sd identifice eroarea, sd pronunte corect cuvAntul
gi sd
precrzeze
ce silabd
trebuie scoasd-
Exernple:
Propozitia:
Mama udddd florile. (pronuntie greqitd a cuvantului ,,udd")
Corect: Mama udd florile.
CuvAntul
ucld afost pronunlat
gregit,
adicd avea in componenta
sa silaba dd dublatd"
Angela deseneazd
un
Plngugum.
Soarele zAmbeqbeste
Pe
cer.
Colelegii mei sunt cuminti.
Brotacul a sdsdrit in barcd.
Frunzele
copaP4cilor
fo gnesc.
Tudor a prins un
Peqpe$te'
Pogtaqul mi-a adusdus o scrisoasoare'
Obiect/imagine
Rispunsul lui
findirici
Copiii
Casd
Cum se numeqte?
casa
pronuntX ,,casd"
Tractor
Cum se numeqte?
taltol
.
Copiii bat din palme.
'
Un copil pronunld
corect
,,ttactor" '
.
Repetd toti copiit.
.
Se formuleazd.
un enun!:
Dan ard cu un tractor albastru.
48
Baloane coloute
Materiale: jetoane pe care sunt rel:eZF.r;'.ii L-a.,oane colorate (R, O, C,Y, A, Vi)
r:r
9i
alte tonuri gi nuante de culori cunoscute cerri.l..l
Instructaj:
Jocul
are trei secvente.
Secventa 1. Conducdtorul
jocului ridici un jetor. pe care se afla imaginea unui balon verde
-, urtreabd
,,Cu
ce fel de baloane ne
jucdm?"
Copiii ridicd jetoanele care contin aceeagi imagrne
9r
spun:
,,Ne
jucdm cu baloane aerzi!"
Se continud
jocul in acest mod pAnd se utilizeaza numele tuturor culorilor o singurd datd
.
-
: de mai multe ori.
Secventa 2. Conducitorul
jocului
trece pe la fiecare copil, ii dd un singur
jeton qi ii adreseazd,
.- .:ebarea:
,,Ct
ce fel de balon te joci?"
Copilul rdspunde:
,,Md
joc cu un balon verde/rogu/galben/oranj etc."
Secvenla 3. Conducdtorul
jocului anuntd gruparea baloanelor pe culori. Formuleazi
-.:.nta: ,,Adundm
baloanele rogii!" Copiii vor aduce pe rAnd balonul rosu, avAnd ca sarcind sd
: :inuleze o propozitie in care sd figureze culoarea rogu.
Exemple:
Md joc cu o minge rogie.f Am cules un trandafir roqu./ Am cules
:loare rogie./ Am cules maciro6ii./ M-arnimbrdcat cu o bluzd roqie./
:.-, ar pantofi ro=sii.
Jocul
continud in acelagi mod gi pentru celelalte culori.
2.2. ARTICULAREA DE ENUNTURI FOLOSIND ACCENTUL
9I
INTONATIA CORESPUNZATOARE INTENTIEI DE COMUNICARE
l?epeti dupi. mine !
Instructaj: Conducdtorul jocului rostegte un enunt in mai multe rnoduri, schimbAnd
.lionatia. Copiii trebuie sd reproducd intocmai rnesajui.
in fiecare caz trebuie sd.precizeze ce a exprimat mesajul respectiv. Se lucreazd intAi frontal,
,:-.oi se poate schimba modalitatea de lucru: lant, perechi, ecou etc.
Exemple:
,,Repetd
dupd mine! Ce exprimd mesajul acesta?"
Bunica ne spune povestea. Acum
Lruten',
D-:i-{ la joacd.
Bunica ne spune povestea? Acum L.utem n-,erge la joacd?
Bunica ne spune povestea! Acum :,L:.nr L-,erge 1a joaci!
Si r ,lt
S
-t-t:r-
ini ita,ti.
S: r lr :;i-.:--- ir..i itati?
Sl' :r --.l1-:-::,l'.i ltatil etC.
-l
MAine este ziua mea.
MAine este ziua mea?
MAine este ziua mea!
Formule de salut
Bund ziua, domnule Dan!
Salut, Miheitd!
La revedere,Lutza!
Urare
Succes!/ Noapte bundl/ Poftd bund!
La multi ani!
iti doresc sdndtate
gi fericire!
tndemn
Ar fi bine sd repeli... !
Fii mai atent la lectii!
imbracd-te mai gros!
RugS.minte
V'a rog frumos sd md ajutafi sd. aqez cutia pe raft!
Te rog sd-mi dai.../
Te rog sd-mi imprumuli...
Laudi
Bravo, Andrei!
Te felicit, draga mea!
Felicitiri pentru... !
Porunci
Trebuie sd... !
Apucd-te de invdfat!
irnbracd-te imediat!
La cumpi.ri,turi
Actori: mama, copilul, vdnzdtoarea
Instructaj : Actorii simuleazd comportamentele
adecvate
acestei situatii.
Se incurajeazd comunicarea
liberd, dupd modele sociale cunoscute copiilor.
La sfArgit, spectatorii aprobd sau dezaprobd anumite comportamente.
Noti: Ten'Latica poate fi stabilitd de conducdtorul
adult sau de cdtre copii.
DRAMATIZARI
Se vor face aplicatii pe texte foarte cunoscute, cu un fir narativ simplu, ugor de reconstituit
prin cuvinte proprii.
Exemple:
Ridichea uria$i
RecuzitS.: ridichea (mulaj/figurind/un
obiect substitutiv), mi$ti.
Distribufia: bunicul, bunica, nepoata, cdfelul, pisica,
qoricelul'
Dramatizarea se va derula respectAnd ordinea evenimentelor
cuprinse in firul narativ al
acestei poveqti.
in final, se desprinde mesajul textului:
,,IJnde-s
multi, puterea cregte"
Distribu,tia'. caldtorul A, c5'ldtorul B, ursul.
Mesaj:
,,Prietenul
bun la nevoie se cunoaqtel"
@
@iedul
mare, iedul mijlociu, iedul mic, lupul.
Mesaj: ,,Dupd
faptd
qi rdsPlati!"
Cormtf-escurtata
sau textul cAntecului cu acelagi titlu)
Distribufia:
Nicd, mama, mogul, mdtuqa Mdrioara'
Mesaj:,,NizbAtiile
copiilor, problemeie pdrinlilorl
"
50
Plpugi pe scenl,
Instructaj: Fiecare copil este un ac:c: n,inultor al unei pdpuqi. Conducdtorul
jocului cere fiecdrei pipugi sd se prezrr.te apoi si inr.ite o altd pdpugd din aceeagi
:
,,-este
cu care sd poarte o scurtd conversatie. Papugile
'rot
erprima in enunturile 1or o rugiminte,
, :nr-rtatie, o urare/ prezentarea unor scuze etc.
Exemplu:
Poueste noud cu Safira Rogie
(lecturd, povestire, drarnatizare)
Este invitatd pe scend
,,Scufita
Rogie".
Conducdtorul
jocului: Scufild Roqie, te rog sd-l inviti pe Lup la tine ca sd-i dai un sfat!
S.R.: Md gAndeam
gi eu la aga ceva! Voi incerc at
(Urmeazd inaita\ia adresatdlupuluiln telefon.)
S.R.: Alo! Bund ziua!
L.: Bund ziua!
S.R.: Sunt Scufila Rogie, domnule Lup. Am pldcerea si vd invit dupi-arniazl.la o pldcintd
---r
ciuperci. Am pregdtit-o chiar eu.
L.: Muitumesc mult cd te-ai gAndit sd md suni, Scufifd Rogie. Inseamnd ci nu mai egti
.-:iratd pe mine!
S.R.: Cred cd ai gregit in poveste, domnule Lup! Sd gtii cd te agtept!
L.: Voi veni, voi veni bucuros!
S.R.: La revedere!
L.:La revederel
(.Se
nttd batdi ln u6d, unneazd uizita.)
L.: Bine te-am gdsit, Scufifd Rogie!
S.R.: Bine ai venit, domnule Lup!
L.: Uite, ti-amadus un cogulet cu zmeuricd.
::ru ci-ti place!
S.R.: O, multumesc! Imi place foarte mult
-lieura!
Te rog sd iei loc la masd.
(Lupul se ngnzd confortabil, iar
fetiln
aduce un
.'":.tott plin cu pldcintd.)
L.: Mmmm! Ce bine arat6. qi ce aromd imbietoare arel
S.R.: Te rog sd mdnAnci cAt poftegti!
(Lupul mimeazd ci mdnincd ciailiznt, tut se ldconte;te ct iit pto,'este.)
L.: Multumesc mult pentru aga minundtie de mAncare, Scufita Rogie!
S.R.: Md bucur mult cd ti-a pldcutl Pentru sdr'.dtaiea ta, cred ca ar fi bine sd devii vegetarian.
L.: Sd gtii cd m-am gAndit
qi eu la asta. \{ultumesc orn nou pentru ospitalitate. Trebuie sd
:-ec! La revedere!
S.R.: Mergi cu bine!
(Alte situatii: uulpen ii cere iertare ursuhi
7;.-,;
' . -;
.:':' . li
,t',re-intd
scuze caprei; puigon.Ll o roagd
-:
clogcd sd-i caute o rAmd rogie; nriciul ii urep.:,i
-..,':,;,,
..
-::
1.--/,r-
iepttrnqului etc.
)
5r
Suntern actori
jocului distribuie copiilor roluri din creatii dramaturgice
de scurtd intindere, avAnd ca tematicX inocenta copildner.
Textele propuse sunt memorate in timp scurt, dacd au o nuantd umoristicd.
Prin aceste exercitii de dramatizare copiii se distreazd, igi controleazd. exprimarea
qi igi
formeazt convingeri comportamentale adecvate unor contexte sociale.
Exemple de texte:
DIALOGURI HAZLII
(anecdote)
-
Spui cd te doare piciorul stAng, bunicule?
-Da,
nepoate! Md doare riu!
-
De ce oare?
-
Eh! Din cauza vArstei.
-
Bine, dar piciorul drept nu are aceeagi vdrstd? De ce nu te doare?
P,'r")
W) -
Ce-nseamnd asta? Cergegti, pretinzi cX egti orb, dar citegti revistele!
\Y-l
-
Nu citesc! M;am plictisit qi md uitam Iapoze.
*
P=t-)
%)
-
Cum pofi cunoagte vArsta unei gdini ?
W)
-
Pentru mine, munca este cea mai mare
\St
/
_
Simplu, dupd dinfi.
pldcere.
-
Pdi, gdina nu are dinli.
-
Nu, dar am eu!
-
$i
pentru mine! Ag sta o zi intreaga sd
md uit la colegii mei cum muncesc.
P-J)
*
2<Y)
ffi-
Tdticule
,
zirade ce nu se vdd. stelele ?
W).^-
Bunicule, pe mdri
9i
pe oceane trdiesc
Ti-ag spune, dar nu qtiu.
oi?
-iai,
de ce n-ai intrebat cAnd erai mic?
-
Nu, draga bunicului!
-
Mdmico, de ce Soarele are pete?
-
Unde ai auzlt tu despre aga ceva?
-
Atunci, cu ce se hrinesc lupii-de-mare?
-
Am auzll ieri la un bdiat mai mare. Aqa zicea, cd sigur Soarele
are pete, dar nici ei nu
gtia de ce gi sunt curios sd aflu.
-
Eu ... cred cd
gtiul Face ca gi tine! Este neglijent cAnd mdnAnc5!
H
W)
-
De ce alegi doar carnea din mAncare
qivarzao laqi in farfurie?
Sd gtii cd.varza e gustoasd
gi are vitamine!
-
Nu cred, mdmico! Dacd ar fi aga, Azorel ar fi mAncat toatd varza din grddind. Nici nu
s-a atins de vreuna. Cum vine asta?
,M,
'F
ru.,\
V
-
Spune o propozltie in care sd fie
cuvAnful
,,zahdr".
-
Mama a fdcut pldcintX.
-Pei,
unde-i zahdrul?
-
in pldcintd.
-
De ce stdbarza numai intr-un picior?
-
Pentru ca... dacd l-ar ridica
gi pe cel6-
52
lalt, ar cidea.
$oarecele
gi pisica intrd intr-o c.:::.'.:
=
-
O prdjiturd cu zmeurd
9i
frigci,
-
:. :--. :-- -r--:-r-
-
Eu vd rog, putind frigcd pe
9oare.
z-==
':-.:.:-
>i
t
-
Rdducule, ce ai de gAnd sd te faci
tAu sau medic ca mama ta? se interesa
-
Nici una nici alta! Eu vreau sd rnd
car.r,i
-r
e,;- :l'a:el ]nsiner ca tatdl
bunicul.
fac p-,g1itiar.ar ca ;umneatal
2.3. OFERIREA
DE INFORMATII
REFERITOARE
LA SINE
$I
LA
L I{IVERSUL
IMEDIAT, PRIN INTERMEDIUL
UNOR MESAJE SCURTE
Doresc sL mI. prezint! Eu sunt...
Instructaj: Copiii sunt agezati in formalie de cerc.
Jocul
incepe
de la un membru al grupului desemnat de conducdtorul
:ului. Copilul salutd, se prezintd, spunAndu-qi numele
9i
o caracteristicd
-.:r.,tial5. a sa. Cel care a ascultat continud
jocul, fdcAnd acelagi lucru.
Exemple:
C1 cdtre C2: Bund ziua! Sunt Costel! Pot spune despre mine cd sunt optimist.
C2 cdtre C3: Salut! Sunt Alex! Cred cd meritd sd qtii cd-mi plac
jocurile pe calculator.
C3 cdtre C4: Bund! Md numesc Dana! Mie imi plac mult pisicile.
C4 c5.tre C5: Bund! Sunt Rdzvan! Eu sunt cam timid! etc.
]ocul
se incheie dupd ce s-au ptezentat tofi copiii (CI, C2, C3, C4...).
ln parc
Instructaj: Copiii sunt grupafi in echipe. Fiecare echipd simuleazd un
joc de
ml$care.
Conclucdtorul
jocului intreabd dacd cineva doregte sa participe la jocul altei echipe:
,,Ai
:ea sd te joci cu copiii din celdlalt grup?" Copilul rispunde
,,Desigur,
mi-ar pldcea!".
Dupd ce i se dd incuviintarea cd poate pleca, copilul merge 1a acea echiph, se prezintd
9i
.-
cere permisiunea de a intra in joc.
Exemplur
-
Bun[! Md cheami Viorel
gi aq vrea sa mi
r: cu voi!
-
Poftim, vino lAngd mine! Eu sunt Aler!
-
Cali ani ai?
-
$apte!
Dar tu?
-
Tot gapte.
-
Locuieqti in cartierul nostru?
-
Da! Pe strada Teilor, la numdrul 1l
(1
,.-t
433
-
Eu locuiesc pe strada Chioceilor, Ia numdrul30. Ei, dar ne-am luat cu vorba gi am uitat
de joc.
-
Hai sd ne jucdm! Md bucur mult cd ne-am cunoscut! (in acest timp ceilaiti membri
practicd un joc de miqcare
- ,,Luptacocogilor", ,,Cursa
printre obstacole",
,,Iepurele
fdrd culcug",
,,Pdsdrica
fdrd cuib" etc.)
La incheierea dialogului dintre cei doi copii, un altui este desemnat sd meargd la altd
echipd diferitd
9i
jocul continud.
Dialogui va fi improvizat doar de cdtre copii, insd dacd apar blocaje intervine discret
conducdtorul jocului
cu solulii salvatoare.
Copilul riticit
Actori: copilul, politistul, pdrintii, alti copii, adulti.
Plasarea acfiunii: pe plajd, pe stradd, intr-un parc de distractii, intr-un magazin mare.
jocului desemneaz6.
,,copilul
rdtdcit" gi locatia imaginarS.
Copilul rdtdcit trebuie sd mimeze cd igi cautd pirintii, apoi cere ajutorul unui adult. Acesta
incearcd si-l ajute qi apeleazd la un politist/jandarm. Solutia este gdsiti de cdtre acesta, care
face anuntul prin telefon, stalie sau prin mijloace mass-media.
Exemplu:
Copilul: Bund ziua, doamnd!
Femeia: Bund ziua,bdietel! Te pot ajuta cu ceva?
Copilul: M-am rXtdcit de pdrinfii mei. I-am cdutat pe plaj5, dar nu-i mai gdsesc.
Femeia: Nu te necdji! Uite un politist! El te poate ajuta! (In copilul de mhnd qi se apropie de
p olifist; copilul ofteaza.)
Femeia: Bund ziualYd, rog sd ajutafi acest copil! S-a pierdut de pdrintii sdi.
Polifistul: Bund ziua! Dumneavoastrd unde l-ati gdsit?
Femeia: Alerga pe plajd printre umbrelele acelea de stuf.
Polilistul: Cum te numeqti, biietel,
gi cAli ani ai?
Copilul: George
qi am gapte ani!
Polilistul: George
gi mai cum?
Copilul: George Zeletin.
Politistul: De unde eqti?
Copilul: Din Bacdu.
Polilistul: Poti sd-mi spui adresa ta?
Copilul: Desigur! Locuiesc pe strada ........, la numdrul
Politistul: Spune-mi numele pdrintilor tdi!
Copilul: Pe tata il cheamd Nicolae Zeletin, iar pe nama Agripina Zeletin.
Politistul: Bine! Anuntdm prin postul radio local ca egti aici
9i
pdrinfii tdi vor veni sd te ia
acasd.
Copilul: Multumesc frumos pentru ajutor!
Noti:
Jocul
se poate derula intr-o formd prescurtata, aciici un dialog direct intre copil qi
politist, in cadrul cdruia copilul furrizeazd datele sale personale. Polilistul urmeazd a folosi
telefonul pentru solutionarea ulterioard a situatiei.
54
Vecinii
Actori: Laurentiu (copilul locatar al
in bloc).
-.r
\icugor (copilul nou-venit
Instructaj:
Jucdtorii
participd la joc in perechi Cei cioi copii se intAlnesc
Ai
poartd un dialog
r:r.tiu a se cunoagte. Conducdtoruljocului intervine uumai ciaca apar blocaje. Replicile trebuie
-,
:urgd firesc, doar cd trebuie sd se inteleaga mesajul cu ugurinta.
Exemplu:
L.: Bund! Ce faci?
N.: Bund! Md joc!
L.: Te-am vdzut qi ieri. Egti un vecin nou-venit?
N.: Da! Chiar ieri ne-am mutat in acest bloc.
L.: Cum te cheami?
N.: Nicuqor! Nicugor Diaconu. Tu cum te numegti?
L.: Laurentiu Popa. (ii intinde mfrna.) Md bucur sd te cunosc.
N.: La ce scard stai?
L.: La scara A, etajul II, apartamentul 25.Tu locuiegti tot la scara A?
N.: Eu locuiesc la scara C, etajul l, apartamentul53. Te invit la mine sd-mi vezi hamsterii!
L.: iti plac animalele? Eu am o pisici tare drdgutd gi jucduqd.
N.: Imi plac toate animalele. Nu gtiu dacd pisica ta s-ar intelege cu hamsterii mei.
L.: Pdrintii tdi sunt la serviciu?
N.: Numai tata. Este inginer constructor. Mama este acasd. Este casnicd. Pdrintii tii unde
-:reazd?
L.: Tatdl meu este..., iar mama... Hai sd ne jucdml
Ce jocuri
iti plac?
N.: ... (Urmeazd
o enumerare de jocuri qi dialogul poate contimtn.)
La incheierea discutiei, unii copii din rAndul ascultdtorilor pot pune intrebdri.
Urmeazd apoi altd pereche de copii sd poarte un dialog asemdndtor.
Si facem cuno5tintl l
lnstructaj:
Jucdtorii
sunt aqezati in forrnatie de cerc. Conducdtorul jocului
. rsemneazd un copil care va deschide jocul.
Traseul deruldrii jocului
este circular de la stAnqa la cireapta
,
fdrd a pdqi vreun jucdtor.
Primul jucdtor
se prezintd, apoi spune cd ar r-rea sa cumnere un obiect pentru sine gi altul
-':ntru
vecinul care urmeazdsdse prezinte. Fiecare oir, ace.:e ;onnte trebuie sd fie notiuni care
:.cep cu acelaqi sunet cu care incepe numele persoar-.1
Exemple:
-
Eu sunt Dana gi vreau sd cumpdr dulcettti :-r.::'; n^-lr e gi un elicopter penlrw Emilian.
-
Eu sunt Emilian qi vreau sd cumpdr ur. elet,i"ri:ci---=r-iru mrr- e gi o carte pentru Cdtdlina.
-
Eu sunt Cd.tdlina gi vreau sd cumpAr Lr. ceri rrr r:r.l: mrne
9i
tntrenulef pentru Traian.
Jocul
se deruleazd in acest mod pAna se ::.,':-:-: :
,:- :u--itorii.
Dacd apar blocaje, intervine
-rnducdtorul
jocului
pentru solutionar.o pr.
--.=r-.
Familia rnea
jocului propune copiilor sd-gi deseneze familia.
se explici noliunea de familie, apoi copiii vor incepe sd deseneze. se lasx un
timp de lucru, apoi, fiecare copil igi prezintd familia, avAnd ca suport desenul'
Dupd prezentare, copilui igi inlreabd apoi colegii:
,,Ce
ativrea sd mai qtiti despre familia
rnea?".
Copiii pot pune pe rAnd intrebdri,
la care copilul rdspunde.
IJrmeazd' apoi alt copil sd-qi
prezinte familia, procedAnd
in acelaqi mod.
Culoarca
prefetati
Materiale: bile, globulefe,
jucdrii colorate, cutii'
Instructai: Cooiii sunt aglzali in semicerc, fiecare avAnd cdte o cutie in mAnd.
i adreseazi cerinta ca fiecare copil sd pund in cutia sa doar obiecte
de
o
a preferatd).
Pot ii mai mulli copii cu aceeagi preferintd,
adicd avAnd
a
de aceea conducdtorul
jocului trebuie sd. forrrleze mullimea iniliald
din cAt mai multe obiecte.
La comanda ,,Stop!"
toti copiii se opresc din lucru. Se dd comanda: ,,Acum,
fiecare dintre
voi sd numere cate obiecte de culoarea sa^preferatr
are in cutie!" Se face apoi clasificarea
cutiilor
pe culori. Se rostegte o comandd de tipul:
te roqii, aqezAndu-le
in
qir
irescdtor, adicd dupd numS.rul de obiecte d
deazl'gi cu celelalte culori'
CAgtigd copiiul care a reugit sd colecteze c
obiecte ce au culoarea sa
preferatd
La flori.rie
Materiale:
jetoane reprezentand
flori de toate culorile.
Actori : v dnzdto ar ea
f
flor dt ea s a
9i
cump dr dtorii
/
clienf ii.
jocului distribuie
rolurile
gi explicd regulile- Fiecare cumpdrdtor
cu ,
aceasta avAnd cul
ului'
at toli coPiii cAte o
.opit va cumpdra
culoarea prefetald
a
clientului.
Este posibil ca unii copii sd schimbe s
sau mai multe culori'
fie cd nu sunt fixali incd pe o anume culoare)'
Se procede
azd.dlferentiat
in cele doud tururi, cu scopul de a se utt'Iizasingularul 9i
pluralul
in structurile
lingvistice
utilizate.
R
o
G
V
A
Vi
A
t\
4-
Z.>
4
./s
'<-t*iq.j>
56
crrn
Noi sttntent bucdtari aestifi,
Doar bundtati ad oferinL
Conundali tot ce poftifi,
trandafir
$i
tudatd ad gdtiml
Bdiefele, ce doreqti
Sd mdnknci, ntare sd cregti?
&/\incarea preferati.
Actori: bucdtarii gi mesenii.
jocului
desemneazE dot copii in roluri de
-
-:dtari,
iar ceilaiti copii sunt consumatorii. Se explicd regulile jocului. Bucdtarii
,. prezintd gi iau comanda printr-o formuld versificatd. Ei recit5/cAntd veseli:
Noti: in locul cuvAnfului,,bdietele" se poate spune
,,Tu,fetitd!"
sau chiar numele copilului
-,'":uia
i se adreseazd intrebarea. Copilul spune numele preparatului preferat. Cei doi spun
-r-.rlati!" sau
,,Imediat
sunteti servit!" gi pleacd. Ei se intorc propunAndu-i clientului doud
- riirnente (un bucdtar a gdtit cu usturoi/celdlalt fdrd, dar acest lucru e secret, il gtiu doar ei).
-
:nsumatorul va alege un singur sortiment. in funcfie de varianta aleasd, consumatorul va pleca,
-
:o1 de bucdtar, cu cel pe care l-a preferat. Celdlalt bucdtar va adopta rolul de consumator.
Exernplu
-
Descrierea unei secvente:
BucHtarii recitd formula versificatd.
CL: MAncarea mea preferatd este salata de cartofi.
Bucdtarii: ... cu mdsline sau fdrd mdsline.
C1: ... fdrd mdsline.
(Bucdtarul care a gdtit cu mdsline intrd in rol de consumator, iar C1 va fi bucdtar qi impreund
- -;
celdlalt preiau urmdtoarea comandS.)
C2: Mie cel mai mult imi place ciorba de perrgoare.
Bucdtarii: ... cu verdeatd deasupra sau fdrd verdeatd.
C2: ... cu verdeatd.
E posibil ca un copil sd rdmAnd mai multe ture Lrucatar Cel care are pontajul cel mai mare,
'
*tcd a inregistrat cel mai mare numdr de tururi ar an-i iur,cha de bucdtar, cAgtigX un trofeu
-
:mit,,Lingura fermecatd".
petunie
cd..." (Copilul enumerd o serie de argumente pentru care a indrigit
important. Trebuie sd intervind cu un contraexemplu, mentionAnd cd aceasta
este alegerea sa, iar argumentarea sd fie fireascd, nu ca o desfiintare a alegerii copilului-
Actori
gi roluri
Materiale: porfietef desene ale unor eroi principali din filmele de animatie
9i
din
poveqti, mdgti, marionete.
^
Instrn.t.; t Copiii sunt intrebali pe rAnd
,,Dacd
ai fi actor, ce rol ti-ar pldce a sd
jocT?"
,
apoi se
cere
justifi.u."u ul"g^"rii:
,,De
ce ai fdcui aceastd alegere?" Fiecare intervievat prezintd'oral portretul
eroiui sdu preferit, ul.ttattdu-se
de suportul imagistic,
gi justificd de ce a-ales rolul respectiv.
Conducdtorul
jocului ii cere copilului sd improvizeze o secvenld din rolul personajului
ales, utilizAnd masca adecvatd. Dupd ce toti copiii au avut statutul de actor in rolul preferat,
fiecare va primi un desen/o mascd potrivitd rolului ales'
in final, copiilor li se cere sd coloreze fiecare desenul/masca ce reprezintd eroul preferat.
urs
hp
vulpe
Pu19or
floare
ciocdnitoare
bufnijd
elefant
ochelari
,locul meu preferat
Instructaj: Fiecare copil este invitat sd prezinte pe scurt
jocul pe care-l indrS'geqte
58
cel mai mult.
Conducdtorul jocului noteazd, preferinta fiecdrui copil, urmAnd ca in diferite ocazii
jocurile
-"escrise
sd fle puse in practic5. in aceste acazu,jocurile vor fi conduse de cdtre copii.
La
rnedicul veterinar
Materiale: jucdrii, jetoane, cutie pe post de dulap, masi pentru consultatii.
Instructaj: Conducdtorul jocului distribuie copiilor jucdrli/jetoane in functie
:: animalul pe care-l preferd fiecare. Copilul care joaci rolul medicului veterinar va avea la
----sprozilie
un duldpior improvizal dintr-o cutie, cAteva cutiute, sticlute, o seringd, o foarfecd, o
:-.asa pentru consultatii etc.
Fiecare posesor de animal de companie va trece pe la dispensarul/clinica veterittarl, deter-
:-jr,at de un anumit motiv: suferintd, comportament neadecvat al animalului, vaccin, analize,
::aletare etc. Este recomandabil sd nu se repete cazuistica pentru vizila la medicul veterinar.
Este obligatorie formula de salut la venire qi 1a plecare.
Medicul veterinar pune intrebdri (dupa caz) in legdturd cu vArsta animalului, mediul in
-:re
trdiegte (in curte
f
aparlarnent), cdnd a fost vaccinat, la ce interval de timp a fost imbdiat, ce
:anE i se dd, cine-l ingrijegte, dacd este itbtt/ agresat, dacd a fdcut pui etc.
inainte de inceperea jocului, conducdtorul jocului poartd o scurtd discutie cu posesorii de
-,rimale
despre motivele care ii determind sd ducd animalul la medicul veterinar.
Motiaele de prezentare la ntedic:
- tXierea unghiilor/ ghearelor pisicii
sau cAinelui;
- cdderea pdrului animalului;
- o ciupercd/exemd pe piele;
- scurgeri de secretii din ureche;
- infectie la ochi;
- carie la un dinte;
- paraziti intestinali; - este sldbit, se deplaseazd greoi etc.
Dupd consultatie, dacd se considerd o urgentd, medicul intervine imediat, mimAnd
rlanevrarea seringii pentru anestezie gi operatia cu un befigor.
Dacd este vorba despre uncaz mai putin grav, medicul prescrie o retetd sau administreazd
':e loc un vaccin etc.
* Coloreazd jetonul care reprezintd animalul de companie indrdgit de tine!
Noti: Conducdtorul jocului
va vem pernlarleni cu sugestii gi pentru posesorii de animale qi
pentru medicul veterinar, dacd jocul acesta es:e la iiebut. In urmdtoarele ocazii, rolul medicului
veterinar va fi jucat, pe rAnd, de cdtre ceilaltt cL-:1.
- paraziti externi: purici, pdduchi, cdpuge;
- febrd.;
- in{ec}ie urinard;
- animalul este gestanf
- rand;
- nu are poftd de mAncare;
- obezitate;
testoasd
n) 14
Alte animale domestice: cal, vacd., oaie, cal'ri, mAgar, porc, iepure, pdsdri de curte.
59
Scrisorica ilustratl
Materiale:
jetoane cu desene
/irnagini
care s5. semnifice anumite meserii, geanta
pogtagului.
Instructaj:
jucdtorii
sunt agezati in formatie de semicerc/careu deschis. Un copil care
joacd rolul poqtagului va purta o geantd in care se afld scrisorile, acestea fiind de fapt inlocuite
de jetoane cu desene ce semnificd o anumitd meserie.
Pogtagul va inmAna cdte un
jeton fiecdrui
jucdtor. it-t mom"tttul cAnd ii dd scrisoarea
destinatarului, il intreabd:
,,De
la cine ai primit scrisoarea?"
Acesta privegte atent imaginea de pe
jeton, apoi construiegte rdspunsul sub forma unui enunt
in care sd fie cuprins
gi numele obiectului din desen
gi meseria/activitatea
in care este utilizat.
