Sunteți pe pagina 1din 31

Masaj facial - invata sa-l faci singura

Publicat Marti, 19 iulie 2011, de catre D.M.S.



Masajul facial te ajuta sa te relaxezi instant. Sigur, nimic nu este mai placut decat sa fii rasfatata in
fiecare zi de mainile dibace ale unui specialist, insa cand acest lucru nu este posibil, te poti
descurca cel putin la fel de bine si singura.
In masajul facial facut chiar de tine se folosesc iscari usoare si !rinci!ii ale acu!uncturii. "u se
folosesc uleiuri s!eciale, ai nevoie doar de ainile tale.
Ince!e !rin a-ti asa ra!id !alele intre ele. #and acestea ince! sa se incal$easca !une-le !e fata. %ei
siti cu caldura se ras!andeste de-a lungul tenului tau.
&es!ira adanc. &es!ira !rin nas, entine aerul in !ie!t si stoac si e'!ira !e gura. Poti tine ochii inchisi
sau deschisi, cu te siti ai confortabil. &e!eta e'ercitiile de res!iratie !ana cand siti cu dis!are
stresul.
Pentru rela'are, continua sa res!iri usor si adanc !e toata durata asajului.
Ince!e asajul cu iscari a!le si a!oi adu abele aini la nivelul fruntii. #u degetele a!ro!iate unele
de celelalte, (bate( usor !ielea. #oboara usor s!re barbie cu aceleasi iscari ale degetelor. )a acelasi
lucru, insa in sens invers. &e!eta iscarile de cinci - $ece ori.
Plasea$a degetele ari in !unctul dintre s!rancene. Iti !oti odihni ca!ul in !ale, daca iti este ai
confortabil asa. Presea$a !unctul din ijlocul fruntii cu intensitatea folosita atunci cand storci o laaie.
*ine strans ti! de +0 de secunde si a!oi rela$ea$a-te. In asajul chine$esc, !resiunea e'ercitata
asu!ra acestui !unct al fetei calea$a intea si ajuta in ca$ul insoniilor.

,'act ca in tehnica !recedenta, !resea$a abele ta!le cu degetele ari. Mentine !resiunea ti! de +0
de secunde si a!oi eliberea$a.

)olosind degetul aratator si !e cel ijlociu, trage usor de !ortiunea de !iele situata langa nari. -!oi
i!inge usor de-a lungul aceleiasi $one.
Presea$a si trage usor de urechi folosind degetul are si !e cel aratator. Ince!e de la lob si urca usor !e
conturul urechii.
)inali$ea$a asajul cu aceeasi tehnica folosita la ince!ut.
http://www.scribd.com/doc/79684777/Suport-de-Curs-Cosmetica

-Demachiante pentru rimel rezistent la ap-Demachiante di!eren"iate pe di!erite
re#iuni ale !e"ei $i %n acest caz este bine s se respecte indica"iile
produsului.&rodusul destinat !e"ei nu esteindicat a ' !olosit $i la ochi pentru c poate
pro(oca usturimi.Deasemenea demachiantul recomandat pentru ochi nu se
recomand a ')osit pe !a" pentru c datorit compozi"iei nu realizeaz su'cient de
bine %ndeprtarea impurit"ilor de la supra!a"a pielii.*n ale#erea demachiantului se
"ine seama de tipul de ten .Speci'ca"ia tenuluieste pre(zut pe produs at+t prin
precizarea tipului de ten c+t $i a substan"elor componente care trebuie s 'e
speci'ce tenului respecti(.,-ist demachiante pentrutoate tipurile de ten care
datorit compozi"iei sunt neutre.,ste indicat ca demachiantele s con"in o
cantitate c+t mai mic de par!um pentru c acesta poate ' un !actor aler#en.
.ehnica demachierii
&entru realizarea demachierii clienta este %ntins pe !otoliul cosmetic/se izoleaz
prul cu o bonet $i #+tul $i decolteul sunt de#a0ate de %mbrcmite /clienta
poate%mbrca un halat de cabinet.*n cabinet se creeaz o atmos!er de rela-are $i
se creeaz condi"iile unei buneo-i#enri.1a realizarea demachierii trebuie
respectat o anumit ordine:-%nt+i se demachiaz ochii-apoi se demachiaz buzele-
$i apoi !a"a /#+tul $i decolteul,ste indicat s se respecte aceast ordine pentru c
aceste puncte ale !e"ei sunt deobicei cele mai machiate $i nu se dore$te %ntinderea
!ardurilor pe restul !e"ei.Se pune demachiantul %n palma st+n# sau %ntr-un recipient
mic de plastic sau por"elan $i cu un tampon de (at sau disc de demachiat %mbibat
%n demachiant se$ter#e ochiul %ncep+nd cu #enele de la rdcina lor spre (+r!.2poi
se $ter#e pleoapadin un#hiul intern ctre cel e-tern /urc+nd p+n la arcad.3pera"ia
se repet p+n c+nd(ata sau discul rm+ne curat.2poi se trece la ochiul cellalt $i
se repet opera"ia .1a buze %n timpul opera"iunii se sus"ine mu$chiul orbicular al
buzelor la una dincomisuri.Se %mbib (ata sau discul %n demachiant $i se $ter#
buzele %ncep+nd de lacomisura sus"inut.3pera"ia se repet p+n c+nd (ata sau
discul rm+ne curat.1a demachierea !e"ei/#+tului $i decolteului se procedeaz %n
!elul urmtor :din palm sau din recipient se %ntinde demachiantul pe !a" cu
de#etele m+inii drepte%nt+i pe o 0umtate de !a" $i apoi pe cealalt/ pe linii paralele
cu linia ma-ilaruluiin!erior/apoi se omo#enizeaz demachiantul pe ambele m+ini $i
prin mi$cri circularese %ntinde demachiantul pe #+t $i decolteu/urc+nd cu acelea$i
mi$cri $i pe !a" pentruca impurit"ile s 'e bine %n#lobate %n demachiant.4u se
recomand multe mi$cri pentru c nu dore$te realizarea unui masa0 suplimentar
pielii $i rolul demachiantuluieste de a rm+ne la supra!a"a pielii nu de a ptrunde %n
pro!unzime.Se trece la $ter#erea demachiantului !olosind dou tampoane de (at
sau doudiscuri de demachierea .5+inile lucreaz simultan pe ambele pr"i ale
!e"ei.1iniile de$ter#ere sunt la !el ca $i la %ntindere /paralele cu linia ma-ilarului
in!erior.&e #+t $idecolteu de !ac mi$cri de dute-(ino /%ncep+nd de la ma-ilar
spredecolteu.3pera"iunea se repet p+n (ata sau discurile rm+n curate.46

