Teoria Generala a Dreptului

1)DREPTUL POZITIV
Dreptul pozitiv cuprinde doar normele juridice in vioare! totalitatea normelor juridice in vioare
la un moment dat" prin care #e relementeaza o in#titutie juridica #au care alcatuie#c o ramura
de drept ori" in $ine" care alcatuie#c impreuna #i#temul dreptului% Dreptul pozitiv e&prima vointa
#tatala" ridicata la ranul de lee #i concretizeaza" in reuli de conduita o'liatorii cerintele
di#ciplinei #ociale arantate in re#pectarea lor prin $orta de con#tranere a #tatului%
()DREPTUL )U*IE+TIV
Dreptul reprezinta preroativa juridica recuno#cuta de lee #u'iectelor de drept #au indrituirea
unui participant la un raport juridic de a avea o anumita conduita $ara de un alt participant #au
de a pretinde de la ace#ta o anumita conduita% ,ce#ta e#te #en#ul de drept #u'iectiv%
Dreptul #u'iectiv mai e#te numit #i ca $iind dreptul pe care o per#oana -$izica #au juridica) il
$olo#e#te #i il e&ercita in mod nemijlocit" in calitate de titular% Dreptul #u'iectiv con$era titularului
#au po#i'ilitatea unei conduite%
E&i#ta doi vectori care determina e&i#tenta dreptului #u'iectiv! e#enta #i realizarea" adica vointa
#i intere#ul #u'iectului de drept% ,m'ele elemente de#avar#e#c #tructura dreptului #u'iectiv%
Teoriile cu privire la dreptul #u'iectiv pot $i rupate in urmatoarele!
.elementul e#ential al dreptului #u'iectiv e#te vointa"ace#ta $iind o /putere a vointei/0
.dreptul #u'iectiv e#te un intere# protejat de lee0
.atat vointa cat #i intere#ul con#tituie elementele de$initorii" inerente #i in#epara'ile ale
dreptului #u'iectiv0
Teoria vointei" apartinand doctrinelor li'erale" voluntari#te #i individuali#te" con#idera ca dreptul
#u'iectiv deriva din vointa umana! o vointa individuala #au o vointa colectiva% Dreptul #u'iectiv
ar $i deci o putere apartinand unei per#oane" o putere de vointa" o #uveranitate de vointa%
Pornind de la ideea ca vointa omului e#te creatoare de drepturi #u'iective" autonomia de vointa
pledeaza pentru li'ertatea individuala" neinradita decat de cerinta re#pectarii 'unelor moravuri
#i a ordinii pu'lice%
+on$orm teoriei lui R%V%12erin dreptul #u'iectiv cuprinde doua elemente! un element
#u'#tantial #i un element $ormal0 primul element con#ta in utilitatea #au avantajul dreptului" iar al
doilea in actiunea in ju#titie% ,vantajul #au utilitatea $ormeaza continutul dreptului% El implica
valoarea #i intere#ul% Valoarea determina limitele continutului" iar intere#ul #e prezinta #u' $orma
unui raport care e&i#ta intre ideea de valoare #i #u'iect de drept% Dreptul #u'iectiv e&prima deci"
intere#ul #i" intrucat leea acorda dreptului #u'iectiv protectia #a printr.o actiune in ju#titie de
care #e poate uza" e#te nece#ar pentru a#iurarea realizarii intere#ului" drepturile #u'iective
urmeaza #a $ie de$inite ca /intere#e juridice protejate/% )tatul decide care #unt intere#ele
#u#cepti'ile de a $i tran#$ormate in drepturi #u'iective% 3umai unor intere#e con#iderate ca
atare" #tatul le a#iura protectia #a% Intr.un #tat cu o oranizare cu adevarat democratica #i care
tine #eama de li'ertatea indivizilor" drepturile #u'iective con#acrate prin lee vor $i in
concordanta deplina cu opinia #ocietatii% Drepturile #u'iective nu #unt pentru $iinta umana o
#impla /podoa'a e#tetica/% Ele #unt recuno#cute" arantate #i ocrotite pentru #ati#$acerea
nevoilor vietii a#t$el incat e#te impo#i'il de conceput e&i#tenta unui drept #u'iectiv $ara ca la
'aza ace#teia #a #tea un intere#" pe care autoritatea pu'lica a intele# #a.l #anctioneze %
E&emple! dreptul la viata" la #anatate #i interitate corporala" dreptul la proprietate" dreptul la
munca" dreptul la ca#atorie #%a%
Tra#aturi!
.#unt preroative concrete recuno#cute unei per#oane -$izice #au juridice) de care acea#ta #e
poate preleva in relatiile cu #ocietatea0
.#unt #tran# leate de titularul lor"ca #u'iect determinat al unui raport juridic concret0
.#unt nelimitate ca numar"dar #unt limitate de lee #i de morala0
.#unt preroative individuale care #unt e&ercitate #u' protectia puterii pu'lice a #tatului0
.pot avea natura juridica di$erita"in $unctie de ramura de drept al carei norme juridice le
relementeaza0
.unui drept #u'iectiv apartinand unui #u'iect de drept ii core#punde o o'liatie corelativa a altui
#u'iectiv de drept%
Drepturile #u'iective decur #i #unt #tran# leate de dreptul o'iectiv intre ele e&i#tand
indi#olu'ila% Drepturile #u'iective nu pot $i concepute $ara a $i prevazute in normele juridice" deci
ele e&i#ta #i #e pot e&ercita numai daca #unt recuno#cute de dreptul o'iectiv pentru ca numai
recunoa#terea #i ocrotirea printr.o norma juridica a unei valori ii con$era ace#teia calitatea de
drept #u'iectiv% De#i ace#te doua acceptiuni ale dreptului #unt di$erite ca #emni$icatie
terminoloica ele #unt doua ipo#taze corelate ale dreptului% Dreptul #u'iectiv nu poate e&i#ta in
a$ara dreptului o'iectiv deoarece ace#tea e#te $undamentul ace#tora" e#te cadrul de
principialitate #i relementarea juridica a drepturilor #u'iective #i de e&ecutare a o'liatiilor
corelative% Dreptul o'iectiv e#te cel care prive#te #i ocrote#te dreptul #u'iectiv" iar reula de
drept #e realizeaza prin e&ercitarea dreptului #u'iectiv%
4)DREPT 5,TERI,L )I DREPT PRO+EDUR,L
Diviziunea dreptului prezinta importanta #u' a#pect proce#ual la #ta'ilirea competentei
in#tantelor judecatore#ti" dar #i #u' a#pect material" la #ta'ilirea reulii de drept aplica'ile intr.
un caz concret%
)u' a#pectul dreptului material" #pre e&emplu" reulile de drept din 3oul +od +ivil #e aplica
raporturilor dintre pro$e#ioni#ti #i celor ce #e #ta'ile#c intre ace#tia #i nepro$e#ioni#ti% In#a"
raporturile juridice intre autoritatile pu'lice #i particulari care izvora#c din contracte
admini#trative" contracte de conce#iune" ac2izitii pu'lice li #e aplica reuli deroatorii #ta'ilite in
lei #peciale% )u' a#pect proce#ual" raporturile juridice de drept pu'lic #unt tran#ate de #ectiile
de contenctio# admini#trativ #i $i#cal" de #ectiile penale ale in#tantelor judecatore#ti" in #c2im'
cele de drept privat vor $i #upu#e #ectiilor civile%
6))TII3T, DREPTULUI
)tiintele juridice -#tiinta dreptului) #tudiaza leile e&i#tentei #i evolutiei #tatului #i dreptului"
in#titutiile politice #i juridice" $ormele lor concret.i#torice" corelatia cu celelalte componente ale
#i#temului #ocial" in$luentele in#titutiei politico.juridice a#upra #ocialului #i ale ace#tuia a#upra
primelor% )tiinta dreptului $ormuleaza principiile enerale in 'aza carora dreptul i#i #tructureaza
un mecani#m adecvat.e$icient #i adaptat la omul real" concret.de in$luentare a
comportamentului" in temeiul unor cerinte valorice% Ea e#te o #tiinta e&plicativa" cu un #tatut
#peci$ic" dar #i o #tiinta normativa% +a #tiinta e&plicativa" #tiinta dreptului #tudiaza natura
juridicului" caracteri#ticile #ale #tructurale" raporturile cu alte #tiinte" raporturile interne ale
#i#temului juridic%
)tiinta dreptului nu #e limiteaza la #tudiul normei juridice" a juri#prudentei #i contractului -nu #e
con$unda cu o e&eeza a te&telor normative)" ci #upune proce#ului e&plicativ.interpretativ
conte&tul #ocial.cultural in care apar #i $iinteaza normele #i in#titutiile juridice" cooperand in
ace#t proce# cu toate #tiintele #ociale.economia politica" i#toria" demora$ia" #ocioloia"
politoloia" #tati#tica precum #i $ilo#o$ia%
)tatutul #peci$ic al #tiintei dreptului rezulta din #peci$icitatea domeniului relatiilor #i #tructurilor
#ociale analizate.domeniul participarii oamenilor la circuitul juridic" ca #u'iecti de drepturi #i
o'liatii juridice" cu toate con#ecintele ce decur de aici% +ooperarea oamenilor in ace#t
domeniu de realitati #ociale implica interventia dreptului in #copul ordonarii #i dirijarii
comportamentelor" impunandu.le reuli normative" modele" proramandu.le intr.un #en# anume
actiunile #i limitandu.le" in temeiul unor #anctiuni ce tin de coe&i#tenta a li'ertatilor" dreptul
/a'#olut/ de mani$e#tare%
7)TEORI, GE3ER,L, , DREPTULUI E)TE O TEORIE )TII3TI8I+,9
In cadrul teoriei dreptului #unt ela'orate in#trumente e#entiale prin care dreptul" in an#am'lul
#au" e#te andit% ,ici #unt ela'orate concepte ca cel al dreptului -e#enta" continutul #i $orma
dreptului)" norma juridica" izvorul de drept" raportul juridic" te2nica judiciara etc% 8undamentarea
ace#tor concepte #e realizeaza plecand de la datele $urnizate de #tiintele juridice de ramura #i
#tiintele juridice i#torice% In $elul ace#ta" conceptul are rolul #au de a di#true" de a delimita"
atri'uind realitatii juridice andite o ordine" o #tructura% Teoria dreptului analizeaza o'iectul #au
#peci$ic urmarind oranizarea #a loica in cadrul demer#ului #au e&plicativ% Ea coordoneaza"
#i#tematizeaza cuno#tintele in #tran#a cooperare cu lim'ajul #peci$ic al #tiintelor de ramura%
,ce#tea #unt #tiinte particulare" ele #tudiaza domenii relativ inc2i#e" putand $i a#t$el" de$inite ca
#tiinte #tructurale% )pre deo#e'ire de ace#tea" teoria dreptului -ca teorie juridica enerala)
cuprinde acel #et conceptual prin care #tiinta dreptului judeca" e&plica realitatea juridica% Ea
cauta #a #urprinda caracterele proprii #i permanente ale $enomenului juridic" #pre a.l de$ini #i a.i
contura #patiul in cadrul #i#temului #ocial.i#toric din care $ace parte% Teoriei enerale a dreptului
ii e#te proprie atat per#pectiva $ilo#o$ica a cercetarii $enomenului juridic.#tudiul nece#itatii #i
po#i'ilitatii principale a dreptului cat #i per#pectiva propriu.zi# #tiinti$ica.#tudiul cauzelor
concrete"a modului i#toric determinat al aparitiei #i $ormelor de mani$e#tare a $enomenului juridic
-realitatii juridice)% Teoria eneral: a dreptului e#te" evident" o ;tiin<:" =ntruc>t ea opereaz: cu
concepte" teorii" principii ;i leit:<i" dar are ;i o importan<: practic:" c:ci #erve;te nemijlocit
proce#ul de ela'orare ;i aplicare a dreptului%
?))TII3TE 1URIDI+E GE3ER,LE )I )TII3TE 1URIDI+E DE R,5UR,
+omple&itatea $enomenului #ocial.juridic determina o #tructurare a e$orturilor de cercetare a
ace#tuia" o impartire a rolurilor in raport de nece#itate a punerii in valoare a laturilor corelate ale
ace#tui $enomen% Dreptul.$enomen comple& al #ocietatii.e#te #tudiat din per#pectiva lo'ala.
$enomen ce.#i con#erva anumite permanente de.a lunul dezvoltarii #ociale" dar care #e
tran#$orma" totodata in cadrul ace#tei dezvoltari" precum #i din per#pectiva #tructurala.$enomen
cu multiple determinatii calitative" cu elemente componente" a$late la randul lor intr.o #tare de
acuta inter$erenta% In evolutia #a milenara" #tiinta dreptului a inrei#trat un permanent proce# de
#pecializare" proce# in care #.au cri#talizat valorile ce con#tituie o'iect #peci$ic de cercetare%
)tiintele juridice de ramura #tudiaza $enomenele particulare juridice.ramurile dreptului% )pre
e&emplu! #tiinta dreptului con#titutional" a dreptului civil" a dreptului admini#trativ" a dreptului
penal etc% In ace#t caz" #tiintele de ramura #e #uprapun #i#temului dreptului" criteriul lor de
departajare #i oranizare $iind o'iectul relementarii juridice #i metoda #peci$ica de
relementare% Dreptul unui #tat e#te alcatuit din numeroa#e norme #i in#titutii% ,ce#tea $ormeaza
#i#temul unitar al dreptului #tatului re#pectiv% ,ce#t #i#tem unitar e&i#ta in diver#itatea ramurilor
pe care il compun% 8iecare ramura a #i#temului e#te alcatuita dintr.un rup de norme" oranic
leate ce relementeaza o cateorie de relatii #ociale" pe 'aza aceleia#i metode #i in temeiul
unor principii comune%
@)+E E)TE DREPTUL9
Termenul /drept/ provine din latine#cul /directum/ -in linie dreapta) ceea ce #emni$ica ideea de
aliniere #au con$ormitate cu reula% Dreptul e#te o in#titutie" un in#trument #i totodata e&pre#ia
civilizatiei% Orice civilizatie #e $undamenteaza pe drept% Dreptul are $unctia de a relementa
activitatea umana #i de a in#titui #i oraniza #ocietatea" a#iurand ju#titia" li'ertatea" pacea"
pro#peritatea ace#teia% In a'#enta dreptului nu e&i#ta civilizatie" ci 'ar'arie% De#i e#te #upu#
puterii oamenilor" $iind creatia ace#tora" totu#i dreptul le #capa ace#tora" ei $iind cei care tre'uie
#a i #e #upuna% Dreptul cere multa umilinta din partea omului de actiune% Umilinta in drept nu
e#te cea $ranci#cana" nici nu in#eamna uitare de #ine #au a'#enta vanitatii" ci ea pre#upune
o'#ervare" a#cultare" di#ciplinare $ara incetare" pre#upune moderatie #i ma#ura" cumpatare" o
virtute rar practicata%Termenul de /drept/ are mai multe #en#uri #au acceptiuni% Intr.o prima
acceptiune" termenul /drept/ poate $i intele# ca un an#am'lu de reuli de conduita care
uverneaza relatiile oamenilor in #ocietate #i a carui re#pectare e#te a#iurata prin autoritatea
pu'lica% ,ce#ta e#te #en#ul de drept o'iectiv% In a doua acceptiune" dreptul reprezinta
preroativa juridica recuno#cuta de lee #u'iectelor de drept #au indrituirea uinui participant la
un raport juridic de a avea o anumita conduita $ata de un alt participant #au de a pretinde de la
ace#ta o anumita conduita% ,ce#ta e#te #en#ul de drept #u'iectiv% In a treia acceptiune" dreptul
e#te o #tiinta" o #uma de te2nici" e&periente" di#cur#uri" andiri mai mult #au mai putin ordonate%
Toate ace#te #en#uri interactioneaza% ,#t$el dreptul #u'iectiv decure din dreptul o'iectiv%
Dreptul e#te un #i#tem de reuli de conduita #au comportament enuntate #i aplicate dupa
modalitati particulare" oranizand o ordine #i o loica de relementare% De$inirea dreptului
prezinta di$icultati determinate de eteroenitatea ordinelor juridice% De aceea" pare mai u#or #a
de#criem dreptul decat #a.l de$inim% Dreptul e#te!
.un #i#tem normativ coerent0
.#e e&prima intr.o $orma mai mult #au mai putin ordonata-drept codi$icat" lei$erat" pretorian"
cutumiar" #cri# #au oral" civil #au reliio# etc)0
.impune ratie unei in#titutii juridice care tre'uie #a a#iure ju#titia #i #a evite recur#ul la $orta cu
e&ceptia #ituatiei cand acea#ta era leitima #i pu'lica0
.utilizeaza un voca'ular #peci$ic #i o metoda de rationament juridic0
Dreptul e#te a#t$el un #i#tem de proceduri de atri'uire a drepturilor #u'iective% )tiinta dreptului
#e #tudiaza pe calea de$initiilor" a termenilor de$initi minutio#" a lim'ajului te2nic #pecial" a
cla#i$icarilor%
A)DREPT 8OR5,L )I DREPT )U*)T,3TI,L
Dreptul #u'#tantial cuprinde reulile de drept material care uverneaza relatiile #ociale -dreptul
civil" dreptul penal)% Dreptul proce#ual e#te alcatuit din totalitatea reulilor procedurale care
permit valori$icarea drepturilor #u'iective in ju#titie #i tran#area litiiilor -dreptul proce#ual civil #i
dreptul proce#ual penal)% Dreptul proce#ual civil e#te ramura a #i#temului de drept" cuprinde
totalitatea normelor juridice care relementeaza modul in care #e de#$a#oara activitatea
oranelor juridiciare" a partilor #i a celorlalti participanti" precum #i raporturile ce #e #ta'ile#c
intre ace#tea" in vederea #olutionarii cauzelor civile #i e&ecutarii 2otararilor pronuntate in ace#te
cauze% Dreptul proce#ual civil denumit #i drept $ormal" #pre deo#e'ire de dreptul civil" numit #i
drept #u'#tantial" are majoritatea normelor juridice cuprin#e in +odul de procedura civila%
B))I)TE5UL RO5,3O.GER5,3I+
.8ondul comun al ace#tor drepturi e#te dreptul roman care a $o#t receptat de Germania in
#ec%CIV.CV #i care era con#iderat dreptul #cri#% )unt inclu#e in acea#ta $amilie! drepturile latine
-italian" #paniol" portu2ez" $rancez" roman" 'elian) #i drepturile ermanice -erman" au#triac"
#candinav" elvetian)0
.,u evoluat in $unctie de i#toria" cultura #i cutumele lor0
.)itemul de drept romano.ermanic #e caracterizeaza printr.o conceptie identica a#upra reulii
de drept" care izvora#te din lee #i prezinta un caracter eneral% ,#t$el" reula de drept nu e#te
o directiva clara #i detaliata" tra#ata judecatorului pentru a rezolva cazuri concrete% 1udecatorul
are o anumita putere de interpretare #i apreciere a reulii de drept la aplicarea ace#teia intr.un
caz concret% De aceea" doctrina #i juri#prudenta joaca un rol important de interpretare #i
completare a reulii de drept%
1D))I)TE5UL DE +O55O3.L,E
., luat na#tere in ,nlia #i e#te ra#pandit azi in toate tarile de lim'a enleza! )U," ,nlia"
+anada -cu e&ceptia unei parti din Fue'ec)" ,u#tralia" 3oua Zeelanda" ,$rica de )ud #i un
anumit numar de tari din ,#ia de )ud.E#t0
.Di$erenta $undamentala $ata de #i#temul romano.ermanic con#ta in oriinea juri#prudentiala a
dreptului% Din punct de vedere i#toric" dreptul enlez nu a receptat niciodata dreptul roman" un
drept #cri#" compu# din reuli enerale care #e aplica unui caz concret% Principala #ur#a a
dreptului nu o reprezinta leea" ci 2otararile judecatore#ti" date de la caz la caz" con#tituind
precedente care pot $i invocate in cazuri a#emanatoare0
.1uri#tul de +ommon.LaG are un rationament e#entialmente di$erit $ata de un juri#t ata#at
dreptului romano.ermanic% 1uri#tul enlez #e#izat cu un anumit caz nu va cauta reula de
drept #u#cepti'ila a #e aplica" ci va cauta precedente" decizii luate in cazuri de acela#i tip"
arumentand a#upra di$erentelor #au a#emanarilor e&i#tente intre #ituatiile de $apt care vor $i de
natura #a ju#ti$ice retinerea de catre judecator a acelei decizii #au a unei decizii di$erite%
.E#te un drept mai mult oportuni#t decat loic0
11)DREPT L,I+ )I DREPT RELIGIO)
Drepturile reliioa#e.#unt mai mult #au mai putin in$luentate de reliie" #pre e&emplu in ceea ce
prive#te e&cluderea divortului% In ace#t #i#tem" dreptul izvora#te din reliie% ,ce#ta e#te cazul
dreptului canonic" dreptul *i#ericii +atolice%
In#a de.a lunul timpului" toate drepturile europene #.au laicizat" odata cu adoptarea +odului
+ivil 3apoleon in 1AD60
5ai e&i#ta #i a#tazi #tate ale caror #i#tem de drept e#te reliio#% De e&emplu" I#rael care aplica
T2ora.leea iudaica.in cazul ca#atoriei #i divortului0 tarile i#lamice in care #e aplica leea
mu#ulmana )aria%
In acea#ta $amilie"dreptul e#te indi#olu'il leat de reliie" ceea ce poate provoca di$icultati" #pre
e&emplu la aplicarea leii a#upra mu#ulmanilor imiranti" deoarece )aria poate $i incompati'ila
cu tara in care #e #ta'ile#c%
Dreptul canonic e#te in e#enta o #uma de reuli!
.care relementeaza raporturile juridice canonice ce #e re$era la #ituatia juridica a celui
credincio# in cadrul orani#mului #ocial al *i#ericii0
.care relementeaza ace#te relatii0
.care oranizeaza ierar2ia orani#melor ce alcatuie#c *i#erica #i le relementeaza activitatea0
.care evalueaza #i relementeaza comportamentul reliio#0
3u tre'uie con$undat cu dreptul eclezia#tic care e#te o ramura care relementeaza raporturile
#tatului laic cu di$erite con$e#iuni reliioa#e%
1()DREPT I3TER3 )I DREPT I3TER3,TIO3,L
Dreptul intern e#te dreptul unui #tat determinat% Dreptul international" la randul #au" #e divide in
drept international pu'lic #i drept international privat%
Dreptul international pu'lic relementeaza relatiile intre #tate -tratate" dreptul la pace" dreptul la
raz'oi" etc) #i oranizatiile international -3,TO" O3U" etc)%
Dreptul international privat e#te aplica'il per#oanelor $izice #au juridice care participa la raporturi
juridice de drept privat cu elemente de e&traneitate%
14)DREPT PU*LI+ )I DREPT PRIV,T
Diviziunea dreptului in drept privat #i drept pu'lic reprezinta #umma divi#io #i e#te tri'utara
dreptului% 1u# privatum prive#te utilitatea $iecarui om" privit in individualitatea #a" iar ju# pu'licum
#e re$era la raporturile juridice de putere #au #u'ordonare care implica intotdeauna #tatul% 8iind
cea mai importanta diviziune" va $i dezvoltata in$ra%
1uri#con#ultul Ulpian e#te autorul diviziunii dreptului in ju# privatum #i ju# pu'licum% In #$era lui
ju# pu'licum a inclu# reulile de drept care priveau intere#ele enerale ale #tatului% 8ara a avea
la 'aza un criteriu unitar" ju# privatum a $o#t #u'divizat in dreptul civil" dreptul intilor #i dreptul
pretorian% Primele doua #u'diviziuni aveau ca reper #u'iectul caruia i #e aplica norma! dreptul
civil #e aplica cetatenilor romani" iar dreptul intilor #e aplica #trainilor% Dreptul pretorian avea ca
reper #ur#a reulii de drept.pretorul% ,cea#ta diviziune #e rea#e#te in toate #i#temele de drept
care au receptat dreptul roman% Potrivit lui 5onte#Huieu" dreptul pu'lic reprezinta leile care #e
aplica in raporturile dintre uvernanti #i uvernati" iar dreptul privat e#te alcatuit din lei
aplica'ile in raporturile pe care cetatenii le au intre ei%
Intr.un lim'aj modern" dreptul e#te an#am'lul reulilor care relementeaza raporturile dintre
per#oane" iar in cadrul ace#tuia #e di#tin raporturile intre per#oane private" $ormand dreptul
privat #i cele in care intervin per#oanele pu'lice" alcatuind dreptul pu'lic%
Dreptul privat e#te alcatuit din an#am'lul reulilor de drept care relementeaza raporturile dintre
particulari%
Dreptul pu'lic e#te con#tituit din an#am'lul reulilor de drept care uverneaza raporturile intre
particulari #i #tat #i oranizarea #tatului in#u#i%
+riteriile cu care #e opereaza pentru realizarea diviziunii dreptului in drept pu'lic #i drept privat
#unt urmatoarele! $inalitatea" o'iectului #i metoda de relementare%
,plicand criteriul $inalitatii" rezulta ca dreptul pu'lic #ati#$ace intere#ul eneral #i a#iura
e&ercitarea puterii pu'lice" pe cand dreptul privat are ca #cop #ati#$acerea #i arantarea
intere#lor private" a intere#elor individuale%
Dupa criteriul o'iectului" dreptul pu'lic are ca o'iect oranizarea #tatului" a colectivitatilor
pu'lice #i relementarea relatiilor ace#tora cu particularii% Dreptul privat relementeaza
raporturile intre particulari" oricare ar $i natura activitatii ace#tora" economica #au non.
economica! diver#e contracte" ca#atoria" $iliatia" etc%
Operand cu cel de.al treilea criteriu" metoda de relementare" dreptul pu'lic $olo#e#te metoda
autoritari#mului" $avorizand #tatul in orice ipo#taza impotriva particularilor" pe cand dreptul privat
tinde #a promoveze metoda ealitatii intre #u'iectele de drept% ,#t$el" cu titlu e&empli$icativ"
autoritatea admini#trativa are puteri e&or'itante in materie contractuala" care ii permit #a
modi$ice unilateral contractul in cur#ul e&ecutarii -contractul admini#trativ) #au in materia
proprietatii private -e&proprierea pentru cauza de utilitate pu'lica)" ceea ce nu e#te permi# in
dreptul privat% Dreptul pu'lic e#te imperativ" pe cand dreptul privat e#te preponderent #upletiv%
Diviziunea dreptului in drept privat #i drept pu'lic e#te a#tazi criticata%
In primul rand e#te impreci#a" $iind di$icil de indenti$icat leatura unei reuli de drept cu dreptul
privat #au pu'lic% )pre e&emplu" dreptul penal releva apartenenta la dreptul pu'lic prin $aptul ca
e#te dreptul $ortei repre#ive a #tatului" in#a poate $i ata#at #i dreptului privat" deoarece" pe de o
parte" incrimineaza $aptele penale #avar#ite de particulari" iar pe de alta parte" acorda
numeroa#e preroative victimelor.per#oane $izice #au juridice% Un alt e&emplu vizeaza
raporturile juridice intre un pacient #i medicul #au ori in#titutia #anitara! in cazul pacientului unui
#pital privat #au al unui #pital pu'lic" ce reula de drept #e va aplica ace#tui raport" de drept
pu'lic #au de drept privat9 In cazul elevului unei #coli pu'lice #au a unei #coli private" ce reula
de drept va relementa raportul" o reula de drept pu'lic #au de drept privat9
In al doilea rand nu e&i#ta reuli de drept care #ati#$ac doar intere#ul pu'lic".de drept pu'lic.#i
reuli de drept care nu urmare#c decat #ati#$acerea intere#elor particulare #au individuale.de
drept privat% In realitate" orice reula de drept e#te a#ociata cu o anumita nevoie #peciala"
colectiva" deoarece dreptul acopera activitatea omului care #e de#$a#oara in #ocietate% )pre
e&emplu" dreptul de proprietate privata e#te un drept a'#olut" ocrotit #i arantat de +on#titutie
-art%66 alin%1 #i ()" +onventia Europeana a Drepturilor Omului #i art%777 din 3oul +od +ivil" in#a
i #e pot aduce atineri din motive de intere# eneral -art%66 alin%4 #i 7 din +on#titutie)%
In al treilea rand" criteriul o'iectului de relementare e#te $rail deoarece" pe de o parte"
activitati economice ale #tatului #au autoritatilor pu'lice intra in #$era dreptului privat -#pre
e&emplu! inc2irierea de #patii comerciale" con#tituirea de #ocietati comerciale" inc2eierea unor
a#ociatii in participatie"etc) #i activitati ale particularilor #au per#oanelor private pot intra in #$era
dreptului pu'lic -#pre e&emplu activitatile ordinelor pro$e#ionale.avocati" conta'ili" etc.activitatea
$ederatiilor #portive)%
In concluzie" remarcand tendinta de /pu'licizare/ a dreptului privat #i de /privatizare/ a dreptului
pu'lic" di#tinctia intre dreptul pu'lic #i dreptul privat pare #a $ie $oarte delicata%
16))I)TE5UL DE DREPT.U3 +O3+EPT TEORETI+
Varietatea #i comple&itatea activitatii umane"a relatiilor #ociale"determina diver#itatea normelor
juridice% ,ce#tea nu.#i a#e#c utilitatea daca #unt privite in mod izolat% 3ormele juridice #unt
parti componente ale unui an#am'lu unitar" $iind leate intre ele #i repartizate" dupa di$erite
criterii" in rupe di#tincte" cuno#cute #u' denumirea de in#titutii juridice #i ramuri de drept%
,cea#ta #trucutura in care normele juridice re$lecta unitatea dintre ele" dar #i diver#itatea lor" in
$unctie de ramuri #i in#titutii juridice" e#te denumita #i#tem de drept% )i#temul de drept nu tre'uie
con$undat cu #i#tematizarea lei#latiei% Operatiunea de #i#tematizare a lei#latiei pre#upune
oranizarea normelor juridice in raport de criterii preci#e" in #copul 'unei cunoa#teri #i aplicarii
corecte a ace#tora la relatiile #ociale% )i#temul de drept e&i#ta independent de #i#tematizarea
lei#lativa prin incorporarea #au codi$icarea reulilor de drept% +unoa#terea #i#temui de drept
prezinta importanta din mai multe per#pective%
In primul rand" oranele a'ilitate #a ela'oreze norme juridice tre'uie #a #e preocupe de
identi$icarea lacunelor #i inlaturarea ace#tora"precum #i de armonizarea normelor de drept in
#copul evitarii con$lictului #au paraleli#mului intre ele% ,ce#te demer#uri ar $i di$icil de realizat
daca nu #.ar avea in vedere #i#temul dreptului%
In al doilea rand" cei c2emati #a aplice leea"tre'uie #a ai'a o viziune de an#am'lu a#upra
#i#temului de drept pentru a identi$ica leaturile #au corelatiile intre diver#e norme juridice"
in#titutii #i ramuri de drept% 3umai daca #e va proceda in acea#ta maniera #e va identi$ica"#pre
e&emplu" leea enerala #i cea #peciala aplica'ila intr.un caz concret" in #copul #olutionarii
corecte a con$lictului dintre ele%
In al treilea rand" cunoa#terea dreptului e#te in prezent mai nece#ara decat in orice alta epoca"
avand in vedere multiplicarea reulilor de drept #i #pecializarea din ce in ce mai mare a
domeniilor dreptului" care marc2eaza un adevarat declin al ace#tuia%
In al patrulea rand" cunoa#terea #i#temului de drept prezinta importanta din ratiuni didactice #i
#tiinti$ice" privind oranizarea di#ciplinelor de #tudiu in cadrul invatamantului juridic univer#itar #i
cercetarea juridica%
17)ORDI3E, 1URIDI+,.U3 +O3+EPT TEORETI+
+onceptul de ordine e#te un in#trument metodoloico.teoretic utilizat odat: cu teoria eneral:
a #i#temelor" 'ene$iciind de o de$ini<ie nu =ntotdeauna lip#it: de am'iuit:<i" de re#ervatione#
mentali#" =nc: din anii I?D% Totu;i" $orme preconceptuale #e pot de#ci$ra =n unele te&te din
antic2itate" =ncep>nd cu pre#ocraticii" =n #pecial plec>ndu.#e de la =n<eleerea raportului dintre
ordine natural: J ordine #ocial: J ordine moral:" cu con#ecin<e pentru ordinea juridic:%
E#te $oarte adev:rat" conceptul de ordine e#te de #orinte teoloic: -=n mod deo#e'it" la
8ericitul ,uu#tin)" =n#u;it de c:tre $ilo#o$iile $izicali#te -e&cel>nd =n utilizarea #a teoriile
mecanice ale #ecolelor CV J CVIII)" adoptat de 'ioloie mai ale# la =nceput ;i mijloc de #ecol
CC%
3ici ;tiin<ele politice nu inor: un a#t$el de concept" orice di#cu<ie privind raportul dintre putere
;i politic: propun>ndu.;i ca valoare e#en<ial:" din punctul de vedere al uvernan<ilor" conceptual
de ordine" politicul $iind ""activitatea #ocial: care =;i propune #: a#iure" prin utilizarea $or<ei =n
mod eneral 'azat: pe drept" #ecuritatea e&terioar: ;i concordia interioar: a unei unit:<i
politice particulare care #: aranteze ordinea =n mijlocul luptelor enerate de diver#itatea ;i de
diveren<ade opinii ;i de intere#eK%Ln literatura noa#tr: juridc:" primele di#cu<ii mai #i#tematice
a#upra conceptului de ordine au $o#t propu#e de doctrin: =ncep>nd cu anii MBD" =i amintim a#t$el"
aici" doar ilu#trativ" pe pro$e#orii Raluca 5iu.*e;teliu" ,le&andru *olintineanu" Dumitra
Pope#cu" G2eor2e 5i2ai" Ro&ana 5unteanu" care au $:cut di#tinc<ii =ntre ordine
interna<ional: ;i ordine #tatal:" ordine interna<ional: ;i ordine comunitar:" ordine pu'lic:"
ordine de drept ;i ordine juridic:%
+onceptul de ordine juridic: #emni$ic: un an#am'lu" o mul<ime 'ine ordonat: ;i coerent: -prin
a$larea unor criterii interne =n con$ormitate cu ale c:ror
cerin<e loice #e con#tituie ;i #e valideaz:) de norme juridice ;i de in#titu<ii juridice prin care o
#ocietate #e oranizeaz: juridic ;i politic" precum ;i modul de relementare" prin a#t$el de
norme ;i de in#titu<ii" a rela<iilor dintre diver#ele #u'#i#teme ale #ociet:<ii lo'al con#iderate" a
rela<iilor p:r<ilor componente ale =n#u;i an#am'lului normativ ;i in#titu<ional re#pectiv%
1?)R,5UR, DE DREPT.U3 +O3+EPT TEORETI+
Ramura de drept reprezinta un an#am'lu de principii #i concepte juridice $ormand un corp de
reuli coerente #i relativ autonome $ata de o ramura de drept mai importanta"care
relementeaza relatii #ociale ce au acela#i #peci$ic"$olo#ind aceea#i metoda%Diviziunea dreptului
in ramuri de drept #e $ace cu di$icultate"deoarece criteriile dupa care #e rupeaza principiile #i
conceptele juridice nu #unt clare"preci#e%Totu#i in literatura de #pecialitate #e retin doua criterii!
