Ce implica un proiect pentru ciupercarie pe fonduri europene

Etape, costuri, perioada de realizare a unui proiect ciupercarie cu fonduri UE

www. apdrp.ro
Fondurile totale alocate Msurii 121 prin FEADR sunt de 991.82.89! euro din care"
contri#u$ia %u&ernului Ro'niei 2() si c ontri#utia Uniunii Europene 8().
*entru 'odernizarea e+ploata$iilor a,ricole sunt disponi#ili peste 991 de 'ilioane de euro,
fonduri nera'#ursa#ile
pe care le pute$i accesa ncepnd din acest an -i pn n 2(1..
Fondurile nera'#ursa#ile se pot epuiza nainte de 2(1., a&nd n &edere c e+ist un interes
foarte 'are pentru acest tip de in&esti$ii.
A&anta/ele unui proiect ciupercarie cu fonduri nera'#ursa#ile0
1. *ri'ul a&anta/ este ca intre 1(23! ) 4pentru anul 2(1(5 din &aloarea eli,i#ila a proiectului o
reprezinta fondurile nera'#ursa#ile de la UE 4 8() de la UE si 2( ) contri#utia %u&ernului
Ro'aniei5
2. Un al doilea a&anta/ este ca tot proiectul, pentru a fi eli,i#il, tre#uie sa fie funda'entat
econo'ic pe #aza unui 6tudiu de feza#ilitate, a unui 7u,et de &enituri si c8eltuieli, pe #aza
unei planificari fizice si &alorice si a unor indicatori de renta#ilitate.
9el putin din acest punct de &edere un proiect pentru ciupercarie pe fonduri UE are asi,urata
funda'entarea econo'ica pentru a fi o afacere de succes.
Din aceasta cauza proiectele sau ideile de proiecte care sunt su#di'ensionate si din aceasta
cauza nu sunt eficiente econo'ic nu pot fi declarate eli,i#ile.
Di'ensiunea 'ini'a a unei ciupercarii in acest caz nu poate fi 'ai 'ica de 2 ca'ere de
cultura.
9osturile adiacente acestor ,en de proiecte fac ca o ciupercarie cu doar o sin,ura ca'era de
cultura sa fie ineficienta.
:n ,eneral , pentru o in&estitie ,reenfield, aceste costuri sunt for'ate din"
2cost proiect te8nic la care se adau,a costuri pt " sc8ita cadastrala 4care oricu' tre#uie
facuta5, ridicare topo, studiu ,eote8nic, ta+e notariale pentru concesionare teren, co'odat,
inc8iriere.
2costuri autorizatii, a&ize cerute prin 9ertificatul de ur#anis' si prin %8idul solicitantului pentru
Masura 121
2costuri ta+e Re,istrul 9o'ertului
2co'ision fir'a de consultanta care este intre 1)2)..8).c8iar si 1( ) , depinde cu'
ne,ociati
2nu in ulti'ul rand, ti'pul alocat realizarii proiectului, al o#tinerii tuturor autorizatiilor este
destul de 'are
..;oate constructiile , ec8ipa'entele ac8izitionate prin fonduri nera'#ursa#ile tre#uie sa fie
noi. :n acest fel #eneficiati de ser&ice si de ,arantie pentru ec8ipa'ente.
Deza&anta/e"
1. *erioada 'are de ti'p in care se poate realiza in&estitia"'in' 12211 luni de la depunerea
cererii de finantare
2. 7irocratia e+cesi&a
..;i'p de 'ini' . ani acti&itatea este 'onitorizata. <rice a#atere de la proiect poate
deter'ina penalitati sau c8iar rezilierea contractului
9onfor' %8idului solicitantului din au,ust 2((9 ne'odificat pina acu',
Criteriile in functie de care se acorda puncta/ pentru un proiect ciupercarie sunt"
1. Daca proiectul cuprinde si iri,atii 4cu toate ca udarile in cultura ciupercilor fac parte din
te8nolo,ie5 se pot o#tine puncte daca &aloarea instalatiei de iri,at este de 2( ) din &aloarea
eli,i#ila a proiectului = .! puncte
2.Daca nu ati #eneficiat de alte fonduri nera'#ursa#ile= ! puncte
..Daca faceti parte dintr2o for'a asociati&a "
2,rup de producatori, constituit confor' <% nr. .>2((!, apro#ata cu
'odificari si co'pletari de ?e,ea nr. ..8>2((!0
2 societate cooperati&a a,ricola, constituita confor' ?e,ii nr. 1>2((!0
2 or,anizatie de '#unatatiri funciare, constituita confor' ?e,ii '#unatatirilor
funciare nr.1.8>2((1, 'odificata si co'pletata cu ?e,ea nr.2..>2((!
