Sunteți pe pagina 1din 12

Rabiniuc Mocanu Elisabeta

Anul III
Arhitectura efemera
Ce a devenit arhitectura in zilele noastre? Ne mai putem
gandi la arhitectura ca fiind de durata sau nu ?
Ce anume confera arhitecturii durata in timp si spatiu ?
Arhitectura traditionala japoneza este foarte diferita de
arhitectura traditionala europeana, care desi este divizata si ea in
functie de regiuni , prezinta aspecte care le putem numi comune
Insa arhitectura traditionala japoneza difera de cea europeana
deoarece din start, idee de dainuire fizica in timp este oarecum
inlaturata
!
C"nd spunem #arhitectur$ japonez$%, ne g"ndim, de fapt, la
organizarea spa&iului, a spa&iului domestic, citadin sau sacru
Aceasta a fost conceput$ ca o solu&ie la situa&ia dat$, a unui mediu
geografic zg"rcit la 'ntinderi plane Relieful este dominat la tot
pasul de 'n$l&imi, (esul este o raritate, iar vegeta&ia, p$durea
'ndeosebi, alc$tuie(te o ambian&$ particular$ de restr"ngere a
zonelor locuibile Natura s)a strecurat ad"nc 'n e*isten&a omului,
(i)a impus e*igen&ele, a reu(it s$ fie sacralizat$, adorat$ (i mai mult
dec"t orice, respectat$ +rice concep&ie arhitectural$ a &inut seama
c$ spa&iul se sprijin$ pe natura 'nconjur$toare (i st$ deschis spre ea
+bservator al naturii, japonezul a 'n&eles c$ nimic din ce este
material, apar&in"nd naturii, nu este durabil (i astfel 'n concep&ia sa
o construc&ie arhitectural$ nu va avea valoarea de durat$ fizic$, ci
aceea de permanen&$ spiritual$
Arhitectura japonez$ cunoa(te un continuu proces de
metamorfozare, fiecare transformare pe plan politic sau social
aduc"nd (i o anumit$ modificare 'n planul artei ,ipul cel mai
caracteristic de construc&ii 'l constituie pentru -aponia cl$dirile din
lemn ."n$ 'n secolul al /0II)lea piatra se folosea e*trem de rar (i
numai 'ncep"nd cu secolul // ea a c$p$tat o utilizare mai larg$
Acest fapt a fost determinat 'n mare m$sur$ de condi&iile seismice
precum (i de e*isten&a unui e*celent lemn pentru construc&ii
Materialul de construc&ie fiind lemnul, prelucrarea lui, deloc u(oar$
(i nici m$car prea supl$, l)a obligat pe japonez s$ se restr"ng$ la un
minimum necesar de elemente 1tructura este format$ practic din
elemente izolate 2st"lpi3, pere&ii av"nd e*clusiv rol de ornamentare
(i 'nchidere 1t"lpi, grinzi, arhitrave, (arpanta sunt concepute ca un
tot unitar, aparent, piesele (i ansamblurile structurale c$p$t"nd
valen&e estetice Acoperirea, care 'n mod tradi&ional ocup$ un rol
important 'n judecata de valoare a cl$dirii, s)a rafinat 'n timp,
trec"nd de la formele simple a sitemului trilitic, la un comple*
sistem de p"rghii cu numeroase variante 4iferite alte procedee
urm$resc s$ ob&in$ un spa&iu interior amplu, cu 'n$l&imi (i
deschideri mari Natura (i dispozi&ia elementelor de
5
compartimentare interioar$ asigur$ o remarcabil$ fle*ibilitate
spa&ial$
Arhitectura japonez$ pleac$ din natur$ (i se 'ntoarce la ea, se
integreaz$ acestui prototip de echilibru6 forma construc&iei a fost
'ntotdeauna 'n consens cu cadrul natural, 'ntre interior (i e*terior s)