a)o'iectul de relementare-criteriul o'iectiv)
')metoda de relementare-criteriul #u'iectiv)
O'iectul de relementare con#ta in caracteri#ticile #au tra#aturile comune ale relatiilor #ociale
relementate de corpul de reuli care $ormeaza ramura de drept%,#t$el"cu titlu
e&empli$icativ!raporturile de munca intre anajator #i anajat #i protectia #ociala a ace#tuia din
urma $ormeaza ramura dreptului muncii #i #ecuritatii #ociale0relatiile re$eritoare la oranizarea
#tatului #i $unctionarea autoritatilor care detin puterea politica $ormeaza dreptul con#titutional%
5etoda de relementare reprezinta modul in care #tatul actioneaza #au intervine in relatiile
#ociale pe care le relementeaza%,#te$el"#pre e&emplu!in ramura dreptului vicil"metoda de
relementare e#te cea a ealitatii partilor0in ramura dreptului con#titutional e#te utilizata metoda
autoritari#mului%
+ele doua criterii nu raman la adapo#t de critici%+riteriul o'iectului de relementare e#te ade#ea
ar'itrar%,plicand ace#t criteriu"uneori rezultatele pot $i ine&acte"alteori pot $i c2iar ilare%)pre
e&emplu"daca in #$era o'iectului de relementare intra relatiile #ociale enerate de activitatea
pro$e#ioni#tilor"atunci va rezulta dreptul pro$e#ioni#tilor #au dreptul pro$e#ional #i dreptul
nepro$e#ioni#tilor #au e&tra.pro$e#ional ori nepro$e#ional%E&emplele pot continua%In ceea ce
prive#te metoda de relementare"#e o'#erva ca aceea#i metoda poate $i $olo#ita de mai multe
ramuri de drept #i aceea#i ramura de drept poate $olo#i mai multe metode%)pre
e&emplu"metoda autoritari#mului e#te $olo#ita in ramura dreptului con#titutional"dar in ramura de
drept admini#trativ%,ce#te vulnera'ilitati apar"dupa cum vom vedea"#i in cazul diviziunii cla#ice a
dreptului in drept privat #i drept pu'lic%
1@)I3)TITUTI, 1URIDI+,.U3 +O3+EPT TEORETI+
In#titutia juridica reprezinta totalitatea reulilor de drept care relementeaza o anumita rupa
unitara de relatii #ociale"enerand a#t$el o cateorie de raporturi juridice%)pre e&emplu"cele care
relementeaza ca#atoria $ormeaza in#titutia ca#atoriei"cele care relementeaza mo#tenirile
$ormeaza in#titutia mo#tenirii"cele care relementeaza contractul $ormeaza in#titutia contractului
etc%
1A)3OR5, 1URIDI+,.DE8I3ITIE )I TR,),TURI
3orma juridica e#te o reula de conduia"in#tituita #au recunoa#cuta de puterea pu'lica"a carei
re#pectare e#te aiurata prin con#tiinta juridica #au"la nevoie"prin $orta coercitiva a #tatului%In
an#am'lul normelor #ociale"normele juridice au o importanta covar#itoare"$iind celula de 'aza a
intreului #i#tem de drept%3ormativitatea juridica e#te #peci$ica reulii de drept"iar nu altor
norme #ociale%,vand in vedere caracterul normativ #i diver#itatea izvoarelor normei
juridice"rezulta ca norma juridica e#te o notiune mai re#tran#a decat cea de norma%De
aceea"cele doua notiuni nu pot $i con$undate%
Reula de drept #au norma juridica nu #e con$unda nici cu #olutia data de judecator prin
2otararea judecatorea#ca in cauza in care a $o#t #e#izat%Prima are caracter
eneral"a'#tract"imper#onal #i rezulta din lee%, doua are de#tinatari determinati intr.un caz
concret"particular #i rezulta din juri#prundenta%
Reula de drept nu #e adre#eaza unei per#oane in particular"ci impune un comportamen intr.o
anumita #ituatie data"a carei re#pectare e#te a#iurata prin $orta coercitiva a #tatului%
1B)3OR5, 1URIDI+,.)TRU+TUR, I3TER3,
3orma juridica are un concept a'#tract care pre#crie conduita umana%
)tructura loico.juridica a reulii de drept reprezinta partea #tatica"interna #i #ta'ila a normei
juridice care releva oranizarea pre#criptiei normei"indi$erent de $ormularea ei te&tuala #i de
ramura de drept careia ii apartine%
In eneral"norma juridica are urmatoarea #tructura loico.
juridica!a)ipoteza"')di#pozitie"c)#anctiune%
+ele trei elemente #e pot rea#i $ie impreuna in cadrul unei reuli de drept"$ie #eparat%+el care
e#te c2emat #a aplice leea are #arcina de a indenti$ica in mod corect elementele normei
juridice%
a)Ipoteza normei #ta'ile#te imprejurarile #au conditiile in care tre'uie adoptat un anumit
comportament #i precizeaza #$era de#tinatarilor #au cateoria per#oanelor carora le e#te
adre#ata norma%Ipoteza normei poate $i indenti$icata utilizand urmatoarele intre'ari!cine9"in ce
cazuri9 in ce conditii9in ce imprejurari9%Ipoteza determina #$era de#tinatarilor $ie prin
identi$icarea per#oanelor"mentionand e&pre# calitatea
ace#tora-e&!#ot"parinte"anajat"pre#edinte"prim.mini#tru)"$ie intr.o maniera
enerala-e&!per#oana $izica"per#oana juridica"oricine"toti"nimeni)%Ipoteza poate #ta'ili una #au
mai multe conditii nece#are pentru a #e putea aplica norma juridica%,ce#tea pot $i cumulative
#au alternative%,#t$el"art 1?6 3++ prevede!/Per#oana care nu are di#cernamant nece#ar pentru
a #e inriji de intere#ele #ale"din cauza alienatiei #au de'ilitatii mintale"va $i pu#a #u' interdictie
judecatorea#ca%/Ipoteza normei contine doua conditii cumulative!1.per#oana #a $ie lip#ita de
di#cernamantul nece#ar pentru inrijirea intere#elor #ale #i (.lip#a di#cernamantului #a $ie cauza
alienatiei #au de'ilitatii mintale%In raport de radul de precizie #e $ace di#tinctie intre ipoteza
determinata #i #u'intelea#a%Ipoteza e#te determinata atunci cand #e precizeaza cu e&actitate
conditiile de aplicare a di#pozitiei%In $unctie de comple&itatea radului de precizie"ipoteza
determinata poate $i #impla #au comple&a%Impoteza determinata #impla e#te ipoteza care
contine o #inura conditie #au imprejurare in care #e aplica di#pozitiile normei-e&!art%146
alin%133+./Tutorele are indatorirea de a inriji de minor%/+ine are indatorirea de a inriji
minorul9Tutorele%)Ipoteza determinata comple&a contine mai multe conditii #au imprejurari
care"daca #unt indeplinite"$ie alternativ"$ie cumulativ"determina aplicarea di#pozitiei-e&!art%1(D
3++!/Poate re$uza continuarea tutelei!a)cel care are var#ta de ?D de ani impliniti0')$emeia
in#arcinata #au mama unui copil mai mic de A ani0c)cel care cre#te #i educa ( #au mai multi
copii0d)cel care din cauza 'olii"a in$irmitatii"a $elului activitatilor de#$a#urate"a motivelor
intemeiate"nu ar mai putea #a indeplinea#ca acea#ta #arcina%/+ine #i in ce cazuri #e poate
re$uza continuarea tutelei9)%Ipoteza e#te #u'intelea#a atunci cand"de#i nu e#te e&pre#
$ormulata"ea rezulta din conte&tul relementarii"#e poate #u'intelee%-e&!art%1@6 +
pen%!/Uciderea unei per#oane #e pedep#e#te cu inc2i#oarea de la 1D la (D de ani #i interzicerea
unor drepturi%/+ine poate comite $apta de omor9Orice per#oana)%
')Dispozitia e#te miezul normei juridice #i cuprinde comandamentul normei"conduita propriu.
zi#a care tre'uie urmata%,cea#ta poate o'lia la un anumit comportament"poate interzice un
anumit comportament"poate permite un anumit comportament"poate permite de#tinatarului #a
opteze pentru un alt comportament decat cel pre#cri# de norma"dar in lip#a optiunii va tre'ui #a
urmeze conduita de#cri#a de reula de drept"poate recomanda un anumit comportament%In
$unctie de conduita pre#cri#a"di#pozitiile normelor juridice pot
$i!onerative"pro2i'itive"permi#ive"#upletive #i de recomandare%Di#pozitia normei juridice poate $i
determinata cu ajutorul urmatoarelor intre'ari!ce tre'uie $acut9cum tre'uie actionat9ce e#te
permi#9ce e#te interzi#9ce #e recomanda9Di#pozitia onerativa prevede o'liatia de a urma o
anumita conduita%In eneral"di#pozitia onerativa e#te marcata de prezenta #intamelor
precum!/e#te dator #a/"/are indatorirea #a/"/are o'liatia #a/"/tre'uie #a/%)pre e&emplu"art (?4
3++ prevede!/Orice ma#ura privitoare la copil"indi$erent de autorul ei"tre'uie #a $ie luata cu
re#pectarea intere#ului #uperior al copilului%/De a#emenea"art 146 alin 1 3++!/Tutorele are
indatorirea de a inriji de minor%/Di#pozitia pro2i'itiva interzice o conduita%+aracterul pro2i'itiv
al di#pozitiei e#te evidentiat prin utilizarea #intamelor precum!/e#te interzi# #a/"/#e interzice
#a/"/e#te oprit #a/%)pre e&emplu"art (@? 3++ prevede!/E#te interzi# #a #e ca#atorea#ca
alienatul mintal #i de'ilul mintal%/De a#emenea"art (@@ alin%13++ prevede!/E#te interzi#a
ca#atoria intre per#oane de acela#i #e&%/Di#pozitia permi#iva nu interzice"dar nici nu impune o
anumita conduita"ci la#a la latitudinea partilor optiunea pentru comportamentul pe care dore#te
#a.l urmeze%Di#pozitia permi#iva e#te marcata prin $olo#irea #intamelor!/poate $i/"/poate
#a/"/#unt in drept #a/%)pre e&emplu"art%4A4 alin%1 teza I 3++ prevede!/La de#$a#urarea
ca#atoriei"#otii pot conveni #a pa#treze numele purtat in timpul ca#atoriei%/Di#pozitia #upletiva
e#te o varietate a di#pozitiei permi#ive #i permite de#tinatarului #au #a opteze pentru un alt
comportament decat cel de#cri# in norma"in#a in lip#a optiunii"conduita pre#cri#a de reula de
drept devine aplica'ila%+aracterul #upletiv al normei e#te evidentiat prin $olo#irea urmatoarelor
#intame!/cu e&ceptia clauzei contrare/"/#e poate deroa prin conventia partilor/"/daca partile
nu au #ta'ilit alt$el/"/%%%%#unt in drept #a/"/%%%in lip#a unei #tipulatii contrare/%)pre e&emplu"art
(D?( 3++ prevde!/In lipa de #tipulatie contrara"con#inatarul nu are un drept de retentie aupra
'unurilor primite in con#inatie #i a #umelor cuvenie con#inantului"pentru creantele #ale
a#upra ace#tuia%/Di#pozitia de recomandare recomanda de#tinatarului normei un anumit
comportament%
c)Sanctiunea precizeaza con#ecintele nere#pectarii di#pozitiei normei juridice%)anctiunile #e
cla#i$ica in raport de mai multe criterii%
In $unctie de natura lor"#anctiunile pot $i!penale"civile"admini#trative #i di#ciplinare%
)anctiunile penale #unt!pedeap#a privativa de li'ertate"interzicerea unor drepturi"amenda
penala%
+u titlu de e&emplu"#unt #anctiunu admini#trative!retraerea unei autorizatii"anularea unei
autorizatii"amenda%
+u titlu de e&emplu"#un #anctiuni di#ciplinare !de#$acerea contractului individual de
munca"averti#mentul%
Dupa radul de determinare"#anctiunile #unt!a'#olut determinate"relativ
determinate"alternative"cumulative%
)anctiunile a'#olut determinate #unt $ormulate in mod preci#"e&act"$ara a la#a vreo marja de
apreciere celui care aplica leea%)pre e&emplu"art%(B7 alin%1 3++ prevede!/+a#atoria inc2eiata
in alte #copuri decat acela de a intemeia o $amilie e#te lovita de nulitate a'#oluta%/
)anctiunile relativ determinate #unt acelea care #e incadreaza intre un minim #i ma&im"urmand
ca cel c2emat #a aplice reula de drept #a #ta'ilea#ca #anctiunea concreta%)pre
e&emplu"potrivit art%1@6 + pen% " omorul #e pedep#e#te cu inc2i#oarea de la 1D la (D de ani #i
cu interzicerea unor drepturi%
)anctiunile alternative permit oranului de aplicare #a aleaa una din mai multe #anctiuni%)pre
e&emplu"art 44D alin 1%+ pen% prevede!/Oranizarea #au inaduirea jocurilor de noroc pentru
pu'lic"$ara autorizare"#e pedep#e#te cu inc2i#oarea de la 4 luni la ( ani #au cu o amenda%/
)anctiunile cumulative #ta'ile#c mai multe #anctiuni care #e aplica in cazul nere#pectarii
conduitei pre#cri#e de norma%)pre e&emplu"a#a cum am aratat"omorul #e pedep#e#te cu
inc2i#oarea de la 1D la (D de ani #i cu interzicerea unor drepturi%
(D)3OR5, 1URIDI+,.,*ORD,RE )TRU+TUR,L, TEN3I+O.LEGI)L,TIV,
)tructura te2nico lei#lativ:% Dup: cum o'#erv: Pro$e#orul 3icolaie Popa con#truc<ia te2nico
lei#lativ: a normei nu #e #uprapune totdeauna #tructurii loice a ace#teia% ,naliza te&telor
actelor normative demon#treaz: c: #tructura te2nico lei#lativ: a ace#tora =n articole"
parara$e" aliniate" de reul:" nu coincide cu #tructura loic: a normei juridice% 5ai mult #e
con#tat: c: articolele nu coincid" =n unele cazuri" cu norma juridic:% Dac:" de pild:" articolul
care de$ine;te cazul $ortuit #e #uprapune cu norma juridic: re$eritoare la ace#t caz" =n cazul
articolului prin care =n dreptul penal #e de$ine;te
#pecul:" leiuitorul a #im<it nevoia unei relement:ri mai detaliate care #: ea =n con#iderare
diver#e circum#tan<e po#i'ile% E&aminarea te&telor actelor normative arat: c:" =n unele cazuri"
=ntr.un articol #=nt cuprin#e mai multe norme #au c=nd prin coro'orarea mai multor articole #e
poate con#titui o norm: complet:% Iat: de ce =n interpretarea ;i aplicarea corect: a normelor
juridice tre'uie #: #e ai': =n vedere at>t #tructura loico juridic: c=t ;i $ormularea
te2nico lei#lativ: a te&telor re#pective%
(1)3OR5, 1URIDI+,.+L,)I8I+,RE
+la#i$icarea e#te o operatie loica de recompunere a enului din #peciile #ale"a cla#ei din
#u'cla#ele #ale"care e#te $recvent $olo#ita de leiuitor"dar mai ale# de teoreticienii #i practicienii
dreptului%Diviziunea e#te o operatie loica de de#compunere a enului in #peciile #ale%3ormele
juridice #e cla#i$ica dupa mai multe criterii%
a)Dupa criteriul ramurii de drept"aplicand #umma divi#io!normele #unt de drept pu'lic #au de
drept privat%,#t$el"#pre e&emplu"#unt norme juridice de drept pu'lic cele de drept
con#titutional"admini#trativ"penal%In cla#a normelor de drept privat intra cu titlu de
e&emplu"normele de drept civil #i de dreptul a$acerilor%
')In $unctie de criteriul radului de eneralitate #i al #$erei de aplicare"normele juridice pot $i
enerale"#peciale #i de e&ceptie%
3ormele enerale au o #$era lara de aplicare #i"de reula"#e aplica intr.o anumita ramura de
drept%)pre e&emplu"art%16 3++ prevede ca /Orice per#oana $izica #au juridica tre'uie #a.#i
e&ercite drepturile #i #a.#i e&ecute o'liatiile civile cu 'una credinta"in acord cu ordinea pu'lica
#i 'unele moravuri%/,cea#ta reula de drept care pre#crie 'una credinta in e&ercitarea
drepturilor #i e&ecutarea o'liatiilor #e aplica in toate domeniile dreptului civil%
3ormele #peciale #e aplica unei anumite cateorii de relatii #ociale dintr.o ramura de drept%)pre
e&emplu"+odul penal contine di#pozitii enerale #i di#pozitii #peciale%Un e&emplu comun
relevant atat pentru normele enerale"cat #i pentru cele #peciale il con#tituie art%11?@ 3++ care
prevede!/-1)Toate contractele #e #upun reulilor enerale din capitol%-() Reulile particulare
privitoare la anumite contracte #unt prevazute in prezentul cod #au in lei #peciale%/
3ormele de e&ceptie au rolul de a completa normele enerale #au"dupa caz"pe cele
#peciale"#ta'ilind e&ceptiile de la aplicarea lor%)pre e&emplu"art%(@6 alin%1 3++ prevede!E#te
interzi#a ca#atoria intre rudele in linie dreapta"precum #i intre cele in linie colaterala pana la al
patrulea rad inclu#iv%,lin%( di#pune!/Pentru motive temeinice"ca#atoria intre rudele in linie
colaterala de radul al patrulea rad poate $i autorizata de in#tanta de tutela in a carei
circum#criptie i#i are domiciliul cel care cere incuviintarea %In#tanta #e va putea pronunta pe
'aza unui aviz medical #pecial dat in ace#t #en#%/
+on$lictul intre normele enerale #i cele #peciale #e #olutioneaza prin aplicarea
principiilor!/#pecialita enerali'u# deroant/-norma #peciala deroa de la cea enerala) #i
/eneralia #peciali'u# non deroant/-norma enerala nu deroa de la cea #peciala)%
In ceea ce prive#te normele de e&ceptie"interpretarea #i aplicarea lor #e $ace cu re#pectarea
principiului!/e&ceptio e#t #tricti##mae interpretationi# et aplicationi#/-e&ceptiile #unt de #tricta
interpretare #i aplicare)%
c)Dupa criteriul $inalitatii normei #au al intere#ului ocrotit"#e di#tine intre norme de oridine
pu'lica #i norme de ordine privata%
3ormele de ordine pu'lica ocrote#c intere#ul eneral"pu'lic%3ormele de drept pu'lic #unt de
ordine pu'lica%
3ormele de oridine privata ocrote#c intere#ul particular"individual al #u'iectelor de
drept%5ajoritatea normelor de drept privat #unt #i de ordine privata%
d)Dupa criteriul modului de relementare a conduitei"normele pot $i imperative #i di#pozitive%
3ormele imperative #unt acele reului de drept a caror aplicare nu poate $i inlaturata #i care
impun #u'iectelor de drept o anumita conduita care poate con#ta intr.o actiune #au
a'#tentiune%Toate normele de ordine pu'lica #unt imperative"in#a nu toate normele imperative
#unt de ordine pu'lica%
3ormele imperative pot $i"la randul lor"onerative #i pro2i'itive%
3ormele onerative il o'lia pe de#tinatar #a urmeze o anumita conduita%)pre e&emplu"art 144
3++ prevede!/Tutela #e e&ercita numai in intere#ul minorului"atat in ceea ce prive#te
per#oana"cat #i in ceea ce prive#te 'unurile ace#tuia%/
3ormele pro2i'itive interzic un anumit comportament"il o'lia pe de#tinatar #a #e a'tina de la o
anumita conduita%5ajoritatea normelor de drept penal #unt pro2i'itive%+odul civil contine"de
a#emenea"norme pro2i'itive%)pre e&emplu"art%(@4 3++ prevede!/E#te interzi#a inc2eierea unei
ca#atorii de catre per#oana care e#te ca#atorita%/
3ormele di#pozitive #unt acelea care #upline#c #au interpreteaza vointa neeprimata #au
in#u$icient e&primata de #u'iectele de drept carora li #e adre#eaza"inaduind prin continutul lor
#a #e deroe de la di#pozitiile pe care le cuprind%,ce#te norme nici nu interzic"nici nu o'lia la o
anumita conduita"la#and de#tinatarului po#i'ilitatea de a alee #au de a opta pentru un anumit
comportament%Toate normele de ordine privata #unt di#pozitive"in#a nu toate normele
di#pozitive #unt de ordine privata%5ajoritatea normelor dreptului civil #unt di#pozitive%
La randul lor"normele di#pozitive #unt permi#ive"#upletive #i de recomandare%
3ormele permi#ive #unt cele care permit #u'iectelor de drept #a urmeze o anumita
conduita"$ara #a le o'lie la acea#ta%)pre e&emplu"art 1?7( 3++ prevede!/Pot cumpara #au
vinde toti cei carora nu le e#te interzi# prin lee%/,#adar"nimeni nu e#te o'liat #a cumpere #au
#a vanda%
3ormele #upletive o$era de#tinatarului po#i'ilitatea de a alee comportamentul pe care.l va
urma"in#a"in lip#a optiunii"va tre'ui #a urmeze conduita pre#cri#a de norma re#pectiva%)pre
e&emplu"art%116 3++ prevede!/Parintele poate de#emna"prin act unilateral #au prin contract de
mandat"inc2eiate in $orma autentica"ori"dupa caz"prin te#tament"per#oana care urmeaza a $i
numita tutore al copiilor #ai/"iar art%11A%3++ prevede!/In lip#a unui tutore de#emnat"in#tanta de
tutela nume#te cu prioritate ca tutore"daca nu #e opun motive intemeiate"o ruda #au un a$in ori
un prieten al $amiliei minorului"in #tare #a indeplinea#ca acea#ta #arcina"tinand #eama"dupa
caz"de relatiile per#onale"de apropierea domiciliilor"de conditiile materiale #i de arantiile morale
pe care le prezinta cel c2emat la tutela%/,#adar"parintele poate opta intre a de#emna #au nu un
tutore"in#a daca alee #a nu de#emneze tutorele"atunci ace#ta va $i numit de in#tanta de
tutela%Un alt e&emplu il reprezinta art%4A4 alin 1 teza I 3++"care prevede!/-1)La de#$acerea
ca#atoriei prin divort"#otii pot conveni #a pa#treze numele purtat in timpul ca#atoriei%/,lin%4 al
aceluia#i articol prevede!/Daca nu a intervenit o inteleere #au daca in#tanta nu a dat
incuviintarea"$iecare dintre $o#tii #oti poarta numele dinaintea ca#atoriei%/
3ormele de recomandare contin o recomandare cu privire la conduita ce ar tre'ui urmata de
de#tinatar%In eneral"ace#te norme apar in dreptul proce#ual civil #au penal%
e)Dupa criteriul modului in care #unt redactate normele juridice di#tinem!norme juridice
complete"incomplete"de trimitere #i in al'%
3ormele juridice complete #unt acelea care contin"#imultan"toate elementele
#tructurale!ipoteza"di#pozitia #i #anctiunea%)pre e&emplu"art%16@ alin 1 3++ prevede!/E#te
interzi#a #u' #anctiunea nulitatii relative"inc2eierea de acte juridice intre tutore #au #otul"o ruda
in linie dreapta"ori $ratii #au #urorile tutorelui"pe de o parte"#i minor"pe de alta parte%/%,cea#ta
norma are ipoteza"di#pozitie #i #anctiune%
3ormele juridice incomplete nu contin"#imultan"toate cele trei elemente"ci ace#tea #unt
#eparate"adica #e a#e#c in alte norme juridice"cu care #e completeaza%La randul lor"normele
incomplete #e divid in norme de trimitere #i norme in al'%
3ormele de trimitere $ac re$erire in continutul lor la alte norme juridice"cu care #au pe care le
completeaza %)pre e&emplu"art%(@4 3++ prevede!/%%%E#te interzi#a inc2eierea unei ca#atorii de
catre per#oana care e#te ca#atorita%/3orma contine doar ipoteza #i di#pozitia"lip#ind
#anctiunea%In#a"acea#ta din urma #e rea#e#te in art%(B4 alin 1 3++"care prevede!/E#te lovita
de nulitatea a'#oluta ca#atoria inc2eiata cu incalcarea di#pozitiilor prevazute la
art%(@1"(@4"(@6"(@? #i art (@A alin%1/%
3ormele juridice in al' #e completeaza cu nome care urmeaza #a $ie adoptate in viitor%
$) Dupa radul #i inten#itatea incidentei lor din#tinem norme.principii #i norme.de$initii%
3ormele.principii #unt acelea care au o #$era mare de aplicare a#t$el incat #unt ridicate la ran
de principiu%Principiile #unt idei calauzitoare in domeniul activitatii juridice%)pre e&emplu"art%(?4
3++ enunta principiul intere#ului #uperior al copilului #i prevede!/Orice ma#ura privitoare la
copil"indi$erent de autorul ei"tre'uie #a $ie luata cu re#pectarea intere#ului #uperior al copilului%/
3ormele.de$initii de$ine#c notiuni #au concepte juridice%In eneral"de$initiile continute de
normele juridice #unt #imple%)pre e&emplu"art%11?? 3++ de$ine#te contractul ca un acord de
vointe dintre doua #au mai multe per#oane cu intentia de a con#titui"modi$ica #au #tine un
raport juridic%Uneori"in loc #a de$inea#ca notiuni"ele contin enumerari enuntiative #au limitative%
(()REL,TIILE DI3TRE 3OR5ELE 1URIDI+E
De#i e&i#ta o diver#itate de norme juridice"adaptate la activitatea umana diver#i$icata din ce in
ce mai mult"ace#tea au anumite tra#aturi #peci$ice"comune tuturor%
a)3orma juridica e#te a'#tracta in #en#ul ca e#te imper#onala%Ea nu #e adre#eaza unor
per#oane determinate"a$late in #ituatii particulare"ci #e adre#eaza tuturor per#oanelor care #e
a$la intr.o #ituatie juridica determinata #au de$inita%)$era de#tinatarilor #au a per#oanelor carora
le e#te adre#ata poate $i re#tran#a -#pre e&emplu!art%AD din +on#titutia Romaniei are ca
de#tinatar pe pre#edintele tarii0art%1D@ din +on#titutia Romaniei #e adre#eaza primului
mini#tru)#au mai e&tin#a -#pre e&emplu"art%(DA +%pen%"care incrimineaza $urtul"#e adre#eaza
tuturor oamenilor"indi$erent ca au calitatea de pre#edinte de #tat"prim
mini#tru"#ot"parinte"anajat etc)%
3ormele juridice au un rad ridicat de a'#tractizare"$iind incidente a#upra tuturor per#oanelor
care indepline#c conditiile impu#e #ta'ilite in ipoteza lor%+aracterul a'#tract di#tine normele
juridice de ma#urile admini#trative cu caracter individual"care #e aplica unei #au unor per#oane
determinate"indenti$icate in mod preci#%
')Reula de drept e#te enerala in #en#ul ca releaza in acela#i mod"in #patiu #au pe teritoriul
unei tari"numeroa#e cazuri"aplicandu.#e unui rup lar de per#oane"$ara a $avoriza #au
#timatiza o anumita cateorie de #u'iecte de drept%+u toate ace#tea"reula de drept nu e#te
univer#ala%
Di$erentele intre reulile de drept ale di$eritelor #tate creeaza con$lictul de lei in #patiu"care #e
#olutioneaza con$orm reulilor de drept privat international%
In literatura de #pecialitate #.a e&primat opinia ca prin caracterul eneral al normei juridice #e
intelee ca acea#ta e#te imper#onala"avand vocatia de a #e aplica unui numar nederminat de
per#oane a$late intr.o #ituatie determinata%In ace#t conte&t"#e con#idera ca norma juridica are
un rad de eneralitate mai mare- cand #$era de#tinatarilor e#te mai e&tin#a) #au mai mic -cand
#$era de#tinatarilor e#te mai re#tran#a)%In opinia noa#tra"ace#t caracter #e con$unda cu cel
