OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

ALCHIMIA sau CAUTAREA PERFECTIUNII

Tabla de materii


Cap.I Alchimia spirituala.........................................................1
Cap.II Arborele uman...............................................................3
Cap.III Caracter si temperament................................................5
Cap.IV Mostenirea regnului animal...........................................7
Cap.V Teama..........................................................................10
Cap. VI Cliseele........................................................................13
Cap. VII Altoiul.........................................................................16
Cap. VIII tili!area energiilor.....................................................1"
Cap. I# $acri%iciul& transmutarea materiei...............'..............(1
Cap. # Vanitate si glorie di)ina...............................'............(6
Cap. #I *rgoliu si smerenie.....................................................30
Cap&#II $ublimarea %ortei se+uale............................................3,


Cap I ALCHIMIA SPIRITUALA

$e -nt.mpla c.teodata sa )ina la mine cine)a pentru a mi se pl.nge ca nu reuseste sa
scape de un )iciu care -l chinuie. $aracul de el& a -ncercat de sute de ori dar nici o data nu
a reusit. Atunci -i spun/ 01i bine& dar asta e minunat& este de2a dreptul %ormidabil3 Asta
do)edeste pur si simplu c.t sunteti de puternic34 Ma pri)este uluit si se -ntreaba daca nu
cum)a -mi bat 5oc de el. Atunci -i spun/ 6u& deloc& nu r.d de dumneata& dar pur si simplu
dumneata nu2ti dai seama de propria %orta. 2 7ar care %orta8 1u nu reusesc niciodata& sunt
mereu )ictima si asta este o do)ada ca sunt slab. 2 9a nu& nu g.ndesti corect. $a anali!am
cum s2au petrecut lucrurile si ai sa -ntelegi ca nu glumesc deloc. Cine a %ormat )iciul
acesta8... 7umneata. :a -nceput el n2a %ost mai mare ca un bulgare de !apada pe care2l
puteai tine -n palma. 7ar 5uc.ndu2te mereu cu el& adaug.ndu2i putina !apada& distr.ndu2te
sa2l rostogolesti& sa2l -mpingi& a tot crescut p.na a a5uns c.t un munte care acum nu te mai
lasa sa treci mai departe. :a -nceput si )iciul de care te pl.ngi nu a %ost dec.t un mic
g.nd& dar l2ai -ntretinut& l2ai alimentat& l2ai 0rostogolit4 si acum te simti stri)it de el. 1i
bine& eu ma minune! de %orta dumitale& dumneata ti2ai construit acest )iciu& esti tatal lui&
este %iul dumitale si este at.t de !dra)an ca nu mai reusesti sa2l pui la pam.nt. 7e ce nu te
bucuri8 2 ;ai& cum sa ma bucur8 2 Ai citit cartea lui <ogol& 0Taras 9ulba48 2 6u. 2 1i bine&
ti2o po)estesc eu. 9ine-nteles& po)estea este mult mai lunga.
Taras 9ulba era un ca!ac batr.n care -si trimisese cei doi %ii sa studie!e la seminarul din
=ie)& unde au ramas trei ani. :a re-ntoarcere& erau doi %lacai )oinici. >ericit ca2i re)ede&
-si mani%esta dragostea parinteasca& -n gluma& ?ca!acii se pare ca au un %el al lor& %oarte
special& de a2si mani%esta dragostea3@ le2a dat un br.nci. 7ar baietii n2au luat2o ca pe o
1
gluma& au ripostat si l2au pus pe tatal lor la pam.nt. C.nd s2a ridicat& putin cam si%onat&
Taras 9ulba nu a %ost c.tusi de putin suparat& din contra& a %ost m.ndru ca a %ost -n stare
sa %aca doi %ii at.t de !dra)eni.
0$i atunci& de ce nu esti si dumneata la %el de m.ndru ca si Taras 9ulba c.nd )e!i ca %iul
dumitale te2a pus la pam.nt8 7umneata esti tatal& dumneata l2ai hranit& l2ai -ntarit prin
g.ndurile dumitale& prin dorintele dumitale/ deci esti %oarte puternic. 7ar& daca )rei& iata
cum -l poti -n)inge. Cum procedea!a un tata care )rea sa2si cuminteasca %iul care %ace
nebunii. 6u2i mai da bani& si %iul& lipsit de mi5loace este ne)oit sa re%lecte!e si sa2si
schimbe comportamentul. Atunci& dumneata de ce sa -ti mai -ntretii %iul8 Ca sa2ti tina
piept8 Aaide& str.nge2i putin surubul3 7in moment ce dumneata l2ai adus la )iata& stii ca
ai putere asupra lui. Alt%el toata )iata te )ei lupta cu el sau )ei su%eri& %ara ca sa gasesti
niciodata mi5locul potri)it de a iesi din di%icultate4.
7in pacate& sunt prea putini aceia care a5ung sa pri)easca lucrurile ast%el. $e lupta cu
disperare cu anumite tendinte negati)e care se mani%esta -n ei %ara sa2si dea seama ca
pentru a a5unge acolo& au %ost %oarte puternici. Cu c.t dusmanul din )oi este mai puternic&
cu at.t aceasta do)edeste ca %orta )oastra este mai mare. 7a& acesta este modul -n care
trebuie sa g.nditi.
*bser)ati numai c.t sunteti de crispati c.nd luptati cu )oi -nsi)a si c.te greutati
-nt.mpinatiB se da o batalie gro!a)a -n )oi si aceasta batalie )a umple de contradictii. 7e
obicei considerati ca tot ceea ce este in%erior -n )oi )a este dusman si )reti sa2l ucidetiB
dar acest dusman este %oarte puternic& caci -l caliti de sute de ani -n lupta pe care o purtati
contra lui si cu %iecare !i el de)ine tot mai amenintator. 1ste ade)arat ca a)em dusmani
care traiesc -n noi& dar daca ei ne sunt dusmani& este )ina noastra care nu suntem
alchimisti destul de priceputi pentru a trans%orma totul.
Ce spune Apostolul ;a)el 8 0Mi s2a -n%ipt o teapa -n carne. 7e trei ori l2am rugat pe
M.ntuitor sa mi2o -ndeparte!e si 1l mi2a spus/ 0Iertarea mea sa2ti %ie de a5uns& caci
puterea mea se -mplineste -n slabiciune4. Cel care simte o slabiciune -n trupul& inima sau
mintea sa& se crede saracit& dar se -nseala& caci aceasta slabiciune din el poate %i i!)or de
bogatii. 7aca toate dorintele i2ar %i satis%acute& ar ram.ne pe loc. ;entru ca sa progrese!e&
el trebuie sa se simta -mboldit& -ntepat& si tocmai aceasta imper%ectiune& aceasta teapa
-n%ipta -n carnea lui este cea care -l obliga sa lucre!e -n ad.ncime& sa se apropie de Ceruri&
de 7omnul. Cerul lasa sa a)em anumite slabiciuni tocmai ca ele sa ne -mpinga spre
munca spirituala& caci ceea ce este -n aparenta o slabiciune& este -n realitate o %orta.
Trebuie sa punem la munca slabiciunile noastre& pentru ca ele sa ne %ie utile. Va mirati si
spuneti/ 07ar bine& slabiciunile trebuie sa le dam la %und& sa le anihilam34. Cncercati si
)eti )edea daca )a )a %i usor/ )oi )eti %i cei -n)insi. ;roblema se pune la %el cu orice
de%ect sau )iciu& indi%erent daca este )orba de lacomie& sen!ualitate& )iolenta& po%te
nemasurate sau )anitate& trebuie sa stiti cum sa le mobili!ati pentru ca ele sa lucre!e
alaturi de )oi -n directia pe care ati ales2o. 7aca )reti sa lucrati singuri& nu )eti reusi.
7aca )a )eti goni toti dusmanii& tot ceea ce )a re!ista& cine )a mai lucra pentru )oi& cine o
sa )a mai ser)easca8
1+ista animale salbatice pe care& cu rabdare& oamenii le2au domesticit si pe care acum le
tin l.nga casa. Calul era salbatic& c.inele era asemenea lupului si daca omul a %ost -n stare
sa le domesticeasca& aceasta s2a datorat %aptului ca a stiut sa culti)e -n el anumite calitati.
Cu siguranta ca ar putea -mbl.n!i si %iare salbatice& dar pentru aceasta omul ar trebui sa2si
de!)olte alte calitati.
(
Asa ca %iti %ericiti/ sunteti cu totii %oarte bogati din moment ce a)eti cu totii slabiciuni3
7ar este absolut necesar sa stiti sa le utili!ati si sa le puneti la lucru. 1u )2am dat
e+emplul cu animalele& dar e+ista si alte %orte ale naturii ca %ulgerul& electricitatea& %ocul&
torentele... Acum ca stie cum sa le stap.neasca si sa se %oloseasca de ele& omul se
-mbogateste. $i cu toate acestea& la -nceput ele i2au %ost toate %orte ostile. *amenilor li se
pare %oarte normal sa se %oloseasca de %ortele naturii& dar daca le spui sa utili!e!e ).ntul&
%urtunile& cascadele& %ulgerele din interiorul lor& se mira. $i& cu toate acestea& nimic nu este
mai normal si atunci c.nd )eti cunoaste regulile alchimiei spirituale& )eti sti cum sa
trans%ormati si sa utili!ati chiar si otra)urile care sunt -n )oi. 7a& pentru ca ura& %uria&
gelo!ia si altele... sunt otra)uriB dar -n Cn)atam.ntul >raternitatii ni)ersale )eti a%la cum
sa le %olositi si )i se )a spune chiar cum sa )a ser)iti de toate %ortele negati)e din )oi& din
care a)eti din plin. 7eci& bucurati2)a caci a)eti -n %ata o perspecti)a buna.
7e acum -nainte& -n mintea )oastra& totul trebuie sa se schimbe. 9ine-nteles ca nu trebuie
sa )a aruncati imediat asupra raului si sa -ncepeti sa m.ncati din el cu polonicul. Cn
%iecare %aptura& chiar si -n cea mai buna& sunt -ntotdeauna ascunse tendinte in%ernale care
)in dintr2un trecut %oarte -ndepartat. 6u se pune problema de a le scoate pe toate deodata&
sub prete+tul de a le utili!a.
Trebuie sa %aceti mai -nt.i o punctie& sa preluati doar c.ti)a atomi& c.ti)a electroni pe care
sa -i digerati bine. 6u este ca!ul sa )a bagati -n g.lcea)a cu In%ernul caci el este cel care
)a iesi -n)ingator. Trebuie sa stiti cum sa procedati. Trebuie sa continuati sa lucrati cu
%ortele superioare prin rugaciuni& armonie& dragoste si& din c.nd -n c.nd& atunci c.nd din
ad.ncul )ostru iese ce)a care scoate ghearele& dintii& unghiile pentru a )a pro)oca la )reo
nesabuinta& atunci capturati2l& luati2l -n studiu -n laboratorul )ostru si %aceti2l sa2si secrete
otra)urile pentru ca )oi sa le puteti utili!a/ )eti obser)a atunci ca raul aduce tocmai acel
element de care a)eti ne)oie pentru a obtine deplinatatea. 7ar& )a repet& %iti %oarte atenti si
dupa cele ce )2am spus nu %iti nesocotiti si nu )a cobor.ti sa )a masurati cu raul. 6u
spuneti/ 0Aha3 Am -nteles acum& las ca2i arat eu lui34 caci s2ar putea sa nu mai urcati.
nora li s2a -nt.mplat. $2au cre!ut %oarte puternici& -n timp ce de %apt nu erau su%icient de
ancorati -n bine& -n lumina& si acum& bietii de ei& -n ce hal sunt3 Toate %ortele negati)e sunt
calare pe ei& pe cale de a2i distruge3
$e spune -n Talmud& ca la s%.rsitul timpurilor& cei 7repti& adica Initiatii& se )or ospata din
carnea :e)iatanului& acest monstru care traieste pe %undul oceanelor. 7a& )a %i s%.rtecat&
sarat... si pastrat& probabil -n congelatoare. Apoi& la momentul potri)it& toti cei 7repti se
)or ospata cu bucati din carnea lui. Ce perspecti)a -mbucuratoare3
7aca ar trebui sa -ntelegem aceasta literal& cred ca o multime de crestini& de esteti& ar %i pe
drept cu).nt de!gustati. 7ar trebuie sa interpretam si iata interpretarea. :e)iatanul este o
entitate colecti)a care repre!inta locuitorii planului astral ?simboli!at prin ocean@ si daca
acest monstru )a constitui -ntr2o !i ospatul celor 7repti& aceasta -nsemnea!a ca cel ce stie
sa2si stap.neasca si sa2si utili!e!e po%tele si pasiunile din planul astral& poate gasi -n ele
un i!)or de bogatii si de binecu).ntari.

Capitolul II ARBORELE UMAN

A)em unele organe ale caror %unctii nu )i se par nici spirituale& nici estetice& nici prea
curate si care totusi sunt deosebit de necesare& caci %iecare celula& %iecare organ al nostru
este legat de alte celule si de alte organe -n acelasi %el -n care radacinile unui copac sunt
3
-n legatura cu ramurile& %run!ele& %lorile si %ructele. $i daca omul taie aceste radacini&
adica suprima organele care sunt %undamentul e+istentei sale& decurg de aici consecinte
teribile. 1ste drept ca aceste organe pot pro)oca c.teodata e)enimente dramatice& dar noi
trebuie sa le lasam sa traiasca -ncerc.nd sa e+tragem din ele %orte pe care apoi sa le
trans%ormam.
6i se -nt.mpla sa ne miram citind biogra%iile unor oameni celebri 2 barbati sau %emei 2 si
constat.nd ca multi dintre ei a)eau comportamente anormale& tendinte monstruoase sau
chiar criminale. 6ecunosc.nd structura omului& nu putem -ntelege cum de era posibil asa
ce)a. Cn realitate este %oarte simplu/ din cau!a tendintelor lor in%erioare cu care trebuiau
-n mod continuu sa lupte pentru a le domina& acesti oameni reuseau& constient sau
inconstient& sa reali!e!e gre%e -n pro%un!imile %iintei lor. Cu c.t pasiunile lor ?radacinile
lor@ erau mai puternice si mai -n%ocate& cu at.t dadeau %ructe mai gustoase& opere
remarcabile. Cn timp ce multi altii& care nu a)eau nici unul din acele de%ecte& au ramas
sterili& n2au dat nimic omenirii si au trait o )iata cu totul ne-nsemnata si mediocra.
;rin aceasta nu )reau sa le gasesc o scu!a sau sa spun ca trebuie sa ne culti)am tendintele
negati)e& nu& dar trebuie sa -ntelegem aceasta sublima %iloso%ie care ne -n)ata cum sa
utili!am %ortele raului pentru a produce creatii marete.
Cu c.t trunchiul si ramurile se ridica mai mult spre cer& cu at.t radacinile se -n%unda mai
ad.nc -n pam.nt. Cel care nu -ntelege aceasta se sperie )a!.nd c.t se -ntinde raul. 6u
trebuie sa ne %ie %rica/ totul -n natura este construit dupa legi %oarte -ntelepte. 7aca nu
a)em radacini ad.nc -n%ipte& nu )om putea %i capabili sa e+tragem din sol elementele
hranitoare de care a)em ne)oie si nici sa re!istam la intemperiile )ietii. $a anali!am
acum mai pro%und aceasta analogie -ntre om si arbore. Dadacinile corespund stomacului
si se+ului. 7a& omul este -nradacinat -n pam.nt datorita stomacului care -i permite sa se
hraneasca si se+ului care -i permite sa se -nmulteasca. Trunchiul sunt plam.nii si inima&
adica sistemul respirator si cel circulator cu curentii arteriali si )enosi. Cn trunchi curentul
descendent transporta se)a preparata care hraneste copacul& -n timp ce curentul ascendent
transporta se)a bruta -n %run!e unde este trans%ormata. :a %el se petrec lucrurile si -n noi
cu circulatia sanguinaB sistemul arterial poarta s.ngele curat& iar sistemul )enos pe cel
)iciat. Cele doua curente lucrea!a -mpreuna pentru conser)area arborelui uman.
>run!ele& %lorile si %ructele corespund capului. Toate g.ndurile sunt %ructele omului& caci
el %ructi%ica prin cap. 7ar trunchiul ?cu ramurile@ la %el ca si %run!ele& %lorile si %ructele
sunt legate -ntre ele.
$a )edem acum ce analogii putem stabili -ntre copac si di%eritele noastre corpuri.
Dadacinile corespund corpului %i!ic& trunchiul corpului astral& si ramurile corpului mental.
Aceste trei corpuri/ %i!ic& astral si mental %ormea!a natura noastra in%erioara 2
personalitatea. Aceste trei corpuri sunt cele care ne permit sa actionam& sa simtim si sa
g.ndim& dar -n regiunile in%erioare. Apoi& )edem ca corpul cau!al corespunde %run!elor&
corpul buddhic %lorilor si corpul atmic %ructelor. 1le %ormea!a trinitatea superioara 2
indi)idualitateaB si datorita lor omul poate g.ndi& simti si actiona -n regiunile superioare.
7e e+emplu& stomacul este o u!ina -n care se trans%orma materia brutaB acolo se gasesc
radacinile %iintei noastre %i!ice. Materia prima pe care am dat2o stomacului este apoi
succesi) prelucrata -n plam.ni& -n inima& -n creierB ea de)ine g.nduri& sentimente& iar
acestea& la r.ndul lor& coboara -n organism pentru a hrani celulele cu energia lor subtila.
6ATDA $;1DI*ADA

,
Corp atmic ?Actiuni superioare@.....................
..................................................>ructe
Corp buddhic ?$entimente superioare@............... ..................................................>lori
Corp cau!al ?<.nduri superioare@....................
..................................................>run!e
222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222
Corp mental ?<.nduri@......................................
..................................................Damuri
Corp astral ?$entimente@.................................
..................................................Trunchi
Corp %i!ic ?Actiuni@.......................................
..................................................Dadacini

6ATDA I6>1DI*ADA

Acesta este modul -n care se %ac schimburile permanente -ntre %iinta noastra %i!ica si
%iinta noastra psihica dar si -ntre 1ul in%erior si $inele superior. >ara aceste schimburi& -n
lipsa acestei circulatii de energii& am muri.
Cn mod simbolic& omul repre!inta deci un arbore cu radacini& trunchi& ramuri& %run!e& %lori
si %ructe. 7ar& daca este e)ident ca toate %iintele poseda radacini& trunchi si ramuri&
ma5oritatea sunt copaci %ara %ructe& %ara %lori si chiar %ara %run!e. 9ine-nteles ca %iecare
%iinta poate %ace ca -n ea sa -n%loreasca %loriB numai ca& pentru aceasta ea trebuie sa
cree!e& sa detina %oarte multe cunostinte si sa sacri%ice timp pentru ca aceste %lori sa
a5unga sa se deschida& sa e+hale par%umuri si sa %orme!e %ructe.
>ructele sunt operele di%eritelor )irtuti. Cn %run!e& %lori si %ructe putem )edea dragostea&
-ntelepciunea si ade)arul. >run!ele repre!inta -ntelepciunea& %lorile dragostea si %ructele
ade)arul. Cel a carui constiinta a cobor.t prea ad.nc -n materie nu mai cunoaste nici
lumina& nici caldura& nici )iata. 1l se a%la -n partea grosiera a arborelui& -n cele trei
corpuri/ %i!ic& astral& mental. 7ar miscarea& caldura& lumina se mani%esta numai -n %run!e&
-n %lori si -n %ructe. Cel ce cauta -ntelepciunea& dragostea& ade)arul& traieste -n %run!e& -n
%lori si -n %ructe/ -n cele trei corpuri superioare.

Corp atmic ?Ade)ar@.......................................
..................................................>ructe
?Viata@
Corp buddhic ?7ragoste@.................................... ..................................................>lori
?Caldura@
Corp cau!al ?Cntelepciune@...............................
..................................................>run!e
?:umina@
Corp mental .....................................................
...................................................Damuri
Corp astral .....................................................
...................................................Trunchi
Corp %i!ic .....................................................
...................................................Dadacini
5

Dadacinile sunt deci cele care pregatesc hrana pentru %ructele care se coc -n ).r%ul %iintei&
ele sunt legate de %ructeB ele sunt punctul de plecare& iar %ructele sunt punctul de sosire.
C.nd %ructele s2au p.rguit& lucrul radacinilor -ncetea!a. >ructele& cu s.mburele sau
semintele lor constituie )iitoarele radacini ale unui nou arboreB -n ele -ncepe sa
-ncolteasca tulpina. >aptul ca unele plante au %ructele direct -n radacini ?tuberculi@ indica
tocmai e+istenta legaturii dintre radacini si %ructe. ;lantele cu tuberculi sunt cele care n2
au stiut sa se de!)olte -n lumea spiritualaB ele au ramas sub pam.nt... Vedeti ca e+ista de
asemenea c.te o legatura -ntre trunchi si %lori& -ntre ramuri si %run!e. Acelasi lucru se
-nt.mpla si la om unde corpul %i!ic este legat de spirit& inima de su%let si intelectul
in%erior de corpul cau!al sau de inteligenta superioara. 7e aceea e+ista schimburi si o
str.nsa legatura -ntre brute si Mari maestri& -ntre oameni obisnuiti si s%inti& -ntre oameni
cu talent si genii.

$pirit....................................................>ructe.......................................Mari maestrii&
Initiati
$u%let....................................................>lori.........................................$%inti
Inteligenta............................................>run!e......................................<enii
Intelect.................................................Damuri si muguri.....................*ameni cu talent
Inima....................................................Trunchi....................................*ameni obisnuiti
Corp %i!ic.............................................Dadacini....................................9rute

$i acum& ia sa pri)im/ %run!ele sunt cele care trans%orma se)a bruta -n se)a preparataB tot
asa alchimistii trans%ormau& cu a5utorul pietrei %ilo!o%ale& toate metalele -n aur. 7a& dar un
alchimist trebuie sa %ie superior unui bun chimist. Chimistul nu este obligat sa introduca
-n e+perientele sale alte elemente dec.t cele materiale& -n timp ce alchimistul este3 Iata de
ce unii alchimisti& cu toate ca pregateau totul cu migala& cunosc.nd la per%ectie %ormula
pietrei %ilo!o%ale& nu reuseau sa obtina re!ultate. 1i nu erau nici buni& nici ade)arati
alchimisti. n alchimist ade)arat stie ca& -n a%ara elementelor chimice pe care le2a
preparat respect.nd %ormula e+acta& trebuie ca din el sa mai emane o %orta care sa
declanse!e procesul speci%ic. 7in punct de )edere intelectual& multe persoane sunt -n
posesia unor secrete& dar ele nu pot obtine re!ultate caci nu poseda puterea si )irtutile
necesare. >abricarea pietrei %ilo!o%ale nu este at.t un proces %i!ic c.t este un proces psihic
si spiritual. Cel care doreste sa obtina piatra %ilo!o%ala trebuie sa apro%unde!e )irtutile si
sa le reali!e!e -n el -nsusiB doar -n aceste conditii materia -l )a asculta.