a stabilit mereu un flu* al sugestilor, o trecere fireasc$, f$r$
obstacole
Arhitectura tradionala europeana , castiga in longevitate prin
faptul ca natura a furnizat materiale de constructie variate desi
acest lucru nu este valabil chiar in toate zonele europene
Cat despre America, faptul ca este o natiune destul de tanara
in comparatie cu restul natiunilor, nu are un bagaj spiritual mare si
nu are o arhitectura tradionala cu vechime, tot ce s)a cladit avand
influente din toata lumea
Arhitectura traditionala a fiecarei regiuni s)a reflectat o
perioada indelungata in arhitectura momentului respectiv Insa
odata cu industrializarea, 7 masinizarea 8 societatii, odata cu
prefabricatele, si odata cu tot ce putea crea o masina mai rapid si
mai bine decat mana omului, arhitectura a inceput sa piarda din
acel specific al zonei 9lobalizarea duce la dezumanizare
,indem sa pretuim lucrurile care au reprezentat ceva
important la un anumit moment fie ca vorbim la nivel de constiinta
individuala, fie ca vorbim de constiinta comuna a unui grup de
oameni, a unei natiuni sau a lumii
In arhitectura, lucrurile care le pretuim sunt cele care au
insemnat un punct de pornire catre o anumita directie, o schimbare,
o evolutie, fie ca erau sau nu in pas cu nevoile societatii
Efemeritatea este tot mai pregnanta in aceasta perioada in
toate aspectele vietii deoarece ritmul dezvoltarii societatii este din
:
ce in ce mai rapid iar ideea de a crea ceva care sa rezista in timp
mai mult de 5;):; de ani incepe sa nu aiba sens
.astram ce s)a creat pentru ca pretuim trecutul, pentru ca
e*ista o baza spirituala si filosofica care se gaseste in fiecare
element, insa in putin lucruri din cele care se ridica acum au si o
e*plicatie spirituala 0orbim de arhitectura laica
Arhitectura a evoluat si s)a aflat mereu in pas cu societatea,
fie ca a fost o transformare naturala, fluenta de la vechi la un nou,
fie ca, asa cum s)a intamplat in 7 epoca masinilor 8 a trebuit fortata
deoarece societatea nu era pregatita, nu o intelegea
<nul dintre cei mai indarjiti luptatori ai modernismului a fost
=e Corbusier .oate uneori prea radical, poate uneori prea inuman
in conceptii si idei, el a militat ca arhitectura sa fie gandita asa cum
se cuvine la momentul respectiv +perele sale sunt dovezi ale
schimbarii, ale unei gandiri noi si proaspete 0illa 1avo>e, una din
casele emblematice ale arhitecturii moderne, a fost construita in
!?5? .roprietarii au vrut sa il dea in judecata pe arhitect deoarece
acoperisul terasa pe care acesta il proiectase avea probleme de
infiltratie In acea perioada insa izbucnea cel de al doilea Razboi
Mondial iar Corbusier pleaca 0illa 1avo>e ramanad neterminata
Cei care in !?@A au vizitat vila au gasit)o in paragina, cu zidurile
murdare de graffiti)uri obscende cu interiorul mirosind a fecale si
urina =unga campanie pentru salvarea puritatii 0illei 1avo>e s)a
dublat ca intensitate in lunile care au urmat si in cele din urma a
castigat ,schumi scria in 7 Architecture and ,ransgression 8 ca
tocmai starea de decadere era cea care producea senzatia