Exemple de rS.spunsuri:
Am primit scrisoarea de la un croitor care croiegte haine cu foarfeca. (aratd
jetonul pe care
este desenatd o foarf ece)
/
Am primit scrisoarea de la un pescar care a pescuit un peqte uriaq cu
tndiya./ ... de la un bucdtar.ui" a preparat o supd gustoasd in oala roqie./ ... de la un tAmplar
care iolosegte ciocanul la bdtut cuie.f ... de la un zidar care construieqte zi&i folosind mistria.
Dacd apar blocaje, dacd rdspunsurile sunt scurte sau confuze se pun intrebdri ajutdtoare.
De unde
gtti
/
Cum ti-ai dat searna?
f
Aminteqte-fi unde ai mai vdzut acest obiectl
rt Coloreazd
jetonul care repre zintd. o meserie/profesie
indrdgitd de tine!
croitor
bucS.tar
marinar
timplar
zidar
informatician
medic
poqtag
macaragiu
profesor
La fiecare tur se schimbd pogtagul, astfel incAt copii cAi mai n'Lulti sd primeascd
acest rol.
CAnd se reia
jocul, cu alti o"uti", rolul poqtagului este atribuit copiilor care nu l-au avut'
Se acordd stimulente pentru enunturile frumoase
5i
1og1c folmulate.
60
Haideti tn cLlLtorie I
Materiale:
jetoane ilustrate cu ciiferite rnijloace de transport, panou pentru afigare.
jocului distribuie copiilor
jetoanele. Distribuirea se face prin
:
,lagerea
unui
jeton dintr-o cutie, pe nerrazute.
Se lasd putin timp pentru observarea jetoanelor, apoi conducdtorul
jocului ii anuntd pe
,
-:ii
cd le va povesti intAmpldri despre/cu n'Lijloace de transport.
Fiecare copil care va auzt numele mijlocului de transporl reprezentat in desenul de pe
,=:
1.,u1 sdu va veni in fald qi va aduce o conlplet aref va forrnula un enunt despre acel mrl-loc de
-
r^.sport, apoi va fixa jetonul pe un panou.
Poveste
-:-
r acantd am fost la bunici.
-,:1mers cu bunicul, cu
:ruta. Ia adunatul fAnului.
:;ptdmAna trecutd, am mers
:', excursie la Bucuregti cu
.
-:ocarul.
La un popas,
:.e-am oprit. In parcare erau
:'.ai muite autoturisme. doud
--:mioane.
o motocicletd
gi un
1r.
in acelagi mod se procedeazd gi cu alte mijloace de transport: bicicletd, tractor, moped,
:asurd, trenulet de vacantd, tten, troleTbuz, autobtz, tramvai, metrou, avion, eiicopter, barcd,,
',
"por,
balon etc.
Diferenliat, se acordd stimulente pentru rmpLrcarea copiilor in joc. Acestea pot fi simboluri
:are sd cuantifice viteza de reactie in timpul jocui.-ri.
Exernpler avion, autoturism, bicicleta.
61
Exernple:
Enuntul copilulu
Cdruta bunicului are patru roti.
Cdruta bunicului este trasd de doi boi.
Bunicul si cu mine am incdrcat cdruta cu fAn uscat.
Autocarul oferd condifii de cdldtorie confortabile.
Autocarul in care cdldtoream eu era cu doud etaje.
Autoturismul tatdlui meu este roqu.
Un autoturism circuld cu vitezd mai mare decAt o bicicleti.
Camionul circulX numai pe anumite qosele.
Camionul incdrcat cu sticle de suc era acoperit cu o prelatd.
Motocicleta are doud rofi.
Unchiul meu are o motocicletd veche.
in mersul sdu, tirul ocupd mai mult loc pe
$osea
decAt alte
magini.
Cu tirul se transportd cantitdti mari de mdrfuri, la mare
distanti.
barcd ma9lna avior,
'
rachetd locomotivd
La
aniversarg
Materi ale : ves eld/
j ucdrii, tacAm uti
/
jucdtli, ornamente,
cutiute, florL, baloane'
Roluri: Sdrbdtoritul
gi mama sa sunt roluri distribuite prin tragere la sorti.
Invitalii sunt ceilalli colegi
qi conducdtorul
jocului.
instructai: Copiii/iivitafii
stau intr-un coll al clasei. Fiecare dintre ei se gdndeqte
la
linuta
proprie
gi la cadouipe'care-l
va oferi sdrbdtoritului
(vor discuta in perechi sau in mici grupuri
." rro. face). Fiecare mimeaze impachetarea unui cadou, a unei cutii. Printre invitati se numdrd
qi conducdtorul
jocului, care face acelaqi lucru'
'
in acest timp, sdrbdtoritul
qi mama sa pregdtesc masa festivd. Apoi el se preface cd-$i
aranjeazd.tinuta,
pentru aardtaimpecabil
cAnd va intAmpina invitatii. Pe mdsurd ce copiii sosesc/
sunt invitali sd ii loc in jurul meJei festive. La sosire, fiecare invitat salutd, oferd flori mamei
sdrbdtorituiui,
iar acestuia ii inmAneazd cadoul insotit de o urare'
Copiii gesticuleazd,
mimAnd
mentele adecvate unei astfel de situatii,
9i
discutd
in
linigte, intimp ce mdnAncd'
(,,Te ro ,,Toarnd-mi,
eu nu am voie..."
, ,,lF
multumesc
Discutiile din timpul mesei sunt dirijate c i_sgrefie de ch
formule de adresare de forma,,Credeti
cd"'"
, ,,
fibine sd"' ?,
ar fi bine sd...?"
,,,lJnde
ar fi bine sd...?"
,,,Eu
cred cd"'" etc'
Discutiile purtate
vor fi in legdturd cu
linuta
intimpul mesei, modul de adresare, modul
de a mAnca
-odrrl
de a gesticula,
chibzuinta
alegerii cadoului etc.
Dupd ultimul fel servit, copiii pot sd se
joace li,ber
Sunt chemati apoi de cdtre conducdtorul
jocului in scopul de a primi stimulente
pentru
comportamentul
lor la un eveniment
festiv'
Noti: Evenimentul
poate fi anuntat printr-o
invitatie prealabild'
Scaunul
povestitotului
Instructaj:
Copiii sunt agezati in formalie de semicerc/careu
deschis,
iar in fata
lor se afld un Scaun,
numit ,,scaunul
povestitorului".
Conducdtorul
jocului citeqte o poveste'
sau aceasta poate fi ascultati
de pe un suport audio. Se formuleazd
cerinfa ca aceeaqi poveste
sd fie repovestitd
de cdtre coPii.
in ordinea
in care sunt aqezafi pe scdunele, acegtia vor
trece, pe rdnd,
Pe
scaunul povestitorului'
Fiecare copil va povesti
fragmentul cel]rmea
zd,lardndimediat
dupd cel povestit
de cdtre
colegul dinaintea
sa.
Povestitorii
vor avea in fatx suport vizual pentru fiecare
secvenfd
din poveste
qi vor fi ajutali de cdtre conducdtorul
jocului
incaz de blocaj.
62
{
2.4. PARTICIPAREA LA DiALOGURI SCURTE
iru srruATlr DE co\IU\IC-{RE vzu*n
La.
mtgszinul de
jucirii
Materiale:
jucdrii, jetoane cu desene ce reprezinta
jucarii.
Roluri: v dnzdfoarea, cumpdrdtorii.
jocului va numi pe rAnd nai mul1i copii in rolul vAnzdloareif
,,
-:.-:rrului
comercial. Mai intAi se dau indrumdri privind normele de comportare ce trebuie
-:
:
-'-:iate
intr-un spatiu public, in situatia datd fiind vorba despre un spatiu comercial.
-umpdrdtorii
vor merge Ia rnagazin cAnd le face semn invdtitorul, adicd atunci cAnd s-a
-
-:tit
programul in spatiul comerciai respectiv. Ei trebuie sd salute la intrarea in magazin,
,. .: rseze la rAnd dacd mai sunt cumpdrdtori veniti mai dertr me, sd se adreseze vAnzdtoarei
- -l
-r-li
-ine
se conformeazd acestor norme primegte
jucdria pe care a dorit s i o cumpere, in caz
r-:.ai:, nu primegte
jucdria.
Sunt cAgtigdtori copiii care au reugit sd cumpere mai multe
jucdrii.
Varianti: La libririe.
Jocul
se deruleazd in acelaqi mod, doar cd mdrfurile solicitate sunt
i:
-
.l rechizite.
La rnasa de prinz
Materiale: mobilier, veselX/ju-
cXrii.
Roluri: persoane ce compun o familie.
jocului imparte
- -=::ivul
de elevi in mai multe echipe/familii.
;
, -rrile
in cadrul fiecdrei familii le decid copiii,
: :l dacd sunt prea nehotirAfi vine cu sugestii
:
--
jucdtorul
jocului.
Cei care joacd rolurile pdrintilor vor si-
'
-a
comportamentele copiilor, adicd le vor
,
--
=:aturi,
le vor face observalli, ii vor indemna
; spre...
/sd...
.
Juc5torii
cu roluri de copii vor fi atenti
-,
=faturi/indemnuri,
iqi vor ajuta pd,rinfii la pregirrea
:espunzdtoare.
Echipele vor evolua pe rAnd, intr-o ordirLe
Copiii care asistd la jocul unei echipe
f'.-):
-.::rarcate.
Echipa care primegte cele mai pu:lr.
CAnd
jocul se reia, rolurile se schiml.a
:ragere la sorli.
a:-r la sfArgit asupra unor greqeli
POFTA BUNA !
}IULTUMIM!
n-L-se-. r-or folosi formule de adresare
5::
ts -e cAgtigdtoare.
Sun5, telefonul
Materiale: receptoare telefonice/jucdrii.
Instructaj: Copiii sunt grupati in perechi. Fiecare pereche va extrage dintr-un sdculet un
jeton. in functie de imaginea de pe
jeton se decide tema convorbirii telefonice.
Copiitoi ti se amintegte cd o convorbire telefonicd trebuie sd se con{ormeze unor reguli.
Dupd up-"l rrr-" azd.obligatoriu salutul, apoi prezentarea,
qi abia dupd aceea se prezintd motivul
up"t,tt.tl (,,Te rog sd..."
;,,Ai
putea sd.'."
;,,Vrei
sd.-'"
; ,,Afld
cd"'"
;,,Te
anunt cd
"'" ;,'MAine
va
fi...";
,,Arn
o veste pentru tine..." etc.
Convorbirea
ielefonicd nu trebuie sd dureze foarte mult. Mesajul trebuie sd fie scurt
9i
clar
exprimat pentru a fi receptionat corect.
DAN
ALO!
BUNA ZTUAI
Convorbirea
se termind neapdrat cu o concluzie, urmatX de o formuli de incheiere
qi de
un salut amical. Copiii care au respectat rigoriie convorbirii telefonice
gi au exprimat cu claritate
mesajul sunt evide"liu;i.
Diferentiat, se acordd stimulente tuturor copiilor'
Te rog, di rnai departe !
Materiale:
obiecte diferite
(jucdrii/rechizite)'
Instructaj: Copiii sunt agezali in formatie de cerc. Un obiect (carte/caiet/jucdrie)
va circula
din mAnd in mAnd, de la stAnga la dreapta'
Cel care incepe
jocul ii spune colegului de lAngd el:
,,Bund
ziuaXl Poftim caietul! Te rog
sd-l dai mai departe!i.
Cel caie primeqtl
caiet rl, adicd X ii mul|umegte ,,Multumesc!"
apoi se
adreseazd colegului de ldngd el fllosind aceeaqi structuri lexicald:
,,Bund
ziua\ ! Poftim caietul!
Te rog sdl dai mai deParte!"
jocul
continud astfel pAnd trece caietul pe la tofi copiii.
La runda urmdtoare
este schimbat obiec rl care urmeazi a fi trecut din mAnd in mAnS' de
cdtre toti
iucdtorii.
-,.
r:
^:--L^L: ^
Copiii care au probleme
de exprimare sau cei care sunt mai ttmizi vor fi ajutati in
pronuntirea
replicilor
de cdtre conducdtorul
jocului'
l?epeti
5i
continul'f
Instructaj:
Copiii sunt aqezati in formahe de cerc. Conducb,torul
jocului stabilegte
lucru pentru
fiecare rundd. i., rtubili."a
temelor ro: i consultati
9i
copiii
inainte de
jocului.
o temd de
inceperea
BRAD CERB \-ULPE MURE URS
STEJAR MOLID TOC! TOC! TOC! BURSUC
'
In prima rundi, mesajele vor fi exprimate in cuvinte, tema fiind
,,in
pddure".
Copilul care deschide jocul
va spune un cuvAnt din cAmpul lexical in care se situeazh
- -..
intul
,,pddt)re"
. El va spune
,,Eu
spun cuvAntul brad." Cel cdruia i s-a adresat spune
,,Am
-'
-:it
cuvAntulbrad."
,
apoi se adreseazd colegului care urmea zd,
,,Ewspun
cuvAntul cerb." Acesta
:t rne
,,Am
auzit cuvAntul cerb." Eu spun cuvAntul uulpe."
Jocul
continu5 astfel pAnd cAnd toti copiii au ascultat gi au transmis mesaje in legdturd cu
,,:eastd temd.
'
La urmdtoarea rundd, mesajele pot fi formulate sub formd de propozitii. Tema propusd
, :':utea fi,,Animale domestice".
Primul jucAtor (C1) spune
,,Bunicul
are o vaci."
,(C2)
repetd,,Bunicul are o vacd." gi continud
',-aca
are un vitel.", (C3) repetd
,,Yaca
are un vitel." gi continud,, Vitelul mdnAncd lapte.", (C4)
:=:',etd
,,Vitelul
mdnAncd lapte." gi continud,,Pisica priveqte vitelul." gi aga mai departe. Mesajele
:-
-i
irebuie sd aibd neapdrat o legdturd intre e1e, dar trebuie sd se incadreze in temd.
in alt tur, sau cu altd ocazie, se pot face aplicatii legate de formulele de politete (salutul,
::mulele de adresare).
La
medic
Materiale: trusa medicului (instrumente medicale de jucdrie),
duldpior cu medi-
camente de prim-ajutor pentru cazurile urgente, uniforme medicale, simboluri
.:ecifice dispensarelor/clinicilor umane.
Roluri: medic, asistentd medicald, copii insoiiij cie ciire un pdrinte
/
arnbtipdrinti.
distribure roiu:rle si tot e1 face schimburi de roluri pe
-:arcursul
jocului.
Contextele in care se iau decrzille :.:eze ntirii 1a medic sunt imaginate de citre
:opii, dar se sugereazd sd fie o cazuistica cLr ers-:rr:.:a
Fiecare echipaj trebuie sd aibd o mica ciis--:.,: r:a:r.:e rle a merge la medic, astfel incAt in
:abinetul medicului sd poatd vorbi pe rAnci iec:-i:. .i asculte replicile medicului, iar mesajul
sa fie clar.
\N
\-EVERITA
65
Membrii echipei medicale trebuie, de asemenea, s5. actioneze prompt, s5. acorde tuturor
cazurilor atentie, ra fiu operativi. Sd facd distinctie intre cazurile mai ugoare gi cele grave. in
astfel de situatii se schimbd ordinea consultatillor, cazurile grave avAnd prioritate.
Noti: Alte teme ce pot fi abordate sub formd drarnatizatd sunt:
,,La
cumpdrdturl",
,,O
zI
in familie"
, ,,Este
zi17amea",
,,In
recrealie",,,O cdldtorie cu trenul",
,,La
muzeul..." etc.
!
olegii la o gedinfd in legdturd cu pregdtirea unui
carnavalf a unei serbdri etc.
$edinfa
va fi deschisd tot de cdtre lider. El va anunta cAteva pdreri
gi le va supune la vot. Apoi va distribui sarcinile, aduc6nd gi argumente:
,,Vd
rog pe voi sd faceli
asta pentru cd aveti talent.",
,,Tttvatrebui
sd faci asta pentru cd te pricepi cel mai bine la astfel de
lucruri." etc.
Dupd distribuirea sarcinilor, copiii simuleazd decorarea clasei. in aceastd etapd, ei intre
ei i9i adreseazd sarcini
gi instructiuni de lucru, sfaturi, indemnuri, opinii in legdturd cu tema.
Example: Dinu, acolo pune florile, te rogl./ Fetelor, mai agdtati cAteva stelute pe perdea!/
Alina, te rog sd agezi balonul verde lAngd cel roqu!/ Diana, agazdmasa mai aproape de fereastrd!
f
Viorel, coloreazd cu rogu floarea aceeat./ Cred cd roz cu gri se potrivegte mai bine decAt verde
cu albastru, ai vrea sd schimbi?! etc.
Seera tn familie
Instructaj: Copiii stau pe covorag, sau stau in picioare
gi se joaca. Conducitorul
jocului le anuntd tema gi modul de desfdgurare. Li se spune cd vor imita
comportamentele copiilor in familie, ia momentul inserdrii. Comenzile verbale
9i
nonverbale
sunt date de cdtre conducdtorul
jocului.
La comanda,,Copilagi, poftili larnasdl", copiii se apropie
9i
se agazd pe scdunele.
Se dd o noud comandd:
,,inainte
sd mAncati/ Trebuie sd vd spilati!". Copiii se ridicS, se
retrag intr-un spatiu fixat a fiprevd.zut cu o sursd de apd. Fac gesturile imitative pentru spdlat
gi se intorc la masd.
Li se spune:
,,Pofti
bund, dragi copiil" Ei rdspund:
,,Multumim,
multumim!/Noi la masd
nu vorbim!"
,
apoiimitd mAncatul.
Dacd este cazul, se fac corecturi de
linutd
la masd.
eGq
\-N-l
jt
_,
'I
i,toe
xDe
66
Se pune intrebarea,,Ati terminat de rndncat?" Copiii rdspund:
,,Da!
Sdrut mAna pentru
masdt./ Multumim pentru mas5.!"
,,De
mhncat, ali terntinat,
Acttn't,
fugulo...
in pat!
Toli copiii sd se culce
$i
sd tragd un somn dulce."
emicerc. Conducdtorul jocului adreseazd fiecd-
in care lipsegte un cuvAnt). Cel interpelat trebuie
.i fie atent pentru a repeta enuntul completAnd gi cuvAntul omis.
Exemple:
Conducitorul
jocului
Enunturi lacunare
Jucitor
Enunturi complete
Merele se culeg din.. Merele se culeg din livada.
Strugurii se coc.. Strugurii se coc toamna.
Primdvara, pomii Primdvara, pomii infl oresc.
Unele enunturi permit mai multe variante de completare.
Exemplu: Iepureie este...
Iepurele este fricos
/
alb
/pufos/
drdgXlag etc.
Se acordd stimulente copiilor care rdspund corect gi repede, dar trebuie sd fie incurajali in
67
POFTA BUNA
MULTUMIM!
II
+
FARA CARII
NOAPTE BUNA!
soMN u$oR!
Mai spune cevl despre...l
Instructaj: Copiii sunt agezati in semicerc. Conducdtorul
jocului propune o anumitd
,.l\/ {-5
[
-/T-\\'-l
animal fdcutd in colectiv. De exemplu, pisica: animal domestic, trdsdturi fizice (infiligare),
trlsdturi comportamentale,
mod de hrdnire, mod de inmultire (mamifer). Aceste caracteristici
vor fi cuprinse in enunturi in ordinea care le este la indemAnd copiilor
,
caracterizarea structuratd
fdcAndu-se in lecliile de observare.
temd. Temele pot fi propuse
gi de cdtre
copii.
Jocul
se deruleazd astfel: primul
copil din gir spune un enunt care se
incadreazd in temd. Conducdtorul
jocului il indeamnd pe urmdtorul copil
,,Mai
spune ceva despre...!" Acesta
va spune un enunt in legdturd cu cel
anterior.
locul
va continua in acelaqi
mod pAnd la ultimul
jucdtor din gir.
Exernpl u: Tema,, Toamna in liv add"
C1
- ,,in
livada noastrd pomii sunt
incircati de fructe."; C2
- ,,Unii
meri
au mere rogii, iar alfii galbene."; C3
-
,,Mie
imi plac mai mult merele rogii.";
C4
-,,Cetiva
meri au crengile aplecate
pdnd la pdmdnt."; C5
- ,,817
am cules
trei pere mari
qi galbene."; C6
- ,,Perele
sunt dulci
qi zemoase."; C7
- ,,Gutuile
sunt pufoase
qi galbene ca aurul."; C8
-
,,Bunica
imi coace gutui in cuptor." etc.
Noti: Este posibil ca enunturile
date sd fie foarte scurte, la inceputul
jocului. Copiii trebuie ajutali
qi incurajati
sd le dezvolte, condifia fiind ca aceste
enunluri sd aibd un mesaj clar.
Varianti: Caracterizarea unui
V\
68
2.5. MANIFESTAREA
INTERESULUI PENTRU EXPRIMAREA
DE IDEI iT{ CONTEXTE UZUALE
6hicegte
la, ce m-am gindit !
Instructaj: Copiii sunt agezali in formafie de semicerc.
jocul
constd in compunerea
-::r
ghicitori, individual sau in grup. Acestea vor fi dezlegate de cdtre copiii ce sunt scoqi din
:.i in acest timp.
La inceperea
jocului, unul sau mai multi copii, care au rolul de a dezlega ghicitorile compuse
:
=
:itre colegii lor, ies din clasd. Conducdtorul
jocului propune copiilor rdmagi in sala de clasd o
,
--nritd
temd. Aceqtia compun ghicitori despre anumite obiecte (fiinle,lucruri) legate de tema
=
-:mandatd,
incercAnd sd Ie prezinte prin caracteristicile lor esentiale.
Dupd compunerea ghicitorilor, sunt invitati in clasd copiii care trebuie sd le dezlege.
Fiecare copil/grup de copii prezintd ghicitoarea. Dacd este dificil de dezlegat ori ghicitoarea
-'-
este prea bine formulatd, pot apdrea blocaje. Cei care trebuie sd ghiceascd au voie sd mai
: ;ra o intrebare pentru clarificare.
La fiecare tur sunt numifi alti elevi in rolul de
,,ghicitori".
Conducdtorul
jocului valideazd sau nu ghicitorile.
Se acordd un punct pentru fiecare ghicitoare frumoasd. Toli copiii primesc stimulente
-
=r.lru
participarea la joc.
C.e f,r^ce mama?
Materiale:
jetoane cu desene ce reprezintd diferite obiecte
-
ac, foarfecd, oald,
-
:ionic, aspirator, carte, rochie, pogetd, sdpun, pantofi, ibric, lingurd, morcov, mere, gdini etc.
Instructaj: Copiii sunt agezali in semicerc sau in formatie de careu deschis, stAnd pe scaur'.ele.
Conducdtorul
jocuiui cheamd un copil gi ii di un jeton, spunAndu-i:
,,N'lergi
la loc, ap-''i
.:-mite jetonul in cursd!" Copilul se aqazd pe locul sdu apoi transmite jetonul coieguiui de linga
. iar acesta procedeazd la fel.
Jetonul
circuld din mAni in mdni pAnd se dd comauda
,,Stopl".
Copilul surprins cu jetonul in mAnd este intrebat,,Ce face matna?" El va rdspunde cu o
::opozilie in structura cdreia sd fie gi cuvAntul reprezentat pe jeton. De exemplu, dacd pe jeton
='te
cuvAntllI
,,ac" ,
propozitta este
,,Mama
coase nasturele cu un ac mic."
Jetonul
este adus apoi la o mas5. pe care sunt fixate indicii pentru diferite clase de obiecte,
.:^. exemplul dat fiind obiectele destinate lucrului de mAnd.
Jocul
se reia in acelagi mod.
Copiii primesc stimulente, in mod diferentiat.
Siculetul cu surprize
Materiale: sdcule!, diferite obiecte.
Instructaj: Copiii sunt agezati in semicerc. Conducdtorul jocului anuntb titlul jocului gi
jescrie
modul de desfdgurare. Este prezentat sdculetul in care vor fi ascunse surprizele, adicd
rbiecte cu care copiii au operat in diferite activitili anterioare.
69
Primul copil din gir este legat la ochi. Un alt copil va primi sdculetul in care va pune un
obiect surprizd. Va merge cu sdculetul la copilul care este legat la ochi.
Acesta va trebui sd identifice obiectul numai prin pipdit. El va spune numele obiectului
gi va preciza din ce material este fdcut. Dupd aceastd etapd, copilul este dezlegat la ochi qi
privegte obiectul. Dacd l-a identificat corect, va trebui sd spund ce utilizare are. De exemplu:
,,Cu
pensula pictez.";,,Cu creionul scriu.";
,,Cu
pdpuga md joc.";,,Cu
maginuta particip la curse.";
,,Cu
lingura mdndnc supa." etc.
Copiii se vor confrunta cu sdculetul cu surprize in ordinea aqezdrli pe scdunele. Obiectele
propuse spre identificare nu trebuie sd se repete gi nu vor fi puse inapoi in sdcule! dupi ce un
copil le-a extras.
Hotii de p[pu5i
Materiale: masd, pdpuqi.
Instructaj: Copiii stau in bdnci, pe doud rAnduri (echipe). in faya clasei, pe o masd, sunt
agezate mai multe pdpugi. Un copil dintr-o echipd este chemat sd le numere, apoi este invitat
afard sau este trimis intr-un colt al clasei, sd stea cu spatele.
Un alt copil, din cealaltd echipd, este invitat la masi printr-un gest. El ascunde o pdpugd
sau mai multe. Dupd ce acest copil ajunge la locul sdu, este chemat cel care a fost dat afard. El
trebuie sd spund cAte pdpuqi lipsesc de pe masd, apoi sd ghiceascd cine le-a ascuns.
Dacd precizeazE corect numdrul de pdpuqi care lipsesc, i se acordi un punct. Dacd ghicegte
cine este
,,Hotul
de pdpugi" din prima incercare primeqte incd 4 puncte. (Adesea, mimica,
privirile jucdtorilor pot facilita deconspirarea
,,hotului
de pdpugi"). Dacd, nu ghicegte din prima
incercare, are dreptul la trei intrebdri suplimentare pe care le adreseazd echipei adverse. (...
bdiat saufall?
/
... blond sau brunet?
/
... slab sau gras?
/
... scund sauinalt?
f
... mai inalt decAt
mine?
/
... vesel? etc.)
in acest caz, cdqtigd, 3 puncte dacd pune o intrebare, 2 puncte dacd pune 2 intrebXri gi
1 punct dacd pune 3 intrebdri.
CAgtigd echipa care acumuleazd. punctajul cel mai mare.
Sunt evidenliali copiii care au obtinut punctajul maxim, adicd 5 puncte.
Jocul adresei
Materiale: un cartonag (cartea de vizitd).
Instructaj: Copiii sunt aqezati in formafie de cerc. Conducdtorul
jocului anuntd
\ Papuqa
ursulet vulpe bebeluq cal bobocel
70
,erra. in prealabil, fiecdrui copil i s-a atras atentia cd trebuie sd-gi cunoascd adresa, cel pulin
:-ementele: orag, strad5, numdr.
Jocul
se deruleazd. aparent uqor, dar apar anumite impedimente in rostirea adresei.
Unui copil din cerc i se dd un cartonaq gi i se spune cd acesta indeplinegte rolul de carte
;e vizitd. Copilul il salutd pe vecinul din dreapta sa, igi spune numele
qi adresa
gi-i inmAneazd
-artea
de vizitd. Acesta ii multumegte
gi procedeazd la fel, adresAndu-se vecinului din dreapta sa.
Jocul
continud astfel pAnd se prezintd gi-gi spun adresa toti copiii.
Exemplu:
C7_+C2: Bund! Eu sunt Viorel Diaconu. Locuiesc in Constanla,pe strada Margaretelor, la
.umdrul55. Poftim, luati o carte de vizitd!
C2_-+C7: Multumesc!
C2---C3: Bund! Eu sunt Dana Neculai. Locuiesc in Constanla,pe strada Ldcrdmioarelor,
.: numdrul 33. Poftim, luati o carte de vizitd!
C3_-C2: Multumesc!
C3=-+C4: Bund ziualMd,numesc Dinu qi locuiesc in Constan
,ta,pe
strada Unirii, la numdrul
-i.9.a.m.d.
l?ecunoa5te glasulf
Instructaj: Un copil este agezat cu
-:atele la ceilalli colegi.
Copiii cAntd/recit5:
,,D
esclide ureclrca bine,
Sd aedem glicegti ori ba,
Cine te-a strigat pe rumte?
Hai, ghiceqte, nu nni stn!"
Dupd ce copiii termind de cAntat, conducd-
:rrul jocului ii face selrln unui copil sd-l strige pe
-el
agezat cu spatele la colegi. Acesta se intoarce
.; i se adreseazd intrebarea:
,,Al
cui glas a fosf?" Rdspuns:
,,A
fost glasul lui ..."
Pentru rdspuns corect se cAntd:
,,Ai
ghicit! Ai glicit!
Treci la loc! Fii
fericit!
Pentru eroare se cAntd:
,,N
-ni ghicit ! N -ni ghicit !
Mai rtunhi! Te-ai pdcdlit!
CAnd copilul ghicegte, intrd in rolul sdu copilul care l-a strigat.
Jocul
continud in acelagi
:rod pAnd trece fiecare jucdtor prin rolul celui care identificd persoana doar dupd glas.
Noti: Dacd se doregte derularea mai rapidi a jocului, se poate elimina cAntecul.
71
:I. IBIICI]IDIIIIBIIA
I]NIII Ir/UBIIJT'ATI DIi MIISA.ID SCIBISIi
3.1. RECUNoA9TEREA
cAronvA cuvrNTE oE nazA
DIN UNIVERSUL IMEDIAT, SCRISE CU LITERE DE TIPAR
Clasa noastrL ne vorse5te
Materiale: panouri cu imagini/obiecte etichetate, suporturi pe care sunt scrise
cuvinte diferite, dar neapdrat sd le includd pe cele puse in discutie.
Instructaj: Copiii se deplaseazdprin clasd ca printr-o sald de muzeu. Ghid este chiar
conducdtorul jocului.
Acesta va explica faptul cd intre mesajul scris pe etichetd gi
obiect existd
o relatie. Intentionat, vor fi inspectate panouri care contin cuvinte facile pentru anaIizl.
Exemplu poate fi un panou cu vietuitoare: cal, cai, vacd., oi, tatd., cuc, bou, bo| tap, cocog,
gAscd, peqte etc. Cu aceste cuvinte s-a operat qi in alte activitdti anterioare.
Se face citirea globali a cuvintelor impreund cu ghidul. Li se propune sd observe asemdniri
qi
deosebiri intre unele cuvinte, cum ar fi cal qi cai.
Se formuleazd apoi cerinta sd descopere pe panoul de cuvinte un anumit cuvdnt.
Exemplu:
,,Cdutati
pe panoul ce contine numai cuvinte scrise cu trei litere cuvdntul mac."