2 cooperati&a a,ricola, constituita confor' ?e,ii nr. !33>2((1, cu 'odificarile si
co'pletarile ulterioare
6au este constituit ca for'a asociati&a potri&it ur'atoarelor re,le'entari"
2societate a,ricola, constituita confor' ?e,ii nr..3>1991, cu 'odificarile si
co'pletarile ulterioare,
2 sau asociatie fa'iliala constituita confor' ?e,ii .((>2((1 sau
2nfiintata n #aza <U% nr. 11> 2((8, care aplica n nu'e propriu
*entru acest criteriu 'ai pri'iti 1( puncte
1. 6ocietate cu asociat unic su# 1( ani = 1! puncte
!. Daca proiectul cuprinde si procesare ciuperci = 1( puncte
3. Daca proiectul se &a i'ple'enta intr2o zona defa&orizata = ! puncte
;otal 8( puncte
Reco'andarea noastra este ca un proiect pentru fonduri europene pentru ciupercarie sa fie
di'ensionat pentru 'ini' 2 ca'ere de cultura
Alegerea terenului si calculul suprafetei necesare pentru o ciupercarie
;erenul pe care se a'plaseaza o ciupercarie tre#uie sa indeplineasca ur'atoarele conditii"
1. ?ati'e 'ini'a , cel putin 2! '.
Aceasta este necesara pentru a'plasarea in paralel a cel putin 2 ca'ere de cultura4tip tunel
sau din panou sandwich) si crearea accesului pentru aprovizionare cu compost.
Exemplu: o camera standard pentru cultura ciuperci, indiferent ca sunt agaricus sau pleurotus, are
urmatoarele dimensiuni: 7 m latime, 20 m lungime.
Daca terenul are doar 0 latime , de ex, nu se pot amplasa decit 2 camere de cultura , in
oglinda.!cest teren nu permite extinderea.
Daca terenul are cel putin 20 m latime, atunci se pot amplasa 2 camere de cultura in paralel, dar cel
mai important acest lucru permite extinderea la " camere de cultura ciuperci.
2. #a ai$a drum de acces pentru tir, pe capete sau lateral.
%ntrucit compostul se importa, renta$il este transportul a 20 tone compost , deci capacitatea unui tir.
&entru aceasta este nevoie de un drum.
'. #a ai$a utilitati aproape: trifazic, apa din retea. %n cazul in care nu exista retea de apa se poate
fora un put.
". #a nu fie in panta.
(n teren in panta necesita ziduri de spri)in. *anii pentru ziduri de spri)in pot fi investiti mai $ine in
camere de cultura ciuperci.
Evitati astfel de terenuri.
Exemplu de calcul al suprafetei necesare pentru " camere de cultura asezate in oglinda, cu coridor
tehnic intre ele
. +amerele de cultura :
"0 x " ,-.0 mp la sol
2./ala tehnologica.
!vand in vedere ca latimea camerelor este de 7 m , rezulta o lungime a spatiului tehnologic de
07 m x 2) 1 ,- m intre ele , -,- m
Deci hala tehnologica poate fi dimensionata astfel
2. m lungime , . sau 3 m latime
#uprafata la sol ocupata de hala tehnologica , 23 mp 0pt 34.)
/ala tehnologica tre$uie compartimentata astfel:
2spatiu pt centrala termica,minim 20 mp
2camera frigorifica , 20 mp
2spatii sociale, $ar$ati4femei, '0 mp 1sala mese - mp ,"- mp
2spatiu depozitare , - mp
2oficiu, $irou, 23 mp
'. Drum de acces pe linga ciupercarie ,platforme aprovizionare compost
+alcul : Daca avem lungime ciupercarie0 20 m 1 3 m hala tehnologica120 m ) avem nevoie de :
2drum de acces " m x "3 m x 2 0pe am$ele laturi) , 5. mp
2platforme , 0 m 4-,- x 2 ,'0 mp
%n acest caz rezulta suprafata optima necesara pt o ciupercarie de " camere cultura ciuperci este de
2- latime 4.3 m lungime, 700 mp .
6atimea a rezultat din
2latime camere 7 x 2,"
2spatiu intre camere, ,- m
2drum pe am$ele laturi ,3 m
2spatiu necesar pe vecinatati 1
7otal 2-
6ungimea rezulta din:
2camere de cultura , 20 m x 2 , "0 m
2hala tehnologica , 3 m
2lungime platforme pe capete 0 m x 2, 20 7otal .3 m
Alegerea speciei, agaricus, pleurotus , ciuperci medicinale?