Capitolul III CARACTER SI TEMPERAMENT

7espre orice %iinta )ie& animal& insecta sau om se spune -n general ca -si are caracterul
propriu& sau pentru a utili!a un termen mai larg& caracteristici proprii. Cn limba5ul curent&
termenii de 0temperament4 sau 0caracter4 se utili!ea!a nedi%erentiat si cu toate acestea -n
realitate ele desemnea!a lucruri di%erite.
Temperamentul este prin esenta legat de latura )italaB el este sinte!a tuturor instinctelor&
tendintelor si impulsurilor pe care omul are di%icultati -n a le corecta sau a le suprima&
-ntruc.t ele -si au radacinile -n natura sa biologica si %i!iologica. 7eci& temperamentul
este mai cur.nd -nrudit cu latura animalica a omului.
6
Cn ceea ce pri)este caracterul& %ara a ne disocia de temperament& el repre!inta latura
inteligenta& constienta& )oluntara. Caracterul este re!ultatul muncii constiente a omului&
prin care el a reusit sa modi%ice 2 sa adauge sau sa reduca 2 ce)a -n temperamentul sau& cu
a5utorul inteligentei& a sensibilitatii sau a )ointei sale. Caracterul este comportamentul
unei %iinte constiente care stie e+act ceea ce %ace si -ncotro se -ndreapta& -n timp ce
temperamentul repre!inta numai impulsiunile de origine biologica& tendintele
inconstiente. Caracterul poate %i considerat o sinte!a a tuturor particularitatilor
temperamentului dominate si stap.nite.
>iecare om )ine pe lume cu un anumit temperament& bine de%init& care este aproape
imposibil de modi%icat. 7ar& cum caracterul este %ormat din tendintele constiente ale
omului& care g.ndeste& c.ntareste& care doreste sa se remarce -n bine sau -n rau& el -si
poate crea un comportament& un mod de mani%estare care adeseori )ine -n contradictie cu
temperamentul sau. Acesta este caracterul. ;ri)it ast%el& caracterul este temperamentul
nuantat& colorat& orientat si diri5at catre un scop& catre un ideal. 1l este asemenea unei
obisnuinte create -n mod constient si care a5unge& -n %inal& o a doua natura. :a nastere
caracterul nu e+ista -nca& el se %ormea!a cu timpul. :a copii& acest lucru este e)ident/ ei
au temperament& dar nu au -nca caracter.
Aipocrate a delimitat patru tipuri de temperamente/ sanguin& bilios ?sau coleric@& ner)os si
lim%atic. 7ar mai e+ista si alte clasi%icari. Cn astrologia traditionala& -nt.lnim sapte/ solar&
lunar& mercurian& )enusian& martian& 5upiterian si saturnian. $e mai pot %ace trei distinctii
%unctie de/ predominanta laturii biologice 2 omul instincti) 2 & predominanta laturii
a%ecti)e 2 omul sentimental 2 si predominanta laturii sentimentale 2 omul intelectual 2 .
Temperamentul de%ineste deci ceea ce omul este& dar mediul& %amilia& societatea&
instruirea& si asa mai departe& e+ercita o in%luenta asupra lui& trans%orm.ndu2l si
%orm.ndu2i caracterul. Cntruc.t indi)idul -si %ormea!a caracterul sub in%luenta mediului si
a conditiilor -n care traieste& se e+plica de ce el se poate -mbunatati sau -nrautati. Vointa
personala si constienta inter)ine cu o pondere importanta -n %ormarea caracterului si ea
repre!inta ceea ce omul a hotar.t sau a acceptat sa %ie& dar si in%luenta celorlalti este
%oarte importanta.
6u este ne)oie sa )a e+plic din nou ca& %aptul ca ne nastem cu un anumit temperament&
nu este lipsit de o buna moti)atie. $titi ca aceasta este consecinta )ietilor anterioare& a
-ncarnarilor precedente/ -n trecut& prin g.ndurile sale& prin dorintele sale& prin %aptele sale&
omul s2a legat de anumite %orte care& -n pre!ent& determina subconstientul sau& adica
temperamentulB si aici el nu prea poate inter)eni. 1ste ca si -n sistemul osos/ nici aici el
nu poate sa modi%ice nimic/ nici sa2si mareasca craniul& nici sa2si lungeasca nasul& nici sa2
si -ndrepte barbia. Cn mod similar& cu toate ca -n natura totul se trans%orma sau se poate
modi%ica prin atotputernicia g.ndului si a )ointei& asupra elementelor inconstiente
constituind temperamentul& modi%icarile posibile sunt at.t de lente si de imperceptibile
-nc.t& la scara unei singure -ncarnari& se poate considera ca ele sunt ine+istente. Cn
schimb& caracterul poate %i modi%icat& ameliorat& %ormat si tocmai acestea sunt sarcina si
munca discipolului unei Cn)ataturi $pirituale.
$a luam e+emplul unui om dinamic& %urtunos& chiar )iolent/ este at.t de brusc si de
categoric -nc.t nu poate pronunta o %ra!a %ara a2i rani pe ceilalti sau %ara a le pre5udicia
interesele. Temperamentul sau impulsi) -l -mpinge mereu la eruptii si e+plo!ii. 7ar& -ntr2o
buna !i& omul acesta reali!ea!a ca %elul lui de a %i -i aduce pre5udicii si cu )ointa& a5unge
dupa putina )reme sa2si -mbunatateasca caracterul& sa2si toarne& cum se spune& putina apa
7
-n )in. Cn realitate& el a ramas capabil de a riposta prin in5urii sau lo)ituri 2 si aceasta p.na
la s%.rsitul e+istentei sale 2 dar& datorita )ointei& a a5uns sa se poata stap.ni& sa gaseasca
gestul& cu).ntul& pri)irea care sa nu pro)oace stricaciuni. Acesta este caracterul.
Caracterul este deci o %orma de comportament ?%ata de ceilalti si %ata de sine@ %ormat -n
5urul temperamentului. 1ste o atitudine& un mod de a actiona care re!ulta din unirea& din
-mbinarea di%eritelor elemente& calitati sau de%ecte determinate. Munca discipolului
trebuie deci sa se ba!e!e pe aceasta cunoastere a temperamentului si a caracterului pentru
ca& chiar si atunci c.nd temperamentul nu -l predispune& sa reuseasca totusi sa2si %orme!e
un caracter care sa se mani%este prin bunatate& grandoare si genero!itate. 9ine-nteles ca
nu este un lucru usor& caci alt%el toata lumea si2ar %i %ormat de5a un caracter di)in& dar
trebuie lucrat -n acest sens.
$a re)enim la e+emplul cu arborele. nde se a%la temperamentul sau8 Cn radacini.
Dadacinile sunt cele care determina -ntreaga structura& calitatile si %orta arborelui. Cn ceea
ce pri)este caracterul... este de la sine -nteles ca un copac nu poate a)ea caracter si totusi
%ructele si %lorile sale au anumite calitati& proprietati particulare ?sunt astringente&
la+ati)e& calmante& e+citante& hranitoare etc.@ despre care se poate spune ca ele constituie
caracterul sau.
1i bine& arborele nu si2ar putea produce mani%estarile caracteristice& %ructele si %lorile&
daca nu ar a)ea radacini. Cn mod similar& nici omul n2ar putea a)ea un caracter daca n2ar
a)ea mai -nt.i temperament. Temperamentul constituie re!er)orul din care el -si e+trage
elementele necesare caracterului. 1ste ca si -ntr2o u!ina sau ca -ntr2un laborator/ un
anumit laborator produce un anumit produsB o anumita u!ina este speciali!ata -n anumite
produse de %abricatie. ;rodusele sunt bine determinate. :a animale nu se poate )orbi
despre caracter.
:a pisici& c.ini sau soareci& caracterul este maniera lor proprie de a musca& de a !g.ria& de
a latra& de a m.nca& de a alerga. 7eci& %oarte putin. Animalele au doar temperament& caci
asa cum )2am spus& caracterul este o particularitate pe care omul si2o %ormea!a -n mod
constientB -n timp ce animalele nu pot %ace nimic pentru a se trans%orma& ele sunt ceea ce
le2a %acut natura. 7eci& di%erenta dintre animale si oameni este aceea ca animalele sunt
limitate prin temperamentul lor& ele sunt condamnate a nu iesi din limitele impuse de
natura& ram.n %idele instinctelor lor. C.nd se s%.sie -ntre ele& animalele sunt ne)ino)ate&
ele nu -ncalca legile naturii& caci actionea!a con%orm legilor naturii. Cn timp ce omul
dispune de multe posibilitati si conditii %a)orabile pentru a se trans%orma -n bine sau -n
rau& sau chiar pentru a -ncalca legile naturii si pentru a %i neascultator.
Am a5uns acum la o problema practica si anume/ cum sa ne trans%ormam. 1)ident& este
un lucru di%icil& caci materia %iintei noastre %i!ice si psihice este re!istenta si nu se lasa
chiar at.t de usor modelata. Cu toate acestea este posibil& si )om )edea cum anume.
Cnt.lnim materia sub patru %orme/ solida& lichida& ga!oasa si plasma& corespun!atoare
celor patru elemente/ pam.nt& apa& aer& %oc. >iecare dintre aceste elemente se
caracteri!ea!a printr2o subtilitate si o mobilitate superioare precedentelor. ;utem spune ca
regasim aceste elemente chiar si -n om/ corpul %i!ic corespunde pam.ntuluiB corpul astral
?inima@ corespunde apeiB mentalul ?intelectul@ corespunde aerului si corpul cau!al
?spiritul@ corespunde %ocului. Cn ce raporturi se a%la aceste elemente8 ;entru a le -ntelege
)om citi o pagina din marea carte a naturii )ii.
Cine)a se -ntorcea -ntr2o !i dintr2o plimbare pe malul marii. :2am -ntrebat/ 41i& si ce2ai
)a!ut acolo8 2 *h& nimic deosebit3 2 Cum& chiar n2ai )a!ut nimic8 2 6u& nu era nimic
E
special de )a!ut/ marea era linistita& soarele stralucea& at.ta tot. 2 7a& dar era acolo ce)a
esential& ce)a pe care daca l2ai %i obser)at si l2ai %i -nteles& ar %i putut sa2ti schimbe
-ntreaga )iata& -ntreaga %iinta4.
9ine-nteles ca s2a uitat la mine cu mirare. :2am -ntrebat/ 4$t.ncile& le2ai )a!ut8 2 7a. 2 $i
ai obser)at ce %orme prelucrate au8 2 7a. 2 1i bine& cine a %acut asta8 2 Apa& bine-nteles&
arunc.ndu2se asupra lor. 2 $i ce a determinat apa sa %aca aceasta8 2 Aerul. 2 $i cine a pus
-n miscare aerul8 2 ;robabil ca soarele. 2 Ah& sla)a 7omnului34 7ar& ma pri)ea tot %ara sa
-nteleaga si atunci i2am e+plicat.
$oarele pune -n miscare aerul& aerul actionea!a asupra apei& si apa asupra pam.ntului. $a
traducem/ spiritul lucrea!a asupra intelectului& intelectul lucrea!a asupra inimii si inima
lucrea!a asupra corpului %i!ic. 7e aceea este necesar sa -n)atati sa lucrati cu spiritul
)ostru& caci el )a iluminea!a intelectul& acesta la r.ndul lui )a )a lumina inima iar inima
)a )a puri%ica corpul %i!ic. 7eci& puteti sa )a trans%ormati daca -ntelegeti interactiunea
celor patru elemente/ caracterul se )a trans%orma mai -nt.i si poate ca -ntr2o buna !i& chiar
si temperamentul )a putea %i putin modi%icat. 1+ista si posibilitatea de a ne trans%orma
total& dar cu conditia de a -ncepe cu -nceputul/ cu spiritul. Introduceti -n spiritul )ostru o
%iinta sublima& un ideal -nalt& si concentrati2)a !ilnic asupra lui/ el )a introduce -n )oi
)ibratii noi care se )or propaga -ncetul cu -ncetul p.na -n ad.ncul %iintei )oastre.
9ine-nteles ca este o munca de lunga durata ale carei re!ultate nu le )eti remarca imediat&
dar aceasta nu trebuie sa )a opreasca din drum. itati2)a c.ta )reme i2a trebuit marii ca
sa %asone!e st.ncile3 Asa -nc.t& a)eti -ncredere si cura5& caci -ntr2o !i )eti s%.rsi si )oi prin
a )a %asona 0 st.nca )oastra 0 adica corpul %i!ic.

Capitolul IV MOSTENIREA REGNULUI ANIMAL

>iinta umana este o sinte!a a tot ceea ce e+ista -n uni)ers. Asa -nc.t sa nu )a mire c.nd
ma au!iti spun.nd ca si animalele se a%la -n eaB ele se a%la -n subconstientul omului& sub
%orma de instincte& impulsiuni& tendinte. Viata noastra instinctuala si pasionala repre!inta
o multime de animale pe care a)em sarcina de a le domestici si de a le pune la munca& asa
cum omul a %acut de5a cu calul& boul& c.inele& capra& pisica& oaia& camila& ele%antul si
altele.
;e )remea c.nd Adam si 1)a traiau -n ;aradis& ei con)ietuiau -n %ratie cu animalele si
acestea la r.ndul lor traiau pasnic -mpreuna. Adam le a)ea -n gri5a si toate -l ascultau si -l
-ntelegeau. Cmi )eti spune ca n2ati -nt.lnit niciodata o ast%el de relatare -n nici o lucrare a
)reunui istoricB da& dar daca a)eti la dispo!itie AFasha Vhronica& Analele umanitatii&
puteti a%la ca -nainte de cadere& c.nd %iinta umana a)ea lumina& cunoasterea& %rumusetea&
puterea& toate %ortele naturii erau -n armonie cu ea si o ascultau. 7ar ulterior& c.nd omul a
hotar.t sa asculte si sa urme!e alte )oci si alte )ointe& simboli!ate -n <ene!a prin sarpe& el
si2a pierdut lumina ca si puterea asupra animalelor& -n s.nul carora s2a produs atunci o
ade)arata scindare/ unele au continuat sa urme!e omul si i2au ramas credincioase& altele i2
au declarat ra!boi pentru ca nu au putut sa2i ierte greseala.
9ine-nteles& ma5oritatea oamenilor este departe de a accepta o asemenea idee& ei nu )ad
nici o legatura -ntre natura lor si cea a animalelor. 7ar eu )a pot spune ca multe din starile
noastre interioare au %orma tigrilor& a mistretilor& a crocodililor& a leopar!ilor& a cobrelor& a
scorpionilor& a caracatitelor& -n timp ce altele au %orma pasarilor pline de duiosie& de
bunatate. * -ntreaga %auna misuna -n interiorul nostru. 7aca )a -nchipuiti ca animale
"
preistorice ca dino!aurii& ihtio!aurii& pterodactilii& diplodocus sau mamutii au disparut& )a
-nselati& caci ele e+ista -nca -n noi. Cmi )eti spune/ 07ar nu e+ista at.ta loc -n noi34 7a&
bine-nteles& dar ele e+ista sub o alta %orma -n corpurile noastre/ astralul in%erior si
mentalul in%erior. Trebuie sa -ntelegeti ca importante nu sunt nici %orma si nici
dimensiunea %i!ica a animalului& ci natura sa& chintesenta mani%estarilor sale.
>ara -ndoiala ca ati remarcat ca indi%erent de aspectul sau %i!ic& %iecare animal se
recunoaste printr2o -nsusire proprie. 7espre iepure nu se )orbeste at.t despre modul -n
care se hraneste sau despre urechile sale lungi si mari c.t despre temperamentul sau
%ricos. 7espre lup nu se pomeneste at.t g.tul sau gros sau capacitatea de a parcurge
distante lungi c.t despre instinctul sau de a ucide/ c.nd -i este %oame si ataca o st.na&
deseori nu ucide o singura oaie& c.t i2ar %i su%icient pentru a2si potoli %oamea& ci mai
multe. :eul are drept caracteristica m.ndria si cute!antaB tigrul& cru!imeaB )ulturul&
pri)irea patrun!atoare si dragostea de -naltimiB tapul& sen!ualitateaB porcul& murdariaB
pisica& independenta si supleteaB boul& rabdareaB camila& sobrietateaB cocosul&
combati)itatea& s.a.m.d... 7aca ar trebui sa trecem -n re)ista toate animalele& nu am mai
termina.
7eci& animalele se regasesc -n noi prin calitatile sau prin de%ectele lor. ;e de alta parte
e+ista persoane a caror %igura ne aminteste %igura unui animal. 7eseori& am )eri%icat si eu
c.ta dreptate a)ea %i!ionomistul el)etian :a)ater obser).nd asemanari -ntre anumiti
indi)i!i si unele animale/ purcelusi& berbeci& maimute c.ini& cai& camile& gaini& pesti& etc.
rmariti2)a si )eti putea descoperi o sumedenie de animale -n )oi/ )eti )edea ca un
anume sentiment este un leu& ca un altul este scorpion... <.ndurile corespund lumii
-naripate& ele au o analogie cu pasarile& -n timp ce sentimentele -mbraca un domeniu
%oarte )ast/ reptile& patrupede& oameni si deasemenea elementalii& lar)e& spirite
des-ncarnate... 7in toate populatiile si triburile care au e+istat& nici unul nu a disparut.
Totul traieste -n om& dar )a este greu sa -ntelegeti -n ce %el si -n ce stare a materiei mai
sub!ista ele. ;entru moment eu )a spun doar c.te)a cu)inte& dar )oi sa retineti ca -n om
se regaseste totul/ muntii& lacurile& r.urile& mineralele& metalele& si bine-nteles& animalele.
$i acum sa )edem care este rolul omului8 *mului -i re)ine sarcina de a -mbl.n!i& de a
armoni!a si de a re-mpaca tot ce se a%la -nauntrul sau. Cn acest %el& %iarele )or de)eni
animale domestice care )or munci pentru el. 1ste -n interesul lui& si asta se )ede -n )iata
de toate !ilele/ taranul care are multe animale domestice le pune la lucrul pam.ntului& la
carat& si traieste si se -mbogateste de pe urma produselor lor.
*amenilor le re)ine un rol imens -n creatie& rol pe care l2au uitat -ndepart.ndu2se de
I!)or. 1i nu mai stiu pentru ce sunt predestinati si -n loc sa educe animalele dinauntrul
lor& ei se comporta ca si ele/ se s%.sie si se man.nca unii pe altii. Ceea ce este c.t de c.t
omenesc& sunt hainele& decoratiile& casele& c.te)a carti& c.te)a opere de arta& da& acestea
denota putina caldura& dar )iata interioara nu este prea gro!a)a... -n ea misuna tot soiul de
%iare salbaticeB da& aceleasi instincte& aceleasi po%te& aceleasi cru!imi. $a nu credeti cum)a
ca omul a scapat de animale. 7ar cum nu le )ede& el nu crede ca ele pot e+ista -n
g.ndurile si -n sentimentele sale. $i cu toate acestea e+ista3 <elo!ia& ura& dorinta de
ra!bunare& toate acestea sunt animale. $arcina noastra este acum de a le -mbl.n!i& de a le
dresa p.na la a le aduce -n stare de a ne ser)i. >uria& )anitatea& %orta se+uala& toate trebuie
-nhamate& domesticite& pentru a ne ser)i de ele. Cel ce stie sa domesticeasca %iarele care
traiesc -n el poate sa se bi!uie pe munca lor si prin ele )a trai -n belsug.
10
;ri)iti ce se -nt.mpla -n unele regiuni sau -n unele tari -nca salbatice. 7aca copiii& ograda&
turma nu sunt supra)egheate& daca nu se iau masuri pentru a le apara& %iarele le pot ataca&
ucide si de)ora. Tot ast%el& daca omul nu se stie apara& %iarele )in din c.nd -n c.nd si -i
s%.sie proprii copii. Acestia sunt g.ndurile lui po!iti)e& sentimentele %rumoase& elanurile&
inspiratiile pe care le2a produs. 7aca el nu si le prote5ea!a& ele sunt de)orate de altele& de
%orte ostile care stau la p.nda si care )in sa distruga ograda& turma& copiii... si apoi se
-ntreaba de ce este sarac& nenorocit& slab. 7e c.te ori nu am )eri%icat aceasta3 C.nd cine)a
-mi spune/ 0Am a)ut proiecte %rumoase& dar nu le mai am. Mi2am pierdut inspiratia&
entu!iasmul...4 -mi )ine sa2i spun/ 0Asta ti s2a -nt.mplat pentru ca nu ai %ost )igilent&
pentru ca ai adormit si %iarele au )enit si ti2au distrus totul4. 7e multe ori -nsa nu spun
nimic& caci -mi dau seama ca nu )oi %i cre!ut. $i totusi& cum sa e+plici %aptul ca toate
aceste elanuri %rumoase au disparut8
Aceasta problema a animalelor din om este %oarte importanta. ;entru a le domina trebuie
sa %ii puternic& iar %orta nu se obtine dec.t prin puritate si prin dragoste. Cn India& de
e+emplu& unii asceti sau Goghini care s2au retras -n paduri nu2si %ac gri5i din pricina
%iarelor care se plimba -n 5urul lor %ara a le %ace )reun rau. Animalele sunt %oarte
sensibile& ele simt aura& lumina care emana din aceste %iinte. *amenii sunt cei care si2au
pierdut sensibilitatea& dar ele& animalele& simt. 7eci& pentru a se %ace ascultat de animalele
din interiorul sau& omul trebuie sa sporeasca -n el lumina& puritatea si dragostea& cu alte
cu)inte sa se apropie din ce -n ce mai mult de 7umne!eu. Cn acele momente animalele
simt ca el rede)ine un ade)arat stap.n al lor si sunt obligate sa2l asculte. Alt%el )eti putea
%ace tot ce )eti crede& dar ele tot nu )or asculta.
6u sunt singurul care a %acut aceasta descoperire/ -naintea mea& mii de persoane au
descoperit cum animalele i se supun celui ce merge pe drumul de lumina. 7ar& eu )orbesc
mai cur.nd despre animalele din interior& ca!ul celorlalte nu este at.t de important/ nu
mergeti prea des prin padure cu riscul de a -nt.lni %iare. C.nd am %ost -n calatorie -n India
mi s2a -nt.mplat sa )i!ite! si regiuni unde traiau tigri. Am %ost pre)enit& dar ceea ce este
e+traordinar este ca n2am )a!ut nici macar unul singur. Cum de s2a -nt.mplat asa...8 1i
bine& sau se temeau de mine& simtind ca sunt mai crud dec.t ei si dispareau din calea mea&
sau n2am a)ut acest noroc& nu meritam sa2i -nt.lnesc. Asadar nu stiu daca sunt sau nu -n
stare sa -mbl.n!esc %iare din padure...
$i -n timpul persecutiilor -mpotri)a crestinilor au e+istat ca!uri -n care %iarele& -n arene&
crutau unele )ictime. $i& din contra& altele erau imediat s%.siate. 7ar acolo& nu era
totdeauna ca!ul unor persoane insu%icient de pure sau lipsite de credinta& ci acele
persoane erau predestinate acelui %el de a muri. Caci& %elul -n care omul moare nu este
niciodata )oia -nt.mplarii& %ie ea muscatura de sarpe& prabusirea unei case& apa oparita&
otra)a& -nec& glonte sau cutit& totul este hotar.t de dinainte dintr2un moti) bine determinat.
>iecare %iinta are legaturi proprii cu unul din cele patru elemente& si de la ca! la ca!& cel
care trebuie sa actione!e este pam.ntul& apa& aerul sau %ocul.
7omesticirea propriilor animale este o munca care merita -ntreprinsa si reusita ei atrage
multe a)anta5e. Cine reuseste sa -mbl.n!easca animalele din interiorul sau poate apoi sa
actione!e si asupra celor din e+terior. 6u se poate actiona asupra altora p.na nu s2a reusit
mai -nt.i asupra celor din interior. 1u am )a!ut multi -mbl.n!itori -n multe tari.
9ine-nteles ca simplul %apt ca ei -mbl.n!esc %iarele nu -nseamna neaparat ca au reusit sa2
si stap.neasca %iarele din interiorul lor/ ei au reusit un dresa5 prin teama pe care au
11
inspirat2o animalelor si ele -i asculta& caci nu au -ncotro& dar at.tB c.nd -si slabesc
)igilenta& animalele se arunca imediat asupra lor.
;e )remea c.nd eram ele) de liceu la Varna& -n 9ulgaria& un -mbl.n!itor de serpi a )enit
-ntr2o !i sa %aca o demonstratie -n %ata noastra. 1ra -mbracat -n galben si purta saci cu
serpi de toate %elurile& chiar si )eninosi. $cotea c.ti)a& -i punea pe podium si -ncepea sa2i
%i+e!e cu asiduitate. ;ri)irea sa era e+traordinara si serpii dadeau -napoi. 6oi eram %oarte
impresionati. 7ar la putin timp dupa aceea& am a%lat ca a murit& muscat de unul din serpii
sai. Cu siguranta ca nu %usese su%icient de )igilent. 7aca s2ar %i supra)egheat& daca ar %i
reusit sa se stap.neasca si daca mai ales& ar %i stiut sa radie!e acea dragoste -n %ata careia
chiar si animalele cele mai crude se -nclina& cu siguranta ca nu ar %i %ost muscat.
Cn %ine& sa trecem peste toate acestea. Detineti -nsa ideea ca toate regnurile naturii e+ista
-n noi. $istemul nostru osos corespunde regnului mineralB sistemul circulator regnului
animal& sistemul ner)os regnului uman. rmea!a apoi sistemul auric& mult mai subtil
dec.t reteaua sistemului ner)os si care este limita -ntre lumea umana si cea angelica.
Toate -n)ataturile initiatice sunt de acord asupra acestui punct/ omul este un re!umat al
creatiei& de aceea el este numit 0microcosmos4 sau lumea cea mica prin re%lectarea si
sinte!a 0macrocosmosului4& a lumii celei mari& uni)ersul. Aceasta cunoastere e+plica
munca InitiatilorB din moment ce toate !onele din uni)ers se a%la -n ei& ei stiu ca
declans.nd -n ei anumite miscari& )or reusi sa atinga Cerul. 7ar daca Cerul este continut
-n om& din pacate& tot -n om e+ista si In%ernul. 7a& din pacate toti dia)olii se a%la si ei
acolo. 7in %ericire sunt putin amortiti& parali!ati& cloro%ormi!ati si unii dintre ei nu mai
miscaB dar daca sunt reanimati& asa cum poti reanima un sarpe& esti imediat muscat.
;entru a readuce un sarpe la a %i ino%ensi) el trebuie racit. 1l de)ine periculos la caldura.
1+ista mai multe %eluri de caldura si -n special una dintre ele este %oarte propice tre!irii
sarpelui& adica a %ortei se+uale. 7e c.te ori nu suntem muscati pentru ca -ncal!im prea
mult acest sarpe. 7e aceea Initiatii se straduiesc sa2l raceasca putin& pentru a2l %ace
ino%ensi). Iata la ce ser)este %rigul. Trebuie sa %im putin mai reci -n acest domeniu& dar -n
schimb& sa pastram o alta caldura& cea a inimii. :imba5ul naturii este e+traordinar3 $i cum
ar putea %i -ncal!it acest sarpe8 6u este ne)oie sa )a -n)at eu caci oamenii o stiu prea
bine/ cu alcool& cu a%rodisiace& cu anumite atitudini& cu)inte& pri)iri& par%umuri& mu!ici. Cn
acel moment& sarpele se tre!este& si primul lucru pe care -l %ace& este sa2l muste pe
nesocotitul care l2a tre!it.
$arpele& dragonul se a%la -n noi... si porumbelul& de asemenea& care are o semni%icatie
opusa celei a sarpelui. ;orumbelul si sarpele nu se iubesc. $arpele uraste porumbelul si
porumbelul se teme de sarpe. V2am e+plicat de5a identitatea& din punct de )edere
astrologic dintre )ultur ?porumbel@ si scorpion ?sarpe@. Va reamintiti ca cele patru
Animale s%inte/ leul& taurul& )ulturul si omul corespund la patru semne !odiacale/ :eul&
Taurul& $corpionul si Varsatorul. 7e ce corespunde )ulturul semnului $corpionului8
;entru ca -n trecut )ulturul era cel care ocupa acest loc& dar dupa caderea omului& )ulturul
a %ost -nlocuit de scorpion care repre!inta )ulturul ca!ut. $corpionul trebuie sa rede)ina
)ultur si porumbel -n acelasi timp. Cntregul proces de sublimare al %ortei se+uale este
continut -n acest simbol.