1a 'nalul demachierii se recomand o $ter#ere a !e"ei cu lo"iune
tonic/lo"iunehidratant sau in!uzie calmant.2cest lucru are ca scop $ter#erea
ultimilor urme deimpurit"i sau de demachiant care pot denatura e-amenul
cosmetic.2cest mod de demachiere se recomand $i ca %n#ri0iri pentru acas.Clienta
estes!tuit s nu se demachieze cu (ata sau discul %mbibat cu demachiant pe !a"a
uscat pentru c opera"iunea risc s 'e incomplet.
,725,481 C3S5,.9C
,-amenul cosmetic este o etap premer#toare tratamentului
cosmetic.&rinrealizarea lui cutm s ob"inem o serie de in!orma"ii care s ne a0ute
s punem corectdia#nosticul de ten.,ste !oarte important c+t de corect este acest
e-amen deoarece deaceasta depinde ale#erea procedeelor $i produselor ce (or '
!olosite %n timpultratamentului.Dac ale#erea este #re$it e!ectele tratamentului pot
s 'e ne#ati(e. ,-aminarea %ncepe %nc de la intrarea clientei %n cabinet /pe !a"a
nedemachiat/lalumin natuarl/3bser(a"iile !cute ne a0ut s !acem anumite
recomandri la s!+r$itultratamentului le#ate de machia0 /corecturi ale liniei
spr+ncenelor/respectarea linieimodei %n %mbrcminte sau coa!ur
/alimenta"ie/re#im de (ia".,-amenul cosmetic se des!$oar %n mai multe etape.
,-aminarea (izual
dup demachiere $i completarea ei. 1a eacest e-amen (omobser(a tipul mor!olo#ic
al !e"ei : o(al/rotund/ptrat/triun#hi/diamant.Studiul ridurilor:de e-presie la tenul
normal/liniare -super'ciale sau %n re"ea la tenuluscat deshidratat/cute /piluri
datorate (+rstei.,-aminarea culorii pielii :alb-rozat caracteristic tenului
normal/sau o culoaremodi'cat din cauza unor imper!ec"iuni ale
pielii.9mper!ec"iunile pot ' de natur pi#metar/(ascular sau alt natur .Dintre
imper!ec"iunile de natur pi#mentar putem recunoa$te : e!elidele:pistruii;/ne(ii
celulari de culoarea pielii /roz sau #albeni $i uneori sunt acoperi"i de're de
pr/cloasma #ra(idic/melanoza <iehl ce se re#se$te %n special la tenurilesenile
/(itili#o este o a!ec"iune ce se mani!est prin lipsa de pi#men"i pe re#iuni
binedeterminate.9mper!ec"iuni de natur (ascular putem obser(a di!erite !orme de
an#ioame.9mper!ec"iuni de alt natur putem obser(a :puncte de millium sau
puncte decolesterol /hipertricoza/cicatricile inclusi( cele rmase %n urma e-tra#erilor
decomedoane / -antelasma este localizat %n re#iunea pleoapelor sub !orma unor
pete#albene.&rin e-aminare (izual putem obser(a $i aspectul pielii $i al porilor:
piele lucioas cu pori dilata"i asemntori co0ii de portocal la tenul #ras uleios/piele
mat cu porimici /asemntori 'rului de pr la tenul uscat /pori %nchista"i cu
comedoane $i pilecenu$ie la tenul #ras as'-ic $i pori mari /chisturi /pustule acneice
$i o piele ro$ietic latenul acneic.4=

1e#at de aceste obser(a"ii (izuale
la palpare
(om !ace urmtoarele constatri:1a trecerea de#etelor pe supra!a"a pielii (om
putea constata #radul de 'ne"e alacesteia.1a tenurile normale pielea este 'n iar la
celelalte tipuri de tenuri aspectul pielii este modi'cat 'e din cauza uscciunii 'e din
cauza comedoanelor sau a pustulelor $i chisturilor.1a palpare (om sim"i elesticitatea
/aderen"a $i tonusul muscular /aspecte care suntdeterminate de calitatea 'brelor
elestice $i musculare din derm.1a tenurile normaleacestea (or ' normale pe c+nd la
tenul uscat (or ' diminuate %n !unc"ie de (+rst /iar la tenurile #rase (or ' apropiate
de normal. .enurile uscate pierd mai repedetonicitatea $i elesticitatea din cauza
suporului plastic al pielii care este e-trem desub"ire la aceste tenuri.*n schimb la
tenurile #rase elasticitatea $i tonicitatea mu$chilor se men"ine %ntr-o condi"ie bun
un timp mai %ndelun#at datorit suportului plastic binereprezentat.2ceste aspecte
ne sunt de0a anticipate de la e-amenul (izual adic: latenurile uscate unde apar
riduri (om ' si#uri c elasticitatea $i aderen"a suntdiminuate tocmai pentru c
ridurile sunt #enerate de o diminuare a acestora.1atenurile #rase unde suportul
plastic este prezent /mu$chii %$i pstreaz elesticitatea untimp mai
%ndelun#at.&rinz+nd pielea la ni(elul pleoapei in!erioare (om constata c se
!ormeaz o cut care persist la tenurile uscate $i atunci (om $ti c a(em o
cantitate de ap insu'cient %n piele sau cuta %$i re(ine rapid la normal $i %n acest
caz $tim c a(em o cantitate de apsu'cient %n "esuturi.&entru a $ti dac pielea (a
reac"iona ne#ati( la e-tra#erea comedoanelor putem trasa olinie pe !runte cu
captul pensetei /dac linia se coloreaz repede $i intens %nseamn c pielea este
sensibil $i mane(rele !cute %n timpul tratamentului nu trebuie s aibintensitate
prea mare.,-ist mai multe aparate cu care se poate !ace e-aminarea pielii .dintre
acestea celemai !olosite sunt lupele/lampa >ood $i &h ?metru.
,-aminarea cu lupa
urmre$te o apreciere mai e-act a aspectelor tenului.
,-aminarea cu lampa >ood
care este o lamp cu o-id de nichel care emite radia"iiultra(iolete /pune %n e(iden"
mai multe tipuri de )uorescen"e:-albicioas la tenul #ras-(iolacee la tenul normal-
intunecat la tenul uscat-slab la tenul deshidratat
,-amenul cu &h-metru
stabile$te (aloarea &h-ului care se situeaz %ntre @-A4.*ntre@$i 7 pB-ul este acid /iar
%ntre 7 $i A4 pB-ul este alcalin .Se consider (aloareanormal a pB-ului situat %ntre
4/C $i 6/C.Din+nd seama de aceste (alori la un ten uscatse (a pune %n e(iden" un
pB acid /sub 7 /iar la un ten #ras (om #si un pB alcalin/peste 7.Ealoarea pB-ului
este e-trem de important pentru c ea ne d rela"ii despresensibilitatea tenului la
!actorii microbieni.Cu c+t pB-ul este mai alcalin cu at+t predispozi"ia tenului spre
in!ec"ii este mai mare .De aceea %n timpul tratamentuluitrebuie s aplicm produse
$i procedee care s reduc (aloarea pB-ului aduc+nd-ospre zona de aciditate.44
C12S9F9C2<,2 .,48<913<
&e baza detaliilor obser(ate %n urma e-amenului cosmetic se stabile$te dia#nosticul
deten. &entru a pune un dia#nostic de ten corect trebuie s cunoa$tem
caracteristicile tenurilor de baz.,-ist mai multe cate#orii de tenuri di!eren"iate
%ntre ele %n !unc"ie de tulburrile caree-ist %n or#anismul persoanei respecti(e.Ca
punct de re!erin" este luat tenul normal.
.,481 43<521
.enul normal se caracterizeaz printr-un echilibru la ni(elul
%ntre#uluior#anism/!unc"iile pielii ne'ind nici ele a!ectate .2cest tip de ten este %n
%nt+lnit %n0urul (+rsteide 6@-6C ani /apoi el de cele mai multe ori pierde aceste
calit"i din cauza in)uen"elor hormonale pe care le su!er or#anismul !emeii %n
perioada urmtoare /trans!ormri le#ate desarcin/acti(iate se-ual.Caracterul
normal al tenului poate re(eni %n apropierea menopauzeic+nd toate aceste tulburri
dispar $i !unc"iile pielii se lini$tesc.1a tenul normal pielea este neted
/cati!elat/u$or rozat/ridurile sunt de e-presie/poriisunt practic
ine-isten"i.,lasticitatea /aderen"a $i tonusul muscular sunt bine men"inute deoarece
'brele elastice$i musculare sunt de calitate e-celent.cantitatea de ap din "esuturi
este su'cient/secre"iasebacee este echilibrat.*n #eneral nu este o piele sensibil
la ac"iunea !actorilor mecanici dar reac"ioneazdestul de u$or la ac"iunea prelun#it
a !actorilor atmos!erici sau la ac"iunea unor produsecosmetice
necorespunztoare.1a e-amenul cu lampa >ood se pune %n e(iden" o )uorescen"
(iolacee /iar &h-ul estesituat %ntre 4/C $i 6/C adic u$or acid..ratamentul acestui tip
de ten urmre$te s pstreze caracteristicile normale aletenului.Durata acestui ten
este destul de scurt/ el e(olueaz spre ten uscat dar cu %n#ri0iricorespunztoare %$i
poate recpta aspectul !rumos.*n !unc"ie de tulburrile metabolice se di!eren"iaz
dou mari cate#orii de ten :A.Cate#oria tenurilor uscate6.Cate#oria tenurilor
#rase2ceste tenuri sunt determinate de tulburri %n metabolismul lipidelor dar %n
sens di!erit ..enul uscat se caracterizeaz printr-o hiposecre"ie de sebum /iar tenul
#ras printr-ohipersecre"ie de sebum.
.,481 8SC2.
*n cate#oria tenurilor uscate %nt+lnim :-tenul uscat prin alipicitate-tenul uscat prin
deshidratare-tenul ca$ectic
.enul uscat prin alipicitate
se caracterizeaz printr-o secre"ie insu'cient desebum.9nsu'cien"a secre"iei poet
a(ea mai multe cauze: 'e numrul #landelor sebacee esteinsu'cient $i atunci $i
secre"ia este diminuat /'e numrul #landelor este normal dar secre"iaeste
diminuat din cauza !olosirii unor produse cosmetice nepotri(ite tenului sau ca
urmare aac"iunii %ndelun#ate a !actorilor atmos!erici.46

