ARHITECTURA ROMEI ANTICE

Caracter unitar al principiilor urbanistice romane:

- raportarea spatiului la axele majore, cardo si decumanus;
PROGRAME DE ARHITECTURA
1. BAZILICA
- amplasata in ansamblul forului,
- este o piata publica acoperita care raspunde unor cerinte functionale multiple
: - spatiu polivalent destinat desfasurarii judecatilor; stabilirii contactelor
sociale si tranzactiilor comerciale;
- conform descrierii lui Vitruviu, bazilica era alcatuita dintr-un spatiu amplu,
acoperit, capabil sa adaposteasca un nr. mare de oameni,
- divizarea spatiului in 3-5 nave, prin siruri de coloane, nava centrala ramanan
d piesa dominanta, mai inalta si iluminata pe deasupra navelor laterale,
- accesul se facea prin intermediul unui vestibul - chalcidieum,
- in interior-spatiu destinat judecatorului,tribunalul.
Primele bazilici ale epocii din perioada republicana, erau organizate cu
un ax longitudinal, accesul se transfera pe latura mica a constructiei (bazilic
a din Pompei), la inceputul imperiului, accesul se transfera pe latura lunga (ba
zilicile Aemilia si Iulia din forul roman din Roman). In perioada de apogeu, spa
tiul lor se imbogateste cu ample exedre dispuse simetric (bazilica Ulpia), in vr
eme ce in ultima perioada a imperiului formele monumentale, cu boltiri complexe
inlocuiesc spatiile simple acoperite cu sarpanta ale bazilicilor anterioare.
Conceputa ca spatiu destinat adunarii unui nr. mare de persoane, bazilic
a romana a fost aleasa drept model pt. cladirile de cult ale arhitecturii cresti
ne timpurii de la sfarsitul imperiului roman.
2. CONSTRUCTII DESTINATE COMERTULUI
- ocupa amplasamente centrale in cadrul asezarii,
- MACELLA - piete alimentare amplasate in apropierea forului,
- HORREA - functie de depozitare;
3. TERMELE
- evolutie de la simple bai publice la complexele multifunctionale cu caracter d
e recreere ale imperiului mediu si tarziu,
Nucleul de baza al unei terme este alcatuit din: apoditerium, vestiarul
complexului.
Dispunere gradata in functie de temperatura lor: frigidarium, tepidarium
, caldarium.
In unele cazuri se mai adauga: audatio - pt. bai de aburi si un bazin de
in not numit - natatio.
- sistem de incalzire prin pardoseala si pereti - sistemul numit - hipocaust -
folosea o retea de canale amenajate in substructia cladirilor si in ziduri, care
asigurau circulatia aerului cald produs de o vatra centrala.
4. CONSTRUCTII PENTRU SPECTACOLE
4.1 Teatrul roman
- dezvoltare sub influenta modelelor grecesti,
- teatrul grec face parte integranta dintr-un sanctuar, in vreme ce teatrul roma
n era conceput ca o componenta a orasului,
- teatrul grec se deschide spre peisajul inconjurator, in vreme ce teatrul roman
este o constructie inchisa,
- teatrul roman ofera strazii imaginea unor fatade elaborate,
- in teatrul grec gradenele se reazama nemijlocit pe panta naturala a terenului,
pe cand teatrul roman se ridica deasupra solului, iar gradenele sunt sustinute
de un intreg sistem de ziduri radiale si galerii boltite,
- teatrul grec se face prin partea superioaraa caveei sau prin cele 2 intrari ca
re flancheaza orchestra; structura teatrului roman permite o mai buna evacuare s
i intrare a spectatorilor, prin accese multiple, la toate nivelurile - vomitorii
- legate intre ele prin galeriile care sustin insasi constructia,
- orchestra teatrelor romane este diminuata intr-un spatiu semicircular, pe cand
in teatrul grec aceasta are forma circulara,
- scena destinata spectacolului este mult mai dezvoltata.
4.2 Amfiteatrul
- lupte cu gladiatori,
- naumachia,
- luptele cu animale salbatice,
- o extindere a gradenelor unui teatru in jurul unei arene elipsoidale,
- acces si evacuare prin vomitorii,
- arena este ridicata, de obicei, peste o subconstructie complicata care cuprind
ea spatii tehnice necesare asigurarii spectacolului,
- fatadele beneficeaza de acelasi decor de ordine suprapuse pe mai multe nivelur
i,
- tribunalele erau protejate cu o imensa panza - velarium - montarea revenea mar
inarilor flotei romane,
- arena in unele cazuri pute fi transformata intr-un mare bazin destinat luptelo
r nautice intre diferite ambarcatiuni.
4.3 Circurile
- intreceri de cvadrige,
- tribunele se desfasurau in forma unei potcoave alungite.