a'#tract "analizat mai #u#%Totodata"apreciem ca dimen#iunea #$erei de#tinatarilor #e circum#crie
pro'lematicii privind ipoteza normei"un element #tructural al normei juridice%
c)Reula de drept e#te permanenta"in #en#ul ca e#te dura'ila #i con#tanta in timp%Incetarea
activitatii ei #e $ace prin a'roare e&pre#a #au tacita%Totu#i"reula de drept nu e#te
perpetua%Re$ormele lei#lative creeaza con$licte de lei in timp care #e #olutioneaza aplicand
di#pozitiile tranzitorii%
+ele trei caracteri#tici con$era previzi'ilitate reulii de drept%,lt$el #pu#"#u'iectele de drept pot
cunoa#te reula de drept inainte de a alee o conduita #i pot determina con#ecinta juridica a
comportamentului lor in $unctie de norma juridica in vioare la acel moment%Previzi'ilitatea e#te
arantul #ecuritatii juridice%,#t$el"un act a carui validitate e#te do'andita la data inc2eierii lui nu
tre'uie repu# in di#cutie prin 'ulver#area ulterioara a dreptului%In prezent"previzi'ilitatea #u$era
rave atineri prin leile retroactive #au revirimentul juri#prudentei%
d)Reula de drept e#te o'liatorie"adica #e impune tuturor"$iind a#iurata prin $orta coercitiva a
#tatului%+aracterul o'liatoriu $ace di#tinctia intre reula de drept #i orice alta reula de
comportament%,ce#t caracter e#te propriu reulii de drept%
Reula de drept poate ordona"interzice"permite #au pedep#i un comportament caci/8orta leii
con#ta in a ordona"a interzice"a permite"a pedep#i%)
+aracterul o'liatoriu e#te evident atunci cand reula de drept interzice un anumit
comportament #au pre#crie un anumit comportament in raporturile de drept civil%In#a atunci
cand norma juridica permite un comportament #au altul"caracterul o'liatoriu nu mai e#te atat
de limpede%)pre e&emplu"art%777 3++ prevede ca dreptul de proprietate e#te dreptul titularului
de a po#eda"$olo#i #i di#pune de un 'un in mod e&clu#iv"a'#olut #i perpetuu"in limitele #ta'ilite
de lee%Uneori"leea relementeaza #ituatii in care o per#oana #e poate #u#trae #au poate
#capa de aplicarea reulii de drept core#punzatoare%,#t$el"in cazul reulilor de drept privind
ca#atoria"ace#tea #e aplica numai per#oanei care 2otara#te #a #e ca#atorea#ca%De
a#emenea"reulile in materia #ocietatilor comerciale #e aplica numai ace#tora"dar nimeni nu
e#te o'liat #a con#tituie #au #a in$iinteze o #ocietate comerciala%,lteori"leea la#a
de#tinatarului #au aleerea intre una #au mai mult #olutii juridice%)pre e&emplu"daca o
per#oana decide #a in$iinteze o #ocietate comerciala cu per#onalitate juridica"atunci va putea
opta numai intre urmatoarele $orme de #ocietate!#ocietate cu ra#pundere limitata"#ocietate in
nume colectiv"#ocietate in comandita #impla"#ocietate pe actiuni"#ocietate in comandita pe
actiuni%In#a"odata optiunea $acuta"#e vor activa #au vor intra in actiune normele de drept
core#punzatoare"care uverneaza $iecare norma juridica de #ocietate%
,#adar"reulile de drept nu #e impun cu aceea#i $orta%,#t$el"unele norme juridice #e impun in
maniera imperativa"adica nu tolereaza inlaturarea lor%,ltele #e impun in mod #upletiv"la#and la
latitudinea de#tinatarului inlaturarea #a%De#tinatarul leii poate alee #a urmeze o alta conduita
decat cea pre#cri#a de norma%In ace#t mod apare di#tinctia $irea#ca intre norme juridice
imperative #i norme juridice #upletive%
O norma e#te imperativa-pro2i'itiva #au de ordine pu'lica) daca aplicarea ei nu poate $i
inlaturata prin vointa contrara e&primata%)pre e&emplu"au caracter imperativ normele de drept
penal"de drept proce#ual penal"cele de drept civil care prive#c per#oanele"normele de dreptul
muncii%
O norma e#te #upletiva daca aplicarea ei poate $i inlaturata prin vointa contrara e&primata%
Di$icultatea apare atunci cand nu #e poate $ace o di#tinctie clara intre reula de drept imperativa
#i cea #upletiva%Uneori"leea mentioneaza in mod e&pre# caracterul imperativ al normei de
drept"protejand ordinea pu'lica%,lteori leea tace"judecatorul avand #arcina de a #ta'ili
caracterul imperativ#au #upletiv al reulii de drept%,#t$el"el va interpreta leea%
e)+aracterul o'liatoriu are ca #i corolar natura coercitiva a reulii de drept%Reula de drept
e#te in#otita de o #anctiune"o po#i'ila con#tranere"care e#te #u#cepti'ila de mai multe
rade%In#a caracterul coercitiv nu #e re$era la e&i#tenta unei #anctiuni"ci mai dera'a la
e&i#tenta unei autoritati care impune reula de drept #i o #anctioneaza%,#t$el"violarea unei reuli
de drept poate antrena urmarirea admini#trativa #au judiciara declan#ata de reprezentantii
#tatului-e&!orane admini#trative"$i#cale"politie"procuror)%3imeni nu.#i poate $ace #inur
ju#titie"ci doar intr.un cadru leal determinat"cu orane a'ilitate"reuli de procedura #i reuli
materiale adecvate%,lt$el #pu#"daca dreptul interzice oricui #a.#i $aca #inur ju#titie"el pune la
di#pozitia tuturor aparatul judiciar #i con#tranerea de #tat%, #pune ca o reula de drept e#te
#anctionata in#eamna a putea cere in ju#titie aplicarea ei in mod core#punzator%In
eneral"oamenii one#ti #i de 'una credinta re#pecta reulile de drept"$ie ca li #e par ju#te #i de
'un #en#"$ie ca le e#te teama de #anctiune"$ie ca ale #a #e #upuna normei juridice pur #i
#implu"$ara alta con#ideratie%
(4))I)TE5UL DE 3OR5E 1URIDI+E
In an#am'lul lor"normele juridice #unt leate intre ele #i alcatuie#c un #i#tem care re$lecta atat
unitatea dintre norme"cat #i di$erentele e&i#tente intre ele%)i#temul dreptului -#i#temul normelor
juridice). Varietatea #i multitudinea normelor juridice care e&i#ta in #i#temul dreptului no#tru e#te
determinata de activitatea economico. #ociala din cadrul careia #e creaza diver#e relatii
interumane% +u toata acea#ta varietate de norme e&i#ta anumite elemente comune care permit
unirea lor intr.un #i#tem unitar de reuli de drept denumit #i#temul dreptului #au #i#temul
normelor juridice%
Intre acele elemente comune intalnim principiile comune ale dreptului precum #i copul comun
pe care l.a avut in vedere leiuitorul atunci cand a ele'orat diver#ele cateorii de reuli de
conduita enerale" imper#onale #i o'liatorii% )e con#tata ca ace#te norme juridice din cadrul
#i#temului mentionat e&prima vointa puterii de #tat% ,cea#ta vointa #tatala e#te unica motiv
pentru care #i#temul dreptului roman e#te variat in e#enta #a" in continutul #au dar el e&prima in
acela#i timp unicitatea puterii pu'lice #i care a ela'orat dreptul%
(6),PLI+,RE, 3OR5ELOR I3 TI5P.REGUL, )I EC+EPTIILE
Timpul e#te unul dintre #tapanii dreptului%In acea#ta calitate"timpul poate modi$ica
dreptul%,#t$el"nicio reula de drept nu e#te imua'ila%Reulile de drept ordoneaza viata"$iind
reuli de joc pentru actorii din #ocietate%
)ucce#iunea leilor in timp creeaza pro'leme in proce#ul de aplicare a dreptului deoarece"atat
leea vec2e cat #i cea noua relementeaza #ituatii juridice na#cute anterior #i" re#pectiv
po#terior intrarii lor in vioare%,#t$el"in cazul unei #ituatii juridice na#cute #u' imperiul unei lei
vec2i"dar ale carei e$ecte #e produc #u' imperiul unei lei noi"#e ridica intre'area!ce lee #e va
aplica"cea noua #au cea vec2e9Ra#pun#ul la acea#ta intre'are ar tre'ui cautat la ceea ce
in#eamna drept tranzitoriu%In eneral"reula noua contine un #et de reuli tranzitorii"care
#ta'ile#c modul de aplicare a leilor in timp"in materia pe care o relementeaza%Doua pozitii
doctrinare #.au conturat cu privire la #olutionarea con$lictului de lei in timp%Prima #u#tine ca
leea noua e#te #ur#a prore#ului"in#eamna vitalitate #i"de aceea"va $i mai 'una decat cea
vec2e%+ea de.a doua pozitie e#te contrara leii noi"deoarece #e con#idera ca #ocietatea are
nevoie de ordine"#ecuritate #i permanenta%In orice caz"#olutionarea con$lictului de lei in timp
tre'uie #a tina #eama de doua a#pecte!leea noua tre'uie #a re#pecte trecutul"protejand
#ecuritatea juridica-ace#t deziderat nu #.ar putea realiza prin re$ormarea 'rutala a leii)0trecutul
tre'uie di#tin# clar de prezent #i de viitor%
+on$lictul de lei in timp e#te rezolvat prin aplicarea a doua principii!principiul neretroactivitatii
leii noi #i principiul aplicarii imediate a leii noi%8iecare dintre ace#te principii are #i
e&ceptii%1ocul celor doua principii $unctioneaza in urmatoarea maniera!retroactivitatea #e opune
neretroactivitatii0e$ectul imedia al leii noi #e opune #upravietuirii leii vec2i%
I)Principiul neretroactivitatii lei noi #i e&ceptiile de la principiu
Potrivit ace#tui principiu"leea noua nu retroactiveaza"ea #e aplica numai #ituatiilor juridice care
#e na#c"modi$ica #au #tin dupa intrarea ei in vioare"adica numai pentru viitor% Leea noua nu
poate repune in di#cutie validitatea unei #ituatii juridice na#cute in trecut"nu poate aduce
atinere e$ectelor #ituatiilor juridice produ#e interal in trecut"#u' imperiul leii vec2i%Principiul
are valoare con#titutionala $iind in#cri# in art%17 alin%( din +on#titutie%De a#emenea"ace#t
principiu e#te in#cri# #i in art%? alin%1 3++%+urtea Europeana a Drepturilor Omului a deajat
ace#t principiu din interpretarea art%? din +onventie privind dreptul la un proce# ec2ita'il%
Potrivit art%? 3++"leea civila noua nu #e aplica -trecutul #capa leii noi)!
a)actelor #i $aptelor juridice inc2eiate ori"dupa caz"#avar#ite au produ#e inainte de intrarea in
vioare a leii noi"ale caror e$ecte juridice #unt cele prevazute de leea in vioare a data
inc2eierii #au"dupa caz"#avar#irii ori producerii lor%
De aici rezulta ca!
.in cazul ra#punderii civile delictuale enerate de un $apt juridic produ# inainte de intrarea in
vioare a leii noi"#e aplica leea vec2e"#u' imperiul caruia #.a produ# $aptul enerator al
ra#punderii0
.in cazul precum actelor juridice cu e&ecutare #ucce#iva "ale caror e$ecte #e produc in
timp"dupa intrarea in vioare a leii noi"#e aplica leea vec2e%,cea#ta nu #e e&plica prin
nece#itatea arantarii previziunilor partilor la inc2eierea contractului cu e&ecutare #ucce#iva #i
datorita importantei contractului ca intrument de #ta'ilitate a raporturilor juridice0
.in cazul mo#tenirilor leale de#c2i#e inainte de intrarea in vioare a leii noi"#e aplica leea
vec2e"in vioare la momentul de#c2iderii lor0
')actelor juridice nule"anula'ile #au lovite de alte cauze de ine$icacitate prevazute de leea
vec2e"in vioare la data inc2eierii lor%Leile de validare #au con$irmative #unt acelea prin care
printr.o lee noua #e urmare#te /curatarea/ unui act juridic de o cauza de nulitate #au
ine$icacitate care.l a$ecteaza"in #copul de a evita anularea lui de catre o in#tanta de
judecata%Daca leea noua ar retroactiva "ar a$ecta rav #ecuritatea juridica"circuitul civil"pentru
ca actele nule in trecut ar tre'ui con#iderate vala'ile dupa intrarea in vioare a leii noi #i #.ar
putea pretinde e&ecutarea lor ori #.ar putea antrena ra#punderea pentru nee&ecutarea lor%
c)pre#criptiilor"decaderilor #i uzcapiunilor incepute de leea vec2e care le.a in#tituit0
E&ceptii de la principiul neretroactivitatii.E&ceptiile #unt #ituatiile in care leea noua
retroactiveaza%Ele tre'uie e&pre# prevazute de lee%Potrivit art%17 alin%( din +on#titutie"leea
penala #i contraventionala mai 'landa"mai $avora'ila"retroactiveaza%In cazul dreptului
civil"Leea nr%@1O(D11 pentru punerea in aplicare a Leii nr%(A@O(DDB 3++ contine o #erie de
prevederi privind e&ceptii de la principiul neretroactivitatii #au #ituatii particulare ale ace#tora%
II)Principiul aplicarii imediate a leii noi
,ce#t principiu nu e#te in#cri# in +on#titutie"in#a il rea#im in art%? 3++%Potrivit ace#tui
principiu"leea civila noua e#te de imediata aplicare"tuturor #ituatiilor ivite dupa intrarea #a in
vioare"a#t$el ca nu permite #upravietuirea leii vec2i%
,rt%? 3++ prevede ca leea civila noua #e aplica!
a)tuturor actelor #i $aptelor -#ituatii juridice #u'iective) inc2eiate #au"dupa caz"produ#e ori
#avar#ite dupa intrarea in vioare0
')e$ectelor viitoare ale #ituatiilor juridice na#cute anterior intrarii in vioare a ace#teia"derivate
din #tarea #i capacitatea per#oanelor"din ca#atorie"$iliatie"adoptie #i o'liatia leala de
intretinere-#ituatii juridice o'iective) din raporturile de proprietate"inclu#iv reimul eneral al
'unurilor"#i din raporturile de vecinatate"daca ace#te #ituatii juridice #u'zi#ta dupa intrarea in
vioare a leii noi%,#adar"in cazul
per#oanelor-#tarea"capacitatea"ca#atoria"$iliatia"adoptia"o'liatia de intretinere)"al proprietatii"al
'unurilor #i al raporturilor de vecinatate"leea noua produce e$ecte imediat dupa intrarea ei in
vioare"daca ace#te #ituatii juridice #u'zi#ta dupa intrarea ei in vioare%
E&ceptii de la principiul aplicarii imediate a leii noi.E&ceptiile de la principiu #unt #ituatiile in
care leea vec2e #upravietuie#te #au ultraactiveaza c2ia# #i dupa intrarea in vioare a leii
civile noi-ultraactivitatea leii civile vec2i)%,ce#tea tre'uie e&pre# prevazute de lee% e&!leea
penala mai 'landa0
(7)I3TR,RE, I3 VIGO,RE , LEGII
Potrivit art%@A din +on#titutie #i art%1( din Leea nr (6O(DDD"leile #i ordonantele emi#e de
Guvern in 'aza unei lei #peciale de a'ilitare intra in vioare la 4 zile de la data pu'licarii in
5onitorul O$icial al Romaniei"Partea I"#au la o data ulterioara prevazuta in te&tul lor%Termenul de
4 zile #e calculeaza pe zile calendari#tice"incepand cu data pu'licarii in 5onitorul O$icial al
Romaniei"#i e&pira la ora (6"DD a celei de.a treia zi de la pu'licare%
Ordonantele de urenta ale Guvernului intra in vioare la data pu'licarii in 5onitorul O$icial al
Romaniei"Partea I"#u' conditia depunerii lor preala'ile la +amera competenta #a $ie
#e#izata"daca in cuprin#ul lor nu e#te prevazuta o data ulterioara%
Notararile Guvernului"deciziile primului.mini#tru"actele normative ale autoritatilor admini#trative
autonome"precum #i ordinele"in#tructiunile #i alte acte normative emi#e de conducatorii
oranelor admini#tratiei pu'lice centrale intra in vioare la data pu'licarii in 5onitorul O$icial al
Romaniei"Partea I"daca in cuprin#ul lor nu e#te prevazuta o data ulterioara%,tunci cand nu #e
impune intrarea in vioare #a #e produca la data pu'licarii"in cuprin#ul ace#tor acte normative
tre'uie #a #e prevada ca ele intra in vioare la o data ulterioara #ta'ilita prin te&t%
+on#ecintele intrarii in vioare a leii.+on#ecinta intrarii in vioare a leii e#te aceea ca nimeni
nu o poate inora%In realitate"nimeni nu poate cunoa#te toate leile #au normele juridice%
(?)IE)IRE, DI3 VIGO,RE , LEGII
Ie#irea din vioare a leii #e $ace prin a'roare tacita #au e&pre#a%
,'roarea e#te e&pre#a atunci cand #e $ace mentiune e&pre#a in ace#t #en# in leea de
a'oroare%
,'roarea e#te tacita cand"de#i nu #e mentioneaza e&pre# in leea noua"prevederile cuprin#e
intr.un act normativ #unt contrare unei noi relementari de acela#i nivel #au de nivel #uperior%
,'roarea poate $i totala #au partiala%
In cazul a'roarii totale"leea in intreime i#i inceteaza $orta juridica%In cazul a'roarii
totale"leea a'roata poate $i inlocuita cu una noua"in#a nu e#te o'liatoriu #a $ie inlocuita%
In cazul a'roarii partiale"doar anumite prevederi i#i inceteaza $orta juridica%,'roarile partiale
#unt a#imilate modi$icarilor de acte normative"actul normativ a'roat partial ramanand in
vioare prin di#pozitiile #ale nea'roate%In cazul unor a'roari partiale intervenite
#ucce#iv"ultima a'roare #e va re$eri la intreul act normativ"nu numai la te&tele rama#e in
vioare%
,'roarea unei di#pozitii #au a unui act normativ are caracter de$initiv%3u e#te admi# ca prin
a'roarea unui act de a'roare anterior #a #e repuna in vioare actul normativ initial%8ac
e&ceptie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de a'roare #i au $o#t
re#pin#e din lee de catre Parlament%
Daca o norma de nivel in$erior"cu acela#i o'iect"nu a $o#t a'roata e&pre# de actul normativ de
nivel #uperio#"acea#ta o'liatie ii revine autoritatii care a emi# prima actul%
(@),PLI+,RE, 3OR5EI I3 )P,TIU
,plicarea leii in #patiu pre#upune aplicarea leii pe un teritoriu determinat%
TERITORI,LIT,TE, )I ECTR,TERITORI,LIT,TE, LEGII
Intrucat teritorialitatea leii civile prezinta particularitati $ata de leea penala"le vom analiza
di#tinct%
I)DREPTUL +IVIL
Teritorialitatea leii civile romane-art%@ 3++).Leea civila romana #e va aplica pe intre teritoriul
Romaniei%Teritorialitatea leii civile romana vizeaza doua ipo#taze!
.prima ipo#taza #e re$era la cele doua acte normative adoptate de autoritatiile in#titutiilor pu'lice
centrale0reula e#te ca acea#ta #e aplica pe intre teritoriul tarii0e&ceptia e#te #ituatia in care
leea civila romana nu #e aplica pe intre teritoriul Romaniei"ci pe un teritoriu determinat prin
lee-e&!Leea nr%A6O1BB( privind reimul zonelor li'ere0Leea nr%417O(DD6 privind dezvoltarea
reionala in Romania)%
.cea de.a doua ipoteza #e re$era la actele normative adoptate de autoritatile #i in#titutiile
admini#tratiei pu'lice locale"care #e aplica numai in raza lor de compententa%
ECTR,TERITORI,LIT,TE, LEGII +IVILE-, 3OULUI +OD +IVIL).Reprezinta aplicarea leii
romane dincolo de $rontierele tarii #au a leii #traine pe teritoriul Romaniei in raporturile juridice
de drept privatt cu element de e&traneitate%
In cazul raporturilor juridice de drept privat cu element de e&traneitate #e na#te un
con$lict-concur#) de lei in #patiu%
Elementul de e&traneitate care enereaza con$lictul de lei in #patiu poate con#ta
in!nationalitatea per#oanei $izice #au juridice0locul inc2eierii actului juridic0locul #ituarii
'unului0locul #avar#irii $aptei juridice0locul e&ecutarii contractului0
+O38LI+TUL DE LEGI I3 )P,TIU #e #olutioneaza aplicand normele con$lictuale%
.,rt%(77@ alin%4 3++ #ta'ile#te ordinea #au ierar2ia normelor con$lictuale%,#t$el"reula e#te ca
#e aplica di#pozitiile 3oului +od +ivil"in ma#ura in care conventiile internationale la care
Romania e#te parte"dreptul Uniunii Europene"#au lei #peciale nu #ta'ile#c alta
relementare%,ce#te 4 cazuri reprezinta e&ceptii de la reula%
3ormele con$lictuale din 3oul +od +ivil retin doua criterii aplica'ile in cazul con$lictului de lei in
#patiu!
a)criteriul per#onalitatii leii-leea nationala).care #e aplica in urmatoarele cazuri!#tarea civila #i
capacitatea per#oanei $izice"per#oana juridica0
')criteriul teritoarialitatii care #e aplica in cazul!'unurilor"mo#tenirii"actelor juridice"$aptelor
juridice%
3oul +od +ivil contine norme con$lictuale re$eritoare la!per#oane"$amilie"'unuri"mo#tenire"act
juridic"o'liatii"titluri de credit"$iducie"pre#criptie e&tinctiva%
II)DREPTUL PE3,L
TERITORI,LIT,TE, LEGII PE3,LE!Principiul teritorialitatii leii penale enunta ca leea penala
romana #e aplica tuturor in$ractiunilor #avar#ite pe teritoriul Romaniei%
E&ceptiile de la principiul teritorialitatii.,ce#tea #unt #ituatii in care leea penala romana nu #e
aplica in$ractiunilor #avar#ite pe teritoriul Romaniei"$iind aplica'ila o lee #traine%+on#tituie
e&ceptii urmatoarele cazuri!
.imunitatea de juri#dictie penala0
.in$ractiunile #avar#ite la 'ordul unor nave #traine a$late in trecere prin marea teritoriala ori pe
timpul cat #e a$la in porturi"in apele maritime interioare #i in marea teritoriala a Romaniei0
.in$ractiuni #avar#ite la 'ordul aeronavelor #traine a$late in limitele teritoariale romane#ti0
.in$ractiuni #avar#ite in #ediile mi#iunilor diplomatice #au #traine a$late in tara noa#tra de catre
mem'rii #i per#onalul ace#tora0
(A),PLI+,RE, 3OR5ELOR +U PRIVIRE L, PER)O,3E
,plicarea leii a#upra per#oanelor #e re$era la determinarea cateoriilor de per#oane carora li
#e aplica leea%
Principiile care uverneaza aplicarea leii civile in #patiu #unt!
a)Principiul ealitatii cetatenilor in $ata leii-cu valoare con#titutionala)"in#cri# in art%1?%alin%1 #i (
din +on#titutie%E&ceptiile de la ace#t principiu #unt e&pre# prevazute de art%1? alin%4 #i 6 din
+on#titutie0
')Principiul ealitatii in $ata leii civile a per#oanelor $izice #i juridice%,ce#t principiu e#te in#cri#
in art%4D 3++ #i enunta ra#a"culoarea"oriinea etnica"lim'a"reliia"var#ta"#e&ul #au orientarea
#e&uala"opinia convinerile per#onale"apartenenta politica"#indicala"la o cateorie
de$avorizata"averea"oriinea #ociala"radul de cultura"precum #i orice alta #ituatie #imilara nu
au nicio in$luenta a#upra capacitatii civile%
c)Principiul a#imilarii cetatenilor #traini"apatrizilor #i per#oanelor juridica #traine cu cetatenii
romani"re#pectiv cu per#oanele juridice romane%,ce#t principiu e#te in#cri# in art%(@%3++ #i are
oriinea in dreptul Uniunii Europene%
In $unctie de cateoriile de per#oane carora li #e aplica"leile pot $i!
a)lei cu vocatie enerala!per#oanelor $izice #i juridice-e&!3++)0norme cu vocatie
enerala-e&!+artea a III.a 3++ /De#pre 'unuri/)0
')lei care #e aplica numai per#oanelor $izice0-e&!Leea nr%11BO1BB? privind actele de #tare
civila)0norme juridice care #e aplica numai per#oanelor $izice-e&!+artea a II.a 3++ /De#pre
$amilie/)0
c)lei care #e aplica numai per#oanelor juridice0-e&!leea privind #ocietatile comerciale"de
a#iurari"in#titutiilor de credit etc)0norme juridice care #e aplica numai per#oanelor
juridice-+artea I"Titlul IV 3++ /Per#oana juridica)%
(B),PLI+,RE, 3OR5ELOR )I 3E+E)IT,TE, DE , +O5PLET, DREPTUL
POZITIV%5I1LO,+E DE +O5PLET,RE%
Dup: cum ar:tam" normele juridice au un caracter eneral ;i imper#onal" ele $ormul>nd un
model eneral de conduit:%
,ce#te norme =n#:" tre'uie #: #e aplice unor diver#e #itua<ii concrete" care =n ceea ce prive;te
tr:#:turile lor e#en<iale pot $i =ncadrate =n norm:% +aracterul eneral al normei" pe de o parte" ;i
marea diver#itate de cazuri =n care#e aplic:" pe de alt: parte" $ac nece#ar: clari$icarea e&act: a
=n<ele#ului normei% ,ce#tui arument e#en<ial tre'uie ad:uate ;i altele <in>nd de caracterul
impreci# al unor termeni "de $ormularea incomplet: a tr:#:turilor unor $apte prev:zute de
normele juridice de varietatea mare de cazuri la care #e re$er: norma" de apari<ia unor norme
noi care atin#$era de relementare a celor vec2i" de cone&iune #au intercondi<ionarea normelor
care $ace di$icil: aleerea reulii ce tre'uie aplicat: cazului dat" de =nvec2irea unor norme $a<:
de prore#ul te2nic realizat%
,plicarea -realizarea) normelor juridice" realizarea o'iectivelor urm:rite prin
relementare"punerea =n aplicare a normelor" prin interarea
lor =n via<:" impuneconcretizarea lor #u' mai multe a#pecte!1% #u' a#pectul determin:rii
per#oanelor $izice ;i juridice la care #e re$er:0(% #u' a#pectul #ta'ilirii c>t mai e&acte" a
drepturilor ;i o'lia<iilor celor ce =nc2eie raporturi pe 'aza normelor interpretate" precum ;i a
#anc<iunilor prev:zute pentru cazul nere#pect:rii ace#tor drepturi04% #u' a#pectul determin:rii
celor mai 'une mijloace de realizare a pre#crip<iilor normei juridice" atunci c>nd acea#t: $orm:
la#: oranelor de aplicare li'ertatea unei a#t$el de determin:ri%
Tre'uie #a di#tinem intre dreptul pozitiv ce #e de$ine#te ca $iind totalitatea normelor ce #unt in
vioare la un moment dat #i dreptul o'iectiv ce reprezinta totalitatea di#pozitiilor cu caracter
normativ ce $ormeaza dreptul unui popor de.a lunul i#toriei #ale%In con#iderarea dreptului
pozitiv"nuantele #unt mai multe %In $unctie de natura #i#temului juridic "putem di#tine mai multe
#ituatii%Daca ne a$lam in #$era unui drept de tip continental"$rancez"'elian #au roman"doar
lei#latia #cri#a poate $i con#iderata ca element al dreptului pozitiv%In ace#te conditii"lacuna de
drept e#te identica cu lacuna juridica"normativa #au lei#lativa%Pot $i identi$icate mai multe
modalitati de acoperire a lacunei normative!