Capitolul V TEAMA

1(
Cn anumite circumstante instinctul este un bun po)atuitor& -n altele -nsa nu. Cn )remurile
c.nd omul se a%la -nca -ntr2un stadiu %oarte primiti)& %oarte aproape de conditia de animal&
instinctul era cel mai bun s%etnic al sauB dar de c.nd& gratie de!)oltarii creierului sau& a
atins un ni)el superior& el a -nceput sa capete si alti ghi!i/ ratiunea si inteligenta& care sunt
acum s%atuitorii pe care trebuie sa -i asculte. Ceea ce -n trecut era acceptabil sau chiar
bun& -n pre!ent nu mai este admisibil. $a luam de e+emplu teama. ;entru animale& %rica
este un ghid %oarte bun/ ea le sal)ea!a& prin ea ele -n)ata. 7ar omului nu2i mai este
permis sa se teama. 7e aceea rolul Initierii a %ost dintotdeauna acela de a -n)ata omul sa
-n)inga %rica. Cncercarile -ngro!itoare la care erau supusi discipolii -n $anctuarele antice
nu a)eau adesea alt scop dec.t acela de a2i obliga sa2si -n)inga aceasta %rica mostenita de
la regnul animal.
6u s2a gasit un alt remediu mai bun -mpotri)a %ricii dec.t dragostea/ daca iubiti nu )a mai
este %rica. $tiinta este si ea e%icienta dar nu -n asa masura cu dragostea& pentru ca
dragostea& ca si %rica& apartine tot de domeniul instinctelor si este mai usor sa stap.nesti
un instinct cu un alt instinct dec.t prin stiinta sau ratiune. C.teodata se poate -nt.mpla ca
ratiunea sa atenue!e %rica dar re!ultatul nu este de lunga durata si nici prea sigur. Cn timp
ce& daca atingeti inima cui)a& el se )a arunca -n %oc pentru )oi. 7aca o %emeie )a )edea
un necunoscut -n pericol& poate ca )a e!ita sa -n%runte riscurile pe care le poate -nt.mpina
sal).ndu2l& dar daca -n pericol este propriul ei copil& ea se )a repe!i sa2l sal)e!e %ara a
mai sta pe g.nduri. :a %el& o %ata tematoare nu )a tra)ersa niciodata noaptea un cimitir&
dar daca trebuie sa o %aca pentru a2si -nt.lni iubitul& o )a %ace %ara nici un %el de e!itare.
7ragostea este aceea care -i da cura5.
Cn alte ca!uri& cunoasterea poate %i -ntr2ade)ar o arma contra %ricii. V2ati ratacit -ntr2o
padure si nu cunoasteti drumulB e normal sa )a %ie %ricaB dar daca stiti cum sa )a orientati&
daca a)eti o lampa& mergeti %ara sa )a temeti. Cntotdeauna ne este teama de ceea ce nu
cunoastem& de ceea ce nu stim cum sa %olosim/ ca si animalele carora le este teama de
%oc& sau primiti)ii care tremurau -n %ata %ortelor naturii& nestiind ce sunt ele. Acum ca
oamenii au a5uns sa -mbl.n!easca aceste %orte& ei lucrea!a -n centrale electrice sau
nucleare action.nd linistiti un buton sau altul& deschi!.nd un robinet& %ara a se teme& caci
stiu ce si cum sa manipule!e. 7ar cine)a care nu este -n tema& bine-nteles ca se )a teme sa
%aca orice mane)ra.
*mul culti)at& omul ci)ili!at nu se mai teme deci de %ortele naturii... dar -n schimb se
teme de ne)asta& de )ecini& de se%i& de boala& de saracie& de moarte si mai ales de ceea ce
spun ceilalti despre el. ;oate ca el nu se teme nici de 7umne!eu si nici de 7ia)ol& dar
tremura de %rica opiniei publice& si este -n stare sa sacri%ice totul pentru ea. 1+ista multe
%atete ale %ricii pe care omul ci)ili!at nu a %ost -nca -n stare sa le -n)inga& caci %rica este
un instinct -nradacinat ad.nc -n su%letul omenescB el trebuie sa duca o lupta -ndelungata
pentru a o -n)inge. >rica -mbraca %orme di%eriteB o gonim -ntr2o parte& ea apare -n alta...

6astratin Aod5a& care nu era prost deloc& remarcase ca& desi nu )oiau sa o recunoasca&
tuturor le era %rica de c.te ce)a si -ntr2o buna !i& pe c.nd ramasese %ara nici o letcaie& se
hotar- sa se -mbogateasca %ac.ndu2i pe oameni sa recunoasca ca se tem. $e duse deci la
$ultan si -i spuse/ 0>ie ca binecu).ntarile lui Allah sa coboare asupra ta3 Am )enit sa2ti
cer o %a)oare/ da2mi )oie sa cer c.te un banut %iecarui supus din regatul tau care poarta -n
el o %rica. 2 A& asta este un lucru marunt si ti2l acord4. Trecu o )reme si 6astratin Aod5a
re)eni cu trei camile -ncarcate cu mone!ile pe care le adunase& caci -ntr2un %el sau altul&
13
toti pe care -i -nt.lnise& do)edisera prin )orbele sau comportamentul lor ca se temeau de
c.te ce)a sau de c.te cine)a. 1l se -n%atisa -naintea sultanului spun.nd/ 0Toti supusii tai
au %ost ne)oiti sa2mi dea c.te un banut& n2a e+istat nici unul care sa nu %i %ost obligat sa2si
marturiseasca cel putin o %rica... asa ca acum am )enit la si la tine ca sa2mi dai un banut. 2
*h& de la mine )a trebui sa pleci cu bu!ele um%late caci eu nu ma tem de nimic.4 7ar&
cum era %oarte generos& -l in)ita pe 6astratin Aod5a sa ram.na la masa si sa man.nce si sa
bea -mpreuna cu el si cu c.ti)a curteni. 7eodata& cam pe la mi5locul ospatului& 6astratin
Aod5a& care era ase!at l.nga $ultan& -i spuse cu )oce tare/ 0Maiestate& -n drumurile mele
am -nt.lnit o %emeie %ermecatoare. ;entru a2ti multumi ca mi2ai permis sa ma -mbogatesc&
as )rea sa ti2o o%er caci este -ntr2ade)ar demna de haremul tau. 7aca )rei& plec chiar acum
sa o caut si sa ti2o aduc. 2 $sst3 6u )orbi asa tare3 spuse $ultanul& o sa auda %a)orita mea.
2 Aha& )e!i deci chiar si tu te temi3 Atunci& haide& da2mi si tu un banut34

Ma )eti -ntreba/ 07ar este -ntr2ade)ar chiar at.t de important sa nu te temi8 ;utem trai
totusi chiar si cu %rica34 7a& este drept& dar ia sa )edem/ -nt.lniti pe drum un c.ine... 7aca
o luati la %uga pentru ca )a temeti de el& c.inele& care simte teama& )a -ncepe sa latre si sa
)a urmareasca& iar alti c.ini )a!.ndu2l& se )or alatura si ei urmarindu2)a si latr.ndu2)a...
si iata cum& pentru ca )2ati temut a)eti acum o -ntreaga haita pe urmele )oastre. 7aca -n
loc sa )a %i temut si sa %i %ugit )2ati %i -ntors catre c.ine ordon.ndu2i sa taca& el )2ar %i
lasat -n pace.
7e alt%el& -n general& c.nd )a pomeniti -n %ata unui pericol& -nainte de a actiona& trebuie sa
ram.neti c.t)a timp nemiscati. 6u )orbiti& nu miscati& str.ngeti puternic pumnul drept
respir.nd pro%und& conect.ndu2)a la 7umne!eu si ast%el )eti putea sa )a dominati
celulele. Apoi )eti %ace ceea ce este necesar pentru a )a sal)a& dar mai -nt.i nu miscati.
7aca %aceti o singura miscare& este ca si cum ati arunca -n aer un bara5/ apa de!lantuita se
)a re)arsa si nu )eti mai %i capabili sa restabiliti situatia. Asa s2a -nt.mplat atunci c.nd au
%ost )a!uti oameni sarind pe %ereastra sau arunc.ndu2se -n %oc.
Cn %ata pericolului& trebuie sa ram.neti imobili si sa )a conectati la ;ro)identaB atunci )eti
simti pacea instal.ndu2se -n )oi& prima conditie pentru ca sa se tre!easca %ortele bene%iceB
le )eti simti& le )eti )edea puterea& caci ele sunt mereu pre!ente -n )oi& dar trebuie sa le
creati conditiile de a se mani%esta.
Aceasta lege este )alabila at.t pentru lumea interioara c.t si pentru cea e+terioara. C.nd
)a simtiti amenintati -n interiorul )ostru 0nu o luati la %uga4& alt%el si acolo inamicul )a )a
urmari si cu c.t )eti alerga mai mult& cu at.t )eti %i mai mult hartuiti si muscati. >aceti ca
si -n ca!ul c.inelui/ -ntoarceti capul& pri)iti2i putin -n ochi pe toti acei monstri care )a
-nspaim.nta si ei o )or lua la %uga. Iata ceea ce )oi nu stiti sa %aceti si -n loc sa tineti piept
pericolului& alergati la %armacie sau la psihiatrie. 1i bine& este calea cea mai sigura pentru
a de)eni )ictima& caci ceea ce mai trebuie sa stiti este ca atunci c.nd )a temeti de ce)a&
creati conditiile pentru ca acel ce)a sa se produca. 7eci& daca )reti& -ntr2ade)ar ca un rau
sa nu se produca& -ncepeti prin a nu )a teme de el. 7e cum )a )or simti puternic& )eti %i
lasat -n pace.
$a luam e+emplul unui barbat care se teme sa -nt.lneasca %emei de!bracate de teama de a
%i tentat si de a2si pierde controlul... ?stiu ca acum& aceasta temere este din ce -n ce mai rar
-nt.lnita& caci acum tentatiile sunt mai cur.nd cele cautate& dar sa luam totusi acest
e+emplu@ ei bine& teama )a %i aceea care )a crea conditiile pentru caderea lui. $i de %apt&
ce este rau -n a )edea o %emeie de!bracata8 6u este nici un rau& rau este a %i slab si a ceda.
1,
;ur si simplu nu trebuie sa %im slabi. 6u trebuie sa esuam si apoi sa ne 5usti%icam
spun.nd/ 0A %ost mai tare dec.t mine4. Cel ce spune ca ce)a a %ost mai tare dec.t el& si2a
semnat singur sentinta. 6imic nu trebuie sa %ie mai puternic dec.t )oi.
C.ti oameni nu se re%ugia!a -n dosul acestei %ra!e/4 A %ost mai tare dec.t mine34 si tuturor
li se pare normal& bine-nteles& pentru ca toti sunt slabi si se -nteleg unii pe altii. 7ar un
Initiat )a spune/4 Iata un om lipsit de )ointa si de cunoastere& care )a -nt.lni mereu ce)a
mai tare dec.t el/ %ie %urie& sen!ualitate& gelo!ie& dorinta de ra!bunare& )a e+ista
-ntotdeauna ce)a care -l )a pune la pam.nt.4 $i atunci& c.nd )a )eni& -n %ine& acel moment
-n care el )a %i stap.n pe situatie8 7aca nu -ncepem -nca din aceasta -ncarnare sa %acem
e%orturi pentru a -n)inge unele din slabiciunile noastre& -n urmatoarea& ne )om a%la -n
acelasi stadiu.
*amenii sunt la discretia temerilor lor %ara sa stie ca ele sunt re!ultatul unei lipse de
cunoastere& a unei lipse de lumina. 7o)ada/ c.nd patrundem -ntr2un loc -ntunecos& nu ne
simtim -n largul nostru p.na -n momentul -n care reusim sa %acem lumina. Vedeti& deci& ce
conclu!ii %ormidabile putem trage de aici pentru )iata spirituala3 Cntunericul este
ignoranta si ne este %rica pentru ca simtim ce pericole pre!inta ea.
7aca apro%undam aceasta problema& )om constata ca -nsasi morala care le2a %ost data
oamenilor are la ba!a %rica/ %rica de a2i )edea ced.nd slabiciunilor lor. ;entru cei
puternici& care au capacitatea de a se stap.ni& totul este bun si lor totul le este permis. 7ar
cu cei slabi trebuie luate -ntotdeauna masuri de pre)edere/ trebuie sa li se inter!ica chiar
si Cerul& caci Cerul -i )a -nnebuni. <.nditi2)a/ c.nd sunteti slabi& totul de)ine periculos/
dragostea& %rumusetea& puritatea& lumina& bucuria... $i chiar si a trai este periculos. $i
atunci ce mai ram.ne8 6imic. C.te reguli nu au %ost in)entate din cau!a slabiciunilor
omenesti3 7ar -n !iua -n care omul )a de)eni mai puternic& ceea ce -i este acum inter!is& -i
)a %i atunci recomandat. C.nd anumite reguli morale nu2si )or mai a)ea ratiunea de a %i&
ele )or %i suprimate. C.nd omul nu )a mai %ura sau nu )a mai %i adulter& care )a mai %i
ratiunea acestui %el de porunci8... $i eu )a )oi spune chiar ca institutia casatoriei a %ost
in)entata doar atunci c.nd dragostea a -nceput sa dispara. ;entru ca oamenii nu au mai
stiut ce -nsemnea!a ade)arata dragoste& a %ost necesar ca ei sa %ie legati printr2un contract.
Alt%el& ade)arata casatorie este -nsasi dragostea. 6atura nu recunoaste dec.t aceasta
casatorie. Cn %ata societatii& daca nu ati %ost la primarie sau la biserica& nu sunteti
casatoriti& dar natura nu recunoaste aceasta casatorie& ea nu recunoaste dec.t dragostea. $i
aceasta este at.t de ade)arat3 Casatoria a %ost instituita& dar reuseste ea oare sa -mpiedice
oamenii de a se desparti8 6u& singura care -i poate tine -mpreuna este dragostea.
V2am spus ca dragostea constituie cea mai buna arma -mpotri)a %ricii si )2am dat si
e+emple. 7ar& -n realitate& singura 7ragostea -ndreptata catre Creator& daruita Celui care
conduce totul& care distribuie totul& care detine toate bogatiile& care este Cel mai %rumos&
Cel mai puternic& poate sa )a dea -ntr2ade)ar sentimentul ca sunteti la adapost. $i c.nd )a
simtiti la adapost& -ntr2ade)ar nu )a mai este %rica/ iata o importanta lege psihologica. 7ar
psihologii pre%era sa se ocupe de toate de!echilibrele si aberatiile mai cur.nd dec.t de
sentimentele care permit omului sa iasa -n)ingator -n toate situatiile )ietii. ;ri)iti2i pe cei
care au acceptat martiriul pentru credinta& pentru o idee/ de unde )enea %orta lor8... Atunci
)oi de ce sa ram.neti toata )iata -n situatia de a tremura -n %ata unor lucruri minore8
;ri)iti un om cu bani/ pri)iti2l cum merge& cum da ordine& cum -ncearca sa se impuna...
7ar ia sa2i luati banii si )edeti ce se -nt.mpla cu el/ este prabusit& se sinucide pentru ca nu
15
se mai simte aparat de nimic. 7eci puterea lui sta -n bani& el -nsusi nu era nici tare& nici
puternic.
$e spune -n 1)anghelii ca cei ce se tem nu )or intra -n Cmparatia lui 7umne!eu 2 aceasta
do)edeste c.t este de important pentru un discipol sa2si -n)inga teama. 1l poate a)ea alte
)irtuti& dar daca este temator& toate celelalte )irtuti nu2i sunt su%iciente pentru a2i permite
sa intre -n Cmparatia 7omnului. Aceasta )a mira8 6u& nu trebuie sa )a mire. 7e c.te ori
nu s2a obser)at ca %rica se opune mani%estarii celorlalte calitati3 :uati& de e+emplu& %rica
de singuratate& de saracie& de de!onoare& de boala& de moarte care -i %ace pe unii oameni
lasi& necinstiti& cru!i& egoisti3 C.te crime nu se comit de catre oameni care se tem sa nu
piarda un lucru la care tin %oarte mult si de care se agata3 Cn Antichitate& cel ce )oia sa %ie
considerat Initiat trebuia sa -n%runte -ncercari -n care sa do)edeasca ca2si -n)insese %rica.
$i noi& la r.ndul nostru& trebuie sa -n)ingem %rica& stiind ca -n dosul -ncercarilor la care
suntem supusi& a pericolelor care ne ameninta& sta ascuns 7umne!eu. 7a& 7umne!eu este
Cel ce sta ascuns -n spatele -ncercarilor noastre& pentru a ne instrui. 7e aceea& pentru a ne
elibera de %rica& trebuie sa -n)atam sa ne uitam complet pe noi -nsine pentru a ne re%ugia
-n constiinta legaturii noastre cu 7umne!eu.
7aca este scris ca trebuie sa dispareti& unde )reti sa )a mai ascundeti8 $2a -ncercat
scoaterea unor oameni -n a%ara oricarui pericol& duc.ndu2i %oarte departe& -n locuri unde
domnea linistea& dar -n momentul -n care au a5uns la re%ugiu& moartea i2a surprins -ntr2un
alt %el. Cn loc sa ne temem& trebuie sa ne spunem ca suntem -n m.inile 7omnului si ca tot
ceea ce se )a -nt.mpla este hotar.t de 1l. 7aca 1l considera ca noi suntem de %olos aici&
ne )a sal)a& daca nu& )a decide sa plecam. 1ste inutil sa pretindem ca noi ne putem pastra
)iata& ea nu ne apartine& ea apartine 7omnului. >rica este consecinta acestei necunoasteri.
7e aceea& pentru a -n)inge %rica& trebuie sa ne consacram )iata 7omnului& pentru ca 1l sa
dispuna de ea dupa cum )a crede de cu)iinta. $ingura temere pe care a)em )oie sa o
a)em si este chiar necesara este aceea de a nu -ncalca legile di)ine. Cel ce nu se teme de
aceasta este pierdut& si toate pericolele -l p.ndesc. Teama de a nu -ncalca legile di)ine este
un sentiment sal)ator& care trebuie sa %ie mereu pre!ent -n su%letele noastre.
7eci& de acum -nainte& ori de c.te ori )a )eti a%la -n %ata unor greutati& -n loc sa )a temeti
si sa o luati la %uga& -ncercati sa le tineti piept& alt%el dusmanii nu )a )or lasa. ;entru a
-n)inge dusmanii din planurile astral si mental& trebuie sa %iti cura5osi& adica sa a)eti
dragostea si lumina& caci lumina ?cunoasterea@ si caldura ?dragostea@ produc %orta care )a
)a permite sa -i -n)ingeti.

Capitolul VI CLISEELE

7aca )eti -ntreba un biolog despre ereditate& el )a )a spune ca toate trasaturile
caracterului pe care un copil le pre!inta la nastere sunt continute -n cromo!omi si ca
modi%ic.nd cromo!omii se poate actiona asupra caracterului. 1ste ade)arat ca
cromo!omii contin elementele necesare %ormarii caracterului unui copil& dar ei nu
constituie dec.t aspectul biochimic al problemei.
$tiinta e!oterica a%irma ca tot ceea ce e+ista pe pam.nt -si are dublul. Tot ast%el si corpul
nostru %i!ic are un dublu/ corpul eteric& care are e+act aceeasi %orma& aceleasi %unctiuni ca
si el& %iind constituit -nsa dintr2o materie di%erita& mult mai subtila. Corpul eteric este
sediul memoriei& el este cel care are proprietatea de a -nregistra si de a pastra memoria
e)enimentelor e+terioare& dar si a propriilor noastre actiuni& dorinte si g.nduri.
16
;utem compara aceste -nregistrari cu niste clisee %otogra%ice care ne permit sa copiem
aceleasi imagini -n mii de e+emplare. *data -nregistrat %iecare g.nd& sentiment sau
actiune& se )a repeta -n mod obligatoriu/ asa se naste un obicei. ;entru a schimba un
obicei& trebuie sa schimbam cliseul.
7ar )eti -ntelege mai bine daca )a )oi da un e+emplu. Ce este o sam.nta8 n cliseu.
Traseele liniilor de %orta nu sunt )i!ibile& dar ia sa o puneti -n pam.nt si sa o udati/ soarele
o )a -ncal!i si -n cur.nd )eti )edea apar.nd un colt& o tulpina& %run!e... Totul e+ista
dinainte desenat -n interiorul sam.ntei de catre o m.na %oarte inteligenta. Cum alt%el s2ar
putea e+plica toate aceste proportii& aceste dimensiuni& toata aceasta %rumusete a unei
plante& daca nu ar e+ista& ascuns -n %iecare sam.nta& c.te un cliseu ale carui linii de %orta
sa canali!e!e energiile8 Tot asa& daca unii oameni sunt mereu -mpinsi spre a comite o
anume crima& aceasta se -nt.mpla pentru ca e+ista -n ei& depuse& anumite clisee& care& ca si
liniile de %orta& -i -mping -n acea directie.
:a -nceput& nu se stie c.nd anume& poate -n aceasta )iata& sau poate -n alta& ei au a)ut un
g.nd& un sentiment& au %acut un gest care s2a imprimat pe materia eterica a creieruluiB si
acest cliseu odata gra)at& ei repeta mereu acel gest sau sentiment pentru ca natura este
%idela. 7e aceea )a spuneam mai -nainte ca cromo!omii nu sunt su%icienti pentru a
e+plica temperamentul unui copil& acesta )ine mult mai de departe. 7ar biologii& care n2
au studiat niciodata aceste probleme din punct de )edere initiatic& nu stiu ca -n corpul
eteric al omului se gasesc clisee anterioare )ietii pre!ente& si ca tocmai ele au o
importanta superioara celei a cromo!omilor.
$a anali!am c.te)a ca!uri %oarte simple din )iata cotidiana. Cine)a studia!a pianul. 7aca
negli5ea!a legile -nregistrarii& el -ncepe sa studie!e o piesa noua c.nt.nd2o repede si cu
mai multa sau mai putina atentie. 9ine-nteles ca -n aceasta rapiditate si neatentie %ace cel
putin o greseala& daca nu mai multe. Iar aceasta greseala& odata -nregistrata -n
subconstientul sau& s2a %i+at/ si dupa (0 sau 30 de ani& chiar atunci c.nd )a sti bucata pe
dina%ara& daca nu se )a supra)eghea& )a repeta greseala -n acelasi loc& caci cliseul e+ista3
7e aceea eu -i s%atuiesc pe mu!icieni sa -nceapa sa studie!e o piesa noua %ara graba& nota
cu nota& lu.ndu2si at.ta timp c.t este necesar pentru a a)ea un cliseu impecabil. Apoi )or
putea sa c.nte din ce -n ce mai repede& si )or c.nta %ara greseala& caci -n subconstient a
%ost imprimat cliseul corect.
Ceea ce )a spun acum este )alabil -n toate domeniile. 7aca nu aplicati aceasta metoda&
)eti %i obligati sa re-ncepeti de patru& de cinci& de !ece ori si asta -nca nu este tot& )a trebui
sa %iti atenti tot timpul si asta -nsemnea!a multe e%orturi inutile. Cn timp ce& cu
-ntelepciune si inteligenta puteti economisi si e%orturile& si timpul. 6u trebuie sa ne
grabim& trebuie sa lucram atenti la primul cliseu pentru ca el sa %ie per%ect. *bser)ati un
gra)or/ daca este grabit sau ner)os& el trasea!a pe metal o linie usor str.mba si apoi& s2a
terminat& n2o mai poate sterge& este gra)ata. 7ar oamenii nu prea sunt buni psihologi/ ei
se reped asupra lucrurilor sau a %iintelor %ara atentie& %ara delicatete sau preci!ie comit.nd
ast%el erori pe care le repeta apoi toata )iata. >ac ulterior e%orturi pentru a le remedia& dar
-n )anB aceleasi prostii& aceleasi slabiciuni& aceleasi )icii se repeta la in%init. Caci aceasta
lege este )alabila -n toate domeniile. n om se apuca de %umat& de -mbratisat %ete& de
bagat m.na -n bu!unarele altora& si s2a terminat& cliseul.1ste imprimat -n memoria
celulelor& el se )a repeta mereu. 1ste la %el ca -n imprimerie. 7aca nu schimbati cliseul&
)eti imprima mereu acelasi te+t.
17
Cunoasterea ne %ereste de suparari& de deceptii si de amaraciuni. 7ar oamenii care nu au
instructori& -si permit c.te putin din orisice si totul se -nregistrea!a. 6atura este %idela si
corecta& ea -nregistrea!a totul. *bisnuiti sa spuneti/4 >ac asta doar o data& pentru prima si
ultima data34 dar %apta s2a -nregistrat si )eti -ncepe de doua ori& de trei ori de !eci de ori...
7e aceea nu este de loc recomandabil sa )a lansati -n a)enturi riscante cu titlu de
e+periente& asa cum este asta!i obiceiul& mai ales la tineri& care )or sa guste totul& sa
cunoasca totul& sa e+perimente!e totul. $i atunci se arunca -n placeri& pasiuni& nebunii/
drogul& )iolenta& se+ualitatea %ara %r.u... 7a& dar iata ca& odata gra)at cliseul& c.nd tinerii
)or sa se redrese!e si sa urme!e o alta cale& ei nu o mai pot %ace si de aici )ine tragedia.
$i totusi& e+ista un mi5loc de a scapa de sub in%luenta cliseelor )echi. Metoda este simpla/
trebuie pregatite clisee noi& a).nd o alta atitudine& obisnuiti2)a sa a)eti g.nduri si
sentimente di%erite& sa %aceti alte gesturi. Cncepeti& ast%el& o noua -nregistrare.
$a luam ca e+emplu un tren/ orisice ati -ntreprinde& el )a merge numai pe directia sinelor
pe care a %ost plasat si daca )reti sa mearga -n alta directie& )a trebui sa montati alte sine.
1i bine& cliseele sunt niste sine& si discipolul trebuie sa trase!e -n el -nsusi alte sine& adica
sa2si propuna un alt ideal& alte tendinte& alte interese. 7aca nu stie cum sa procede!e&
degeaba )a spune/ 4Am sa ma schimb& am sa ma -mbunatatesc. 7ata )iitoare )a merge
mai bine4... dar cum el nu a %acut nimic pentru a se -mbunatati& si data )iitoare )a %i la %el
ca cea precedenta& iar trenul )a trece prin acelasi loc. 6u este ne)oie sa spuneti nimic& dar
sa schimbati directia sinelor& adica sa introduceti un cliseu nou/ trenul )a urmari aceasta
noua directie. 7ar trebuie sa %iti constienti de %aptul ca introducerea unui nou cliseu nu
-nsemnea!a stergerea celui )echi/ nu& el nu se sterge& el ram.ne -n arhi)e& -n subconstient&
numai ca este ascuns sub alte straturi. 7ar pentru ca el sa ram.na -ngropat acolo& trebuie
sa %iti de o deosebita )igilenta& alt%el cum ati sca!ut )igilenta& )echiul cliseu se )a
mani%esta.
Trebuie sa stiti ca nimic nu se sterge& nimic nu dispare& pentru ca inteligenta cosmica&
care tine %oarte mult sa aibe arhi)e& a a)ut gri5a sa pastre!e -ntreaga istorie a lumii& tot
trecutul de mii de ani. 7e ce credeti ca oamenii sunt singurii care pastrea!a arhi)e8
6atura le pastrea!a si ea& alt%el ar %i -mpiedicata -n acti)itatea ei. $i chiar si )oi& pe
parcursul e)olutiei )oastre& s2ar putea -nt.mpla sa a)eti ne)oie sa )a cunoasteti )ietile
trecute. Cum le2ati putea cunoaste daca totul s2ar sterge si daca nicaieri aceste )ieti
trecute nu ar %i mentionate8 Cn realitate nimic nu s2a sters si daca a5ungeti sa accedeti la
aceste arhi)e& puteti sa )a cititi -ntreaga istorie& di%eritele tari -n care ati )ietuit& ce ati %ost&
lucrurile importante pe care le2ati -n%aptuit sau crimele pe care le2ati comis. $i )eti
-ntelege atunci :egile =armei& moti)ul pentru care acum )a a%lati -ntr2o situatie sau alta.
7aca Marii Initiati ne2au adus o -ntreaga stiinta re%eritoare la Hustitia 7i)ina& este pentru
ca ei au a)ut posibilitatea de a %ace acest studiu. $i )oi puteti %ace aceleasi studii si )eti
a5unge la aceleasi conclu!ii. 7rumul e+ista& este su%icient sa -l parcurgeti.
nele persoane sunt obsedate de g.nduri sau de sentimente asemenea unor roiuri de
)iespi de care nu pot scapa. Cum se e+plica aceasta8 1ste mult de e+plicat. $patiul este
strabatut de tot %elul de %orte& de curenti& de entitati care au %ost create de %iintele care -l
populea!a. nele dintre creatiile noastre sunt %oarte %rumoase& dar altele sunt
monstruoase si c.nd gasesc o poarta deschisa& ele intra. 7aca nu sunteti prudenti& atenti si
legati de lumea sublima si )a lasati mintea& su%letul& inima deschise tuturor hoinarilor din
spatiu& )eti putea %i deseori incomodati. $i in)ers& daca stiti cum sa )a pregatiti interior
1E
puteti sa atrageti doar %orte bene%ice care )or )eni sa )a )i!ite!e sau sa )a -nsoteasca
pentru a )a inspira si a )a bucura tot timpul.
Veti spune/&47ar g.ndurile si sentimentele constituie clisee34. 6u& sunt %orte pe care
cliseele le atrag. $i atunci ce sunt cliseele8 Atitudinile& obiceiurile pe care ni le2am %ormat
sunt cele care determina %elul in%luentelor pe care noi le atragem. 7aca cliseele sunt
%oarte %rumoase& imaginile care )or )eni sa se imprime -n )oi )or %i %oarte %rumoase& dar
daca aceste clisee sunt de%ormate& bine-nteles ca nu )a iesi ce)a prea gro!a).
Ase!ati un talisman bene%ic unde)a& si el )a atrage in%luentele corespun!atoare %ortelor cu
care este impregnat& -n timp ce un talisman male%ic& ase!at de e+emplu pe pragul unei
case& )a atrage asupra locuitorilor casei tot %elul de nenorociri. $i iata cum& din ne%ericire&
oamenii poarta -n ei -nsisi 0talismane0 male%ice pe care le2au pregatit de multa )reme
datorita ignorantei lor si )iciilor lor si cu care nu %ac altce)a dec.t sa atraga raul.
;entru a modi%ica destinul& trebuie schimbate cliseele& adica %acute e%orturi pentru a crea
noi obisnuinte& noi atitudini& p.na ce )echiul cliseu )a %i acoperit de unul nou. 7e
e+emplu& un om se hotaraste ca nu2si )a mai calomnia )ecinul sau ca nu se )a mai
-n%uria. 7ar iata ca& -ntruc.t nu a schimbat cliseul& la prima -ncercare ratea!a. 1ste
deceptionat& su%era& regreta& -si promite ca cu pro+ima oca!ie se )a comporta alt%el... 7ar
si data )iitoare po)estea se repeta identic. ;entru ca sa nu se mai -nt.mple la %el& el
trebuie sa %aca e%ortul de a modi%ica ce)a -n ceea ce %ace si -n modul -n care o %ace si
atunci c.nd reuseste o data& are toate sansele de a reusi si datile urmatoare& caci noul
cliseu se gra)ea!a din ce -n ce mai ad.nc. Aceasta este )alabil pentru toate celelalte
tendinte negati)e de care )reti sa scapati/ necinstea& sen!ualitatea& m.ncarea %ara masura&
lenea si altele. 7in !iua -n care ati reusit sa implantati -n )oi cliseul ideal& din !iua aceea
puteti dormi linistiti& caci el )a %i cel care se )a ocupa de a atrage tot %elul de lucruri
minunate care )or -ncepe sa )ina la )oi de la marginile uni)ersuluiB de cum )ad noile
clisee pe care le2ati introdus -n )oi& ele pornesc la drum... dar a)eti rabdare& caci este
ne)oie de timp pentru a parcurge milioanele de Filometri pentru a a5unge p.na la )oi3
7estinul omului este -nscris -n cliseele cu care el )ine pe pam.nt. C.nd pri)im copii mici&
ei ne -nc.nta caci au un aer at.t de ne)ino)at3 7ar daca am cunoaste cliseele cu care
acesti copii au )enit pe lume si la ce acte -i )or -mpinge aceste clisee -n !iua -n care ele se
)or mani%esta& ne2am minuna mai putin. >iecare )ine pe pam.nt cu cliseele pe care si le2a
pregatit -n -ncarnarile anterioare& iar g.ndurile si sentimentele care )in sa -l chinuie nu
sunt altce)a dec.t consecintele cliseelor pe care el si le2a %ormat. Cn timp ce& -n cel ce si2a
%ormat clisee bune& orice s2ar -nt.mpla& nimic rau nu poate patrunde. 1l simte doar -n
prea5ma lui curentii rai& dar este aparat.
$i acum& )a )oi mai da -nca o metoda. $unteti cuprinsi de g.nduri sau sentimente
negati)e si orice ati -ntreprinde pentru a le goni& nu reusiti& ele continua/ nu lucrati -nca de
su%icienta )reme la schimbarea cliseelor pentru ca aceasta munca sa -si arate de5a
re!ultatele. Ce puteti %ace atunci& -n aceasta situatie8 ;uteti lua o atitudine de obser)ator.
Va -ndepartati putin si -ncepeti sa obser)ati linistiti toate aceste %iinte si entitati rele&
mani%estarile lor& mane)rele lor. 6umai simplul %apt ca le luati sub obser)atie )a plasea!a
de5a deasupra lor si atunci iata ce se petrece/ c.nd se simt obser)ate& -ncep sa %ie
stingherite... si daca -n acel moment proiectati asupra lor niste ra!e de lumina& ele se
-mprastie pentru ca nu le place lumina. 1le pot re)eni& si este aproape sigur ca )or re)eni
?at.ta )reme c.t -nca nu ati instalat -n )oi clisee noi& ele )or re)eni@& dar le )eti pune din
1"
nou sub obser)atie& )eti proiecta din nou asupra lor un %ascicul de lumina si ast%el )eti
s%.rsi prin a le -nlatura. 7a& pur si simplu pentru ca )2ati plasat deasupra lor. Iata secretul.
Cn )iata e+ista o lege/ cel care se a%la deasupra detine suprematia& puterea de comanda&
dreptul de a pretinde& de a ameninta. Chiar daca este nebun& un rege poate pune -n
miscare o armata -ntreaga. 7e ce8 ;entru ca prin po!itia sa& el este superior. 7eci& si )oi&
daca prin )igilenta )a plasati deasupra acestor entitati& ele sunt obligate sa )a dea
ascultare. Iata& a)eti acum metode. 7eci& de acum -nainte& -n loc sa pl.ngeti& sa )a
smulgeti parul din cap& %olositi2le. Metoda cea mai e%icienta este bine-nteles aceea de a
schimba cliseele& dar este ne)oie de mult mai mult timp si e%ort.
Vedeti c.te lucruri sunt de -n)atat3 Viata este at.t de )asta si de bogata -nc.t -nca nici nu
stim ce este ea de %apt3 7e aceea este necesara o $coala Initiatica pentru a -n)ata cum sa
lucram -n aceasta )iata& cum sa declansam sau& din contra& sa neutrali!am o %orta sau alta.
6umai cu aceasta conditie )a puteti de!)olta armonios.