inaltatoare de spatiu, datorita starii de degradare vizitatorul nu
putea sa nu simta si sa inteleaga spatiul E*perienta data de 0illa
1avo>e in starea ei de degradare a fost , dupa cum spunea el,
7 momentul arhitecturii 8 si e*plica 7 acel moment cand
arhitectura este si viata si moarte in acelasi timp, cand e*perienta
spatiului devine propiul sau concept 8 Acest 7 moment 8 este atins
atunci cand, parado*al, o cladire atinge punctul de colaps
B
,he 1eminar> of 1t .eters la Cardross, construit de 9illespie, Cidd
si Coia intre !?AD si !?@@ este una din cele mai cunoscute cladiri
moderne ale 1cotiei Este de asemenea una din cele mai
spectaculoase ruini Nu e*ista sticla nicaieri, intr)o structura
puternic vitrata Interiorul este total degradat .anouri mari de
lemn atarna din tavan si se leagana in vant, putrezind acolo unde
ating pamantul Apa se gaseste peste tot in balti sau curge din
locuri misterioase 1carile sunt stricate ,ot ce poate fi revendicat
de decadere a fost, sau este pe drumul de a fi revendicat 1unt
graffitti)uri si gunoi peste tot iar cineva aproape ca a spart cu un
baros altarul in doua Acoperisul a disparut A fost in mod treptat,
sistematic si salbatic atacata si totusi ramane din punct de vedere
structural o cladire inalta si demna, si in mod categoric moderna
Arhitecura ei poate nu e chiar contemporana totusi face parte din
lumea contemporana 1a vezi un spatiu contemporan in asemenea
conditii duce nu numai la reflectii melancolice ci si la sentimente
de soc, repulsie si chiar cosmar Acum, parerea lui ,schumi este
deschisa polemicii, si putini vor accepta concluziile sale
neconditionat 4ar subliniaza o anumita problema particulara a
starii acestei cladiri E ca si ruina contemporana este mai
emotionanta decat daca ar fi restaurata sau stabiliza Cum sa se
integreze acest punct de vedere in orice discutie legata de viitorul
acestei ruini moderne este o problema deschisa 4ar ca punct de
plecare, este de mentionat faptul ca pentru multi, atractia sa nu sta
atat de mult in arhitectura cat sta in formidabila decadere
A
<nii modernisti timpurii spuneau ca ei construiesc pentru o
generatie si ca dupa asta, cladirile ar trebui demolate si noi cladiri
construite care sa corespunda noilor nevoi
Modernismul crea o pagina alba pe care sa se lucreze lasand
la o parte forma traditionala si conte*tul si creare de forme care
raspundeau intr)o modalitate mai abstracta cerintelor programului
si timpului respectiv Ar trebui sa tragem concluzia ca nu merita sa
salvam cladirile moderne ? Nu ar trebui pastrate cladirile care
reprezinta apogeul unui anumit stil indiferent de atitudinea celor
care au creat)o ? Robert Ma*Fell scria in Modern Movement
Geritage ca ruinile cladirilor moderne provoaca un sentiment de
pierdere si abandon si ca prin resturare putem recupera un impuls
spiritual 7 care ne restituie umanitatea 8 Insa prosperitatea si
spiritul in care au fost construite sunt rezonate in cadrul cladirii dar
nu pot renaste prin restaurare ,otusi, intr)o lume in care traim doar
in prezent fara prea multa ambitie pentru viitor si fara prea mult