.interventia lei#latorului
.acoperirea de catre judecator a lacunei lei#lative
.acoperirea de catre o alta in#titutie
4D)+O5PLETITUDI3E, LOGI+, , )I)TE5ULUI DE 3OR5E 1URIDI+E
)i#temul loic al dreptului e#te alcatuit pe de o parte dintr.o #tructura de norme oranizate in
ramuri #i in#titutii juridice -e&i#ta di#cutii aprin#e pe tema delimitarii dintre unele ramuri de drept
#au pe tema dependentei #i #u'ordonarii unor ramuri $ata de altele) iar pe de alta parte dintr.o
#tructura paralela de principii" notiuni #i reuli juridice de#prin#e prin analiza #i#temului lei#lativ
#au impu#e ideoloic de catre #i#temul politic%
Completitudinea #i#temului juridic e#te data de capacitatea ace#tuia de a da o #olutie oricarei
pro'leme juridice" adica de a determina con#ecintele juridice ale oricarui $apt%
Consistenta unui #i#tem juridic e#te data de compati'ilitatea normelor #ale" de lip#a
contradictiilor din interiorul #au% Un #i#tem juridic e#te incon#i#tent atunci cand unele dintre
normele #ale ordona iar altele interzic in acela#i timp aceleia#i per#oane acela#i comportament
in acelea#i imprejurari% ,cea#ta #ituatie contrazice principiul noncontradictiei #i duce la
impo#i'ilitatea re#pectarii #imultane a tuturor normelor de drept%
+ompletitudinea #i#temului juridic" #au mai 'ine zi# completitudinea normelor care il alcatuie#c
e#te de cele mai multe ori un #implu deziderat% Realitatea #ociala e#te in continua evolutie iar
lei#latorul nu poate tine pa#ul cu ea% ,cea#ta duce la aparitia lacunelor in drept #i la
nece#itatea interpretarii e&ten#ive a leilor e&i#tente pentru a le aplica la #ituatia noua% In cazul
ca leile nu o$era nici o #olutie po#i'ila" #e poate $ace apel la analoia dreptului (analogia juris)
prin raportarea la principiile directoare din #i#temul de drept #au in ramura de drept re#pectiva
3ece#itatea aplicarii loicii in drept
E&i#ta numeroa#e ratiuni care ju#ti$ica utilitatea loicii in drept!
a) caracterul rational al leii0
') orientarea activitatii lei#lative in con$ormitate cu un model rational0
c) caracterul loic al ela'orarii leii0
d) caracterul loic al activitatii de aplicare a dreptului%
41),+TUL 3OR5,TIV.PRO+EDURILE )I ET,PELE ,+TULUI 3OR5,TIV
Ela'orarea normelor juridice e#te proce#ul de creare a normelor juridice%,ce#ta #e
$undamenteaza pe te2nica normativa #i te2inica lei#lativa%
,ctul normativ reprezinta $orma pe care o im'raca normele juridice cu ajutorul te2nicii normative
#i lei#lative%,ctul normativ"indi$erent care ar $i denumirea lui.lee"ordonanta de
uvern"etc%incorporeaza reulile de drept edictate cu re#pectarea metodelor #i etapelor de
ela'orare"precum #i a normelor de te2nica lei#lativa%
1)I3ITIERE, PROIE+TULUI DE ,+T 3OR5,TIV
Potrivit art%7 din Leera nr%(6O(DDD"proiectele de lei #e ela'oreaza ca urmare a
e&ercitarii"potrivit +on#titutiei"a dreptului de initiativa lei#lativa%Proiectele celorlalte cateorii de
acte normative #e ela'oreaza de autoritatile compomente #a le initieze"potrivit leii%
In con$ormitate cu prevederile art%@6 din +on#titutie"initiativa lei#lativa apartine"dupa
caz"Guvernului"deputatilor"#enatorilor #au unui numar de cel putin 1DDDDD de cetateni cu drept
de vot%+etatenii care i#i mani$e#ta dreptul la initiativa lei#lativa tre'uie #a provina din cel putin
un #$ert din judetele tarii"iar in $iecare din ace#te judete"re#pectiv in municipiul *ucure#ti"tre'uie
#a $ie inrei#trate cel putin 7DDD de #emnaturi in #prijinul ace#tei initiative%3u pot $ace o'iectul
initiativei lei#lative a cetatenilor"pro'lemele $i#cale"cele cu caracter international"amni#titia #i
ratierea%
Guvernul i#i e&ercita initiativa lei#lativa prin tran#miterea proiectului de lee catre +amera
Parlamentului competenta #a.l adopte"ca prima +amera #e#izata%
Deputatii"#enatorii #i cetatenii care i#i e&ercita dreptul la initiativa lei#lativa pot prezenta
propuneri lei#lative numai in $orma ceruta pentru proiectele de lei%
()DEZ*,TERE, PROIE+TULUI ,+TULUI 3OR5,TIV
Propunerile lei#lative #e #upun dez'aterii mai intai +amerei competente #a le adopte"ca prima
+amera #e#izata%)e #upun #pre dez'atere #i adoptare +amerei Deputatilor"ca prima +amera
#e#izata"proiectele de lei #i propunerile lei#lative pentru rati$icarea tratatelor #au a altor
acorduri internationale #i a ma#urilor lei#lative ce rezulta din aplicarea ace#tor tratate #au
acorduri"precum #i proiectele leilor oranice privind!#erviciile de radio #i televiziune"$unctionarii
pu'lici"indeplinirea indatoririlor militare"oranizarea #i $unctionarea in#titutiei ,vocatului
Poporului"oranizarea Guvernului"incompati'ilitatile cu $unctia de mem'ru al
Guvernului"oranizarea +on#iliului )uprem de ,parare a Tarii "contencio#ul
admini#trativ"oranizarea #i $unctionarea +on#iliului )uperior al 5ai#traturii "a in#tantelor
judecatore#ti"a 5ini#terului Pu'lic #i a +urtii de +onturi"oranizarea admini#tratiei pu'lice
locale"a teritoriului precum #i reimul eneral privind autonomia locala0in$iintarea"oranizarea #i
$unctionarea +on#iliului Lei#lativ"in$iintarea autoritatilor admini#trative autonome"#tructura
#i#temului national de aparare"preatire a populatiei"a economiei #i a teritoriului pentru
aparare"precum #i #tatutul cadrelor militare0$olo#irea lim'ii minoritatii nationale re#pective in
#cri# #i oral in relatiile cu autoritarile admini#tratiei pu'lice locale #i cu #erviciile pu'lice
deconcentrate0+ompunerea Inaltei +urti de +a#atie #i 1u#titie #i reulile de $unctionare a
ace#teia0in$iintarea de in#tante #pecializate in anumite materii"cu po#i'ilitatea participarii"dupa
caz"a unor per#oane din a$ara mai#traturii0compunerea +urtii +on#titutionale%
+elelalte proiecte de lei #au propuneri lei#lative #e #uprapun dez'aterii #i apro'arii
)enatului"ca prima +amera #e#izata%
Prima +amera #e#izata #e pronunta in termen de 67 de zile%Pentru coduri #i alte lei de
comple&itate deo#e'ita"termenul e#te de ?D de zile%In cazul depa#irii ace#tor termene #e
con#idera ca proiectele de lei #au propunerile lei#lative au $o#t adoptate%
Dupa adoptare #au re#pinere de catre prima +amera #e#izata"proiectul #au propunerea
lei#lativa #e trimite celeilalte +amere care va decide de$initiv %In cazul in care prima +amera
#e#izata adopta o prevedere re#pectiva"leea #e intoarce la prima +amera #e#izata"care va
decide de$initiv in procedura de urenta%,ce#te di#pozitii #e aplica in mod core#punzator #i in
cazul in care +amera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala
apartine primei +amere%
4),DOPT,RE, PROIE+TULUI ,+TULUI 3OR5,TIV.Potrivit art%@? din +on#titutie"leile
oranice #i 2otararile privind reulamentele +amerelor #e adopta cu votul majoritatii $iecarei
+amere%
Leile ordinare #i 2otararile #e adopta cu votul majoritatii mem'rilor prezenti in $iecare
+amera%La cererea Guvernului #au din proprie initiativa"Parlamentul poate adopta proiecte de
lei #au propuneri lei#lative cu procedura de urenta"#ta'ilita potrivit reulamentului $iecarei
+amere%
6)PRO5ULG,RE, ,+TULUI 3OR5,TIV.In con$ormitate cu prevederile art%@@ din
+on#titutie"leea #e trimite Pre#edintelui Romaniei pentru promulare%Promularea leii #e $ace
in termen de cel mult (D de zile de la primire%Inainte de promulare"Pre#edintele poate cere
Parlamentului"o #inura data"ree&aminarea leii%Daca Pre#edintele a cerut ree&aminarea leii
#au daca #.a cerut veri$icarea con#titutionalitatii ei"promularea leii #e $ace in cel mult 1D zile
de la primirea leii adoptate dupa ree&aminare #au de la primirea deciziei +urtii
+on#titutionale"prin care #.a con$irmat con#titutionalitatea%
7)PU*LI+,RE, ,+TULUI 3OR5,TIV.Potrivit art%11 din Leea nr %(6O(DDD"in vederea intrarii
lor in vioare"leile #i celelalte acte normative adoptate de Parlament"2otararile #i ordonantele
Guvernului"deciziile primului.mini#tru"actele normative ale autoritatilor admini#trative
autonome"precum#i ordinele"in#tructiunile #i alte acte normative emi#e de conducatorii
oranelor admini#tratiei pu'lice centrale de #pecialitate #e pu'lica in 5onitorul O$icial al
Romaniei"Partea I%
3u #unt #upu#e reimului de pu'licare in 5onitorul O$icial al Romaniei"deciziile primului
mini#tru"cla#i$icate"potrivit leii"actele normative cla#i$icate"potrivit leii"precum #i cele cu
caracter individual"emi#e de autoritatile admini#trative autonome #i de oranele admini#tratiei
pu'lice centrale de #pecialitate%
Leile #e pu'lica imediat dupa promulare"in#otite de actul prin care au $o#t
promulate%+elelalte acte cu caracter normativ"adoptate de Parlament"#e pu'lica #u'
#emnatura pre#edintilor celor doua +amere%
Ordonantele #i 2otararile Guvernului #e pu'lica numai dupa ce au $o#t #emnate de catre primul.
mini#tru #i contra#emnate de mini#trii care au o'liatia #a le puna in e&ecutare%
+elelalte acte normative #e pu'lica dupa ce au $o#t #emnate de emitent%
4(),+TUL 3OR5,TIV.P,RTI +O3)TITUTIVE
)tructura continutului.,cea#ta #e re$era la elementele cu ajutorul carora e#te con#truit actul
normativ #i includ articolul #i alineatul%
,RTI+OLUL.Elementul #tructural de 'aza al partii di#pozitive il con#tituie articolul%De
reula"ace#ta cuprinde o #inura di#pozitie normativa aplica'ila unei #ituatii date%)tructura
articolului tre'uie #a $ie ec2ili'rata"a'ordand e&clu#iv a#pectele juridice nece#are conte&tului
relementarii%,rticolul #e e&prima in te&tul leii prin a'revierea /art%/%,rticolele #e numeroteaza
in continuare"in ordinea din te&t"de la inceputul pana la #$ar#itul actului normativ"cu ci$re
ara'e%Daca actul normativ cuprinde un #inur articol"ace#ta #e va de$ini prin e&pre#ia /,rticol
unic/%In cazul actelor normative care au ca o'iect modi$icari #au completari ale altor acte
normative"articolele #e numeroteaza cu ci$re romane"pa#trandu.#e numerotarea cu ci$re ara'e
pentru te&tele modi$icate #au completate%In cazul codurilor #i al leilor de mare
intindere"articolele vor $i prevazute cu denumiri marinale"e&primand #intetic o'iectul
lor%,ce#tea nu au #emni$icatie proprie in continutul relementarii%In cazul in care din di#pozitia
normativa primara a unui articol decur"in mod oranic"mai multe ipoteze juridice"ace#tea vor $i
prezentate in alineate di#tincte"a#iurandu.#e articolului o #ucce#iune loica a ideilor #i o
coerenta a relementarii%
,LI3E,TUL.,lineatul"ca #u'diviziune a articolului"e#te con#tituit"de reula"dintr.o #inura
propozitie #au $raza"prin care #e relementeaza o ipoteza juridica #peci$ica an#am'lului
articolului0daca di#pozitia nu poate $i e&primata intr.o #inura propozitie #au $raza"#e pot adaua
noi propozitii #au $raze"#eparate prin punct #i virula%,lineatul #e evidentiaza printr.o u#oara
retraere de la alinierea te&tului pe verticala%Daca in cuprin#ul unui articol #e utilizeaza un
termen #au o e&pre#ie care are in conte&tul actului normativ un alt intele# decat cel
o'i#nuit"intele#ul #peci$ic al ace#teia tre'uie de$init in cadrul unui alineat #u'#ecvent%In cazul in
care $recventa unor a#t$el de termeni #i e&pre#ii e#te mare"actul normativ tre'uie #a cuprinda in
#tructura #a un rupaj de de$initii #au o ane&a cu un inde& de termeni%In actele normative cu o
anumita intindere"daca un articol are doua #au mai multe alineate"ace#tea #e numeroteaza la
inceputul $iecaruia cu ci$re ara'e cuprin#e in paranteza%Pentru claritatea"concizia #i caracterul
unitar al te&tului unui articol #e recomanda ca ace#ta #a nu $ie $ormat dintr.un numar prea mare
de alineate%Daca te&tul unui articol #au alineat contine enumerari prezentate di#tinct"ace#tea #e
identi$ica prin utilizarea literelor al$a'etului romane#c #i nu prin liniute #au alte #emne ra$ice%O
alta enumerare di#tincta"marcata cu o litera"nu poate cuprinde"la randul ei"o alta enumerare #i
nici alineate noi%Daca ipoteza marcata cu o litera nece#ita o dezvoltare #au e&plicare
#eparata"acea#ta #e va $ace printr.un alineat di#tinct care #a urmeze ultimei enumerari%
44)PRI3+IPIILE TEN3I+II 3OR5,TIVE
PRI3+IPIUL 8U3D,5E3T,RII )TII3TI8I+E , )OLUTIEI LEGI)L,TIVE PRE+O3IZ,TE-art%?
#i @ din Leea nr%(6O(DDD privind normele de te2nica lei#lativa privind ela'orarea actelor
normative).Potrivit ace#tui principiu"#olutiile preconizate prin actul normativ tre'uie #a $ie
temeinic $undamentate"luandu.#e in con#iderare intere#ul #ocial"politica lei#lativa a #tatului
roman #i cerintele corelarii cu an#am'lul relementarilor interne #i ale armonizarii lei#latiei
nationale cu lei#latia Uniunii Europene #i cu tratatele internationale la care Romania e#te
parte"precum #i cu juri#prudenta +urtii Europene a Drepturilor Omului%Demer#ul de
$undamentare a noii relementari tre'uie #a pornea#ca de la dezideratele #ociale prezente #i de
per#pectiva #i de la in#u$icientele lei#latiei in vioare%Proiectele de acte normative #e #upun
#pre adoptare in#otite de o e&punere de motive #i de un #tudiu de impact"dupa caz%,ctele
normative cu impact a#upra domeniilor #ocial"economic #i de mediu"a#upra 'uetului eneral
con#olidat #au a#upra lei#latiei in vioare #unt ela'orate pe 'aza unor documente de politici
pu'lice apro'ate de Parlament #au de Guvern%8undamentarea noii relementari tre'uia #a ia in
vedere evaluarea impactului lei#latiei #peci$ice in vioare la momentul ela'orarii proiectului de
act normativ"cat #i evaluarea impactului politicilor pu'lice pe care proiectul de act normativ le
implementeaza%Evaluarea impactului proiectelor de lee"propunerile lei#lative #i a celorlalte
proiecte tre'uie $acuta inainte de adoptarea lor%Evaluarea reprezinta un #et de activitati #i
proceduri realizate cu #copul de a a#iura o $undamentare adecvata a initiativelor
lei#lative%Evaluarea preliminara a impactului pre#upune identi$icarea #i analizarea e$ectelor
economice"#ociale"de mediu"lei#lative #i 'uetare pe care le produc relementarile propu#e"in
#pecial a#upra drepturilor #i li'ertatilor $undamentale ale omului%De reula"evaluarea preliminara
a impactului e#te realizata de initiatorul proiectului de act normativ%
PRI3+IPIUL U3IT,TII )I)TE5ULUI DREPTULUI-ar%14.1? din Leea nr%(6O(DDD).Potrivit
ace#tui principiu"actul normativ tre'uie interat oranic in #i#temul dreptului%Interarea #e poate
$ace cu re#pectarea urmatoarelor reuli!
1)proiectul actului normativ tre'uie corelat cu prevederile actelor normative de nivel #uperior
#au de acela#i nivel"cu care #e a$la in cone&iune%
()proiectul actului normativ "intocmit pe 'aza unui act de nivel #uperior"nu poate depa#i limitele
competentei in#tituite prin acel act #i nici nu poate contraveni principiilor #i di#pozitiilor ace#tuia%
4)proiectul de act normativ tre'uie #a $ie corelat cu relementarile Uniunii Europene #i cu
tratatele internationale la care Romania e#te parte%
6)proiectul actului normativ tre'uie #a $ie corelat cu di#pozitiile +onventiei europene a
drepturilor #i li'ertatilor omului #i ale Protocoalelor aditionale la acea#ta"rati$icate de
Romania"precum #i cu juri#prudenta +urtii Europene a Drepturilor Omului%
Daca e&i#ta mai multe relementari de acela#i $el #i avand acela#i o'iect"atunci"ace#tea #e
cuprind"de reula"intr.un #inur act normativ%Principiul unitatii #i#temului de drept nu e&clude
e&i#tenta relementarilor #peciale #i deroatorii%,#t$el"o relementare din aceea#i materie #i de
acela#i nivel poate $i cuprin#a intr.un alt act normativ"daca are caracter #pecial $ata de actul ce
cuprinde relementarea enerala in materie%
+aracterul #pecial al unei relementari #e determina in $unctie de o'iectul
ace#teia"circum#tantiat la numite cateorii de #ituatii"#i de #peci$icul #olutiilor lei#lative pe care
le in#tituie%
Relementarea are caracter deroator daca #olutiile lei#lative re$eritoare la o #ituatie anume
determinata cuprind norme di$erite in raport cu relementarea.cadru in materie"acea#ta din
urma pa#trandu.#i caracterul #au eneral o'liatoriu pentru toate celelalte cazuri%
Pentru a#iurarea unitatii #i#temului lei#lativ tre'uie evitate paraleli#mele%
PRI3+IPIUL ,++E)I*ILIT,TII ,+TELOR 3OR5,TIVE-art%47.4B din Leea
nr%(6O(DDD)%Principiul acce#i'ilitatii actelor normative pre#upune ca ace#tea #a poata $i u#or de
intele# de catre de#tinatarii lor%In ace#t #cop e#te nece#ar ca #i#tematizarea #i redactarea
actelor normative #a ai'a un #til clar #i preci#%)i#tematizarea pre#upune realizarea unor
#ucce#iuni loice a #olutiilor lei#lative preconizate #i a unei armonii interne a actului
normativ%Redactarea te&tului proiectului tre'uie precedata de intocmirea unui plan de rupare a
ideilor in $unctie de cone&iunile #i de raportul $ire#c dintre ele"in cadrul conceptiei enerale a
relementarii%)tilul actelor normative tre'uie #a $ie juridic"#peci$ic normativ"conci#"#o'ru"clar #i
preci#"care #a e&cluda orice ec2ivoc"cu re#pectarea #tricta a reulilor ramaticale #i de
ortora$ie%E#te interzi#a $olo#irea neoloi#melor"daca e&i#ta un #inonim de lara ra#pandire in
lim'a romana%In cazurile in care #e impune $olo#irea unor termeni #i e&pre#ii #traine"#e va
alatura dupa caz"core#pondentul lor in lim'a romana%Termenii de #pecialitate pot $i utilizati
numai daca #unt con#acrati in domeniul de activitate la care #e re$era
relementarea%Redactarea te&telor #e $ace prin $olo#irea cuvintelor in intele#ul lor curent in
lim'a romana moderna"cu evitarea reionali#melor"precum a $i intele#e cu u#urinta de catre
de#tinatari%In lim'ajul normativ"acela#i notiuni #e e&prima numai prin aceea#i termeni%Daca o
notiune #au un termen nu e#te con#acrat #au poate avea intele#uri di$erite"#emni$icatia ace#tuia
in conte&t #e #ta'ile#te prin actul normativ"in cadrul di#pozitiilor enerale #au intr.o ane&a
de#tinata le&icului re#pectiv"#i devine o'liatoriu pentru actele normative din aceea#i
materie%E&primarea prin a'revieri a unor denumiri #au termeni #e poate $ace numai prin
e&plicitare in te&t"la prima $olo#ire%
46)DI8ERITE TIPURI DE ,+TE 3OR5,TIVE
% +odul aerian.,ct normativ care cuprinde principiile #i cele mai importante relementari
re$eritoare la circulatia aeriana #i conditiile de tran#port ale aeronavelor%
+odul civil.,ct normativ care cuprinde principiile #i cele mai importante relementari re$eritoare
la relatiile #ociale ce $ormeaza o'iectul #peci$ic al dreptului civil! raporturi de proprietate #i
raporturi de o'liatii0 raporturi per#onale" cu e&ceptia celor privind $amilia0 conditia juridica a
per#oanei% +odul civil roman a $o#t pu# in aplicare in anul 1A?7 #i a #u$erit" de.a lunul anilor"
numeroa#e modi$icari" e&pre#e #au implicite%
+odul de procedura civila.,ct normativ care cuprinde principiile #i reulile re$eritoare la
de#$a#urarea proce#ului civil% In tara noa#tra a intrat in vioare in anul 1A?7 #i a #u$erit
numeroa#e modi$icari" inainte #i dupa repu'licarea #a in anul 1B6A% +odul de procedura civila
#e aplica #i in litiii de munca" daca nu e&i#ta prevederi leale #peciale #i daca di#pozitiile #ale
nu #unt incompati'ile cu relementarile re$eritoare la raportul juridic de munca% De a#emenea"
#e aplica #i in materiile relementate de alte lei" in ma#ura in care ace#tea nu cuprind di#pozitii
contrare%
+odul penal.,ct normativ care rupeaza principiile #i cele mai importante prevederi leale
re$eritoare la #ta'ilirea $aptelor ce con#tituie in$ractiuni" pedep#ele aplica'ile in$ractorilor"
precum #i ma#urile care #e pot lua in cazul #avar#irii ace#tor $apte% +odul penal actual" in tara
noa#tra" a intrat in vioare la 1 ianuarie 1B?B" #copul #au $iind acela de a apara impotriva
in$ractiunilor Romania" #uveranitatea" independenta #i unitatea #tatului" #ocietatea" per#oana #i
drepturile ace#teia" ordinea de drept%
+on#titutia Romaniei.+on#titu<ia Rom>niei . Intrare in vioare! 41O1DO(DD4 Emitent! Parlamentul
Rom>niei
Declaratia univer#ala a drepturilor omului.,doptata de ,dunarea Generala a O%3%U% la 1D
decem'rie 1B6A% E#te primul document international care prevede nece#itatea re#pectarii
ace#tor drepturi #i $ace o enumerare a lor - drepturi elemntare ale per#oanei" drepturile
economice #i #ociale)%Ziua de 1D decem'rie a $o#t proclamata de ,dunarea Genrala a
O%3%U%Ziua drepturilor omului%
47)PRI3+IPIILE GE3ER,LE DE DREPT.DE8I3ITIE
Etimoloic"cuvantul /principiu/ provine din latine#cul /principium/ #i in#eamna /inceput/"/punct
de plecare/"iar ace#ta deriva din /princep#/"/primul/"care"la randul lui provine din /primu#/"/cel
care comanda/%
3u e&i#ta o de$initie leala a principiului de drept%Principiul de drept e#te un concept juridic care
permite trimiterea la reuli de drept particulare de natura a corija aplicare riida #au e&ce#iva a
unui te&t de le"adica la reuli de 'aza%
Principiile enerale ale dreptului #unt idei de 'aza"calauzitoare"directoare"care orienteaza
relementarea juridica #i aplicarea dreptului"avand valorea de reuli juridice"o'liatorii cu un
rad ridicat de eneralitate"in #en#ul ca ele prive#c un numar nede$init de aplicatii%
4?)PRI3+IPII GE3ER,LE )I PRI3+IPII )E+TORI,LE-DE R,5UR,)
n planul sistemului intern al dreptului #e pot #ta'ili trei cateorii
1% cateoria principiilor enerale -$undamentale)" ace#tea $iind cele cu #$era de cuprindere la
nivelul =ntreului #i#tem al dreptului" a tuturor ramurilor ace#tuia precum ;i cele con#acrate prin
+on#titu<ie0
(% cateoria principiilor comune pentru mai multe ramuri ale dreptului0
4% cateoria principiilor de ramur:
Ln cateoria principiilor de ramur: !
. penal ! nullum crime #ine lee -lealitatea incrimin:rii ;i pedep#ei)0 principiul
individualiz:rii pedep#ei0
. civil! principiul li'ert:<ii contractuale" principiul analoiei" principiul o'li:rii la recuperarea
prejudiciului0
. admini#trativ! principiul anul:rii actului ileal" principiul controlului judec:tore#c e&clu#iv
a#upra lealit:<ii actelor%
4@)E3U5ER,RE, )I DE8I3IRE, PRI3+IPIILOR GE3ER,LE ,LE DREPTULUI
Prezentarea analitica principiilor ale dreptului
Principiile de drept #unt e&tra#e din di#pozitiile con#titutionale #au #unt dedu#e pe cale de
interpretare% In eneral" prezentarea principiilor" enumerarea lor" #unt rodul unor activitati de
cercetare #tiinti$ica J avand prin acea#ta radul lor de #u'iectivitate" de#i in continutul lor ele
ra#pund unor nece#itati ce #e impun in mod e#ential leiuitorului%
1% ,#iurarea 'azelor leale de $unctionare a #tatului
,ctiunea ace#tui principiu con#tituie premi#a e&i#tentei #tatului de drept% +aracteri#tica
$undamentala a #tatului de drept o con#tituie cucerirea pe cale leala a puterii" #i apoi
e&ercitarea #a in con$ormitate cu cerintele lealitatii" ceea ce implica #i #imtul compromi#ului"
adica recunoa#terea leimitatii partiale a arumentelor celorlalti% Intr.un a#emenea #tat" dreptul
indepline#te mi#iunea #a de intermediar intre idealurile morale" $ilo#o$ice #i $ortele reale"
#ocioloice intre ordine #i viata -a#a cu a$irma Paul Rou'ier)%
In #tatul de drept izvorul oricarei puteri politice #au civile tre'uie #a $ie vointa #uverana a
poporului" iar acea#ta tre'uie #a.#i a#ea#ca $ormule juridice potrivite de e&primare" in a#a $el
incat puterea poporului #a poata $unctiona in mod real ca o democratie% Din ace#t motiv tre'uie
#a e&i#te ace#te acele canale intermediare prin care circula puterea" #a $ie #ta'ilite arantii
con#titutionale e$iciente pentru realizarea #eparatiei #i autolimitarii puterilor in #tat% Guvernarea
prin drept -Rule o$ LaG) in cadrul #tatului de drept i#i are determinatiile #ale calitative in raport
cu an#am'lul conditiilor interne #i internationale #peci$ice intr.o etapa data% Guvernarea are ca
#cop ideal ponderarea" in unele cazuri c2iar reprimarea tendintelor a'uzive" di#cretionarea" #i
a$irmarea climatului in care omul #a.#i a#ea#ca lini#tea intr.o ordine juridica activa%
(% Principiul li'ertatii #i ealitatii
Neel a$irma ca Pideea dreptului e#te li'ertateaK #i pentru ca ea #a $ie intr.adevar #e#izata
tre'uie #a $ie cuno#cuta atat in conceptual ei cat #i in e&i#tenta in $apt a ace#teia% Li'ertatea
con#tituie #u'#tanta #i determinarea dreptului" iar #i#temul dreptului e#te domeniul li'ertatii
in$aptuite% +on$orm ,rt% 4 din Declaratia univer#ala a drepturilor omului P$iecare individ are
dreptul la viata" la li'ertate #i la #iuranta per#onalaK%
8undamente ale vietii #ociale" li'ertatea #i ealitatea tre'uie #a.#i a#ea#ca e&pre#ia juridica%
,ce#te concepte vor $i principii ale dreptului" care le va con#acra intr.o unitate ce tine de in#a#i
dialectica vietii #ociale%
Principiul eneral al li'ertatii #e di$uzeaza in ramurile dreptului $ie #u' $orma li'ertatilor enerale"
$ie #u' $orma li'ertatilor individuale%PIn timp ce li'ertatile enerale indica un #et de protectii"
li'ertatile civile de$ine#c canalele li'ere #i pozitive K% Li'ertatea de andire e#te #tran# leata de
li'ertatea de e&primare" li'ertatea cuvantului" li'ertatea de a #crie #i de a pu'lica% ,ce#te
li'ertati #unt in in#cri#e in con#titutii #i in documentele internationale privind drepturile omului% In
planul realizarii e$ective a li'ertatii #ociale" rolul dreptului #e concretizeaza in inradirea
inclinatiei unor rupuri de a nea altora ceea ce lor nu le place" in neutralizarea acelei #u#piciuni
di$uze a autoritatilor politice $ata de ruparile necon$ormi#te #i in inlaturarea tuturor 'arierelor #i
a di#criminarilro ce per#i#ta in calea a#iurarii #an#elor eale de mani$e#tare #i prore# pentru
toti oamenii% In ace#t cadru" 5onte#Huieu con#idera ca PLi'ertatea e#te dreptul de a $ace tot
ceea ce inaduie leile0 #i daca un cetatean ar putea #a $aca ceea ce ele interzic" el nu ar mai
avea li'ertate" pentru ca #i ceilalti ar putea #a $aca la $elK%
Li'ertatea e#te una #inura" dar caile #ale de mani$e#tare #unt numeroa#e! li'ertatea reliioa#a"
li'ertatea cuvantului" li'ertatea pre#ei% ,ce#tor $orme de e&primare ale li'ertatii le core#pind
diver#ele drepturi ale individului prevazute in con#titutii #i aparate in relementarile leale
#u'#ecvente con#titutiei% Li'ertatea tre'uie intelea#e de $iecare om" in $elul ace#t ea devenind o
conditie pentru ca $iecare #a.#i poata con#trui" ratie aleerilor #ale perpetui" propria
per#onalitate% 5omentul #au e#ential e#te aleerea #u#cepti'ila de a ne con#trui noi in#ine% P3u
avem J #crie 1P )artre J nici inapoia noa#tra" nici inaintarea noa#tra" ju#ti$icari #i #cuze% E#te
ceea ce a# e&prima #punand ca omul e#te condamnat #a $ie li'er% +ondamnat pentru ca el nu #.