CA;IT*:: VII ALTOIUL

1+ista o stiinta cu a5utorul careia& daca o cunoaste& omul poate nu numai sa2si remedie!e
de%ectele& pasiunile& tendintele in%erioare& ci chiar sa pro%ite de pe urma lor. Aceasta
stiinta este cea a altoirii.
$titi& desigur& ca agricultorii au gasit aceasta tehnica pentru a ameliora calitatea %ructelor.
7aca& de e+emplu& unui par salbatic %oarte )iguros& dar care nu produce dec.t %ructe
salbatice i se pune un altoi de la un par de o calitate e+celenta& acesta )a pro%ita de
)igoarea arborelui salbatic si )a da niste pere minunate. 7ar& -n aceasta operatie& trebuie
cunoscute legile naturii& caci nu orice altoi poate %i gre%at pe orice %el de arbore. 1+ista
a%initati si corespondente si -ntre %ructe& iar pe un arbore care %ace %ructe cu s.mbure nu
poate %i altoit un altul care %ace %ructe cu seminte.
*amenii se considera e+perti -n aceste tehnici& dar c.nd este )orba de domeniul lor psihic
sau spiritual& nu mai sunt la %el de capabili& nici la %el de -ndem.natici. Vedem sa)anti
cunoscuti& mari scriitori& artisti& %ilo!o%i& oameni politici tributari unor )icii& unor pasiuni
de care nu se pot lepada. C.ti artisti %oarte talentati& chiar geniali& au %ost )ictimele
patimii bauturilor& ale drogurilor& s2au ruinat la 5ocuri de noroc sau din cau!a %emeilor. 6u
am sa2i numesc aici... si au murit a).nd aceste slabiciuni. 7aca ar %i cunoscut legile
altoirii ar %i putut gre%a pe aceste slabiciuni calitati si )irtuti.
Cum trebuie procedat8 $a presupunem ca -ntretineti o relatie de dragoste %oarte sen!uala.
Considerati2o ca pe o %orma minunata& un copac %ormidabil din care puteti e+trage
energiile altoind pe el o ramura dintr2o alta dragoste pura& nobila& ele)ata... si atunci&
se)ele produse de natura )oastra in%erioara )or urca& )or circula prin aceste ramuri& prin
aceste amprente& aceste noi circuite trasate -n creierul )ostru& )or produce niste %ructe
e+traordinare& o dragoste miraculoasa care )a )a aduce inspiratii si -nc.ntari
nemai-nt.lnite. Cn loc sa )a %aca )iata imposibila& sen!ualitatea )a )a ser)i ca o %orta
puternica care )a )a conduce p.na la Mama 7i)ina& p.na la Tatal Ceresc. $i daca
)anitatea )oastra este aceea care )a consuma toate %ortele& toate energiile& puteti %ace
deasemenea un altoi. 7aca -n loc sa doriti mereu sa apareti glorios -n %ata lumii& a
nai)ilor& a prostanacilor& )eti lua hotar.rea de a mobili!a aceasta )anitate si a o pune -n
slu5ba unui ideal& ea )a de)eni o %orta %ormidabila care )a )a stimula& )a )a proiecta catre
Cer& si -ntr2o !i ea se )a trans%orma din )anitate -n glorie di)ina.
(0
7aca sunteti coleric& este posibil ca din cau!a acceselor de %urie sa )a %i distrus de5a p.na
acum c.te)a prietenii si sa )a %i stricat unele premise bune pentru )iitor. 1i bine& a)eti
posibilitatea de a trans%orma aceasta %orta brutala& care i!bucneste ca un tunet& de a o
sublima& prin altoire& de)enind un neobosit luptator pentru a combate si a -n)inge tot ceea
ce este in%erior& un soldat al lui Aristos& un ser)itor al lui 7umne!eu& de ne-n)ins. Cn loc
sa distrugeti ceea ce este minunat& %orta )oastra martiana )a )a a5uta sa construiti. 1ste
su%icient sa gasiti altoiurile potri)ite.
Cliseele si altoiurile sunt doua metode di%erite pe care trebuie sa -n)atati sa le utili!ati.
Cliseele trebuie sa le -nlocuiti& dar cu altoiurile este altce)a& este su%icient sa le adaugati.
;entru altoire trebuie sa pastrati radacinile& sa nu le smulgeti niciodata& caci ele sunt
%oarte )iguroase ca si trunchiulB pe ele trebuie sa aplicati altoiul& pentru ca ele sunt cele
care contin %orta. Aceste %orte le puteti lega de o entitate& de un spirit luminos& de un -nger
sau de un arhanghel. Acestea sunt altoiurile. Toti Initiatii au %ost obligati sa puna altoiuri&
s2au legat -ntotdeauna de %iintele cele mai sublime& iar %ructele pe care le2au dat au %ost
din cele mai bune.
Veti spune/ 4Cn istorie e+ista un anume erou& un anume s%.nt& un anume pro%et& pe care -l
admir si care ma inspira. Cn el )oi a%la altoiurile pe care le caut.4 7a& e+ista si aceasta
posibilitate& dar cum ei se a%la unde)a departe& -n trecut& nu le )eti putea )orbi si nici nu
)eti putea intra -n relatie cu ei ca si cu o %iinta )ie. $au chiar si atunci c.nd& dintre cei -n
)iata pe care -i cunoasteti& alegeti ca model un prieten& un %iloso%& un artist pe care -l
admirati& este bine& dar altoiurile )or %i -ntotdeauna imper%ecte& caci acele %iinte au si ele
anumite slabiciuni& anumite lipsuri& nu sunt de neclintit& nici absolut de puternici&
generosi& luminosi sau plini de caldura.
1+ista -nsa o %iinta care depaseste -n inteligenta& -n dragoste& -n putere& -n genero!itate
toate %apturile pe care le putem -nt.lni pe pam.nt& si care constituie o mare sursa
distribuitoare de altoiuri/ aceasta este $oarele. :ui trebuie sa )a adresati pentru a )i le
procura. 7e acum -ncolo& -n timp ce )eti contempla rasaritul $oarelui& -i )eti spune/ 4*&
dragul meu $oare& doresc sa -nteleg at.t de multe lucruri& dar ma simt at.t de limitat3 7e
aceea ma -ntorc catre tine care esti lumina& care lumine!i -ntreg pam.ntul& ca sa2mi
daruiesti si mie& te rog& c.te)a altoiuri din inteligenta ta.4 $i el )i le )a darui& gratuit& )a
garante!3 $i atunci )eti pune aceste altoiuri -n creierul )ostru. $2ar putea sa )a trimita
chiar si un specialist& daca )oi nu stiti cum sa procedati. Apoi )eti putea cere si alte
altoiuri/ de bunatate& de %rumusete& de inteligenta... Cn $oare se a%la totul& puteti sa cereti
tot ceea ce doriti. 6umai sa nu cereti toate altoiurile deodata& ci unele dupa altele& caci -n
timp ce )a )eti ocupa de unul& celelalte se )or usca si )or muri.
nii dintre )oi se -ntreaba daca glumesc... 6u& )orbesc %oarte serios& si tot ceea ce )a
spun acum a %ost )eri%icat de mine timp de ani de !ile. $i -nca nu )2am spus totul -n
aceasta pri)inta& dar ceea ce eu nu )a )oi spune& )a )a spune $oarele -nsusi. Tot ceea ce
cunosc eu& mi2a %ost comunicat de catre $oare. $unteti mirati a%l.nd ca $oarele poate %ace
re)elatii& dar acesta este ade)arul3
n mare maestru )a poate da c.te)a altoiuri& este posibil& pentru ca& -n mod simbolic& prin
lumina si caldura lui ?-ntelepciunea si dragostea@ el este un repre!entant al $oarelui& dar
nici un maestru nu poate %i comparat cu $oarele. 9ine-nteles ca un om poate %i
asemanator lui& -n masura -n care el luminea!a& -ncal!este si )itali!ea!a %apturile din 5urul
lui. 7ar el& $oarele& luminea!a& -ncal!este si hraneste -ntregul pam.ntB prin el totul se
(1
naste& creste si se coace. ;uterea unui Initiat nu poate %i at.t de mare& chiar daca el %ace
bine oamenilor. 6imeni nu se poate asemui $oarelui.
Da!ele $oarelui au puterea de a -nlocui tot ceea ce este u!at& impur sau -ntunecos -n )oi&
cu conditia sa -n)atati cum sa le primiti. 7aca )a deschideti lor cu tot su%letul& ele -ncep
sa lumine!e/ ele -nlocuiesc omul )echi din )oi si )a regenerea!a& )a re-nnoiesc& )a
re-n)ieB g.ndurile )oastre& sentimentele& %aptele& toate de)in altele. 7in pacate& oamenii
care simt sen!atii gro!a)e c.nd man.nca& beau& %umea!a sau se -mbratisea!a nu simt
nimic atunci c.nd se a%la -n %ata $oarelui. Aceasta este din cau!a ca se a%la la un ni)el de
)ibratii prea sca!utB si atunci& tot ceea ce este in%erior -i impresionea!a& actionea!a asupra
lor& -n timp ce ra!ele $oarelui -i lasa indi%erenti. 7ar& cu c.t discipolul a)ansea!a&
e)oluea!a& el de)ine mai sensibil la ra!ele $oarelui si ele produc -n el re)elatii& -nc.ntari&
sen!atii cu ade)arat ceresti.
Iata -nca un lucru complet nou/ psihologia -nca nu a descoperit ca de noi depinde ca
ra!ele $oarelui sa produca -n su%letul nostru& -n inima noastra& %enomene de cea mai mare
importanta& care ne pot regenera& renaste. 7ar bine-nteles ca trebuie sa ne pregatim& alt%el
)om ram.ne mereu -n a%ara $oarelui. Trebuie sa ne pregatim cu c.te)a !ile -nainte& cu
luni -nainte pentru a %i liberi& luci!i& pentru a simti ce sunt ra!ele $oarelui& c.t sunt de
puternice& de pure& de di)ine.
7ar cel mai puternic& cel mai sublim altoi este acela de a te lega la 7omnul& spun.nd/
47oamne& eu simt ca nu sunt nimic. Accepta& Te rog& sa patrun!i -n mine& sa lucre!i si sa
Te mani%esti -n mine. 1u )reau sa lucre! pentru Cmparatia si pentru 7reptatea Ta.4 $i daca
-n acel moment 7umne!eu accepta copacul )ostru& adica pe )oi -nsi)a& care -n trecut
produceati %ructe ce nu puteau %i m.ncate& )a produce pe )iitor %ructe delicioase si
par%umate. Au ramas doar radacinile si trunchiul& dar altoiul& adica lumea in)i!ibila&
lumea di)ina& lumea cereasca a produs %ructele $ale. Ce s2a -nt.mplat -n %apt8 Ati
consacrat Cerului toate %ortele brute si clocotitoare din interiorul )ostru& si Cerul le2a luat
pentru a le trans%orma. $e -nt.mpla sa gasiti -n padure pere mici salbatice& necomestibile&
dar daca le puneti c.te)a minute -n cuptor& ele de)in dulci si comestibile. Ce s2a petrecut8
Caldura le2a trans%ormat. $i daca omul este -n stare sa %aca ca niste pere sa de)ina bune
de m.ncat& oare credeti ca nu este -n stare lumea in)i!ibila sa trans%orme toate %ructele
)oastre acre -n %ructe !emoase si dulci8
n discipol care -si cunoaste tendintele in%erioare& cere altoiuri spun.nd/ 47oamne
7umne!eule& daca sunt singur& nu )oi reusi sa ma trans%orm& te rog& a5uta2ma Tu& dispune
Tu de mine& lucrea!a Tu prin mine& sunt -n ser)iciul Tau& )oi -mplini )oia Ta.4 $i -n acel
moment& probabil ca nu 7omnul Cnsusi )a %i cel care )a )eni& dar 1l )a trimite pe unul din
-ngerii sau din arhanghelii $ai& asa cum le2a trimis si patriarhilor& pro%etilor& apostolilor si
tuturor s%intilor/ -ngerii au )enit sa -i )i!ite!e si sa -i instruiasca.
Acestea sunt probleme de o importanta deosebita si acei care le2au negli5at sau le2au
ignorat nu )or putea e)olua. *amenii au capul tare& dar )iata -si )a asuma sarcina de a2l
%ace 0sa se coaca4. 1u stiu ce stiu. Tot ceea ce )a spun& a %ost )eri%icat si e+perimentat de
mine -nsumiB eu )i le re)ele! pentru a )a a5uta si acum este r.ndul )ostru sa simtiti& sa
-ntelegeti si sa luati hotar.ri pentru a a)ea re!ultate.
>ara a dispune de toate aceste cunostinte& nu )a puteti -mbunatati cu ade)arat. 7ar
cunoasterea nu este su%icienta& trebuie sa si iubiti aceste mari ade)aruri pentru a dori sa le
reali!ati& si trebuie sa a)eti de asemenea o )ointa de nestramutat pentru a perse)era -n
((
munca. Iata cele trei conditii necesare/ mai -nt.i cunoasterea& apoi )ointa si -n %ine
puterea.
nele %iinte au reali!at o asemenea lucrare asupra propriei lor materii -nc.t ei nu mai sunt
aceiasi. :a e+terior& bine-nteles nu s2au schimbat )i!ibil& dar -n interior sunt di%eriti/ ei nu
mai su%era ca si -nainte& nu se mai simt la %el de stri)iti si de limitati& nu mai sunt -n
-ntuneric& ei detin bogatii si cunostinte noi& -noata -n %rumusete& radia!a... Aceasta este
schimbarea3
A te schimba nu -nseamna a de)eni de nerecunoscut %i!ic& nu )eti %i -nca recunoscut peste
tot& este )orba de schimbarea interioara a )ibratiilor& a emanatiilor/ )a )eti scu%unda m.na
-n apa& iar muribundul care )a bea aceasta apa& )a -n)ia. Iata ade)arata schimbare3