,,De
cAte ori apare cuvAntul mflc pe acest panou?"
Ce ne spun etichelele
Materiale: panourile existente in sala de clasd.
Instructaj:
Jocul
sebazeazd pe citirea globald a cuvintelor gi se deruleazd asemdndtor cu
jocul precedent.
cal CAL
fap |AP
mac MAC cuc CUC rac RAC
sac SAC cai CAI Mac, mac! pin PIN ren REN
72
Cuvintele de pe etichete pot fi: NATURA (titlul de panou), ECO (titlul de panou), SPORT,
r \NATATE, VOIO$IE! (titlu de panou), COPII BUNI (titlu de panou cu fotografii, iar sub
:--.care fotografie se insereazd prenumele copilului), COPILUL HARNIC (panou cu fotografii
.
-
copiilor in cadrul unor activitAF), NOI NE
JUCAM,
IE$IRE (deasupra uqii), TABLA, CRETA
:e cutia cu cretd), APA (deasupra chiuvetei), DULAP, CUIER etc.
Cu aceste cuvinte copiii au fdcut cunogtintd cdnd s-au afiqat panourile
gi ori de cAte ori s-a
-.-scutat
despre ele.
Lolo cu enimale
Materiale:
jocuri LOTO din comert sau confectionate.
Instructaj: Fiecare copil dispune de un carton,
,,covoragul
cu cuvinte scrise" pe care trebuie
potriveascd imagini. Fiecare desen/imagine se plaseazd deasupra cuvAntului scris cdruia i
'.rotrivegte.
Deoarece copiii se afld in etapa inilierii cu literele, spatele fiecdrui carton cu imagine va fi
-
-.orat
cu aceeagi culoare ca qi fundalul pe care este scris cuvAntul.
CAL (pe r.erde) PESrE (pe bej) LUP (pe violet) RAC (pe albastru)
OI (pe oranj) VACA (pe negru) CAMILA (pe galben) PUI (pe rogu)
COCO$ (pe maro) RATA (pe alb) BUBURUZA (peroz) BALENA (pe bleu)
73
Varianti: Dupd ce copiii vor fi farnlliarizati cu literele, covoraqul initial va fi imprimat cu
imagini, iar copiii vor potrivi etichetele sub desene.
Noti: Dupd insugirea literelor mari de tipar, pot fi introduse treptat, pentru farnlliarizare,
gi literele mici de tipar.
Gkegle cuvi.ntul potrivit I
Materiale: figa de la Anexd, jetoane
cu animale.
Instructaj: Folosind fiqa 31 de la Anexd gi jetoanele,
copiii potrivesc fiecare cuvAnt scris
cu imaginea corespunzdtoar e.
ANEXA: Figa 31
-,,Gdsegte
cuvAntul potrivit!"
Covoragul cu fructe
Materiale: Covorag de carton pe care sunt imprimate/scrise nume de fructe, jetoane
cu imagini care reprezintd fructe.
Instructaj: Copiii vor primi cAte un suport de carton pe care sunt scrise cuvinte. Ei vor fixa
imaginile in locurile potrivite.
Nume de fructe accesibile in activitdtile didactice desfdgurate la acest nivel qcolar pot fi:
mere, mura/ mure/ nuca/ aluna, alune, para, pere/ dude, banane, viqine, caise, pepene rodie,
mdr, chpquna, cdpguni g.a.
$arpele
vor$itor
Materiale:
jetoane cu imagini qi jetoane pe care sunt scrise cuvinte corespondente
imaginilor, bandd adeziv d..
Instructaj: Copiii sunt agezafi in formatie de cerc pe scdunele sau pe covor. in mijlocul
cercului se afld toate jetoanele amestecate.
74
mere para alune nuca
mure pere banane pepene
mar cdpguna mura C DSUNI
La semnal, copiii incep sd lucreze, adicd, sd compuni segmentele din care vor alcdtui
-$arpele
vorbitor". Fiecare se strdduiegte sd gdseascd cAt mai multe perechi imagine
-
cuvAnt.
I-a comanda
,,Stop!",
fiecare copil igi numdrd cuvintele identificate.
ConducS.torul jocului valideazd perechile cuvAnt
-
imagine care sunt corecte.
Fiecare copil citegte cuvintele pe care le-a identificat, apoi le hxeazd, pe banda adezivd.
$irul
de cuvinte ilustrate se constituie intr-un personaj interesant, creat de cdtre copii, gi va fi
nunLit,,$arpele vorbitor".
Copiii il vor plimba prin clasd, apoi il vor a1ezaintr-un loc de unde sd poatd fi bine vdzul,
avdnd rolul de ornament-jucdrie.
ANEXA: Figa 32
- ,,$arpele
vorbitor"
Ce scrie pe rochita plpu5ii?
Materiale: jetoane pe care sunt reprezentate rochii de pdpugd pe care sunt
imprimate imagini gi cuvinte scrise.
Instructaj: Se poate simula cumpdrarea rochiilor de la rnagazinsau sunt distribuite printr-o
modalitate aleasd de conducitorul jocului.
Fiecdrui copil i se va adresa intrebarea:
,,Ce
scrie pe rochita pXpugii tale?"
Exernplel
Rochia 4
Rochia 3
Rochia 1
Iuna
Rochia 2
mura
Rochia 5
Rochia 6
nt=
2,/s
.I
tQ'*K1Lb
.-)LL J I
\t-
-
,*l
-/
Rdspunsuri ce pot fi primite:
,,Pe
rochita pdpugii mele scrie cuvdntul mere."
,,Pe
rochita pdpugii mele scrie cuvAntul IunA."
Se mai pot adresa intrebdri/sarcini suplimentare:
,,De
cAte ori apare scris acest cuvAnt?"
,,Incearcd
sd scrii gi tu acest cuvAnt cu literele mobile!"
Citegte ce scrie pe $ircuta rnea,l
Materiale: bdrcute din hArtie, obtinute prin decupaj sau pliere, pe care sunt scrise
cuvinte ilustrate prin desene.
Instructaj: Bdrcutele sunt confectionate intr-o activitate anterioard. Fiecare copil a scrrs
pe bdrcula sa un cuvAnt, folosind litere mobile scrise pe bucdtele de hArtie. Aceste litere lipite
pe bdrcutd forrneazd un cuvAnt cu sens. Bdrcutele sunt ancorate la mal, adicd sunt aliniate pe o
masd. Deci, fiecare copil este posesor al unei bdrcufe pe care a confectionat-o.
Copiii se grupeazd.in perechi, apoi merg la locul in care se afld bdrcutele. Fiecare i$i ia
bdrcuta, apoi discutd cu partenerul despre bdrcr.
Unul dintre ei ii spune celuilalt:
,,Citegte
ce scrie pe bdrcuta urea!"
Activitatea de formulare a intrebdrilor qi corectitudinea decoddrii mesajului scris este
discret observatd gi indrumatd de cdtre conducdtorul
jocului.
Copiii se
joaci apoi liber cu bdrcutele.
Trenuletul de cuvinte
Materiale:
jetoane cu imagini gi jetoane pe care sunt scrise cuvinte corespondente
imaginilor,
jetoane pe care sunt reprezentate iocomotive, bandd adezivd'
Instructaj: Copiii sunt grupati in echipe. Fiecare echipd are la dispozitie
jetoane, unele cu
mesaje exprimate prin scris, iar altele cu mesaje exprimate prin imagini. La semnal, membrii
fiecdrei echipe forrneazd perechi de
jetoane
,
pe baza corespondenlei imagine
-
cuvAnt scris.
La comand a
,,Stop!"
toti copiii se opresc, apoi fiecare echipd iqi prezintd cuvintele ilustrate.
in activitatea de citire a cuvintelor se implicd toti membrii fiecXrei echipe. Dupd validarea
corectitudinii fiecdrei
juxtapuneri imagine
-
cuvAnt scris, se trece la etapa de asamblare a
trenuletelor.
Fiecare echipd igi construieqte trenulelul propriu. Ordinea cuvintelor in gir nu conteazd.
Pozitionarea
jetoanelor trebuie fdcutd cu atentie, adicd sd nu fie rdsturnate cu susul in jos.
Perechile de
jetoane reprezintd vagoanele trenuletului. Acestea se lipesc pe benzi adezive
gi se agazd in fata fiecdrui trenulet cAte o locomotivd.
76
Dupd terminarea acestei operahuni, copiii se pot
juca cu trenulefele. Se pot adresa intrebdri
de genul:
,,in
ce vagon vrei si ulct?" (,,... in vagonul pe care scrie cuvAntul MURE")f
,,Cu
care
vagon ai cildtorit?" (,,... cu vagonul'u'erde pe care scrie MELC") etc.
Trenuletele de cuvinte trebuie agezate strategic in locuri care asigurd copiilor un bun
contact vizual cu acestea.
Pentru confectionarea trenuletului pot fi folosite
gi alte materiale: cuburi, cutii de cattonf
ambalaje.
Postere
Materiale: coli de bloc de desen A3, jetoane cu desene/irnagini, etichete pe care
sunt scrise cuvinte corespondente imaginilor, pastd de lipit.
Instructaj: Copiii sunt grupali in echipe. Fiecare echipd are la dispozitie
jetoane, unele cu
mesaje exprimate prin scris, iar aitele cu mesaje exprimate prin imagini, dar
9i
o etichetd mai
mare, pe care este scris titlul posterului.
Membrii echipelor trebuie si sesizeze cd mesajele au legdturd cu o anumitd temd.
Se plaseazd eticheta-titlu in partea de sus a suportului de cartonf foaie de bloc de desen
^\3,
apoi sunt aqezate imaginile etichetate corespunzdtar. Eticheta se
Pune
sub imagine.
Dupd ce se privegte posterul in ansamblu, se pot face anumite reaqezdri, dac5 e cazul. Se
trece apoi ia etapa de fixare prin lipire.
in cele din urmd, echipele igi prezintd pe rAnd posterele. Fiecare membru din echipd are
obligalia de a participala prezentare, avAnd ca sarcind citirea unui cuvdnt.
Dupd aceastd evaluare a activitdtii, posterele rdmAn afigate in sala de clasd.
3.2. DESPRINDEREA SEMNIFICATIEI GLOBALE
DINTR-O SUITA DE IMAGINI CARE RELATE AZA
iNrAvrpLARI, FENoMENE, EVENIMENTE
ocuri din
Jara
pove$tilor
Materiale: imagini din poveqti cunoscute, papugi/siluete/jetoane ce reprezintd personaje
din povegti deja ascultate.
jocului afrgeazd. in fa!a copiilor imagini din povegti, plaseazd in
-afa
sdlii de clasd pdpuqi/marionete/figurine ce reprezintd personaje din povegti indrdgite de
;opii. Acest spatiu va fi denurnit
,,Tara
porrestilor".
Activitdfite se deruleazd secvential. Fiecare secr enf a poate constitui un joc distinct, aceasta
:imAnAnd la decizia cadrului didactic.
77
tn
"r
poveste... ?
Materiale: plange, fige ilustrate.
Instructaj: Se poate cere direct rdspunsul sau se solicitd alegerea variantei corecte din trei
oferte, dintre care doar una este adevdratd.
Exemple:
t? Aleee rd l!Chicegt I a cdrui burtd a fost tdiatd de cdtre et UnSUll Lrnlceste DOVeStea CU IUDUI a CarUl DUrta a lOSt talata Oe Caffe VanatOI
Capra cu trei iezi
tr
Scufila Roqie
L__l
Albd-ca-Zdpada
t__l
S Alege rdspunsul! in ce poveste ursul rdmAne fdrd, coadd?
Punguta cu doi bani
[--]
Ursul pdcdlit de vuipe
tr
Povestea ursului cafeniu
I l
* Alege rdspunsul! Cine igi pierde pantoful la bal?
Albd-ca-Zdpada
n
Cenug5reasa
I
Cei trei purcelugi
t l
78
Din ce poveste f tce parte acest taf,lou ?
Materiale: plange cu scene din povegti.
jocului
prezintd o plangd ce reprezintd o scend dintr-o poveste
-r adreseazd intrebarea-titlu unui copil.
Dupd ce primegte rdspunsul, adreseazd aceluiagi copil cel putin o cerintd legatd de
:ontinutul povegtii:
,,Povestegte
ce ti-a pldcut n-Lai mult din aceastd poveste!" (...)/
,,Povestegte
::agmentul ilustrat in aceastd plangd!" (...)
in timpul povestirii,
jucdtorui
trebuie ajutat dacd se afld in impas. Ceilalti copii pot aduce
:ompletdri sau pot pune intrebdri doar dupd ce a terminat de povestit colegul lor.
Se mai pot formula cerinte avdnd labazd, alte secvenle din aceeagi poveste, dar qi secvente
-rin
alte povegti.
l?ecunoagte personajul !
Se citesc/recitd versuri despre anumite personaje din poveqti, pe care copiii trebuie
.a le recunoascd dupd anumite caracteristici. Dupd ce le identificd, ei trebuie sd-gi justifice
-.-tegerea.
Exernpler
* Me cunoaqteti, dragi copii?
Am chip alb
9i
luminos,
Pirul negru de-abanos.
Mama vitregd gi rea
Ne-ncetat md duqmdnea.
Am avut gi buni amici
Niqte inimoqi pitici.
Erau gapte hdrnicei,
Chiar de erau mititei.
Spuneti-mi, copii, degrabd,
Eu sunt...
(Ce intAmpldri din poveste
vd amintiti?)
(Alba-ca-Zdpada)
79
* Din cartea basmelor iubite
Am poposit la voi cAteva cliPe.
impdrdlia ghefii
qi-a fulgilor de nea
imi apartine toatd, e chiar averea mea.
in acest tinut cireqe nu-s,
Doar fulgi albi roiesc pe sus.
Din ghea!6-i construit palatul meu/
Aici trdiesc
Ai
voi trdi mereu.
in fiecare an vin pe Ia voi
Sd vd aduc fulgi aIbi, zburdalnici,
moi...
Care criiasd vX aduce-acas[
Neaua albd
gi pufoasd?
(Crdiasa Znpezii)
tl Dintr-o simAntd m-am ndscut,
in cuibul de
Petale
am crescut,
$i
urdcioasa broasci Oac
M-a furat pentru al ei brotac.
Am plAns, tare m-am sPeriat,
Dar pegtigorii m-au salvat.
Fluturagii-n
zbor m-au ridicat,
Printre floricele am zb:utat-
Am ajuns a florilor crdiasd
$i
a fluturagului mireasd.
Cine
gtie-acum sd zicd
Numele meu de fetlld' micd?
(Degefica)
* Am un cal ndzdrdvan,
Ce scoate fldcdri
Pe
ndri,
Md poartd ca vAntu-n zbor
Peste mdri, oceane,
ldti...
M-am luptat cu zmeii rdi
$i-am
bdgat spaima in ei.
Pe Ileana-CosAnzeana
am eliberat-o
$i-apoi
de solie am luat-o.
Am invins dugmanii, sunt voinic,
Hai, gAndili-vd
un
Pic,
Cine sunt, dacd ghiciti,
Sigur vefi fi fericifi!
(Fdt-Frumos)
Meteorologii
Materiale:
jetoane cu simboluri
pentru prezentarea
unui buletin meteo' panou
pentru fixarea
jetoanelor.
'
Instructaj:
Conducdtorul
jocului anuntd tema
qi regulile de
joc'
Fiecare copil prezinl6..rr,
br,tl"tir't meteo imaginat-
in timp ce expune verbal cum va fi
vremea (prognozell
meteo), fixeazd.pe
panou
jetoanele cu simboluri
(soare, nori, ploaie etc)'
Copiii vor fi ajutali
in expunere,
dacd apar blocaje'
.
CAte zile insorite au fost in aceastd sdptdmAnd?
.
in cAte zlle a plouat?
.
Cate zlleare sdptdmAna?
LUNI
MARTI
MIERCURI
Ior
VINERI SAMBATA
DUMINICA
80
Anotimpurile
Materiale:
jetoane cu imagini, suporturi pentru fixarea
jetoanelor.
Instructaj: Copiii se vor grupa in patru echipe. Prin tragere la sorti, se stabilegte anotimpul/
tema de lucru pentru fiecare echipd.
Pe o masd, vor fi puse toate
jetoanele amestecate. Membrii din fiecare echipd selecteazd
qi opresc doar
jetoanele potrivite cu tema/anotimpul reparttzaL Dupd operatia de selectare,
urmeazd fixarea jetoanelor pe suportul de carton (poate fi gi alt material).
Fiecare echipd va prezenta semnele caracteristice anotimpului ilustrat pe poster. La
prezentare trebuie sd participe toli membrii echipei.
Echipa IARNA
Echipa VARA Echipa TOAMNA
U
\
\
I
1r
U
)[
Exempler modele de postere
81
Calendarul naturii
Materiale: suport mare de carton pe care sunt trasate cadrane pentru amplasarea
jetoanelor repartizate pe anotimpuri,
jetoane
cu imagini.
Instructaj: Panoul este amplasat in fata clasei. Conducdtorul
jocului
ii anunld pe copii cd
vor realiza un proiect colectiv care cuprinde mentionarea semnelor din naturd, pe parcursul
unui an calendaristic.
Fiecare copil primegte un set de
jetoane
cu imagini din toate anotimpurile.
Conducdtorul
jocului propune cAte un anotimp ca temd de discutie. Copiii vor aduce pe
rAnd jetonul/jetoanele ce reprezintdo caracteristicd a anotimpului respectiv. Dupi argumentarea
copilului in legdturd cu alegerea
jetonului, acesta este prins pe panou in sectorul destinat
anotimpuluj vizat.
in final se face o fixare, prin repeterea semnelor pentru fiecare anotimp.
Dacd unii copii rdmAn cu
jetoane neutilizate, acestea se vor discuta pe rAnd cu intregul
colectiv gi vor fi prinse in calendarul naturii.
Calendarul naturii va fi afigat in clasd, pentru a putea fi folosit gi in cadrul altor activitdti.
Pove5tile noestre
Materiale: ilustratii tematice cu sau fdrd personaje, cutie/trdistuld.
Instructaj: Copiii se vor aQeza in semicerc, pe scdunele sau pe covor.
Fiecare copil va extrage din tr[istu]d o ilustratie. Se lasd putin timp pentru observare.
Copiii igi vor prezenta, pe rAnd, imaginile. In aceastd secventS,, conducitorul
jocului se asigurd
cd fiecare copil a decodificat semnele din care este compusd imaginea pe care a extras-o. El
propune copiilor sd creeze poveqti pebaza ilustratiilor. Le dd timp de gAndire pentru crearea
povegtilor. Fiecare copil va crea o scurtd poveste, inspirAndu-se din ilustratie.
Dupd expirarea timpului de gAndire, copiii sunt invitali pe rAnd pe scaunul povestitorului
pentru a spune povestea creatd. Fiecare autor va primi aplauze dupi ce termind de spus povestea.
in func;ie de volumul de aplauze
gi de modul in care spectatorii au trdit povestea, se face
un clasament.
82
Evanteiul pove5tilor
Materiale:
jetoane, pdpugi,
jucdrii etc.
Instructaj: Copiii sunt grupati in echipe. Fiecare echipd primegte cAte un jeton sau un obiect
:e fiecare fel (dintre cele enumerate la materiale). Mai bine spus, echipele dispun de materiale
--lentice.
in cadrul echipelor, fiecare copil primegte un jeton sau o pdpuqd.
Pebaza materialului primit, copilul trebuie sd construiascd o micd poveste/povestire.
-onducdtorul
jocului mentioneazd, cd, povestea trebuie sd aibd un inceput, sd contind unul sau
::rai multe evenimente
gi un final.
Dupd ce s-a ldsat timp de gAndire, conducdtorul
jocului ii cheamd in fatd pe copiii care au
:.-, ut jetoane identice. De exemplur
,,Sunt
invitati in fafa clasei copiii care au cdteluqi!"
Fiecare copil iqi va expune propria poveste imaginatd.
Colegii 1or, care ascultd povegtile, vor observa cd un personaj poate avea comportamente
tiierite, in contexte diferite. Acest lucru este vizibil in povegtile prezentate, care se deosebesc
-:'.tre
ele.
De exemplu, jetonul cu o vulpe poate genera mai multe teme: vulpea la cotetul giinilor,
'
'-iipea
qi iepurele, vulpea vegetariand etc.
Fiecare copil este aplaudat dupX ce termind de spus porzestea. CAqtigi echipa care a prinrit
:rai multe aplauze.
Continui, povestea!
Materiale: o plangd mare structuratd sau nu din punct de vedere compozitional,
jar
care contine in cadru cel putin doud personaje pentru a facilita debutul poveqtii.
Instructaj: Copiii sunt agezati in semicerc
Un copil incepe povestea imaginatd de sine, apoi se opregte gi-i cere unui coleg si por-es-
:eascd mai departe:
,,Te
rog, continud tu povestea!" Acesta povesteqte mai departe, impror-izir.j
:apte, evenimente plasate pe firul sXu narativ, apoi se opregte gi roagd un alt coleg sa po\ esteasca
irai departe.
Acesta procedeazd la fel, qi jocul continui in acelagi mod.
Dacd apar blocaje, conducdtorul jocului intervine. in cazul in care finalul se anuntd inainte
;e a participa toti copiii (povestea a fost scurtd), se formuieaz6.cerinta de a incepe o noud poveste.
Pe fir de poveste
Materiale: qir de imagini sugestive pentru evenimente succesive,benzt desenate.
lnstructaj: Copiii se grupeazd pe echipe. Fiecare echipd va construi o poveste dupd un qir
oe ilustratii. Imaginile folosite pot fi aceleagi pentru toate echipele sau pot fi diferite.
Membrii fiecdrei echipe discutd despre fiecare ilustratie gi cautd un fir de legdturd intre
ele, imaginAndu-gi intAmpldri ce decurg unele dupd altele, determinAndu-se reciproc.
Dupd un timp de gAndire imaginativd, echipele sunt convocate pentru a-gi prezenta fiecare
Lrovestea.
Expunerea povestirii poate fi fdcutd doar de un membru al echipei sau de toli pe rAnd.
La finalui fiecdrei povestiri, copiii aplaudd.
83
decide care poveste a fost mai reugitd, adicd in care dintre ele au fost
imaginate evenimente inedite gi naratiunea a fost realizatd pe un fir logic.
Al$urnul cu amintiri
Materiale: fotografii de familie din arhiva personald a fiecdrui copil.
Instructaj: Copiii sunt agezati in formatie de semicerc
Ai
stau pe scdunele sau pe covor.
Fiecare copil are cAteva fotografii din arhiva familiei sale prinse pe uncarton dreptunghiular.
Acestea trebuie sd reprezinte evenimente deosebite din viata copilului: aniversare, excursie,
festivitate de premiere in urma unui concurs, animalul de companie, un rol jucat intr-o piesd
de teatru etc.
propune copiilor sd inceapd rhsfoirea albumului cu amintiri.
Copiii igi vor prezenta pe rAnd fotografiile, insistAnd mai mult pe una dintre ele in care sunt
toti membrii familiei. Cei care privesc pot adresa intrebdri in timpul prezentdrii, dacdfotografia
le-a stArnit curiozitatea prin ceva anume.
Dupd ce sunt prezentate toate fotografiile, se poate face o expozTtietemporard cu acestea. De
asemenea, se pot purta discutii despre anumite evenimente surprinse in unele dintre fotografiile
vdzute: cea mai numeroasd familie, cel mai interesant costum de teatru, cea mai frumoasd mascd
de carnaval, cea mai haziie situatie, cel mai interesant loc de vdzut intr-o excursie etc.
COPIL MAMA TATA BUNICA
3.3. IDENTIFICAREA SEMNIFICATIEI UNOR SIMBOLURI
CARE TRANSMIT MESAIE DE NECESITATE IMEDIATA,
DIN UNIVERSUL FAMILIAR
Ce ne spun clrtile ?
Materiale: cdrti cu povegti ilustrate, cu imagini de dimensiuni mai mari.
Instructaj: Fiecare copil are cdte o carte de povegti, in care textul este sustinut de ilustratie.
Copiii pot deschide cartea la intAmplare la o pagind ilustratd, sau pot alege ilustratia care le
place mai mult. Conducdtorul joculuiprecizeazd cd intotdeauna textul gi ilustratia de pe aceeagi
pagind sau de pe pagini aldturate exprimd acelagi mesai, adicd spun acelagi lucru.
84
BUNIC
Fiecdrui copil i se adreseazd sarcina de a identifica mesajul unui
iragment scris privind doar imaginea insotitoare. La comanda
,,Povestegte
despre ce este vorba in pagina ta!", copilul va povesti evenimentul/
evenimentele sugerate de imagine. Dupd fiecare prezentare, ceilalti copii
Dot adresa intrebdri sau pot aduce completdri.
Pentru edificare, conducdtorul
jocului va citi cAteva rAnduri din
:extul scris, copiii sesizAnd coincidenta dintre mesajul exprimat prin
scris
Si
cel exprimat prin desen/imagme.
Prezinti, pagina ta!
Materiale: cdrli cu poveqti ilustrate.
Instructaj: Copiii se grupeazdin echipe. Fiecare echipd dispune de o carte de povegti
.lustratd. Poveqtile din aceastd carte trebuie sd fie cunoscute copiilor din cadrul activitdtilor
anterioare. Numdrul ilustratiilor trebuie sd fie cel putin egal cu numdrul membrilor echipei.
Se acordd timp echipelor pentru a distribui sarcinile, adicd fiecare membru din echipd
:rebuie sd desprindd mesajul unei ilustratii de pe o anumitd pagind. Ordinea de prezentare a
:irtilor se stabilegte prin tragere la sorfi sau o stabilegte cadrul didactic.
Membrii echipei desemnate pentru a face prezentarea se vor aQezain fala celorlalli in linie,
-r,
ordinea impusd de ordinea ilustraliilor din carte. Fiecare copil prezinti mesajul ilustrafiei,
-rrul
siu ,-ru.u[iv fiind sugerat de imagine. Coechipierii sdi pot sd mai completeze ceva la ceea
:e s-a spus, dacd vor.
Odatd ultima imagine prezentatd, conducdtorul
jocului face o sintezd a poveqtii, prezen-
:and-o ca pe un tot.
Dupd ce toate echipele
gi-au prezentat povegtile, se face un clasarnent la care participa
-cfi
copiii.
S5, construim un oraf !
Materiale: suport de carton, frgurrif corpuri geometrice (cutiule, copicei dinhArtie),
,.imboluri conventionale intAlnite in viala cotidiand, instrumente de scris.
Instructaj: Pe suportul de carton, conducdtorul
jocului traseazd conventional strdzile
qi bule-
, ardele oragului, menfionAnd cd acest desen este o reprezentare a unui orag,la dimensiuni rnici.
Se poartd apoi o disculie despre obiectivele ce se gdsesc intr-un orag:
gcoald, spital, poqtd,
:eiefoane, metrou, restaurant, farmacie etc. in continuare se face prezentare af fixareasimbolurilor
:iupd care ne orientdm in identificarea acestor obiective, atunci cAnd ne afldm intr-un oraq.
Pentru secventa aplicativd, copiii se constituie in echipe. Fiecare echipd primegte o cutie
'n
care se gdsesc materialele de constructie: corpuri geometrice de diferite mdrimi (pot fi
-olosite
figuri geometrice in lipsa corpurilor), copicei, siluete umane, maqinute (ietoane) etc. De
r.semenea, se va da fiecdrei echipe
gi cdte un set de simboluri/repere/indicatoare.
Sarcina fiecdrei echipe va fi aceea de a construi o zond a oraqului cu materialele puse la
;ispozitie. Dupd terminarea lucrdrii, urmeazd receptia. Echipele vor desemna cAte un membru
-
are sd facd, prezentarea zonei apartindtoare.
85
in timpul prezentdrii sau dupd prezentare se pot pune intrebdri:
,,Ce
clddire se aflX Idngd...?"
,
,,Aveti
vreo trecere de pietoni cu semafor?
IJnde?"
,,,Spitalul
unde este amplasat?" ...
La aceste intrebdri rdspund, pe rAnd, membrii echipei.
bulevarde,
simboluri.
Si. ne plirn$im ptin orag !
Materiale: desen/macheti a lrnui orag imaginar ce are in comPonentd. strd'zi,
clddiri cu diferite destinalii, parcuri etc., toate acestea fiind reprezentate prin
Instructaj: Panoul/macheta oraqului este amplasatd pe o masd ori pe covor.
Se face o scurtd prezentare de ansamblu a machetei oragului, insistAndu-se pe atentie in
citirea simbolurilor. La aceastd prezentare participd toti copiii, fiecare contribuind cu informatia
pe care o define.
Etapa urmdtoare este constituitd dintr-o plimbare imaginard prin orag. Conducdtorul
jocului face reparlizareastrdzllor,prin
comenzi:
,,Twte
vei plimba pe aceastd stradd!"
;,,Aceasta
este strada pe care te plimbi tu!" etc.
Piimbarea imaginarh este realizatd folosind un indicator/be!1Aor.
Dupd ce copilul urrneazd
traseul cu privirea, eJe'intreb at
,,Ceai
vdzut pe strada pe care te-ai plimb at?"
, ,,Ce
ai fdcut in orag?"
Rdspunsul copilului poate fi considerat complet sau se mai poate interveni cu intrebdri:
,,Cum
;l-ii
dat r"u-u de...?",
,,Aivtzitatceva?" ,,,De
unde ai cumpdrat medicamerrte?" ,,,Cu
ce
era semnalizatd, trecerea de pietoni?" etc-
Noti:
Jocul
se poate otgantza
9i
pe echipe.
echipe o zond a oraqului.
Pentru acest scenariu, se repartiz eazd frecdrei
Suntem detectivi de mesaie
::sw'
Materiale: panouri tematice afigate in clasd.
Instructaj: Copiilor li se cere sd identifice mesajul fiecdrui panou a{i$at in clasd dupd simbolurile
confinute. Corrdu.atorul
jocului rosteqte genericul unuia dintre panouri. Un copil va indica acel
panou, apoi va justifica cum a fdcut alegeiea, orientAndu-se dupd imagini/fotografri/simboluri.
Exemple:
Genericul/titlul
panoului
Repere nonverbale
Pentru
citire
Micii sanitari
Sdndtntea
-
comonrs mea!
Simbolul,,
Crucea Rogie"
Imagini sugerAnd respectarea
gi mentinerea
igienei
personale gi a mediului
Sunt mic, dar pot sd
fac
lucruri mari!
Fotografii in care sunt prezentate momente
din timpul activitdtilor
Cw muncn noastrd ne mfrndrim!
Expozilie cu lucrdri ale coPiilor
Nqtura, casn men!
Imagini/fotografii
cu aspecte din naturd
E zius men!
86
3"4. MANIFESTAREA CURIOZITATII
PENTRU DECODAREA
sEMNTFICATIEI MESAIETOR EXPRIMATE iru rrnnBAI YTZUAL
sAU vERBAt, iN coNTEX-tE uzuALE
ln bibliotecl
:
=.
idgura
:
--,,ioteca
Materiale: cdrti diferite; se poate
activitatea in sala de ciasd sau in
gcolii.