respect pentru trecut, memoria inceteaza a fi un mecanism care sa
ne faca sa ne simtim confortabil intr)o lume incerta Haptul ca
multi oameni inca nu pot aprecia pe deplin arhitectura moderna
este un motiv bun pentru a o conserva
In studiile sale legate de erotism, 9eorges Iatailles,
contemporan cu =e Corbusier evidentia ca elementele prohibite ale
omenirii se imparteau in doua categorii radical opuseJ moartea si
reproducerea se*uala Cum gandirea lui Iataille era subiect taboo
pentru societatea din acea perioada, subiecte taboo similare
inconjurau si multe dintre miscarile moderne Modernistii iubeau si
viata si moartea, insa separat Arhitectii in general nu iubesc acea
parte a vietii care are legaturi cu moartea J decaderea
constructiilor J urmele care le lasa timpul pe cladiri, sunt
incompatibile atat cu ideologia modernismului cat si cu ceea ce
poate fi numit estetica conceptuala 4ar in opinia lui Iataille, care
este subiectiva bineinteles, 0illa 1avo>e nu a fost niciodata atat de
impresionanta asa ca atunci cand tencuiala ii cadea de pe zidurile
de beton In timp ce puritanismul miscarii moderne si a adeptilor a
@
fost de foarte multe ori subliniat, refuzul de a recunoaste si de a
accepta trecerea timpului a fost foarte rar remarcat In mod putin
surprinzator, sticla a fost printre materialele preferate a
modernismului datorita faptului ca ea nu dezvaluie trecerea
timpului
Arhitectura postbelicK vest)europeanK s)a revoltat 'mpotriva
integritatii, finitudinii, caracterului sau definitiv, 'mpotriva
permanentei si coerentei sale interne 1untem martorii unui proces
de disolu&ie continuK (i progresivK, de uitare a mKsurii interne
2Michelis, !?D5, 5;;)D3 AceastK arhitecturK a sf"rlit ) 'n pragul
postmodernitK&ii ) prin a)(i pierde referin&a antropomorfK, apoi (i
pe aceea corporalK 'n genere (i, cKtre zilele noastre, inclusiv
opacitatea, p"nK la de)materializare, neterminare (i transparen&K
Aceasta s)a petrecut pe douK cKi oarecum diferiteJ pe de o parte
vrKjitoriile obiectuale ale arhitecturii Gigh),ech 2apoteozK (i zenit
al revoluLiei industriale36 pe de altK parte, acea c>borg)architecture
a metaboli(tilor japonezi, postulatK de Cisho CuroMaFaJ
arhitectura cu referinLK NbiologicKN, protejatK 'nsK de tehnologie
Hinalul referin&ei antropomorfe 2consemnat azi de deconstruc&ie3
era menit sK dez)fiin&eze arhitectura (i sK)i flateze reitatea Este
ceea ce repro(eazK 'ntreaga fenomenologieJ decKderea arhitecturii
2care ocrote(te cre(terea fiin&ei3 la stadiul de NustensilN
Arhitectura ca un corp unic, compact (i unitar, a e*plodat .e
de o parte, structurile sale interneOsus&inKtoare, au devenit
interconectate Apoi au proliferat malign, devenind ra&iunea de a fi
a arhitecturii Pn fine, au condus la apari&ia unui concept NtotalitarN,
cel de megastructurK, care a avut drept echivalent est)european
Nsistematizarea teritoriului 2na&ional3N .e de altK parte, celulele )
unitKLile obiectului arhitectural ) au devenit autonome,
2inter3(anjabile, mobile chiar, merg"nd p"nK la acele bubbles ale
lui Reiner Ianham, la capsulK 'n metabolism, sau p"nK la