a creat pe #ine in#u#i #i" de alt$el" deoarece el e#te repon#a'il de tot ceea ce $aceK% In
#ocietatea zilelor noa#tre" ce #e caracterizeaza printr.o multiplicare $ara precedent a raporturilor
interumane" li'ertatea i#i a$irma latura e&terna" prin numeroa#ele #ale arantii juridico.#tatale%
E&i#ta un adevar unanim admi#" ca o #ocietate civila are trei drepturi Pa'#olutK nece#are!
securitatea persoanei, libertatea individului, proprietatea. Din toate ace#te trei drepturi"
proprietatea apare ca un $undament al atitudinii independente a #piritului0 $ara li'ertate
economica nu poate e&i#ta nici o li'ertate #i e#te de#c2i# oricand drumul #ervitutii%
4% Principiul re#pon#a'ilitatii
Re#pon#a'ilitatea in#ote#te li'ertatea% Dar tre'uie $acuta delimitare concreta intre li'ertate #i
li'eral J ar'itru% P+and #e aude #punand J #cria Neel J ca li'ertatea in enere e#te #a poti
actiona a#a cum vrei" o atare reprezentare poate $i luata numai ca totala lip#a a culturii andirii"
in care nu #e a#e#te inca nici o urma a ceea ce e#te vointa li'era in #i pentru #ine" dreptul"
moralitatea %K
Re#pon#a'ilitatea e#te un $enomen #ocial #i un act de anajare a individului =n proce#ul
interactiunii #ociale% +oncep>nd re#pon#a'ilitatea ca o a#umare a ra#punderii $ata de rezultatul
actiunii #ociale a omului" #e admite ideea ca actiunea #ociala e#te cadrul nemijlocit de
mani$e#tare a re#pon#a'ilitatii" #i totodata" ca li'ertatea e#te o conditie $undamentala a
re#pon#a'ilitatii% Dreptul nu tre'uie #a $ie privit #i apreciat doar prin e$ectul #au #anctionator"
intervenind pe tar>mul raului deja $aptuit" ci tre'uie avuta =n vedere po#i'ilitatea ca prin
continutul pre#criptiilor juridice #a contri'uie la $undamentarea unei anumite atitudini a indivizilor
$ata de lee" care pre#upune rija $ata de interitatea valorilor ocrotite de lee%
8iind #tran# leata de de actiunea omului" re#pon#a'ilitatea apare ca $iind #tran# leata de
#i#temul normativ% 3ivelul #i ma#ura re#pon#a'ilitatii #unt apreciate in $unctie de radul #i
continutul proce#ului de tran#punere con#tienta in practica a prevederilor normelor #ociale%
PToate $iintele J #crie Paul 8auconnet J #unt in mod virtual apte a deveni re#pon#a'ile%
Re#pon#a'ilitatea unui #u'iect nu decure din proprietati care i.ar $i lui inerente" ci din #ituatia in
care #e a#e#te anajat%K
+a o concordanta intre ideile" #entimentele" atitudinile individului #i cerintele normelor #ociale"
re#pon#a'ilitatea a $o#t pla#ata" incepand cu 8auconnet" in mod a'#olut" pe terenul moralei%
Domeniului juridic i.a $o#t conte#tat dimen#iunea re#pon#a'ilitatii" recuno#candu.i doar
domeniul ra#punderii -ca raport impu# din a$ara)%
In concluzie" a#a cum a$irma #i 5% 8lorea" do'andind dimen#iunea re#pon#a'ilitatii" Pindividual
nu #e mai a$la in #ituatia de #u'ordonare Poar'aK #i #upunere neintelea#a $ata de norma de
drept" ci in #ituatia de $actor care #e raporteaza la normele #i valorile unei #ocietati in mod activ
#i con#tient%K
6% Principiul ec2itatii #i ju#titiei
Ec2itatea #i ju#titia readuc in prim plan pro'lema e&i#tentei unor pre#criptii $undamentale
pree&i#tente" de#prin#e din Ratiune #au dintr.o ordine #upraindividuala" #i al caror #cop e#te
acela de a da #iuranta vietii #ociale%
Etimoloia cuvantului ec2itate dezvaluie diver#e conotatii #i implicatii pe care le.a avut inca din
antic2itate% ,#t$el" ec2itate provine din latine#cul aequitas" care in#eamna dreptate" potrivire"
cumpatare%
La reci" #i anume la ,ri#totel termenul -epieieia) avea mai mult #en#ul de ju#titie #ociala" ce
avea ca #cop indreptarea leii" acolo unde era de$icitata din cauza caracterului #au univer#al%
La romani" termenul aequitas are un #en# mai apropiat dreptului% La +icero" aeHuita# #e
con$unda cu jus civile J dreptul eal pentru toti cetatenii% In eneral" la juri#con#ultii Romei
aeHuita# apare ca #cop #i ideal al dreptului%
!ustitia" -#ora romana a lui DiQR J zeita armoniei #i pacii civile la reci) reprezinta acea #tare
enerala ideala a #ocietatii" realiza'ila prin a#iurarea pentru $iecare individ in parte #i pentru
toti impreuna a #ati#$acerii drepturilor #i intere#elor lor leitime% In conceptia lui Platon" ju#titia #e
realizeaza prin indeplinirea de catre $iecare cla#a #ociala a ceea ce ii era de#tinat prin na#tere .
#a conduca" #a muncea#ca" #a #e lupte" #a #e #upuna $ara prote#te" etc%
La romani ju#titia #e $onda pe principiul moral al dreptatii" ei a#ezand la 'aza ju#titiei acel
2one#te vivere -a trai cin#tit)%
5orala cre#tina in$luenteaza continutul ideii de ju#titie% +re#tini#mul con#truie#te o intreaa
meta$izica teoloica 'azata pe Pju#titia divinaK%
8ilo#o$ia ermana a #ec%CIC a $ormulat teza relementarii conduitei umane potrivit unei lei
morale apriorice% Sant" #pre e&emplu" concepe ju#titia ca un #cop in #ine" con#iderand
#anctiunea juridical drept o ra#platire a raului cauzat" de#tinata a #ati#$ace e&ientele morale%
5onte#Huieu con#idera ca ju#titia e#te o lupta! daca nu ar $i e&i#tat inju#titia #.ar inora pana #i
numele ju#titiei% Ideea de ju#titie J con#idera )tammler J in#eamna in ultima in#tanta"
e&cluderea contradictiei dintre #copurile urmarite de #ocietatea omenea#ca%
In cele'ra #a lucrare PLa iu#titiaK" Georio del Vecc2io" #u'liniaza $aptul ca ideea de ju#titie are
un du'lu a#pect! ea con#tituie o #c2ema loica a juridicitatii #i prezinta totodata o e&ienta
practica de evaluare a actiunilor umane% +a principiu de drept" rationalitatea ideii de ju#titie
ajune at$el #a domine pre#criptiile pozitive% "e# injusta non est le#. E&i#ta numeroa#e dovezi"
in i#torie" care #a ate#te $aptul ca pot #a apara #i #a $unctioneze lei inju#te% In cazul in care
leile pot $i nedrepte" impunandu.#e a#t$el #c2im'area lor" mai ale# cand ace#tea reprezinta un
o'#tacol de$initv in realizarea ju#titiei% Pnimic in#a J a$irma Del Vecc2io J nu #e poate pretinde in
numele ju#titiei $ara o #upunere la poruncile eiK% +on#acrand" in lucrarea #a P1u#tice et Rai#onK"
un #patiu important analizei loice a ju#titiei" autorul *elian +2aim Perelman identi$ica #a#e
moduri de inteleere a notiunii de ju#titie" care au un element conceptual comun" elementul
ealitatii% 8unctia e#entiala a leii e#te aceea de a #ta'ili cateoriile e#entiale intre memrii careia
tre'uie #a e&i#te ealitate" dupa criterii diver#e J munca" ranul" nevoile% Odata #ta'ilite
cateoriile e#entiale" ealitatea tre'uie a#iurata prin puterea de con#tranere% 1u#titia e#te o
virtute rationala" mani$e#tarea ratiunii in actiune% Din ace#t motiv realizarea unei ju#titii concrete
nu con#tituie o nece#itate #ociala" #i e#te #u$icienta o ju#titie $ormala" care a#iura" prin reula
de ju#titie ealitatea intre mem'rii $iecarei cateorii e#entiale #ta'ilite prin lee%
4A)PRI3+IPIILE GE3ER,LE.5I1LO,+E DE +O5PLET,RE , DREPTULUI%
Enumerand #i analizand principiile enerale ale dreptului" putem concluziona ca o 'una
cunoa#tere a unui #i#tem juridic are ca punct de plecare e&aminarea modului in care ideile
conducatoare -principiile) #unt re$lectate in ace#t #i#tem% ,ce#ta e#te motivul pentru care multi
practicieni #i teoreticieni ai dreptului mani$e#ta un intere# cre#cut pentru principiile de drept%
,ce#t intere# vizeaza atat normele #i in#titutiile dreptului intern" cat #i in domeniul dreptului
international contemporan% 5ai tre'uie mentionat $aptul ca principiile enerale nu pot e&i#ta in
mod a'#tract" $ara #a $ie in leatura cu relementarile din ramurile de drept% E&pre#ie juridica a
raporturilor $undamentale din #ocietate" principiile dreptului #unt cele care a#iura de#c2iderea
#i#temului dreptului" leatura #a cu realitatea% N% *uc2e o$era o de$initie #ue#tiva #i
cuprinzatoare! P, actiona a#upra dreptului #i a ajuta dreptul #a actioneze" acea#ta e natura
principiilor enerale ale dreptuluiK%
+ompleteaz: dreptul" =n caz de lacun: lei#lativ: judec:torul nu poate #: nee dreptul" #:
#pun: c: nu e&i#t: norm: pentru rezolvarea #itua<iei dedu#: judec:<ii" a#t$el =nc>t e#te o'liat
#: rezolve cazul =n ultim: in#tan<:" $:c>nd apel la principiile de drept%
4B)PRI3+IPUL GE3ER,L )I 3OR5, DE DREPT.DI)TI3+TII
Un principiu eneral de drept e#te rezultatul unei e&periente #ociale #i o re$lectare a unor cerinte
o'iective ale evolutiei #ociale" ale convietuirii #ociale" ale a#iurarii acelui ec2ili'ru nece#ar intre
drepturile unora #i o'liatiile altora%
Pentru o mai 'una inteleere a principiilor dreptului tre'uie mentionat ca ace#tea nu #e
identi$ic: cu!
a% cateoriile ;i conceptele juridice. li'ertate" ec2itate" dreptate" ju#ti<ie di#tri'utiv: etc%0
'% normele pozitive ale dreptului% E&! $unc<ionarul pu'lic e#te" de reul:" numit prin concur#0
c% a&iomele" ma&imele ;i a$ori#mele juridice% E&! /Unde.i lee nu.i tocmeal:/%
8orma pe care o =m'rac: -prin care #unt e&primate) principiile dreptului e#te di$erit:% ,#t$el!
1 unele =;i :#e#c o con#acrare e&pre#: =ntr.un te&t normativ. de reul:. =ntr.un te&t
con#titu<ional" =n anumite lei #au coduri de lei0
( altele #unt #u'=n<ele#e #au dedu#e prin interpretare din #i#temul re#pectiv de relement:ri
juridice" ori #unt de#prin#e din ta'loul de valori al acelei #ociet:<i%
,tunci c>nd unele dintre principiile dreptului nu.;i :#e#c con#acrare e&pre#: =ntr.o norm: . ele
$iind #u'=n<ele#e #au dedu#e prin interpretare din /#piritul/ relement:rilor" e&i#t: di$eren<ieri de
opinie =n analiza ;i recunoa;terea $or<ei juridice a ace#tora%
Rolul principiilor enerale e#te tocmai acela de a pune de acord #i#temul juridic cu #c2im'arile
#ociale" proce# in cadrul caruia conceptele #i cateoriile juridice dau principiilor continut concret"
le a#iura $unctionalitatea% Pornind de la practica judiciar: european: -dar ;i na<ional:) care
dovede;te c: nu #e poate $ace a'#trac<ie de e&i#ten<a principiilor dreptului -=nc:lc>ndu.le #au
trec>ndu.le #u' t:cere)" #e poate concluziona c: =n ierar2ia $enomenului juridic principiile #e
#itueaz: dea#upra normelor propriu.zi#e ale dreptului0 $or<a lor #uperioar: apare !
a% direct" din /litera/ normei
'% alteori" indirect" din /#piritul/ ace#tora" adic: din ra<iunea" #copul #au $inalitatea normelor de
drept - e&! leea penal:)
Principiul eneral ;i norma de drept. di#tinc<ii
Principiile 3U #unt norme de drept%
Principiile de drept! #unt idei care con<in valori cu relevan<: juridic:" care orienteaz: cele trei
activit:<i juridice%
).a #pu# c: din acea#t: cauz: nu #unt o'liatorii" totu;i $iind e#en<iale oric:rei ordini juridice"
principiile au valoare de validare din punct de vedere juridic ;i valoric al oric:rei norme de drept%
Rezult: c: con$lictele dintre norme ;i principii tre'uie #: $ie rezolvate =n $avoarea principiilor"
,ce#ta e#te #en#ul =n care principiile #unt totu;i o'liatorii%
6D)I3TERPRET,RE, 3OR5EI 1URIDI+E),U I3TERPRET,RE, ,+TULUI 3OR5,TIV9
Interpretarea e#te munca neincetata a juri#tului pe terenul dreptului de a
actualiza"aplica"modela reulile de drept%Interpretarea e#te o operatie loico.rationala de
#ta'ilire a #en#ului reulii de drept"care #e $ace cu re#pectarea anumitor reuli"metode #i
te2nici"in #copul aplicarii dreptului%
In eneral"#e #u#tine ca toate reulile de drept oricare ar $i $orma-#cri#a #au ne#cri#a) #i
oriinea lor"la#a loc de interpretare%Intr.o alta opinie #e #u#tine ca numai izvoarele $ormale #au
actele normative #e interpreteaza"nu #i alte reuli de drept"ne#cri#e%
In realitate"e#te #u#cepti'ila de interpretare nu numai o reula de drept #cri#a"ci c2iar #i un
principiu #au o cutuma"ca reuli de drept ne#cri#e%
Interpretarea reulii de drept #e di#tine de interpretarea unui act juridic #au a unui
contract%,ce#ta din urma pre#upune cautarea vointei reale"interne a partilor la inc2eierea actului
juridic "iar nu in #en#ul unei reuli de drept "urmarit de cel care a creat.o%
De a#emenea"interpretarea reulii de drept #e di#tine #i de cali$icarea $aptelor%8aptele dedu#e
judecatii nu #e interpreteaza"ci #e cali$ica juridic pentru a #e putea #ta'ili reula de drept
aplica'ila in #peta%
61)I3TERPRET,RE,.O 5ETOD, 1URIDI+,
Interpretarea o$iciala #au autentica e#te interpretarea $acuta de catre un oran de #tat #au de
cel care a edictat reula de drept%Prin acea#ta interpretare #e clari$ica #en#ul reulii de drept
o'#cure"am'iue%Interpretarea o$iciala are un caracter o'liatoriu%Tot o$iciala e#te #i
relementarea juridica realizata de in#tantele in cadrul activitatii juridice de #olutionare a litiiilor
cu care #unt #e#izate%,cea#ta are o $orta o'liatorie re#tran#a la litiiul in cadrul careia #e $ace
interpretarea%
6())+OPUL I3TERPRET,RII
O norma juridica oricat de per$ecta ar $i" nu poate cuprinde toate cazurile la care #a #e aplice"
dat $iind varietatea #i comple&itatea $aptelor ce pot cadea #u' incidenta di#pozitiilor #ale%
Interpretarea e#te nece#ara uneori pentru a lamuri eventualele contradictii aparente ce #e pot ivi
intre di$erite acte normative #au c2iar intre di#pozitiile aceluia#i act nomativ%
64),GE3TUL I3TERPRET,RII 1URIDI+E
In $unctie de $orta juridica a interpretarii!
T Interpretare o$iciala . e#te cea $acuta de oranul de #tat con$erit cu o a#emenea
competenta -Parlament" Guvern" Orane 1udecatore#ti)% Ea e#te la randul ei de doua $eluri!
. interpretarea leala -autentica) J $acuta de oranul leiuitor" #au de oranul care a emi#
leea0
. interpretarea judecatorea#ca . $acuta de oranele judecatore#ti cu prilejul judecarii unor
cazuri concrete -#entinte" decizii)" cu putere o'liatorie numai intre partile litiiului re#pectiv
+I3E I3TERPRETE,Z,9+el mai cali$icat pentru a $ace interpretarea unei reuli de drept e#te
cel care a edictat.o #au cel de la care emana%,#t$el"Parlamentul interpreteaza leile propriu.
zi#e"iar Guvernul interpreteaza actele admini#trative%
In#a"realitatea demon#treaza ca"in proce#ul de aplicare a dreptului"judecatorul inve#tit cu
#olutionarea unei cauze"tre'uie #a identi$ice reula de drept aplica'ila in #peta%Iar atunci cand
reula nu e#te clara"ci e#te o'#cura #au vaa"judecatorului ii revine #arcina de a o
interpreta%Potrivit art%B alin%4 3++"in#tanta judecatorea#ca $ace interpretarea leii numai in
vederea aplicarii ei la cazul concret%
,rt%B alin%1 3++ prevede ca cel care a adoptat norma civila e#te competent #a $aca #i
interpretarea ei%
+URTE, +O3)TITUTIO3,L,.Uneori"$iind #e#izata cu controlul con#titutionalitatii leilor a
priori #au a po#teriori"+urtea +on#titutionala tre'uie #a interpreteze leea criticata pentru
necon#titutionalitate%Daca leea #au norma e#te neclara"curtea nu poate veri$ica
necon#titutionalitatea $ara a $i de#lu#it"in preala'il"#en#ul leii #au al normei%
I3,LT, +URTE DE +,),TIE )I 1U)TITIE.,#a cum am aratat"in vederea uni$icarii interpretarii
#i aplicarii a leii civile #au a leii penale"Inalta +urte de +a#atie #i 1u#titie are mi#iunea de a
identi$ica interpretarea corecta a leii neclare%Procedura in cadrul careia #e $ace acea#ta
operatiune e#te recur#ul in intere#ul leii%
+URTE, DE 1U)TITIE , U3IU3II EUROPE3E.,cea#ta are competenta e&clu#iva #a
interpreteze dreptul Uniunii Europene%
Potrivit art%(?@ Tratatul privind $unctionarea Uniunii Europene"+urtea de 1u#titie e#te
competenta #a #e pronunte"cu titlu preliminar"cu privire la interpretarea tratatelor #i la validitatea
#i interpretarea actelor adoptate de in#titutiile"oranele"o$iciile #au aentiile Uniunii%Interpretarea
+urtii e#te provocata pe calea c2e#tiunii preliminare%Daca #e invoca o a#emenea c2e#tiune in
$ata in#tantei nationale"acea#ta poate #a ceara +urtii #a #e pronunte cu privire la acea
c2e#tiune"atunci cand apreciaza ca o a#emenea decizie ii e#te nece#ara pentru a #e pronunta o
2otarare pe $ondul cauzei cu care a $o#t #e#izata%
Daca #e invoca in $ata unei in#tante nationale"a carei decizie nu e#te #upu#a vreunei cai de atac
in dreptul intern"#e#izarea +urtii de 1u#titie e#te o'liatorie%
Daca acea c2e#tiune preliminara"care #e ridica in $ata unei in#tante nationale vizeaza o
per#oana #upu#a unei ma#uri privative de li'ertate"+urtea #e va pronunta in cel mai #curt
moment%
+URTE, EUROPE,3, , DREPTURILOR O5ULUI.In activitatea #a de veri$icare a incalcarilor
+onventiei de catre lei#latiile nationale ale #tatelor #emnatare"+urtea interpreteaza prevederile
+onventiei%3u de putine ori"a#a cum am aratat"+urtea creeaza concepte autonome"ine&i#tente
in drepturile nationale"'ulver#andu.le%
66)O*IE+TUL I3TERPRET,RII 1URIDI+E
3orma de drept" privita ca $orma normata a vointei leiutorului" e#te rezultatul" nu o'iectul
interpretarii juridice% +eee ce #e interpreteaza e#te te&tul" #uportul literal al enuntului normativ%
Prin interpretare #e de#prinde #en#ul te&tului" adica norma% 3u e&i#ta #i nu tre'uie #a e&i#te mai
multe #en#uri ale normei juridice" ci mai multe #en#uri po#i'ile ale te&tului normei%
)itua<iile de ilicit =n demer#ul interpret:rii normelor juridice!
.a'uzul de drept
.$rauda la lee
Interpretarea e#te o operatie loico.rationala de #ta'ilire a #en#ului unei reuli de drept"care #e
$ace cu re#pectarea anumitor reuli"metode #i te2nici"in #copul aplicarii dreptului%
Interpretarea unei reuli de drept e#te un mecani#m care declan#eaza aplicarea ace#teia intr.un
caz concret%,lt$el #pu#"a#iura trecerea de la norma enerala la norma concreta"intr.o #peta
determinata%
Interpretarea e#te cautarea #en#ului"a #emni$icatiei #i directiei reulii de drept o'#cure%
67)REZULT,TELE I3TERPRET,RII 1URIDI+E
In $unctie de procedeele de interpretare $olo#ite"#e poate ajune la o interpretare literala #au
declarativa"e&ten#iva #au re#trictiva%
,tunci cand #e ajune la concluzia ca"in urma interpretatii"continutul normei juridice nu e#te nici
mai lar"nici mai inu#t"incadrandu.#e $ormularea te&tuala"interpretarea e#te literala #au
declarativa%Interpretul ia in con#iderare litera normei juridice%
Daca interpretarea are ca rezultat #ta'ilirea unui continut mai lar decat $ormularea
te&tuala"atunci interpretarea e#te e&tintiva%
In cazul in care"in urma interpretarii"#e con#tata ca $ormularea te&tului normei juridice e#te mai
lara decat continutul ei real"interpretarea e#te re#trictiva%
6?)I3TERPRET,RE, GR,5,TI+,L, )I I3TERPRET,RE, I)TORI+,
5ETOD, GR,5,TI+,L,.,ce#ta metoda pre#upune analiza #en#ului cuvintelor"#upunand
te&tul unei analize mor$oloice #i #intactice"luand in con#iderare #emnele de punctuatie"pozitia
#i acordul cuvintelor"cat #i leaturile e&i#tente intre ele%
5ETOD, I)TORI+,.,cea#ta metoda pre#upune e&aminarea imprejurarilor in care a $o#t
ela'orata norma juridica"analizand e&punerea de motive a leii #i a notei de $undamentare a
ace#teia%
6@)I3TERPRET,RE, )I)TE5,TI+,.pre#upune determinarea =n<ele#ului unei norme juridice =n
$unc<ie de locul pe care =l ocup: =n cadrul actului normativ -leii)" re#pectiv =n cadrul articolului"
#ec<iunii" capitolului" titlului etc%" precum ;i =n $unc<ie de locul #:u =n cadrul #i#temului eneral al
dreptului%
,cea#t: metod: mai pre#upune ;i #ta'ilirea #en#ului normei juridice cu ajutorul le:turilor
ace#teia cu alte norme juridice din aceea;i lee #au din alte lei -la care uneori #e $ace trimitere
e&pre#:)% 5etoda #i#tematic: aten<ioneaz: a#upra $aptului c: o norm$ juridic$ nu e#ist$ izolat"
rupt: de alte norme juridice" ci ea tre'uie analizat: =n raport cu toate celelalte la care #e re$er:%
6A)I3TERPRET,RE, TELEOLOGI+, .urm:re;te #: e&plice =n<ele#ul normei juridice prin
luarea =n con#idera<ie a =mprejur:rilor #ocial.juridice care au #tat la 'aza ela'or:rii ;i adopt:rii
leii" re#pectiv!
1 di#pozi<iile din leile anterioare =n domeniu0
2 di#pozi<iile din leile #tr:ine ce au #ervit ca #ur#: de in#pira<ie0
3 lucr:rile preliminarii adopt:rii leii -proiectul ini<ial" di#cu<iile doctrinare ;i parlamentare)%
,cea#t: metod: pre#upune #ta'ilirea #en#ului unor di#pozi<ii leale" <in>ndu.#e #eama de
%inalitatea (scopul) urm$rit de legiuitor la momentul adopt:rii actului normativ re#pectiv" prin
pri#ma conte&tului i#toric din acel moment% De aceea" pentru clari$icarea ace#tei c2e#tiuni" de
un mare intere# e#te analizarea &e#punerii de motive' sau a &preambulului' actului normativ
re#pectiv%
6B)I3TERPRET,RE, LOGI+, )I ,RGU5E3TELE ),LE
E#te cel mai r:#p>ndit procedeu de interpretare a normelor juridice% Ea pre#upune $olo#irea
leilor loicii $ormale ;i a #i#temului de arumente0 ea #e 'azeaz: pe ra<ionamente -#iloi#me)
inductive ;i deductive%
Ra<ionamentele loice" =n proce#ul interpret:rii" dau na;tere unor reuli juridice ale interpret:rii
-ale rezultatului interpret:rii) cum ar $i!
a) e#cep(iile sunt de strict$ interpretare 0
') legile e#cep(ionale trebuie interpretate restrictiv -#unt ;i ele de #trict: O #tricti#im:
interpretare)%
c) unde legea nu distinge, nici interpretul nu o poate %ace 0
Ln realizarea metodei loice de interpretare #e pot $olo#i de c:tre oranele de aplicare a
normelor juridice -=n #pecial in#tan<ele de judecat:) o serie de argumente (adagii, dictoane) ale
logicii %ormale" cum ar $i!
1) argumentul &ad absurdum' -interpretarea prin reducerea la a'#urd) care pre#upune #ta'ilirea
adev:rului tezei de demon#trat prin in$irmarea tezei care o contrazice% Ln acea#t: #itua<ie"
interpretul demon#treaz: c: orice alt: interpretare dat: te&tului normei juridice" =n a$ar: de cea
o$erit: de el" conduce la concluzii contrare leii" a'erante" iloice%
() argumentul &per a contrario' #e 'azeaz: pe leea loic: a ter<ului e&clu# ;i pre#upune c: ori
de c>te ori un te&t prevede un anumit lucru" e#te de pre#upu# c: nea: contrariul% De
a#emenea" =n t:cerea leii cu privire la o anumit: pro'lem:" #e poate trae concluzia c:
leiuitorul a vrut #: dea pentru #itua<ia analizat: o #olu<ie contrar: celei prev:zute de lee%
4) argumentul &a %ortiori' (cu at)t mai mult) permite interpretului #: e&tind: aplicarea normei
juridice la un caz neprev:zut" pentru ra<ionamentul c: acele con#iderente care au $o#t avute =n
vedere la ela'orarea normei #e ju#ti$ic: cu mai mult: t:rie =n cazul dat%
,ce#t arument are dou: variante!