Instructaj: Elevii vor fi aqezati pe scaune
-
urul unei mese pe care sunt plasate cdrli de
.' :rite feiuri. Copiii sunt invitaf sd le rdsfoiascd.
-
aceastd etapd pot fi identificate stAngdciile/
: : : c ultdlile uno r copii in manevr ar ea
f
ut:'l:r,ar ea
-
:: tii.
Se fac precizdri in privinfa operatiei de deschidere a unei cdrli (in fafa copilului sd se afle coperta
-
5tlul, cotorul sd fie spre mAna stAngd a copilului, iar deschiderea se face cu mAna dreapta)
Se atrage atentia copiilor cd rularea paginilor trebuie fdcutd cu atentie. Fiecare f oaie se a;-ur
j-
-
-.or
de coltul de jos gi se intoarce peste coperta deschisd. Se procedeazl astfel cu fiecare pa-eir-ra.
Se poartd discutii despre alegerea cdrtilor de cdtre cititori gi se insistd pe criteriiie vArsth,
::egitire, profesie. Copiii sunt apoi pugi sd clasifice cdrfile de pe tnasd in doui categorii: cdrti
;,<trate gi cdrti iipsite de ilustrafii. Dupd aceastd clasificare, li se cere sd seiecteze dintre cdriiie
:strate doar pe ceie de povegti. Se cere motivalia pentru fiecare carte plasatd in aceastd categorie.
-,'
acestd etapd, fiecare copil igi aduce motivatia pentru selectarea unei anumite cdrti.
Se vor adresa intrebiri-problemd:
,,De
ce considerati cd aceastd carte ilustrat5 nu contine
: rr-egti?"
gi se vor primi rdspunsuri
,,
... pentru cd nu are personaje, sunt numai plante, este o
:.-lectie de piante etc., fiind vorba de un atlas botanic."
Mai pot fi puse in disculie enciclcpedii, dicjionare ilustrate etc.
De-d. $iSliotecarli
Materiale: cdrti diferite, mese pentru citit.
Instructaj: Activitatea se desfdqoard in sala de clasd, avAnd la dispozitie o micd bibliotecd,
-.au
in biblioteca gcolii.
Pe rAnd, copiii vor juca rolul bibliotecarului. in cazul unui colectiv numeros pot avea mai
:ruili elevi, simultary rolul de bibliotecar.
Cititorii trebuie sd adopte un comportament adecvat atunci cAnd merg la bibliotecd: trebuie
-i salute, si-gi aqtepte rAndul, sd foloseascd o formuli de politete atunci cAnd cer o carte.
in solicitarea cdrtilor se pot intrebuinta indicii in legdturd cu anumite caracteristici ale
:artilor: carte de poveqti, carte de colorat, carte de poezri, carte cu pazet carte cu..., carte despre...,
qroasd/subtire, carte micd, carte mare etc.
87
5tirn
sI ordoni.m cirtile tn $isliolecl
Materiale: cdrti diferite.
Instructaj: Copiii stau in jurul unei mese pe care sunt agezate cdrfi diferite. Conducdtorul
jocului propune copiilor sd ageze cdrlile de pe masd pe rafturi, respectAnd anumite criterii.
-
Indlcd un raft, spundnd
,,Pe
acest raft vom a1eza cdrti cu povegti. Alegeli fiecare
1"
p"
masd cAte o carte cu pbvegti!" Fiecare copil alege o carte cu povegti
9i
o duce pe raftul indicat.
inainte de a o aQeza, igi argumenfeazd. alegerea:
,,Este
o carte cu poveqti pentru cX are poze sl
cai zbttdtori!" Criteriul de alegere, in acest caz, este prezenta elementelor fantastice.
Dupd a1ezareacdrtilor depoveqti pe raftul indicat, conducdtorul
jocului solicitd selectarea
altui soriiment de carte:
,,Pe
riftul acesta de
jos vom aqeza cdrlile de colorat." Criteriul de
identificare a cdrfilor de colorat este acela cd in aceste publicalii existd pe o pagind modelul
color, iar aldturi existd un contur care trebuie colorat ca qi modelul.
Conducdtorul
jocului anuntd apoi:
,,Pe
raftul de sus vom aqeza cdrfile pdrintilor." In acest
caz, copllivor selecta cdrfile fdrd ilustralii sau cu ilustratii pufine alb-negru'
Ijrmeaze a fi aqezate atlasele
gi enciclopediile pe un raft mai larg, dictionarele
expuse pe
o etajerd etc.
Copiii trebuie ajutali in identificarea cdrtilor de cdtre cadrul didactic, unii dintre ei fiind
poate la primul contact cu astfel de obiecte.
Noti: Rafturile pot fi reale, dar pot fi gi imaginate, adicd inlocuite conventional prin linii
trasate cu creta pe un carton mare sau direct pe parchet'
Clrticica noastri.
Materiale: foi de hArtie albd A5, povestioare scurte de 6-8 rAnduri, ghicitori, poezii
scurte (4-8 versuri), ilustratii corespunzdtoare
pentru fiecare text, cartoane pentru coperfi'
Instructaj: Copiii sunt grupuli it-t echipe, fiecare echipd urmAnd a confectiona o cdrticicd'
Conduc;torul
jocului
anuntd sarcina de lucru
qi distribuie materialele.
Copiilor li se explicd
gi demon sfreazd.cum
se lucreazd.fiecare pagnd', adicd se face potrivirea
textului cu imaginea, orientandu-se
dupd numdr. Fiecare text gi imaginea care-i corespunde
vor
avea scris pe e1! acelaqi numdr.
pe
pagind se amplas eazd.imaginea
sus
gi textul scris dedesubt.
vor ordona in fascicul. Cadrul didactic verificd
sau caPsea z6' cdrttcrca.
,^.urA cercul de lecturd. Fiecare copil va
,,cit7"
i textul insotitor. Copiii vor sesiza cd in fiecare
paginX imaginea sustine textul.
Dupd citirea continuturilor
de pe foi, se inchide cartea pentru a se observa cd qi ea are un
titlu:
,,Pov
eslirl"
,,,Ghicitori"
, ,,Poezl|"
elc'
Noti: Dacd in colectiv sunt copii pulini, se confectroneazd
o singurd
carte'
88
4. III'DAO'DIIIIiA DII MIISAJIi DIIIIIBSII,
in'rn-t) TTAIBIIi'DI'I'B Dli sIl'uA',|'II Dli OOMIINI0TIBIi
4.1. REPRODUCEREA UNOR MESAIE SIMPLE,
iru coNTEXTE rJzuALE DE coMUNICARE
Monograma
Materiale: litere de tipar mari mobile; jetoane
pe care sunt reprezentate diferite
obiecte deuzpersonal: batistd, prosop, cdnitd, fular, cdmdgutd, cdciulitd, sdculetul pentru papucei,
sdculetul pentru echipamentul sportiv etc.
Instructaj: Se distribuie materialele. Fiecare copil primegte un plic in care se gdsesc jetoane
cu imagini qi literele initiale ale numelui gi prenumelui sdu.
Se poartd o scurtd discutie in legdturd cu viata gi activitdtile in colectivitate, insistAndu-se pe
faptul cd obiectele asemdndtoare trebuie sd poarte serrrne distinctive pentru a putea fi deosebite
intre ele. Se dau mai multe exemple de semne: desene, accesorii, monograme etc.
invdtitorul anuntd cd fiecare copil va invdta sd-gi insemneze obiectele utilizAnd monograrna
5i
prezintd cAteva exemple.
,,Pe
acest sdculet vdd literele P gi A, cred cd sdculetul ii apartine iui
Popa Andrei!".
Fiecare copil spune cum il cheamd gi apoi indicd sunetele initiale ale nurneiui gi prenumelui
sdu. Precizeazd apoi;,,Eu voi folosi in monograma mea literele ...Qr ...!", ardtAnd pe materiale
care sunt aceste litere.
invdtdtorul prezintd gi el aceste litere copiilor pe modele mai mari, apoi intreabd dacd vreuna
dintre literele respective mai apartine qi aitui nume. Se face o scurtd andfi.zd. (nume, sunet initial,
literd) gi se ia in discutie fiecare cazinparte, apoi copiii lipesc monogramele pe jetoane.
in etapa urmdtoare obiectele/jetoanele vor fi grupate pe claie de obiecie. invdtdtorul dd
comenzi:
,,Pe
acest raft puneti toate cdciulifele!";,,Pe acest cuier puneti toate prosoapele!" etc.
Dupd activitatea de clasificare, se dau comenzi individuale:
,,...
mergi la cuier gi ia-ti
':rosopul!"
, ,,...idfesul
de pe raft... !" etc. in ultima secventd de joc,
obiectele vor fi identificate
dupd monogramd.
Copiii invatX in cadrul acestei activitdti ludice cAteva litere pe care le vor folosi ulterior.
fo*.;"
l?oata literelor
Materiale: roata literelor: doud discuri de carton/plastic suPrapuse.
Pe primul disc, impdrfit in sectoare radiale, sunt dispuse literele alfabetului. Discului de
deasupra ii lipseqte un sector, astfel incdt lasd neacoperitd o literd. Acest disc este mobil, adicd
se poate roti gi opri dupd dorintd.
Instructaj: Roata literelor trece pe la fiecare copil. Copilul
line
ochii inchigi cAnd invdrte
roata gi ii deschide la oprire, spunAnd ce literd vede. Explicd apoi dupi ce criterii a identificat
aceastd literd.
Dacd unii copii intAmpind dificultdli in recunoagterea literelor, inv5litorul prezintd acele
litere in format mai mare in fata clasei, utilizAnd
gi suport imagistic (,,h/H" de la haind,
,,zf
Z"
delazdpadd etc.)
Locvl meu la rnasa. festivl
Materiale: dreptunghiuri de carton 20 cm
f
70 cm, imagini cu flori qi cu insecte de
dimensiuni reduse, litere decupate, carioci.
Instructaj: Se anuntd tema, apoi se formuleazd cerinta de a confectiona indicii/repere
pentru ca fiecare invitat sd ocupe locul oferit de gazdd' la masd.
Fiecare copil va primi un carton dreptunghiular indoit pe una dintre axele de simetrie,
dupd cum se doregte a fi modelul. Cartonul poate sta sprijinit pe un suport plan (masa),
Pe
cele dou5 laturi libere. Pe el, fiecare copil iqi va scrie prenumele cu litere mari de tipar. Literele
folosite sunt imprimate pe bucdlele de hdrtie, iar acestea se fixeazd prin lipire.
Ordinea literelor este stabilitd impreund cu invdtdtorul. Copilul lipegte literele, apoi
ornamente azd, obiectul cu una sau mai multe imagini. Pentru ornamentare se poate recurge la
tehnica colajului sau la cea a desenului-
CAnd iunt gata toate reperele, acestea sunt agezate pe masd de cdtre invd!5tor, fiecare
in dreptul unui Jcaun. Copiii sunt invitafi apoi sd se aqeze la masX. Locurile vor fi ocupate
respectAnd indiciile plasate pe masd.
Prin aceasti activitate copiii se familiarizeazd cu literele alfabetului
qi invald norme de
comportare civilizatd.
Felicitarea
Materiale: cartoane colorate A4, indoite pe ldlime,litere mari de ttpar, imagini de
dimensiuni reduse adecvate temei.
Inshuctaj: Felicitdrile se conJectioneazd
la diferite ocazTi.
Copiii p.i-"r. materialele
gi le observd, fiind coordonati de citre invdtdtor. Lucrul efectiv
se desfigoard pas cu
Pas
dupd indicaliile invdtdtorului.
Prima secventd face referirela aqezarea corectd a cartonului pe pupitru, adicd felicitarea
sd fie orientatd cu deschiderea in dreapta copilului.
Pe prima paginh exterioarS. copiii vor plasa literele unui mesaj, aqezAndu-le una cAte una,
dupX modelul prezentat de cdtre invdtdtor.
Exemplur
,,Agezat'i
c-::a . :-:ot lasati o micd distantd. Aqezati acum litera M, apoi A
5i
a.:
mai depart". (..) Am scrr.
-
\:-\RTIE:"
Dupd ce se verificA :iasarea ilterelor, copiii le lipesc. Se orneazd apoi felicitarea cu elemen-e
ce sugereazd prim5vara
lEii,lccei,
,-oare, mdrtigor, buburuzd, fluture etc.)
Se face o expozitie cr-r ietlci:tuile.
intr-o altd activitate, liecaie copril va scrie cu ajutorul invdtdtorului in interiorul felicital-l
un mesaj gi va semna cu prenumele
Nrnprimeurl cu literc
Materiale: gtampile cu litere, suport de hArtie/carton, tempera, pensule.
Instructaj: Copiii se grupeazdin echipe. Se distribuie materialele
qi se anunld tema.
gtampiiele
pot fi confectionate de cf,tre adulli (invdldtor, pdrinti) din jumitdti de cartof sau din
alte materiale, dacd nu sunt la dispozilie
gtampile achizitionate din comert"
Tehnica de lucru este simpld. Se ia cu pensula vopsea/tempera
gi se coloreazd gtampila
pe suprafata cu litera.
$tampila
incdrcatd cu vopsea se aplici pe suportul de hArtie.
Modele de imprimeuri: repetarea aceleiagi litere, schimbAnd doar culoarea
gi pozifia
(inclinare stAnga/ dreapta, rdsturnare); alternarea de litere diferite, ?n aceeagi culoare sau in diferite
culori; grupuri de doud sau trei litere, ce se pot citi ca silabd/cuvAnt; litere grupate in cuvinte.
Finalizarea activitdlii constd in realizarea unor panouri decorative cu litere. Fiecare echipa
varealizapropria creatie. CAqtigd echipa care are cel mai frumos panou.
Exemple:
ABC ooo ABC ooo ABC ooo
ooo ABC ooo ABC ooo ABC
ABC ooo ABC ooo ABC ooo
1
MARTIE I IIAITTII]
91
Covoragul cu litere
Materiale: litere de tipar mari mobile gi imagini cu obiecte, suport de carton alb,
colorat sectorizat inpdtrate/dreptunghiuri (cAte un pdtrat pentru fiecare literd).
Instructaj: Copiii se grupeazd in echipe sau lucreazd individual. Acest joc se practici
utilizAnd la inceput litere putine, repetate de cAte ori permite spaliul covoraqului. Progresiv se
introduc qi alte litere.
Exemple:
0 Covoragul cu vocalele
,,A,
a"
Qi ,,E,
e" are in compunerea sa, aqezate alternativ, aceste
Iitere gi imagini corespunzdtoare: albinute gi elefdnlei sau alte imagini.
I Covoraqul cu vocale va contine toate vocalele
qi imaginile coresPunzdtoare.
Aa Ee Ii Oo Uu Aa Ee Ii Oo Uu
--{a'\---
.z-i
'r
ir
,f\
(
1-'.)
-
-' (3,/
'-'Y',
' :
i /:
,^:>'J.>
C/
U
A
(/
,.-','
.
'
].
t,
.-
t ,J._-'
J'
n^
-/./
c./
U
I Covoragul imprimat cu consoane
,,M,
m"
9i
,,N,
n"; in'Lagini:
'
'o::ir'
ti
ttucn".
Pentru consoane, este recomandabil sd se facd aldturarea acelora care ridicd probleme de
pronuntie gi de identificare.
92
0 Covoragul imprimat cu consoanele
,,C,
c" de la cuvAntul cocog
Si.G,
g" de la cuvAntul
gdind;
,,cog
gi gdleatd"
I Covoragul imprimat cu consoanele
,,F,
f" de la cuvAntulfloare
Qi ,,Y ,
v" de la cuvAnfuIaapor.
I Covoraqul imprimat cu consoanele
,,5,
s" de la cuvAntul sac
Qi ,,2,
z" dela cuvdntul znr;
,,soare
qi zantbild"
iCovoragulimprimatcuconsoanele,,$,g"
delacuvAnfrtlqoricelQi,,J,j" delacuvAntuljucnrii.
Covoragul Je cuvinte
Materiale:
jetoane pe care sunt scrise cuvinte ilustrate.
Instructaj: Activitatea are ca specific alternarea de cuvinte date, deci literele sunt grupate
in structuri cu sens. Copiii vor fi obignuili cu citirea globald a acestor cuvinte, prin repetarea
lor in cadrul activitdlii.
Exemple de alternante: mere-mure; cal-mac; cana-nuca etc.
Litera
schim$S. cuvl.ntul
Materiale: litere ale alfabetarului mobil.
Instructaj: Copiii lucreazd in bdnci, iar invdfdtorul gi un copil Iucreazl. pe un panou in
fata clasei. Pentru formarea fiecarui cuvAnt pe panou este numit cAte un elev. Cuvintele care se
scriu cu literele mobile in fata clasei pot fi transcrise/desenate de cdtre copii pe foi, cu carioci,
oplional. Dacd copiii refuzd sd indeplineascd aceastd cerintd sau au ezitdri pot fi incurajati sd
incerce, dar nu obligati.
Exemple:
.
Ne
jucdm
cu litera
,,M"
!
Scriem cuvAntul
,,ac" f
,,AC"
(forma rdmAne la decizia cadrului didactic)!
Scriem
,,rrL"
in fata cuvAntului
,,ac"
gi am obfinut cuvAntul... (,,mac";.
AC - MAC
mure
mure mure
93
.
Scriem cuvAntul
,,ea"
f
,,EA"
!
Scriem
,,r\"
ir,. fata cuvAntului,,ea"
qi am obtinut cuvAntul... (,,mea'';.
.
Scriem cuvAntul
,,e1" f ,,EI"!
Scriem
,,ff{'
in fata cuvAntului,,ei"
qi am obtinut cuvAntul... (,,mei").
.
Scriem cuvAntul
,,are" f ,,ARE"l.
Scriem
,,rrr"
ir\ fata cuvAntului
,,are"
qi am obtinut cuvAntul... (,,mare").
.
Ne
jucdm at litera
,,N"
!
Scriem
,,r{'
irafata cuvintelor
,,ou" , ,,oi" , ,,orI"
.
.
Ne
jucdm cu litera
,,R"
!
Scriem
,,Tn'
ir.{ata cuvinlelor
,,oi", ,,os" , ,,arlt", ,,aC"
.
.
Ne jucdm cu litera
,,8"
!
Scriem
,,b"
in fata cuvintelor
,,are", ,,arLl" , ,,ea", ,,o7"
.
Floarea
Materiale: flori mari decupate, pe ale cdror petale sunt scrise cuvinte, fragmente
de petale ce pot recompune flori asemdndtoare cu modelele.
Instructaj: Grddinila cu flori (modele) este amplasatd ln fata copiilor. Fiecare copil primeqte
un plic in care se gdsesc fragmente de petale pe care sunt scrise silabe
gi un disc galben. Din
aceste materiale trebuie sd recompund o floare.
Recompunerea florii solicitd atentie la observarea contururilor
gi la irnbinarea silabelor,
pentru a ob;ine cuvinte cu sens. Fiecare copil ridicd mAna cAnd floarea este reasamblatd.
Copiii vor citi pe rAnd cuvintele scrise pe flori. Vor fi aplaudati cei care oblin performante,
dar sunfincurajafi
qi ajutati
qi ceilalli de cdtre conducdtorul
jocului sau de cdtre colegi.
Cuvintele care contin aglomerdri de consoane trebuie sd fie prezente in micd misurd, rar
acestea trebuie sd exprime noliuni familiare copiilor.
Scrie cuvinte dupi model!
Materiale: Perechi de jetoane cu desene reprezentdnd diferite obiecte. in fiecare
pereche, pe unui dintre
jetoane este scrisd denumirea obiectului cu litere mari, iar pe cel5lalt se
ufla u.""iqi imagine
gi un spaliu liber pentru scris cuvAntul corespunzdtor
acesteia.
Inskuctaj:-Fi".*t"
copil va primi cAte opereche de
jetoane qi silabe mobile din care se poate
reconstitui cuvAltul ce denumegle desenul. in rezolvarea sarcinii, copilui se poate orienta dupd
jetonui pe care se arfli irnag;inea globali a cuvAntului.
94
Copiii care telmina .'1e re..n1l--r1s currAntul il citesc, spun din cAte silabe este format gi
pr ecizeazd ordinea silabel o r.
Exemple:
Cuvinte ce pot avea drept corespondent o imagine:
A-VI-ON; A-LU-NE; BU-RE-TE; BA-LON; BO-BOC; CA-NA; CA-SA; CO-VOR; CAR;
CAR-TE; CO$, CO-CO$; DU-LAP; DU-DE; DIN-TE; E-LI-COP-TER; FU-LAR; FES; FE-TI-Ta;
cA-t-xtA; GU-MA; GA-LEA-TA; Ho-RA; IN
I-NI-MA;
JU-CA-RI-E; JOC;
LU-NA; LA-LEA; LI-LI-AC; MA-SA; MU-RE; ME-RE; MA-
CA-RA; NU-CA; NAI; OU; OI; OS; OA-LA; OPT; PA-RA; PE-RE; PI-SI-CA; PEg-TE; PES-CAR;
PUI; PU-I-$OR; RA-MA; RA-JA; ROA-TA; ROI; SA-NI-E; SA-PA; SOA-RE; TO-POR; TEI; TOC;
TU-FE;
TAP; ]I-PAR; TAN-TA&
U-ME-RA$; URS; VA-POR; VAR-ZA; VUL-PE; VE-VE-RI-TA;
XI-LO-FON; PIX; ZAR; ZAR-ZA-RE; ZO-RE-LE; ZMEU etc.
-\-^.--A-
L=
fr
BALENA BUBURUZA MARTTNEL BANANE coco$
\
r-^--
enati morcovi. Pe fiecare morcov se afld scris un
-:r'Ant;
fragmente de morcovi pe care sunt scrise silabe, din care se pot recompune cuvintele
.--:rtiale.
Instructaj: in fata copiilor se afld morcor.i/cur.inte aliniate pe qiruri, avAnd semnificatia
-:-.ui
strat de morcovi din grddina de legume.
95
Fiecare copil primegte fragmentele din care
poate fi recompus un morcov. Pe fiecare fragment
este scrisd o silabd. Distribuirea materialelor se face
in functie de potentialul de lucru al fiecdrui copil.
Dupd recompunerea cuvAntului, copilul spune:
,,Secretul
acestui morcovel este cuvAntul... Propozitia
mea este:...."
Fiecare cuvAnt validat ca fiind corect recompus
este agezat lAngd cuvAntul identic de pe panou
pentru reconfirmare.
Numdrul morcovilor din grddind se va dubla.
Sunt aplaudali copiii care recompun cuvinte mai dificile, dar sunt
incurajati gi cei care au un potential mai scdzut sau sunt timizi.
Exemple:
Cuvinte propuse:
MOR-COV; BUN; SU-PA; GUS-TOS; PIA-]A; A-RE; LE-GU-ME; IE-PU-RE; IE-PU-RA$;
ROA-DE; BUNI; SUC; VI-TA-MI-NE; RON-DE-LE; POR-TO-CA-LIU; SA-LA-TA; CA-VA-RA;
sA-NA-ra-TE; vA-RA; ToAM-NA; IAR-NA;
pRI-MA-ve-na
in alegerea cuvintelor propuse se pot stabili teme diferite, teme foarte apropiate de orizontul
Ce cunoagtere al copiilor, teme indrdgite de aceqtia.
i*pe.e"h e^z\ m5.nu5ile !
Materiale: jetoane
pe care sunt reprezentate mdnuqi diferit colorate, imprimate cu puncte,
dungulite etc. Neapdrat trebuie sd fie cAte doud de un fel. Pe mdnuqi sunt scrise silabe, astfel
incAt fiecare pereche de mdnugi sd exprime cAte un cuvdnt cu sens.
Instructaj: Fiecare copil primegte cAte un set cu jetoane amestecate.
La comanda
,,imperecheali
mdnugile qi descoperiti ce cuvAnt ascunde fiecare pereche!"
fiecare copil va spune ce cuvinte a descoperit qi va formula c6.te o propozitie cu fiecare dintre ele.
Exemple:
Silabe CuvAnt format Propozifie spusi
CA+54 CASA Casa pdpugii este micd.
LU+NA LUNA Luna este regina nopfii.
MU+RE MURE Ursul mdndncd mure.
ME+RE MERE Cogul este plin cu mere.
Varianti: Fluturii mesageri (cuvinte din doud silabe)
Varianti: Trifoiul purtdtor de mesaj (cuvinte din trei silabe)
96
.)
{
n
TA-
\
\
MI-
/---
NE
Y
(op\celol
vorbLret
Materiale: copdcelul (desen/machetd
-
silueta unui copac{rdrdfrunze), fragmente
de frunze pe care sunt scrise silabe (prin recompunerea frunzelor se oblin cuvinte cu sens).
Inshuctaj: Conducdtorui
jocului face introducerea in activitate povestind o intAmplare
lmaglnâra
,,in
parcul nostru a crescut o mAndrete de copac. In fiecare zi, copl.celul imi spunea cAte o
poveste. Dupd cum bine auzit| era un copac fermecat. Eu m-am gAndit sd-i spunern Copdcehil
aorbdref .
Pe frunze, copdcelul nostru avea notate tot felul de cuvinte gi zilnic le tot schimba.
Avea mulli prieteni Copdcelul aorbdref
,
insd cei mai buni amici ii erau pdsdrelele. Eie ii
cAntau frumos Cip-cirip! gi-l inveseleau.
intr-o zinefastd., ne spune povestea, a apdrut un vrijmag. Din senin, s-a stArnit un vArtej
infuriat peste mdsurd qi, VLjjj! VAijj! VAijj!, i-a smuls toate frunzele copdcelului. L-a golit de
cuvinte, l-a amufit. Copdcelul este foarte trist. Frunzele rupte, bucdtele de cuvinte, zac acum pe
jos, la poalele copdcelului. (pe covor/podea)
Hai sd fim prietenli Copdcelului oorbdrey!ilvom ajuta sd-gi recapete frunzele gi cuvintele.
Fiecare dintre voi va cduta sd imbine fragmente de frunze astfel incAt silabele de pe ele sd
formeze cuvinte cu sens."
Copiii incep sd lucreze. Dupd ce se valideazdcorectitudinea formdrii fiecdrui cuvAnt, prin
recompunerea unei {rullze, aceasta este agdta6/lipltd pe una din ramurile copdcelului.
CuvAntul este citit de cdtre copilul care l-a format, se compune o propozitie care contine
acest cuvAnt
gi apoi este prins in copicel.
Sunt stimulati copiii care reuqesc sd formeze mai multe cuvinte, dar conducdtorul
jocului
trebuie sd-i ajute cu discretie pe cei care au mai micd disponibilitate in activitdlile de analizd gi
sintezi.
4.2. TRASAREA CONTURURILOR LITERELOR
PRIN INTERMEDIUL UNEI VARIETATT PE MATERIALE
55. colorLm litere !
Materiale: fiqe de lucru pe care sunt desenate contururi de litere; instrumente de
scris/desenat/colorat (creioane colorate, carioci).
Instructaj: Conducdtorul jocului anuntd terna
9i
prezrnld materialele, pe care le distribuie
apoi elevilor. Copiilor li se cere sd coloreze spatiul din interiorul conturului unor litere.
Inainte de aplicafie se va face observarea fiecarei litere. Se poartd discutii asup.ra poziliei
corpului in timpul activitdlii gi a apucdrii/mAnuirii obiectului de scris.
Copiilor li se va atrage atentia, dacd au de colorat iiterele A,B,D, P, R, asupra spatiului ce
trebuie colorat (copiii au tendinta sd coloreze tot spahul c-lelimitat de liniile exterioare).
in finalul activitdtii, copiii raporteazA/nunesc ce litere au colorat gi spun cuvinte al cdror
sunet initial coincide cu aceastd literd.
97
Exemple:
Am colorat litera
,,A,
a" cu care incep cuvintele: aviorr, arici, alune, Ana, astdzi etc.
Am colorat litera
,,8,b"
cu care incep cuvintele: balon, bunic, butoi, bici, beci...
Am colorat litera
,,D,
d" cu care incep cuvintele: dop, drum, dinte, dromader, dulce...
Am colorat litera
,,P,p"
cu care incep cuvintele: patd, pepene, pui, pom, perete...
Noti: Aplicafia poate avea in vedere farnlliarizarea cu literele mari de tipar qi literele rnici
de tipar, simultan sau separat.
lar$a BitotS. de vint [tehnice mizgilitului)
Materiale: foi de hArtie, creioane colorate, carioci.
Instructaj: Se distribuie copiilor materialele. Se vor face precizdri asupra poziliei corpului
in timpul activitdfii qi a apucdrii/tinerii gi mAnuirii obiectului de scris.
Se anuntd tema
,,Astdzi
vom desena un cAmp cu multd iarbd. in timpul lucrului ne vom juca.
CAnd veti atzi cd vAntul culcd iarba spre stAnga, desenati firele de iarbd prin linii aplecate spre
stAnga, dacd vAntul apleacd firele de iarbd spre dreapta, le desenati intocmai." CAnd invdtdtorul
dd comenzile, prin gesturi sugereazd directia migcdrii mAinii.
Se dau aceste doud comenzi alternativ, iar copiii deseneazd linii oblice respectAnd directia
indicatd, dar zona de pe foaie oâlege fiecare. Nici lungimea liniilor nu este impusd (firele de
iarbd pot fi de mdrimi diferite). Invdldtorul urmdregte permanent dacd oblicele sunt trasate in
direcfia indicatd.
Penlru ca activitatea sd capete un spor de atractie, fiecdrui copil i se oferd o siluetd de
animal erbivor:
,,Acum
pdgunea desenatd poate fi de folos pentru un animal!"
Copilul frxeazd animalul pe pdgune cu pastd de lipit, obtinAnd un tablou tematic:
,,Vacl
la pdscut"
, ,,CaI
pe pajigte",
,,Cdprioard
pXscAnd" etc.
Planqele pot fi asamblate intr-un poster cu tema
,,Anima1e
erbivore".
Ghemul Je5irat
(tehnica
mizgllitului)
jocului anuntd tema qi le spune copiilor cX vor juca rolul
unor pisicufe
juciuge care incurcd ghemele bunicii.
La comandd, copiii vor desena linii curbe incurcate, prin migcdri circulare, stAnga-dreapta.
Dupd un timp, se dd o noud comanda
,,Schimbd
culoarea
ghemului!". Copiii vor schimba obiectul de scris cu un altul
care lasd urmd de altd culoare.
Jocul
continud astfel pAnd ce
foaia-suport este acoperitd de fire colorate incurcate.
Fiecare copil va primi ca stimulent o pisicufd pe care o
fixeazd, peste firele incurcate.
Variante:
,,Deseneazd
lAni pe oite!";
,,Deseneazd
valuri
pentru lebdddl"
;,,Deseneazd
solzii peqtelui!",,,Deseneazd
covrigei!" etc. pentru fiecare sefiIn se improvizeazd o micd
poveste.