Ca aspect tenul prezint o piele mat /cu pori mici /cu comedoane sub"iri /prezint
riduri'ne /liniare /pielea este sub"ire.1a palpare pielea este u$or aspr din cauza
uscciunii/elasticitatea ca $i tonusul $iaderen"a pielii depind de (+rsta clientei %ns
la acest tip de ten ele se de#radeaz repedetocmai datorit !aptului c pielea este
sub"ire $i neprote0at/suportul plastic al pielii 'ind practic ine-istent..ot din aceste
cauze pielea este sensibil la ac"iunea !actorilor mecanici $iatmos!erici/precum $i la
ac"iunea unor produse cosmetice alcoolice /astrin#ente etc.1a e-amenul cu lampa
>ood se pune %n a(iden" o )uorescen" %ntunecat /iar pB-metru(a determina un
&h acid..ratamentul acestui ten are ca scop s corecteze de'cien"a de #rsime prin
aplicarea procedeelor de hrnire a pielii.
.enul uscat prin deshidratare
are ca aceea$i ori#ine ca a tenului uscat prin alipicitate la carese adau# $i o
tulburare %n metabolismul apei care se mani!est prin incapacitateaor#anismului de-
a re"ine apa pro(enit at+t din e-terior c+t $i cea din straturile pro!undeale pielii.De
aceea putem determina o deshidratare super'cial care a!ecteaz numaiepidermul
$i este mai u$or de corectat sau una pro!und care a!ecteaz dermul $ihipodermul $i
pentru a crei corectare sunt necesare e!orturi mai mari.2pari"ia acestei complica"ii
este rezultatul ac"iunii mai multor !actori de natur e-ternsau intern.Cauzele
e-terna pot ' :!actorii atmos!erici care sporesc uscciunea pielii sau!olosirea unor
produse cosmetice astrin#ente/absorbante.Dintre cauzele interne putemenumera :
stare !ebril ca urmare a unei boli/stare de stres /tulburri hepatice /pulmonare
$irenale care mresc eliminarea apei .1a %nceput deshidratarea este super'cial dar
dac nu este %nlturat cauza ea a(anseazcuprinz+nd straturile pro!unde $i %n
acest caz practic dehidratarea de(ine ire(ersibil .2spectul tenului este identic cu
cel al tenului alipic $i se completeaz prin apari"ia unor celule ce se
descuameaz.2cestea se obser( %n special la col"ul e-tern al ochilor $i lacomisurile
buzelor.De asemenea pot aprea /%n cazul unei deshidratri mai a(ansate/usturimi
$i m+ncrimi ale pielii.1a tenurile deshidratate ridurile se accentueazrapid/pielea
capt un aspect albicios din cauza stratului de celule descuamate.elasticitatea$i
tonusul muscular se deterioreaz rapid/pielea de(ine $i mai sensibil din
cauzatermina"iilor ner(oase ce sunt tot mai aproape de supra!a".,-amenul cu
lampa >ood (a pune %n e(iden" o )uorescen" slab..ratamentul acestui tip de ten
urmre$te %n primul r+nd s corecteze de'cien"a mare de ap pe care o are
pielea.2cest lucru se poate realiza prin aplicarea mai multor procedee derehidratare
dar $i prin cre$terea asimila"iei de ap %n detrimentul dezasimila"iei.
.enul ca$ectic
este un ten la care pe l+n# de'cien"a de lipide %n or#anism se adau# $i otulburare
%n metabolismul #lucidelor $i proteinelor.&ractic %n cazul acestui tip de ten !unc"iile
pielii se diminueaz p+n la minimum/instal+ndu-se starea de boal. ,ste un tip de
ten care se%nt+lne$te numai la persoanele cu #ra(e tulburri %n
or#anism:cardiace/hepatice/diabet/tulburri ner(oase.2pari"ia acestui tip de ten
poate ' trectoare /caracteristicile lui men"in+ndu-se at+t c+t semani!est $i
tulburrile din or#anism.2spectul tenului este asemntor cu a celui uscat prin
deshidratare/ dar mult accentuate.,ste un tip de ten care apare mai rar %n
cabinetele cosmetice din cauza strii de boal a persoanei.&utem s-l %nt+lnim %ns
%n !aza de recuperare.*n acest caz tratamentul tenului presupune aplicarea tuturor
procedeelor de hrnire $i hidratare asociate tratamentului medical. 47
&<3C,S,1, C2<, S.28 12 G2H2 .<2.25,4.8189
5etabolismul $i circula"ia sunt implicate %n aportul de o-i#en $i substan"enutriti(e
care asi#ur buna !unc"ionare a procesului de re#enerare celular/de hidratare
/demen"inere a 'brelor elastice $i musculare %n bune condi"ii..ulburrile metabolice
ce pot apreala di!erite ni(eluri %n or#anism determin schimbri $i la ni(elul
te#umentului/depozite de#rsimi $i produ$i to-ici care duc la apari"ia di!eritelor
imper!ec"iuni.Fiziolo#ic pielea %mbtr+ne$te.*mb+tr+nirea poate ' accelerat din
cauza mai multor !actori:e-cesul de ca!ea/tutun/alcool/razele solare %n e-ces sau
tulburri hormonale.*nconsecin" trebuie luate anumite msuri care s
pre+nt+mpine sau s trateze e!ectele acestor !actori.De aceea cosmeticiana trebuie
s stabileasc corect dia#nosticul de ten pentru ca apoi s poate s alea# cele mai
e'ciente mi0loace $i procedee de tratare $i combatere a e!ectelor !actorilor noci(i.1a
baza tratamentului stau patru procese:
-
procesul de cur"ire
-
procesul de hrnire
-
procesul de rehidratare
-
procesul de toni'ere
&rocesul de cur"ire
cuprinde toate mi0loacele de %ndeprtare de la supra!a"a epidermului acelulelor
descuamate /impurit"ilor/a sebumului $i a !ardurilor.,ste un proces !oarte
important%n cadrul %n#ri0irilor din cabinetul cosmetic $i %n cadrul %n#ri0irilor pentru
acas.2plicareaincorect sau neaplicarea procesului de cur"ire duce la modi'cri
importante %n aspectul pielii. &rocesul de cur"ire cuprinde mai multe procedee:
-
demachierea
-
(aporizarea cald
-
#oma0ul
-
dezincrustarea
-
e-tra#erea comedoanelor
&rocesul de hrnire
este reprezentat de toate mi0loacele prin care se introduc %n pielesubstan"e nutriti(e
$i o-i#en.,ste un proces important prin !aptul c datorit !olosirii lui serealizeaz
acti(area circula"iei san#uine $i se %ncetine$te procesul de %mbtr+nire a
pielii.&rocesul de hrnire este destinat %n special straturilor pro!unde ale pielii.
&rocesul de hidratare .
2pa $i #rsimile constituie suportul plastic al pielii care o men"ine%ntins $i
cati!elat.Diminuarea cantit"ii de ap din "esuturi modi'c $i aspectul
pielii.&rocesul de hidratare este indicat %n special tenurilor uscate/ deshidratate $i
senile dar $itenurilor #rase %n anumite etape de tratament.
&rocesul de toni'ere
este constituit din totalitatea mi0loacelor care asi#ur o cantitatesu'cient de
o-i#en necesar des!$urrii proceselor din mu$chi.2ce$tia men"in aspectul%ntins a
te#umentului.6A