a) &a minori ad majus' -unde leea permite" interzice mai pu<in" va interzice" va opri ;i mai mult)0
') &a majori ad minus' -cine poate mai mult" poate ;i mai pu<in #au acolo unde leea permite
mai mult" va permite ;i mai pu<in)%
6) argumentul &a pari' pre#upune c: pentru #itua<ii identice tre'uie #: e&i#te aceea;i #olu<ie
juridic:% E#te vor'a de #itua<ii identice ;i nu #imilare" c>nd aplicarea leii #e poate e&tinde prin
analoie%
7D)REGULI DE I3TERPRET,RE 1URIDI+, +UPRI3)E I3 ,D,GIILE 1URIDI+E
,ce#te procedee #e $undamenteaza pe loica #i urmare#c #a a#ea#ca ratio lei#%Ele nu #unt
#ta'ilite prin lee"$iind #imple directive de interpretare%
3e$iind ne#cri#e"nu e&i#ta un inventar al lor%In practica"apar #u' $orma ma&imelor-adaiilor) #au
a arumentelor in lim'a latina%
1)I3 +L,RI) 3O3 8IT I3TERPRET,TIO.in cazul cuvintelor clare nu e&i#ta interpretare0
()I3TERPRET,TIO +E)),T I3 +L,RI).interpretarea inceteaza in cazul te&tului clar0
4)U*I E,DE5 E)T LEGI) R,TIO"I*I E,DE5 E)T LEGI) DI)PO)ITIOOU*I E,DE5 E)T
R,TIO"I*I IDE5 1UR.unde e&i#ta acela#i motiv al leii"acolo e&i#ta aceea#i di#pozitie a
leiiOunde e&i#ta acela#i motiv"e&i#ta aceea#i lee%
6)FUI POTE)T PLU)"POTE)T 5I3U).cine poate mai mult"poate mai putin0
7))PE+I,LI, GE3ER,LI*U) DEROG,3T.leea #peciala noua a#upra unei c2e#tiuni
particulare deroa de la leea enerala vec2e #au anterioara0
?)GE3ER,LI, )PE+I,LI*U) DEROG,3T.reula #peciala din leea vec2e #u'zi#ta dupa
intrarea in vioare a leii noi0
@)U*I LEC 3O3 DI)TI3GUIT"3E+ 3O) DI)TI3GUERE DE*E5U).acolo cand leea nu
di#tine"nici interpretul nu tre'uie #a di#tina0cand leea e#te e&primata in termeni enerali"nu
#e va limita aplicarea ei numai la anumite #ituatii #i nici nu va $i inlaturata aplicarea ei pentru o
#ituatie particulara0
A)+E)),3TE R,TIO3E LEGI) +E)),T E1U) DIPO)ITIO.leea inceteaza acolo unde
inceteaza ratiunea ei de a $i #au motivele ei0#piritul leii prevaleaza a#upra literei leii0
B)EC+EPTIO E)T )TRI+TI))I5,E I3TERPRET,TIO3I).e&ceptiile #unt de #tricta
interpretare"nu pot $i e&tin#e dincolo de litera ei0
71)IZVORUL 8OR5,L DE DREPT
8ara a #e 'ucura de o de$initie leala"izvoarele de drept au $o#t de$inite in doctrina in maniere
di$erite%In #en# i#toric"izvoarele dreptului reprezinta documentele care ate#ta o $o#rma
#uprapu#a de drept-relicve"ve#tiii de civilizatie juridica)%Intr.o opinie"izvoarele de drept
reprezinta mani$e#tari ale relatiilor #ociale care enereaza norma juridica%Intr.o alta
opinie"izvorul de drept e#te $orta creatoare a dreptului%Unii con#idera izvoarele de drept ca $iind
#ur#ele #u'#tantei normei juridice-timpul"#patiul"principiile $ilo#o$ice"morale"reliia)#au
modalitatile de creare a normei juridice-procedeele"$orma #au #olemnitatile prin care ace#tea i#i
do'ande#c validitatea"$ormand dreptul pozitiv)%,ltii a$irma ca izvorul de drept e#te $orma de
e&primare a dreptului"adica modalitatea de in#tituire #au de recunoa#tere de catre puterea de
#tat a normelor juridice in proce#ul de creare a dreptului%
Izvorul $ormal.$orma de e&teriorizare a normei juridice #au a reulii de drept printr.un lim'aj
#peci$ic #au mijlocul juridic prin care normele juridice #unt e&primate #i $i&ate ca reuli de putere
o'liatorii%
7()LEGE,.IZVOR DE DREPT
Etimoloic"leea provine din latine#cul /le&-leo.leare)/"ceea ce #emni$ica a lea"a o'lia"#i
din /leere/Uceea ce #.a citit #au ro#tit%
Leea e#te o #ur#a de re$erinta"care 'ene$iciaza de leitimitatea cea mai intima%De
aceea"uneori"ea #e con$unda cu dreptul%In#a"acea#ta ec2ivalenta e#te in#elatoare"deoarece
dreptul nu #e identi$ica doar cu leea"ci #i cu alte #ur#e concurente leii%Totu#i"leea ramane
#ur#a majora"moderna a dreptului%
Termenul lee are mai multe acceptiuni%
In #en# $ormal"leea e#te de$inita prin autoritatea de la care emana!puterea
lei#lativa%,#t$el"leea e#te actul votat de Parlament"care e#te depozitarul vointei #ociale%Leea
e#te e&pre#ia vointei #ociale"mani$e#tarea contractului #ocial%In acea#ta acceptiune
re#tran#a-#tricto #en#u)"leea votata de Parlament e#te leea propriu.zi#a%
In #en# material"leea e#te o relementare enerala #i a'#tracta"ce are caracter normativ"care
nu emana doar de la Parlament%In acea#ta acceptiune lara-lato #en#u)"#unt lei #i ordonantele
uvernului"unele decrete ale Pre#edintelui Romaniei"2otararile de uvern adoptate care
#ta'ile#c ma#uri de punere in aplicare #i e&ecutare a prevederilor leii%
,#tazi"leea #i.a pierdut din $orta juridica"a $o#t de#acralizata"devenind un in#trument de politica
juridica"a#i#tand la o verita'ila in$latie lei#lativa%+alitatea mediocra"#pecializarea leilor #i
partajarea puterii lei#lative intre Parlament #i Guvern au determinat de#acralizarea leii%
+L,)I8I+,RE, LEGILOR
Prima cla#i$icare vizeaza leile in #en# re#tran#%
Potrivit art%@4 din +on#titutie"leile #unt con#titutionale"oranice #i ordinare%Practic"art%@4 $ace o
ierar2ie a leilor"in acceptiunea #a re#tran#a"in #en# $ormal%
Leile con#titutionale #e a$la intr.o pozitie #uperioara leilor oranice"datorita +on#titutiei"care
di#pune de o $rota juridica #uperioara celorlalte lei"atat prin continutul relementarii"cat #i prin
procedura #peciala de ela'orare%Leile con#titutionale #unt cele de revizuire a
+on#titutiei%+on#titutia relementeaza principiile $undamentale"enerale"ale oranizarii
#tatului"drepturile"li'ertatile #i indatoririle $undamentale"#i#temul oranelor de #tat #i #eparatia
puterilor ace#tora"economia #i $inantele pu'lice"+urtea +on#titutionala"interarea
euroatlantica"revizuirea con#titutiei%
Leile oranice ocupa locul #ecund in ierar2ia leilor in #en# re#tran#"reprezentand o prelunire
a materiilor con#titutionale%Domeniile leilor oranice #unt e&pre# #i limitativ prevazute de
+on#titutie%potrivit art%@4 alin%4 din +on#titutie"leile oranice relementeaza!
a)#i#temul electoral0oranizarea #i $unctionarea ,utoritatii Electorale Permanente0
')oranizarea"$unctionarea #i $inantarea partidelor politice0
c)#tatutul deputatilor #i #enatorilor"#ta'ilirea indemnizatiei #i a celorlalte drepturi ale ace#tora0
d)oranizarea #i de#$a#urarea re$erendumului0
e)oranizarea Guvernului #i a +on#iliului )uprem de ,parare a Tarii0
$)reimul #tarii de mo'ilizare partiala #au totala a $ortelor armate #i al #tarii de raz'oi0
)reimul #tarii de a#ediu #i al #tarii de urenta0
2)in$ractiunile"pedep#ele #i reimul e&ecutarii ace#tora0
i)acordarea amni#tiei #au a ratierii colective0
j)#tatutul $unctionarilor pu'lici0
Q)contencio#ul admini#trativ0
l)oranizarea #i $unctionarea +on#iliului )uperior al 5ai#traturii"a in#tantelor judecatore#ti"a
5ini#terului Pu'lic #i a +urtii de +onturi0
m)reimul juridic eneral al proprietatii #i al mo#tenirii0
n)oranizarea enerala a invatamantului0
o)oranizarea admini#tratiei pu'lice locale0a teritoriului"precum #i reimul enerale privind
autonomia locala0
p)reimul eneral privind raporturile de munca"#indicatele"patronatele #i protectia #ociala%
H)#tatutul minoritatilor nationale din Romania0
r)reimul eneral al cultelor
#)celalte domenii pentru care in +on#titutie #e prevede adoptarea de lei oranice0
Din acea#ta enumerare rezulta ca leile oranice vizeaza domenii de o importanta majora
pentru #tatul de drept%De aceea"potrivit art%117 alin%1 din +on#titutie"ele nu pot $ace o'iectul
delearii lei#lative catre Guvern%)unt lei oranice"#pre e&emplu!3oul +od +ivil"+odul
5uncii"+odul Penal%
Leile ordinare intervin in alte domenii decat cele rezervate leilor con#titutionale #i
oranice%5ajoritatea leilor #e incadreaza in ace#ta cateorie%
+e.a de.a doua cla#i$icare vizeaza leile in #en# lar%,cea#ta cla#i$icare include!leile propriu.
zi#e"ordonantele Guvernului"2otararile de Guvern"decretele pre#edintelui"actele cu caracter
normativ adoptate de oranele admini#tratiei pu'lice locale%
Ordonantele Guvernului #e emit de Guvern in temeiul delearii lei#lative realizate de
Parlament%Potrivit art%117 alin%1 din +on#titutie"Parlamentul poate adopta o lee #peciala de
a'ilitare a Guvernului"in care #ta'ile#te"in mod o'liatoriu"domeniul #i data pana la care #e pot
emite ordonante%3u pot $ace o'iectul ordonantelor de uvern domeniile rezervate leilor
oranice%Daca leea de a'ilitare cere in mod e&pre#"ordonantele #e #upun apro'arii
Parlamentului"potrivit precedurii lei#lative"pana la e&pirarea termenului de a'ilitare%
Ordonantele de urenta ale Guvernului #e emit de catre ace#ta in #ituatii e&traordinare"atunci
cand relementarea unui domeniu nu poate $i amanata %,ce#tea nu pot $i adoptate in domeniul
leilor con#titutionale"nu pot a$ecta reimul in#titutiilor $undamentale ale
#tatului"drepturile"li'ertatile #i indatoririle prevazute de +on#titutie "drepturile electorale #i nu pot
viza ma#uri de trecere #ilita a unor 'unuri in proprietatea pu'lica %In#a"ordonanta de urenta
poate cuprinde norme de natura leii oranice"potrivit art%117 alin%7 teza $inala din +on#titutie%
Notararile Guvernului #unt emi#e de Guvern pentru oranizarea e&ecutarii leilor"in con$ormitate
cu prevederile art%1DA din +on#titutie #i ale L%nr%BDO(DD1"privind oranizarea #i $unctionarea
uvernului%
Decretele #unt actele cu caracter individual #au normativ emi#e de Pre#edintele Romaniei%)unt
izvoare de drept doar decretele cu caracter normativ"adica acelea care contin norme
enerale"a'#tracte #au imper#onale"precum declararea #tarii de urenta #au de a#ediu"con$orm
art%1DD alin%( din +on#titutie%
De a#emenea"actele cu caracter normativ emi#e de oranele admini#tratiei pu'lice locale #unt
izvoare de drept%
74)+UTU5,.IZVOR DE DREPT
+utuma e#te o #ur#a de drept mi#terioa#a%In a'#enta unei de$initii leale"e&i#ta o mare
incertitudine a#upra intele#ului termenului de /cutuma/%
Lato #en#u"#unt cutume toate reulile de drept ne#cri#e!principiile enerale de drept-cutume
#avante)"juri#prudenta-cutuma tri'unalelor)%
)tricto #en#u"#unt cutume comportamentale #au practicile care"cu timpul"devin #u$icient de
$recvente"reulate"con#tante"incat do'ande#c caracter o'liatoriu pentru o comunitate #au
colectivitate%,ce#tea #unt cuno#cute #u' denumirea de cutume populare%
,#adar"cutuma e#te o reula de drept care #e deaja lent"#pontan"direct din $apte #i practici
o'i#nuite"urmate intr.un anumit mediu #ocial dat"independent de orice interventie e&pre#a #au
apro'are tacita a leiuitorului%Ea reprezinta un an#am'lu de practici devenite o'liatorii printr.o
repetitie dura'ila #i pu'lica%
+utuma ridica urmatoarele pro'leme"ne#olutionate inca din doctrina!in prezenta unei practici
con#tante #e poate a$irma ca avem de a $ace cu o cutuma9)e poate determina cu e&actitate
momentul in care a aparut prima data practica re#pectiva"care enereaza cutuma9cat timp
tre'uie #a $ie e&ercitata o practica pentru a deveni cutuma #au care e#te perioada de $ormare a
unei cutume9care e#te momentul in care practica devine cutuma9
E&i#ta practici con#tante care nu au atin# niciodata radul de cutuma"adica nu au do'andit
caracter o'liatoriu%In#a"#.ar putea con#idera ca o practica devine cutuma in momentul in care
judecatorul o va aplica intocmai ca o reula de drept"con#acrand caracterul o'liatoriu%
+utuma poate $i de$inita prin reunirea a doua elemente!material #i p#i2oloic%
)TRU+TUR,!+utuma reune#te in #tructura #a doua elemente!elementul material #i cel
p#i2oloic%
Elementul material con#ta in re#pectarea unei practici de catre o comunitate #au colectivitate
#ociala ori o cateorie de per#oane"practica ce tinde #a devina con#tanta"odata cu trecerea
timpului"prin repetivitate #au $recventa%,#adar"elementul material prezinta doua
caracteri#tici!con#tanta #i eneralitatea%
+on#tanta pre#upune o anumita vec2ime a practicii"implica #curerea unui interval de timp
#u$icient care #a ii con$ere vec2ime #au con#tanta%3umai o practica #u$icient de repetata poate
deveni cutuma%
In#a"a#a cum am aratat"dreptul modern nu #ta'ile#te nicio conditie preci#a de timp #au
temporala%De ce9 Pentru ca nu #e poate #ta'ili ce certitudine momentul in care a aparut pentru
prima data acel comportament%
Generalitatea pre#upune ca reula de drept creata prin practica repetata #au con#tanta #a #e
e&prime in mod eneral%+u toate ace#tea"ea poate viza doar anumite pro$e#ii"carora li #e
aplica"$iind denumite uzuri pro$e#ionale%)pre e&emplu "e&i#ta uzuri pro$e#ionale in materia
antreprizei #au con#tructiilor"uzuri pro$e#ionale in materii de vanzari de imo'ile"uzuri
pro$e#ionale in materia comertului maritim%
Elementul p#i2oloic con#ta in convinerea pe care o au #u'iectele de drept ca practica
repetata"vec2e"con#tanta are caracter o'liatoriu a#t$el incat i #e con$ormeaza in mod #pontan%
Unii autori din literatura de #pecialitate neaa e&i#tenta elementului p#i2oloic"con#iderand ca
ceea ce con$era caracter o'liatoriu cutumei nu e#te increderea in acea#ta opinie"care neaa
caracterul oriinar #i oriinal al cutumei #i care con$era judecatorului o putere pe care nu o are%
)pre deo#e'ire de principiile enerale de drept"con#iderate a $i cutume #avante #au
#tiinti$ice"create #i utilizate de teoreticieni #i practicieni ai dreptului-oameni cu cali$icare
juridica)"o'iceiul e#te cutuma de oriine populara"care #e na#te in mijlocul unei colectivitati
umane"lip#ite de orice in#tructie de #pecialitate juridica%
ROLUL )I 8ORT, O*LIG,TORIE0TIPOLOGI, +UTU5EI.Daca #e recunoa#te e&i#tenta
reulilor de drept de oriine cutumiara"atunci #e pune intre'area!unde #e #itueaza ele in ierar2ia
normelor9#unt eale leii #au in$erioare9care e#te $orta lor o'liatorie9
)e di#tin trei ipoteze #au tipoloii!
.leea trimite la cutuma0
.cutuma intervine intr.un domeniu nerelementat0
.cutuma e#te contrara leii0
a)+utuma #ecundum leem-alaturi de lee)
E#te acea cutuma la care in#a#i leea $ace trimitere%,lt$el #pu#"acea#ta cutuma are o $orta
juridica #au putere juridica deleata de lee%
')+utuma praeter leem-completeaza leea)
+utuma are vocatia de a #e aplica acolo unde leea e#te incompleta #au a'#enta%Puterea
autonoma a ace#tei cutume #e $undamenteaza pe vointa leiuitorului #i #e ju#ti$ica prin utilitatea
#a%In lip#a leii"cutuma o$erita reula de conduita recuno#cuta de toti #i care con$era o anumita
#ecuritate juridica%)pre e&emplu!uzuri in contractele 'ancare #au in alte contracte inc2eiate intre
pro$e#ioni#ti%E#te po#i'il ca"in anumite materii"cutuma #a nu aiva timpul nece#ar pentru a #e
#ta'ili #au $i&a"deoarece intervine o reula de drept #cri# care o a'#oar'e%,#adar"atunci cand
nu e&i#ta o norma juridica pentru un anumit caz #au care #a acopere o anumita relatie
#ociala"cutuma e#te #ur#a de drept%
c)+utuma contra leem-impotriva leii)
In ace#t caz apare un con$lict intre lee #i cutuma%,ce#t con$lict #e #olutioneaza prin aplicarea
principiului potrivit caruia leea are $orta juridica #uperioara cutumei"putand #a o
de#$iinteze"in#a vicever#a nu e#te vala'ila%
I3TERE)UL +UTU5EI +, )UR), DE DREPT.,#tazi"cutuma e#te o #ur#a de drept
#ecundara"complementara leii%Datorita evolutiei rapide a #ocietatii"cutuma a rama# in urma"nu
numai reactioneaza prompt"a#a cum #e intampla in vec2ime"a#t$el ca nu mai ra#punde nevoilor
#ociale care #e dezvolta intr.un ritm alert%
Totu#i"prezinta intere# ca un paliativ pentru in#u$icienta leii in dreptul intern #i i#i pa#treaza
pozitia importanta in dreptul international pu'lic%
Dezavantajele pe care le prezinta cutuma
#unt!incertitudinea"con#ervatori#mul"am'iuitatea%Pro'a'il ca tocmai ace#te dezavantaje au
$o#t luate in con#iderare de catre redactorii 3++"care au #ta'ilit modul preci# de interventie a
cutumei de drept civil%
76)1URI)PRUDE3T,.IZVOR DE DREPT
In dreptul enlez #i erman"juri#prudenta de#emneaza #tiinta dreptului"teoria enerala a
dreptului #au $ilo#o$ia dreptului%
Termenul juri#prudenta cunoa#te mai multe acceptiuni%
In prima acceptiune"juri#prudenta reprezinta o'iceiul #au modul o'i#nuit in care in#tanta
#olutioneaza un litiiu%
In a doua acceptiune"juri#prudenta con#ta in an#am'lul 2otararilor judecatore#ti date de o
anumita in#tanta de judecata%Deciziile adoptate in $iecare litiiu"in diver#e materii"#ta'ile#c
modul o'i#nuit al unei in#tante de a judeca%O 2otarare judecatorea#ca"luata in mod izolat"nu
poate re$lecta modul unei in#tante de a aplica dreptul%
I5PORT,3T, )TUDIULUI 1URI)PRUDE3TEI.)tudiul juri#prudentei prezinta importanta din
mai doua per#pective%
In primul rand"ea re$lecta #tarea dreptului pozitiv prin aplicarea leii la cazuri concrete%Din
acea#ta per#pectiva"juri#prudenta reprezinta dreptul in mi#care"dreptul in actiune%
In al doilea rand"#tudiul juri#prudentei e#te nece#ar pentru a #ta'ili autoritatea ace#teia"calitatea
de izvor de drept"locul ei in cadriul ace#tor izvoare%
1URI)PRUDE3T, E)TE ),U 3U O )UR), DE DREPT9.In dreptul romane#c"in
principiu"juri#prudenta nu e#te izvor de drept%1uri#prudenta nu poate $i un verita'il izvor de dret
deoarece intampina urmatoarele o'#tacole!
.potrivit art%1(6 alin%1 din +on#titutie"puterea acordata de lee judecatorului e#te limitata la
aplicarea dreptului"la in$aptuirea ju#titiei0judecatorul nu #e poate #u'#titui leiuitorului in
activitatea de lei$erare pentru ca #.ar incalca principiul $undamental al #eparatiei puterilor in
#tat0
.potrivit art%7 alin%1 din 3oul +od de Procedura +ivila"judecatorii nu pot re$uza #a judece pe
motiv ca leea nu prevede"e#te neclara #au incompetenta0in ace#te #ituatii"el nu poate crea o
noua reula de drept"ci va utiliza #ur#ele mentionate in art%1 3++"in oridinea indicata de
lei#lator0
.potrivit art%7 alin%( din 3oul +od de Procedura +ivila"judecatorului ii e#te interzi# #a #ta'ilea#ca
di#pozitii eneral o'liatorii prin 2otararile pe care le pronunta in cauzele ce ii #unt #upu#e
judecatii0
.potrivit art%1(6%alin 4 din +on#titutie"judecatorul #e #upune numai leii"nu #i juri#prudentei
create de o anumita in#tanta de judecata0
.con$orm art%(?1 +%pr%civ%2otararea judecatorea#ca #e da in numele leii #i tre'uie #a cuprinda
motivele de $apt #i de drept care au contri'uit la $ormarea convinerii in#tantei"a#t$el incat
2otararea nu #e poate $undamenta pe juri#prudenta0
.2otararea judecatorea#ca prin care #.a #olutionat $ondul cauzei"rama#a irevoca'ila"produce
e$ecte numai intre partile din litiiu"$ara a #ecreta o reula cu caracter eneral"o'liatoriu pentru
toti0alt$el #pu#"puterea lucrului judeat e#te relativa"nu a'#oluta0
.avand in vedere a#pectul p#i2oloic"#u'iectiv"intern"care intervine in pronuntarea 2otararii
judecatore#ti"puternic in$luentata de per#onalitatea"modul de andire #i nivelul de cunoa#tere al
judecatorilor care compun in#tanta de judecata"juri#prudenta nu #e 'ucura de #ecuritate
juridica"de previzi'ilitate"ceea ce poate determina diver#itatea ei0
.revirimentul juri#prudentei Inaltei +urti de +a#atie #i 1u#titie"permi# de art%(7 #i (? din Leea
nr%4D6O(DD6 privind oranizarea judiciara"$ac din acea#ta o #ur#a incerta"lip#ita de previzi'ilitate0
De#i nu e#te #ur#a de drept"nu poate $i inorata autoritatea juri#prudentei%De cele mai multe
roi"in#tantele de judecata #e con$ormeaza in mod #pontan juri#prudentei%Totodata"juri#prudenta
re$lecta nivelul calitativ al leii"#cote in evidenta
lacunele"contradictiile"neclaritatile"imper$ectiunile leii%De aceea"modi$icarea unei lei vec2i #au
a'roarea ace#teia printr.o lee noua #unt operatiuni care pre#upun cu nece#itate e&aminarea
juri#prudentei in materia re#pectiva "pentru ca acea#ta olinde#te in mod $idel imainea
leii%Intr.un lim'aj pla#tic"meta$oric"am putea #pune ca judecatorul"prin activitatea
#a"in#u$lete#te reula de drept%
De a#emenea"nu e#te deloc nelija'il rolul juri#prudentei"acela de a adapta reula de drept
am'iua"neclara"incompleta%
In ultimii ani"#e poate vor'i c2iar de o /urvernanta a judecatorilor/"care #e con$ormeaza
juri#prudentei +urtii Europene a Drepturilor Omului #au"dupa caz"a +urtii de 1u#titie a Uniunii
Europene"datorita $ortei juridice creatoare de care di#pun ace#tea%
1uri#prudenta e#te un verita'il in#trument de lucru la di#pozitia atat a practicienilor"cat #i a
teoreticienilor dreptului%
Pu'licarea juri#prudentei $aciliteaza $olo#irea ace#tui in#trument pretio# in mana oricarui juri#t%
,#t$el"juri#prudenta #e pu'lica pe #uport de 2artie"in culeeri "in $unctie de
in#tante-juri#prudenta Inaltei +urti de +a#atie #i 1u#titie #au a curtilor de apel)%ori in $unctie de
materie-drept civil"drept penal"contencio# admini#trativ etc)%
77)DO+TRI3,.IZVOR DE DREPT
Doctrina de#emneaza an#am'lul opiniilor emi#e a#upra dreptului de per#oane care au
cali$icarea nece#ara #i ca o'iect al $unctiei lor #tudiul dreptului-pro$e#ori"mai#trati"doctori in
drept) #au opinia unui #peciali#t ori a altuia a#upra unei anumite pro'leme de drept%
+uvantul /doctrina/ are mai multe acceptiuni!
Intr.o prima acceptiune"doctrina e#te per#oni$icata #i reprezinta autorii de literatura juridica #au
per#oane"care #i.au e&primat in #cri# opiniile a#upra pro'lemelor de drept #i le.au pu'licat%
Intr.o alta acceptiune"doctrina reprezinta literatura juridica ce curprinde an#am'lul opiniilor
juridice"oricare ar $i $orma lor de e&primare%
In cea de.a treia acceptiune"doctrina de#emneaza opinia unui #inur autor #au a mai multor
autori%
7?)+E IZVOR,)TE DI3 DO+TRI3,!DREPTUL ),U +U3O,)TERE, DREPTULUI9
Dac: ;i =n ce m:#ur: doctrina e#te con#iderat: izvor de drept e#te o =ntre'are care =n timpurile
noa#tre prime;te un r:#pun# prudent! doctrina are a#t:zi un $oarte important rol =n cunoa;terea
$enomenului juridic" =n cunoa;terea rela<iilor #ociale #upu#e relement:rii juridice =n
interpretarea ;i aplicarea corect: a leii =n dezvoltarea ;i per$ec<ionarea dreptului" dar ea nu
poate $i con#iderat: a $i un izvor de drept%
Doctrina poate interveni a#upra dreptului in doua moduri!