98
Linii
depi.rtate, linii apropiate
Materiale: suport de hArtie groas6.f carton pe care sunt trasate contururi de obiecte
gi de litere, instrumente de scris/creioane negre 82, 83 (cu mind moale), creioane colorate,
pasteluri, modele cu desene hagurate.
Insfructaj: Se distribuie copiilor materialele. Se fac precizdri asupra
timpul activitdtii gi a apucdrii/tinerii
9i
mAnuirii obiectului de scris.
inrrdtdtorul demonstreazd modalitatea de trasare a iiniilor/ hagurilor
in interiorul unui contur. Primele haguri pot fi trasate pe trasee sugerate
de linii subtiri, putin vizIblIe, deja existente pe suport.
Se precizeaz6, cd. in zona luminatd a corpului/obiectului liniile de
hagurd trebuie sX fie mai distanlate, rar in zonele intunecate/umbrite
trebuie sd fie mai dese. Liniile de hagurd se traseazd oblic de sus in jos.
La lnceput, aceste rigori sunt ignorate de multi copii, dar prin
repetitie atentia se focalize azd rrrai mult asupra modelului gi se incearcd
o imitare cAt mai fideld a acestuia.
pozitiet corpului in
Litera
din f,ereastrL
Materiale: qabloane reprezentAnd litere de plastic, ce pot folosi la desenarea literelor
dupd contur; suporturi de carton pe care sunt desenate blocuri cu ferestre albe gi colorate, de
mai multe forrne: pdtrate, dreptunghiulare, rotunde (cercuri) etc.; instrumente de scris (carioci).
Instructaj: Conducdtorul jocului/invdtdtorul formuleazl, ca sarcind de lucru desenarea
dupd contur/scrierea unor litere in anumite ferestre.
Exemple:
Scrieti litera
,,A"
irr fereastra pdtratd gi rogie!
Scrieti litera
,,E"
in fereastra dreptunghiulard, verde!
Scrieti litera
,,M"
irr fereastra dreptunghiulard, roz!
Scrieti litera
,,5"
in fereastra in formd de disc, galbend!
Scrieti litera
,,8"
irt fereastra pXtratd, verde! q.a.m.d.
Pentru fixare se poartd o cliscutie in legdturd cu lucrarea realizatd.
,,Numdrati
cAte litere
afi scris in ferestrele blocului din sAnga/din mijloc ...!"
f
,,Cate
ferestre pdtrate rogii sunt?"
/ ,,C.
,iterd se afld in fereastra"..?"
Cite5te liteta din fereastrl!
Materiale: o planqd nlare pe care sunt repre-
zentate clddiri. in fiecare fereastrd din tablou este inscrisd
-ate
o literd, acoperitd de un stor/oblon.
prezintd tabloul cu
rtere ca fiind
,,Ordqelul
litereior". Anunid apoi eievii cd
-ltereie
din acest ordqel neobignuit
2
a/,.
'rr/,/,
lor le revine sarcina de a recunc-iaste
99
Pe rAnd, copiii vor fi invitati la panou si deschidd cdte o fereastrd, apoi sd numeascd litera
inscrisd in acest spatiu.
Copiii care se descurcd mai greu gi cei tirnizi trebuie incurajati sd se bucure de succes in
aceastd activitate.
Me5terim litere
Materiale: betigoare, plastilin5, sArmulite maleabile, colorate etc.; alfabetul iiustrat
va fi afigat in fata copiilor.
Instructaj: Dupd ce a stabilit ce materiale vor folosi copiii, conducdtorul jocului
formuleazd
cerinta:
,,Confectionati/construittf formati cAt mai multe litere din...!" gi dd startul:,,Acum
incepetil".
La comanda
,,Stopt",
copiii se opresc. Cel care a confectionat corect cele mai multe litere
este cAgtigdtor.
Jocul
se poate practica qi pe echipe.
Siculetul fermecat
Materiale: un sdculet de pAnzd, litere din plastic.
Instructaj:
jocul
se poate organiza dupd ce copiii cunosc literele. Dacd nu le cunosc pe
toate, se vor introduce in sdculet numai literele invdtate.
Copiii sunt grupati ln doud echipe agezate fald in fatd. Sdculetul cu litere trece in zigzag
de la o echipd la alta. Copilul care este in posesia sdculetului ia o literd, o pipdie, spune ce literd
este, fdri sd o vadd. Scoate apoi litera din sdculet pentru a se verifica dacd a ghicit.
Pentru fiecare literd identificatd corect, doar prin pipdit, se acordd un punct. CAgtigd echipa
care acumuleazd mai multe puncte.
Punctele-surpilza
Materiale: fige de lucru pe care sunt trasate retele de puncte ce sugereazd linia de
contur a unor litere, obiecte de scris.
Instructaj: Se distribuie figele de lucru gi se explicd copiilor ce au de fdcut.
,,in
fiecare pdtrat de pe aceastd foaie sunt plasite prr.,.1", in diferite forme. Aceste puncte
sunt rdmdgite ale unor litere. Fixati-vd privirea in primul pdtrat! Desenati cu carioca firul sugerat
de puncte gi veti descoperi o literd-surprrzd. Ce literd ati descopetrt?"
Se lucreazd in acelagi mod pAnd la ultima literd.
in final, se fac exercitii de fixare.
Modele de fiqe:
l
Exemple: n
: :
!a
Puneti degetul pe litera...
t
f
Care literd seamdnd cu o
-.j
i.-
i :
scard?
f
Ce literd seamdnd cu un covrig?
/
Cum se numegte
,1""'1 i i
litera care seamdnd cu un baston gi are un punct deasupra? etc.
.i
i
i,
.i
a . tr..i}
100
Litera 4e pe Jiurnui numerslor
Materiale: rS. tr-
-;:
',.
iln hArtie gtoasd,f carton pe care sunt trasate retele de
puncte numerotate, ce sugere az1
-ri
a
je
contur a unei litere de dimensiuni mai mari; instrumente
de scris/pensule.
e,,!
Instructaj: La comanca , \lersind pe drumul numerelor,
veti descoperi
ohterd!", coplll
incep sd uneasci punctele, rorr'.,r."-
oe la 1 in mers crescdtor. Fiecare copil este invitat in fafa
clasei pentru a-gi prezenta litera. Copiii spun in cor:
,,Aceasta
este litera... !"
Cu hterele conturate se p.oi.o.lprr."
cuvinte simple. De exemplu, se dau comenzlle: ,,Sd'
vindin fald.IileraCl/ SavinA in fafa litera Al/ Sevindin fal1'htetaL!"
Cei irei copii altntazd.literele
in ordinea strigdrii, apoi se adreseazdintrebarea: ,,Ce
cuvAnt
au scris cu literele ior?"
Aceste exercitii de intuire prin manipulare a literelor, construind cuvinte cu sens, contribuie
1a memorarea
literelor pe lungi cluratd, lu
-"-orurea
globali a imaginii unor cuvinte, dar
9i
la
dezvoltarea spiritului anaiitic (fiecare copil reprezentAnd
o literd).
AlfaSetul
ilustrat
Materiale: litere mobile din piastic ce pot fi folosite ca gablon pentru conturat litere;
un suport de carton impdrtit in dreptunghiuri aqezate pe verticald, iat in fiecare dreptunghi se
afld un mic desen distinctiv.
Instructaj: Activitatea este indrumatd pas cu pas de cdtre invdtdtor. Fiecare copil primegte
un set de litere de plastic
Ai
un suport pe care va scrie/desena litere. Se formuleazd cerintele: de
a observa desenele din dreptunghiuri, de a le numi
gi de a precizalitera iniliald a fiecdrui cuvAnt.
Apoi sunt prezentate global literele de plastic, precizAndu-se rolul lor ca instrumente de lucru.
Activitatea aplicativd incepe cu prima literd a alfabetului.
Se formuleazd cerinla:
,,Fixatr-vd
privirea in dreptunghiul ariciului!/ Cu ce sunet incepe
cu'u,Antul arici? (... sunetul a)/ Ce literd corespunde sunetului a? (... a)/ Sepatati litera a de
celelalte litere!/ Scrieti/desenati dupd contur litera n in dreptunghiul in care se afld ariciul."
,,Fixati-vd
privirea in dreptunghiul buburuzei'.1 Cu ce sunet incepe cuvAntul buburuzd?
(...sunetul b)/ Ce literd corespunde sunetuluib?
(.., b)/ Separati litera b de celelalte litere!/
Scriefi/desenati
litera b in dreptunghiul in care se afla buburrza."
10r
MODEL DE ALFABET ILUSTRAT
Aa Bb
Dd Ee Ff
FIh Ii
KK LI
Mm Nn Oo Pp Rr SS
$e
Tt Uu VV ZZ
Pe tablou vor apdrea doar literele care au corespondent o imagine. Se continud aceeaqi
modalitate de lucru pAnd la ultima literd a aifabetului. Lucrdrile se afigeazdin sala de clasd.
Noti: Acest exercitiu-joc poate fi propus intAi pentru farniliarizareaf invitarea literelor
nrari de tipar qi se realizeazd
,,-Llfabetul
cu litere mari de lipar"
,
urmat de activitatea de fami-
harizarcf invHtare a literelor mici de tipar pentru a obtine
,,Alfabetul
cu literele mici de tipar".
Dupi invdtarea literelor mari gi mici de tipar, se realizeazd.tabela cu,,Alfabetul limbii
romAne".
l02
Creta vorbireata
Materiale: rre::. ::-,--::.:i, tabld/asfalt, jetoane
pe care sunt reprezentate diferite
obiecte prin desene.
Instructaj: Fiecare cc:rl
-sr
.,.:ie una din multimea de crete aflate intr-o cutie mare.
Invdtdtorul impror izeaz|,r lica poveste:
,,In
cutia de creti sunt ;,s:'-u'.se multe litere, silabe, cuvinte. Fiecare cretd pe care ati ales-o
este fermecatd. I se spune Cretn t orbirentd De ce oare?! Ea poate dezlega o vrajd, dezvdluindu-ne
ce cuvinte sunt ascunse in cutie, \-oi, ajutafi de Creta oorbdreatd,veti transfera o parte din
cuvintele aflate in cutie oe tabla."
invdtdtoru I aqazd.i iul- in
jos,
pe o rndsutd, lAnga tabld, jetoanele
cu imagini corespunzdtoare
cuvintelor ce vor fi scrise cu creta pe tabla.
Fiecare copil este invitat sa ia un jeton de pe masd. Priveqte imaginea gi spune ce cuvAnt este
reprezentat prin aceasta. Merge apoi la cutie qi cautd cuvAntul scris care corespunde imaginii de
pe jeton. Dacd i se pare dificil, poate fi ajutat de cdtre colegi sau de chtre invdtdtor.
Rostegte currAntul in intregirne, apoi pe sunete, indicAnd cu degetui sau cu un betiqor pe
jeton fiecare literd corespunzdtoare sunetului rostit.
Cu ajutorul invdtdtorului scrie/deseneazd literele din componenta acestui cuvdnt pe tabld.
Enumerd din nou, ?n ordine, sunetele/literele cuvAntului, numdrAndu-le pe degete. Trece apoi
la scrierea cuvAntului, dupd model.
Dacd elevul nu cunoagte toate literele cuvAntului, este ajutat de cdtre invdtdtor sd le perceapd
9i
sd scrie intreg cuvAntul, sau poate scrie numai litera initiald. invdldtorul ii aratd elevului fiecare
literd, insistAnd pe forma acesteia, utilizAnd alfabetarul cu litere mobile. il poate ajuta pe copil ?n
scrierea literei, conducAndu-i mAnuta pe un fir imaginar, verbalizdndfiecare migcare a mAinii.
Dacd apar blocaje, copilul este ajutat sd scrie chiar gi toate literele cuvAntului, fiind incurajat
cd exercitii de scriere a acestor litere se vor repeta gi in viitoarele activitdti.
Copiii trebuie sd perceapd aceastd activitate ca pe o distractie, ca pe o provocare la ceva nou,
nicidecum ca pe o corvoadd, fiind cunoscut faptul cd micutilor le place sd scrie/sd mAzgdleascd
pe tabld cu creta.
In etapa urmdtoare a jocului, in fata cuvAntuiui scris pe tabld se fixeazdjetonul ce contine
imaginea corespunzdtoare. Dupd ce cuvintele reprezentate pe jetoane
au fost scrise, copiii sunt
intrebati dacd vor sd scrie, din memorie, cuvinte pe care le gtiu din alte activitdti gi li se lasd
cAteva minute la dispozitie.
in final se citesc cuvintele de pe tabld selectiv sau integral dacd timpul permite gi dacd nu
sunt prea obosili copiii.
MERE
mere
MURE
mure
PARA
para
r03
CASA
casa
MAR
mar
t--l
CANA
cana
FULAR
fular
SAC
sac
NUCA
nuca
COCOR
cocor
RAC
rac
RATA
rata
ALUNE
alune
CRIN
crin
MURA
mura
SANIE
sanie
NOR
nor
POM
pom
co$
coq
NORI
nori
CS,suta rnea
Materiale: siluete de case/blocuri decupate din hArtie/carton, obiecte de scris.
Instructaj: Se clistribuie materialele.
Fiecare copil igi scrie numele pe desenul care reprezintd
simbolic clddirea in care locuieqte. invdtdtorulfrxeazdin
centrul unui panou silueta unei cladiri,
decupat6 din carton. Pe aceastd imagine este scris cuvAntul
,,$COALA".
Fiecare copil este invitat
sd fixeze locuinta sa pe panou mai aproape sau mai departe de
qcoald, raportAndu-se
la situatia
din teren.
Numele copiiior apar pe panoul care rePrezintd, cartierul.
Cu ajutorui acestui puôn se pot rezolva probleme de orientare spafialX.
Exempie:
Cine locuieqte cel mai aproape de gcoald?/ A cui locuinfd se afl5 cel mai departe de gcoald?/
A cui locuinld se afld tntre licuir"tlu tni X gi locuinta lui Y?
/
Cine locuieqte cel mai aproape de
Dana?
/
A cui locuintd se afld cel mai aproape de locuinta Ilenei?
,._-
/^\
(
{eo-*-\
(
s- A
\
v \4,/
104
fainele fluturilor
Materiale: hArtie coloratd pe care sunt desenate aripi de fluturi, hArtie albd pe care
sunt desenate buline cu silabe scrise in interiorul cercului, fAgii de hArtie creponatd, suporturi
de hdrtie/carton pentru asamblat fluturii, foarfecd, pastd de lipit.
Instructaj: Se distribuie materialele. Copiii decupeazd aripile de fluture prin operatia de
rupere a hArtiei dupd contur. Bulinele cu silabe se decupeaz6. cu foarfeca (pot fi ajutali de cdtre
adult pentru a nu se deteriora scrisul).
Din fAgii scurte gi subtiri de hArtie creponatd se obtine, prin rdsucire, un gnur/giret din
care se confectioneazd corpul fluturelui. Acesta se fixeazd pe suport, in mijloc. De o parte gi de
alta a corpului se monteazd ariplle fluturelui.
Bulinele se lipesc pe aripi, intr-o ordine impusd de cuvAntul
ce se va putea citi ulterior pe aripile fluturagului. CAnd fluturele
este gata, copilul va rescrie cuvAntui identificat pe aripile acestuia
pe fundal/ spaliul rdmas, in diferite culori.
In final, copiii se agazd in formatie de cerc, tinAnd in mAini
fluturii, adicd forrneazd
,,Hora
fluturilor". Fiecare copil citeqte/
rostegte cuvAntul purtat pe aripi de fluturele sdu. Toti fluturii
forneazd apoi o colectie, fiind fixati pe un panou.
inte din Joui sila$e)
t alfabetui ilustrat. Fiecare copil primegte cAte
o fiqd de lucru. Copiilor li se spune cd vor descoperi ce mesaje ascund manugile doar dacd vor
:iti corect fiecare silabd, in ordinea sugeratd de imagine.
in timpul acordat pentru lucru, invdtdtorul monitori zeazd
copiilor care intAmpind dificultdti.
Exemple:
* Scrie/deseneazd in spatiul liber cuvAntui sugerat de perechea de mdnugi.
Varianti: Trifoiul mesager (cuvinte din trei silabe)
Instructaj: in fata clasei este afigat alfabetul ilustrat. Fiecare copil primegte cAte o figd de
-ucru.
Copiilor li se spune cd vor descoperi ce rnesaje ascund frunzulitele trifoiului doar dacd
,,
or citi corect fiecare silabd, in ordinea sugeratd de imagine"
r05
* Scrie/deseneazd in spaliul liber cuvAntul sugerat de fiecare trifoi!
VI-
ON
_\"-A
LU-,
-
NE -(nt-l
PE-
NE
tV\Lrgele cu mesaj
Materiale: plastilin5, scobitori, fire de sArmu-
liti de 20-25 crn.
Instructaj: Se distribuie materialele. Copiii modeleazd
bile din plastilind, apoi le turtesc putin. Acestea sunt
mdrgelele. Pe fala plati a fiecdrei bile se scrie cdte o literd cu un betigor ascutit din lemn
(scobitoare). Se poate folosi qi un cui subtire. Dacd bila se deformeazd, se modeleazd. din nou.
Bilele pot fi gdurite u$or cu sArmulita pe care vor fi ingirate, dar dacd operatia aceasta pare
dificild, intervine invdfdtorul
gi acordd ajutor acolo unde este cazul.
Ordinea in care vor fi agezate mdrgelele in girag se stabilegte inainte de a fi ingirate pe firul
cie sarmulifd. Citind literele incrustate pe mdrgele, trebuie sd descoperim cuvinte (poate fi un
cur-ant repetat sau pot fi currinte distincte).
Finalizarea activitdfii se face prin citirea/rostirea cuvintelor scrise gi fixarea giragurilor de
mdrgele pe un panou
,,Magazinul
de bijuterii". Acest panou poate fi folosit gi in alte activit5ti.
TaSlou de farnilie
Materiale: fotografii de familie,
suport de hArtie/carton, instrumente de scris.
Instructaj: Fiecare copil prezintd oral o
fotografie de familie, in care sunt mai multe
personaje. El precizeazd, relalia de rudenie
cu fiecare dintre personajele reprezentate in
fotografie. Se ftxeazl fotografia pe suport, fdrd. a
o deteriora. Sub fotografie, copilul scrie numele
fiecdrui personaj din grup
gi mentioneazdgradul
de rudenie in relatia sa cu fiecare.
Exemple:
NICU
-
tata, MONICA
-
mama, ALIN
-
frate,
ILEANA
-
sord, ION
-
bunic, MANDITA
-
bunicd, COSTEL
-
unchi, CATINCA
-
mdtugi
t06
F=I EEE
;-
:
-
ml [-rt r=l
L-/
rt__I
-l
Mai pot apdrea gi alte personaje: strdbunic, strdbunicd etc., dar copilul inventariazd doar
persoanele prezente in fotografie.
Pentru a veni in ajutorul copiilor, invdtdtorul le pune la dispozitie
jetoane pe care sunt
scrise gradele de rudenie. Aceste jetoane circuld de la un copil la altul, sunt schimbate intre
copii, punAndu-i in situatia de a citi global un cuvAnt de mai multe ori.
Arborele
familiei
Materiale: suporturi pe care sunt desenati arborli,
inapoi calea timpului doar pAnd la bunici, instrumente parcurgAnd
de scris.
Instructaj: Se distribuie materialele. Copiii vor completa
arborele pas cu pas, fiind ajutali de cdtre invdtdtor. Cuvintele
,,marn6", ,,tatd", ,,bnric" , ,,buLnicd", ,,frale", ,,sord"
vor fi scrise
cu caractere de dimensiuni mari gi vor fi afigate in fata copiilor,
ca modele de scriere.
Completarea incepe din partea de jos, aici se trece numele
copilului. Primele doud ramuri sunt dedicate pdrinlilor. Din
fiecare ramurd pdrinteascd se prelungesc alte doud ramuri, dedicate bunicilor. Aldturi de copil
se noteazi numele fratilor.
Dacd e posibil, copacul familiei se completeazd gi cu alte detalii. LAngd numele mamei
se noteazd fralii gi surorile mamei (unchi gi mituqi). LAngd numele tatdlui se noteazi fralii
9i
surorile tatdlui (unchi
9i
mdtugi).
Mfrtigorul personal izat
Materiale : plastilind, cocd,, ar glld., sArmulitd c oloratd.
Instructaj: Se aleg materialele de folosit gi se distribuie elevilor.
0 Mdrligorul poate fi confectionat dintr-o baghetd subtire de argtld,/
plastilind. Aceasta este indoitd/modelatd in forma literei dorite, adicd litera
initiald a numelui unei persoane.
Litera
,,A"
cr care incep numele: Ana, Alina, Andrei, Auref Adina, Anca, Alex, ...
Litera,,B" : Batbu, Bianca, ...
Litera
,,C":
Cdlin, Carmen, Costel, ... etc.
0 O formd mai ugor de realizat o constituie bila turtitd, pe care se incrusteazl,Iiferacu un
betigor ascutit. Se pot utlliza gi alte forme (pdtrat, dreptunghi, inimioard)pe care se incrusteazd
litere.
Mdrtigoarele se gduresc in partea de sus, apoi se pun la uscat. Cele din argild se vopsesc
dupd ce s-au uscat.
$nurul
alb-rogu va fi legat cu ajutorul invatitorului.
Pe un panou vor fi prinse toate mdrtigoarele. Aceasti activitate-expozitie este potrivitd
pentru sdrbdtorile de primdvard. Dacd elevii nu au fost incd farnlharizati cu literele, vor fi
incAntati sd le cunoascd.
107
OrS.gelul literelor
Materiale: tablouri/suporturi pe care sunt desenate elemente specifice oraqului:
strdzi, siluete de blocuri, case, copaci, magini etc.; instrumente de scris.
Instructaj: Se distribuie materialele gi se anuntd tema. Copiilor li se explicd ce trebuie sa
facd pentru a popula ordqelul cu litere. Ei vor scrie litere, respectAnd comenzile invdtdtorului:
,,Scrieti
litere oranj pe blocul din stAnga voastrd! Ridicali mAna stAngd gi puneti ardtdtorul
mAinii drepte pe acest bloc! Apucati-vd de scris litere! (...) Stop!"
f
,,Scrieti
litere verzi in parcul
dreptunghiular din partea de
jos a fotlt"
/
,,Scrieti
litere violet pe blocul din dreapta!"
f
,,Scrieh
litere rogii pe baloanele de sus!" etc.
Se dau comenzi qi pentru pozlItlle,,in centru"
, ,,Iamargtnea" ,,,deasupra", ,,dedesubt" , ,,p)e"
.
Copiii vor citi selectiv litere din lucrdrile lor. Participarea la acest
joc contribuie la
farntliartzarea lor cu literele, dar contribuie gi la orientarea spaliald gi la folosirea culorilor drept
coduri.
Aplici
{ecorativa
Materiale: suporturi de carton alb sau colorat croit in diferite forme geometrice
sau alte forme (floare, inimd, frunzd.,fluture etc.), gabloane cu litere, hArtie creponatd de diferite
culori, pastd de lipit.
Instructaj: Se distribuie materialele. Pe suportul de carton se conture azd, o literd preferatd
cu ajutorul unui gablon. Din hArtie creponatd se modeleazd.intre degete bobite colorate, care
se pun in pungulite separate.
Fiecare copii iqi alege doud culori complementare, una pentru literd qi alta pentru fundal.
Se poate veni qi cu un chenar de o altd culoare.
Procedeul de lucru este simplu. Se contureazd,litera dupd un gablon. Se intinde pastd de
lipit pe suprafata literei desenate, apoi se lipesc pe aceastd zond bobile de o singurd culoare.
Acestea trebuie aqezate una lAngd alta, fdr6, spatiu liber intre ele.
Dupd ce litera este gata, se procede azd.Iafelgi cu spaliul de fundal. in aceastd zorrd,bobilele
de hArtie folosite vor fi de altd culoare, sau se poate folosi o nonculoare (alb, negru, gri).
CAnd aplica este gata i se monte azd pe spate o agdtdtoare din sfoar5..
Toate aplicele se vor aduna apoi intr-o expozilie coloratd, o
,,gr[dind
a literelor".
Aplicele decorate cu litere pot constitui un cadou frumos pentru o persoand. dragd.
Noti:
.
Bobilele din hArtie pot fi mode-
late intr-o activitate distinctd, anterior
organizatd..
.
Pentru aceste lucrdri pot fi folo-
site drept suporturi gi farfurii din carton
de unicd folosint5.
o
oc
o(
o
108
4.3, EXPRIMAREA DE IDEI
9I
SENTIMENTE
PRIN INTERMEDIUL LIMBAIELOR NECONVENTIONALE
Eiletelol
Materiale: hArtie A5, obiecte de scris/desenat.
Instructaj: Se distribuie materialeie. Se anuntd tema, apoi sunt prezentate copiilor modele
de bilefele. Acestea contin desene simbolice pentru exprimarea mesajului qi putin text, uneori
doar numele expeditorului.
Exemple: (A5
-
dimensiunea foii de hArtie pe care se scrie bilefelul)
CU DRAG,
ANA
NOROC !
RARE9
TE IUBESC!
IONEL
SUCCES!
CORNELIU MIMI
LA MULTI ANI!
NICU
Fiecare copil va compune un bilet dedicat unei persoane.
Biletul contine un mesaj simbolic redat prin desen gi un cuvAnt scris sau mai multe.
in cazul in care copilul nu gtie
sd scrie un cuvdnt, adicd nu are in minte
,,imaginea
fotograficd"
f
reprezentarea acelui cuvAnt gi totugi doregte sd-l scrie, este ajutat de cdtre invdtdtor.
Mesajul fiecdrui bilet va fi decodificat in colectiv. Autorul biletului va aduce completdri
dacd va fi cazul, iar de nu, va confirma cd mesajul a fost descifrat corect.
Si, comunicS,m prin irnagini!
Materiale: foi de hArtie, obiecte de scris, jetoane.
Instructaj: Se distribuie materialele. Se anunti tema. Copiii vor participa la un joc
interactiv
cu
jetoane
ce contin imagini simbolice care pot fi decodate cu ugurintd.
109
Imagini
Decodare prin cuvinte
ghiocel
Ghiocelul md duce cu gAndul la primdvard.
Ghiocelul este vestitorul primdverii.
soare
Soarele md duce cu gAndul lavar1
f
la plaje
Soarele ne dd lumini
9i
cdldurd.
clrese Ciregele md duc cu gAndul la vard.
vulpe
Vulpea md duce cu gAndul la animalele sdlbatice.
Vulpea este simbolul vicleniei/
gireteniei.
strugure Strugurele md duce cu gAndul la toanrn5/la must.
om de zdpadd, Omul de zdpadl, mi duce cu gdndul la iarnd.
brad
Bradul md duce cu gAndul la munte/la Crdciun.
carte Cartea md duce cu gAndul la citit/la poveqti
Exemple:
prlmavara
vara toamni
larna
iubire
Copiii vor avea ca sarcini de lucru si deseneze anumite obiecte cu valoare simbolicd,
."p."r"ritand indicii pentru anumite trdiri, stdri, evenimente etc. Dupd desenarea simbolurilor
imaginate, fiecare copil va explica ce inseamnd desenul sdu'
Exemple de imegini: chip vesel, chip gAnditor, aplauze, OKt, chip supXrat/incruntat,
inimioari, plic, nor, batcd., melc, albind, furnicd, trifoi etc'
PrirnS.vara.
vesell.
Materiale: suport de carton colorat, imagini decupate, iustrumente de sctisf
desenat, pastd de lipit.
Insluctaj: Copiii se grupeazd,in
echipe. Fiecare echipd are la dispozilie un carton plan,
colorat,
gi o coleclll ae imagini tematice, intre ele fiind strecurate
9i
cdter-a in afara temei.
Se anunt6 tema, se poartd scurte disculii despre primdvard, se poate rntona un cdntec ce se
incadreazd in temd, apoi se dd startul ia lucru.
Copiii selecteazd imaginile potrivite
gi le plase azE pe carton :ara sa le fixeze- Privesc
tabloul
qi, dace doresc, pot sA mute elementele in alte locuri. Dupa ce se :'-o:iiisc asupra formei
definitive, imaginile sunt fixate cu pastd de lipit.
110
Dacd se considerd necesard vreo completare, copiii pot desena elementele pe care le doresc
afiprezente in acest proiect. De exemplu, pot personifica soarele, pot sd mai adauge flori, fluturi,
copii, o minge, pdsdri, gAze etc.
Fiecare echipd igi prezintd lucrarea
,
precizAnd care dintre elementele din tablou semnificd
starea de voioqie.
Lucrdrile vor fi afigate in clasd/pe holul gcolii.
Noti: in acestd categorie de activitdfi de tip proiect se pot aborda diverse teme.
Etichete pentru ahieclele personale
Materiale: cartonaqe 10 cm
/5
cmsau putin mai mici, instrumente de scris/ desenat,
desene miniaturale (mai multe de acelagi fel).
Instructaj: Se distribuie materialele. Se poartd o scurtd disculie despre viata in colectivitate,
insistAndu-se pe necesitatea etichetdrii obiectelor personale pentru a nu se confunda cu ale
colegilor.
Fiecare copil va avea la dispozifie 6-10 cartonage pe care sd le transforme in etichete
personale.
Exemple:
Modele de etichete verticale pentru gase obiecte. in fiecare spatiu-etichetd este plasat un
desen sub care este scris prenumele copilului. Etichetele pot fi realizate gi pe orizontald.
CAnd etichetele sunt gata, sunt prezentate, urmAnd a fi prinse pe obiectele pentru care au
fost fdcute.
Ghiozdan Manual
facheti
Mapa de
desen
Siculeful de
sport
Cutia cu
mAncare
GABI CABI CABI CABI CABI
OANA OANA OANA OANA OANA OANA
il1
CS.rticica noastri.
Materiale: foi A5, obiecte de scris/desen, imagini decupate, copertd din carton
Instructaj: Se distribuie materialele de lucru. Se face o inventariere de actiuni gi intdmpldri
petrecute in clasd in ultima perioadd qi se sugereazd prin ce imagini ar putea fi redate acestea.
Se fac aluzli la anumite comportamente prezente in clasd.
Fiecare copil va lucra o pagind de cdrticicd., utllizdnd orice metodd de lucru doregte, doar
cd mesajul exprimat trebuie sd fie decodat cu ugurintd.
Exemple:
Ilushatie
Text
Copii care fac ordine in clasd BRAVO!
Copii veseli in recreatie voro$rE
Copii
jucAndu-se
loc
Copii alergAnd
SPORT
Copii pe scend SPECTACOL
Copii cu mdgti CARNAVAL
Copii la masd
POFTA BUNA1
Copil murdar MURDAREL
Copii care udd florile IUBIM NATURA etc.