CA;IT*:: VIII Utilizarea energiilor

Tot ceea ce este necesar pentru a le %ace placere& pentru a2i amu!a& pentru a2i distra se a%la
la dispo!itia oamenilor. Decunosc ca este atragator& interesant& dar pentru mine nu este un
moti) pentru ca eu sa ma reped la ele& chiar din contra. Cn %ata a tot ce mi se pre!inta m2
am obisnuit sa2mi pun -ntrebarea/ 4Cu ce contribuie aceasta la progresul meu spiritual84
7aca )ad ca nu cu mare lucru& ca )a %i mai mult timp pierdut si energii risipite& nu ma
opresc la acel lucru.
1i da& asa este& )iata are tot %elul de tentatii si daca discipolul nu a -n)atat -nca sa se
controle!e su%icient pentru a le re!ista& el cade prada lor& apoi regreta& pentru ca simte ca a
slabit& ca s2a ur.tit. ;entru ma5oritatea oamenilor& este de la sine -nteles sa %ii tentat si sa
cede!i tentatiilorB dupa unii& chiar pentru asa ce)a te a%li pe pam.nt. 7ar sa nu ne ocupam
de ceea ce %ace ma5oritatea& ci de ceea ce %ac discipolii. 7iscipolul ar putea e)ita multe
dintre erori& daca -nainte de a se lansa -ntr2o a)entura& si2ar spune/ 4>ac.nd acest lucru&
sau altul& -mi satis%ac dorintele& dar care )or %i oare repercusiunile conduitei mele asupra
mea si a celor din 5urul meu84 Cel ce nu -si pune aceste -ntrebari este apoi mirat de ceea
ce i se -nt.mpla. 6u trebuie sa se mire/ ceea ce i se -nt.mpla era de pre)a!ut& consecintele
sunt -ntotdeauna pre)i!ibile.
Veti spune/ 47ar nu este posibil sa pre)e!i toate consecintele actelor tale.4 7a& a)eti
dreptate& )iata este bogata -n e)enimente de tot soiul& care se pot produce -ntr2un mod cu
totul nepre)a!ut pentru a schimba cursul lucrurilor. Cu e+ceptia celor ce poseda
%acultatea de a se ridica p.na la planurile subtile pentru a cunoaste cu e+actitate ade)arul&
este imposibil sa pre)e!i totul. 7ar -n ceea ce pri)este esentialul& cu conditia sa %ii cinstit&
sincer& el este usor de pre)a!ut. 1)ident& daca )rei sa te legi la ochi& este cu totul altce)a.
7eci& )a repet& -n %ata oricaror posibilitati care )i se o%era& studiati bine situatia si alegeti2
o pe aceea care este cea mai bene%ica progresului )ostru spiritual. Caci cunoasterea
modului -n care -si cheltuieste energiile& -n ce domeniu& pentru ce acti)itati& este de o
importanta absoluta pentru e)olutia %iecarei %iinte. Aici& %iecare dintre noi este
responsabil. Cerul nu ne2a dat )iata pentru ca noi sa o risipimB tot ceea ce %acem se
notea!a& se -nscrie. 7a& si -n cartea naturii )ii puteti citi aceasta/ 4>ericiti cei care -si
consacra si -si utili!ea!a toate energiile %i!ice& a%ecti)e si mentale pentru binele
umanitatii& pentru Cmparatia 7omnului si pentru 7reptatea $a.4
7aca )eti obser)a oamenii& )eti )edea ca ei niciodata nu se g.ndesc la aceasta chintesenta
care le2a %ost data pentru a trai& la c.t este ea de pretioasa& c.t o pretuieste 7omnul& care
este originea ei si c.ta munca a depus natura pentru a o pregati si a ne2o distribui. 7e aici
(3
se )ede ca omul nu este e)oluat& caci -si cheltuieste toate %ortele -n accese de %urie& -n
e+cese de se+ualitate& -n acti)itati egoiste si criminale... $i iata cum %ortele acestea& at.t
de pretioase& se risipesc pentru a alimenta In%ernul. 7aca )a )oi spune ca oamenii sunt
aceia care sustin In%ernul& )eti %i surprinsi... si totusi& acesta este ade)arul. Ma5oritatea
oamenilor& prin ignoranta lor& nu %ac dec.t sa sustina& sa mentina si sa hraneasca In%ernulB
ei sunt %oarte instruiti -n di%erite domenii& dar n2au au!it )orbindu2se niciodata despre
responsabilitatea lor -n utili!area energiilor lor si nu -n uni)ersitati )or a%la aceste lucruri.
Cn calitate de discipol& prima )oastra sarcina este sa de)eniti constienti de modul -n care
)a cheltuiti %ortele& pentru ca ele )2au %ost numarate& c.ntarite& masurate. 7aca Cerul )ede
ca )oi le cheltuiti -n actiuni daunatoare& el )a )a -nchide robinetele. Va spune/ 4*mul
acesta este %oarte periculos& trebuie legat34 6u )2ati -ntrebat niciodata de ce unii oameni
au de)enit beti)i8 ;entru ca lumea in)i!ibila a )rut sa -i lege. 7aca acei oameni ar
dispune de toate %acultatile lor& ei ar distruge lumea -ntreaga& utili!.ndu2si energiile -n
acti)itati distructi)e. Cn timp ce asa& alcoolul -i cloro%ormi!ea!a& -i abruti!ea!a si ei a5ung
-n imposibilitatea de a %ace un rau cui)a. 1)ident& acesta nu este ca!ul tuturor alcoolicilorB
pentru unii e+ista alte e+plicatii.
Trebuie sa %iti mereu constienti de %elul -n care )a utili!ati energiile& sa )a -ntrebati -n ce
directie le canali!ati si -n ce scop. Acesta este lucrul cel mai important.
Cn !iua de asta!i& a te re)olta& de e+emplu& a de)enit o obisnuinta& o moda. $e discuta& se
striga& se %ac mani%estatii& gre)e& se dau %oc masinilor& s.a.m.d& toti se simt -ndreptatiti -n
lupta lor -mpotri)a patronilor sau a unui gu)ern pe care -l socotesc nedrept si crud. 1u
sunt de acord ca nici nedreptatea si nici cru!imea nu trebuie acceptate. 7ar cum se %ace
ca toti acesti re)oltati nu si2au pus niciodata -ntrebarea daca nu e+ista cum)a si un moti)
de re)olta mai %olositor8 Cn loc sa2si piarda timpul si energiile re)olt.ndu2se -mpotri)a
unei anumite situatii& unei anumite persoane& sau a unui anume partid& de ce nu se re)olta
mai -nt.i -mpotri)a propriilor lor slabiciuni& a propriei lor mediocritati& a propriei lor
lene8 Acela da& este -ntr2ade)ar un moti) de indignare& de de!gust& de %urie si merita
osteneala de a lupta. A3 nu& nu& prostiile lor& )iciile lor si le 5usti%ica& si le m.ng.ie& si le
hranesc& dar %ata de ceilalti sunt necrutatori3
Cnainte de a )a re)olta -mpotri)a unuia sau altuia& ceea ce de multe ori nu ser)este la
nimic& un ade)arat discipol se re)olta -mpotri)a tuturor entitatilor rele care s2au instalat -n
el... din )ina lui& bine-nteles. 1l cauta sa le goneasca pentru a se elibera. 7aca re)olta
e+ista -n uni)ers& -nsemnea!a ca ea are un rost. 7a& dar oamenii nu au -nteles rolul
re)oltei/ unde& c.nd& cum si -mpotri)a cui sa se re)olte... Trebuie sa ne re)oltam& dar
-mpotri)a tuturor acelora care s2au instalat -n noi sub %orma de slabiciuni si care ne
-nseala& ne rod. Atunci& totul se )a schimba. C.ti nu sunt nenorociti& nemultumiti pentru
ca sunt constienti de de%ectele lor& de slabiciunile lor3 7a& dar ei nu sunt -nca su%icient de
re)oltati pentru a iesi din aceasta situatie si ea continua. 1i sunt nemultumiti& bine-nteles&
dar nu %ac nimic pentru a -mbunatati situatia.
Cncetati de a )a mai re)olta -mpotri)a sotiei& a sotului& a se%ului si asa mai departe si
re)oltati2)a -mpotri)a )oastra -nsi)a. Veti spune/ 47a& dar daca nu ma re)olt -mpotri)a
celorlalti& ei )or continua sa abu!e!e4. 6u& nu ati -nteles nimic. ;entru ca ceilalti sa2si
schimbe comportamentul& nu trebuie sa -i combatetiB ei se )or schimba de la sine c.nd )or
simti ca )oi )2ati schimbat& ca radiati& sunteti luminosi& inteligenti. 7eci& re)olt.ndu2)a
-mpotri)a )oastra -nsi)a -i )eti -n)inge pe ceilalti& -i )eti trans%orma. 1u am gasit acest
mi5loc. Alt%el cum )reti sa luptati -mpotri)a at.tor dusmani8
(,
De)oltati2)a -mpotri)a )oastra -nsi)a pentru a )a curata& pentru ca ade)aratii dusmani se
a%la -n )oi. 6u -i cautati -n a%ara )oastra& ei se a%la -nauntru si. 7e e+emplu& un om -si
propune/ 07e acum& am terminat cu %emeile& mi2au adus prea multe nenorociri& prea
multe suparari& dar daca el nu s2a re)oltat -nca niciodata -mpotri)a entitatilor din
interiorul sau& care -l -ndeamna mereu -n aceiasi directie& iata ca2l asteapta noi neca!uri.
$i ce anume -i spun aceste entitati/ 09ine-nteles& toate %emeile care le2ai -nt.lnit p.na
acum au %ost crude& necredincioase& dar cea care -ti place acum -ti )a aduce bucuria&
inspiratia4& si bietul nenorocit este din nou prins -n capcana.
Cum sa )a %ac sa -ntelegeti ca sunteti s%atuiti de catre dusmani camu%lati care nu cer dec.t
epui!area )oastra& ruina )oastra8 $i )oi& %ara ca sa )a dati seama& -i m.ng.iati& -i leganati&
-i hraniti cu energiile )oastre cele mai pretioase. 1i bine& a )enit acum momentul sa )a
re)oltati& -ncep.nd prin a recunoaste ca dusmanii )ostri cei mai mari nu sunt -n e+teriorul
)ostru& ci -n )oi. $i atunci c.nd )eti i!buti sa )a -n)ingeti dusmanii interiori& )eti a5unge
sa )a -n)ingeti si dusmanii din a%ara& prin e+emplul )ostru& prin atitudinea )oastra& prin
)orbele& pri)irile si emanatiile )oastre.
7e ce oamenii nu au gasit -nca aceste mi5loace8 Cutitele& re)ol)erele& bombele n2au
re!ol)at niciodata problemele. Ia g.nditi2)a& oare de c.nd se %olosesc acestea s2au
-mbunatatit cum)a lucrurile cu ade)arat8 Cncepeti deci& prin a )a re)olta -mpotri)a
)oastra -nsi)a& si apoi. sla)a 7omnului& )a %i -ntotdeauna su%icienta )reme pentru a )a
re)olta -mpotri)a celorlalti& dar prin maretia si atotputernicia dragostei.
6u uitati niciodata ca Cerul )a pri)este de sus si pri)este la tot ceea ce %aceti cu toate
bogatiile pe care )i le2a daruit/ le utili!ati -ntr2un scop pur egoist sau -ntr2unul di)in8
7aca )2ati pune %oarte clar aceasta problema -n %iecare !i& c.t de multe lucruri ati putea
-mbunatati -n )oi -nsi)a3 9ine-nteles ca nu )eti reusi imediat& dar )eti -n)ata cel putin sa
%iti constienti. Alt%el ram.neti supusi =armei.
At.ta )reme c.t nu )2ati luat constient )iata -n m.ini& pentru a reusi sa acordati toate
particulele %iintei )oastre cu )ibratiile di)ine& )eti ram.ne la bunul plac al %ortelor oarbe
ale naturii. Ma5oritatea oamenilor sunt -n aceasta situatie& caci nu li s2a aratat importanta
prelucrarii interiorului lor. 7ar sa stiti ca& daca )a opuneti Inteligentei cosmice duc.nd o
)iata contrara planurilor ei& )a )eti de!agrega si )eti s%.rsi prin a dispare. 0Inteligenta
cosmica este %oarte cruda& )eti spune& daca ea distruge %apturile ce i se opun4. Cn realitate&
ea nu se ocupa deloc cu asa ce)a. 1a n2a )rut sa distruga niciodata pe nimeni& dar daca&
din prostie sau din ignoranta )a i!biti de imensitatea ei& %ortele -mpotri)a carora luptati
sunt at.t de puternice& -nc.t este %oarte natural sa %iti dislocat.
7aca un biet indi)id porneste singur -mpotri)a unei armate -ntregi& el )a %i repede
anihilat. 7aca& i!bindu2se de un geam& o insecta -si sparge capul& ce )ina are geamul8
*mul actionea!a ca si insecta/ se e+ersea!a sa lupte -mpotri)a legilor di)ine& -mpotri)a
splendorilor uni)ersului& -i %ace placere sa se certeB dar -l asteapta de!agregarea. 6u
7umne!eu este cel care -l )a anihila& ci propria lui -ncapat.nare.
n discipol cauta -ntotdeauna sa se acorde!e -nt.i cu Inteligenta cosmica si pentru
aceasta& el -ncepe prin a )eghea la modul -n care -si utili!ea!a energiileB asta trebuie sa
retineti.
7intre toate lucrurile pe care )i le spun& la unele trebuie sa )a g.nditi -n %iecare !i& iar la
altele& c.nd circumstantele )2o permit. 7ar ceea ce )a spun asta!i& trebuie sa a)eti mereu
-n pre!ent -n minte& caci eu nu )oi %i mereu cu )oi pentru ca sa )2o repet. ;uteti lasa
deoparte multe alte puncte& dar nu pe acesta. Cn %iecare !i )i se cere sa %iti constient& sa )a
(5
dati seama -n %iecare situatie -n ce mod )a %olositi energiile& cu at.t mai mult cu c.t puteti
%ace aceasta oriunde )a a%lati. ;e strada& -n metrou& la dentist& -n bucatarie& puteti sa
aruncati o pri)ire -n )oi -nsi)a si sa )a -ntrebati/ 4Ia sa )edem& daca ma angrene! -n
aceasta acti)itate& sau -n alta& ce am sa cheltuiesc8... *h& la la& )oi %i obligat sa pierd tot ce
am pur si di)in pentru a hrani porcii. Atunci nu& nu ma anga5e! -n aceasta treaba& energiile
mele nu sunt destinate sa re-n)ie mortii4. Ca si Iisus care spunea/ 4:asati mortii sa
-ngroape mortii si )oi& cei )ii& urmati2ma.4 Vedeti& lucrul pentru care )a cheltuiti energiile
este un punct esential pentru e)olutia )oastra.

CA;IT*:: I# Sacrificil! tran"#tatia #ateriei$

>oarte putini sunt oamenii care sunt constienti ca -n %iecare !i trebuie sa adauge )ietii lor
c.te ce)a nou& ce)a mai puternic& mai luminosB ei nici macar nu -si dau seama la ce
pericole se e+pun traind o )iata domoala -n care se complac& la sumedenia de boli %i!ice
si psihice care -i p.ndeste si care nu asteapta dec.t momentul potri)it pentru a intra -n ei&
pentru a2i musca& pentru a2i roade. Inteligenta cosmica nu l2a construit pe om -ntr2un chip
at.t de minunat pentru ca el sa se lase sa adoarma& sa se cloro%ormi!e!eB ea l2a creat
pentru ca el sa poata -nainta ne-ncetat pe calea e)olutiei& care -l )a conduce p.na la
-ngeri... p.na la 7umne!eu.
Cn realitate& aceasta lege a e)olutiei nu actionea!a numai -n e+istenta umana. >iecare regn
din natura& mineral& )egetal& animal& uman... tinde sa se apropie de regnul superior.
;ietrele sunt cele mai )echi pe acest pam.nt& ele sunt inerte& insensibile& %ara nici o
posibilitate de a se misca sau chiar de a creste. 7e aceea& idealul lor este de a de)eni
plante.
Idealul plantelor este de a de)eni animale. 1le sunt -nradacinate si nu pot nici sa se
deplase!e& nici sa aibe sentimente la %el ca si animalele& de aceea ele doresc sa se rupa de
sol si sa se miste. Intr.nd -ntr2un corp animal& celulele lor )or putea sa e)olue!e. ;entru
ele nu e+ista alt mod de e)olutie dec.t acela de a se lasa m.ncate sau arse.
Idealul animalelor este de a de)eni oameni rationali. Idealul oamenilor este sa de)ina
-ngeri& iar cel al -ngerilor sa de)ina arhangheli sau di)initati. Caci& pe scara e)olutiei&
%iecare categorie de %iinte poseda calitati pe care precedenta nu le a)ea. 7eci %iecare tinde
sa se apropie de cea dinaintea ei& pentru a depasi stadiul la care a a5uns de5a.
7ar trecerea omului la stadiul de -nger nu se poate %ace dec.t prin %oc& prin %ocul
sacri%iciului. Aici& etimologia ne )a a5uta sa -ntelegem. Cn latina& la -nger se spune
0angelus4& la %oc 0ignis4& si la miel 0agnus4. Cn bulgara& la -nger se spune 0anguel4& la %oc
0ogan4 si la miel 0agne4. 7aca %acem o apropiere -ntre toate aceste cu)inte& )om -ntelege
de ce Aristos& >iul lui 7umne!eu& a %ost comparat cu Mielul care trebuia sa %ie sacri%icat
-nainte de crearea lumii. 7e unde )ine aceasta tran!itie8 Cn trecut& atunci c.nd se dorea
construirea unei case& -n unele tari e+ista obiceiul de a 5ert%i prin %oc un miel pentru ca
constructia sa %ie solida si prote5ata. Aceasta a)ea ca scop sa le reaminteasca oamenilor ca
-naintea creatiei lumii a %ost necesara sacri%icarea unui 0miel4 sau a unei %apturi )ii&
pentru a edi%ica aceasta constructie pe ba!e indestructibile.
Aristos este Mielul 7i)in& spiritul dragostei care atrage& apropie& sustine iar dragostea este
aceea care a %ost pusa ca ba!a a creatieiB el este cel care s2a sacri%icat& s2a -n!idit& care a
impregnat materia acestui edi%iciu. 1l este liantul& cimentul care mentine coe!iunea
uni)ersului. ;este tot& de la pietre p.na la stele& dragostea este cea care sustine sarpanta.
(6
7aca dragostea dispare& si corpul nostru -ncepe sa se de!agrege& caci puterea dragostei
este cea care uneste toate celulele& toate particulele. $acri%iciul repre!inta mani%estarea
cea mai -nalta& cea mai di)ina a dragostei. 1ste *mega& ultima litera& nu mai e+ista o alta.
Iisus a )enit pentru a pronunta aceasta ultima litera. Altii )or )eni dupa el pentru a o
reali!a& pentru a o pune -n aplicare& dar nu )or mai adauga nimic care sa poata depasi
sacri%iciulB sacri%iciul ram.ne pentru eternitate actul cel mai sublim.
$ecretul %ericirii este de a %ace sacri%icii. Cei care sunt capabili sunt cei pri)ilegiati& ei au
-nteles sensul )ietii& ei pot de)eni tati si mame. Toti oamenii stiu ca e+ista tati& mame&
copii& dar %oarte putini sunt cei care sunt capabili sa descopere ceea ce contine aceasta
simpla imagine de %amilie. Tatal& mama si copilul sunt un re!umat al unei -ntregi
-n)ataturi. Cel ce se poate sacri%ica pentru un altul& este copt pentru a de)eni parinte. Cel
care este incapabil de sacri%iciu este -nca copil. 1l este poate parinte -n plan %i!ic& dar este
numai o aparenta si Cerul nu o considera ca atare.
A %i tata sau mama este un ideal -nalt de atins& dar sa ram.i copil nu este un ideal. Idealul
este sa %ii -nt.i tata sau mama pentru ca apoi sa de)ii copil. 7a& caci daca sunteti %ruct&
puteti apoi sa de)eniti sam.nta& a)eti dreptulB dar daca -nca n2ati de)enit %ruct si )reti sa
de)eniti sam.nta& aceasta nu este posibil& caci semintele )in dupa %ructe si pentru a da
acest %ruct& trebuie sa %ii tata sau mama& trebuie sa %ii capabil de dragoste impersonala.
Idealul este& deci& sa de)ii tata sau mama pentru a putea aduce copilul pe lume& adica
sacri%iciul& %ructul impersonal al tatalui si al mamei care sunt luminati. Toti cei care nu
stiu sa %aca sacri%icii nu pot aduce pe lume copii& pentru ca -nca nu sunt copti.
:a 13 sau 1, ani& copilul a5unge la perioada de pubertate. ;ubertatea este o %a!a de
trans%ormare a %iintei umaneB din egoist si personal cum era& el de)ine capabil sa
daruiasca& sa produca& adica sa %aca sacri%icii. Cnainte de pubertate& copilul este ca un
pam.nt steril care preia mereu. 7ar dupa pubertate este capabil at.t %i!ic c.t si psihic sa
produca %ructe. Iata de ce )a pot spune ca daca nu a)eti acest i!)or care sa t.sneasca -n
)oi& adica daca dragostea )oastra nu este pura si de!interesata& totul )a %i secat si nu )or
e+ista recolte& nu )eti da nici %lori si nici %ructe& )eti %i un desert& un pam.nt sterp. $i cine
)rea sa %rec)ente!e un pam.nt sterp8
9ine-nteles ca sacri%iciile pe care le %aceti trebuie sa aibe un rost. 1+ista persoane care&
asa2!ic.nd& %ac sacri%icii si se casatoresc cu un barbat sau cu o %emeie& pentru ca prin
aceasta casatorie& cred ei& -l )or sal)a pe acel barbat care este beti) sau pe acea %emeie
care este neurastenica. 7ar chiar )or reusi ei& oare& sa2i sal)e!e8 6umai 7umne!eu stie3
Vedeti& aici bunatatea& genero!itatea nu lipsesc. Ceea ce lipseste este lumina. *amenii
sunt orbi si nu pot pre)edea. $i atunci& este pacat ca toate aceste calitati& aceste )irtuti sa
%ie cheltuite -n !adar. 1ste mai bine ca ele sa %ie consacrate unui lucru di)in& care )a a5uta
mii de persoane si nu una singura. $i mai mult dec.t at.t& nici nu este sigur ca acea
persoana poate %i a5utata. Ceea ce este -nsa sigur& este ca cel care a )rut sa o a5ute )a
de)eni si el o )ictima.
7ecideti2)a deci sa lucrati pentru o idee di)ina si toate sacri%iciile pe care le )eti %ace
pentru aceasta idee se )or trans%orma -n aur& -n lumina& -n dragoste. Iata secretul. Cel mai
mare secret este ideea& ideea pentru care lucrati. 7aca lucrati pentru )oi -nsi)a& pentru a
)a satis%ace dorintele& pasiunile& po%tele& toate sacri%iciile pe care le )eti %ace pentru a
reusi se )or trans%orma -n cenusa& nu -i lumina. Multi oameni sacri%ica un capital enorm
de bani& sanatate& dar cum scopul lor este mai mult sau mai putin pam.ntesc& aceste
sacri%icii nu )or duce la cine stie ce re!ultate. Iata ceea ce nu se cunoaste/ c.t de
(7
importanta este ideea care sta -n spatele %iecarei actiuni. Ideea este latura magica& piatra
%ilo!o%ala care trans%orma totul -n aur. 7e aceea )a spun/ lucrati pentru o idee di)ina&
pentru ca lumina sa trium%e -n lume& pentru ca Cmparatia lui 7umne!eu sa )ina pe
pam.nt. Tot ceea ce )eti %ace pentru aceasta idee se )a trans%orma -n aur& adica -n
sanatate& -n %rumusete& -n lumina& -n %orta.
6oi trebuie sa2i o%erim Cerului -n dar )iata noastra si sa spunem/ 07e acum -nainte )oi
parasi placerile si bucuriile trecatoare& care nu -mi aduc nimic& si )oi lucra pentru
Cmparatia 7omnului4. $i )eti sacri%ica tot mai mult acti)itatile care )a ur.tesc si de
asemenea unele impulsiuni in%erioare cum sunt/ %uria& gelo!ia& ura... 7e ce8 ;entru a
elibera %ortele spirituale care sunt limitate si sub5ugate de catre aceste obiceiuri& caci
obiceiurile sunt acelea care )a -mpiedica sa dati %ructe. ;ri)iti copacul/ c.nd este napadit
de insecte& el nu poate da %ructe si trebuie curatat cu a5utorul insecticidelor. Tot asa&
trebuie sa eliminati din corpul& din inima si din )ointa )oastra toate aceste placeri
nesanatoase care sunt pe cale sa aspire sucul destinat sa hraneasca 1ul )ostru superior. 6u
puteti da %ructe& nici nu puteti %ace sacri%icii& pentru ca adapostiti -n )oi alte %apturi care
)a beau si )a epui!ea!a %ortele. Trebuie sa )a lepadati de aceste insecte si de aceste omi!i.
;ot sa )a mai dau o multime de imagini pentru a )a %ace sa -ntelegeti aceasta idee3 :uati
de e+emplu o sticla/ daca ea este de5a plina& cum )eti %ace pentru ca sa introduceti -n ea
un alt lichid8 Trebuie mai -nt.i sa o goliti. :a %el se -nt.mpla si cu %iinta umana. 7aca ea
nu se goleste de )iciile sale& de obiceiurile daunatoare& cum )or putea )irtutile si calitatile
di)ine sa se instale!e -n ea8 1ste de5a plina3... Iata ade)aratul sens al sacri%iciului/ sa
golesti& sa renunti la anumite obiceiuri rele& pentru a putea introduce -n tine altce)a. 7e
cum renuntam la un de%ect& o calitate )ine sa2i ia locul -n noi.
Cartea naturii sta deschisa -n %iecare !i -n %ata )oastra& si puteti gasi -n ea tot ceea ce a)eti
ne)oie pentru comportamentul )ostru corect -n )iata. 7e ce nu cautati sa -ntelegeti
aceasta8 7e ce nu )a %olositi ochii pentru a )edea si urechile pentru a au!i8 ;entru ca
sunteti prea ocupati cu bucuriile si cu placerile care )a -mpiedica. C.nd )a )eti hotar- sa
renuntati la aceste lucruri si la aceste placeri& )eti descoperi niste %orte %ormidabile& ochii
)ostri se )or deschide si )eti descoperi tot ceea ce este scris -n cartea naturii. Iata
secretul3
Va a%lati c.teodata -n %ata unor probleme de ne-nteles pentru )oi si )a spuneti/ 41u de ce
nu -nteleg8 $unt altii care -nteleg34 7ati2)a singuri raspunsul/ 01ste pentru ca eu ma
complac -n bucurii si placeri in%erioare care -mi consuma %ortele. Iata de ce nu -mi mai
ram.n si pentru ochii mei interiori4. 6u e+ista o alta e+plicatie pentru incapacitatea
)oastra de a )edea. >ortele )oastre trebuie sa %ie disponibile pentru a se duce -n alta parte
si a tre!i alte celule. 7ar oamenii sunt nestiutori si spun/ 0Trebuie sa mai gust din aceasta
placere caci daca renunt& )oi su%eri4. 1i nu au -nteles nimic3 Cerul nu ne cere sa su%erim&
ci sa ne ra%inam placerile& sa le %acem mai subtile& mai pure. Cu c.t renuntati mai mult la
placerile trecatoare& cu at.t sunteti mai patrunsi de )iata ade)arata. Cel care asta!i ma )a
putea -ntelege& -si )a schimba complet )iata& caci ceea ce )a spun eu acum este realitatea
si nu cu)inte goale.