:n ale,erea speciei de ciuperci care doriti sa o culti&ati ar tre#ui sa tineti cont de citi&a factori"
A. 9are este scopul final, culti&area ciupercilor ca un &enit supli'entar sau ca afacere@
7. 9are este piata locala, ce se &inde 'ai #ine@
6pecia de ciuperci care o ,asiti cel 'ai des pe piata , aceea se &inde cel 'ai #ine. Daca ,asiti
a,aricus tot ti'pul , insea'na ca 'a,azinele, co'erciantii locali se apro&izioneaza des cu
aceste ciuperci.
Au lua' in considerare aici perioadele de inainte de post si perioada de &ara. :nante de post e
posi#il ca cererea sa fie 'ai 'are decit oferta si din aceasta cauza nu se ,asesc.
*e perioada de &ara &eti ,asi ciuperci 'ai putine pe piata locala 4la co'erciantii din piete5 din
cauza te'peraturilor 'ari e+terioare. Fiind produse perisa#ile co'erciantii e&ita de 'ulte ori
sa &anda ciuperci proaspete in zilele calduroase
Daca nu ,asiti pleurotus"
2Factorii care deter'ina lipsa acestor ciuperci de pe piata sunt"
1. <ferta pentru aceste ciuperci este destul de 'ica, c8iar daca se produc 'ai usor decit
a,aricus.
2. 9ererea pentru aceste ciuperci este foarte fluctuanta . 9iteodata 4'ai ales dupa *aste5
producatorii &and aceste ciuperci la preturi foarte 'ici . Rezultatul= productia lor de&ine
nerenta#ila
.. 9alitatea sla#a a su#stratului i'portat a pro&ocat pierderi producatorilor ro'ani de
pleurotus 9iteodata nu a iesit &alul 2, citeodata nici &alul 1 . Aceasta i2a facut pe 'ulti sa
renunte la culti&area ciupercilor pleurotus.
:n ,eneral, a,aricus se &inde 'ai #ine decit pleurotus.
9iupercile pleurotus sunt 'ai ,ustoase, se culti&a 'ai usor dar ro'anii sunt o#isnuiti cu
c8a'pi,non, ciuperca al#a.
9. 9e #u,et doriti sa alocati in&estitiei@
9ulti&area ciupercilor a,aricus i'plica o in&estitie 'ai 'are in ec8ipa'ente decit pleurotus.
9iupercile a,aricus reactioneaza 'ult 'ai rapid la diferentele de para'etri decit ciupercile
pleurotus.
Daca nu a&eti ec8ipa'ente specifice productiei de a,aricus &a fi foarte ,reu sa o#tineti ciuperci
in cantitatea si calitatea care sa faca afacerea profita#ila.
O camera de cultura champignon este formata din:
.+onstructie , camera de cultura propriu zisa.
!ceasta poate fi tip tunel sau din panou sandwich. %ndiferent de tipul constructiei, costurile 4mp sunt
in )ur de 00 euro4mp, fara fundatie , manopera.
8 camera de cultura de "0 mp la sol, tip tunel sau panou sandwich , costa cca -000 euro
2.9afturi
&entru "0 m la sol, suprafata cultiva$ila pe rafturi este de 227 mp calculata astfel:
2latime rafturi , ,'"
2lungime rafturi ,7 m
2nr nivele4raft, -
2nr. randuri 4camera ,2
.'" x 7 x- x 2 , 227, 3 mp
&entru compost faza ', 030250 :g4mp ) rezulta cantitatea de compost necesara pt o camera , 20."'0
:g 050 :gcompost4mp)
7ur$a necesara pt aceasta cantitate ,cca .27 tone 0depinde de grosimea stratului de acoperire. (zual
tur$a se aseaza intr2un strat de -2. cm . Daca doriti ca ciupercile sa fie mai mari, atunci grosimea
stratului de acoperire va fi de "2- cm)
&ret rafturi , noi, din aluminiu '0 euro4mp
227 x '0 , .50 euro
+onsideram si alternativa second hand, 20 euro4mp
227 x 20 , -'"0 euro
'. #istem de conditionare 4ventilatie pt o camera de cultura
;ormat din vaporizator cu camere de aer proaspat, camera de racire, camera de incalzire, distri$utie
aer,fante de suprapresiune
$uc , -.00 euro
2. #istem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer4compost, pompa +82,
computer central , '300 euro
'. +entrala termica . %n functie de tipul com$usti$ilului folosit , maxim '000 euro
". +hiller , 0--0 euro. !cesta poate deservi 2 camere de cultura
-. #istem de umidificare , maxim 000 euro
7otal pret pentru o camera de cultura agaricus,
-000 1 .50 1 -.00 1 '300 1 '0001 0--01000 ,"-.3.0 euro.