Cu ajutorul invdtdtorului, paginile sunt ordonate in fascicul. Se atageazd coperta
9i
se
Ieagd
/
cap seazd, carte a.
Copiii se vor aQezain formatie de cerc, in
jurul unei mese pentru a rdsfoi cartea. Aceasta
va trece din mAnd in mAnd, fiecare copil prezentAnd continutul paginii pe care arealizat-of
redactat-o.
Panoul vor$itor
Materiale: panou, bucdfi dreptunghiulare de hdrtie, instrumente de scris/desen.
jocului anuntd tema qi prezinti panoul, precizAnd scopul
infiinfdrii acestuia. Panoul are rolul de a inlesni comunicarea intre copii sau intre copii
9i
adulli
(invdldtor, pdrinti), fiecare copil putAnd sd-gi exprime prin mesaje desenate propriile dorinte/
opfiuni. Acest panou este impdrfit in trei sectoare (pot fi mai multe):
,,Jocul
prefetaf"
,,,Activitatea
preferald",,,Alimentul preferat".
Copiii igi vor afiga preferinlele exprimate prin mesaje neconventionale. Aceste simboluri
imaginaie de copii se vor putea decodifica uqor deoarece panoul limiteazi tematica la nivelul
vietii gi activitdtii din colectivul clasei.
112
Exernple: Panoul vorbitor
Activitatea preferati
Iocul
preferat Alimentul preferat
MIMI
RADU
RALUCA
MARA
DINU
IULIA
DENISA
VIOREL LUCA
113
in prima activitate, fiecare copil va compune cdte un mesaj pentru fiecare sector, apoi va
fixa cele trei mesaje pe panou.
Dupi ce toli copiii vor afiqa mesajele pe avizier, fiecare dintre ei va face o trecere in revistd
a tuturor mesajelor qi va preciza care dintre ele pare mai interesant.
Pentru a fi functional, panoul va fi amplasatin clasd la o indltime accesibiid copiilor. Astfel,
preferintele lor pot fi rulate zilnic.
4.4. MANIFESTAREA INTERESULUI PENTRU SCHIMBUL
DE MESAIE SCRISE INTR-O VARIETATE DE LIMBAJE
Doresc si.--mi cunosti c6.inele !
Materiale:
jetoane cu imagini (cAini de diferite rase/culori), hArtie pentru scrisf
desenat, instrumente de scris.
Instructaj: Se anuntd tema gi modalitatea de derulare a jocului.
Fiecare copil igi alege un cAine-jeton de la
,,Magazinul
de animale de companie". Pe foaia
de lrArtie prinde jetonul qi noteazdcAt mai multe caracteristici ale cAinelui prin diferite coduri de
exprimare. Aceste mesaje pot fi exprimate prin scris, desenate sau reprezentate prin utilizarea
unor serrrne conventionale: sdgeji, tdiefura in formi de X etc.
La comanda
,,Stop!",
copiii se opresc din lucru, apoi se dd comanda
,,Trebuie
sd iegiti cu
cafeii la plimbarel"
Copiii se plimbd prin clasd (parcul imaginar) purtAnd foaia/ cdinele la vedere. Copiii
simuleazd intAlniri unii cu allii in timpul acestei plimbdri.
Fiecare dintre ei se opregte in dreptul unui coleg, salutd
,,Bund!" ,
apoi igi prezintd, cAinele:
,,Acesta
este cAinele meu! itiplace?!"
Celdlalt trebuie sd fie politicos, chiar dacd gi el este in parc impreund cu cdinele sdu. Priveqte
cAinele colegului, adicd semnele de pe foaie gi face apoi cAteva remarci:
,,Ai
un cAine frumos!
Vdd cd-i plai oaselel/ Seintelege bine cu pisica, ceea ce nu pot spune despre cdinele meu!/ il
enervearl muqtele!/ Are coada stufoasd, parcd ar fi de vulpe!/ imi place cAinele tdu! etc."
StdpAnut cAinelui mai poate adduga gi alte caracteristici ale cAinelui sdu prezente in fiqd,
dar nespuse
,,lJite,
are o cugcd verde!"
,
apoi se aratd multumit
,,Md
bucur cd-!i place cAinele
meu! Al tdu cum este?"
Celdlalt copil ii aratd cdinele-jeton. lJrmeazd. caracterizarea redatd prin simboluri pe fiqd.
...gi cdinele tdu e frumos!/ Ce tare urdqte pisical/ il cheame AZOR, aqa scrie pe cuqcd?l/ Se
joacd
cu mingea!/ MdnAncd mult, este foarte incdrcat vasul cu mAncarel"
Cei doi se despart, dar fiecare dintre ei se intAinegte cu un alt coleg qi jocul continud in
acelagi mod.
Chiar dacd apar neintelegeri in privinta descrierilor, comunicarea trebuie incuraiati.
Corecturile fdcute pentru calitatea intelegerii mesajelor trebuie sd se incadreze in normele
exprimdrii civilizate, pe un ton calm, utilizAnd formulele de politefe.
Noti:
Jocul
poate fi reluat cu altd ocazie, schimbAnd obiectul ce trebuie caracterrzat:pisica,
bicicleta, ghiozdanul etc.
114
Ecusonul meu
Materiale: cartonage dreptunghiulare, instrumente de scris/desen, ace de
sigurantdf cleme/qnururi sau alte sisteme de prindere.
Instructaj: Se anuntd tema. Se poartd discufii qi se explicd necesitatea purtdrii unui ecuson
in anumite contexte sociale. La nivelul clasei, se pot purta ecusoane diferite in functie de situatie.
in cadrul unei activitdti ecologice se va purta un ecuson diferit de altul purtat la un eveniment
artistic. in cadrul unor jocuri, membrii echipelor se pot deosebi prin forma ecusoanelor.
Fiecare copil va confectiona un ecuson, un model din imaginatie pentru o activitate
preferatd ulterioard. Pe ecuson va fi desenat un obiect simbolic
Ai
se va scrie prenumele sau
initialele numelui copilului.
CAnd ecusoanele sunt gata se vor ataga sistemele de prindere, apoi fiecare copil va explica
ce simbol/simboluri a folosit gi in ce scop poate fi acesta utilizat.
Copiii vor realiza un top al ecusoanelor, dar toate vor fi expuse pe un panou.
Orarul rneu
Materiale: suport/cadran pentru cinci zile lucrdtoare din sdptdmAnd, instrumente
de scris/desen.
Instructaj: Se anuntd tema. Se poartd scurte discutii asupra importantei planificdrii muncii/
activitdlii, deci qi a importantei orarului. Se distribuie materialele, apoi se prezintd suportul
de lucru, precizAndu-se cd orarul cuprinde spafii doar pentru cele cinci zile lucrdtoaie din
siptdmAnd.
115
Exempler
Ecusoane ECO Ecusoane SPORT Eusoane ARTA Ecusoane Crucea Roqie
AURA
IULIA MIMI
TEO RADU DANA DENISA
Se va lucra pas cu pas sub directa supraveghere a invdtdtorului.
Copiii citesc impreund cu invdtdtorul numele zilelor, care sunt scrise/imprimate pe orar
dinainte. invdtdtorul va preciza cd in dreptul fiecdrei zile sunt patru spafii, deci sunt patru
activitdti in fiecare zi. Copiii vor verifica acest lucru prin numdrare.
nl
Invdtdtorul le cere apoi copiilor sd-gi aminteascd activitdtile din ziua de luni. Se repetd
numele acestor activitdti in ordinea efectudrii lor/ordinea indicatd de orar. De exemplu:
comunicare, matematicd, rnuzicd, sport. Aceste discipline vor fi inscrise in orar pe rAnd. Pentru
fiecare dintre ele se va stabili prin conventie o culoare, apoi se trece la lucru.
invdtdtorul va rosti actiunea din fiecare etapd, respectAnd ritmul de lucru al copiilor.
,,Ne
concentrdm atentia asupra zilei de luni. Primul spatiu rdmAne alb, dar desenafi/lipiti
doi copii care stau fatd in fafd
9i
vorbesc. (timp de lucru). Al doilea spafiu il colorati cu galben gi
scrieti cu carioca albastrd semnele plus (+) qi minus (-) i. colturiie de susn apoi lipili o imagine
adecvatd (numdrdtoare). Al treilea spatiu il colorati albastru deschis gi lipifi un pian. Al patrulea
spatiu trebuie colorat in verde gi desenali
/Lipili
o minge rogie."
Pentru ziuade marti se repetd numele activitdtilor qi modalitatea de lucru rdmAne aceeagi.
in zilele in care apare matematica in orar, spaliul dedicat acestei discipline se completeazd
cu aceleagi culori gi simboluri ca qi in rubrica de luni. La fel se procedeazdqicu celelalte materii.
ORAR
LUNI MARTI MIERCURI
IOI
VINERI
CAnd orarul este gata, se vor face exercitii de citire selectivh a acestuia, pentru fixarea
simbolurilor utilizate.
Fiecare copil iqi va afiga orarul acasd in col;ul sdu de lucru.
116
Jurnaiul clasei
Materiale: foi albe A5 sau ,{4 (depinde de mdrimea fotografiilor ce vor fi introduse
in jurnal), desene, fotografli, simboluri.
Instructaj: Copiii vor colectiona pe o perioadd de o sdptdmAnd sau doud materialele ce
vor face cuprinsul jurnalului. Aceste materiale pot contine impresii despre activitdti indrdgite
sau despre cele mai interesante excursii, redate prin desen, fotografii ce au surprins aspecte din
cadrui activitdfilor, portrete ale unor copii fdcute de cdtre colegi, informalii despre unii copii,
redate prin desen (harnicul, somnorosul, glumetul etc.)
Imaginile qi mesajele scrise vor fi ordonate pe zlIe. Materialele reprezentative pentru o zi
pot ocupa una sau mai multe pagini.
Jurnalul
incepe cu prima zi, adicl luni. Se numeroteazd paginile jurnalului incepAnd de
la unu (1) gi continuAnd pAnd la ultima pagind. Foile agezate in ordine sunt introduse intre cele
doud coperti gi apoi se prind (prin coasere sau capsare).
Jurnalul
va fi pus la dispozitie copiilor pentru a-l mai rdsfoi din cAnd in cdnd.
Important este ca fiecare copil sd aibd o contribufie mai mare sau mai micd in realizarea
acestui proiect.
Dictionarul ilustut
Materiale: foi de hArtie albd A5 sau A4, imagini potrivite ca dimensiune,
instrumente de scris/ desen.
Instructaj: Copiii se grupeazd in echipe. Fiecare echipd are la dispozitie hdrtie qi imagrni
potrivite pentru ilustrarea litereior. Dacd se propune un cuvdnt de cdtre o echipd
9i
nu exista
ilustralia, se recurge la desen.
Invdtdtorul anuntd tema gi poart[ cu elevii o scurtd discutie despre specificui acestui trp
de carte, dictionarul. Se explicd apoi modalitatea de lucru.
Pe coltul foii se scrie litera mare de tipar anuntatd de cdtre invdtdtor (se respectd ordinea
impusd de alfabetul limbii romAne). Deci, dictionarul incepe de la litera A. Litera A este
prezentatl, scrisd apoi model pe tabld. Pe tot parcursul sdu, activitatea este atent monitorizatd
de citre invdtdtor.
In etapa urmdtoare, se selecteazd imagini care reprezintd obiecte ale cdror nume incep
cu acest sunet/aceastd literd. Se fixeazd imaginile pe una sau mai multe foi. Pe o pagind se
pot plasa cAte imagini incap, fdrd a se ldsa spafii albe de mari dimensiuni. Sub fiecare imagine
se scrie cuvAntul corespunzdtor sau numai litera initiald, celelalte sunete fiind completate cu
puncte/bilute.
Foile completate se numeroteazdincepAnd de la unu (1) pand la cAt se ajunge.
Timpul de lucru pentru fiecare literd este dozat de cdtre invdtdtor.
Se anuntd litera urmdtoare, B, procedAndu-se la fel. Foile se numerote azd in continuare.
Dacd apar blocaje in numerotare, inten'ine inrzdtdtorul gi ii ajutd pe copii.
Se lucreazd in acelaqi mod pAnd la ultima literd a alfabetului.
117
Exe Pa de dictionar
AVION
f
avion
ALUNE/alune
ARA
*A"
ARDEI
/ardei
2
ALBINA/ albina
i
eeI-ON/balon
AC, ATA/ac, a,ta
I
BEC/bec
314
Bb
BARCA/barca
BL\IClbunic
c
BANANA
f
banana
BROTAC
(sugestia inv.) 6
CAL/cal
CANA/cana
7
COCO$/cocoq
8
CO$/coe
cAMILA/cdmila
CAISE/caise
9
CON/con
CORN(aliment)
10
DALIE (ajutat)
DULAP/ dulap
11
ELE*ANT
ELICOPTER
12
Dacd apar omisiuni de litere in
invdtitorul.
Paginile puse in ordinea
dictionarul se Ieagd'
/
coase la cotor.
Vor fi atAtea exemplare
cAte echipe au
pe un raft al bibliotecii din clasS'
scrierea cuvintelor, acestea se
numerotdrii vor fi introduse
fost constituite
la incePut.
118
corecteazd
imPreunh cu
intre doud coperti, aPoi
Dictionarele vor fi afigate
Mici enciclopedie ilustratl
Materiale: foi de hArtie 44, imagini potrivite ca dimensiune, instrumente de scris/
desen.
Instructaj: Copiii se grupeazdin echipe. Fiecare echipd are la dispozifie hArtie, inlagini
potrivite pentru ilustrarea cuvintelor. invdtdtorul anuntd tema qi explicd nctiunea de enciclopedie.
Copiii vor lucra in echipe. Fiecare echipd va primi un plic in care se afld literele pentru care
vor cduta cuvinte ce vor fi incluse in enciclopedie. Pentru fiecare literd se pot introduce oricAte
cuvinte. in afari de numele obiectului trebuie addugate anumite caracteristici ale acestuia, gata
scrise pe cartonage, drept model.
Imaginile vor fi puse in cutii largi gi joase
sau direct pe masd, in fafa fiecdrei echipe. Pentru
sigurantd in scrierea cuvintelor, copiii il consultd permanent pe invdfitor. Acestea se pot scrie
cu stiloul/carioca sau se compun din litere imprimate pe bucdfele de hArtie qi apoi lipite.
BANAN anane
fructe
moi
aromate
vitamine
Foile scrise gi ilustrate sunt verificate gi agezate in ordine alfabeticd. Se pun copertile gi se
leagdf cos. Enciclopedia copiilor se va rdsfoi, fiecare copil prezentAndu-gi pagina c6nd ii vine
rAndul. Lucrarea va fi pusd Ia vedere, pe unul dintre rafturile bibliotecii clasei.
Noti: invdtdtorul dozeaz|timpul de lucru. Deciziade a planifica aceastd activitate intr-o
singurd lectie sau in mai muite ii apartine.
Suntem ilustratori de carte
Materiale: foi pe care se afld tipdrite/imprimate texte de micd intindere, acestea re-
prezentAnd fragmente dintr-o singurd poveste; instrumente/culori pentru desenat.
Instructaj: Dacd numdrul elevilor este mare, se vor forma echipe, fiecare echipd lucrAnd
ia cAte un exemplar de carte cu acelagi titlu. Foile cu text sunt numerotate. Acestea se distribuie
copiilor, apoi invdfdtorul recitegte povestea, anuntAnd qi numdrul paginii.
Fiecdrui copil ii revine sarcina de a ilustra o pagind. Imaginile folosite trebuie sd ilustreze
mesajul scris/sonor al textului. Dupd ilustrarea paginilor, acestea sunt puse in ordine gi legate
sau capsate. Membrii fiecdrei echipe vor rdsfoi cartea gi vor reintregi povestea, citind pagind cu
pagind dupd imagini. Fiecare prezentare va fi rdspldtitd cu aplauze.
Copiii voteazd pentru a stabili care este cartea ilustratd cel mai frumos. in acest mod se
decide echipa cAgtigdtoare, dar toate exemplarele vor fi expuse in biblioteca clasei.
Exempler
Aa
stup: casa
mlere
polen
AC
ARDEI/ ardei
legumd
vitamine
ardei gras
ardei iute
BALON/ balon
plin cu aer
u9or
119
$ Ala, bala, portocala,
Iegi, Gheorghifd, la portild
Cd te-agteaptd Talion,
Talion, fecior de domn,
Cu tichii: de frAnghie,
Cu cdruta satului,
Cu caii impdratului,
Cu biciul cumnatului.
Clant, zb an!, doroban!!
Cioc, boc! Treci la loc!
tl An-tan-tichi-tan
Mutunache cdPitan,
Andalache, bumbalache,
Glon!!
* intr-o prdvdlie
Std un moq
gi scrie
A, B, C;
Iegi afard, dom-nu-ie!
(rostire pe silabe:
ultrmul cuvAnt sau toate cuvintele)
tl Ciregica are mere/
Ciregel vine gi cere,
Ciregica nu se-ndurd...
Ciregel vine
gi furd.
CAte mere a furat Ci-re-gel? (Se spune
un numir mai mic decAt 10. Se continud
numdrdtoarea
in funcfie de acest numdr.
Exemplu: 3. Numdrd 1', 2, 3')
* Creieruga cu cercel
Cdnti noaptea
PAn'
la trei,
Pe la trei
gi jumdtate,
Greieruqa nu mai
Poate.
t? Maimulica cu mdrgele
Topdia pe scdunele,
Dar s-a dezechilibrat,
S-a lovit
gi acum e-n
Pat.
EXERCITII DE PRONUNTIE
* O rdfuqcd, pe gunol/
NumdrX din doi in doi,
2, 4, 6,8,10,
Ieqi afard, mdi ber-be-ce!
* Pitu-pitu-pitula,
Ascunde-te dumneata,
PAn' la zece sd fii gata!
1, 2, 3, 4, 5, 5, 7, 8, 9, 10.
* Am o cdlimard
Plind cu cerneald.
Ce culoare este
in cdlimara mea? ( copilul spune o
culoare, iar apoi se numdrd cu sunetele
acelui cuvAnt: t, o,
Q,
u sau v, el r, d, e etc.)
tl Din Oceanul Pacific,
A ieqit un pegte mic
$i
pe coada lui scria:
Ieqi afard dumneata!
* Una mie sutd lei,
Ia, te rog, pe cine vrei!
Dacd n-ai pe cine,
Ia-md chiar pe mine!
* Domnul
gobolan
A-nghifit un bolovan
$i
s-a dus la farmacie
Sd cumpere-o doctorie.
Doctorie n-a gdsit,
$obolanul
a murit.
t? Unul merge cu purceii,
Unul merge cu viteii,
Unul face agchiule,
Altul face pldcintufe.
Dd-mi
qi mie! Dd-mi
gi mie!
C-am ajuns ca o piftie!
* !, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10,
Un pahar cu aPd rece,
Pentru domnul care trece.
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10
$i-un
pahar cu aPd rece,
Pegtigorii sd se-inece,
Numai unul sd rdmAni
Pentru-o saramurd
bund.
Praf de sare
gi
PiPer
De la bunicuta cer.
SomnoroasX-i
undita,
IeEi afard dumneata!
120
ANEXA
Fl$A I
-
lnleleg gi colorez
leri am
gasit langa podila grddinii o
pdsdrica
albdstruie.
Ciripea
jalnic.
Avea o aripioard ranita.
-
Nu mai pldnge! i-am zis. O sd te ingrijesc cdt mai
bine. N-o sd uit de tine nicio clipd. Am sd-ti dau apd
gi
mdncare
gi iti voi ingriji rana.
-
Ce bund egti tu! Cum te cheamd?
-
Dana! Hai, nu te teme! Te voi duce in casd. Pdrintii
md vor sfdtui cum sd te ingrijesc mai bine.
Pdsdrica albdstruie imi va fi o prietend foarte draga.
I * R".rrnoagte personajul despre care este vorba in text.
v
fl- Colo, eazd floarea amintitd in versurile urmdtoare:
Ghiocelul
De sub alba pldpumioard
Ghiocelul a iegit:
,,
-
Salutare, Primdvard!
Mult md bucur c-ai venit!"
121
Fl$A 2
-
llustreazi
povestea!
Peripetii in lumea gdzelor
Era o vard frumoas6., frumoasd, cu un soare
darnic in raze aurt| cu pdduri verzr gi rdcoroase
pline de viatd, cu cAmpuri doldora de culori
9r
rniresme imbdtdtoare. intr-una din zllele acestei
veri, printul fluturilor nu-gi gdsea frdliorii
Ei
a
pornit la drum sd-i caute.
Dupd ce a mers o bucatd de vreme, s-a opri,
pufin sd se odihneascd. De el se apropia ince:
melcul intelept.
-
Bund ziua, moqule! Md bucur cd te vdd! l-a
salutat cuviincios fluturele.
-
Bund sd-ti fie inirna, flScdule! Parcd te qtiu
de undeva. Sigur am mai vdzutcAndva, undeva... vegmintele acestea atAt de frumos megtegugite
-
Se prea poate! Surrt rnoqtenire de la rdposatul meu tatd. Mi-a ldsat impdrdfia qi m-a ruga.t
sd am grijd de fratii mei mai mici. Eu, nevrednicul, i-am pierdut gi am pornit acum in cdutarea
lor. Tu nu i-ai vdzut in clrumul tdu?
-
imi pare rdu cti nu-!i pot fi de folos. Nu i-am intAinit, ciar incearcd sd-i cauti prin alunis
Accilo este irnpdrdtia pdianjenilor. In pdienjeniq sunt rnulte capcane gi multe gdze igi gdsesc
sfAr'gitul acolcl.
-
\,[ullurnesc, rrrogule! Egti tare intelept! Parcd i-am auzit eu vorbind ceva despre veverite
;i
alune. Imi indrept zborul spre alunig.
-
Fii cu bdgare de seam5, ciragul meu! Mergi sdndtos gi sd-ji fie drumul cu folos!
-
Rdmdi sdnitosl Voi mai trece pe aici. Am nevoie de invdtdturile tale.
-
Bine, sunt mereu aici pentru tine! Drum bun!
Printul-fluture a cules cdteva grduncioare de polen dintr-o floare albastrd. Dupd ce le-a
sorbit incetiqor, a prins puteri
gi a pornit cdtre alunig.
-
Ajutor! Ajutor! se auzeau nigte tipete.
Fluturele a incercat sd-gi grdbeascd zborul. Credea cd frdtiorii lui sunt in mare pericol. Se
necdjea fiindcd qi un v6nticel ii ,r".r"u din fatd gi-i lua din spor. fngrijorarea printului tot creqtea.
GArrdul greu cd frafii sdi sunt in primejdie nu-i dddea pace.
Lucrurile nu stdteau aga. Trei buburuze imbricate in rochite pistruiate erau prinse intr-o
plasd de pdianjen qi nu reuSeau sd se desfacd din capcana lipicioasd. Ele erau cele care
lipau
ingrozite de strAnsoarea plasei de pdianjen. Vitejii fluturaqi luptau Cin rdsputeri sd le elibereze.
Le-au mai sdrit in ajutor o albinutd
9i
doi cdrdbugi.
PAnd a ajuns printul-fluture in aluniq, buburuzele erau eliberate. Degi incd speriate de ce
putea sd li se intAmple, zdntbeau fericite printre lacrimi. Acum igi curdtau rochitele de scamele
rdmase din atele pdianjenilor. Cdteva furnicute hdrnicute le ajutau la curdtat gi le sfdtuiau sd
umble mai atente, cd pddurea e plind de primejdii.
Prir-rtul-fluture era gi el fericit cd gi-a gdsit frifiorii
9i
i-a felicitat pentru fapta lor. El a hotdrAt
sd dea un banchet la care sd participe toate gdzele pddurii. A fost o distractie grozavd.
!'i-ar
fi
pldcut gi tie, dragd copile, sE te fi aflat acolo sd vezi strdlucitorul spectacol.
122
l. Tui" cu o linie vietuitoarea care este strdind de poveste.
P* D"r".teazd cochilii de melci, pornind din interior spre exterior!
3
2.'
1.
B- D"r"r,eazd cochilii de melci, pornind din exterior spre interior!
.5
,4
.3
-2
'1
Repetd modelele de la exerciliile 2 qi 3, desenAnd liber pe foi albe.
t4-
Unegte punctele, apoi coloreazd fluturele
oblinut cum iti place.
123
6. Deseneazd drumul fiecdrui melc pAnd lafrunzade aceeaqi culoare cu el.
6. Scrie sub fiecare cuvdnt numdrul de silabe pe care il contine:
fluture
Fl$A 3
-
Palmele hotirise !
fl. Color"u zd,-necum ili place!
124
tAntar
,,
brad vulpe lepure prsici
tl
calne
ldmdie
aibind ghiocel
broascd inghetatd
rdndunicd strugure
FI$A 4
-
Denume$te insugirea !
l- Coloreazd desenele cum iti place! Ele sunt vesele. Daci nu ar fi vesele, ar fi...
VACA bwburwzd albind ridiche floare
porc morcovi porumb crocodil elefant
Aricel
intr-o zifrumoasd de
primavard, Aricel a pornit la drum. Voia sa-gi viziteze bunica. Mergea
prin iarba verde gi mdtdsoasd
gi
admira florile minunate.
Drumul sdu trecea
peste o apd. Dupd topirea zdpezii, apa rdului a crescut
gi a rupt
podul.
Ei, cum sd treacd acum Aricel
peste apd? A inceput
sd se tdnguiascd:
-
O, e prea mare apa!
A stat ei pu[in gi s-a gdndit, apoi a inceput sd se
plimbe pe malul apei. Avdzut o salcie bdtrdnd cdzuta
peste rdu. Crengile sale ajungeau
pe malul celdlalt.
-
Norocul rneu! strigd Aricel fericit.
A urcat
pe salcie
gi
a traversat r6ui.
-
Bunica lui l-a intdmpinat bucuroasd
9i
i-a
oferit fel de fel de salate cu fructe, ciupercule
9i
ier-
buri gustoase.
126
* Ei sunt veseli. Daci nu ar fi veseli, ar fi...
I. Bareazd.imaginea nepotrivitd anotimpului primdvara!
?. Deseneazi un cerc pufin turtit. Umple tot spatiul din interiorul cercului cu cdrlige
mari gi mici (cifra 1)
9i
vei obline un arici.
Pofi sd-i mai pui gi-un botigor, gi urechiuge, gi un ochigor, dacd vrei ca ariciul tdu sd
porneascd pe cdrare incetigor.
3- Spune o propozitre formatd din doud cuvinte despre arici.
Dezvoltd aceastd propozitie, addugAnd un cuvdnt sau mai multe.
4. Coloreazd,numai alimentele sdndtoase.
(
r-r
Fl$A 6
-
Culorile toamnei
$'lSrnie u{ele
Toamna a intrat in pddure.
O
ploaie
oe
ghinde
se scuturd din stejarul bdtr6n.
Veveri{a e tare veseld. Aduna ghindute in
traistu[a
9i
cAnta un cAnteceldespre o ciocdnitoare
furdcioasS.
Se apropie de ea albinuta. Bdzlie ea cam
a supdrare: bAzzzl bdzzzl
-
Bund, Rita! Ce mai faci?
-
Bund, albinuta harnicuta! Uite, stejarul e
tare darnic in toamna aceasta! Voi putea aduna
ghinde pentru
toatd iarna. in trunchiul lui am gi scor-
bura, aga cd rn-a scutit de drumuri lungi prin pddure.
-
Ce bine e de tine!
-
Asta aga e! Sunt norocoasd. Dar tu ce mai faci?
-
Caut polen
9i
nectar. Florile sunt din ce in ce mai putine gi asta md intristeazS.
-
Te inleleg foarte bine! Cred totugi cd v-ati facut provizii
de miere Tn stup.
-
Da, dar iarna e lungd, iar primdvara
devreme sunt
puline floricele. Tu nu gtii vreun cdmp
cu floi'i de toamnd prin
apropiere?
-
Ba da! Mergi inainte spre nord
9i
dai de o pajigte infloritd, ii explica veveri[a.
-
Multumesc pentru ajutor!
-
Cu multa pldcerel
-
Md grdbesc sd ajung acolo cAt mai este ziud. Te las cu bine!
-
Mergi sdndtoasd, draga mea! Spor la lucru!
E. Coloreazd frunzele in culorile toamnei!
P. Numdrd ghindele veveritei! CAte
trebuie sd mai adune ca sd aibd zece?
3. Povestegte gi tu acest text!
128
FI$A 7
-
Reprezinti vara in cuvinte gi imagini !
Desen cu
peripefii
E o zi senind de vard. Soarele trimite pe pamant
belgug de raze fierbinti.
Pasarile se ascund pe
sub tufele de liliac
sau
prin
buruienile de pe marginea ulitei.
Bianca se refugiazd sub umbra dulce
a dudului. Ea picteazd
un tablou cu
acuarelele
primite
in dar de la bunica.
Tabloul ei e vesel. Pe foaia de
bloc, un soare mare r6de, fiindca un
bdietel, care voia sd prinda
un fluture
multicolor, se impiedicase, cdzuse
9i
pldngea
cu lacrimi albastre.
Desenul este aproape gata, dar
un v6nt
jucaug
s-a stdrnit din senin.
Foaia de hdftie, frurnos coloratd, i9i ia
zborul ca o
pasdre
ugoard.
-
Desenul meu! strigd fata.
Tudor o ajutd sd prinda
desenul, dar vdntul a amestecat deja culorile. Desenul este com-
promrs.
-
Acum s-a stricat gi eu m-am chinuit atdta! zise fata
9i
incepu sa
planga.
-
Lasd, il repardm noi cumva! o linigti Tudor, fra[iorul ei.
Copiii au muncit mult sd repare ce a stricat vantul. Acum, refdcutd, pictura
este admirata
de to[i membriifamiliei. Cea mai bucuroasd este bunica. O imbrS[igeaza pe Bianca, spundndu-i:
-
Nu
ti-am
cumpdrat acuarele degeaba! Bravo, iubita mea!
Bianca e tare bucuroasd. Povestea incidentului cu vdntul pare
sd n-o mai supere.
l- Deseneazd cdteva elemente potrivite anotimpului din povestire!
129
2, Coloreazdfluturele asemenea celui din desenul fetitei!
4,
Spune cdte o propozitie pentru fiecare imagine.
3,
o
Fl$A 8
-
Flori de
primivari
Albinuta
gi vioreaua
lntr-o zi aurie de
primdvard, albinuta a
-ers la viorea sd ia nigte
polen.
A incercat sd aplece floarea cu fata
:: re ea.
Vioreaua a
tipat:
-
Au, ce vrei sd faci? imi rupi petalele!
3rnt fragile!
-
Te rog mult, scuzd-md! N-am vrut sd
.= rdnesc. Vreau doar sd iau nigte polen de
; tine.
-
Ce faci cu
polenul?