,#t$el"ea poate oraniza dreptul pozitiv"care reprezinta o multitudine de norme juridice cu $orta
juridica di$erita"care au izvoare di$erite"a#a cum #.a putut o'#erva%8ara a $ace ordine"dreptul
pozitiv nu ar putea $i cuno#cut #au #tudiat%De aceea"acea#ta doctrina e#te denumita doctrina
conitiva%
Totodata"doctrina poate emite o judecata de valoare a#upra dreptului pozitiv"identi$icand
imper$ectiunile leii"lacunele ace#teia"incoerenta #au contradictia dintre norme%,cea#ta e#te
doctrina critica"ce incita lei#latorul la re$orme lei#lative%
7@) PE +E )E *,ZE,Z, ,UTORIT,TE, DO+TRI3EI9
Doctrina nu reprezinta o #ur#a de drept%De aceea"nu are valoare o'liatorie pentru judecator%+u
toate ace#tea"in$luenteaza $ormarea mai#tratului"care"atat in perioada #tudiilor univer#itare"cat
#i a per$ectionarii #ale pro$e#ionale ulterioare"are acce# la doctrina%
,#adar"doctrina are o anumita autoritate%In#a"a#a cum am aratat"autoritatea depinde de
calitatea arumetelor juridice%Uneori"c2iar in cadrul unui litiiu"pot $i cerute opinii leale%Opinia
leala e#te con#ultatia pe care o da #peciali#tul"o autoritate #tiinti$ica in materie"in care e&pune
#tarea dreptului pozitiv a#a cum rezulta din te&te #i juri#prudenta"interpreteaza reula de drept
#i"apoi"$ace aplicarea reulii la #ituatia de $apt%Opiniile leale nu #unt o'liatorii pentru
judecator"dar pot contri'ui la $ormarea convinerii #ale a#upra pro'lemei de drept%
Totodata"doctrina in$luenteaza in mod direct #au indirect atat juri#prudenta"cat #i lei#lativul"mai
ale# cand incita la re$orma%
7A% Izvoarele dreptului intern #unt identice cu izvoarele dreptului international9
)unt izvoare ale dreptului" =n armonie cu principiile #tatului de drept rom>n" numai actele
normative" cateorie =n care #e =ncadreaz:" =n#:" at>t relement:rile interne" c>t ;i cele
interna<ionale" acceptate de <ara noa#tr: prin apro'are" aderare #au rati$icare%
Termenul Pizvor de dreptK are doua #en#uri! #en#ul material #i #en#ul $ormal% In ceea ce prive#te
izvoarele dreptului international e&i#ta o #erie de caracteri#tici care il di#tin de dreptul intern"
intrucat #i#temul normativ al celor doua #i#teme de drept e#te di$erit% )pre deo#e'ire de dreptul
intern" care emana de la un anumit #tat" normele dreptului international #unt rezultatul acordului
de vointa a doua #au mai multe #tate" element di#tinctive" propriu ace#tei ramuri de drept% Prin
ace#t acord de vointa #e ajune la mijloace #peci$ice de e&primare a normelor dreptului
international% Izvoarele principale ale dreptului international #unt tratatul" cutuma #i principiile
enerale de drept% In ceea ce prive#te dreptul intern" putem a$irma ca principalele izvoare #unt
actele normative" adica actele ce emana de la oranele de #tat% Dintre ace#te acte normative
cel mai important e#te leea" celelalte acte $iind #upu#e ace#tia% Din cele relatate mai #u#
rezulta $aptul ca izvoarele dreptului intern nu #unt deloc identice cu izvoarele dreptului
international%
7B% Dreptul #u'iectiv #i competent
Dreptul #u'iectiv e#te puterea #au preroative recuno#cuta de dreptul o'iectiv per#oanelor
$izice #au juridice" in calitatea lor de #u'iecte active ale raportului juridic" de a pretinde
#u'iectelor pa##ive o conduit core#punzatoare -#ad ea" #a $aca #au #a nu $aca ceva)" $olo#ind la
nevoie $orta coercitiva a #tatului% +ompetenta de#emneaza an#am'lul atri'utiilor" adica al
drepturilor #i totodata" al o'liatiilor ce revin #u'iectilor de drept% E&ercitarea unui drept implica"
totodata #i a#umarea unor o'liatii pentru titularul dreptului% +ompetenta e#te o'liatorV" prin
urmare nu e#te un drept #u'iectiv care poate $i e&ercitat #au la care #e poate renunta de catre
titularul ace#teia% Intre a avea un drept #u'iectiv #i puterea de a.l e&ercita e&i#ta di$erente
majore $undamentate pe di$erenta dintre capacitatea de e&ercitiu #i capacitatea de $olo#inta%
8ara indoiala" o per#oana cu capacitate de e&ercitiu deplina i#i va putea e&ercita drepturile
#u'iective in numele propriu" pe cand cel lip#it de capacitate de e&ercitiu va tre'ui #a.#i e&ercite
drepturile printr.un reprezentant%
?D% Dreptul #u'iectiv #i li'ertatile
De$% dreptului #u'iectivW Li'ertatea e#te o preroativa di#cretionara" care #e poate e&ercita in
toate directiile #au #en#urile" in $unctie de dorinta titularului% Li'ertatea ii de#c2ide titularului #au
noi orizonturi de actiune% ,cea#ta #e acorda tuturor per#oanelor" in mod neconditionat" ealitar%
)pre deo#e'ire de li'ertati" acordarea #au recunoa#terea drepturilor #u'iective depinde de
indeplinirea anumitor conditii% ,lt$el #pu#" drepturile #u'iective #e con$era in mod ineal% )pre
e&emplu" dreptul la ca#atorie #e acorda per#oanelor care nu #unt alienate #au de'ile mintal% De
a#emenea" drepturile #u'iective #unt limitate in e&ercitarea lor prin $aptul ca nu tre'uie #a
incalce valorile morale #au #a ia#a din #$era lealului%
?1% Dreptul #u'iectiv #i privileiile
De$% dreptului #u'iectivW Privileiile #unt drepturi reale acce#orii care pot $i enerale" =n #en#ul
c: pot privi toate 'unurile de'itorului" #au #peciale" mo'iliare ori imo'iliare% +on$orm 3oului +od
+ivil privileiul e#te Ppre$erinta acordata de lee unui creditor in con#iderarea creantei #aleK% De
a#emenea privileiul e#te indivizi'il% Dreptul #u'iectiv reprezinta o preroativa recuno#cuta de
leiuitor a unui #u'iect de drept ace#ta din urma a$landu.#e in impo#i'ilitatea de a renunta la
toate drepturile #u'iective% , avea un privileiu in#a" nu in#eamna a avea o o'liatie0 a avea un
privileiu reprezinta di#pozitia" e&primarea vointei $ata de preroativele recuno#cute de lee%
Prin urmare un #u'iect de drept i#i poate e&ercita #au nu un privileiu $ara a $i retinut de vreo
o'liatie%
?(% Dreptul #u'iectiv #i principiul li'ertatii
De$% dreptului #u'iectivW +at prive#te principiile de drept" ace#tea reprezinta acele idei
calauzitoare ce #e rea#e#c in continutul normelor juridice% Ele reprezinta tocmai mani$e#tarea
convinerilor leiuitorului a#upra cerintelor o'iective ale #ocietatii% Deci" principiile
$undamentale ale dreptului cuprind un mare numar de cazuri concrete% Re#pectand anumite
principii con#acrate ale dreptului" in proce#ul de lei$erare #e a#iura unitatea" coerenta"
omoenitatea" continuitatea #i#temului juridic% Principiul li'ertatii reprezinta un principiu
important pentru #i#temul no#trum de drept% Limitele li'ertatii de mi#care ale individului
tre'uie#c #ta'ilite prin norme juridice" in a#a $el incat ele #a core#punda idealului de viata al
#ocietatii e&i#tent la un moment dat% ,ce#te arantii limita ale li'ertatii individului tre'uie #a $ie
nu numai teoretice" ele #a poata $i aparate" #a poata $i reprimata orice a'uz de limitare #au de
eliminare a ace#tor drepturi de catre o #tructura #au alta a #tatului% 8iecare individ are dreptul la
li'ertate in#a" la $el ca in cazul drepturilor #u'iective" acea#ta li'ertate e#te limitata de #$era
lealului% Li'ertatea" con#idera 5onte#Huieu" e#te /dreptul de a %ace tot ceea ce ingaduie
legile/" in#a ace#te lei la care ne raportam tre'uie #a cuprinda idealurile de ealitate #i li'ertate
ale umanitatii #i ale #ocietatii in cauza% Li'ertatea e#te una #inura" iar mani$e#tarea ei are
multiple variante! avem din ace#t punct de vedere o li'ertate a cuvantului" a convinerilor
reliioa#e" de aleere a unei pro$e#ii" a unui crez politic" li'ertate de mi#care etc% Li'ertatea in
$ormele ei cele mai variate #e mani$e#ta prin recunoa#terea de catre #tat" prin lee" a unor
drepturi" a unor arantii%
?4% Izvoarele normelor #i izvoarele drepturilor #u'iective
8orma #peci$ica de e&primare a normelor de drept poarta denumirea de izvor -#ur#a)% ,ce#ta
e#te #en#ul $ormal al cuvantului PizvorK in#a ace#ta poate avea #i un al doilea intele#% ,#t$el" in
#en# material" prin izvor al dreptului #e de#emneaza conditiile materiale de e&i#tenta care
enereaza normele $iecarei ramuri de drept% 3orma juridic: e#te o reul: de conduit: eneral:"
imper#onal: ;i o'liatorie" care e&prim: voin<a electoratului reprezentat de oranul lei#lativ"
reul: av>nd ca #cop a#iurarea ordinii #ociale ;i care poate $i adu#: la =ndeplinire pe cale
#tatal:" la nevoie prin con#tr>nere% E#te" deci" vor'a" de o reul: de conduit: ce #ta'ile;te
comportamentul de urmat =n raporturile dintre oameni ori =n raporturile dintre ace;tia ;i
#ocietate% Izvorul material al normelor juridice =l reprezint: condi<iile de via<:" materiale ;i
e$ective% Izvorul $ormal al normelor juridice e#te $ormat din modul ;i procedura de adoptare #au
de #anc<ionare a leilor% Izvoarele lei#la<iei unui #tat cuprind! actele normative juridice"
cutumele
-o'iceiurile juridice) ;i contractele% Izvoarele concrete ale drepturilor #u'iective #unt $aptele
juridice% ,ce#tea e&i#ta de cand e&i#ta reula juridica" adica deodata cu #ocietatea% +ivilizatia
ar2aica" civilizatiile ulterioare au avut o componenta inevita'ila. aceea juridica% Intr.adevar" nu
putem omite ca #i cutuma" in eala ma#ura cu norma lei#lata" lea de $apte con#ecinte juridice
#i" prin urmare" determina drepturi #u'iective #i o'liatii% Izvoarele $ormale ale dreptului impu#e
de evolutia i#torica a $enomenului juridic #unt! o'iceiul juridic -cutuma) " juri#prudenta -practica
judiciara) " doctrina -literatura de #pecialitate) " contractul normativ " leea #au alt act
normativ #u'ordonat leii%
?6% +la#i$icarea drepturilor #u'iective
Drepturile #u'iective #e cla#i$ica in $unctie de mai multe criterii% ,#t$el" in $unctie de
opoza'ilitatea lor #e di#tin drepturile #u'iective a'#olute #i relative% In $unctie de corelatia
dintre ele avem drepturi #u'iective principale #i acce#orii% In $unctie de radul de certitudine
con$erit titularilor dreptul #u'iectiv #e imparte in drept #u'iectiv pur #i #implu #i drept #u'iectiv
a$ectat de modalitati% In cele din urma" cea mai importanta cla#i$icare a drepturilor #u'iective
e#te in $unctie de valoarea pecuniara a ace#tora% ,ici #e di#tin dreptul patrimonial #i dreptul
nepatrimonial% Drepturile #u'iective nepatrimoniale nu pot $i evaluate pecuniar" de#i pot antrena
con#ecinte pecuniare% In acea#ta cateorie intra drepturile $amilial" drepturile per#onalitatii"
drepturile re$eritoare la identi$icarea per#oanei $izice -dreptul la nume" domiciliu)" drepturile
morale de autor a#upra creatiei intelectuale% Drepturile #u'iective patrimonoale #unt acelea al
caror continut are o valoare pecuniara% La randul lor" ace#tea #e impart in drepturi reale #i
drepturi de creanta%
?7% Drepturi patrimoniale #i drepturi nepatrimoniale
Drepturile patrimoniale. patrimoniul reprezinta an#am'lul drepturilor #i datoriilor evalua'ile in
'ani" care apartin unei per#onae $izice #au juridice% Prin urmare" nu intra in patrimonial unei
per#oane drepturile #u'iective civile nepatrimoniale" drepturile politice #i li'ertatile ace#teia"
deoarece nu au valoare pecuniara% Orice per#oana are un patrimoniu% ,cea#ta tra#atura
de#emneaza $aptul ca numai per#oanele $izice #i juridice pot avea un patrimoniu" deoarece
numai per#oanele pot avea drepturi #i o'liatii% In cadrul drepturilor patrimoniale tre'uie $acuta
di#tinctia intre drepturi reale #i drepturi de creanta% Dreptul real -iu# in re) e#te acel drept
#u'iectiv patrimonial in temeiul caruia titularul #au i#i poate e&ercita preroativele a#upra unui
lucru in mod direct #i nemijlocit" $ara concur#ul altei per#oane% Dreptul de creanta -iu# ad
per#onam) e#te acel drept #u'iectiv patrimonial in temeiul caruia #u'iectul active" numit creditor"
poate pretinde #u'iectului pa#iv" numit de'itor" #a dea" #a $aca #au #a nu $aca ceva" #u'
#anctiunea con#tranerii de catre #tat% o'iectul drepturilor patrimoniale e#te reprezentat de
'unuri%
Drepturile nepatrimoniale. drept #u'iectiv $ara continut economic" #tran# leat de per#oana
omului #i care" ca atare" e#te a'#olut" ne#u#cepti'il de a $i cedat prin act juridic ori tran#mi# prin
mo#tenire #au e&ercitat prin reprezentare% In a$ara cazurilor cand leea ar di#pune alt$el" dreptul
la actiune pentru valori$icarea in ju#titie a dreptului per#onal nepatrimonial e#te impre#cripti'il%
)unt drepturi per#onale nepatrimoniale dreptul la viata" #anatate #i interitate corporala" la
nume" p#eudonim #au denumire" la onoare" la reputatie" dreptul per#onal nepatrimonial de autor
al unei opere #tiinti$ice" arti#tice ori literare" de inventator etc% Drepturile per#onale
nepatrimoniale #unt ocrotite de lee prin mijloace #peci$ice% +el care a $o#t lezat in a#emenea
drepturi poate cere in#tantei #a o'lie pe autorul $aptei #avar#ite $ara drept #a indeplinea#ca
orice ma#uri #ocotite nece#are de catre in#tanta" #pre a ajune la re#ta'ilirea dreptului atin#%
??% Drepturi a'#olute #i drepturi relative
,cea#t: cla#i$icare e#te =ntemeiat: pe criteriul #$erei per#oanelor care =;i a#um: o'lia<iile ;i al
radului de opoza'ilitate a drepturilor%
1% Dreptul #u'iectiv civil a'#olut e#te dreptul =n virtutea c:ruia titularul poate avea o anumit:
conduit: ;i poate cere tuturor celorlalte per#oane #: nu aduc: cu nimic atinere dreptului #:u
-e&%! dreptul la via<:" dreptul de proprietate" dreptul la nume) ;i are urm:toarele caractere!
. #u'iectul activ poate $i o o per#oan: #au mai multe per#oane determinate" =n timp ce #u'iectul
pa#iv e#te nedeterminat =n momentul #ta'ilirii raportului juridic -$iind vor'a de#pre toate celelalte
per#oane)" el individualiz>ndu.#e =n momentul =n care dreptul a'#olut e#te =nc:lcat0
. dreptul a'#olut poate $i invocat $a<: de toate celelalte per#oane" opoza'ilitate numit: era
omne#0
. o'lia<ia corelativ: a #u'iectului pa#iv" con#tituit din toate celelalte per#oane" e#te o o'lia<ie
eneral: de a'<inere" re#pectiv de a nu $ace nimic care #:.l =mpiedice pe titular =n e&ercitarea
dreptului #:u%
(% Dreptul #u'iectiv civil relativ e#te dreptul =n virtutea c:ruia titularul . #u'iectul activ poate
pretinde #u'iectului pa#iv o conduit: determinat: . #: dea" #: $ac: #au #: nu $ac: ceva -e&%!
drepturile care izvor:#c din contractele civile) ;i are urm:toarele caractere!
. e#te opoza'il doar p:r<ilor participante ;i #ucce#orilor lor" opoza'ilitate numit: inter parte#%
. o'lia<ia corelativ: a #u'iectului pa#iv di$er: de la un raport juridic la altul ;i poate con#ta"
dup: caz" =ntr.o ac<iune -a da #au a $ace) #au =ntr.o inac<iune -a nu $ace ceva)%
?@% Drepturi reale #i drepturi de creanta
In componenta patrimoniului intra drepturi reale #i drepturi de creanta%
Dreptul real e#te acel drept #u'iectiv in virtutea caruia titularul #au poat #a.#i e&ercite
atri'utele a#upra unui lucru determinat $ara a $i nece#ara interventia altei per#oane" in mod
direct #i nemijlocit%
Denumirea de drepturi /reale/ vine din lim'a latin: de la cuv>ntul re -lucru)% Drepturile reale
#unt!
dreptul de proprietate0
dreptul de #uper$icie0
dreptul de uzu$ruct0
dreptul de uz0
dreptul de #ervitute0
dreptul de admini#trare0
dreptul de conce#iune0
dreptul de $olo#inta0
alte drepturi reale recuno#cute de lee0
drepturile reale de arantiilor%
Dreptul de creanta e#te dreptul #u'iectiv in temeiul caruia #u'iectul activ numit creditor"
poate pretinde unui #u'iect pa#iv determinat numit de'itor" #a dea" #a $aca #au #a nu $aca%
Drepturile de creanta mai #unt numite #i drepturi per#onale" intrucat poarta o'liatii a#upra unei
anumite per#oane care e#te de'itorul%
Intre cele doua drepturi e&i#ta importante deo#e'iri% Drepturile reale #unt limitate ca numar in#a
drepturile de creanta #unt nelimitate" in cazul dreptului real #u'iectul pa#iv e#te nedeterminat pe
cand in cazul dreptului de creanta e#te cunoa#cut cel caruia ii revine o'liatia -de'itorul)" etc%
?A% Drepturile $undamentale #i drepturile omului
+uv>ntul PdreptK deriv: din latine#cul XdirectusK" ceea ce =n#eamn: linie dreapt:" ril:" drept%
+ore#pondentul per$ect identic al termenului e#te XjusK . drept" dreptate" licit% Drepturile
omului #unt /de o'icei =n ele#e ca drepturi inaliena'ile $undamentale la care o per#oan: are =n
mod inerent dreptul pur i #implu pentru c: el #au ea e#te o $iin a uman:%/ Drepturile omului
#unt a#t$el con#iderate ca $iind univer#ale -#e aplic: pe#te tot) i ealitare -aceea i pentru to i)%
,ce#te drepturi pot e&i#ta ca drepturi naturale #au ca drepturi leale% ,#t$el" putem a$irma ca
drepturile $undamentale $ac parte din drepturile omului% Drepturile $undamentale #unt acele
drepturi #u'iective ale cetatenilor" e#entiale pentru viata" li'ertatea #i demnitatea ace#tora"
indi#pen#a'ile pentru li'era dezvoltare a per#onalitatii umane" drepturi #ta'ilite prin +on#titutie
#i arantate prin +on#titutie #i lei% ,#t$el" o prima cateorie de drepturi $undamentale va
cuprinde acele drepturi care au drept o'iect ocrotirea per#oanei umane #i a vietii ei private $ata
de orice ame#tec din a$ara% Din acea#ta cateorie $ac parte urmatoarele drepturi! dreptul la viata
#i la interitate $izica #i p#i2ica" li'era circulatie" inviola'ilitatea domiciliului #i re#edintei" #ecretul
core#pondentei #i a celorlalte mijloace de comunicare" li'ertatea con#tiintei" dreptul la
in$ormatie% O a doua cateorie de drepturi $undamentale are drept o'iect a#iurarea dezvoltarii
materiale #au culturale a cetatenilor motiv pentru care ace#tea #unt cuprin#e #u' denumirea de
drepturi #ocial.economice% 8ac parte din acea#ta cateorie urmatoarele drepturi! dreptul la
munca" dreptul la ocrotirea #anatatii" dreptul la reva dreptul la proprietatea privata" dreptul de
mo#tenire" dreptul la invatatura" dreptul celui vatamat intr.un drept al #au de o autoritate pu'lica"
li'erul acce# la ju#titie% +ea de a treia cateorie de drepturi $undamentale are ca o'iect e&clu#iv
a#iurarea participarii cetatenilor la conducerea #tatului" cum ar $i! dreptul de a alee #i de a $i
ale# in oranele reprezentative locale #au nationale" de a vota in cadrul re$erendumurilor" etc%
Datorita #peci$icului" ace#te drepturi con#tituie o cateorie di#tincta de li'ertatile individuale #i
de drepturile #ocial.economice" careia i #.a dat denumirea de drepturi politice% , patra cateorie
de drepturi $undamentale #e caracterizeaza prin $aptul ca pot $i e&ercitate de cetateni" la
aleerea lor" atat in vederea participarii lor la conducerea de #tat" cat #i in #copul a#iurarii
dezvoltarii lor materiale #au culturale% In acea#ta cateorie intra urmatoarele drepturi! li'ertatea
de e&primare" li'ertatea cultelor" li'ertatea intrunirilor" dreptul de a#ociere" dreptul de petitionare%
Datorita caracterului comple& al o'iectului lor" ace#tor drepturi li #.a dat denumirea de drepturi
#ocial.politice%
?B% Drepturile #u'iective in #i#temul de drept
Orice civilizatie #e $undamenteaza pe drept! Pu'i #ocieta#" i'i ju#%K Dreptul are $unctia de a
relementa activitatea umana #i de a in#titui #i oraniza #ocietatea" a#iurand ju#titia" li'ertatea"
pacea" pro#peritatea ace#teia% Prin X#i#temK" =n eneral" =n<eleem un an#am'lu de elemente
leate =ntre ele" av>nd ceva comun" care le armonizeaz: ;i con#tituie un tot unitar% 8iecare #tat
are propriul #au #i#tem de drept #i propriile in#titutii juridice% ,ce#tea depind de i#toria" civilizatia
#i cultura $iecarui #tat% )i#temul de drept reprezinta an#am'lul normelor juridice" leate intre ele
#i rupate pe ramuri #i in#titutii juridice% In conte&tul analiz:rii conceptului de drept #u'iectiv" un
loc #i un rol major revine titularului dreptului #u'iectiv" #u'iect de drept activ #au pa#iv" =ntruc>t
no<iunea de drept #u'iectiv e#te in#epara'il: de cea a #u'iectului de drept% XIdeea drepturilor
#u'iective nu =;i :#e;te loc =ntr.un #i#tem juridic dec>t intermediat: prin conceptul de per#oana
juridic: care o determin: ca atareK% Dreptul #u'iectiv deriva din dreptul natural" e&i#ta #i #e
mani$e#ta in a$ara dreptului pozitiv0 coe&i#ta in cadrul #i#temului dreptului pozitiv creat #i
#anctionat de catre )tat% , concepe dreptul #u'iectiv doar in #$era inc2i#a a normei juridice a
dreptului pozitiv in#eamna a opri evolutia #piritului #i a dezvoltarii materiale a #ocietatii care ar
adopta acea#ta conceptie% In concluzie putem a$irma ca dreptul #u'iectiv reprezinta o ramura
importanta a #i#temului de drept%
@D% ,'uzul de drept
,'uzul de drept . +on#ta =n e&ercitarea unui drept #u'iectiv cu rea.credinta #i contrar #copului
#au economic #i #ocial" e&ercitare care e#te de natura #a cauzeze unei alte per#oane un
inconvenient #au un prejudiciu% Doctrinar #i juri#prudential #.au promovat urmatoarele moduri
de #anctionare a a'uzului de drept%
1) Re$uzul oranului juri#dictional de a acorda ocrotire dreptului e&ercitat a'uziv" =n #ituatia =n
care per#oana care #e $ace vinovata de e&ercitarea a'uziva a dreptului e#te aceea care #e
adre#eaza oranului juri#dictional%
() Interzicerea e&ercitarii pe mai departe a dreptului care a $o#t e&ercitat a'uziv%
4) O'liatia la plata de daune materiale #au morale a celui ce #i.a e&ercitat a'uziv dreptul"
atunci c>nd rezultatul ace#tui e&ercitiu #.a concretizat =ntr.o dauna materiala #au morala%
Ln e#en<:" e&ercitarea unui drept va $i con#iderat: a'uziv: atunci c>nd dreptul nu e#te utilizat =n
vederea realiz:rii $inalit:<ii #ale" ci cu inten<ia de a v:t:ma o alt: per#oan: #au contrar 'unei.
credin<e% O modi$icare #u'#tan<ial: adu#: de 3oul +od +ivil -X3++K)" cu impact a#upra
viitoarelor #olu<ii juri#pruden<iale" con#t: =n codi$icarea doctrinei ;i a juri#pruden<ei cu privire la
a'uzul de drept% ,'uzului de drept =i e#te" a#t$el" con#acrat: o relementare e&pre#:! pe de o
parte" art% 17 din 3++ -Xniciun drept nu poate $i e&ercitat =n #copul de a v:t:ma #au p:u'i pe
altul ori =ntr.un mod e&ce#iv ;i nerezona'il" contrar 'unei.credin<eK)" pe de alt: parte" art% 1474
din 3++ -Xcel care cauzeaz: un prejudiciu prin c2iar e&erci<iul drepturilor #ale nu e#te o'liat
#:.l repare" cu e&cep<ia cazului =n care ace#ta e#te e&ercitat a'uzivK)% Ln ace#t #en#" de pild:"
punerea =n e&ecutare #ilit: a unei 2ot:r>ri judec:tore;ti e&ecutorii nu con#tituie un a'uz de
drept! neminem laedit Hui #uo jure utitur -cel ce uzeaz: de dreptul #:u nu lezeaz:)%
@1% 8apta juridica. un concept teoretic
Lntre normele de drept ;i $aptele #ociale e&i#t: rela<ii comple&e% Dreptul #e na;te cel pu<in =n
parte din $apte ;i totodat: #e aplic: ace#tora% 8apta juridica e#te imprejurarea care determina
aparitia" modi$icarea #au #tinerea unor raporturi juridice" precum #i na#terea" modi$icarea #au
#tinerea unor drepturi #u'iective #au o'liatii% 3u orice =mprejurare din natur: #au din via<a
#ocial: e#te $apt juridic" ci numai acele =mprejur:ri de e&i#ten<a c:rora normele de drept lea:
con#ecin<e juridice% In #en# lar" prin $apte juridice #e intele atat actiunile omene#ti #avar#ite cu
intentia #au $ara intentia de a produce e$ecte juridice" cat #i evenimentele" adica $aptele
naturale% In #en# re#tran#" prin $apte juridice #e intele numai actiunile omene#ti #avar#ite $ara
intentia de a produce e$ecte juridice" dar care e$ecte #e produc in puterea leii" precum #i
evenimentele" care #unt imprejurari care #e produc independent de vointa omului dar de care
leea civila leaa anumite con#ecinte juridice%
@(% +la#i$icarea $aptelor juridice
Ln $unc<ie de criteriul voli<ional al producerii lor" $aptele juridice #e cla#i$ic: =n!
a) evenimente* b) ac(iuni.
Evenimentele sunt acele +mprejur$ri care nu depind de voin(a omului, dar
alec$ror rezultate conduc la na,terea sau modi%icarea unor raporturi juridice.
Ln acea#t: cateorie #e includ $enomenele naturale - calamit:<ile )" na;terea" moartea" etc%3u
orice eveniment produce e$ecte juridice% Leiuitorul a #elec<ionat doar unnum:r limitat de
=mprejur:ri" ;i anume pe cele care prin con#ecin<ele ce le produc au le:tur:cu ordinea
juridic:%,c<iunile
sunt mani%est$ri de voin($ ale oamenilor care produc e%ecte juridice - nasc, modi%ic$ sau sting
raporturi juridice - ca urmare a reglement$rii lor prin norme de drept.
,c<iunile #unt!
a) licite - #unt actele oamenilor #:v>r;ite cu re#pectarea ;i =n con$ormitate cucerin<ele normelor
juridice0
b) ilicite - #unt acele acte ale oamenilor prin care #e =ncalc: prevederile normelor juridice%
@4% 8aptele juridice licite. relementare" de$initie" e&emple
8aptele juridice licite #unt cele prin producerea carora nu #unt =ncalcate prevederile leale% Ln
cateoria $aptelor juridice licite #unt cuprin#e! e#tiunea de a$aceri" plata lucrului nedatorat #i
=m'oatirea $ara ju#ta cauza% Ge#tiunea de a$aceri reprezinta o operatiune ce con#ta =n
interventia unei per#oane prin $apta #a voluntara #i unilaterala" =n intere#ul unei alte per#oane"
$ara ca =ntre cei doi #a e&i#te un contract de mandat% Per#oana care intervine #e
nume#te gerant,
iar per#oana pentru care #e actioneaza #e nume#te erat% De e&emplu proprietarul unui
apartament e#te plecat in concediu #i la intoarcere a#e#te reparata de catre un vecin o
#tricaciune ivita in lip#a lui% Vecinul #au a intervenit $ara #a $i primit mandate pt a o $ace0
interventia #a e#te din proprie initiative #i are ca rezultat diminuarea prejudiciilor pe care
altmiteri proprietarul apartamentului le.ar $i #u$erit% Plata lucrului nedatorat. potrivit +odului +ivil"
orice plata pre#upune o datorie% +eea ce #.a platit $ara #a $ie credit e#te #upu# PrepetitiuniiK
-adica re#tituirii)% Plata lucrului nedatorat pre#upune e&i#tenta a doua parti! o parte care
e$ectueaza plata" denumita solvens #i o parte care o accepta" denumita accipiens% Im'oatirea
$ara iu#ta cauza. ace#ta e#te un $apt juridic licit prin care
patrimoniul unei persoane este marit pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane %ara ca
pentru aceasta sa e#iste un temei juridic% Un e&emplu cla#ic de im'oatire $ara ju#t temei a#im
in cazul im'unatatirilor $acute de locatarul -c2iria#ul) unui imo'il% ,ce#te im'unatatiri pot avea
drept con#ecinta cre#terea valorii imo'ilului in $avoarea proprietarului -locatorului) ace#tuia%
+re#terea valorii reprezinta o marire a patrimoniului locatorului pe #eama diminuarii
patrimoniului locatarului%
@6% 8aptele juridice ilicite
8apta juridica ilicita e#te o actiune ori inactiune a unei per#oane $izice" #au juridice" prin care #e
incalca o norma de conduita o'liatorie% )e poate prezenta #u' $orma!
a% comi#iva" atunci cand autorul $aptei incalca o norma e&pre#a care interzice actiunea
#avar#ita" de e&emplu" in#u#irea 'unului a#it" conducerea autoturi#mului $ara permi#"
di#truerea #au deradarea 'unurilor apartinand altor per#oane etc%0
'% omi#iva" atunci cand per#oana $izica #au juridica nu indepline#te o actiune pe care o impune
norma leala" de e&emplu" nedeclararea unor 'unuri" nedenuntarea unor in$ractiuni etc%
In raport cu natura #peci$ica a relatiilor #ociale" care #unt ocrotite prin normele leale" #i cu
pericolul ei #ocial" $apta ilicita poate $i delict civil" a'atere di#ciplinara" contraventie" a'atere de
la normele de convietuire #ociala #au in$ractiune% +a atare" ea con#tituie o conditie nece#ara a
ra#punderii juridice in di$eritele ei $orme% Prin urmare" #avar#irea unei $apte juridice ilicite
conduce la ceea ce #e nume#te ra#punderea civila delictuala%
@7% 8apta juridica ilicita #i #i#temul dreptului
De$% $apta juridicaW Pe planul teoriei enerale a dreptului" no<iunea de $apt: ilicit: are o #$er:
lar: cuprinz>nd orice a'atere de la normele leale" c2iar dac: a'aterea nu #e r:#$r>ne direct
#i nemijlocit a#upra prejudicierii unui anume drept #u'iectiv" =ntruc>t prin acea#t: =nc:lcare #e
aduce atinere intere#elor majore ale indivizilor" c:rora leea nu le d: e&pre#ie ;i ocrotire% Ln
drept" iliceitatea e#te o no<iune controver#at:" $iind a#ociat: uneori culpei" vinov:<iei" iar alteori
prejudiciului" #u#<in>ndu.#e c: e&i#ten<a culpei $ace #: #e prezume caracterul ilicit al $aptei #au
c: #implul $apt al cauz:rii pau'ei ar $i ilicit% Ln doctrina noa#tr:" #.a #tatuat c: $apta ilicit: nu
e#te a'#or'it: de daun: ;i nici nu #e identi$ic: cu ea" dauna $iind tocmai rezultatul $aptei% In
doctrina cla#ic: #.a #pu# c: o iliceitate #impl: nu e#te =nde#tul:toare pentru a con#titui o
re;eal: eneratoare de r:#pundere" nedreptatea" ilicitul tre'uind #: $ie con;tiente% )e $:cea
a#t$el di#tinc<ie =ntre re;eal: ;i iliceitate" =ntre caracterul ;i caracterul vinovat al conduitei
umane% Ln dreptul erman" codul civil pretinde =n ace#t conte&t" pentru na;terea r:#punderii
civile! un act potrivnic dreptului - rec2t#Gidri) care" =n acela;i timp" #: con#tituie o re;eala
-ver#c2ulden)% P%#% aici te.am luat putin cu ermana dar cred ca o #a $ie impre#ionata daca ii
#criem a#a cv ) Doctrina noa#tr: a de$init re;eala ca $iind P atitudinea p#i2ic: a autorului
$aptei ilicite $a<: de acea#t: $apt: ;i de rezultatul ei%
@?% 8apta ilicita #i $apta neleala% +are dintre ele atrae imputarea ra#punderii9
ILI+IT . interzi# de lee" care incalca anumite di#pozitii #au reuli de conduita prevazute de
lee%
3ELEG,L. care nu #e $ace =n temeiul unei lei" care nu e#te prev:zut de lee%
8aptele juridice civile ilicite #unt acelea care con#tau in actiuni #au inactiuni" #avar#ite de o
per#oana cu di#cernamant" prin care #e incalca o'liatia de a re#pecta reulile de conduita
impu#e de lee #au o'iceiul locului #i cea de a nu adduce atinere drepturilor #au intere#elor
leitime ale altor per#oane% 8apta ilicita e#te izvor al ra#punderii civile delictuale numai daca
intra in #$era ilicitului civil" a cauzat altuia un prejudiciu #i a $o#t #avar#ita cu vinovatie% Deci daca
$apta ilicita intra in #$era ilicitului penal" intrunind elementele con#titutive ale unei in$ractiuni"
atunci antreneaza ra#punderea penala%
Ln $unc<ie de ravitatea pericolului #ocial" leea =mparte $aptele ileale =n dou: cateorii!
contraven<ii ;i in$rac<iuni% +ontraven<ia e#te $apta #:v>r;it: cu vinov:<ie care prezint: un pericol
#ocial mai redu# dec>t in$rac<iunea ;i e#te prev:zut: ;i #anc<ionat: e&pre# prin acte normative%
)anc<iunile aplicate $:ptuitorului =n cazul #:v>r;irii unei contraven<ii #unt!