&returile pentru centrala termica si chiller pot fi mai mici, in functie de furnizorii locali
%n acest pret este inclus chiller pentru o eventuala extindere la 2 camere
#istemul de racire si incalzirea este $ine sa fie dimensionate pentru o eventuala extindere la 22'
camere de cultura.
+ultivarea ciupercilor medicinale este o alternativa la cultivarea ciupercilor agaricus sau
pleurotus.
&ot fi cultivate, in cantitati reduse totusi pentru piata romaneasca, unde nu sunt $ine cunoscute,
shiita:e, reishi, maita:e, eno:i.&ot fi cultivate pe $utuci de lemn 0wood logs)2shiita:e2sau pe
su$strat din rumegus din lemn,
Ciupercaria, hobby sau afacere?
:n&estitia intr2o ciupercarie necesita 'ulta 'unca, ti'p si #ani pentru a se transfor'a intr2o
afacere de succes.
9iclul de cultura al ciupercilor , de 1! zile pentru co'post faza . pina la 3( zile pentru co'post
faza 2, deter'ina continuitatea productiei intr2o ciupercarie.
Daca doriti ca aceasta acti&itate sa se transfor'e intr2o afacere atunci ciupercaria ar tre#ui sa
fie di'ensionata pentru 'ini' 1 ca'ere de cultura.
Aceasta insea'na ca &eti recolta ciuperci sapta'inal, &eti a&ea continuitate, deci &eti a&ea
clienti per'anenti.:n acest caz culti&area ciupercilor incepe sa de&ina o afacere.
Daca in&estiti doar intr2o ca'era de cultura, &eniturile o#tinute din aceasta acti&itate se pot
constitui intr2un &enit supli'entar la acti&itatea de #aza.
*roductia o#tinuta intr2o ca'era de cultura ciuperci nu &a da posi#ilitatea sa a&eti un &enit
continuu, nu &a da li#ertatea de a spune " Bcasti, atitia #ani incit nu 'ai a' ne&oie de nici un
/o#B.
Daca ne lua' dupa definitie, B8o##CB este o ocupatie, o indeletnicire placuta, practicata in
afara 'ediului profesional. Este ce&a ce faci dupa orele de 'unca, pentru a te destinde.
:n cazul nostru , cultura ciupercilor doar intr2o ca'era de cultura , poate fi denu'ita B un
8o##CB sau o 'ica afacere pentru ca scopul este ca productia o#tinuta sa fie &anduta.
9e insea'na afacere in culti&area ciupercilor"
2:ncepand de la o productie de 3(((2((( D, ciuperci sapta'inal , culti&area ciupercilor este o
afacere.
Aceasta productie poate fi o#tinuta intr2o ciupercarie for'ata din 3 ca'ere de cultura care
asi,ura continuitate in productie.
Apro&izionarea cu co'post se face sapta'inal, cite un tir de co'post>sapta'ina 42( tone
co'post>ca'era5.:n acest fel,in fiecare ca'era de productie , se BderuleazaB , la fiecare 3
sapta'ini, un ciclu de poductie.
Calculul pentru determinarea productiei anuale care se poate obtine intr-o
ciupercarie este urmatorul:
3 ca'ere de cultura + 2( tone co'post>ca'era + 8 cicluri de productie anual = 93( tone
co'post apro&izionat anual.
9o'postul , in functie de producator , de tipul de 'iceliu folosit , de 'odul cu' sunt asi,urati
para'etrii in ciupercarie , de e+perienta culti&atorului, poate a&ea randa'ente diferite.
De e+e'plu, pentru compostul faza 3, ciclu de productie "- zile , provenienta 8landa,
randamentul este de '3< pina la "- < .
6uam in calcul randamentul minim , de '3 <
5.0 tone compost x '3 < , '." tone ciuperci productie anuala
'." 4 -0 saptamini 0 intre ciclurile de cultura pot surveni pauze pentru igienizare) , 7200 :g
ciuperci saptaminal.
+ostul de productie pentru :g de ciuperci este de .., euro4:g
&retul de vanzare este de minim -,- ron4:g fara tva
6a un euro ,",2 ron, rezulta ca un :g de ciuperci se vinde engros la pretul de ,' euro4:g
,' euro2, euro , 0,2 euro profit minim 4:g ciuperci
'.0 tone ciuperci x 0,2 euro4:g, 72.000 euro
8 ciupercarie formata dn . camere de cultura asigura un profit de minim 70000 euro anual.
%nvestitia se poate amortiza in maxim ' ani.