-
A! Tu egti o viorea tdndrd
gi nu gtii
:a noi, albinele,
prefacem polenul in miere
:ulce
9i
aromatd. Copiii o apreciazd, agezdnd-o
pe primul loc in topul dulciurilor. Ei au invatat
a
gcoald cd mierea este un aliment foarte sdndtos.
-
imi vei aduce
9i
mie
pulind
miere sd gust?
-
Desigur! Trec
ai
mdine pe aici gi-ti aduc.
-
Bine, ia c6t
polen i{i trebuie! se ardtd ingdduitoare gingaga viorea.
-
Multumesc, drdguta! lau cAte putin
de la fiecare floricicd.
Albinuta
9i-a tinut
promisiunea
9i
a doua zi i-a adus viorelei o ulcicd
plind cu miere.
-
E minunatd! zise viorica dupa ce
gustd.
-
Me bucur mult cd i[i place. Cand maitrec prin zond i[ivoi aduce din nou miere, sd cregti
mare
9i
sd infloregti
9i
anul viitor.
l- Identificd floarea care nu infloregte primdvara.
ghiocel v10rea lalea gladiold zamblld NAIClSA
2'
Deseneazd albinule dupd
model ! Dacd desenezi multe, inseamnd
cd ai obtinut un roi de albine.
13r
+ Deseneazdf scrie pe etichetd cuvAntul
,,miere"
IERH
FAGURE
4. Bifeazdimaginile cu vietuitoare care trdiesc in familii.
vulpe albini anct furnici
Fl$A 9
-
Gr5dina de legurme
Rogia, ardeiul
gi grddinarul
uituc
intr-o dupd-amiazdlilrzie de vard, soarele dogorea pdmAntul.
$i
aerul parcd frigea.
+
-
..
-
ln gradind, plantele topite de argitd il agteptau pe gradinar,
dar el nu se ardta defel. Poate
cd se intrecuse cu somnul sub umbra deasd a vreunui frunzar.
Rogia
9i
ardeiul mo[diau molegiti de focul soarelui. Erau aproape legina[i.
-
Vecine! striga cu glas goptit rogia imbu-
jorata.
Ce faci? Mai traiegti?
-
Mor de sete! Ma apuca leginul! ii rdspunse
micutul ardei suspinand.
-
$i
mie mi-e sete
9i
ma frige pamantul la
rdddcind, addugd rogia.
-
De ce oare ne-a plantat,
dacd uitd de
noi gradinarul
asta somnoros? addugd plin de
amdrdciune ardeiul.
-
Auzi. .. susurd apa la furtun! Suntem
scdpaii de la rnoarlel zise fericitd rogia.
132
repure
g-
Bareazdimaginea care nu reprezintd o legumd.
ardei mofcov castravete roqie cartof
Pentru a rodi, plantele au nevoie de...
a) cdldurd
b) ape
c) lurnind
d) secetd
e) sol fertil (bogat in substanfe hrdnitoare)
f)intuneric
g) oxigen
h) lucrdri de ingrijire fdcute de cdtre om
S. Ordoneazd imaginile, scriind sub fiecare numdrul corespunzdtor.
'w
4. Scrie sub fiecare imagine numdrul de silabe continut de cuvAntul care o denumegte.
ardei morcov roqie c stravete ceapi ridiche
133
Fl$A I O
-
Atenlie la neatenlie !
Furnicu rdticitd
Alunigul des umbrea poteca
ce ducea spre
poienita
margaretelor. Miresme amdrui de flori
sdlbatice, amestecate cu miresme dulci de fragu{e
giznreuriea
te imbiau sd te opregti din drumultdu,
sd stai
9i
sa te ospdtezi cat poftegti.
O furnicu{d tare grabita nu era atrasd de
nimic. Umbla fara de
tinta
pe
cdrarea umbroasd, se
uita in toate pd(ile,
iar din cdnd in cand igi
gtergea
ochigorii cu o batistuld curatd. Biata de ea
pldngea
cu sughituri. Se rdtdcise.
Deodatd, in fa{a ei apdru melcul Cornild pe
cdrare. Pentru o clipa in ochigoriifurniculei straluci o lumind de speran{a. Zambind trist, ilintreba:
-
Melcule, mi-ai vdzulmama?
-
Nu! imi pare
rdu cd nu pot
sd te ajut. Dar nu mai pl6nge,
trebuie s-o gasegti.
-
Uf, cum de m-am rdtacit? O sd merg mai departe sd o caut, zise cu un gldscior aproape
stins biata furnicu[a.
-
A9 merge
9i
eu cu tine, dar am cam imbatranit gi rna migc incet, se scuzd melcul.
migcandu-9i lenevos cornitele moi.
-
Nu-i nimicl M-am odihnit putin! Pornesc tot singurd mai departe!
-
Stai pulin! Nu te grabi! Eu merg la izvor.
$tii,
mie-mi place
mult iarba rdcoritd de apa
izvorului. Acolo vine des gi turturica.
-
De ce-mi spui mie toate astea? zise pe
un ton cam intepdtor furnicuta, scurtdnd vorba
melcului. Nu intelegi cd n-am timp
9i
sunt ingrijoratd?
-
Nu te infuria degeaba! Turturica gtie
sigur unde este casa ta. Hai, vino cu mine la izvor.
o invita melcul cel intelept pe furnicuta.
Turturica se afla chiar langd un ochi de apd limpede gi rdcoroasd. Sorbea incet cdte o
picatura
din licoarea dulce a pdmdntului gi parcd
se g6ndea la ceva. La ce se gdndea?! Se
gandea la o furnicd pe care o int6lnise pe
drum. Aceasta igi cduta fetita-furnicutd pierdutd prin
desigul alunilor.
C6nd melcul
9i
furnicuta au apdrut in capatul cdrdrii, pasdrea
a tresdrit
gi
a slobozit un oftat:
-
Uf, copild fard minte!
O recunoscuse pe
furnicu[d dupd hainute. Purta rochita roz din
petale
de nalbd gi pdldriutd
albastrd, din
petale
de cicoare. Ardta intocmai cum o descrisese furnica, mama ei, cu care se
intalnise pe
drum cu ceva timp in urmd.
Va intreba[i ce s-a intamplat apoi?! Turturica n-a mai stat
pe gdnduri. A rupt un clopolel
violet gi
a invitat-o pe furnicutd sd urce in cupa lui, apoi s-a inaltat in aer. Nu
gtiu
c6t de lung a
fost drumul, dar
gtiu
cd turlurica s-a oprit din zbor la casa furnicutei, un muguroi negru. Toate
furnicile erau adunate la sfat. Voiau sd plece in cdutarea micutei rdtdcite.
Dar gata, nimeni nu mai
pleacd!
Furnicu[a e la poarta
muguroiului. Se imbratigeazd cu
mdmica ei.
134
-
Multumesc! La revedere z:ce frrnicuta, dar cine s-o asculte? Turtureaua nu o mai aude.
Ea e deja sus, in vdzduhul a bastru A plecat la treburile ei.
I. in jurul literei
,,
O" c-leseneaza petaleie unei margarete, formate din litere
,,IJ" ,
ca in
model:
A. Coloreazd numai imaginea in care este repre zentatpersonajul principal.
buburuzi grerere furnici albini
3. Deseneazd drumul fiecdrei fiinte pAnd la cdsuta sa
ciribuq
r35
4. Bifeazdinformatiile care sunt in concordanld cu textul.
Poteca era inmiresmatd de:
flori sdlbatice trandafiri frdgule rdgind de brad zmeura
5. Al"g" rdspunsul corect.
a) Pe poteca ce ducea spre poiana margaretelor, furnicula rdtdcitd s-a intAlnit cu:
buburuza rnelcul greierele
b) Aproape deizvor,
floarea-soarelui
melcul gi furnicuta au
veveriti
gdsit-o pe:
turturicI
Fl$All
-Comportamente
Fluturele rdnit
Era primdvare. Soarele auriu alinta cu razele luifdpturile
pdm6ntene. Verdele crud inunda
intreaga naturS. Acest belgug de verde indemna
g6zele la migcare, la plimbare, la felurite
jocur
zburdalnice.
Fluturele zbura fericit
9i
tot urca. I se
pdrea cd toatd lumea e a lui. Urca, desena linii ir
zigzag
gi
cercuri in zborul sdu
gdgalnic, cobora iute ca un vdrf de sdgeatd, dar nu atingea
pdmAntul, gi iardgi zvdcnea ca o
tdgniturd
coloratd spre soare.
Un vultur
posac
Ai
egoist il lovi pe fluturag
9i
ii rupse aripioara fragild. Ametit de durere.
fluturele se
prdbugi intr-o grddinS, intr-o tufd de narcise albe
gi parfumate.
Un copil care vdzuse intdmplarea se apropie de fluture
gi-l intrebd:
-
Te doare? Vulturul a fost rdu cu tine!
libelula
vulpifi
136
-
Aga este! El se crede stdpdnul vdzduhului! Eu, din
pdcate,
''ru
voi mai putea zbura
gi
am o durere sfdgietoare.
-
Nu vorbi aga! Uite, ?ti lipesc eu aripioara la loc. Trebuie sd
stai cuminte c ord ca sd se prindd. la
9i
pastilula asta rogie. i1i va
alina suferin[a.
Peste o ord, fluturagul se inaltd in zbor. Se apropie de copil
g -i
mullumi mangaindu-i gingag urechea cu aripa. intr-o clipd se
ndl[5
gi se indepddd in zborui sdu
gtrengdresc
ai
colorat.
il. Coloreazd pasdrea care l-a rdnit pe fluturag.
porumbel rAndunicd
PORUMBEL nANpuNrcA
* Coloreazd personajul care l-a ajutat pe fluturag.
vultur pelican
VULTUR PELICAN
porumbel
VULPE ALBINA PORUMBEL
o Desene azd qi tu un fluturag din litere agezate in diferite pozifii. Capul qi corpul sunt
:eprezentate de litera
,,r"
cuIcat6.; aripioarele sunt iitera
,,8"
culcald; antenele sunt reprezentate
:1e litera,,V".
Cdte litere
,,7" ,
agezate cu capul in jos, reprezintd picioarele?
albind vulpe lepure
IEPURE
bdiat
BAIAT
:- --_--
_"
POVEFn MICI PE TTRO PICI
Fl$A l2
-
Intrecerea
intr-o zi m-am plimbat printr-un
orag de gdrgdriie. Acolo trdia
gi
melcul Codobelc. El era bun prieten
cu gdrgdrila
Rita.
Am aflat despre ei o intdmplare hazlie.
$i-au
propus
Tntr-o zi si
se intreacd la alergat.
$i-au
facut gi
un
plan pentru
traseul de alergare
gi
au stabilit sd se intdlneascd in parc,
a doua zila ara cincisprezece.
in ziua cursei, Ri[a s-a scdpat cu somnul gi
a dormit pdnd la ora
patru
dupd-amiazd, adicd ora
gaisprezece.
Melcul Codobelc a sosit la timp la locul stabilit, dar ia-o
pe
Ri{a
de unde nu-i! A pornit
singur in cursd, gdndind
ca
pu[in
sport nu strici
Pdnd s-a trezit gdrgarita,
el a ajuns pe la
jumatatea
drumului.
Prietena lui, buimacd de somn, gi-a
amintit de cursd. S-a spdlat
pe
ochi cu apd rece gi
a
pornit
alergarea, cu intdrziere, pe
acelagi traseu
pe
care alerga melcul. Se gdndea ea cd ami-
cul cel incet are mai putin
spor la alergare, dar nu a fost chip sa-l ajungd din urmd. La linia de
sosire, melcul o agtepta. S-au amuzal grozav de intamplarea rogcovanei pistruiate. Victoria a
fost de
partea melcului. Rita l-a aplaudat cu bucurie.
in ziua urmdtoare au mai fdcut o intrecere. Ri[a a sosit la timp
pentru plecarea in cursd
9i
a invins ea, de aceastd datd. Acum scorul este egal.
l- DeseneazS. clin aceast5 noveste- scena care ti-anlScrrt mai mult!
Li:
._."j
Deseneazd, din aceastd poveste, scena care ti-a pldcut mai mult!
e-
s-
Deseneazd in aer cu ambele mdini, simultan, doud cochilii de melci care stau fatd in fatd
Coloreazd numai imaginile care reprezintd. personajele acestei poveqti.
138
4- Compune gi tu dur litere o buburuzd. Colorea z-o apoigi pune-i puncte pe aripioare.
T-corp D-cap
,O-aripioare
i-antene
5. Identificd ce vietuitoare din serie nu este insectd.
Fr$A r r
$paima lepuragului eornelug
lepuragul Cornelug, intr-o toamnd pald,
a pornit
spre gcoald. Din neaten[ie, iepuragul a cd,zut intr-o
capcand
gi
la picior
a
prins
o rand.
Lupul, care era prin
apropiere, ii zise c-un glas de
miere:
-
Saracufule, mititelule, ili fac eu rost de atele!
-
Ce sunt acelea atele, nene Lupule?
-
Atelele sunt un fel de surcele, bucd[ele de lemn
in care ili voi lega piciorul,
bolndviorul. i1i dau gi
cu zeamd
de brusture ca sd nu usture.
Dar gti{i gi voi vorba din
popor:
,,Lupul
igi schimba
pdrul, dar ndravul ba!" Lacoma lighioand avea pofta
de pastramd
de oaie, de miel, poate gi
de
iepurel mai rnititel.
$i
ca mai toate fiarele, a desfdcut indata capcana cu ghearele.
L-a inghi[it pe
iepurag cdt
ai zice pegte gi
acuma lenevegte sub un fag umbros, sfordind vdrtos.
Din padure
se auzea glasul mamei iepuroaice strigdnd mereu:
-
Cornelug! Cornelug! Unde egti, dragul meu?
Cornelug, c6nd auziglasul mamei, se gdndicd
din burta lupului mare poate
va gdsiscdpare.
A inceput a striga sd-l audd mama sa:
-
Ajutor, mdmico! Aoleu! Vai de sufle[elul meu! Sunt in burta lupului!
139
L-am auzit
9i
eu
pe
micutul iepurag
tipAnd
gi
deodata mi-a venit un gand. L-am chemat
repede pe
unchiul meu cu pugca.
Lupul a murit rdpus de un glon!, iar Cornelug a fost salvat.
dar
9i
de mdmica lui nitelug a fost mustrat.
Acum este necdjit, fiindcd a lipsit astdzi de la gcoala, fdra a avea vreo boald.
f - Indicd hrana fiecdrui animal, folosind sdgelile.
t" Deseneazd morcovi pentru iepuraq, folosindu- te de literele
,,Y" Qi ,,U"
Spune un titlu de poveste in care lupul este personaj negativ.
Spune un proverb despre lup.
Coloreazd doar imaginile reprezentdndpersonaje care s-au intAlnit cu lupul in povegti.
4.
capta
140
\VZ
i)
Scufila Roqie cocogul
vulpea ieil;Ir/iezli
F iSA i r
=-
F*v*ssee se EE
Gladiola
gi trandafirul se
jucau prin gradind. Dana se
juca
gi
ea cu o minge mare. Mingea ei e foarte zburdalnicd. Sare
mai sus decdt gardul. Danei ii place
9i
o tot bate.
Mingea ii spune:
,,Pa!"
9i
sare peste gard in gradina
cu flori.
-
Vai!Vai! Scuza[i-md, dragi floricelel Mingea mea e cam
ndrdvagd.
Liliacul plange
9i
scuturd lacrimi violet.
lasomia ii spune:
-
Taci, draga iiliacule! S-au cam trecut florile tale! Nu mai
pl6nge
degeaba!
Dana ia mingea
gi
o bate din nou, dar o
9i
ceartd:
-
Se nu mai sari gardul!
A9! Mingea iar poposegte
in gradina
cu flori.
De aceastd datd, mingea
[ipd:
-
Aoleu! M-aiin[epat, mditrandafirule! Eu ziceam cd egti
frumos, dar egti un ur6cios!
-
Tu ai alerizat pe
un ghimpe, imi pare rau! Tatal Danei ar putea sd te repare, dacd altd
treabd n-are. Dar de-acum sd iei aminte
9i
sd fii minge cuminte!
3. a) Ordone azdminglle dupd mdrimea lor; b) coloreazd mingea cea mai mare cu rogu;
c) coloreazd mingea cea mai micd cu verde.
l. Coloreazdplanta care a accidentat mingea.
?. Deseneazd mingi vesele gi mingi triste.
141
FE$A 5
-
eE*s$atEerssree
intr-o zi, la stupul aibinulelor, s-a auzit un zgomot.
,,Toc!
Toc! Toc!"
-
Cine o fi? Tntreba regina albinelor. [/erEitu,
lepina
sd vezi cine e.
Era ciocdnitoarea.
Jepina
o ?nti"ebd:
-
Ce faci aici? Ce doregti?
-
Pdi, m-am ratacit! Vl-am pierdut de pdrintii mei!
zise ciocdnitoarea cam incurcatS. Nu gtiu incotro s-o apuc!
-
Cum te-ai pierdut? intrebd
lepina.
-
l\4-am bagat in alunigul Ces
9i
am stat cam multigor
acoio. CAnd am iegit, pdrin[ii mei nu mai erau pe copacul
pe
care ii i5sasem.
-
Bine, vom vedea ce
putem face!
-
Ma pute[i
ajuta sd md intorc acasd?
-
Desigur! Cu multd pldcere!
$tie
Viorel, prietenui nostru, in care copac este casa ta. Va
fi bucuros si te conducd.
-
M-am linigtit! De-ai
gti
ce tare md bucur!
-
De data asta ai avut noroc, dar trebuie sa fii gi tu mai atentS!
-
Va rnultumesc mult pentru ajutor! Chema{i-l repede
pe Viorel! De pSrinii mi-e tare dor!
zise ciocdnitoarea
pe un ton nerdbddtor.
Viorel merEea fluierdnd pe
cdrare, insotit de micula ciocdnitoare.
Deodatd, se auzi:
,,Toc!
Toc! Toc!" gi amdndoi au stat
pe loc.
-
Muliumesc, bdiatule!
,,Toc!Toc!Toc!"
amauzit,
pe parintieu i-am gdsit, se ardtd bucuroasd
ciocdnitoarea cea tAndrd,
pentru c-ajunsese acasd.
-,,Toc!
Toc! Toc!" gi tu sd faci
gi
sd-i cureli
pe copaci de omizi
9i
alii gdndaci, zise Viorei,
prietenul albinelor.
l- Coloreazd pasdrea despre care
este vorba in text.
142
_[
fl- o.dorl eazd lnaginiie dupd succesiunea evenimentelor din poveste.
3- Deseneazd ciocdnitoarea din litere. incearcd mai multe variante.
Pisicuta literali
MITI
MIEUNICA
Literele pisicii
Corpul pisicii este litera...
Capul pisicii este litera...
Boticul pisicii este litera... rdsturnatd.
pe
Un copil ne-a desenat pe
amdndoi, dar i s-a rupt vdrful
la creion gi
eu, MARTINEL, am
rdmas fdrd bland. Te rog sd-mi de-
senezi tu blana! Vreau sd semdn
cu prietenul meu MARTINICAI
\
Te rog sd-mi desenezi blnrtitn.'
Vreau sd
fiu 6i
eu cn surionra nten.t
Urechile pisicii sunt doud litere... rdsturnate.
Ldbutele pisicii sunt doud litere...
Codita pisicii este litera...
143
Miau! Misu!
MARTINICA
MARTINEL
Fl$A l6
-
Continui
povestea
!
* Continud povestea!
c? Iatd un personaj indrdgit de cititori! Spune in ce poveste ii este locul acestei fete harnice,
apoi color eazd frumos imaginile rdmase!
144
Fl$A 17
-
lan1ul
pove$tilor
* Cine suntem noi? iti amintegti in ce povegti ne-ai intAlnit?
X d e&6ee$e *
g3v*sge
l. Exemple de plange pentru povestea,,Pinocchio":

146
Era o zi frumoasd de vard. Grddina mea rAdea in fel de fel
le culori.
Un fluturag, molegit de cdldurd, stdtea cu aripile intinse
a soare. Langa el apdru o buburuza mititica. Ea plAngea cu
sughi[uri, strigandu-gi
pdrin[ii. Se rdtdcise sdrdcu[a.
Fluturagului i s-a facut mild de ea
gi
s-a oferit s-o ajute
sa-gi g6seascd familia.
A luat-o in c6rcd
9i
a zburat pe deasupra gradinii.
)eodatd, un vdnticel obrdznicut incepu sd ridice in sus frunze
si
petale, plimbAndu-le ametitor
prin toatd grddina.
Fluturrele s-a dezechilibrat din cauza unei
pale de v6nt,
scdpAnd buburuza din spate. l-a stat inima in loc. Nici nu
'ndrdznea
sd
priveasca in
jos
bietul fluture.
NorocoasS, mdrun[ica fapturd rogie cu buline negre a
clonjat intr-o cupd de lalea. A nimerit chiar in casa ei. Aici se
ascunsese de vdnt intreaga sa familie.
Cand v6ntul s-a oprit, laleaua s-a deschis
gi familia de bubutuze a
plecat la
plimbare.
)arin[ii
igi zambeau fericiti, iar copiii-buburuze se zbenguiau fdcdnd mare haz.
l-
Coloreazd doar imaginiie care au legdturd cu povestea ascultatd.
Nl
t\\
;
g
i
r"":
t
I
147
TEPURAS BUBUR{JZA
FI$A 20
-
Numegte
personaiul
!
l. Numegte personajele din povestea Albd-ca-Zdpada, reprezentate in aceste imagini.
Coloreazd-le frumos!
148
A. Spune trei propozitii despre personajul preferat!
149
i:'
i :'t
.:='
''
l- Cotoreazd,numai ce este verde.
brad buburuzd rrurl.za broscutd
e. Coloreazd numai ce este dulce"
clrese ldmAie para strugure
3- Coloreazd numai animalele sdlbatice.
vulpe UIS vaca veveritd
4. Coloreazd.numai pdsdrile.
cuc bufnitd flutu-re
gdind
150
Fl$A 22
-
Cuvinte-iucirii
l. Batefi din palme cdnd auziti un
lup,
ger, coPaci, pat, creion,poattd,,Wad,
cuvdnt
,,din
pddure": ceas, bloc,
gdind, rochie, yulpg caiet, ghete,
casd, stradd, cercei,
suc, urs etc.
vulpe
cluperca arlcl cuib
cluDercl
f
A- Sdrili cdnd. auzili un cuvAnt,,sportiv":
stilou,
gimnasticd.
floare, bunicd, handbal, ochi,
SPORT
3- Ducefi mAna la gurd cAnd
melc, miere, brdnzl, carne, bomboand,
caramele. supd, tort, ridiche, banane,
murdturi, inghefatd. covrig, cirese etc.
buburuzd ghindd veveritd
mdr, casd,
fatbaL
caiet, cros/alergare, cdciuld,
ridiche, ochelari, sdriturd etc.
auziti un cuvAnt
,,dulce":
ldmAie, creion, zahdr, ceas,
floare, sertar, compot. ceapd, usturoi, gglD fasole, fragi.
baloane, strugure, gutuie, gaige, pegte, cozorrac, pAine,
DULCIURI
151
4. Duceti mAna la nas cAnd auziti un cuvdnt
,,mirositor":
tabld, scaun, hartd, benzrn:
caiet, copac, parfum, minge, steag, ulei, olet, casd, pegtc, cozonac, pod, borcan,ldmAie etc.
zamblld
6- Pocnili din degete cAnd
melodie. flori, pdsdri, fanfatL vard.,
ldmAie
auziti cuvinte
,,mttzicale":
cer, soare, cAntec, stele, luna,
porrr, cirege,
hgl[
bec, ieagdft,
ew.,
creion, vals etc.
cuc vrabie
Staur
privighetoare
6. Duceti mAna dreapt[ la genunchiul stAng cdnd. auziti cuvinte
,,copacr"'.
fluture, arc
steiar. dude, zarzdre,WSd, cocog, greiere, salcAm, furnicd, albind, iepure, gaklg caband, molid
cdrare, vulpe,
fug,
ciuperce, ph etc.
stejar
7- Duceti mAinile la spate cAnd auziti un cuvdnt
,,din
gcoald": cocor, sitd, tabld, pat, somn,
qg1[ mure, zrrtewrd,
b1f,lg!
frunze, pisicd, laboratoare, fustd, nor, calculatoare, dinte, vaPor,
bibliotecd. cocoq, iarbd,, elevi etc.
crln
platan
152
/
l
Fl$A 23
-
Dege elele-silabe
l. Cuvinte cu structuri bisilabici. Colore azdnurnaidesenele corespunzdtoare cuvintelor
formate din doud siiabe.
Azor floare delfin pasarlca vulpe
r"s:?s)
l.;
N>-Z,
=_i
Y r,i
vaca mana frunzd broascd cocos
Alte cuvinte de doud silabe: cAine, cdtel, caprd, frurtze, brotac, picior, ciorb5, copac, masd,
mure, stejar, casd, poartd etc.
P. Cuvinte cu structuri trisilabici. Colo reazd.numai desenele corespunzdtoare cuvintelor
formate din trei silabe.
banane mrnge elefant rogie
ursulet
153
AURA
cdmild furnicd
leb5dd cdpgund
3- Cuvinte cu structuri monosilabici.
cuvintelor formate dintr-o silabd.
Coloreazd numai desenele corespunzdtoare
mar mmge
tap
crln miel
numai desenele
4.
Cuvinte formate din patru silabe. Coloreazd
cuvintelor formate din patru silabe.
corabie libeluld VASILICA
:
6-
Licd, sicd, vasilicd
Repard o pdpuqicd.
a) CAte cuvinte are acest enunf? (... aceastd propozitie in versuri?)
b) CAte silabe are cuvdntul... ? (intrebarea se pune pentru fiecare cuvAnt
al propozifiei.)
corespunzdtoare
brad
VASILICA
154
Fl$A 2+
-
Ce sunete auzi ?
A. CANTECE
*fi?]*#
(exercifiu de emisie a vocalelor)
A, a, a! Acum e toamnd! Da!
Frunza-n codru-ngdlbenegte,
Iarba-n cAmp se veqtejegte,
A, a, at. Acum e toamnd! Da!
E, e, e! Pldcutd vreme e!
Struguri, nuci, mere
gi pere
Noi avem dupd pldcere.
E, e, e! Pldcutd vreme e!
I, i, i! Haideti, copii,la vii!
Strugurele must se face
$i
noud mustul ne place.
I, i, i! Haideti, copii,la vii!
O, o, o! Cocorii zboar5-n stol!
Pleacd-n stoluri rAndunele
$i
ne pare rdu de ele.
O, o, o! Cocorii zboard-n stol!
Bate vdntulfrunzele,
Se-nvdrtesc morigtiie,
RAndunica aQa zboard",
Iar eu trag zrrreul de sfoard.
Mogu'taie lemnele,
Eu adun surcelele,
O fetild di la pui,
Iar eu in copac md sui.
Bate vintul
(cdntec cu migcare, iar in timpul cAntdrii cuvintele se rostesc silabisind)
IJ, u, u! Nu e zdpadd, nu!
Este brumd argintie,
in livadd gi in vie.
lJ, u, u! Nu e zdpadd, nu!
Mama la pldcinte face,
Bunicufa ldnd toarce,
Tata trage la rindea,
Iar eu bat din palme-aga.
ffirag ml"e
j*cul
rtrffieqtss*
(cAntec cu migcare, iar cuvintele se rostesc pe silabe)
Drag mi-e
jocul romdnesc,
Dar nu qtiu cum sd-l pornesc.
Cd de nu l-oi porni bine,
Oi peli mare rugine.
Nu te uita la cojoc
Ci te uitd cum mai
joc!
r55
B. NUMARATORI RITMATE
(din folclorul copiilor)
Stan gi Bran
Cdntd la pian:
Tra,la,la!
Iegi afard dum-nea-ta!
De-ge-tel,
Codild de purcel,
Md suii in copdcel
$i
gdsii un biletel,
Iar pe bilefel scria:
Iegi afard dum-nea-ta!
Ini-mini-mani-mor!
Tine-un pegte de picior.
Dacd pegtele ofleazd,
Ieqi afard qi
danseazd!
Tom gi
Jerry
Cheamd pompierii:
Foc! Foc! Foc!
Ieqi afard tu din joc!
Tom gi
Jerry
Cheamd pompierii:
U, iu, iu!
Iegi afard tu!
Iepurag cu coada scurtd
A venit gi el la nuntd
$i
s-a pus in collul mesei
$i-a
mdncat tortul miresei.
Mirele s-a supdrat,
De urechi l-a inqfdcat,
$i
dintr-o invArtiturd
Iepurild a picat
Drept in oala cu fripturd.
'J.,2,3,
4, 5, 6,7, 8,9,1,0,
Un pahar cu apd rece,
$i-o
cireagd-arnard,
Ieqi pe ugd-afard!
lJnu, doi,
Stai cu noi!
Trei, patru,
Lapte acru!
Cinci, gase, gapte,
Ciregele coapte!
Opt, noud, zece,
El/Ea sd plece!
Sus, in deal, la vie,
Mdgdrugul scrie:
A,E,I, O,U,
Md-gd-ru-gul egti chiar tu.
Am plecat in cdutare
Dupd mic
Ai
dupd mare.
Pitu-pitu-pitula,
PAn' la zece sd fIi gatat
'J.,2,3,
4, 5, 6,7,8,9,10.
Pitu-pitu-pitula,
Ascunde-te dumneata,
PAn' la zece sd fii gata!
1,2,3, 4, 5, 6,7,8,9, r0.
156
Fl$A 25
-
Ghicegte-mi!
Ga-ga-ga! Ca-ga-gal
Asta este vorba mea.
Unii copilagi gregesc,
$i
la rald se gAndesc,
Doamna ratd zice:
,,ffrac" ,
Gdinuga:
,,cotcodac",
Iar eu zic
,,ga-ga"mereu
Care e numele meu? (gAsca)
?u-pu-pu! Pu-pu-pu!
>coald-te iute gi tu,
-mbracd-te
gi te spald
:i pornegte cdtre gcoald! (pupdza)
Ham-ham-ham! Ham-ham-ham!
Sunt ai pisicii dugman
Cd atunci cAnd dorm gi eu,
imi furd osciorul, zdu! (cAinele)
Cac-oac-oac! Stau pe lac,
Vare gdldgie fac! (broasca)
Eu sunt tare somnoroasd,
Dar torc pe fotoliu-n casd.
Miau! Miau! Cdnd md voi trezi
Ghemele voi ghemui. (pisica)
BAz! Bdzl Bdzzzl Aduc mereu
Miere-n stup qi nu mi-e greu. (albina)
Ougoare bune fac!
Poti omletd sd le faci,
Sau le bagi in cozonaci. (gdina)
Cri-cri-cri! Cri-cri-cri!
Sosegte toamna!
$i
merg la furnica-doamna
Ca sd-i cer un grduncior
De foame eu sd nu mor. (greierele)
Clonc! Clonc! Clonc!