S.<8C.8<2 I9 F84CD991, &9,199
&ielea este un or#an (iu cu acti(itate important %n des!$urarea proceselor (itale
/la !el deimportant ca inima/rinichii etc.,a particip la metabolizarea substan"elor
aplicate pe piele %ntimpul tratamentului elimin+ndu-le pe cele ne!olositoare %n mod
selecti(.&ielea este alctuit din trei straturi:epiderm/derm $i hipoderm.
,pidermul
la r+ndul lui este alctuit din stratul bazal:#ermiati(; /ale crui celule se
di(idintens/stratul celulelor poliedrice: 'lametos;/stratul spinos :#ranulos;/stratul
lucid $i stratulcornos
.
Fiecare are o structur speci'c $i un rol bine determinat.,ste un strat
ne(ascularizat:
Dermul
constituie scheletul de rezisten" a pielii $i este alctuit din
substan"!undamental/'bre con0uncti(e:cola#en/elastin; $i celule de tipul
'brobla$tilor.2cest strateste (ascularizat $i are %n componen" corpusculi
senziti(i/#lande sebacee $i este strbtut decanalele #landelor sudoripare.

Bipodermul
este alctuit din "esut con0uncti( la-/panicul adipos/(ase de s+n#e/ner(i $isubstan"
!undamental.

Caracteristici ale pielii
-
Jrosimea pielii
(ariaz %n !unc"ie de re#iune /se- $i (+rst.&ielea copiilor este maisub"ire /la
maturitate este mai #roas $i apoi se sub"iaz din nou la persoanele %n(+rst.*n
structura pieliil epidermul este mai sub"ire /dermul mai #ros /air hipodermul(ariabil
%n !unc"ie de re#iune.
-
,lasticitatea
se datoreaz %n primul r+nd sistemului 'brilar $i hipodermic.,a poate 'in)uen"at $i
de paniculul adipos ai cror lobuli adipo$i sunt %n(eli"i %n "esut
con0uncti(elastic.,lasticitatea scade odat cu (+rsta sau este in)uen"at de
anumite a!ec"iuni.
-
5obilitatea pielii
este (ariabil /la !a" este mai accentuat/la n i(elul nasului/palmelor este mai
sczut etc.
-
.ranpira"ia cutanat
este !enomenul de e(aporare a apei de la supra!a"a pielii $i estecondi"ionat de
!actorii atmos!erici/tulburri interne sau de produsele coametice.

F84CD991, &9,199
Fiziolo#ia pielii este in)uen"at de or#anizarea sa chimic $i implicit de prezen"a
uneicantit"i su'cient de substan"e necesare des!$urrii (ie"ii
celulare.Substan"ele componente sunt de natur :or#anic/anor#anic.Substan"e
anor#anice
-
apa
-pielea con"ine 7@ K din cantitatea e-istent %n or#anism
-
Sruri minerale
- sodiul se #se$te %n "esutul con0uncti(/potasiu %n epiderm $iane-e/calciu %n "esutul
con0uncti(/%n cantit"i mai mici sunt:Fe/Cu/5#/Hn/Cb/&/4i $i Cl.&ielea are un rol
important %n metabolismulsul!ului.Substan"ele minerale se #sesc sub !orm de
electroli"i %ncrca"i cusarcini electrice prin care se '-eaz la supra!a"a membranelor
protoplasmatice.Substan"e or#anice
-
proteinele
sunt constituite din acizi amina"i .Cea mai cunoscut scleroproteineste
Leratina/bo#at %n sul!.De asemenea $i cola#enul /elastina $i reticulina au
oconstitu"ie proteic.
-
Bidra"ii de carbon
sunt reprezenta"i de #lucoz $i polizaharide.
-
1ipidele
-#rsimea subcutanat este !ormat din tri#liceride %n compozi"ia cruiaintr acidul
palmic/stearic $i oleic.1ipidele epiteliale sunt reprezentate decolesterol.Sebumul
este o substan" uleioas /semi)uid ce con"ine acizi #ra$inesatura"i/satura"i $i
colesterol.66

-
,nzimele pielii
ac"ioneaz %n procesele de metabolizare a #rsimilor/proteinelor $i
polizaharidelor.De asemenea inter(in %n procesele de o-ireducere ce au loc%n
prezen"a o-i#enului molecular.
-
Eitaminele
care se #sesc %n epidrem sunt 2 $i D /%n derm (itaminele b /acidul pantotenic/acidul
ascorbic $i %n peretele capilarelor (itamina &&.
Func"iile pielii
sunt :A.de protec"ie prin Lerato#enez/melano#enez $i !ormarea 'lmului
hidrolipidic6.secretorie prin secre"ia sudoripar $i sebacee=.'zico-mecanic d+nd
pielii rezisten" /elasticitate $i plasticitate4.metabolicC.termore#lare6.!unc"ie
reacti(/neuro(ascular/receptoareFunc"iile pielii se pot modi'ca din cauza ac"iunii
unor !actori interni sau e-terni.<e(enirea la condi"iile anterioare se poate !ace prin
aplicarea unor tratamente adec(ate.
&<3C,S81 D, C8<MD9<,
&rocesul de cur"ire este un proces de baz %n cadrul %n#ri0irilor cosmetice din
cabinetulcosmetic sau de acas.,l cuprinde cinci procedee:
-
demachierea
-
(aporizarea
-
#oma0ul
-
dezincrustarea
-
e-tra#erea comedoanelor A.
D,52CB9,<,2
Demachierea este primul pas %naintea %nceperii oricror %n#ri0iri cosmetice.&rin
demachiere :
-
se %ndeprteaz de la supra!a"a pielii !ardurile/impurit"ile/celulele descuamate
-
se pr#te$te pielea pentru a ' e-aminat %n (ederea punerii dia#nosticului deten $i
stabilirea schemei de tratament adec(at.&entru a e-ecuta aceast opera"iune (om
pre#ti clienta %n !elul urmtor :
-
se izoleaz prul
-
se izoleaz %mbrcmintea cu un halat
-
clienta (a ' instalat comod pe patul cosmetic6.
E2&3<9H2<,2 C21DM
Eaporizarea cald se realizeaz cu a0utorul unui aparat de tip Eapo!or sau Epozon
careemit (apori de ap calzi.6=
D,52CB9,<,2
Demachierea este primul pas %naintea %nceperii oricror %n#ri0iri cosmetice.&rin
demachiere :
-
se %ndeprteaz de la supra!a"a pielii !ardurile/impurit"ile/celulele descuamate
-
se pr#te$te pielea pentru a ' e-aminat %n (ederea punerii dia#nosticului deten $i
stabilirea schemei de tratament adec(at.&entru a e-ecuta aceast opera"iune (om
pre#ti clienta %n !elul urmtor :
-
se izoleaz prul
-
se izoleaz %mbrcmintea cu un halat
-
clienta (a ' instalat comod pe patul cosmetic
&<3C,S81 D, B<M49<,
&rocesul de hrnire este unul dintre cele mai importante !olosite %n
timpultratamentului.&rin !olosirea lui se asi#ur pielii substan"ele nutriti(e necesare
re#enerrii pielii.,ste un proces speci'c tenului uscat.&rincipalele mi0loace de
realizare a procesului de hrnire sunt :
-
acti(area circula"iei san#uine
-
absorb"ia cutanat
2C.9E2<,2 C9<C812D9,9 S24J894,
Din+nd seama c epidermul este un epiteliu ne(ascularizat $i nu bene'ciaz de
ohrnire proprie /este necesar s ac"ionm asupra straturilor pro!unde/derm $i
hipoderm/pentru7A