II

;entru ma5oritatea oamenilor& cu).ntul sacri%iciu este -nsotit de ideea de di%icultate& de
pri)atiune& de su%erinta. 1i bine& tocmai aici se -nseala. $tiinta initiatica spune ca
(E
sacri%iciu nu este o pri)atiune ci o substituire& o transpunere& o deplasare -ntr2o alta lume.
Aceeasi acti)itate se continua& dar cu materiale noi& pure si luminoase.
$acri%iciul este deci trans%ormarea unei materii -n alta& a unei energii -n altaB renuntam la
ce)a pentru a capata altce)a& mai bun& -n loc. Iata ce este sacri%iciul. :uati& de pilda& o
bucata de carbune/ este neagra& ur.ta& murdaraB o sacri%icati si ea de)ine %oc& caldura&
lumina& %rumusete. Cel care nu )rea sa %aca sacri%icii& ram.ne -n ur.ciune& %rig si
-ntuneric.
At.ta )reme c.t )eti trai cu ideea ca sacri%iciul )a )a aduce su%erinta si )a )a saraci&
bine-nteles ca nu )eti %i dispusi sa %aceti sacri%icii. 7e aceea trebuie sa adoptati punctul de
)edere initiatic/ el ne -n)ata ca nu trebuie sa renuntam la un lucru dec.t pentru a2l -nlocui
cu altul mai bun. Vreti sa renuntati la un obicei daunator/ de e+emplu 5ocul& bautura sau
%emeile8... At.ta )reme c.t nu -l -nlocuiti& el )a )eni sa )a tente!e& sa )a chinuiasca&
pentru ca nu ati tre!it -n )oi o alta cerinta capabila sa o -n)inga pe prima& si putem spune
ca )a e+puneti chiar la pericole gra)e& pentru ca aceasta renuntare de)ine o re%ulare. At.ta
)reme c.t oamenii nu )or -ntelege aceasta& ei )or trece prin e+periente %oarte dureroase si
atunci& bine-nteles ca )a )or e+plica ca nu este ca!ul sa %aceti sacri%icii& caci nu numai ca
nu )eti reusi& dar )eti %i chiar si mai nenorociti.
6u trebuie sa )a pri)ati& nu trebuie sa renuntati& doar sa )a deplasati& adica sa %aceti sus
ceea ce %aceati 5os/ -n loc sa beti apa dintr2o balta unde abunda microbi& sa beti apa dintr2
un i!)or pur si cristalin. $a nu beti deloc& ar -nsemna moartea. 7aca cine)a )a )a spune
ca nu trebuie sa beti& numai apa din canali!ari este cea pe care nu trebuie sa o beti& alt%el
trebuie sa beti& dar sa beti apa cereasca. $i aceasta idee este e+primata simbolic -n
<ene!a. C.nd Adam si 1)a se a%lau -n ;aradis& 7umne!eu le2a permis sa man.nce din
%ructele tuturor arborilor& mai putin din %ructele Arborelui Cunoasterii 9inelui si Daului.
7umne!eu nu )oia sa2i pri)e!e pe Adam si 1)a de hrana& 1l )oia doar sa2i %aca sa
-nteleaga ca e+ista hrana mai buna si mai bene%ica dec.t alta.
n ade)arat spiritualist nu se pri)ea!a/ el man.nca& bea& respira& iubeste& dar -n stari de
constiinta minunate& necunoscute pentru omul obisnuit. C.nd )orbim despre renuntare&
oamenii se -nspaim.nta si -si spun/ 47aca renunt& am sa mor4. $i este ade)arat ca )or
muri. 7aca ei nu -nteleg ca prin renuntare )or accede la ce)a mai bun& ei )or muri. 6u
este )orba de a renunta la a bea& a dormi& a respira& a iubi& a %ace copii& ci de a le %ace pe
toate acestea -ntr2un mod superior. Cn %iecare !i trebuie sa ne preocupam sa %acem aceasta
-nlocuire pentru a crea o miscare& o circulatie a energiilor& alt%el totul stagnea!a& se
atro%ia!a si iata mucegaiul& %ermentatia& putre!iciunea. Mereu trebuie sa curga apa
proaspata. $i pentru a %ace sa curga aceasta apa& trebuie sa ne legam -n %iecare !i de Cer&
sa meditam si sa ne rugam. caci cu ade)arat nou este numai ceea ce )ine din Ceruri.
9ine-nteles ca oamenii gasesc adesea singuri solutia -nlocuirii. C.nd o %emeie )rea sa
scape de un sot care -i aduce numai -ncurcaturi& ea cauta un altul. Cn mod instincti)&
oamenii se conduc dupa preceptele -ntelepciunii eterne& numai ca ele nu sunt -ntotdeauna
bine aplicate. n om crede ca& schimb.nd %emeia& )a %i mai %ericit/ nu este -nsa sigur ca
ast%el )a gasi %ericirea. 1ste chiar posibil ca )oind sa scape de o scorpie& sa dea peste o
alta si mai rea3 $au se doreste schimbarea unui regim politic& dar nici urmatorul nu este
mai bun. *amenii simt -n mod con%u! ca trebuie sa schimbe ce)a& da& numai ca
schimbarile nu trebuie %acute at.t -n e+terior& c.t -n $ine.
$a re)enim la e+emplul %ocului& pe care )i l2am dat -nainte. 7e ce Initiatii& atunci c.nd
trebuie sa %aca o ceremonie magica& sau preotii& atunci c.nd trebuie sa o%icie!e slu5ba&
("
aprind cel putin o lum.nare& o )eio!a& pentru ca lumina sa %ie pre!enta8 Ceea ce )a )oi
re)ela -n legatura cu acest subiect este e+trem de important si )eti %i obligati sa reali!ati
acest lucru -n )iata )oastra dupa ce -l )eti cunoaste. ;entru a alimenta %lacara& lum.narea
-i %urni!ea!a materialele si %ac.nd aceasta& ea se micsorea!a. Combustia este deci un
sacri%iciu. 7aca nu e+ista sacri%iciu& nu )a e+ista nici lumina. ;entru ca lumina si %ocul sa
e+iste& este necesar un combustibil si acest combustibil este lum.narea. $i noi
repre!entam o lum.nare& a)em tot %elul de materiale combustibile. Aceste materiale %ara
culoare& moarte& sunt de%ectele& )iciile noastre. $ingur %ocul sacri%iciului le )a putea
aduce la )iata& le )a putea %ace luminoase& cu conditia ca o sc.nteie sa )ina si sa dea %oc
materiei.
At.ta )reme c.t omul duce o )iata obisnuita& el ram.ne %acut din materie ne-nsu%letita&
neagra& ca un copac mort. 1l se luminea!a& se -n%rumusetea!a& prinde )iata& se -ncal!este
numai dupa ce a %ost )i!itat de %ocul spiritului. 6umai ca& pentru aceasta& el trebuie sa2si
sacri%ice )iata egoista. Ceea ce -i -mpiedica pe oameni sa %aca acest sacri%iciu& este teama
de a dispare. 9ine-nteles& e+ista ce)a care )a dispare& este ade)arat& dar acest ce)a trebuie
sa dispara pentru ca altce)a sa poata lua nastere. $ubstanta lum.narii dispare pentru ca sa
apara lumina si caldura. Veti spune ca dupa un timp& din lum.nare nu )a mai ram.ne
nimicB da& dar omul poate arde nelimitat. *data aprins& el nu se mai poate stinge.
Cntotdeauna )a e+ista -n el o materie care )a arde.
Idealul este de a arde pentru %ocul sacru al dragostei di)ine& caci -n aceasta ).l)ataie )eti
gasi secretul )ietii. Ma5oritatea oamenilor -nca nu au %ost aprinsi& ei nu )or sa sacri%ice
nimic din natura lor in%erioara& ei nu )or sa %ie consumati& de aceea ram.n ca niste
lum.nari stinse. 1i trebuie sa ia o hotar.re. ;entru a a)ea aceasta lumina si aceasta
caldura& )a trebui ca -ntr2o !i sa se hotarasca si sa arda totul. itati2)a la un %oc/ cu c.ta
placere aduce lumea crengi pentru a2l alimenta3 Aceste crengi ar putea ram.ne unde)a&
parasite& inutile. 7ar& odata aprinse& pri)iti c.ta bucurie ne produce %ocul. $i toate aceste
energii se ridica -n sus catre soare& -napoi de unde au )enit... Trosniturile pe care le au!iti&
sunt bucuria& %ericirea& eliberarea energiilor. $unt lanturi care se rup/ pri!onieri care ies
din -nchisoare si se eliberea!a.
7aca e+ista obiceiul de a ne ruga 7omnului aprin!.nd o lum.nare& ar!.nd tam.ie& aceasta
se %ace deoarece lum.narea sau tam.ia care ard sunt simbolul sacri%iciului& care
consum.ndu2se& produce re!ultate. 6u se obtine nimic %ara sacri%iciu. $ingur& sacri%iciul&
care trans%orma energiile trec.ndu2le de la o stare la alta& produce )indecarea& iluminarea.
1l este ade)arata transmutare alchimica. 7e %iecare data c.nd aprind un %oc sau o
lum.nare sunt patruns de pro%un!imea acestui %enomen care este sacri%iciul si aceasta ma
%ace -ntotdeauna sa g.ndesc ca& pentru a a)ea lumina& chiar si cea interioara& este necesar
un sacri%iciu& este -ntotdeauna necesar sa ardem ce)a -n noi.
*amenii au acumulat -n interiorul lor at.t de multe lucruri pe care le2ar putea arde. 7aca
ei ar %i -n stare sa arda toate impuritatile& toate tendintele egoiste& pasionale& care -i -mping
spre -ntunecimi& acestea ar produce o asemenea lumina& o asemenea %orta& care i2ar
trans%orma complet. 7ar& -n loc sa le arda& ei le pastrea!a cu gri5a pe toate. Asteapta mai
-nt.i sa li se %aca %rig& adica sa a5unga lipsiti de dragoste& de prietenie& de duiosie& ca -n
)remurile de %rig gro!a) c-nd nu mai ai cu ce sa te -ncal!esti si -ncepi sa ar!i scaune
)echi& dulapuri )echi. 7a& este necesar ca omul sa treaca prin peripetii& prin mari
nenorociri& prin mari deceptii pentru ca& -n s%.rsit& sa se hotarasca sa arda )echiturile care
s2au adunat -n el de )eacuri. 7ar )a )eni si timpul acesta& )a )eni pentru toata lumea. Cei
30
care m2au -nteles& se )or duce cu bucurie sa puna pe %oc tot ce este mucegait -n ei& ros de
)iermi sau de molii... si hai la %oc cu ele& si ce ).l)ataie imensa3
6atura in%erioara& personalitatea& este predestinata a alimenta spiritul. Trebuie sa
-ntelegeti aceasta odata pentru totdeauna& si sa nu mai tot -ntrebati de ce toti a)eti natura
in%erioara si cum sa scapati de ea. 6u trebuie sa scapati de ea& pentru ca %ara ea nu ati
putea supra)ietui pe pam.nt. Cn timp ce cu ea& a)eti toate elementele necesare pentru a
alimenta spiritul. Trebuie sa stiti ca e+ista o lege magica con%orm careia daca )reti sa
obtineti re!ultate %oarte -nalte& trebuie sa sacri%icati ce)a din personalitatea )oastra& pentru
ca& prin aceasta renuntare )eti elibera o energie care )a alimenta succesul. Aceasta lege
sta la ba!a sacri%iciilor rituale pe care le gasim -nca din antichitate -n toate religiile.
Atunci c.nd implorau !eii pentru succesul unei actiuni& cei )echi sacri%icau animale& cu
g.ndul ca energiile continute -n s.ngele care curge se )a propaga -n atmos%era
-ncon5uratoare si )a alimenta anumite entitati care -i )or a5uta la reali!area cererii lor. 7ar
a )enit Iisus si 1l i2a -n)atat pe oameni sa nu mai sacri%ice lucruri e+terioare/ animale&
%ructe& %aina& ulei& caci chiar daca aceste daruri repre!entau un sacri%iciu pentru cel ce le
%acea& nu era totusi un sacri%iciu la %el de important ca si renuntarea la anumite slabiciuni&
po%te sau dorinte. Acestea din urma constituie ade)aratul sacri%iciu. 7eci& Iisus a )enit si
a cerut oamenilor sa nu mai sacri%ice animalele e+terioare& bietele de ele& care n2au gresit
cu nimic pentru a merita o soarta at.t de cruda& ci animalele interioare. $i cum natura
in%erioara este locuinta tuturor acestor 5i)ine& ea trebuie arsa la %ocul sacri%iciului pentru
ca ea sa poata elibera toate %ortele acumulate -n ea. Cn acel moment& spiritul& sub %orma de
lumina& de caldura si de )iata se )a gasi -n abundenta.
9ine-nteles ca -n organismul se produce de5a o combustie& si gratie ei e+ista )iata. 7ar
aceasta este numai o )iata )egetati)a& o )iata animala. 1u )a )orbesc de )iata spirituala.
Acolo se -nt.mpla altce)a& nu corpul %i!ic este acela care arde& nu celulele& ci natura
in%erioara& si cu toate ca nu este )i!ibila& ea este imensa. 6e putem -ncal!i si ne putem
lumina gratie ei timp de secole.
;entru moment& din ne%ericire& omul nu2si arde natura in%erioara& ci doar corpul %i!ic.
;ri)iti cum& -mbatr.nind& el de)ine tot mai scund si mai mic3 Aceasta combustie %i!ica
este naturala& normala& nu trebuie sa ne preocupe. Cn schimb& combustia naturii in%erioare
este cea care trebuie sa ne preocupe !ilnic& pentru a a)ea lumina si caldura pentru
)esnicie.

Capitolul # Vanitate "i glorie %i&ina

$e po)esteste ca odata un discipol a )enit la Maestrul sau si i2a spus/ 01u nu sunt
multumit de -naltimea meaB as )rea sa %iu la %el de mare ca si soarele pentru a umple
spatiul si a %i )a!ut de lumea -ntreaga. A5uta2ma sa2mi -ndeplinesc aceasta dorinta4.
Maestrul a acceptat si discipolul a de)enit -ntr2ade)ar gigantic& toti -l puteau )edea de
%oarte departe si sa)antii si %ilo!o%ii s2au apucat sa2l studie!e si sa construiasca teorii
asupra originii unei ast%el de %apturiB -n ceea ce -l pri)este& %ireste& era %ericit& caci
de)enise obiectul interesului general. :a putin timp dupa aceea& un alt discipol a )enit la
Maestru si i2a spus/ 47imensiunile mele nu2mi permit sa ma dedic studiilor care m2ar
interesaB sunt cu mult prea mare si as )rea sa de)in minuscul pentru a ma putea strecura
-n cele mai mici interstitii ale naturii. Te rog& -ndeplineste2mi dorinta4. $i de aceasta data&
Cnteleptul a %acut ceea ce i2a cerut discipolul. 7ar iata ca nici unul din cei doi discipoli nu
31
a pre)a!ut ca dupa un timp se )or satura& unul de a %i gigantic si celalalt minusculB ei nu l2
au -ntrebat pe Cntelept cum ar putea re)eni la dimensiunile lor initiale si s2au tre!it -ntr2o
situatie neplacuta.
1u nu cunosc pro)enienta acestei po)esti dar ceea ce este sigur este ca cei doi discipoli
erau %oarte ignoranti/ ei nu stiau ca -ntreaga )iata se ba!ea!a pe o alternanta continua de
dilatare si contractare. 7a& mare si mic& sunt cei doi poli -ntre care oscilea!a )iataB
pericolul pentru om este acelasi ca pentru cei doi discipoli din anecdota& de a )rea sa se
%i+e!e la un singur pol. 1)ident& aceasta tendinta de a se e+tinde pentru a ocupa c.t mai
mult loc posibil& e+ista la toti -ncep.nd cu copilul care& chiar din primii ani de )iata&
creste si se mareste -ncontinuu. C.nd s2a oprit din cresterea %i!ica& el )rea sa creasca -ntr2
un alt mod& acumul.nd c.ti mai multi bani& a)ere si glorie& sa a5unga primul -n concursuri
si -n competitii. Artistii& sa)antii& %ilo!o%ii )or sa ocupe locul cel mai -nalt -n domeniul
artei& al stiintei& al %ilo!o%iei. $i chiar cei care se consacra 7omnului doresc si ei sa ocupe
primul loc printre ser)itori. Ati citit %ara -ndoiala -n 1)anghelie ca mama apostolilor
Iacob si Ioan a cerut& -n numele %iilor ei& ca ei sa %ie ase!ati -n Ceruri de2a dreapta si de2a
st.nga lui Iisus.
$a doresti sa %ii primul& nu este un lucru condamnabil& caci 7umne!eu -nsusi a pus -n om
aceasta dorinta. Veti spune ca este )orba aici de )anitate. 7a& dar nu este )anitatea tocmai
aceea care -i -mpinge pe oameni sa %aca lucruri minunate8 1ste ade)arat ca ele sunt
minunate mai ales pentru cei din 5urul lor care sunt bene%iciarii acestora& si nu -ntr2at.t
pentru cel )anitos -nsusi care se cheltuieste si se !bate pentru a place celorlalti si pentru a
c.stiga -ncu)iintarea si admiratia lor. Artistii sunt toti )anitosi& dar c.ta %ericire& c.ta
bucurie daruiesc ei celorlalti atunci c.nd c.nta& -n timp ce poate ca ei -nsisi sunt c.teodata
descura5ati si ne%ericiti3
Vanitatea nu de)ine prile5 de -ngri5orare dec.t atunci c.nd ea asculta de mobiluri pur
egoiste& c.nd omul )rea sa2si satis%aca dorintele -n detrimentul altora& -nlatur.nd sau
!drobind pe cei din 5urul sau. 7ar a dori sa %ii cel mai bogat si cel mai puternic pentru a2i
a5uta pe cei saraci sau pentru a conduce -ntreprinderi care )or %i bene%ice tuturor& este bine
-nteles& cu totul altce)a.
Cn ceea ce pri)este cealalta tendinta& aceea de a ram.ne mic& necunoscut& pe care o
-nt.lnim la unele persoane %ara ambitie& este ea oare de condamnat8 7epinde. 7aca ati
ales calea spiritualitatii si )a apropiati cu %iecare !i ce trece de 7omnul& de dragostea :ui&
de lumina :ui& ram.n.nd -n acelasi timp -ntelegator& generos& umil pentru a nu2i stri)i pe
ceilalti cu superioritatea )oastra& e)ident ca este minunat. 7ar daca modestia )oastra se
datorea!a numai unor conceptii mediocre si -nguste asupra e+istentei& nu este un lucru
gro!a)B nu %aceti nimanui nici un bine& sunteti inutili. 7eci& )edeti& %iecare tendinta poate
%i buna sau rea si -ntotdeauna -ntelepciunea si dragostea sunt cele care trebuie sa o
conduca.
>ara o directie& %ara un control& dorinta de marire poate dauna& daca nu altora& cel putin
persoanei -n cau!a. Au e+istat -n istoria umanitatii persoane care au dorit at.t de mult sa
se ridice deasupra mediei oamenilor& prin stiinta& prin conceptia lor asupra lucrurilor&
-nc.t& singuratatea s2a -nchis -n 5urul lor din ce -n ce mai mult& si ei au su%erit. 9ine-nteles&
au a)ut gloria& toata lumea )orbea despre ei& dar au %ost singuri& caci nu au luat -n
considerare ca traiau pe pam.nt si ca nu ar %i trebuit sa piarda niciodata contactul cu
oamenii. Cn toate cele trebuie sa stim sa crestem si sa descrestem. Va )oi da un e+emplu/
g.nditi2)a la un mag sau la un preot/ pentru a slu5i anumite ceremonii& el se -mbraca cu
3(
haine sacerdotale& poarta ornamente somptuoase... 7ar odata s%.rsite ceremoniile& el reia
aceleasi haine ca toata lumea. 7upa o mani%estare glorioasa a spiritului& el reia o atitudine
simpla& naturala. $i chiar daca nu -mbraca haine de ceremonie& un Maestru poate apare
discipolilor sai& -n anumite circumstante& sub o lumina at.t de mareata& at.t de sublima&
-nc.t ei nu -l recunosc si sunt stupe%iati& orbiti. 7ar& daca -l re-nt.lnesc c.te)a ore dupa
aceea& -l regasesc simplu& accesibil ca si cum nimic nu s2ar %i -nt.mplat. Aceasta
do)edeste ca Maestrul este -ntelept si plin de dragoste. ;lin de dragoste pentru ca el nu
)rea sa ram.na multa )reme departe de oameni si -ntelept pentru ca o %iinta omeneasca&
%ie ea chiar si cel mai mare Initiat& nu se poate mentine %ara pau!e la un ni)el sublim& caci
aceasta ar necesita o tensiune prea mare& o prea mare cheltuiala de energii psihice& si
sistemul sau ner)os nu ar re!ista.
*amenii care abordea!a un aer distant si inspirat& ca si cum ar %i -ntr2o continua
comunicare cu Cerul& 5oaca teatru& caci nu este posibil sa te mentii %ara -ntrerupere -n
ast%el de stari. $i de alt%el& chiar daca 5oaca teatru& acest lucru constituie o suprasolicitare
a sistemului ner)os. 6imic nu este mai obositor dec.t a %orta muschii %etei sa pastre!e o
e+presie arti%iciala care nu corespunde ade)aratei stari interioare. Trebuie sa )a destindeti
muschii %etei si pentru aceasta este mai bine sa nu 5ucati roluri pentru care nu sunteti
%acuti& ci sa ram.neti simpli si naturali.
Trebuie sa stiti c.nd sa )a aratati mari si c.nd sa )a aratati mici. V2am mai spus& inima
este cea care )a -n)ata lectia/ ea se contracta si se dilata alternati). 7aca inima noastra
este at.t de -nteleapta& de ce n2am %i si noi tot at.t de -ntelepti8 7in pacate& aceasta
-ntelepciune lipseste& mai ales %emeilor/ lor le place sa se pre!inte mai e+presi)e& mai
amabile& mai inspirate sau mai -ndragostite... Mai ales c.nd o %emeie -nt.lneste o prietena
a ei pe care nu a mai )a!ut2o de mult& pentru a2i arata c.t este de %ericita& cum a reusit -n
)iata& ea 5oaca un rol. $i apoi& dupa plecarea prietenei& dintr2un te miri ce& i!bucneste -n
lacrimi. 7aca este -ntrebata/ 07ar ce s2a -nt.mplat8 2 6imic& )a raspunde& ner)ii4.
9ine-nteles ca de )ina sunt ner)ii& pentru ca ea a %ortat masura. $i pentru ce aceasta )iata
arti%iciala8 ;entru a arunca pra% -n ochi8 1i bine& aceasta este )anitatea& si -nca o )anitate
stupida3
Vanitatea este cea care um%la lucrurile -n timp ce modestia le readuce la starea normala.
7ar )anitatea epui!ea!a. ;entru a arata ca este bogat& c.te cine)a da mereu receptii&
banchete& serbari... C.nd )istieria lui -ncepe sa se goleasca& -ncepe sa se -mprumute
pentru a putea continua& si apoi& -ntr2o !i )ine ruina totala. Cn c.te domenii nu s2au )a!ut
oameni ruinati prin )anitatea lor/ ei )oiau sa %ie luati drept oameni e+ceptionali3 7eci
retineti bine aceasta/ )anitatea epui!ea!a& -n timp ce simplitatea& modestia& )a a5uta sa )a
recuperati energiile. 7e aceea -ntelepciunea ne s%atuieste sa ram.nem simpli. 7a& c.te)a
ore& c.te)a !ile& trebuie sa ram.nem simpli& stersi pentru a recupera energiile pe care am
%ost obligati sa le cheltuim )r.nd sa2i a5utam pe ceilalti& sa2i luminam& sa le distribuim
bogatii.
*mul a %ost crescut pentru a participa la gloria di)ina. Aceasta idee este simboli!ata -n
1)anghelii prin parabola %estinului. :a acest %estin& un in)itat nu a %ost acceptat pentru ca
nu -si -mbracase hainele de ceremonie. Aceasta -nsemnea!a ca pentru a %i primit la
serbarile pe care le da Cerul& trebuie& )orbind simbolic& sa purtam podoabe si haine
somptuoase. 7a& dar apoi trebuie sa stiti sa parasiti petrecerea& sa )a de!bracati de toate
podoabele si sa mergeti sa )a reculegeti unde)a unde nu )a )ede nimeni... pentru a )a
putea pregati pentru o noua serbare.
33
7aca ati %i stiut sa obser)ati& ati %i remarcat ca si -n )iata cotidiana omul asculta de aceste
doua miscari. 7imineata& se scoala& se -mbraca& pleaca de acasa si se mani%esta -n di%erite
%eluri. $eara& re)ine acasa& se -nchide -n camera lui& -si scoate hainele& se scu%unda -n pat&
stinge lumina si adoarme. Iar a doua !i& totul re-ncepe. *mul apare si dispare continuu&
deci el cunoaste instincti) aceste doua legi. $i atunci de ce& c.nd este )orba sa le aplice -n
alte domenii& nu mai stie c.nd sa dispara si c.nd sa reapara& c.nd sa se arate si sa radie!e
si c.nd sa se eclipse!e& sa 0reintre -n culise4& cum se spune -n teatru8 7in moment ce
disparitia nu este nimic altce)a dec.t recuperarea energiilor& daca omul nu stie sa dispara&
el nu )a recupera niciodata& ca toti acei oameni care petrec !ile si nopti surmen.ndu2se si
apoi sunt complet epui!ati. Cn acel moment& bine-nteles ca el dispare& si dispare de tot3
7a& o disparitie %ortata& dar asa ce)a nu este de dorit3