5. CONSTRUCTII SI ANSAMBLURI DE CULT
5.1 Templul roman
- limita sacra trasata de auguri,
- cladirea templului era divizata in doua parti aproximative egale: - pars antic
a - portic unde preotii practicau formele de cult si - pars postica - cella inch
isa dedicata zeilor, uneori impartita in 3 spatii corespunzatoare triadei divine
,
- organizat pe baza unui ax longitudinal care dirijeaza atentia spre pars antica
, spatiul de practicare al cultului, in acest fel fatadele templului se diferent
iaza, una din ele devenint principala, fiinda tratata in consecinta,
- templul roman este ridicat pe un podium, accesibil printr-o scara monumentala
care accentua ideea de axialitate,
- sirul de coloane nu inconjoara templul, ci se limiteaza la fatada principala s
i uneori la fatade laterale.
5.2 Templele de tip central - derivate din tolos-urile grecesti; indeplineau o a
lta functie.
- spatiul lor nu era destinat ritualului, si aedes, arie sacra menita sa adapost
easca, prin grija vestalelor, focul sacru al cetatii.
5.4 Sanctuarele
- caracteristice perioadei republicane - grupau un templu si un teatru
- inconjurate pe 3 laturi, de constructii anexe cu portice si coloane, cu aceeas
i idee de axialitate.
5.5 Bisericile crestine
- edificiu religios menit sa adaposteasca o masa de credinciosi in vederea parti
ciparii lor la spectacolul oferit de ritual,
- cerinte functionale similare bazilicii,
- pastrand ideea unei nave centrale careia i se subordoneaza 2 sau 4 nave latera
le, a fost introdusa o absida semicircualare pe latura ingusta, catre est - alta
rul - precedat de un arc triumfal,
- existenta navelor laterale permite separarea barbatilor de femei fie prin util
izarea navei din stanga drept matroneu,
- o alta nava transversala, in fata altarului, transeptul, amplifica spatiul de
cult,
- accesul in bazilice crestine se facea pe latura ingusta, printr-un vestibul, n
artex care servea si ca loc de adapostire al neofitilor,
- intreaga este precedata de o curte cu portice, atrium, preluata di arhitectura
locuintei, in centrul careia se afla fantana de ablutiuni.
6. CONSTRUCTII TRIUMFALE, VOTIVE SAU COMEMORATIVE
- columne
- trofee
- arcurile de triumf
7. CONSTRUCTII FUNERARE
- spatii colective pt. adapostirea cenusei;
- columbarii;
- tumusuluri monumentale.
8. CONSTRUCTII EDILITARE, PODURI SI APEDUCTE
9. ARHITECTURA LOCUINTELOR
9.1 Locuinta urbana
- locuinta unifamiliala de tip domus s-a dezvoltat im mediul rural si a fost pre
luata in orase,
- obturarea constructiei catre exterior,
- prezenta unui spatiu central descoperita - atrium - catre care sunt orientate
toate incaperile locuintei,
- atriumul este inconjurat de o galerie deschisa, acoperita prin prelungirea inv
elitorii in consola sau prin sustinera acesteia de 4 coloane,
- in centrul atriumului se afla un bazin cu o cisterna subterana pt. colectarea
apelor pluviale,
- diferentiere functionala a incaperilor: piesa principala amlasata axial este -
tablinum - destinat vietii publice a stapanului casei,
- doua incaperi laterale, nise deschise catre atrium, numite - alae - adapostesc
imaginea, portretele stramosilor,
- cubiculae - camerele de locuit,
- mai pot aparea: - triclinum - sala de banchete - tabernae-le,
- gradina numita - hortus,
- peristilum.
9.2 Locuinta plurifamiliala de tip insula
- dezvoltare pe verticala, ajungand si la 7-8 niveluri,
- ocupare intensiva a terenului,
- gruparea unui nr. mare de apartamente - caenaculae,
- caracterul de imobil de raport al insulae-lor,
- raportarea la spatiul urban prin prezenta, la parter, a tabernae-lor precedate
in majoritatea cazurilor de portice,
- gradul redus de confort,
- nediferentierea functionala a incaperilor.
9.3 Locuinta rurala
Este cunoscuta, in special, prin intermediul vilelor de patricieni.
9.3.1 Vilele rurale/"rustice"
- grupeaza intr-un unic ansamblu, locuinta proprietarului si constructiile de pr
oductie si depozitare, echivaland cu fermele ca functiune.
9.3.2 Vilele "urbane"
- caracter de recreere si odihna,
- cele mai vechi tipuri de vile erau organizate unei scheme preluate ulterior de
domusurile urbane,
- varietate mare de tipuri,
- deschiderea spatiilor catre exterior, prin portice si terase,
- introducerea unor elemente functionale suplimentare: biblioteci, piscine, ter
me, palastre, etc.,
10. PALATELE IMPERIALE
- grupeaza in esenta, 2 functiuni majore, cea oficiala, reprezentativa, foarte d
ezvoltata si rezidentiala.