a stimula (asculariza"ia acestei zone.2st!el se aduc din interior substan"e nutriti(e
$i o-i#encare contribuie la hrnirea straturilor super'ciale ale pielii.2cti(area
circula"iei san#uine se poate realiza prin mai multe metode :A.masa0e manuale care
prin mi$crile ener#ice e-ecutate intensi'c circula"iasan#uin6.!olosirea
Eapozonului %n timpul masa0ului/peria rotati(/ionizrile sau !olosirealmpii de
ultra(iolete peste o masc hrnitoare pot acti(a circula"ia san#uin=.!olosirea
m$tilor #rase/hrnitoare sau a cremelor hrnitoare at+t %n cabinetelecosmetice c+t
$i %n %n#ri0irile pentru acas .Dintre substan"ele hrnitoare putemaminti: produsele
apicole/#lbenu$ul de ou/uleiuri (e#etale/enzime/'tohormoni/(itaminele liposolubile
2/F/,/lipozomi/e-trecte placentare .8nelesubsatn"e ac"ioneaz asupra radicalilor
liberi.2ce$tia sunt !ra#mente demolecule care circul liber prin or#anism $i de(in
to-ice prin trans!ormarea poten"ialului ener#etic.<adicalii liberi atac membrana
celular trans!orm+nd!os!olipidele %n lipopero-izi.5embrana atacat las radicalii
liberi s ptrund%n interiorul celulei $i s ac"ioneze asupra enzimelor $i a
ribozomilor.<ezultatuleste trans!ormarea celulelor/de#radarea "esuturilor de
sus"inere/a 'brelor elastice $i de cola#en/apari"ia !enomenelor in)amatorii.
2GS3<GD92 C8.242.M
&rin absorb"ie se %n"ele#e ptrundere substan"elor aplicate pe piele %n straturile
pro!unde ale pielii $i de aici %n circuitul san#uin $i lim!atic.&trunderea substan"elor
se poaterealiza/pasi(/ prin osmoz $i di!uziune/iar %n celule se !ace acti( $i este
condi"ionat destructura /de permeabilitatea $i de propriet"ile electrice ale
membranei.5embrana celulareste constituit din lan"uri !os!olipidice
/bistrati'cate /la interior/iar la e-terior este dispus unstrat de hidra"i de carbon.1a
e-treriorul celulei se #se$te un %n(eli$ de acid hialuronic/decola#en $i elastin care
ac"ioneaz ca un 'ltru.Func"ia principal a membranei este de amen"ine mediul
celular intact.&trunderea substan"elor se !ace selecti(/%n !unc"ie denecesit"ile
celulei.&artea lipidic a membranei permite ptrunderea unor
substan"eliposolubile /#aze $i ioni.&oten"ialul de membran este rezultatul
reparti"iei ionilor pe pere"iiinterni $i e-trni ai membranei.Fa"a intern este /%n
repaus/ne#ati( $i de(ine poziti( %n prezen"a unor stimuli:curent electric $i
cldur.2ce$tia pot depolariza membrana modi'c+nd permeabilitatea
ei..ratamentele cosmetice cu aparatele urmresc tocmai acest lucru.*n ceea ce
pri(e$te ptrunderea substan"elor %n di!erite straturi ale pielii /aceasta se realizeaz
%n !unc"iede : - solubilitatea substan"elor
-
natura (ehiculului
-
#radul de concentrare a substan"ei respecti(e
-
temperatura mediului
5ecanismul absorb"iei
&ielea intact din cauza structurii ei se comport ca o barier pentru substan"ele
care (indin e-terior.2bsorb"ia prezint o mare importan" din punct de (edere
terapeutic $iestetic.Substan"ele aplicate pe piele sunt capabile s ptrund %n
interior prin:A.absorb"ie trans!olicular6.absorb"ie transepidermic=.absorb"ia prin
porii sudoripari4.absorb"ia prin ioni perecheA.
2bsorb"ia trans!olicular
se realizeaz prin !oliculii pilosebacei. 1a ni(elul76

bulbului/epidermul se reduce la un sin#ur strat de celule/necheratinizate /care este
separat demediu doar de sebumul secretat de #landele sebacee.Substan"ele
liposolubile ce pot s sedizol(e strbat pere"ii !oliculului a0un# %n (asele de s+n#e
din derm.&entru ca produ$ii acti(i sa0un# %n derm trebuie s strbat membrana
bazal situat la ni(elul 0onc"iunii dermo-epidermic.5embrana are o permeabilitate
selecti( $i strbaterea ei se !ace %n !unc"ie de taliamoleculelor $i de %ncrctura lor
ne#ati( sau poziti(.Stratul cornos 'ind alctuit din C@ K proteine /6@ K lipide $i
6@ K substan"e hidrosolubile /produsele aplicate trebuie s 'eliposolubile $i
hidrosolubile.
6.2bsorb"ia transepidermic
presupune tra(ersarea 'lmului hidrolipidic de lasupra!a"a pielii $i a substan"ei
liante.Se realizeaz de ctre substan"e lipo'le : a$a see-plic ac"iunea unor emulsii
$i creme ;=.
2bsorb"ia prin porii sudoripari
este posibil pentru unele solu"ii bo#ate %n sruriminerale : ac"iunea bilor
termale ;.4.
2bsorb"ia prin ioni pereche
se re!er la compu$ii puternic ioniza"i care lea# %nioni pereche $i ast!el ptrund
prin bariera hidrilipidic..ra(ersarea se !ace %n prezen"a unui sol(ent
or#anic..ransportul acti( al substan"elor se !ace cu consum deener#ie /cu o (itez
in(ers propor"ional cu #rosimea stratului cornos $i direct propor"ional cu
di!eren"ele de concentra"ie : 2. &opo(ici ;.Dup ati#erea uneiconcentra"ii locale
/substan"ele absorbite sunt metabolizate sau preluate de s+n#e $itrasportate la alte
or#ane.
G2<9,<,1, C, S, 3&84 2GS3<GD9,9
*n#ri0irile cosmetice se bazeaz pe aplicare inor produse pe piele care s men"in
pieleaneted/cati!elet.&trund %n piele numai substan"ele care %$i #sesc
corespondentul %nelementele constructi(e ale acesteia .Garierele ce se opun
absorb"iei sunt :A.Filmul hidrolipidic6.Gariera electro'ziolo#ic a lui
<ein=.Neratinizarea4.5antaua #azoasA.
Filmul hidrolipidic
este o pelicul #ras de la supra!a"a pielii !ormat din electroli"i $i#rsimi cutanate.
Jrsimile cutanate rezult din secre"ia #landelor sebacee $i dinde#radarea stratului
cornos.Filmul hidrolipidic %mpiedic deshidratarea straturilor super'ciale ale pielii
c+t $i di!uzarea crescut a apei din e-terior spre straturile pro!unde .,l asi#ur $i o
protec"ie %mpotri(a !actorilor microbieni/'zici $i chimici.6.
Gariera electro'ziolo#ic a lui <ein
.Cercetrile lui <ein au demonstrat c !a"ae-tern a stratului lucid $i cornos este
acid /iar partea pro!und /dinspre derm/este mai pu"in acid sau chiar
alcalin.2ceasta s-ar datora %ncrcturii electrice deosebite aacestei zone/cea
superioar 'ind electropoziti( /iar cea intern este electrone#ati(.Caurmare ionii
nu pot ptrunde dar stimulii mecanici/termici $i chimici pot mic$orarezisten"a
pielii/curentul de polariza"ie scade $i pemeabilitatea cre$te.=.
Neratinizarea
este %ncrcarea celulelor cu o scleroprotein numit Leratin.2ceastsubstan" !ace
imposibil ptrunderea substan"elor prin stratul cornos intact.Celuleledescuamate
care se #sesc %n !oliculii pilosebacei pot opri substan"ele s ptrund %n
pro!unzime.4.
5antaua #azoas
reprezentat de bulele de aer ce se a) %n pori se opun ptruderiiunor substan"e %n
straturile pro!unde.7=