II

>orta care ne -mpinge continuu sa actionam pentru a a5unge la ce)a mai bun& nu este -nca
cunoscuta si -mbraca mereu alte %ete. Cn realitate& este usor de distins/ daca este -ndreptata
spre pam.nt& catre cautarea de bunuri si succese materiale pentru a epata galeria& atunci
este )orba de )anitate si nu este chiar at.t de recomandat ca ea sa %ie culti)ata. 7ar daca
este -ndreptata catre Cer& adica se mani%esta ca o dorinta de a -ndeplini )oia lui
7umne!eu& pentru a merita sa %ii primit printre alesi& aceasta nu mai poarta numele de
)anitate ci de glorie di)ina& caci este o dorinta care atinge eternitatea& si ei trebuie sa2i
dam %r.u liber.
$a luam un e+emplu simplu& cum ar %i cel al hainelor. nii oameni sunt indignati c.nd
)ad %elul -n care se -mbracau -n trecut aristocratii. Cati%ele& satinuri& matasuri& dantele&
perle si pietre pretioase& pentru ce tot acest etala58 ;entru a atrage atentia si a arunca pra%
-n ochi8 7a& dar iata ca atunci c.nd -n pictura tuturor tarilor s2a dorit repre!entarea
Cngerilor& a Arhanghelilor& a 7i)initatilor acestia nu au %ost -mbracati -n haine grosiere&
din contraB si ei au %ost repre!entati -n haine minunate& acoperiti cu aur si cu pietre
pretioase. Cn acest ca!& e+cept.nd spiritele -nguste care nu )or sa accepte legea
corespondentelor& nimeni nu este socat. Caci& -n mod inconstient& toti simt aceasta
corespondenta -ntre bogatia interioara si bogatia e+terioara& -ntre %rumusetea interioara si
%rumusetea e+terioara.
7e alt%el& -n domeniul in)i!ibil& un Initiat& un $%.nt& un ;ro%et& un Mare Maestru& poarta
haine somptuoase si pietre pretioase& si aceste haine sunt aura. Ade)aratele )esminte ale
Initiatului sunt aura sa cu toate culorile& iar pietrele pretioase repre!inta calitatile si
)irtutile sale. Cu siguranta ca ati citit -n 9iblie po)estea lui Iosi%& caruia tatal sau& Iacob& i2
a daruit o tunica -n mai multe culori care a st.rnit gelo!ia %ratilor sai. Aceasta tunica a lui
Iosi% este e)ident simbolul aurei sale. Amintiti2)a& deasemenea& de hainele sacerdotale pe
care le purta Marele ;reot la e)rei/ %odul si mai ales pectoralul cu cele douaspre!ece
pietre pretioase.
Aceasta traditie a hainelor si a ornamentelor sacerdotale s2a pastrat p.na -n !ilele noastre&
cu aceeasi semni%icatie/ bogatia e+terioara trebuie sa semni%ice bogatia interioara a celui
ce le poarta. 1le au si un rol magic/ ele nu actionea!a numai asupra celui ce le poarta
transpun.ndu2l -ntr2o stare mai sacra& mai mistica& dar actionea!a si asupra spiritelor din
lumea in)i!ibila pe care )rea sa le atraga sau sa le respinga. 9ine-nteles ca esential
3,
ram.ne ceea ce se petrece -n inima si -n su%letul preotului& al Initiatului& caci nu hainele
sunt acelea care -i dau maretia& puritatea& -ntelepciunea si puterea& daca el nu le poseda.
9ine-nteles ca aceasta corespondenta -ntre aparenta interioara si aparitia e+terioara nu
prea mai e+ista la oameni/ se -nt.lnesc oameni ur.ti sau saraci pe dina%ara care sunt
%rumosi si bogati -nauntrul lor& si in)ersB eu )2am e+plicat de5a de ce lucrurile stau ast%el.
7ar -n lumea di)ina& -n Cer& e+ista o corespondenta absoluta -ntre interior si e+terior. Ma
)eti -ntreba/ 07ar %iintele de sus au si o aparenta e+terioara84 9ine-nteles& tuturor
calitatilor& )irtutilor si %ortelor le corespunde c.te o %orma& un suport& un )ehicul. 6oi
spunem ca %iintele de sus sunt spirite& dar ele nu sunt pur si simplu spirite. *rice spirit&
oric.t de ele)at ar %i& poseda un corp& dar acesta este alcatuit dintr2o materie at.t de
cristalina& de transparenta& de subtila& -nc.t noi nu o putem )edea. $piritele au un corp
care corespunde %ortelor si calitatilor pe care le poseda& la %el cum colierele& coroanele si
toate podoabele corespund acumularilor spirituale& caci perlele si pietrele pretioase
simboli!ea!a anumite )irtuti. Asta!i& bine-nteles& )edeti oameni purt.nd haine si podoabe
minunate pe care nu le merita. Totul nu este dec.t minciuna& teatru/ ei )or sa atraga
atentia asupra unei aparente %rumoase pentru a2si ascunde mi!eria interioara.
$i totusi& dorinta de a te arata sub o lumina c.t mai a)anta5oasa nu are nimic rau -n sine.
$e poate spune chiar ca natura -nsasi a pus -n om aceasta tendinta pentru a2l obliga sa
e)olue!e. $e poate -nt.mpla ca& -n dorinta de a atrage aprobarea sau admiratia altora& unii
sa %i reusit sa se depaseasca. *amenii care erau %ricosi& dar nu )oiau sa2si deceptione!e
%amilia care -si pusese -ncrederea -n ei& au de)enit ade)arati eroi. $i un artist nu
conteneste -n a se per%ectiona -n arta sa& pentru ca publicul sa nu se plictiseasca niciodata
de el si de operele lui. 7e alt%el& si educatorii& parintii& pro%esorii -ncearca sa %oloseasca
aceasta tendinta pentru a obtine de la copii re!ultate mai bune. C.nd -i arati unui copil ca
astepti ce)a de la el& ca ai -ncredere -n el& el %ace tot posibilul pentru a reusi. Chiar si de la
un delic)ent se pot obtine re!ultate bune d.ndu2i o responsabilitate care sa2i arate ca se
are -ncredere -n el. Cn cea ce ma pri)este& aceasta este metoda pe care eu o utili!e! cu
tinerii/ le arat -ntotdeauna ceea ce pot sa de)ina& )iata de splendoare care poate de)eni a
lor daca lucrea!a dupa regulile di)ine& si am )a!ut toate trans%ormarile pe care aceasta
idee le poate produce -n ei.
Vanitatea este deci -ntotdeauna o tendinta buna -n masura -n care ea este pusa -n ser)iciul
e)olutiei. 1u )2am spus -ntotdeauna ca sunt )anitos/ numai ca nu )reau sa obtin
aprobarea oamenilor caci numai 7umne!eu stie prin ce drumuri -ntortocheate trebuie sa
treci pentru a2i satis%ace. 6u& ceea ce doresc eu sa c.stig este aprobarea 1ntitatilor
sublime de sus si aceasta ma obliga sa de!)olt -n mine tot ceea ce este mai bun si mai
%rumos. 7e %apt& )anitatea este totdeauna -n legatura cu %rumusetea. C.nd cine)a este
%rumos& doreste imediat sa se arate celorlalti pentru a %i admirat. Cn timp ce acel care nu
are nimic demn de a %i admirat nu are che% sa se arate. * %emeie care si2a patat rochia sau
careia i2a %ugit un ochi de la ciorap nu )a merge& pentru a %i )a!uta& pe strada cea mai
luminata& din contra& ea )a %ace -n asa %el -nc.t sa treaca c.t mai neobser)ata.
6atura este cea care i2a dat omului )anitatea& si& de alt%el& )anitatea este mult mai naturala
dec.t orgoliul. *rgoliul nu este ce)a natural& este chiar o atitudine care are -n ea ce)a
monstruos. 7eci nu -ncercati sa )a lepadati de )anitate& caci nu )eti mai reali!a nimic...
Ah3 7raga mea )anitate3 1u& daca ar trebui sa o abandone!& as %i pierdut. 7eci& o pastre!
cu gri5a& dar %ac -n asa %el -nc.t ea sa %ie -n slu5ba mea si nu eu -n a ei& caci alt%el stiu unde
m2ar t.r- ea. Am -nteles de multa )reme ca )anitatea poate %i utila& ca ne putem ser)i de
35
ea& ca o putem pune la lucru& dar cu conditia sa -ntelegem c.t este de periculos sa dorim
gloria pentru noi -nsine. Ceea ce trebuie sa %acem este sa2l glori%icam pe 7omnul& un
ideal sublim pentru care sa lucramB din aceasta glorie di)ina )om %i -ntr2o !i aureolati.
7eci& -n)atati si )oi sa )a orientati )anitatea -ntr2o directie mai buna& adica -n sus.
$e poate spune ca e+ista tot %elul de )anitati/ una in%erioara si una superioaraB una )a
-mpinge sa )a e+tindeti -n plan ori!ontal si alta sa )a ridicati& sa luati directia )erticala.
Incon)enientul& cu )anitatea in%erioara& este ca ea suscita imediat gelo!ia si ostilitatea
pentru ca se da -n spectacol si %ace !gomot pentru a atrage pri)irile. 7aca numele )ostru
apare pe toate a%isele de teatru si de cinema sau pe toate etichetele de produse& sau pe
paginile publicitare ale tuturor re)istelor& )or e+ista -ntotdeauna persoane care se )or
simti le!ate de reusita )oastra/ si ele a)eau ambitii& si ele )oiau sa obtina reusita si gloria&
dar iata ca )oi sunteti cei care ati reusit si ei )a in)idia!a. Cn timp ce& daca -i lasati pe ei
sa2si %aca a%acerile lor -n liniste si )oi )a )eti ocupa doar de per%ectionarea )oastra& de a
)a apropia din ce -n ce mai mult de 7omnul& acel drum este& )a asigur& cu mult mai liber
si ei )a )or lasa -n pace.
CA;IT*:: #I Orgoli "i "#erenie

Vanitatea se arata buna& amabila& generoasaB ea merge peste tot pentru a %i )a!uta& ea %ace
bine pentru a %i remarcata& este ser)iabila pentru a %i apreciata. 7ar celui care o mani%esta
-i este daunatoare& asta este sigur. Cn schimb& -n ceea ce pri)este orgoliul& el nu2i este
nimanui de %olosB nici macar celorlalti. Cel orgolios este dur si dispretuitor& el )rea sa %ie
apreciat si respectat %ara sa %aca nimic pentru altcine)a. $atis%acut de buna parere pe care
o are despre el -nsusi& el nu se duce sa se pre!inte -n %ata celorlalti& ci )rea ca ceilalti sa se
deran5e!e p.na la el pentru ca sa -l descopere. 1l este ca ).r%ul muntelui& solitar& de
gheata. Trebuie sa urci pentru ca sa -l gasesti si chiar si atunci ram.ne deseori inaccesibil
si ascuns. Iar atunci c.nd constata ca nu i se acorda nici respect si nici aprobare& ca nu
este recunoscut ca o %iinta superioara& el se -nchide si se -ntuneca. :a cel )anitos e+ista
cel putin o lumina... o lumina nu prea gro!a)a& ce2i drept& dar cel putin %ace ce)a pentru
ca sa straluceasca. Cel orgolios este -ntunecat& este sub semnul lui $aturn& c.t timp cel
)anitos este mai cur.nd sub semnul lui Hupiter.
7aca se studia!a aceasta problema din punct de )edere %renologic& se )a obser)a ca
centrul )anitatii este situat pe lateralul craniului& -n timp ce orgoliul este situat pe a+a
mediana putin mai la spate. 7ar )anitatea si orgoliul nu -i sunt proprii numai omuluiB le
)edem apar.nd de5a la regnul )egetal si la cel animal. 7intre animale& gaina este
)anitoasa& -n timp ce cocosul este orgolios. 7intre )egetale& pepenele este )anitos si
do)leacul este orgolios& rosia este )anitoasa si pra!ul este orgolios. :a oameni& %emeia
este mai cur.nd cea )anitoasa si barbatul cel orgolios. * %emeie orgolioasa este un barbat
deghi!at si in)ers. ;entru o %emeie este mai potri)it sa %ie )anitoasa. Cn %iinta noastra
interioara -nt.lnim at.t orgoliul c.t si )anitatea/ intelectul este -nclinat spre orgoliu& inima
spre )anitate. ;e masura ce se de!)olta& intelectul de)ine orgolios& el se i!olea!a de
ceilalti. Inima& din contra& este )anitoasa& simte ne)oia de a arata tot ce are sau tot ce stie
sa %aca.
$e poate spune ca Initiatii din Antichitate se caracteri!au prin orgoliu/ ei doreau sa
pastre!e cu gelo!ie toate secretele si tineau multimea departe de mistere. Cn !ilele noastre&
din contra& Initiatii au tendinta sa re)ele!e totul& sa daruiasca totul. ;ri)iti& toata $tiinta
Initiatica este acum e+pusa la lumina !ileiB s2ar putea a%irma deci& ca Initiatii
36
contemporani sunt mai cur.nd )anitosi. $a spunem ast%el& daca )reti& ca si eu sunt
)anitos& da& si ca gratie )anitatii mele )oi -n)atati de la mine multe lucruri& ceea ce nu ar
%i ca!ul daca as %i orgolios.
7ar& sa ne oprim acum asupra orgoliului care este -ntr2ade)ar de%ectul cel mai greu de
-n)ins& chiar si pentru un Maestru sau pentru un Initiat. Multi oameni care au urcat& de
e+emplu p.na -n ).r%ul unor munti -nalti& au constatat ca& acolo sus multe dintre
slabiciunile si dorintele lor in%erioare -i parasisera& ei se simteau mai mari& mai
de!interesati& mai generosi. n singur lucru nu -i parasea/ orgoliul. Ca si copacii care nu
pot re!ista deasupra unei anumite altitudini& tendintele noastre in%erioare nu re!ista la o
anumita ele)are spirituala& cu e+ceptia orgoliului care& ca lichenul agatat -nca de st.ncile
cele mai -nalte& -i acompania!a pe $%inti si pe Initiati p.na la ultimul lor grad de e)olutie.
1ste destul de usor sa te elibere!i de toate celelalte de%ecte& dar de orgoliu este deosebit
de di%icil& cu at.t mai di%icil cu c.t el este capabil sa -mbrace toate aparentele& chiar si
cele )irtuoase& cele mai luminoase. C.ti nu sunt aceia care au ca!ut de5a din cau!a
orgoliului lor& m.ndri de stiinta lor& de puterea lor& de s%intenia lor3 Cu toata -ntelepciunea
lor& ei nu au obser)at ca inima lor se -mpietrea si unii chiar au s%.rsit prin a crede ca ei
erau 7umne!eu pe pam.nt. 7e aceea este recomandabil ca discipolul sa se %ereasca -nca
de la -nceput.
Ce este orgoliul8 n mod de a tine capul si de a pri)i. 9ine-nteles& iata o de%initie pe care
nu o )eti gasi -n nici un dictionar. 7ar de ce nu as a)ea dreptul sa am de%initii proprii8 $i
umilinta este tot un %el de a tine capul... )eti -ntelege -ndata. $a presupunem ca obisnuiti
sa pri)iti mereu numai -n 5os& ce )eti )edea8 Animale& insecte& microbi& adica prosti&
nebuni& criminali. Compar.ndu2)a cu ei& )a )eti gasi inteligent& genial& o per%ectiune si
)eti -ncepe sa2i dispretuiti pe ceilalti& sa doriti sa2i stri)iti. Iata orgoliul/ o comparatie cu
cei ce se a%la sub )oi. $merenia este atitudinea in)ersa/ ea consta -n a pri)i -n sus& -n a
ridica ochii catre toate %apturile superioare... si compar.ndu2)a cu ele& )a )eti gasi %oarte
mic.
Traditia initiatica po)esteste ca :uci%er era cel mai mare si cel mai %rumos dintre
Arhangheli. Cn puterea sa& a -nceput sa creada ca este egalul 7omnului si a )rut chiar sa Cl
detrone!e. $i acesta este tot orgoliu/ a ne crede egali cu o %iinta care ne depaseste si sa
dorim sa o -nlocuim. Va!.nd aceasta& un alt Arhanghel s2a ridicat si a spus/ 0Cine este
asemenea 7omnului84 -n ebraica 0Mi ?cine@ 2 =a ?asemenea@ 2 1l ?7umne!eu@4. Atunci
7omnul& care se spune ca pri)ea scena& a spus/ 07e acum -nainte te )ei numi MiFael
?Mihai@ si )ei %i conducatorul ostilor ceresti4. 7aca orgoliul l2a %acut sa cada pe cel mai
mare dintre Arhangheli& care -n caderea lui a antrenat si alti -ngeri& cu at.t mai mult el
poate produce caderea oamenilor.
;entru a scapa de orgoliu trebuie sa %acem e%orturi si sa cunoastem cele doua naturi ale
noastre& cea superioara si cea in%erioara& indi)idualitatea si personalitatea despre care )2
am )orbit de5a de at.tea ori& si sa -n)atam sa lucram cu ele. 6umai cu aceasta conditie )a
puteti pa!i de orgoliu. 1+act ca si -n ca!ul )anitatii& al %uriei& al %ortei se+uale/ -n loc sa
%iti -n)insi& sub5ugati de orgoliu& -l puteti domina d.ndu2i de lucru. 6ici eu nu ma simt
aparat daca nu %ac acest lucru. manitatea duce cu ea acest orgoliu de milioane de ani&
dar el -si are ratiunea de a %i& si -n)at.nd sa2l dominam pentru a2l pune la lucru& putem
scapa de el.
;rima conditie pentru a %i stap.n pe orgoliu este a sti sa2i recunosti mani%estarile. 7ar
multi oameni iau orgoliul drept umilinta si in)ers. Atunci c.nd )ad un om care sta -n %ata
37
celor puternici din aceasta lume cu o atitudine ser)ila pentru ca se simte sarac& nestiutor si
slab -n comparatie cu ei& ei spun ca el este umil. 7ar c.nd -nt.lnesc pe cine)a care )rea sa
reali!e!e Cmparatia 7omnului& spun/ 0Ce orgoliu34 6u& ei se -nseala. ;rimul nu este umil/
el se -nclina -n %ata celui bogat si puternic din cau!a slabiciunii lui sau din ne)oie& caci nu
poate %ace alt%el& dar daruiti2i putina bogatie si putina %orta si )eti )edea atunci daca este
-ntr2ade)ar umil3
6u trebuie sa ne -ncredem -n atitudinea unora pe moti) ca& pentru moment& nu %ac rau nici
unei muste. 1i sunt dociliB dar docili %ata de cine8 C.ti nu sunt ca aceia care -n momentul
-n care a5ung sa posede mi5loacele de a se impune& -si spun/ 0Cutare si cutare mi2au %acut
rau altadata& lasIca le dau eu lor acum o lectie34 si se ra!buna. 7aca un om& atunci c.nd a
primit -n m.na bogatia si puterea ram.ne -ntelegator& accesibil& se poate spune ca umilinta
sa este reala& autentica. 7ar at.ta )reme c.t aceasta e+perienta nu a %ost %acuta& nu putem
%i siguri de nimic.
;ri)iti& deasemenea& anumite persoane asa2!is umile& -n di%erite -ncercari. C.te din ele& -n
%ata celor mai mici di%icultati nu se re)olta -mpotri)a 7omnului sau chiar -i neaga
e+istenta3 Ade)arata umilinta nu este sa te -nclini -n %ata celor puternici& a celor bogati& a
calailor& ci -n %ata lumii di)ine& -n %ata 7omnului& sa respecti tot ce este sacru& sa2l pastre!i
-n tine si -n 5urul tau. C.ti nu se cred umili& -n timp ce calca -n picioare legile di)ine3 6u&
umilinta este ser)iciul absolut& disponibilitatea absoluta& este supunerea absoluta %ata de
Creator.
Cn opinia unora& Iisus era orgolios pentru ca spunea/ 01u sunt %iul Tatalui4& gonea
negustorii din Templu cu un bici si -i numea pe %arisei 0soi de )ipere4& 0%ii ai dia)olului4&
0morminte spalate4... Cn realitate& 1l nu era orgolios& caci se supunea celor hotar.te -n
Ceruri si -n %ata celor mai cumplite su%erinte a spus/ 0Tata& %aca2se )oia Ta si nu a mea4.
*rgoliosul este acela care -si -nchipuie ca el este totul& ca el nu depinde de nimeni si de
nimic& e+act ca si o lampa care ar pretinde ca ea este cea care da lumina& %ara sa se
g.ndeasca ca& daca centrala electrica )a -nceta sa2i mai %urni!e!e curentul electric& )a
ram.ne -ntunecata. *rgoliosul crede ca el este i!)orul %enomenelor ce se petrec -n elB de
aceea& pentru a scapa de orgoliu& Initiatul care obtine o )ictorie spirituala nu trebuie sa
spuna/ 01u sunt cel care am reusit34 ci 07oamne& Tu esti cel care ai reusit prin mine... >ie
ca gloria sa re)ina numelui Tau34.
*mul umil stie ca el nu este o %iinta i!olata& ca nimic nu depinde de el si ca& daca nu
ram.ne legat de Cer& nu )a a)ea nici %orta& nici lumina si nici -ntelepciune. 1l simte ca
este o !a dintr2un lant in%init& conductorul unei energii cosmice care )ine %oarte de departe
si care curge prin el catre ceilalti oameni. *mul smerit este o )ale stropita cu apa care
coboara de pe -naltimi pentru a %ertili!a c.mpiile& el primeste %ortele care i!)orasc -n
munti si atunci cunoaste abundenta. Cn timp ce cel orgolios& care crede ca depinde numai
de el& s%.rseste& mai de)reme sau mai t.r!iu& prin a pierde totul. Cnca nu a %ost -nteleasa
toata bogatia umilintei.
*rgoliul este un de%ect al intelectului si daca )reti sa )edeti una dintre cele mai
stralucitoare mani%estari ale orgoliului -n lume& ascultati2i )orbind pe oamenii de stiinta&
pe %ilo!o%i& pe artisti& pe oamenii politici& atunci c.nd -si pre!inta ideile& punctele lor de
)edere& cre!ul lor/ toti sunt con)insi ca sunt singurii care au dreptate& care g.ndesc corect&
si sunt gata sa2i masacre!e pe ceilalti pentru a %ace sa trium%e con)ingerile lor. Istoria este
plina de acesti oameni care& con)insi ca ei sunt cei care se a%la -n posesia ade)arului& sau
macar de a %i bratul drept al 7omnului& si2au permis sa de)aste!e orase -ntregi& sa
3E
masacre!e populatia. ;ri)iti doar 9iserica cu Inchi!itia. Toti acei preoti& acei episcopi s2
au cre!ut at.t de superiori -nc.t si2au permis sa2i e+termine pe cei pe care i2au considerat
ca gresesc. Ce orgoliu& ce pre!umtie3
At.ta )reme c.t -si -nchipuie ca punctele lor de )edere sunt cele mai bune si se pronunta
-n orice problema -ntr2o maniera care nu admite replica& oamenii nu )or %ace altce)a dec.t
sa comita erori. Caci& aceasta atitudine este contrarul unei atitudini inteligente. Ade)arata
inteligenta este umilinta& adica sa recunoastem ca e+ista %iinte deasupra noastra care ne
depasesc si care pot -ntelege lucrurile mai clar& mai pur& si mai di)in dec.t noi. 6umai un
idiot -si poate -nchipui ca %elul lui de a )edea lucrurile este absolut. *mul inteligent )a
spune/ 0Iata& pentru moment g.ndesc asa& sunt asa& -nteleg asa. 7ar asta nu -nseamna ca
nu e+ista alte %iinte mai e)oluate& care sunt capabile sa ma -n)ete sau sa ma a5ute. Voi
merge sa le caut.4 Iata ade)arata inteligenta.
7ar unde -nt.lnesti %iinte care sa 5udece at.t de -ntelept8 C.ti nu sunt aceia care -si )arsa
s.ngele si -si sacri%ica )iata ?sau pe cea a altora@ doar pentru a demonstra ca ei au
dreptate3 Caci din ne%ericire& nimic nu produce mai multe con%licte -ntre oameni dec.t
de!acordul asupra ideilor. Toti sunt dispusi sa se accepte unii pe altii cu slabiciunile si
lipsurile lor& dar de -ndata ce ideile lor politice& %ilo!o%ice sau religioase di)erg si se opun&
ra!boiul e gata. ;ri)iti lumea/ c.tor %iinte e+ceptionale nu li s2au recunoscut )irtutile si
s%intenia numai pentru ca a)eau puncte de )edere di%erite3 Au %ost decapitati ca niste hoti
ordinari& %ara nici o consideratie pentru )aloarea lor morala. *rgoliul te %ace orb la
)irtutile celui ale carui opinii )rei sa le combati. *rgoliul este cel care at.ta %iintele unele
-mpotri)a altora& si umilinta este cea care restabileste armonia -ntre ele.
Cntelepciunea& inteligenta& ade)arata inteligenta di)ina& o poseda %iintele umile& cele care
nu se -ncred numai -n elucubratiile intelectului lor. At.ta )reme c.t intelectul )orbeste&
discuta& %ace !gomot si ocupa el singur tot locul& mentalul superior nu mai poate sa2si
spuna cu).ntul. $ingur mentalul superior ne permite sa -ntelegem scopul di)in pentru
care omul a )enit pe pam.nt si nu numai sa2l -ntelegem ci sa2l si reali!am. :ipsit de
aceasta umilinta& care permite sa ne proiectam dincolo de intelect& omul )a trece mereu pe
l.nga esential. 7oar atunci c.nd )a %i reusit sa reduca pretentiile nesabuite ale
intelectului& el )a da mentalului superior posibilitatea de a se mani%esta& si splendoarea
uni)ersala se )a descoperi -n %ata pri)irii sale uimite.
Toti cei care sunt con)insi de dreptatea absoluta a opiniilor lor& sunt orgoliosi. Veti spune/
4Atunci niciodata nu trebuie sa ne g.ndim ca a)em dreptate84 9ine-nteles ca da& si eu )a
)oi da metoda pentru ca acest g.nd sa nu antrene!e o atitudine de orgoliu. 7ar mai -nt.i
este necesar sa a)eti idei clare asupra naturii inteligentei& ca si asupra originii punctelor
)oastre de )edere& a opiniilor.
Inteligenta noastra nu este altce)a dec.t suma& sinte!a multor mii de centre si organe care
se a%la -n noi& a tuturor tendintelor& pulsiunilor pe care le trans%ormam din -ncarnare -n
-ncarnare de milioane de ani& este un re!umat al tuturor %acultatilor si capacitatilor pe care
le poseda celulele care compun organismul nostru& iar cu c.t celulele sunt mai e)oluate&
mai sensibile& mai armonioase& cu at.t inteligenta noastra este mai de!)oltata. Iata ceea ce
trebuie -nteles. Inteligenta nu este un atribut separat& distinct& independent de ansamblul
%iintei umane& de celulele sale& de organele sale. 7e aceea& a g.ndi corect nu necesita
numai un e%ort al intelectului& este -n realitate re!ultatul unei -ntregi discipline de )iata.
$a mergem mai departe. Care este originea acestei inteligente pe care noi o posedam8 1a
este re%lectarea Inteligentei Cosmice. 7ar este o re%lectare imper%ecta& caci trec.nd prin
3"
toate celulele noastre care sunt adesea prada de!ordinii pasiunilor noastre& bine-nteles ca
este limitata si -ntunecata. Inteligenta Cosmica nu se poate mani%esta per%ect printr2un
indi)id care nu stie -nca sa2si stap.neasca miscarile instincti)eB dar cu c.t se puri%ica& se
per%ectionea!a cu at.t mai mult creste capacitatea lui de a sesi!a si a capta lumina acestei
inteligente.
7in moment ce inteligenta este o consecinta a starii -n care se a%la toate celulele corpului
sau& discipolul trebuie sa )eghe!e sa le mentina -ntr2o stare c.t mai armonioasa& %iind
atent la calitatea hranei sale %i!ice& dar mai ales a celei psihice ?la sen!atiile sale& la
sentimentele sale& la g.ndurile sale@B alt%el el ram.ne -nchis celor mai mari re)elatii. 6u
e+ista un alt mod de a2ti ameliora inteligenta& dec.t prin a2ti -mbunatati %elul -n care
traiesti. 1u am cre!ut aceasta -ntotdeauna& am stiut2o -ntotdeauna si -ntotdeauna am lucrat
-n acest sens.
C.nd )ad c.teodata persoane care -si dau cu parerea asupra unor subiecte despre care nu
stiu nimic& cu certitudinea absoluta asupra ade)arului pe care -l sustin si care sunt gata sa2
i e+termine pe ceilalti si sa se distruga pe sine -n numele con)ingerilor lor& sunt uluit. 1i
nu2si )or pune niciodata -ntrebarea/ 4$i daca ma -nsel8 ;oate ca nu sunt chiar at.t de
e)oluat& at.t de puri%icat& de recepti). *are am dreptul sa %iu at.t de con)ins8 Trebuie sa
ma asigur/ )oi mai studia.4 A& nu& nu& ei -i )or ucide pe ceilalti& se )or ucide si pe ei& dar
nu )or renunta la parerile lor.
7ar cum pot oare oamenii sa %ie -ntr2at.t de con)insi ca au dreptate -n toate& -n
e)enimente& -n religie& -n politica& -n dragoste8... 7upa c.ti)a ani -si schimba complet
parerile si din nou cred ca au dreptate. Cn tinerete au g.ndit -ntr2un %el& adulti g.ndesc
alt%el si la batr.nete )or g.ndi iar alt%el. Atunci de ce tin at.t la ideile lor8 Ar trebui sa2si
spuna/ 47in moment ce mi2am schimbat parerile p.na acum de mai multe ori& cine -mi
do)edeste ca de data asta am dreptate84 Chiar si la "" de ani trebuie sa ne spunem/
4Astept -nca pentru ca sa ma pronunt. ;oate ca de a!i -n c.te)a mii de ani& )oi )edea
lucrurile mai clar. Mi2am schimbat de at.tea ori parerile -n cursul )ietii34. Trebuie sa %im
-ntr2ade)ar con)insi& dar nu de capacitatile noastre de a 5udeca& caci ele sunt limitate&
incomplete. Mai traiti -nca putin si )a )eti schimba -nca de c.te)a ori parerile.
Acum& ca ati -nteles c.t suntem toti de amenintati de orgoliu& luati2)a precautiuni pentru a
nu %i atinsi/ -n %iecare !i -ncercati sa pri)iti -n sus& sa )a comparati cu %iintele care )a
depasesc& Arhanghelii& 7i)initatile& si )eti )edea ca nu sunteti mare lucru. 7e aceea -n loc
sa )a dati cu parerea asupra tuturor subiectelor spun.nd/ 47upa parerea mea& este asa... Cn
opinia mea...4 -ncercati sa cunoasteti opinia $tiintei Initiatice& a Marilor Maestri ai
umanitatii& -ntrebati2i cum )ad ei lucrurile pentru ca ei sa )a comunice lumina lor. Toti se
-nseala at.ta )reme c.t nu s2au dus sa2si )eri%ice opiniile& modul lor de a )edea lucrurile&
compar.ndu2le cu Inteligenta Cosmica. Istoria este cea care do)edeste ca dupa ani de !ile
se obser)a ca au comis erori mari.
7eci& iata cea mai buna metoda pentru a re!ista orgoliului. $tiind ca din cau!a erorilor pe
care le2ati putut comite -n -ncarnarile anterioare& a)eti -n aceasta e+istenta o inteligenta
%oarte limitata si ca a )a ba!a pe ea -nsemnea!a a )a lasa prada catastro%elor& trebuie sa
cereti permanent parerea lumii di)ine. Cn %iecare !i obisnuiti2)a sa pri)iti -n sus si sa
spuneti/ 4Iata ce g.ndesc eu despre acest subiect& despre aceasta persoana. Am oare
dreptate8 :uminati2ma4. Cn acel moment& nu numai ca nu mai puteti %i orgoliosi& dar
primiti raspunsuri clare si ade)arate si sunteti pe drumul cel bun. $a nu credeti niciodata
,0
ca ati atins per%ectiunea& nu& )oi mergeti doar pe drumul catre per%ectiune. Trebuie sa %iti
%oarte atenti caci at.ta )reme c.t nu ati a5uns -nca -n ).r%& puteti -nca sa )a -nselati.
7e alt%el& se poate spune ca toti aceia care nu lucrea!a cu ade)arat pentru ca sa2si
trans%orme modul de )iata& care continua sa se lase hartuiti de dorintele lor in%erioare&
chiar daca cer Cerului sa %ie luminati& primesc un raspuns eronatB nu este )orba de
intuitie& ci de o impresie mincinoasa. 7e ce8 ;entru ca raspunsul Cerului trec.nd prin
toate straturile lor impure pe care le2au acumulat& su%era o de%ormare. 1+act ca atunci
c.nd scu%undam un baton -n apa/ el ne pare %r.nt. 7a& chiar si s%aturile lumii di)ine& daca
trec prin straturi de impuritati& se de%ormea!a. $i atunci e+ista at.tea riscuri de erori ca
este mai bine sa nu ascultati ceea ce receptionati. Multa lume este recepti)a& putin
mediumnica& putin clar)a!atoare& si este ade)arat ca captea!a elemente din lumea
in)i!ibila dar sunt elemente amestecate& carora este bine sa nu li se dea credibilitate.
$ingur acela care %ace e%orturi pentru a se puri%ica& a se curata& a se -nnobila& primeste de
la Ceruri raspunsuri clare& limpe!i si ade)arate.