disposable architecture 2pe care CooM o numea NthroF)aFa>N3 ceva
mai t"rziu
Q
Hantasme ale erei cosmice colate pe imagini ale industriei
chimice 'nlocuiesc automobilul 2ma(ina 'n genere3 care 'i fascina
pe primii moderni(ti ) respectiv hangarul (i silozul din 7 0ers une
architecture 8, parazit"ndO protez"nd organicul din metaforK
RalMing Cities 2ale celor din Archigram3 NputeauN traversa
oceanul, dupK dorinLa locuitorilor 'ncastra&i 'n burta lor troianK
.rimii moderni(ti, precum =e Corbusier, erau fascina(i de
hangare, silozuri (i automobile Arhitec&i din a doua erK a ma(inii
2"the Second Machine Age": Martin Pawley3 erau sedu(i de
uzinele chimice (i de mecanismele navelor cosmice prezente (i
viitoare, Nall canned in e*posed lattice frames, NA1A st>leN
2ColSuhoun, !?D@J!Q3 Motivul? Acestea serveau, prin gradul de
NdezmembrareN a pKr&ilor fa&K de 'ntreg, argumentului arhitec&ilor
aminti&i
"n prezent, practic toate materiile organice sau naturale i-
au gsit un echialent !unc"ional #n su$stantele plastice i
polimor!e: l#na, $um$acul, mtasea sau inul i-au gsit
#nlocuitorul uniersal #n nailon sau #n nenumratele lui ariante%
D
&emnul, piatra i metalul cedeaz locul $etonului, !ormicii i
polistirenului% Pro$lema nu e de a renega aceast eolu'ie i de a
ne lsa #n oia unei isri ce idealizeaz su$stan'a clduroas i
ptruns de umanitate a o$iectelor de altdat%"
-ean Iaudrillard 2!??@, 5Q3
Cea mai importantK calitate a plasticului, 'n afarK de originea
sa modernK, este versatilitatea A face mobilier din plastic 'nsemna
a inventa obiecte cu multiple 'ntrebuinLKri, cu forme (i, mai ales,
cu culori neconven&ionale Au fost imaginate ora(e intregi, utopii
de plastic ) 1patial Gousing .roject 2R 4oring3, suspendatul
Rendo Gousing .roject 2CasoniT Casoni3, sau ) 'n !?@@ ) ora(ul
utopico)pneumatic proiectat de 9ernot Nalbach Casa putea fi
turnatK, nu ziditK, a(a cum era cazul Ncasei idealeN a so&ilor
1mithson de la Ideal Gomes E*hibition din !?A@ 2Masse>, !??;
!Q:3 4evenea astfel posibil un mediu edificat 'n 'ntregime din
acela(i material
ReferinLele la formele organice erau vKdite, dar materialul
care le fKcea vizibile era unul dintre cele mai nevii cu putin&KJ nu
devenea 'n timp, nu 'mbKtr"nea (i nu murea, precum fiin&ele pe
care le imita Arhitectura soft este un e*emplu lKmuritor 'n acest
sensJ bionica (i metaforele vie&ii sunt 'ncorporate 'n plastic,
probabil materialul e*emplar al modernismului postbelic
Corporalitatea modernismului anilor (aizeci stK sub semnul des)
figurKrii, d"nd seama despre tentativele disperate ale arhitecturii de
a)(i pierde semnKtura corporalK originarK Ne aflKm, se observK,
dinaintea unui parado*J acela de a folosi materiale neperisabile
pentru a sugera derizoriul (i temporarul organic Arhitectura
'nceteazK sK mai fie eternK, devenind 'n schimb 'nlocuibilK,
temporarK, evanescentKJ disposable, NthroF)aFa>N 2CooM3
architecture
Istoria acestei familii de materiale artificiale pentru
construc&ii 'ncepe 'n 9ermania antebelicK, aceasta dorind sK devinK
independentK de materii prime, (i 'n Marea Iritanie, cu a sa
?