Uliului un ochi ii scot,
Dacd puiul vrea s5-mi fure
$i
sd-l ducd in pddure. (clogca)
Mor! Mor! Mor!
Znteurd, vreau/
Dar n-am de unde s-o iau. (ursul)
Vaj! Vajjj! Vajjj! Prin crengi md joc,
Aduc pe cer nori de ploaie,
Alung argita de foc,
$i
vArtejuri fac din paie. (vAntul)
EXERCITII DE PRONUNTIE
* Baba, baba oarba,
Unde-ti este roaba?
:? Bubu bate toba mare:
Bum-bum! Bum-bum! Bum-bum!
Sd iegili la-nviorare.
Uitd parcd sd se-opreascd:
Bum-buml Bum-bum! Bum-bum!
Toba o sd ne-asurzeascd:
* Cu-cu! Cu-cu! Cu-cu! Cu-cu!
Numele sd-gi fi uitat?
Cu-cu! Cu-cu! Cu-cu! Cu-cu!
El s-a pus pe repetat.
Zlle-n gir cAntd la fel.
Fiindcd este singurel.
$ Coco, papagalul meu,
Co-co, a cAntat mereu,
Co-co, cAntd azi qi mAine,
Co-co, cAntd gi poimAine,
$tiu
sigur cd-n viitor
Coco va cAnta de zor:
Co-co! Co-co! Tot aga!
Co-co! este vorba sa.
rl Dodo vrea-nghetatd,
Mimi, ciocolatd.
Didi-ar
vrea sd zboare,
Avion nu are.
Dudu cal ar vrea,
Dar nu are
Sa.
Lili este mic5,
Vrea o pdpugicd.
Fl$A 26
-
Dubleazi silaba !
* Ga-ga! Unde egti gdind?
Ca-ga! Poate egti pe drum!
Ga-ga! sau egti in grddind?
Ga-ga! Te gdsesc acum!
Ca-ga! Ga-ga! Ga-ga! Ga-ga!
Dar gdina pare surdd,
Ga-ga! Ga-ga! Ga-ga! Ga-ga!
Gdsca nu vrea s-o audd.
Ga-ga! Ca-ga! Ga-ga! Ga-gal
Voi ce-ati face, dragi copii?
Ga-ga! Ga-ga! Ga-ga! Ga-ga!
Gdinuge de ali fi
$i
o gAscd v-ar striga,
Tot aqa vd vefi purta?
* Mama md iubegte
$i
ma ingrijegte,'
Tata-mi dd povafd,
De bine md-nvatd.
Ei, mama gi tata,
Sunt pdrintii mei.
Tare ii iubesc,
Md iubesc
Ai
ei.
tt Mac-mac, ce md fac?
Singurd-am rdmas pe lac.
Mac-mac, de-ar putea
Sd vind gi sora mea!
Mac-mac, sd md joc,
Dar nu vine, n-am noroc!
Mac-mac, acum plec
Md tem sd nu md inec.
tt Piu-piu! Piu-piu! Piu-piu!
Eu viteaz ag vrea sd fiu!
Piu-piu! Piu-piu! Piu-piu!
Toli md-nvafd
9i
imi zic:
Stai cu mama, tu egti mic!
158
Mimdrula
O Mi-mi-ru-t5., ru-t6.,
Ur-cd pe cren-gu-ti,
Pdn' Ia ve-ve-ri-td,
Sd-!i dea o ghin-du-td.
In-sd ve-ve-ri-ta
Lea-gd-nd cren-gu-ta,
Flu-tu-rdnd co-di-ta.
Ca-de gtu-gil-ri-la
Ri-ta, gdr-gd-ri-ta,
O prin-de o frun-2d,,
Bra-vo, bu-bu-ru-zi!
* Bim-bam-be-na!
Be-ba, ba-le-na
S-a su-it pe sca-rd
Sd stea pA-nd-n sea-rd.
* Zdre-zdrung-zdra,
Zdre-zdrung-zdri,
Pro-pra-li-na
Pro-pra-pri,
Se-sa-li-na,
Se-sa-si,
Cri!
Fl$A 27
-
Si ne distrim, si ne amuzim !
in
pddure
P a-rim-tu-rim, pa-rim -tw-t a,
Haide, vino, nu mai sta!
Pa-rim-tu-rim, pa-rim -ttt-r a,
La pddure vom pleca.
Pa-rim-tu-rim, pa-rim -tu-r a,
Fragi qi mure vom mAnca,
Pa-rim-tu-rim, pa-rim-tu-ra,
$i
cu mingea ne-om juca.
Floricele-om aduna,
Ce frumos ne vom distra!
Cfrntecelul nostru
Pam-pa-p a-t arn., pam-pa-pa-ram, pam-pa-pa-ram!
CAntecul acesta noi cAntam,
Pam-pa-p a-r arr., Pam-pa-p a-r arn, Pam-pa-pa-ram!
$i
in ritmul lui ne legdnam.
Ritm de dans
(Rostire insotitd de migcare legdnatd)
Ram-ta-ta-tam! Ram-ta-ta-tam!
Vreau sd dansdm!
Ne legdndm!
Haideti si voi!
Dansafi cu noil
r59
Fl$A 28
-
Frimintiri de limbi
-rs
Am fdcut supd de varzd,
S-o mdnAn ce b ar za br eazd.,
insd barza mea viseazd
Sd roadd cotor devarzd.
.&
Pe o veche casd
E un cuib debarzd.
Puii berzei vor
Sd porneascd-n zbor,
Cdtre-albastra zare,
CAt rnai sus spre soare.
* Boc, boc, boc!
Bobi este un boboc:
,,Boc,
boc, boc!"
Gdlbior, putin bondoc:,,Boc, boc, bac!"
Ziua-nft eagd, card,-n cioc :,, Boc, boc, bocl"
Seminfe de busuioc'.
,,Boc,
boc, boc!"
Semdnatul ia sfArgit'.
,,Boc,
boc, boc!"
Se-apucd de lipdit:,,Lipa, lipa, lipa!"
* Burnbac, bumbdcel, bumbac,
Scutecel bun, bun te fac!
Pentru un bondoc brotac
Care bombdne:
,,Oac,
oacl"
=
Pe cap un capac, pe capac un ac,
Sub capac un cap de crap,
Capturat cu un cap de ac.
* Fata florarului, Florica, forfecdregte cu
foarfeca frunzigul frdgutelor.
ae Md gAndesc cd te gdndegti
GAqtele, cum le gdsegti?!
Tu gAndegte-te la gAgte,
Gdgtele gdtesc gdlugte.
e? Rogia care-i rogie, cu bujori in obrdjori,
Pe ridiche o intrece la roqeald
9i
dulceald.
O-ntAmplare-ntAmpldtoare
s-a-ntAmplat din intAmplare.
* Oaia aia e a ei, eu o iau! (doar vocale)
* Este ora gapte fix,
Ana cautd un pix.
I-aduce un pix gi-un disc
Papagalul ei in plisc.r
* Papucarul gi porcarul
Cu papuci qi cu purcei
Pornesc intr-o primdvard
Sd prindd cinci
popdnddi.
f,F Pdtucul pruncului plAngdcios
Pare-un papucel pufos.
de Ricd, Sicd, Ticd
Nu puteau sd. zicd:
,,Rdducu
ridicd roaba."
$i
tot incercau degeaba.
Rodica i-a invdtat,
Bdiefii au repetat,
$i
repet5, gi repetd
,,R"e-n
rAu gi in rachetd,
$i
in ramurd gi-n rald,
Doar prin repetat se-nvatd.
Stanca a cules castane castanii d:
castanul plin cu castane.
#.s
Vulpea are coadd lungd,
Urechild
-
coadd scurtX.
$tefan
gtia ce gtrengdritd-i gtiuca
$i-a
prins-o cu gtiuleli de la
jenica.
r60
FI$A 29
-
CAntece gi numiritori ritmate
$colSrei
gi gcoldrife
$coldrei
gi gcoldrite
Bdielagi gi voi fetile,
Hai la gcoaid sd-nvdtdm
$i
bine sd ne purtdrn.
S5-rvdtdm ca sd citim,
Sd scriem sd socotim,
Sd cAntdm, sd desendm
Lucruri bune sd-nvdtdm.
Vine melcul supdrat
Vine rr-reicui sup6rat,
C furnicd i-a pigcat,
$i
cunr vine: pig, pA"e,
uAqi
IniAinepte-un cfr rdbug.
i.'feicul stri'4d-i'r gura ma.re:
- -'iu
te mar prdji ia soale!
Fr-rgi de-a-icea, nrl-mi sta-n dLum,,
Ca te iau in coarne-acum.
Masd buni
La ospete ursul cere, ursul cere, ursul cere (2)
Numai faguri plini cu miere.(2)
Iepuragul vrea l5ptuci, vrea ldptuci, vrea ldptuci (2)
CAt de multe sd-i aduci.(2)
Veverita vrea alune, vrea alune, vrea alune, (2)
Capra
-
iarbd din pddure.(2)
Cdfelugul vrea un os, vrea un os, vrea un os (2)
Plin de carne
9i
gustos.(2)
Iar copiii rror indat6, vor indatd, vor indatd (2)
Prdjituri
9i
ciocolatd. (2)
$* {.xr#$ dtra &$aq
Iepurag dr5gdlag
A fugit peste imag
$i
s-a dus, colo sus,
lntr-o tufd s-a ascuns.
Dar Ccddu, cdine rdu,
L-a gonit din locul sdu
$i-a
fugit speriat
In cel codru-ntunecat.
161
Fl A 30
-
Propozilii cu cuvinte date !
l- Spune o propozitie despre... !
Cuvinte: pisicd, biiejel, gdind., arici, fetifd,veveritd., cAine, caprd, pegte, bancd, cal; ureche
rAndunicd, frunzd., picior, minge, gcoald, orag etc.
A. Formulea zd. o propozitieincare sd introduci cuvAntul... !
Cuvinte: scrie, cAnt5, aIeargd., cumpdrd, a cumpdrat,bdzAie, zboard, adund, adunase, varsa
culege, culegea, citeqte, deseneazd, se
joacd
etc.
B- Formuleaz 6 o propozifie in care sd introduci cuvAntul... !
Cuvinte: rogu, roqie, galben, albastru, verde, verzui, albicioasd, castaniu
I
roz, rozaltu
cenugiu, sur, albdstrui etc.
:'-:..-
î
i
/\
i
;
162
FI$A 3l
-
Gisegte cuvintul
potrivit
!
l. a) Coloreaz[ calul gi pisica.
b) Rescrie
f
deseneazd literele cuvAntului in spaliul liber.
CAL cal VACA vaca PISICA pisica AI BINA albina
A. Unegte prin sdgeli cuvintele scrise cu imaginile corespunzdtoare!
CAL
SPOTTT
ATA
CAI
URS
LEU
163
8. Unegte prin sdgefi currintele scrise cu irnaginile corespunzdtoare!
MAC-MAC! TI-TI-TI! GLU-GLU:GI,U!
GA-CA-GA! COT-CO.DAC!
fl- a) Citegte cuvAntul de sub girul de imagini!
SARPE
b) Construiegte un garpe din jetoane cu imagini, orientAndu-te dupd seria de cuvinte date.
qapte/albi ndr acf p ard elef ant/ g ap cd arici/r aldpisicd/ elicopter
CU.CU-RI-GU!
Fl$A 72
-
arpele vorbitor
164
c) Ajutd-te de imagini qi citegte cuvAntul din casetd.
POEZIE
g-
Unegte prin sdgefi cuvintele scrise cu imaginile corespunzdtoare!
Cuit! Cuit!
It
Muuu!
Be-he-he!
Beee!
# Care animal nu spune nimic?
r65
Ham! Ham!
CUPRINS
1.1. Sesizarea semnificafiei globale
a unui scurt text audiat.......... ...-...-......-.......5
EXERCITIU-JOC: inleleg
9i
colorez.
".........5
EXERCITIU-JOC: Ilustreazd povestea! ............".............5
jOC:
Palmele hotdrdsc! ...........5
|OC:
Denumeqte insugirea! ........................................... .6
JOC:
CuvAntul repetat este anuntat ...........7
EXERCITIU-JOC: Sunt atent gi rdspund...... ..................7
EXERCITIU-JOC: RXspunde repede prin,,Da!"
sau,,Nu!"... ..........8
]OC:
Voteazd adevdrul! ..........8
jOC:
Adevdrat sau fals! ............. ..................8
IOC:
Zboard,, zboardt ..............8
]OC:
Statuia .............................9
JOC:
Pantomima.............. .............................9
CANTTC: Lapddure ..,......................10
JOC:
Cine gtie rdspunde!.................. .........10
JOC:
Ne jucdm cu mAinile.. .......................11
Mdna dreapti................... ...................11
EXERCITIU-JOC : Complete azd pr op o zl,tia! . .............. 1 1
jOC:
Gustul poveqtilor
":............................72
JOC:
Continud povesteal ................... .......72
JOC:
Lanful povegtilor ..............................13
JOC:Peticele
de poveste .......................... 13
JOC:
Cdrufa cu povegti ........13
JOC:
Coloreazl doar ce auzl! ...................1'4
JOC:Ghicegte
intrusul! ..."....1'4
EXERCITTU-JOC: CuvAntul-intrus .........15
]OC:
Cultivatorii de cartofi ................",....15
]OC:
RAndunica fdrd cuib ............ .............76
]OC:
Sperietori de ciori ............ .................76
1.2. Recunoagterea cAtorva detalii
dintr-uir rnesaj scurf rostit clar gi rar..........,. ...............1'7
EXERCITIU-}OC: Numegte personajul! ............... .......77
EXERCITIU-JOC: Intrebarea vrea rdspuns! ...............77
Greieragul norocos .........77
jOC:
Cdldtorie pe fir de poveste ..............L8
JOC:
VAneazd cuvAntul potrivit! ..............18
IOC:
Dacd poli, fd ce-ti spun! ...................19
]OC:
Cuvinte colorate
..........19
1.3. Identificarea cuvintelor din enunturi
rostite clar gi rar .-............. ......-...."-----.---.....79
JOC:
Cuvinte-jucdrii
.....'..'...'19
JOC:
Numdrdm cuvi,ntele propoziliei ................. .......'.79
JOC:
Rdstoarnd propozitia!...............
........20
jOC:
Cuvinte ilustrate
..'.'..'..21,
JOC:Contraziceri
.......... .......22
JOC:
Cine este gi ce face? ..........................21
JOC:
Cuvinte opuse .............23
i.4. Identi{icarea silabelor din cuvinte
clar articulate................. ........23
JOC:Degefeiele-silabe
..........23
JOC:
Degefeie-sunete ...........2+
JCC:
Betiqorul-silabd ............2j
JCC:
Rostim cuvintele silabisind .............26
EXERCITIU -JOC: Ce sunete auzi? ................................ l,
IOC:
Ce am auzit?
JOC:Ghici!
.......l!
JOC:Ghicegte-md!
............... .l:
JOC:
Fdbricuta de curzinte ............................................ 3
JOC:
Megterim cuvinte ...... :
JOC:
Fdbricuta de rime ........i-
JOC:
Silabe in perechi ...... .. i-
1.5. Sesizarea vocaleiy'consoanei inifiale
qi finale in siiabe de doui sunete ........... .r-
EXERCITIU-|OC: Sd inr.dlXm vocalele! ......................
-'
-
JOC:
Ghicegte sunetele! ...... :i
|OC:
Dubleazd,silabal ........ ir
]OC:
Consoana incepe si1aba........... l-=
jOC:
Vocala incepe silaba .....".... ...............-!
JOC:
Degefelul atent .......... ..-:
JOC:
ili dau o silabd, d5-mi un cuvant!........................-,
JCC:
Sunetul de inceput ..........................
--r
JOC:
Grupe de cuvinte ..... .
--:
EXERCITIU-}OC: Propozitii pretenlioase ................ . r-
1.6. Manifestarea curiozitifii fafd de receptarea
se catiei mesajelor orale simple . .. r-
JOC
DE ROL: Interpretez un personaj .....................
--
P ersonaj e reale, personaj e imaginate...................... --
-
JOC
DE ROL: Tu egti ecoul meu... ..........-::
JOC: $arpele
fricos ...............1:
JOC
DE ROL:$tirea zilei .........,.. ..............3t
JOC:
Suntem actori intr-o poveste ....... ..3n
2. E IMAREA DE MESAJE ORALE
iN orunnsE SITUATII DE coMUNIcARE
2.1. Articularea sunetelor gi silabelor in cuvinte .
'...
.1-
|OC:
Sd ne distrdm, sd ne amuzdm! ....................'...'..'.i-
jOC:
FrdmAntdli de limbd........... ..'......-.."1,
EXERCITIU-JOC: Spune qi tu povestea! ......................1'
Pouestea
furniculei
........... .............'.....1^
|OC:
Fazan.
.'......1-
EXERCITIU-]OC: Propo zitii cu cuvinte date'.......'....4i
JOC:
Ce poli spune despre...?.... ...............+:
JOC:A
cui este hrana?......... ..................'...1:
jOC:
Imitdm ce auzim
..........'11
jOC:
Cum face...? (jocul onomatopeelor) ........'
".......'..4-1
166
-rC:
Faceti ca mine! (onomatopee) ................. .............44
Sunetul,, j "
-
j ucdrie sonorn .....................................44
--\NTECE:
Muzicanlii .....................44
Bondarul .........................45
Bat din palme .......... .......45
-JC:
Trenul gi vAntul ...........45
'JC:
Mdscutele vorbitoare ................ .......45
OC: De-a balonul ................46
IOC:
AgchiufX pocegte cuvintele.... ..........47
TOC:
Scoate silaba-intrus! ............................................".47
IOC:
$i
pdpugile vorbesc ........................,.48
IOC:
Ghiceqte silaba ritdcitd! ...................48
iOC: Baloane colorate ..........49
I l.Ariicula;'ea cie cnut-rfuri folosi;ii accelrlirl gi intcnafi;
-
i-'rerpunz:;itoare i ntentiei d e coirr r-rn irare, -..... -., .........49
'iOC:
Repetd dupd mine! ...........................49
IOC
DE I{OL: La cumpdrdturi ..................,...................50
IOC
DE ROL: Pdpugi pe sceni .................51
EXERCITIU-JOC: Suntem actori .............52
DIALOGURTHAZLTT ......................52
1 :. i'){eriri:;r r-lc inforr-rutii refel'itoere la sine
-i iai ut-tivcr:ui irnediat,
prin
intern.iediu!
,ri-r*i :lc-"ajc:cu;:ic .. ......,... . ....."-i3
JOC
DE ROL; Doresc si mX prezint! Eu sunt... ..........53
JOC
DE ROL: in parc......................................................53
JOC
DE ROL: Copilul rdtdcit ...................54
JOC
DE ROL:Vecinii ................. ...............55
JOC:
Sd facem cunogtinld! ........"...............55
IOC
DE ROL:Familia mea .......................56
|OC:
Culoarea preferatd .......56
JOC
DE ROL: La flordrie .........................56
JOC
DE ROL: Mdncarea preferatd .................. .............57
JOC:
Cronicd de film ............58
JOC:
Actori qi roluri .............58
JOC: Jocul
meu preferat ................... .........58
IOC
DE ROL: La medicul veterinar ........59
fOC:
Scrisorica ilustratd .......60
fOC:
Haideli in cdldtorie! ................... .......61.
JOC
DE ROL: La aniversare .....................62
JOC:
Scaunul povestitorului ............... ..........................62
2.'1. [r"rrliripar-r,a ia iJiallrguri !ci1]'tr
irt sitL.ratiir,Lr: con;irnicari: l:zualii .". .,
"....k3
JOC
DE ROL: La magazinul de jucdrii
........................63
IOC
DE ROL: La masa de prdn2...................................63
|OC:
Sund telefonul ..............64
JOC:
Te rog, dd. mai departe! ................... .....................64
JOC:
Repetd
9i
continud! ...........................64
JOC
DE ROL: La medic ........65
JOC
DE ROL: Sd organizdm un spectacol|..................66
IOC
DE ROL: Seara, in familie .................66
JOC
DE ROL: Completeazd. pr opo2i1ia|.......................67
JOC:
Mai spune ceva despre... ! ....................................68
'i
"5 "
\{an : f cs t;riea interesul ui pentru exLarimarca
ilc idei iil contexte uzuale .......69
JOC:Ghicegte
la ce m-am gAndit! ............69
JOC:
Ce face mama? .............69
JOC:
Sdculetul cu surprize .............. .........69
JOC:Hofii
de pdpuqi ............70
JOC:Jocul
adresei .................70
JOC:
Recunoagte glasul! ................... .......".71
DE MESA'E SCRISE
i-l[ Rec-.1;rca;ir.re..r aiti]r ]a cuvi*';r' cle irazi'r
,,iin
riirii'crs*i ln..*di;i. sci:e cu iitcrc ele tiL;:.1;
EXERCITIU-JOC: Clasa noastrd ne vorbegte ..............72
JOC:
Ce ne spun etichetele .......................72
jOC:
Loto cu animale ..........73
jOC:
Gdsegte cuvAntul potrivit! ...............74
jOC:
Covoragul cu fructe ..........................74
jOC;$arpele
vorbitor ...........74
|OC:
Ce scrie pe rochita pdpugii?...... .......75
jOC:
Citegte ce scrie pe bdrcula mea!...........................76
jOC:
Trenulelul de cuvinte ......................76
EXERCITIU-|OC: Postere .................. .......77
3.2. Despiinele;:ea senlniiicatie!
gl,:b;le
.ii11;5-1: sti;l.r iic rldgr,r; ri:-r :r', t'-r':t |.
inian:ipiiri. fe;:oi-nenr:, *r.enlmente ...,. . . .....77
I
ocuri din
laru
poaegtilor ......... ......77
JOC:
Ir-r ce poveste...? .................. ..............78
JOC:
Din ce poveste face parte acest tablou? ..............79
JOC:
Recunoagte personajul! ............. .......79
JOC:
Meteorologii ................80
|OC:
Anotimpurile ...............81
|OC:
Calendarul naturii ...... Sl
EXERCITIU-JOC:Povegtile noastre .... Sl
JOC:
Evantaiul povegiilor................... Sl
JOC:
Continud povestea! ................... . .. . Sl
EXERCITIU-JOC: Pe fir de por-este ...... ..... . 33
JOC:
Albumul cu arnintiri ..... . ...................................84
3 3 irlenirticdrttJL ieil'rr.iii\-rirei r ir',aji' ,.,r-,',i'riri, r
C t r-' ilali- l:l I t,il'.': J, r'l rl t :1.r..'.-cii.l il i :-:f *d iata,
EXERCITIU-JOC: Ce ne spun cdrfile? ..........................84
EXERCITIU-]OC: Prezintd pagina ta! ..........................85
JOC:
Sd construim un oraq! .....................85
JOC:
Sb ne plimbdm prin orag! ................86
EXERCITIU-JOC: Suntem detectivi de mesaje ...........86
3 -ul. \'{anifestarc .r cur:iozit5 tri prentru decsti irre;
sernnilica tiei r:'resa jelor erprilr"la te in I imlra j
v iztr.rl
5gu 1.g1bal, in conlexle oZa.'lle
".
. ..... ..... ...".87
EXERCITIU-JOC: in bibliotecd ................87
]OC:
De-a bibliotecarii .........87
JOC: $tim
sd ordondm cdrlile in bibliotecd .................88
JOC:
Cdrticica noastrS, ..........88
167
4. REDACTAREA DE MESAJE DIVERSE,
iNTn-O VARIETATE DE SITUATII DE
COMUNICARE
4.1. I{eproducerea unor mesaje simple,
in contexte uzuale de comunicare ................................89
JOC:
Monograma........... .......89
JOC:
Roata literelor ...............90
JOC:
Locul meu la masa festivd ...............90
jOC:
Felicitarea............... .......90
|OC:
Imprimeuri cu litere ........... ...............91,
|OC:
Covoragul cu litere ........... ..............."92
jOC:
Covoraqul de cuvinte .......................93
JOC:
Litera schimbd cuvAntul ..................93
JOC:
F1oarea................... ........94
JOC:
Scrie cuvinte dupd model! ................... ................94
JOC:
Secretele morcoveilor .............." .......95
JOC:
irnperecheazd mdnugile! .,................96
|OC:
Copdcelul vorbdret ..... ..... ........97
4"2. Trasarea contururilor literelor prin intermediul
unei varietXti de materiaIe................. ......,97
EXERCITIU-JOC: Sd colordm litere! .......... ..................97
|OC:
Iarba bdtutd de vAnt (tehnica mdzgdlitului) ......98
JOC:
Ghemul deqirat (tehnica mAzgdlitulut ..............98
EXERCITIU-|OC: Linii depdriate, linii apropiate ......99
JOC:
Litera din fereastrd ......".,......"......,....99
JOC
: Cite5te litera din fereasird! ................... .....'.........99
[OC:
\legterirn htere ..........100
JOC:
Saculetul fermecat .....100
]OC:Punctele-surprizS.
......100
JOC
: Litera de pe drumul numerelor .......................101
EXERCITIU-}OC: Alfabetul ilustrat .....101
JOC:
Creta vorbdreald ........103
JOC:
Cdsufa mea ............. .".........".............104
JOC:
Tainele fiuturilor. .......105
JOC:
Mdnugile ascund mesaje (cuvinte
din douh silabe) ..................105
]OC:
Mdrgele cu mesaj .......106
EXERCITIU-JOC: Tablou de familie .....106
EXERCITIU-|OC:Arborele familiei ......107
,tOC:
Mirli$orul personalizat.......... .....-.107
JOC:
Ordgelul literelor ........108
jOC:
Aplicd decorativd.. .....10E
4.3. Exprirnarea de idei
5i
sentimente prin
intermediui limbajelt':rr neccnrrentictrale...,............."..109
EXERCITIU-|OC: Bilelelul ............... ......109
JOC:
SX comunicdm prin imagini! ....................
".........
1 09
EXERCITIU-JOC: Primdvara veseld .....110
EXERCITIU-JOC: Etichete pentru obiectele
personale .".......1i1
EXERCITIU-JOC: Cdrticica noastrd ..."..112
EXERCITIU-JOC:Panoul vorbitor ."......772
4.4. Manifestarea interesului pentru schimbul
de mesaje scrise intr-o varietate de li aje...............114
JOC:
Doresc sd-mi cunogti cAiirele! ........174
EXERCITIU-JOC:Ecusonul meu ..........115
EXERCITIU-JOC:Orarul meu ......"... .....115
EXERCITIU-JOC:jurnalul clasei ......,...177
EXERCITIU-}CC: Dic jionarul ilustra t ..
"...................
777
EXERCITIU-IOC: Micd enciclopedie ilustratd .........119
]OC:
Suniem ilustratori de carte ...........119
EXERCTiil DE PI{ONUNTIE.."........ ......120
ANEXA
Fiqa 1
-
iirteieg gi
colorez ......."................727
Fiqa 2
-
Ilustreazd povestea!
-
Peripelii in lumen
gizelor......... ......7)1
Figa 3
-
Palmele hotdrdsc! .......................121
Figa 4
-
Denumeqte insugireai ................126
povEgTr
MITITELE,
JOACA-TE
CU ELE! ...............126
Fiqa 5
-
inteleg, creez, colore z
-
Aricel ..................... 1lb
Figa 6
-
Culorile toarnnei
-
Hdrniculele ...".................12S
Figa 7
-
Reprezintd vara in cuvinte
9i
imagini!
-
Desen cu, peripetii ."...............72,4
Fisa 8
-
Flori de primdvarS
-
Al'ointtfa gi
vioreaup-....... .....131
Fiqa 9
-
Criciina de legurae
-
Rogia, nrdeiul
gi grddinarul uituc............ .....13:
Fiqa 10
-
Atentie la neatenfie!
-
Furniu$a rF'ti.citd- ....73=
Figa 11
-
Comportamente -
Fluturele rdnit .."...."........73o
PCVEgTI MrCI PENTRU PICI ............. 135
Fiqa 12
-
intrecerea ..............1-r'S
Figa 13
-
Spaitna iepur ngttlui Comeluq .........................1 3Y
Figa 14
-
Poaesten mingii .....1+i
Figa 15
-
Ciocd"nitoarea ................ .............1+l
Figa 16
-
Continud povestea! ................ 1l:
Fi1a77
-
Lanful poveqtilor .................... 1;r
Figa 18
-
Peticele de poveste! .................11c
Figa 19
-
Coloreazd Coar ce awzi!
-
Peripetiile
bubunrzei ..........1'+;
Fiqa 20
-
Numegte personajul! ............. .1'15
Figa 21
-
Cuvinte colorate! ...................".15,,1
Fiqa22
-
Cuvinte-jucdrii ............ ........"."..151
Fiqa 23
-
Degefelele-silabe ....."...............153
Fiqa24
-
Ce sunete arzl? ........... .............i55
CAntece
............i55
Nunrdrdtori ritmate ."..........756
Fiqa 25
-
Chicegte-me! ................. .......,....1'57
Figa 26
-
Dublea-zd silaba! ................".....158
Figa27
-
Sai ne distrdm, sd ne amuzdm! ....................159
Figa 28
-
FrdmAntdri de limb5 ..........."...160
Figa 29
-
CAntece gi numdrdtori ritrnate ....................i61
Figa 30
-
Propozifii cu cuvinte daie! ..................."......762
Figa 3i
-
Gdseqte cuvAntul potri"'iti ......763
Figa 32
- $arpele
vorbitor .......................164
168
Auxiliarul didactic
,,|oc-in-cioc.
Comunicare in lim ni" se confor-
meazd. noii programe
gcolare pentru clasa pregdtitoare gi clasa intAi, propunand
continuturi educationale cu caracter ludic, adecvate particularitdlilor de vArstd ale
copiilor. Cartea este adresatd
gcolarilor mici qi adullilor care lucreazd cu aceqtia,
adicd invdfdtorilor/profesorilor
9i
pdrinfilor.
Prima parte a lucrdrii reprezintd un ghid metodic de organizare
gi desfdgu-
rare a activitdtilor de invdlare sub formd de
jocuri. Ele constau in exercitii ludice
aplicative, povegti cu tAlc, exercitii de dictie, texte dramatice, pilule umoristice,
ghicitori, frdmAntdri de limbd, cAntece,
jocuri de migcare,
jocuri de rol etc.
A doua parte cuprinde un pachet didactic de fige de jocuri pentru elevi, cu
un bogat suport imagistic
Ai
un continut variat, gAndite in scopul formdrii compe-
tentelor de comunicare prevdzute de programele
gcolare.
Simultan cu dezvoltarea competentelor lingvistice, cartea vrzeazd. dez-
voltarea atentiei, a memoriei, a gAndirii analitico-sintetice, a capacitdlii de
rezolvare a unor situatii-problemd, sporind creativitatea, increderea in
sine gi formAnd spiritul de echipd.

Joc in Cioc

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Joc in Cioc

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

a

l. Exemple de plange pentru povestea,,Pinocchio":

S-ar putea să vă placă și