Capitolul #II S'li#area fortei "e(ale

;o)estea primului barbat si a primei %emei& Adam si 1)a& asa cum este relatata -n <ene!a&
)iata lor -n gradina 1denului si moti)ul pentru care ei au %ost i!goniti din aceasta gradina
este o po)estire de o mare pro%un!ime simbolica care niciodata nu )a %i -ndea5uns
cercetata.
7umne!eu a pus& deci& -ntreaga gradina a 1denului la dispo!itia 1)ei si a lui Adam. 1l le2
a inter!is doar sa guste din %ructele Arborelui Cunoasterii 9inelui si Daului. 7e ce8
Cntr2un anumit %el& ;aradisul era un laborator alchimic& si primii oameni erau alchimisti
care studiau proprietatile elementelor& simboli!ate prin copacii gradinii. $i daca
7umne!eu le2a inter!is sa man.nce din Arborele Cunoasterii 9inelui si Daului& acesta era
din cau!a ca el continea elemente pe care ei nu erau -nca pregatiti sa le suporte& trebuiau
sa mai astepte.
7ar& iata ca 1)a& mai curioasa dec.t Adam& obser)a aceste %ructe cu mare interes %ara a
-ndra!ni sa le atinga. 7ar -n acel moment& sarpele care se a%la -n spatele ei s2a tre!it& caci
era %oarte cald& si serpii se tre!esc si de)in %oarte agili la caldura. *ri& -n acea !i& era
%oarte cald -n ;aradis... bine-nteles ca toate acestea sunt simbolice3... si sarpele ascuns -n
sira spinarii 1)ei ?A se )edea -n 0Centri si corpuri subtile4 2 colectia I!)or nr. (1" 2
cap.VI& partea I2a& unde Arborele Cunoasterii 9inelui si Daului este asimilat sistemului de
chaFre si sarpele %ortei =undalini.@ s2a tre!it si i2a spus/ 0Cncearca& gusta din acest %ruct&
de ce te temi8 7aca )ei m.nca )ei de)eni asemenea 7omnului& si tocmai de aceea 1l ti2a
inter!is4. 1ra ade)arat ca din cau!a acestui %ruct 1)a )a de)eni asemeni lui 7umne!eu&
dar numai dupa miliarde de ani de su%erinta& de peripetii& de re-ncarnari succesi)e. 7eci
1)a a m.ncat din %ructul inter!is si i2a dat si lui Adam. 7ar organismul lor nu2l putea
suporta. 7umne!eu spusese/ 07aca )eti m.nca din acest %ruct& )eti muri4. $i -ntr2ade)ar
au murit& au murit -n sensul ca -n ei s2a produs o schimbare de constiinta. Cnainte erau
liberi& %ericiti& usori& luminosi si ei au murit pentru aceasta stare superioaraB au murit
pentru bucuriile si luminile Cerului si au prins )iata pentru su%erintele pam.ntesti.
$arpele din <ene!a este deci un simbol/ simbolul %ortei se+uale care s2a tre!it -n om si
careia i2a ca!ut )ictima. $arpele se tre!este la caldura si adoarme la raceala. Cn toate
pasiunile )eti -nt.lni caldura/ o caldura care distruge si care consuma totul -n interior. Cn
,1
padurile ecuatoriale unde domneste o caldura puternica& traieste cel mai mare numar de
%iare salbatice. Cel care se a)enturea!a adesea la ecuator ?stomac& se+@ se i!beste de
pasiuni ?%iare@ care -ncep sa se -nmulteasca -n el.
$arpele este considerat e+presia raului -n om& cu toate ca -n realitate simbolismul sau nu
este e+clusi) negati)/ din contra& sarpele este considerat si simbolul -ntelepciunii. Aceasta
dubla semni%icatie este %oarte bine repre!entata prin Caduceul lui Aermes.
;entru Initiati& primul sarpe al caduceului repre!inta %orta se+uala& cau!a raului iar al
doilea sarpe este simbolul trans%ormarii acestei %orte -ntr2o alta energie& %oarte puternica
care este -ntelepciunea si clar)i!iunea. Iata pentru ce %araonii )echiului 1gipt sunt
adeseori repre!entati cu un sarpe mic care iese dintre cei doi ochi. Aceasta semni%ica ca ei
au transmutat %orta se+uala ridic.nd2o p.na la creier. Aceasta %orta transmutata le da
Initiatilor posibilitatea de a arunca o pri)ire asupra subtilitatilor lumilor supraterestre.
Anumite religii ale Antichitatii a)eau un cult pentru serpi si acestia erau %olositi ca
oracoleB la 7elphi de e+emplu& se spunea ca ;Gthia sa).rsea oracole sub inspiratia unui
sarpe ;Gthon.
Cnteleptii care cunosc legile si mi5loacele de a trans%orma puterea care dormitea!a -n
%iecare om& de)in 0serpi4& adica %iinte -ntelepte& prudente. Cn India& -nteleptii sunt numiti
0nagi4 adica serpi& pentru a arata ca %ortele raului pot de)eni bene%ice daca omul stie sa le
trans%orme. $arpele din noi se a%la -n coloana )ertebrala. :a ba!a coloanei dormitea!a
puterea sarpelui =undalini& si =undalini poate %ace minuni -n Initiatul care stie cum sa2l
tre!easca. ?A se )edea -n 0Centri si corpuri subtile4 2 colectia I!)or nr. (1" 2 cap.V/ %orta
=undalini.@
C.ti religiosi din trecut considerau ca %orta se+uala este o %orta diabolica care trebuie
-n%r.nta prin toate mi5loacele3 $i care era re!ultatul8 1i nu mai a)eau )iata -n ei& resursele
lor scadeau& nu mai a)eau nici elan& nici o bucurie. Csi -nchipuiau ca ast%el )or de)eni
s%inti. 7ar s%intenia nu este asta3 Cn trecut& generatii -ntregi au urmat acest drum si ce a
iesit din asta8...
9ine-nteles& ca dintre miile de mistici& unii a)eau -ntr2ade)ar har& o inteligenta si o )ointa
iesite din comun& care le permiteau sa treaca prin aceasta uscaciune& dar nici ei nu se
de!)oltau si nu -n%loreau. 7e ce8 ;entru ca nu stiau ca %orta se+uala este o energie di)ina
pe care Creatorul a dat2o umanitatii& spre %ericirea ei... si nu spre nenorocirea ei asa cum
credeau ei.
>orta se+uala este o energie care trebuie e+ploatata cu -ntelepciune/ este o se)a bruta care
se trans%orma -n celule si pe care spiritul o distribuie apoi -n tot organismul sub %orma de
)italitate -n planul %i!ic& sub %orma de dragoste si de bucurie -n inima& sub %orma de
lumina si -ntelepciune -n creier.
>orta se+uala este o putere enorma pe care -nteleptii stiu sa o conduca/ ei nu o lasa sa -i
chinuie sau sa -i -mpinga sa traiasca tragedii& ei nu o lasa sa inunde sau sa distruga satele
si orasele din ei& ci construiesc mari u!ine& canale de irigatie si culeg roadele pe care
aceasta %orta reparti!ata cu -ntelepciune le2a produs. Cu c.t suntem mai rationali -n
utili!area %ortei se+uale& cu at.t acumulam mai multe bogatii spirituale. >orta se+uala
dominata& este e+act ca si apa unui mare %lu)iu pe care o canali!am pentru a iriga
pam.nturi& cum au %acut 1giptenii cu 6ilul& asigur.nd ast%el prosperitatea tarii. Cu c.t
omul e+ploatea!a mai -ntelept %orta sa se+uala& cu at.t el se apropie de Cmparatia lui
7umne!eu si -ntelege sensul si %rumusetea )ietii.
,(
$2ar parea -nsa ca& cu c.t li se e+plica mai mult oamenilor problema dragostei din punct
de )edere initiatic& cu at.t -nteleg mai putin. 7e ce8 ;entru ca de mii de ani ei au repetat
de prea multe ori mereu aceleasi practici& acelasi mod de comportamentB ei nu pot
-ntelege ca dupa ce le2a dat %apturilor o perioada de timp anumite comportamente
se+uale& natura )rea acum sa le schimbe drumul& pentru a2i %ace sa descopere& -n acest
domeniu& alte moduri de mani%estare& superioare& mai %rumoase& mai spirituale. C.nd li se
)orbeste despre o ast%el de conceptie asupra dragostei& ei raspund ca daca nu -si )or mai
putea satis%ace ne)oile se+uale& )or muri& caci aceasta este ceea ce -i %ace sa traiasca3 7a&
-ntr2ade)ar asta tine -n )iata radacinile dar %lorile din ).r% mor. 7eci& totul depinde de
persoana si de gradul sau de e)olutie.
*amenii sunt %acuti pentru a e)olua -n toate domeniile& si atunci de ce nu ar e)olua si -n
domeniul dragostei8 $i tocmai acest stadiu superior& aceasta e)olutie consista -n a
sublima energia se+uala& a o diri5a -n sus& catre cap& pentru a hrani creierul si a2l %ace
capabil de cele mai minunate creatii. 7ragostea este o %orta di)ina care )ine de sus si ea
trebuie respectata& pastrata si chiar sa ne g.ndim sa o -ntoarcem -napoi catre Cer& -n loc sa
o trimitem -n in%ern unde este luata si utili!ata de monstri& de lar)e& de elementali. At.ta
timp c.t oamenii nu )or cunoaste modalitatile de a utili!a aceasta energie pentru lucrari
spirituale de mari proportii& ei )or continua sa o risipeasca si de aceea saracesc& se
abruti!ea!a. Toata lumea stie ca %orta se+uala urmea!a o anumita directie. 7ar sunt %oarte
putini aceia care sunt constienti de %aptul ca ea poate %i orientata -ntr2o alta directie& si
care se decid sa %aca aceasta e+perienta.
>orta se+uala este resimtita de ma5oritatea oamenilor ca o tensiune teribila de care simt
ne)oia sa se elibere!e. $i se eliberea!a& %ara sa stie ca pierd ast%el ce)a %oarte pretios& o
chintesenta care este consumata -n mod stupid numai -n placeri& -n timp ce ea ar %i putut %i
%olosita pentru o ade)arata regenerare a -ntregii lor %iinte. *mul trebuie asemuit unui bloc
cu 50 sau 100 de eta5eB se )a -ntelege atunci ca este necesara o presiune ridicata& o
tensiune mare pentru a %ace ca apa sa urce p.na la partea superioara a cladirii& pentru ca
locatarii de la eta5ele superioare sa bene%icie!e de apa pentru a se spala& a bea& pentru a2si
uda %lorile& etc. >ara aceasta presiune& apa nu )a urca niciodata p.na sus. 7aca ei ar sti ce
repre!inta aceasta tensiune& daca ar sti cum sa o %oloseasca& oamenii ar a5unge sa2si adape
si sa2si hraneasca celulele creierului& caci aceasta energie poate urca p.na la creier prin
canale pe care natura inteligenta le2a construit special -n acest scop.
;utem compara acest sistem de canale cu cel ce se gaseste -ntr2un arbore. Toate
substantele e+trase prin radacini din sol %ormea!a se)a bruta. Aceasta se)a aspirata de
perii absorbanti ai radacinii este transportata prin )asele lemnoase de2a lungul trunchiului
p.na la %run!e si apoi alimentea!a %lorile si %ructele. Arborele cunoaste secretul alchimic
al transmutarii materiei. $i atunci& daca arborele cunoaste acest secret& de ce omul nu l2ar
cunoaste si el8
Tensiunea este deci %olositoare& nu trebui sa ne debarasam de ea& caci gratie ei& energia
poate urca p.na sus/ alt%el& -n loc sa se tre!easca pentru a %ace lucrari minunate& celulele
creierului )or ram.ne amortite& saracite& cloro%ormi!ate si se )or multumi sa asigure doar
bunul mers al %unctiilor in%erioare& at.ta tot. At.ta )reme c.t nu )eti -n)ata sa )a stap.niti&
)a pri)ati de toate posibilitatile de a de)eni puternici si inteligenti.
Cum sa2i %aci pe barbati si pe %emei sa -nteleaga ca& -n planurile Inteligentei cosmice&
aceasta energie a %ost destinata sa %ie %olosita pentru creatii sublime8 6u este chip3 1i
cauta placerea& cauta ceea ce este usor de obtinut& ceea ce nu cere nici un e%ort. 1i bine&
,3
aceasta placere trebuie platita %oarte scump. 1i nu stiu ca cel care %ace e%orturi pentru a se
domina& nu numai ca se -mbogateste& dar resimte si o placere e+traordinara. 7ar cu).ntul
0placere4 nu este cel potri)it aici caci el este legat de mani%estarile instinctelor in%erioare&
ci cu)intele 0bucurie4& 0-nc.ntare4& 0e+ta!4sunt mai potri)ite. ;lacerea nu este
-ntotdeauna ce)a de lauda& ba chiar c.teodata ne este rusine& -n timp ce bucuria&
-nc.ntarea& e+ta!ul nu pot %i atinse dec.t prin declansarea %ortei di)ine din noi.
Ma adrese! -n special tineretului. Tinerii nu2si dau seama ca e+ista e+periente care i2ar
-mbogati mai mult dec.t acelea -n care ei se a)enturea!a -n mod obisnuit si de pe urma
carora -n c.ti)a ani -si )or pierde prospetimea& %armecul& %rumusetea& lumina. Tinerii )or
sa e+perimente!e dragostea %i!ica& bine& -nteleg& dar ei nu )or gasi %ericirea prin
acumularea acestor e+perienteB dupa c.t)a timp )or %i uitat toate sen!atiile de placere pe
care le2au resimtit si nu )a mai ram.ne dec.t ruina& regretul& -ntunecarea. Trebuie sa
-ncerce sa %aca un e%ort de stap.nire de sineB chiar daca nu )or reusi chiar de la -nceput&
re!ultatele )or )eni -ncetul cu -ncetulB )or %i m.ndri de a %i %ost capabili sa -n)inga si se
)or simti mai puternici.
nii )or spune/ 07ar cum sa ne e+ersam84 6u este greu deloc& e+ista at.tea oca!ii -n care
tinerii se -nt.lnesc/ pe strada& la ser)iciu& la petreceri& -n e+cursii& la di%erite -nt.lniri& pe
pla5a... $i atunci& este %iresc sa simta c.teodata un elan tre!indu2se -n ei. 7ar -n loc sa %aca
tot ce le sta -n putinta pentru a2si satis%aca c.t mai grabnic dorintele& de ce sa nu ia
hotar.rea sa re!iste si sa %aca un e%ort de sublimare8 7a& sa ia energia care s2a tre!it -n ei
si sa o ridice p.na la Cer& p.na la Mama 7i)ina& p.na la Tatal Ceresc... >ac.nd aceste
e+ercitii timp -ndelungat& )or a5unge cu timpul sa dea acestor energii o cu totul alta
orientare si sa simta ceea ce este cu ade)arat dragostea spirituala.
Amintiti2)a& deasemenea& ceea ce )2am spus despre sacri%iciu/ ca este periculos sa
renuntati la ce)a/ la un obiect& la o obisnuinta& la o dorinta& %ara a le -nlocui cu altce)a& un
alt obiect& o alta obisnuinta& o alta dorinta. 7e aceea dragostea nu trebuie niciodata
re%ulata& ci trebuie -nlocuit obiectul dragostei cu altul mai )ast& mai luminos.
$a luam un e+emplu/ un barbat iubeste o %emeie si crede ca nu se poate lipsi de ea. 7ar
aceasta %emeie nu este libera& sau chiar el -nsusi este -nsurat& si deci nu pot trai -mpreuna
%ara ca aceasta sa produca mari perturbari -ntr2o %amilie. Cum )a putea el sa -n)inga
aceasta dorinta8 >oarte simplu& tot cu a5utorul %emeilor/ -n loc sa se limite!e la o singura
%emeie& trebuie sa ia hotar.rea -n inima lui& -n su%letul lui& de a iubi -n acelasi timp toate
%emeile. Va %i atunci at.t de ocupat -nc.t nu )a mai a)ea timp sa se tina nici macar dupa
una singura si ast%el toate %emeile -l )or sal)a. 9ine-nteles ca aceiasi metoda este )alabila
si -n ca!ul unei %emei. 1ste necesar sa )a deprindeti sa reali!ati aceasta largire a
constiintei& alt%el )eti ram.ne mereu -mpartiti& -n con%lict cu )oi -nsi)a. $i chiar daca ati
pierdut %iinta iubita& daca ea )2a parasit sau a murit... nu trebuie sa o -nlocuiti cu alta& caci
riscati sa o pierdeti si pe aceasta& ci -nlocuiti2o cu o mare dragoste -ndreptata spre ce)a
ceresc& di)in. Atunci calmul& linistea se )or restabili -n )oi pentru ca )idul )ostru interior
se )a umple cu prisosinta. 9ine-nteles ca& cu toate ca este de dorit ca toata lumea sa
depuna e%orturi -n acest sens& nu -i este dat oricui sa poata sa stap.neasca cu ade)arat
%orta se+uala pentru a -nt.lni dragostea superioara. 7e aceea& -nainte de a )a a).nta -ntr2o
ast%el de -ncercare este bine sa )a anali!ati si sa )a cunoasteti c.t mai bine. 7aca simtiti
ca a)eti -nca mare ne)oie de placerile %i!ice& este de pre%erat sa nu -ncercati sa renuntati
brusc la ele& caci ast%el )a %i mai rau. 7ar daca ati e)oluat de5a si simtiti ne)oia de a a)ea
trairi mai subtile& mai spirituale& de a -ntelege splendoarea lumii di)ine si de a a5uta
,,
oamenii cu dragostea )oastra& puteti alege acest drum. 7ar& )a repet& el nu este pentru
toata lumea si eu nu s%atuiesc pe oricine sa apuce pe acest drum& pentru ca eu cunosc bine
toate incon)enientele care pot sa se produca. Ce se )a -nt.mpla& de e+emplu -n cupluri&
daca unul din cei doi se )a decide pentru a trai o dragoste mai spirituala& -n timp ce
celalalt nu se poate lipsi de placerea %i!ica si %ace din asta o tragedie8 9ine-nteles ca eu
)oi %i cel )ino)at. $tiu ca este un mare risc sa )a )orbesc asa cum am %acut2o& sunt obligat
-nsa sa dau -n)ataturi celor care )or sa e)olue!e si sunt constient de pericolul la care ma
e+pun de a %i gresit -nteles si de a2mi atrage ostilitati.
1u cer doar tuturor celor care ma asculta sa -ncerce sa -nteleaga ade)arul spuselor mele&
sa -nteleaga mai ales ca nu am intentia de a strica %amiliile& ci doar aceea de a largi din ce
-n ce mai mult constiinta at.t a barbatilor c.t si a %emeilor. 7aca conceptia u!uala pe care
unii oameni o au despre dragoste ar da re!ultate bune& n2as a)ea nimic de spus. 7ar pri)iti
putin cum se petrec lucrurile/ drame& sinucideri& crime& di)orturi... si chiar atunci c.nd doi
sunt -mpreuna& deseori ei se g.ndesc unul la amanta& celalalt la amantul pe care -i au sau
pe care le2ar placea sa -i aibe. Aparent -si sunt %ideli unul altuia& dar -n interiorul lor sunt
pe cale sa se -nsele.
7e aceea& chiar atunci c.nd cine)a nu se simte -nca -n stare sa traiasca %a!ele ele)ate ale
dragostei& el trebuie totusi sa -ncerce sa -mbunatateasca ce)a -n %elul lui de a iubi. Va )oi
da o comparatie. A)eti -n %ata )oastra doua sticle. $a presupunem ca una repre!inta
barbatul si cealalta %emeia. Cum %iecare din ei nu conteneste sa e+traga din celalalt& %oarte
repede ambele sticle se )or goli si nu mai ram.ne dec.t ca ele sa %ie aruncate pentru a %i
apoi -nlocuite. Aceasta este ceea ce se petrece -n conceptia obisnuita pri)itoare la
dragoste/ se bea dintr2o sticla care are un continut limitat si c.nd ea s2a golit& este
aruncata. Cum trebuie %acut pentru ca aceste 0sticle4 sa nu se goleasca niciodata8 1ste
necesar ca %iecare dintre ele sa %ie legata la I!)orul in%init al dragostei/ atunci nimic nu le
)a putea epui!a& ele )or %i mereu pline& alimentate pentru totdeauna de catre apa
I!)orului.
Aceasta -nseamna ca& -n loc sa )a opriti asupra a ceea ce este super%icial la o %emeie sau
la un barbat& sa -i iubiti spiritul& su%letul si ast%el sa )a conectati la ce)a )iu& ce)a ce este
de5a legat la I!)or& la 7umne!eu. Ast%el& dragostea )oastra )a dura pentru totdeauna/ chiar
si atunci c.nd )eti -mbatr.ni& ridati& )eti continua sa )a iubiti& caci nu ati iubit trupul& ci o
%iinta care este re%lectarea 7i)initatii. ;rin %emeie& barbatul o cauta de %apt pe Mama
7i)ina& el se ridica p.na la ea pentru a primi energii& lumina& bucurie. ;rin barbat& %emeia
se ridica p.na la Tatal Ceresc.. si -n acest %el dragostea lor nu )a lua niciodata s%.rsit. 7ar
daca barbatul si %emeia se multumesc sa se caute -n planurile in%erioare& sa nu se mire
daca )or %i repede deceptionati. 1ste normal& cum ar putea dragostea sa dainuiasca c.nd
dincolo de trup nu mai e+ista nimic altce)a bun si %rumos de iubit8
;ri)iti cum se petrec lucrurile -n natura/ tot ceea ce este -ntunecat& murdar& impur& are
tendinta de a se acumula -n partea de 5os si ceea ce este pur se ridica deasupra. :a %el se
petrec lucrurile si -n %iinta umana/ si -n el tot ceea ce este grosier se aduna -n partile
in%erioare& -n timp ce tot ce este usor& pur& luminos& urca catre cap. 7e aceea ochii&
urechile& gura& nasul& creierul sunt ase!ate -n partea superioara& -n timp ce alte %unctii sunt
plasate -n partea in%erioara. Acestor doua parti %i!ice ale omului -i corespund cele doua
naturi ale sale& in%erioara si superioara/ personalitatea si indi)idualitatea. 7ragostea
mani%estata de personalitate& care nu se g.ndeste dec.t sa ia& sa se ghi%tuiasca& este
,5
-mb.csita cu elemente grosiere si -ntunecate. Cn timp ce dragostea mani%estata de
indi)idualitate contine elemente de genero!itate& de de!interes& este pura si luminoasa...
;rin dragostea lor egoista si sen!uala& oamenii -si transmit tot %elul de elemente
-ntunecate care -i -mpiedica sa )ada limpede si sa simta sen!atiile celeste. 9ine-nteles&
sunt liberi& se pot lasa -n )oia tuturor po%telor lor& dar nu este -n interesul lor3 7aca
Initiatii au dat reguli si prescriptii& n2au %acut2o pentru a le inter!ice placerile dragostei& ci
pentru a2i -mpiedica sa coboare prea 5os -n stari de constiinta in%erioare& acolo unde nu
)or mai putea primi nimic din bine%acerile si minunile lumii di)ine.
7e acum -nainte& -ncercati sa %aceti e%orturi pentru a -ntelege aceasta %ilo!o%ie sublima&
caci ea este singura care -i -n)ata pe barbati si pe %emei cum sa2si utili!e!e toate aceste
elanuri pe care si le dau unii altora& toata aceasta minune& %ericire de a se contempla
pentru a %i mereu inspirati si pentru a de)eni niste genii& niste di)initati.
7ar toate acestea nu le )eti -ntelege cu ade)arat dec.t dupa ce le )eti -ntelege -nt.i
-nauntrul )ostru prin meditatii si prin modi%icari interioare. C.nd )eti %i reusit& )a )eti a%la
-n posesia tuturor bogatiilor pe care natura )i le2a pregatit& le )eti putea %olosi cu tot at.ta
preci!ie ca si cum )2ati a%la -ntr2un laborator/ )eti sti sa %olositi elementele si %ortele
pentru propria )oastra regenerare& iluminare si pentru cea a lumii -ntregi.



,6