Iuilding .lastics Research Corporation din 9lasgoF, fondatK 'n
!?B! <lterior, a devenit pentru o vreme materialul de ultimK orK,
materialul)alternativK 'n construc&ii al 'nceputului anilor cincizeci
(i (aizeci
.lasticul oferea moduri nea(teptate de a evita proiectarea
tradi&ionalK (i, deci, formele cunoscute 4etalii noi, de felul
ramelor curbe de ferestre, fKceau probabil aluzie (i la navele
cosmice, dupK cum apKrea posibilitatea ca ferestrele sK nu aibK
rame deloc .lasticul a erodat 'n&elegerea tradi&ionalK a structurilor
.eter CooM credea cK 'n anii cincizeci (i (aizeci s)a petrecut o
revolu&ie, datoritK oportunitK&ii pe care au avut)o arhitec&ii de a
arunca 'n aer sistemul trilitic, mulLumitK noilor materiale (i
tehnologii 4eta("nd structura de epiderma sa arhitecturalK, a
devenit posibil ca fiecare componentK a structurii (i a casei 'n
ansamblu sK aibK un destin individual HKrK coloane (i grinzi,
epiderma a devenit structurK, datoritK lui +tto Hrei sau
IucMminster Huller, Candela sau C,ange 1tructurile de plastic
autoportante , structurile pneumatice cu forme erotice 2"ery
e(citing loo)ing shapes"J CooM, @53 ) structurile de cabluri
pretensionate (i domurile geodezice sunt tot at"tea variante
alternative de structuri ne)trilitice proprii perioadei cercetate
.robabil cea mai izbitoare devenire a arhitecturii moderne
postbelice este cov"r(itorul primat al vizualului 'n e*perimentarea
acestei arhitecturi, 'n detrimentul tuturor celorlalte sim&uri 0Kzul a
devenit treptat unicul mod de a intra 'n rela&ie cu aceastK
arhitecturK, fapt care, cred critici fenomenologi ai modernismului
2Hrampton, Norberg)1chultz3 a dus la alienarea fiin&ei fa&K de
mediul sKu .e mKsurK ce vKzul reprezenta tot mai mult modul
privilegiat de investigare a arhitecturii, 'n chip parado*al fa&adele
deveneau tot mai desubstan&iate
!;
4in ce 'n ce mai mult, alegerea materialelor (i a te*turilor va
flata un unic sim&, cel al vKzului ) alien"nd astfel fiin&a de
e*perien&a completK a mediului
Ne mai putem gandi la o arhitectura de durata cand tot ce se
construie(te acum tine de moment ? 4aca acum cincizeci de ani
arhitec&ii aveau idei pe atunci utopice despre orase calatoare, orase
create in interiorul unor structuri care atunci tineau de science
fiction, oare pe viitor mai este la fel de imposibil avand in vedere
rapiditatea cu care se dezvolta tehnologia ? Este oare de necrezut
posibilitatea unui astfel de viitor ? Cata valoare va mai avea
traditia si istoria in viitor ?
In 1tatele <nite ale Americii,cerintele pentru tipuri de
structuri diferite se schimba de)a lungul timpului, ce este si ce nu
este la moda se schimba in mod constant, iar tehnologia schimba
societatea din ce in ce mai rapid .entru ei e*ista sens in a investi
intr)o structura care sa dureze A;)!;; de ani sau chiar mai mult si
pe urma sa incerce sa o adapteze in mod constant? A construi mai
ieftin structuri mai putin rezistente in timp care sa fie inlaturate
dupa !;, 5; de ani si inlocuite cu ceea ce se va cere in acel moment
este un raspuns potrivit pentru societatea lor Asta a fost cu
singuranta tendinta majoritatii consumatorilor, mai degraba arunca
si inlocuiesc decat sa repare 2 in cazurile bune, reciclare si
inlocuire3 Astfel dezvoltarea unui caracter istoric ca cel al oraselor
europene este imposibila
.rin intelegerea faptului ca umila arhitectur$ vernacular$
poate prea bine servi drept rezervor dac$ nu de forme, atunci de
principii E pentru o arhitectur$ absolut contemporan$, dac$ nu
chiar 'naintea vremii sale, japonezii pastreaza in continuare in ceea
ce construiesc spiritul arhtiecturii lor traditionale Ei impletesc
vechiul cu noul, combina materiale oferite de natura cat si cele
artificiale, tin pasul cu timpul si cu ritmul dezvoltarii societatii
pastrand de asemenea legatura cu traditionalul Astfel se observa
!!
disciplina morala formidabila si respectul care il au in continuare
pentru natura si pentru traditie
,raim intr)o societate dominata de haos, o societate de
consum, agresiva, in care ne gandim prea putin la trecut, prea mult
la prezent si aproape deloc la trecut
Numai traditiile, monumentele, mitologiile, indeosebi cele
scrise, se dovedesc a fi rezistente la orice agresiune Ele ramin, ele
conteaza, de ele ne legam cu efemeritatea noastra + efemeritate
fara de care nu ar fi posibila eternitatea lor
!5