F2C.3<99 C2<, F2E3<9H,2HM 2GS3<GD92-
de#resarea supra!e"ei epidermului
-
%ndeprtarea celulelor descuamate prin #oma0 sau dezincrustare
-
%nmuierea straturilor super'ciale prin (aporizri $i comprese calde
-
temperatura ridicat intensi'c circula"ia s+n#elui/!apt care se realizeaz
prindi!erite metode: (aporizri/comprese calde m$ti calde/iradieri cu lampa
deultra(iolete
&<3C,S81 D, B9D<2.2<,
&ielea deshidratat %mbtr+ne$te $i se rideaz mai repede.Suportul plastic al pielii
este !ormat din ap $i #rsimi.&ierderea apei $i dminuarea stratului de #rsimi duce
lamodi'cri %n aspectul tenului2pa este cel mai important $i mai rsp+ndit compus
din or#anism :%n celule/%n"esuturi/ %n plasma san#uin $i intersti"ial.5etabolismul
apei este str+ns le#at de sistemulner(os $i endocrin.Din piele apa se elimin prin
transpira"ie $i %n acest caz se instaleaz o deshidrataresuper'cial sau se poate
pierde din straturile pro!unde /din cauza unei dere#lrii demetabolism $i %n acest caz
deshidratarea este prodund.2pa este important %n or#anism datorit rolurilor pe
care ea le %ndepline$te :
-
transportor al substan"elor nutriti(e spre or#ane $i a celor ne!olositoare spree-terior
-
asi#ur termore#larea
-
particip la !ormarea suportului plastic al pielii
-
contribuie la !ormarea unor reac"ii chimice %n or#anism&ierderea apei din straturile
super'ciale este determinat de e-punerea prelun#it la !actorii atmos!erici sau
!olosirea produselor cosmetice prea astrin#ente $iabsorbante /iar stratul cornos
a(+nd %n compozi"ie cea mai mic cantitate de ap sedeshidrateaz cel mai
repede.Straturile pro!unde pot su!eri o pierdere accentuat de ap din cauza unor
stri !ebrile/tratamentele cu diuretice/e!ec"iuni ner(oase/renale $i endocrine .*n
aceste cazuri apare undezechilibru metabolic care de cele mai multe ori nu se mai
re!ace.Dehidratarea se poate instala at+t pe tenurile uscate c+t $i pe cele #rase dar
din moti(edi!erite : tenul uscat este de0a sensibilizat prin lipsa peliculei de #rsimi
protectoare la care seadau# $i pierderea apei /pe c+nd la tenurile #rase
deshidratarea se instaleaz din cauza!olosirii %ndelun#ate a produselor astrin#ente
$i absorbante.
<ehidratarea
se poate realiza prin mai multe metode :
-
masa0ul manual e-ecutat cu creme pe baz de lanolin/substan" ce are
proprietatea de-a %n#loba o cantitate mare de ap pe care o cedeaz "esuturilor %n
timpul masa0ului
-
utilizarea %n timpul tratamentului a aparatelor: (apo!or/(apozon (aporelul prin
pul(erizri/elecrodermul peste o compres umezit /ionizri
-
aplicarea m$tilor hidratante pe baz de sucuri de !ructe $i le#ume/al#e marine
-
aplicarea cremelor de zi hidratante74
52S2O81 C3S5,.9C
5asa0ul reprezint o combina"ie de mi$cri $i presiuni /e-ecutate manual sau cu
a0utorulaparatelor /asupra unei persoane sntoase/%n scop i#ienic $i estetic/pentru
a pstra un timp c+tmai %ndelun#at strlucirea pielii /elasticitatea $i (italitatea
dermului $i a mu$chilor pielo$i.5asa0ul are ori#inea %n timpurile (echi c+nd era
!olosit at+t %n scopuri medicale c+t $ica modalitate de %n!rumuse"are.Se atribuie
masa0ului o ori#ine ma#ic pentru c %n antichitate mane(rele de masa0 erau%nso"ite
de cu(inte sau #esturi rituale $i erau practicate de reprezentan"i ai reli#iei.*n terapia
chinez rolul masa0ului $i a presopuncturii este de necontestat.2stzi masa0ul este
studiat temeinic/mi$crile 'ind adaptate tipului de ten /se !olosesc produse
di!eren"iate de tipul de piele /se "ine seama de (+rsta $i starea psihic a
persoanei.5asa0ul trebuie e-ecutat respect+nd cu stricte"e anumite
cerin"e.,'cacitatea masa0uluidepinde de dimensiunea $i iluminarea cabinetului
/precum $i de uscciunea aerului.&atultrebuie amplasat ast!el %nc+t lumina s cad
lateral /s nu incomodeze clienta $i s nust+n0eneasc (ederea
cosmeticienei.2spectul cabinetului 0oac $i el un rol important pentru realizarea
destinderii.2ceatatrebuie s 'e curat $i aran0at cu armonios.Se cunoa$te importan"a
culorii $i a strii pe care otransmite.4uan"ele de roz/bleu/lm+i/(erde pal adic
clorile pastelate/sunt mai odihnitoare.&entru a mri #radul de o-i#enare a
cabinetului se poate !olosi un (apozon pentruozonizarea $i umezirea aerului/un tub
de o-i#en /lamp de ultra(iolete.1umina discret completat de un !ond muzical
discret dau un e!ect si#ur de rela-are.Cosmeticiana trebuie s aib m+inile $i
un#hiile curate.S-a do(edit c !ric"iunea pieliicu m+inile murdare %nlesne$te
ptrunderea bacteriilor %n cile lim!atice.&ielea de pa de#ete $i palme s 'e
intact /s nu 'e crpat/un#hiile s 'e tiate corespunztor $i rotun0ite.&urtarea
bi0uteriilor nu este indicat.&ielea /nasul $i #ura cosmeticienei nu trebuie s aib
miros ur+t.,ste posibil ca pielea palmelor s transpire $i %n acest caz se recomand
!ric"ionarea cu !ormol A K sau pudrarea cusalicilat. 4u este indicat s se (orbeasc
%n timpul masa0ului.5asa0ul trebuie s 'e e-ecutat la !el de bine cu ambele
m+ini/de#etele s 'emobile/moi.&entru dez(oltarea acestor %nsu$iri este bine s se
!ac e-erci"ii $i #imnasticspecial pentru mobilitate.,ste important ca %n timpul
masa0ului s se alea# o pozi"ie care s pre+nt+mpineoboseala pro(ocat de
%ncordarea static.Cunoa$terea tipului de piele ce trebuie masat este important
pentru ale#erea produsului /pentru stabilirea duratei masa0ului $i a mi$crilor de
baz.
1e#ea de baz
a masa0ului pre(ede cm+na cosmeticienei nu trebuie s prseascniciodat /%n
timpul masa0ului /supra!a"a pielii/iar mi$crile de masa0 s 'e le#ate %ntre ele
prinmi$cri de le#tur care s !ac trecerea de la o re#iune la alta sau de la o
cate#orie de mi$crila alta.Starea su)eteasc a cosmeticienei este de asemenea
important pentru reu$itamasa0ului.,a trebuie s 'e calm/rela-at/stare pe care %n
mod si#ur o (a transmite clientei.Clienta este %ntins pe !otoliul cosmetic $i este
de0a pre#tit de la %nceputultratamentului.&entru masa0 clienta trebuie s 'e
%n(elit cu o ptur sau un cear$a! %n !unc"ie76

de anotimp/pentru c %n timpul masa0ului se produce o (asodilata"ie care poate
induce o starede rcoare /deci un discom!ort pentru client.
2c"iunea masa0ului asupra di!eritelor or#ane
A.

9n)uen"e asupra pielii
&ielea %mpreun cu #landele sudoripare $i sebacee /cu (asele san#uine $i cu
termina"iilener(oase /are un rol important ca or#an de aprare/termore#lator $i
acrui !unc"ionarein)uen"eaz procese (itale ale or#anismului.5asa0ul e-ercitat
asupra pielii are asupra pielii o serie de in)uen"e directe.&rinmane(rele mecanice se
%mbunt"e$te calitatea 'brelor elastice $i musculare precum $icalitatea $i
cati!elarea pielii prin %ndeprtarea de$eurilor cutanate $i a impurit"ilor.Sub ac"iunea
mane(relor de masa0 s+n#ele este antrenat din pro!unzime /este atras prindilatarea
capilarelor $i epidemul este mai bine hrnit $i (ascularizat5asa0ul pielii ac"ioneaz
$i asupra termina"iilor somatice $i (e#etati(e ale ner(ilor stimul+nd reacti(itatea
pielii la !actorii e-terni..ipul $i calitatea pielii sunt importante deoarece 'ecruia %i
sunt speci'ce anumitemi$cri $i o anumit intensitate de e-ecu"ie.
&entru tenul normal
se (or !olosi mi$cri de netezire /!r intensitate /durata masa0ului'ind de A@ min.1a
cest tip de ten rolul masa0ului este de %ntre"inere/nu are un scop curati(.
.enul uscat $i deshidratat
are ne(oie de mi$cri de netezire rapide pentru acti(areacircula"iei san#uine $i
lim!atice.5i$crile ener#ice (or a(ea o intensitate moderat.*n cazulacestui tip de
ten durata masa0ului se (a stabili %n !unc"ie de (+rst.
.enurile #ras uleios $i #ras as'-ic
/din cuaz %n#ro$rii pielii $i "esutului subcutanat /aune(oie de mi$cri ener#ice de
pro!unzime.Cu a0utorul acestor mi$cri se realizeaz eliminareasebumului din
!oliculii pilosebacei $i %mpr$tierea depozitelor de #rsime.*n alternan" se (or !olosi
mi$cri de netezire pentru rela-area "esuturilor.Durata masa0ului se (a stabili $i
deaceast dat %n !unc"ie de (+rst.
*n cazul tenului acneic
este interzis e!ectuarea masa0ului cu crem.2cestui tip de ten ise e-ecut un
masa0 special /masa0ul a sec a lui OaPuet/!olosind ca produs
pudrsul!amidat/saprosan sau chiar sul! #ol dac tenul este %ntr-o !orm #ra(.
.enul con#esti(
bene'ciaz de un masa0 cu rol descon#esti(.2cesta este compus dinmi$cri de
netezire e-ecutate pe direc"ia circula"iei (enoase/combinate cu
mi$cri(ibratorii.5asa0ul %ncepe de la !runte spre decolteu.

6.9n)uen"e asupra circula"iei san#uine $i lim!atice.
&rin intermediul masa0ului se accelereaz scur#erea s+n#elui $i a lim!ei de la
di!eriteor#ane spre inim.9ntensi'carea circula"iei elimin statele circulatorii care
sunt rspunztoarede apari"ia cuperozei /a celulitei $i altor imper!ec"iuni.2cti(area
circula"iei locale /la ni(elul pielii are e!ecte bine!ctoare $i asupra or#anelor interne
$i %n special al inimii.*n urma cercetrilor s-a stabilit c sub in)uen"a
masa0uluinumrul de #lobule ro$ii din s+n#e $i a trombocitelor se mre$te.

=.9n)uen"e asupra sistemului muscular.
5asa0ul are un rol pre(enti( $i curati( asupra mu$chilor a cror calitate este
diminuat.*n urma stresului $i a oboselii %n "esuturile or#anismului apar produse
metabolice .8nuldintre aceste produse este acidul lactic care este u$or de eliminat
prin masa0.8n alt produs esteazotul a crui eliminare prin urin este u$urat prin
masa0.8na din calit"ile cele mai importante ale masa0ului $i care are o in)uen"
mare asupra!unc"ionrii proceselor chimice din mu$chi este producerea o-i#enului
%n cantitatemare.2cesta stimuleaz starea de contrac"ie a mu$chilor.

4.9n)uen"a masa0ului asupra sistemului ner(os
5ane(rele de masa0 ac"ioneaz di!eren"iat asupra termina"iilor ner(oase
peri!erice.5i$crile e-ecutate %ntr-un ritm (ioi $i cu ener#ie au e!ecte stimulatoare
/iar e-ecutate lent/u$or produc e!ecte lini"titoare.77

5asa0ul stimulator d o senza"ie de bun dispozi"ie /de ener#ie /iar cel lini$titor
osenza"ie de rela-are /destindere $i deconectare .5asa0ul stimulator este indicat
persoanelor astenice/obosite /inhibate iar cel lini$titor persoanelor nelini$tite
/%ncordate /a#itate.Din+nd seama de aceste lucruri constatm c este important s
$tim care este starea psihic a clientei pentru a hotr+ ce tip de masa0 %i
aplicm.C+nd a(em de-a !ace cu o clientner(oas/a#itat /crispat ne (om a-a pe
mi$cri care au ce rezultat diminuarea acestor stri/rela-area.5i$crile de netezire
sunt cele mai potri(ite/combinate cu (ibra"ii $i presiuniaplicate %n principalele
puncte de presopunctur de pe !a" $i pe re#iunea cer(ical /presiunicare au ca
rezultat eliminarea !actorilor de stres.*n 'nal se poate aplica $i un masa0 #eneral
derela-are.Dac clienta este obosit /plictisit/tratamentul cosmetic poate %ncepe
printr-un masa0corporal de rela-are/iar mi$crile din masa0ul !acial (or '
stimulatoare /bazate pe mi$cri denetezire rapide $i mi$cri ener#ice e-ecutate cu
inensitate.
C.9n)uen"a (+rstei asupra mi$crilor de masa0
E+rsta este un criteriu !oarte important de care trebuie s "in la e!ectuarea
masa0ul!acial.&entru tenul t+nr durata masa0ului nu (a dep$i A@ min/deoarece
este un masa0 de%ntre"inere $i nu se dore$te o stimulare e-a#erat a tonusului
muscular .Se e-ecut toatemi$crile de masa0 cu intensitate moderat.1a
persoanele adulte durata masa0ului este %ntre AC $i 6@ min.5i$crile de masa0 (or
'stabilite %n !unc"ie de starea calitatea tenului $i starea psihic a clientei.1a tenul
senil durata masa0ului se (a prelun#i p+n la 6C-=@ min deoarece calitateamu$chilor
este mult diminuat $i au ne(oie de un timp mai %ndelun#at pentru a
secontracta.5i$crile nu (or a(ea o intensitate mare pentru c pielea este mult
sub"iat $i pote-ista di!erite imper!ec"iuni care nu trebuie a#ra(ate.

Contraindica"iile masa0ului
5asa0ul nu poate ' e-ecutat dec+t pe o piele sntoas.,ste interzis masa0ul la
persoanele care su!er boli de natur parazitar/in)amatorii/eczeme/erup"ii/pl#i
/arsuri acer prin masa0 s-ar putea %ntinde/a#ra(a sau contamina.5asa0ul este
interzis %n strile patolo#ice cu caracter #eneral %nso"ite de !ebr stare dea#ita"ie
/de oboseal acut/%n bolile conta#ioase/in)ama"ii ale centrilor
ner(o$i/hemora#iicerebrale recente.5asa0ul este interzis %n cazul bolilor #ra(e de
cord $i circulatorii/(arice(oluminoase sau ulceroase/%n cazul tuberculozei/tumori de
orice !el/abcese.*n cazulhematoamelor se masaez zona %ncon0urtoare $i niciodat
hematomul.Din punct de (edere al cosmeticienei este interzis ca ea s !ac masa0
dac su!er de boli conta#ioase/dermatite de contact localizate %n special %n
re#iunea m+inilor/in!ec"ii ale pielii din re#iunea m+inilor sau dac su!er de tulburri
ner(oase sau psihice.
&roduse de masa0
2le#erea produsului de masa0 nu este %nt+mpltoare.Se "ine seama de !elul
masa0uluie-ecutat/de e!ectul dorit $i de tipul de piele pe care se realizeaz
masa0ul.&entru masa0ul !acial la tenurile uscate se ale#e o crem #ras
/(itaminizat pe baz delanolin.1a tenurile #rase uleioase sau as'-ice se ale#e o
crem pe baz de stearin /cu uncon"inut de #rsime mai mic.2ceast crem
alunec mai #reu pe piele $i de aceea se poate!olosi %nmuind m+inile %n timpul
masa0ului %n in!uzie sau ap mineral.1a tenurile acneiceunde nu se e-ecut masa0
cu crem se !olose$te o pudr sul!amidat/sul! #ol sau saprosan.Ca produse de
masa0 se pot !olosi $i uleiuri aromatice care se ale# %n !unc"ie de e!ectul pe care
dorim s-l ob"inem..rebuie %ns ca acestea s 'e procurate din locuri
autorizate.2cnee :mu$e"el/ienupr/la(and/com!or/lemn de
cedru/ber#amot2n-ietate : rozmarin/iasomie78
52S2O, C3<,C.32<,
5asa0ele corectoare de(in necesare atunci c+nd se obser( accentuarea ridurilor
dinre#iunea ochilor /a #urii/a #+tului $i apari"ia brbiei duble9ntroducerea acestor
mi$cri suplimentare %n masa0ul !acial /la aceste re#iuni /are cascop estomparea
acestor imper!ec"iuni.Suplimentar la e-ecutarea mi$crilor de masa0 se poate
adu#a pe l+n# crema demasa0 /creme speciale antirid sau %n cazul brbiei duble o
crem pe baz de acid salicilic cares stimuleze metabolismul $i tonusul muscular al
acestei re#iuni $i nu %n ultimul r+nd sreduc "esutul adipos.
5i$cri de masa0 %n re#iunea ochilor
A.
netezirea circular
se e-ecut cu inde-ul /mediul $i inelarul

pornind de la un#hiule-tern /un#hiul intern/arcada spr+ncenoas $i se re(ine la
un#hiul e-tern de unde sereia mi$carea6.
ciupiturile
se e-ecut cu inde-ul $i mediul/Se e-ecut ciuputuri de la un#hiul e-tern p+n la
mi0locul pleoapei in!erioare de unde mi$carea se continu cu netezire prinun#hiul
intern/arcada spr+ncenoas $i se rteia mi$crea din un#hiul intern=.
mi$carea ondulat
se e-ecut cu inde-ul din un#hiul e-tern ctre mi0locul pleoapeiin!erioare /de unde
mi$carea se continu prin netezire prin un#hiul intern /arcadaspr+ncenoas /p+n la
un#hiul e-tern de unde se reia mi$carea.4.
(ibra"ia punctat
se e-ecut cu inde-ul/mediul $i inelarul sub pleoapa in!erioar $i pearcada
spr+ncenoas
5i$crile de masa0 din re#iunea #urii
A.
ciupiturile
se e-ecut cu inde-ul $i mediul pe $an"ul nazo#enian /de la ma-ilarulin!erior p+n la
aripile nasului .<e(enirea la pozi"ia anterioar se !ace prin netezire.6.
netezirea ondulat
se e-ecut cu inde-ul pornind da la ma-ilarul in!erior p+n laaripile nasului
/re(enirea la pozi"ia anterioar se !ace prin netezire.=.
(ibra"ia punctat
se e-ecut cu inde-ul/mediul $i inelarul sub buza in!erioar $ideasupra buzei
superioare/o m+n e-ecut mi$carea $i cealalt sus"ine mu$chiulorbicular al buzelor
la una din comisuri.4.
netezirea circular
se e-ecut ce cele patru de#ete pornind de la una dincomisuri.Comisura de pornire
este sus"inut cu de#etele celeilalte m+ini.Dup c+te(acercuri concentrice mi$carea
se reia $i de la cealalt comisur
5i$crile de masa0 din re#iunea brbiei duble $i a #+tului
A.
netezirea submentonier
se !ace cu presiune/"in+nd m+inile cu !a"a palmar spri0initesub brbie6.
netezirea submandibular ?submentonier
se e-ecut de la o ureche la cealalt cu !a"a palmar/m+inile lucreaz alternati(=.
!ric"ionatul
se e-ecut la !el ca $i cel de la masa0ul !acial dar de#etele nu se mi$c %ntreele $i
mi$carea urmeaz o traiectorie (ertical.*n apropierea cla(iculei m+na e-ecut
osemirota"ie din articula"ia pumnului $i se %ntoarce la ma-ilarul in!erior cu de#etul
mic%ndreptat %n sus.2ceast mane(r este necesar pentru ca %ncheieturile
de#etelor s nuatin# cla(icula.4.
!rm+ntatul
este asemntor cu cel din masa0ul !acial $i se e-ecut de la ma-ilarulin!erior /la
cla(icul $i in(ers pe toat supra!a"a #+tuluiA6A

C.
plmuitul
se e-ecut %n re#iunea submentonier-submandibular /de la o ureche lacealalt6.
tapotatul
se e-ecut cu !a"a palmar %n re#iunea submentonier7.
arpe#iul
%n re#iunea submentonier-submandibular8.
(ibra"ia plan
se e-ecut de la o ureche la cealalt cu !a"a palmar&entru c mi$crile de masa0
din aceast re#iune sunt mi$cri ener#ice ele pot ' e-ecutateodat cu mi$crile din
cadrul masa0ului !acial %n acest !el se realizeaz o bun le#tur cure#iunea #+tului
$i decolteului.
4o"iuni de comunicare
-decide"i dac este ne(oie de aceste mi$cri suplimentare de masa0 deoarece
pu"ine clientele $tiu de e-isten"a acestora $i nu le (or solicita-stabili"i ce produs de
masa0 (e"i !olosi dar dac ale#e"i unul cu o compozi"ieelaborat %ntreba"i clienta
dac nu este aler#ic la (reuna din componente.-<ecomanda"i clientei c+te(a din
mi$crile acestea de masa0 care pot ' e-ecutate$i acas