T averti#mentul0
T amenda contraven<ional:0
T pre#tarea unei activit:<i =n $olo#ul comunit:<ii%
In$ractiunea e#te $apta care prezinta pericol #ocial" e #avar#ita cu vinovatie #i e prevazuta de
leea penala% ,tat $apta ilicita cat #i $apta neleala contravin leii iar ace#t lucru atrae
imputarea ra#punderii%
@@% Di#tinctia intre $apte juridice #i acte juridice
8aptul juridic e#te un eveniment #au $apta voluntara care determina na#terea" modi$icarea #au
#tinerea unor raporturi juridice" re#pectiv a drepturilor #i o'liatiilor din continutul ace#tora%
8aptele juridice #e impart in doua cateorii!
a% Prima cateorie e#te $ormata din evenimentele #au imprejurarile care #e produc independent
de vointa omului #i carora leea le atri'uie e$ecte juridice" de e&emplu na#terea" moartea etc%
'% +e de a doua cateorie de $apte juridice o con#tituie $aptele voluntare% La randul lor" unele din
ace#tea #unt #avar#ite $ara intentia de a produce e$ecte juridice" dar ace#tea #e realizeaza
totu#i" intrucat ele #unt prevazute de lee% De e&emplu" $aptele ilicite enereaza ra#punderea
juridica% ,lte $apte voluntare #unt #avar#ite cu intentia de a produce e$ecte juridice #i" in eneral"
au caracter licit% Ele poarta denumirea de acte juridice% 8aptele juridice con#tituie izvorul
principal al raporturilor juridice% ,ctele juridice in#a au o multitudine de criterii de cla#i$icare%
Intr.un prim #en#" actul juridic civil . de#emneaza tocmai mani$e#tarea de vointa cu intentia de a
produce e$ecte juridice civile . pentru ace#t #en# #e utilizeaza $ormula neotium juri# . adica
operatiune juridica% In al doilea #en# . #e de#emneaza in#cri#ul con#tatator al mani$e#tarii de
vointa" adica #uportul material% Pentru ace#t al doilea #en#" #e $olo#e#te $ormula de
in#trumentum pro'ationi# -adica in#cri#ul autentic #au #u' #emnatura privata)%
@A% +la#i$icarea actelor juridice
In circuitul civil #e intalne#c nenumarate #i diver#e acte juridice" de aceea e#te nece#ar ca ele
#a $ie cla#i$icate dupa anumite criterii in cateorii de acte juridice%
a) in raport de numarul partilor actele juridice #e impart in unilaterale" 'ilaterale #i multilaterale
') in raport de #copul urmarit de parti la inc2eierea lor" actele juridice #e divid in acte cu titlu
onero# #i acte cu titlu ratuit% La randul lor cele de tip cu titlu onero# #e #u'divid in acte
comutative #i aleatorii" iar cele cu titlu ratuit #e #u'divid in li'ertati #i acte dezintere#ate0
c) in raport de e$ectele produ#e" #e di#tin! acte con#titutive" tran#lative #i declarative
d) in raport de importanta lor $ata de un 'un #au un patrimoniu" actele juridice #e impart in acte
de con#ervare" de admini#trare" de di#pozitie0
e) in raport de continutul lor actele juridice #e divid in! patrimoniale #i nepartimoniale%
$) in raport de modul de inc2eiere #e deo#e'e#c acte con#en#ulae" #olemne" reale
) in raport de momentul cand iti produc e$ectele" #e di#tin acte intre vii -inter vivo#) #i acte
pentru cauze de moarte -morti# cau#a)
2) in raport de rolul vointei partilor in #ta'ilirea continutului actelor juridice" #e deo#e'e#c acte
#u'iective #i acte conditie
i) in raport de inten#itatea #i #iuranta o$erita titularilor de drepturi" #e di#tin acte pure #i #imple
#i acte a$ectate de modalitati
j) in raport de leatura dintre ele" actele juridice #e divid in principalele #i acce#orii
Q) in raport de leatura lor cu cauza" actele #unt cauzale #i a'#tracte
l) in raport de modul cum pot $i inc2eiate #e deo#e'e#c acte #trict per#onale #i acte inc2eiate
prin reprezentare
m) in raport de relementarea lor" actele juridice #e impart in acte numite -tipice) #i nenumite
-atipice)
n) in raport de modul lor de e&ecutare #e di#tin! acte cu e&ecutare dintr.o data #i acte cu
e&ecutare #ucce#iva
@B% , zi# pro$a #a nu il mai $acem pt% ca nu e 'ine $ormulat
AD% Raportul juridic. un concept teoretic
De$initie !
.ste un raport reglementat de norma de drept, raport in care subiectii umani sau partile se
mani%esta ca titulare de drepturi si obligatii prin e#ercitarea carora se realizeaza %inalitatea
normei, al carei respectare este asigurata ori prin vointa partilor,ori prin %orta coercitiva a
statului. In realitatea e#istentei sale raportul juridic e#ista numai ca raport juridic concret/ civil,
penal, administrativ, de dreptul muncii, %inanciar,de dreptul %amiliei, etc.
Tre'uie #u'liniat $aptul ca" nu orice raport #au relatie #ociala e#te #i una juridica" #unt juridice nu
mai acele raporturi #au relatii care #unt cuprin#e in #$era unor relementari ale dreptului% ,#adar
prin cuprinderea ace#tora in prevederile unor norme dedrept" relatiile #au raporturile #ociale
do'ande#c un contur #peci$ic" devenind mai apoi unPraport juridicK%In concluzie" raportul juridic
e#te un raport #au o relatie #ociala relementata prinnorma juridica%
Intre norma juridica #i raportul juridic pot e&i#ta 4 #ituatii de determinare" #i anume!
a) J norma judica poate tran#$orma raporturile #ociale nejuridice in raporturi juridice0
') Jpoate creea un raport juridic a carui aparitie nu a $o#t una #pontana in viata#ociala decat in
virtutea aparitiei #i a prevederii normei juridice - ace#t lucru e#tevala'il in cadrul raporturilor de
drept admini#trative #i $inanciar)0
c) Jnu creeaza in mod direct anumite rapoarte juridice" 'a mai mult" unele normeimpiedica
aparitia unor noi raporturi juridice%
A1% Utilitatea conceptului teoretic de raport juridic
Raporturile juridice #unt inainte de toate raporturi #ociale" in care oameni intra in vederea
inde#tularii tre'uintelor lor variate" raporturi de cooperare #i coe&i#tenta% Dupa cum #e poate
o'#erva din de$initie" raportul juridic e#te #ocial #i volitional%
Premi#ele raportului juridic
Pentru e&i#tenta #i de#$a#urarea unui raport juridic e#te nevoie de prezenta unor conditii #i
anume!
. norma juridica
. #u'iectele de drept . premi#e enerale #au a'#tracte
. $aptele juridice . premi#a #peciala #au concreta
Potrivit lui Sel#en" dreptul #e poate andi #i $ara raport juridic% Raportul juridic in#a a $o#t $olo#it
inca din epoca romana% Potrivit dreptului roman" o'liatia e#te o leatura juridica0 ace#t lucru #e
$olo#ea in locul raportului juridic in domeniul contractual% Raportul juridic #e a#e#te deja in
multe lei" e#te $olo#it deci de leiuitor #i a aparut #i in 3oul +od +ivil% ,ce#t concept e#te util
deoarece #impli$ica! arata clar #u'iectele de drept" conduita" drepturile #i o'liatiile lor%
A(% Elementele unei relatii juridice
Relatia juridica implica o #erie de elemente cum ar $i! #u'iectele" continutul #i o'iectul raportului
juridic% )u'iectele #unt per#oanele $izice #au juridice" continutul e#te alcatuit din drepturile #i
o'liatiile #u'iectelor de drept iar o parte a doctrinei din tara noa#tra apreciaza ca o'iectul
raportului juridic con#ta in conduita #u'iectelor de drept" adica actiunea #au inactiunea la care
#e re$era drepturile #i o'liatiile lor% Dupa cum am a$irmat mai #u#" #u'iectele de drept #unt
titularii drepturilor #u'iective" per#oanele $izice #au juridice% Per#oana $izica e#te omul" privit in
individualitatea #a" ca titular de drepturi #i o'liatii% Per#oana juridica reprezinta o $orma de
oranizare de #ine #tatatoare" dotata cu un patrimoniu propriu" a$ectat realizarii unui anumit
#cop licit #i moral" in acord cu intere#ul eneral% Drepturile ;i o'lia<iile #u'iectelor raportului
de drept civil #unt #u#cepti'ile de diver#e cla#i$ic:ri =n $unc<ie de anumite criterii% Una dintre cele
mai importante cla#i$ic:ri e#te =n drepturi ;i o'lia<ii patrimoniale ;i drepturi ;i o'lia<ii
nepatrimoniale% Drepturile ;i o'lia<iile patrimoniale #unt acelea care pot $i evaluate =n 'ani" =n
timp ce drepturile ;i o'lia<iile nepatrimoniale #unt lip#ite de valoare economic: ;i prin urmare
nu pot $i evaluate pecuniar% Rolul o'liatiilor =n viata juridica e#te determinat de $aptul ca ele
#tau la 'aza oricarui raport de drept" $iind =nt>lnite =n toate materiile dreptului%
A4% )u'iectele de drept. de$initie
Dreptul relementeaza viata oamenilor #i activitatea ace#tora% Omul e#te in central activitatii de
relementare a relatiilor #ociale% )u'iectele de drept #unt titularii drepturilor #u'iective adica
per#oanele%
E&i#t: dou: cateorii de #u'iecte de drept civil!
. per#oanele $izice0
. per#oanele juridice -numite uneori ;i per#oane morale)%
Prin per#oan: $izic: #e de#emneaz: omul" privit ca titular de drepturi #u'iective civile ;i o'lia<ii
civile%
Prin per#oan: juridic: #e de#emneaz: entitatea care" =ndeplinind condi<iile prev:zute de lee"
e#te titular: de drepturi ;i o'lia<ii%
Pentru a avea calitatea de per#oan: juridic:" entitatea tre'uie #: =ntrunea#c: urm:toarele
cerin<e -prev:zute de art% 1A@ +%civ%)" cumulativ!
. #: ai': o oranizare de #ine #t:t:toare0
. #: ai': un patrimoniu propriu0
. #: ai': un #cop determinat%
Per#onalitatea juridica e#te aptitudinea a'#tracta #i enerala de a $i #u'iect de drept% ,cea#ta
e#te ata#ata de $iinta umana #i de aceea poate $i ata#ata oricarei entitati a'#tracte - #ocietate
civila #au comerciala" a#ociatie" colectivitate" in#titutie pu'lica" etc% )% Per#onalitatea juridica
a#iura protectia per#oanelor prin #ta'ilirea reulilor de do'andire #i e&ercitare a drepturilor
#u'iective%
A6% Per#oana $izica #i per#oana juridica
Termenul de per#oan: vine din latine#cul per#ona" care ar deriva din rece#cul pro#opon care a
=n#emnat" pe r>nd" =n teatrul rec din ,ntic2itate" ma#ca actorului" rolul ace#tuia" actorul =n#u i"
pentru ca" ie ind din incinta teatrului" #: #e eneralizeze a#upra omului%
Din punct de vedere juridic #e $ace o di#tinc ie =ntre persoana %izic$ i persoana juridic$%
Persoana %izic$ e#te #u'iectul individual de drept" adic: omul" privit ca titular de drepturi i
o'lia ii civile% Ln anumite condi ii" per#oana $izic: #e con#ider: Xper#oan: impoza'il:K din punct
de vedere al TV,%
Persoana juridic$ -#au persoana moral$) reprezint: un #u'iect colectiv de drept" adic: un
colectiv de oameni" care" re#pect>nd cerin ele leale de $ond i de $orm: pentru con#tituirea #a"
e#te titular de drepturi #u'iective i o'lia ii civile% Per#oan: juridic: e#te orice oraniza ie care
are o oranizare de #ine #t:t:toare i un patrimoniu propriu a$ectat realiz:rii unui anume #cop =n
acord cu intere#ul o' te#c% Per#oana juridic: #e mai de$ine te i ca un colectiv de oameni
av>nd o #tructur: oranizatoric: 'ine determinat: cu un patrimoniu propriu i di#tinct precum i
un o'iect de activitate concordant cu normele leale% O per#oan: juridic: e#te o oraniza ie cu
patrimoniu propriu i admini#tra ie de #ine #t:t:toare" care #e 'ucur: de capacitatea de a avea
drepturi i o'lia ii%
A7% Elementele per#oanei juridice
Pentru a putea $i o per#oan: juridic:" o colectivitate uman: tre'uie #: =ndeplinea#c: trei condi<ii
e#en<iale .indi#pen#a'ile ;i #u$iciente. care #e con#tituie =n tot at>tea elemente con#titutive ale
per#onalit:<ii juridice0 ace#tea #unt urm:toarele!
Y oranizare de #ine #t:t:toare
Y un patrimoniu propriu" di#tinct
Y un #cop determinat ;i licit%
Toate ace#te condi<ii #e cer a $i =ntrunite cumulativ% Lip#a oric:reia dintre ele atrae" =n
principiu" impo#i'ilitatea recunoa;terii per#onalit:<ii juridice%
Pentru ca un colectiv de oameni #: poat: $i privit ;i #: poat: ac<iona ca un unic #u'iect de
drept" mani$e#t>ndu.#e =n via<a juridic: ca o entitate di#tinct: de #uma mem'rilor care o
compun ;i de $iecare dintre ei =n parte" e#te nece#ar ca ace#t colectiv #: ai': o anumit:
#tructur: oranizatoric: intern:" care #: a#iure con#tituirea ;i $unc<ionarea unui -#au unor)
oran-e) de conducere prin mijlocirea c:rora voin<a juridic: a colectivului #: #e poat: e&prima ;i
mani$e#ta di#tinct de voin<a $iec:reia dintre per#oanele $izice care alc:tuie#c
colectivul% Patrimoniul per#oanei juridice tre'uie #: nu $ie numai di#tinct" dar ;i autonom"
independent $a<: de orice alt patrimoniu0 nu e#te po#i'il #au admi#i'il ca un mem'ru al
colectivului de oameni ce alc:tuie#c per#oana juridic: #: r:#pund: cu patrimoniul #:u propriu
pentru o'lia<iile a#umate de acea per#oan:" nici ca acea per#oan: juridic: #: r:#pund: cu
patrimoniul ei de o'lia<iile a#umate de vreuna din per#oanele $izice care o alc:tuie#c% E&i#ten<a
unui #cop comun ;i intere#ul atinerii lui con#tituie motivul care ju#ti$ic: alc:tuirea rupului ;i
$unc<ionarea lui ca entitate colectiv:" oranizarea lui de #ine #t:t:toare ;i con#tituirea unui
patrimoniu a$ectat realiz:rii ace#tui #cop%
A?% De ce per#oana juridica are capacitate juridica #peciala9
,naliza capacitatii juridice" de pe pozitiile teoriei dreptului implica luarea in con#iderare a
tra#aturilor caracteri#tice participarii la circuitul juridic in toate ramurile dreptului% ,vand in
vedere an#am'lul $ormelor de mani$e#tare a capacitatii juridice" in teoria dreptului #.a conc2i#
ca #e poate realiza cla#i$icarea capacitatii juridice in capacitate enerala #i capacitate #peciala%
+apacitatea juridica #peciala e#te po#i'ilitatea recuno#cuta de lee" de a participa ca #u'iect
de drept in raporturile in care tre'uie indeplinite anumite conditii" #pre e&emplu" in dreptul civil"
#u'iectele colective" in dreptul admini#trativ" oranele de #tat% La per#oanele juridice
capacitatea de $olo#inta e#te aptitudinea #u'iectului colectiv de a avea drepturi #i o'liatii civile%
,cea#ta capacitate #e do'ande#te la data inrei#trarii per#oanei juridice #au la o alta data
prevazuta de lee% ,rticolul 46 alineatul 1 din Decretul 41 pe anul 1B76 prevede ca Pper#oana
juridica nu poate avea decat acele drepturi care core#pund #copului ei #ta'ilit prin lee" actul de
in$iintare #au #tatutK" ace#t te&t de lee con#acra principiul #pecialitatii capacitatii de $olo#inta a
per#oanelor juridice%
+apacitatea de e&ercitiu a per#oanelor juridice reprezinta aptitudinea lor de a.#i e&ercita
drepturile civile #i de a.#i indeplini o'liatiile civile prin inc2eierea de acte juridice de catre
oranele #ale de conducere% ,ctele juridice $acute de catre oranele per#oanelor juridice in
limitele puterilor ce le.au $o#t con$erite #unt in#a#i actele per#oanelor juridice% ,#adar" putem
a$irma $aptul ca per#oanele juridica di#pun de capacitate juridica #peciala datorita atri'utiilor"
competentelor #i o'liatiilor #peciale ale ace#tora% Daca o per#oana juridica depa#e#te aria de
activitati permi#a" intra in #$era nulitatii%
A@% Per#onalitatea juridica din per#pectiva leiuitorului
PER)O3,LIT,TE, 1URIDI+Z e#te aptitudinea unei per#oane juridice de a do'>ndi drepturi ;i
de a.;i a#uma o'lia<ii" =nc2eind acte juridice" =n calitate de #u'iect de drept" prin reprezentan<ii
#:i leali% Romanii recunoa#teau per#onalitatea juridica nu numai #tatului dar #i anumitor
colectivitati care $unctionau $ie dupa principiile dreptului pu'lic" $ie dupa cele ale dreptului privat%
)i in epoca romana" per#onalitatea juridica depindea de vointa leiuitorului% )pre e&emplu" daca
leiuitorul nu voia ca #clavii #a poata do'andi per#onalitate juridica" ace#tia erau re#trictionati in
ace#t #en#% Totu#i" teoria per#onalitatii juridice #e a$irma mai tarziu" pe la inceputul #ec% CVII% In
lim'ajul juridic rea#im notiunile de per#oana $izica #i per#oana juridica alaturi de care
leiuitorul pune #intama de per#onalitate juridica% De retinut e#te $aptul ca nu tre'uie
con$undate notiunile de per#oana juridica #i per#onalitate juridica% Per#oana juridica 'ene$iciaza
de per#onalitate juridica numai din momentul indeplinirii cerintelor leale% Do'andirea
per#onalitatii juridice marc2eaza recunoa#terea per#oanei juridice ca verita'il #u'iect de drept%
Prin urmare" per#onalitatea juridica depinde de vointa leiuitorului deoarce numai daca #unt
indeplinite cerintele leale" #e poate do'andi per#onalitatea juridica%
AA% +apacitatea juridica a per#oanei $izice. de$initie #i cla#i$icare
+apacitatea juridica e#te aptitudinea per#oanei $izice #au per#oanei juridice de a participa -in
nume propriu #au pentru altul)" ca titular de drepturi #i o'liatii la raporturile juridice%
,cea#ta aptitudine e#te relementata di$erit in cadrul di$eritelor ramuri ale #i#temului de drept%
In dreptul civil #e recunoa#te aptitudinea enerala a per#oanei de a avea drepturi #i o'liatii"
$acandu.#e a'#tractie de imprejurarea ca acea#ta are #au nu aptitudinea de a le e&ercita ea
in#a#i" #avar#ind acte juridice%
In celelalte ramuri de drept" aptitudinea de a avea drepturi #i o'liatii #e a#ociaza intr.o unitate
in#epara'ila" cu capacitatea e&ercitarii lor de catre titular% Din punct de vedere juridic" per#oana
$izic: e#te un #u'iect individual de drept civil% Ln acea#t: calitate leea =i recunoa;te capacitatea
de $olo#in<: ;i capacitatea de e&erci<iu% +apacitatea de $olo#in<: e#te capacitatea de a avea
drepturi ;i o'lia<ii% Leea recunoa;te oric:rei per#oane $izice capacitatea de $olo#in<: ceea ce
con$er: calitatea de #u'iect de drept al oric:rui individ% +aractere juridice de $olo#in<:!
a)% Lealitatea capacit:<ii de $olo#in<: a per#oanei $izice!
. con#im<:m>ntul ace#tui caracter e#te dat de =mprejurarea c:" =n condi<iile relement:rilor =n
vioare" capacitatea de $olo#in<: a per#oanei $izice nu
poate $i relementat: dec:t prin lee" ea nu e#te l:#at: pe #eama voin<ei individuale%
')% +apacitatea de $olo#in<: e#te eneral: . eneralitatea capacit:<ii de $olo#in<: rezult: din
$aptul c: ea e&prim: aptitudinea eneral: ;i a'#tract: a omului de a avea toate drepturile ;i
o'lia<iile civile%
c)% +apacitatea de $olo#in<: a per#oanei $izice e#te indiena'il: pentru c: acea#t:
calitate nu poate $ace o'iect de renun<are total: #au par<ial: ori de =n#tr:inare%
Evident" nu tre'uie #: #e con$unde renun<area la unul #au mai multe drepturi
#u'iective concrete cu renun<area la capacitatea de $olo#in<: care e&prim: putin<a de a avea
a#emenea drepturi%
+apacitatea de e&erci<iu e#te capacitatea per#oanei de a indeplini acte juridice prin care i;i
e&ercita drepturile ;i i;i a#uma o'lia<ii% Premi#ele capacit:<ii civile de e&erci<iu a per#oanei
$izice #unt e&i#ten<a capacit:<ii civile de $olo#in<: #i a di#cern:m>ntului" adic: e&i#ten<a puterii
individului de a realiza care #unt con#ecin<ele juridice ale mani$e#t:rii #ale de voin<:% ,cea#t:
premi#: #e apreciaz: =n raport cu v>r#ta" dar ;i cu #tarea #:n:t:<ii mentale% Reulile re$eritoare
la capacitatea civil: de e&erci<iu #e re$er: numai la =nc2eierea actelor juridice civile% Totu#i" =n
materie delictual:" prezint: relevan<: numai e&i#ten<a di#cern:m>ntului% De e&emplu" lip#a
di#cernamantului la #avar#irea unei $apte va antrena lip#a vinov:<iei%
Re$eritor la capacitatea civila de e&erci<iu a per#oanei $izice" pot e&i#ta urmatoarele #itua<ii!
lip#a capacit:<ii civile de e&erci<iu0
capacitatea civil: de e&erci<iu re#tr>n#:0
capacitatea civil: de e&erci<iu deplin:%
AB% +apacitatea juridica a per#oanei juridice. de$initie #i cla#i$icare
+apacitatea juridica enerala a per#oanei juridice de#emneaza aptitudinea ace#tora de a avea
drepturi #i o'liatie in di$erite ramuri de drept% O componenta a capacitatii juridice enerale o
reprezinta capacitatea civila" intelea#a ca $iind aptitudinea #u'iectului colectiv de drept de a
avea drepturi #i o'liatii de natura civila" adica de a do'andi #i e&ercita drepturi #u'iective civile
prin #avar#irea de acte juridice civile prin intermediul oranelor #ale de conducere%
+apacitatea civila a per#oanei juridice e#te $ormata din capacitatea de $olo#inta #i
capacitatea de e&ercitiu% +apacitatea de $olo#inta a per#oanei juridice reprezinta o componenta
a capacitatii civile a ace#teia #i rezida in aptitudinea per#oanei juridice de a avea drepturi #i
o'liatii civile% +apacitatea de $olo#inta prezinta urmatoarele caractere juridice! 1% lealitatea" (%
inaliena'ilitatea" 4% intani'ilitatea" 6% eneralitatea #i 7% #pecialitatea% Per#oana juridica nu
poate avea decat acele drepturi #i o'liatii civile care #unt in concordanta cu #copul ace#tuia" in
cazul inc2eierii actelor juridice civile% +apacitatea de e&ercitiu a per#oanei juridice e#te o
componenta a capacitatii civile #i con#ta in aptitudinea de a do'andi #i e&ercita drepturi
#u'iective civile #i de a.#i a#uma #i indeplini o'liatii civile prin intermediul oranelor de
conducere de#emnate% Incetarea capacitatii de e&ercitiu a per#oanei juridice #e produce la
momentul incetarii per#oanei juridice in#a#i%
BD% 3ece#itatea identi$icarii per#oanei $izice% Elemente de identi$icare
Prin identi$icarea per#oanei $izice inteleem individualizarea #a =n raporturile juridice civile cu
ajutorul unor mijloace de identi$icare numite #i atri'ute de identi$icare% Identi$icarea omului
=n viata juridic: e#te o nece#itatea enerala #i permanent:% General: pentru c: individualizarea
omului e#te po#i'il: =n toate raporturile juridice la care particip:" =ntre care #i cele civile%
Permanent:" pentru c: per#oana $izic:" atata vreme c>t tr:ie#te" particip: la cele mai
di$erite raporturi juridice" printre care #i cele civile%
Identi$icarea per#oanei $izice tre'uie v:zut: at>t din punct de vedere eneral" c>t #i #u'
a#pect per#onal" idividual%E&i#t: un intere# eneral" =ntruc>t #ocietatea =n#:#i are intere#ul ca
$iecare component al ei #: poat: $i individualizat atunci c>nd intra =n diver#e raporturi%,cea#t:
nece#itate e#te #i de intere# per#onal individual" deoarece $iecare om" =n calitatea #a de
participant la multiple raporturi juridice" e#te direct intere#at #: #e poat: individualiza%
5ijloacele de identi$icare a per#oanei $izice
Ln actiuni de identi$icare a per#oanei $izice" #unt nece#are anumite mijloace" c:i ori procedee% Ln
dreptul civil rom>n principalele mijloace de identi$icare #unt! numele" domiciliul #i #tarea civil:%
Dintre ace#tea numele #e re$era la numele de $amilie" prenumele #i p#eudonim" ace#ta din urma
deo#e'indu.#e de porecla" iar domiciliu implica #i re#edinta% Termenul domiciliu provine din
e&pre#ia latina domum colere care de#emneaza ca#a in care cineva locuie#te%
Pentru a #e deo#e'i intre locuinta #tatornica #i cea temporara #e $olo#e#c pentru $iecare cate o
notiune juridica" cea de domiciliu pentru locuinta #tatornica #i re#pectiv" cea de re#edinta pentru
locuinta temporara%
8ormula domiciliu #ta'il e#te pleona#tica" intrucat domiciliul de$init ca locuinta #tatornica" implica
ace#t caracter de #ta'ilitate pe care il #i include in notiunea #a%
B1% 3ece#itatea identi$icarii per#oanei juridice% Elemente de identi$icare
Identi$icarea per#oanelor juridice are doua intele#uri! prin identi$icarea per#oanelor juridice
inteleem in#titutia juridica care cuprinde totalitatea normelor ce relementeaza mijloacele #i
atri'utele de individualizare a per#oanelor juridice" iar in al doilea #en#" prin identi$icare #e
intele atri'ute de identi$icare! denumirea" #ediul" nationalitatea" contul 'ancar" marca"
em'lema" codul $i#cal" tele$onul" tele&ul" $a&ul etc%
Identi$icarea per#oanei juridice e#te o nece#itate permanenta" din momentul in$iintarii #i pana la
incetarea ei% Importanta identi$icarii i#i evidentiaza valentele in privinta capacitatii juridice a
per#oanei -nationalitate" #ediu)" in privinta competentei juri#dictionale -#ediu)" a #olutionarii
operative a tuturor a#pectelor leate de inc2eiere #i e&ecutare a actelor juridice% 5ijloace de
identi$icare!
1% Denumirea per#oanei juridice.prin PdenumireK ca atri'ut de identi$icare" inteleem
cuvantul #au cuvintele care au primit" in conditiile prevazute de lee" #emni$icatia de a
individualiza per#oana juridica%
(% )ediul per#oanei juridice. #ediul e#te atri'utul de identi$icare prin aratarea unui
loc #ta'il care individualizeaza per#oana juridica in #patiu%
4% +odul unic de inrei#trare
,lte atri'ute de identi$icare! nationalitatea0 contul 'ancar al per#oanei juridice0 codul $i#cal al
per#oanei juridice0 marca0 em'lema0 tele$onul" tele&ul #i $a&ul per#oanei juridice%
B(% +apacitate juridica enerala #i capacitate juridica #peciala
+apacitatea juridica e#te aptitudinea per#oanei $izice #au per#oanei juridice de a participa -in
nume propriu #au pentru altul)" ca titular de drepturi #i o'liatii la raporturile juridice%
,cea#ta aptitudine e#te relementata di$erit in cadrul di$eritelor ramuri ale #i#temului de drept%
,vand in vedere an#am'lul $ormelor de mani$e#tare a capacitatii juridice" in teoria dreptului #.a
conc2i# ca #e poate realiza cla#i$icarea capacitatii juridice in capacitate enerala #i capacitate
#peciala% In dreptul civil #e recunoa#te aptitudinea enerala a per#oanei de a avea drepturi #i
o'liatii" $acandu.#e a'#tractie de imprejurarea ca acea#ta are #au nu aptitudinea de a le
e&ercita ea in#a#i" #avar#ind acte juridice%
In celelalte ramuri de drept" aptitudinea de a avea drepturi #i o'liatii #e a#ociaza intr.o unitate
in#epara'ila" cu capacitatea e&ercitarii lor de catre titular% +apacitatea juridica" $ie ca e#te
capacitate enerala $ie ca e#te capacitate #peciala" cum ar $i capacitatea de drept civil #au
capacitatea de drept admini#trativ are doua mari componente ! capacitate de $olo#inta #i
capacitate de e&ercitiu% +apacitatea juridica #peciala e#te po#i'ilitatea recuno#cuta de lee" de
a participa ca #u'iect de drept in raporturile in care tre'uie indeplinite anumite conditii" #pre
e&emplu" in dreptul civil" #u'iectele colective" in dreptul admini#trativ" oranele de #tat% ,dam
Pope#cu in lucrarea PTeoria dreptuluiK con#idera capacitatea #peciala ca pe o po#i'ilitate de a
avea anumite drepturi datorita $ie raportului juridic" $ie #tatutului per#onal al #u'iectului de drept%
B4% Do'andirea #i incetarea capacitatii juridice a per#oanei $izice
+apacitatea juridica a per#oanei $izice #e imparte in capacitatea de $olo#inta #i capacitatea de
e&ercitiu% +apacitatea de $olo#inta incepe de la na#terea per#oanei #i inceteaza o data cu
moartea ace#teia% Drepturile copilului #unt recuno#cute de la conceptie" dar numai daca el #e
na#te viu% +ontinutul ace#tei capacitati e#te dat de aptitudinea de a avea toate drepturile #i
o'liatiile civile" cu e&ceptia celor oprite de lee% 3icio per#oana $izica nu poate $i lip#ita de
capacitatea de $olo#inta iar limitarea capacitatii de $olo#inta poate avea loc numai in cazurile #i
in conditiile e&pre# prevazute de lee% +apacitatea de e&ercitiu a per#oanei $izice e#te
aptitudinea omului de a.#i e&ercita drepturile civile #i de a.#i indeplini o'liatiile civile prin
inc2eierea de acte juridice% Toate per#oanele $izice au capacitate de $olo#inta in#a nu toate
per#oanele $izice au capacitate de e&ercitiu% +u privire la ace#t a#pect" di#tinem trei cateorii
de per#oane $izice! lip#ite de capacitate de e&ercitiu" cu capacitate de e&ercitiu re#tran#a #i cu
capacitate de e&ercitiu deplina% Din cateoria per#oanelor lip#ite de capacitate de e&ercitiu $ac
parte minaorul care nu a implinit var#ta de 16 ani #i per#oana pu#a #u' interdictie% +apacitatea
de e&ercitiu re#tran#a o are minorul intre 16 #i 1A ani% ,ce#ta participa per#onal la inc2eierea
actelor juridice" dar cu incuviintarea preala'ila a ocrotitorului leal. parinte #au tutore%
+apacitatea de e&ercitiu deplina incepe de la var#ta de 1A ani" cand per#oana e#te majora%
Per#oanele care #e ca#atore#c inainte de a implini acea#ta var#ta" do'ande#c prin ca#atorie"
capacitatea deplina de e&ercitiu% Incetarea capacitatii depline are loc la moartea per#oanei" prin
punerea #u' interdictie judecatorea#ca" prin anularea ca#atoriei inainte de a implini var#ta
majoratului -$ata de minorul de rea.credinta)%
B6% Do'andirea #i incetarea capacitatii juridice a per#oanei juridice
,laturi de per#oanele $izice" per#oanele juridice apar in circuitul civil ca #u'iecte de drepturi #i
o'liatii% 5omentul do'andirii capacitatii de $olo#inta de catre per#oanele juridice #upu#e
inrei#trarii -inmatricularii)! per#oanele juridice #upu#e inrei#trarii do'ande#c capacitatea de
$olo#inta de la data inrei#trarii -inmatricularii)" indi$erent de modul lor de in$iintare%
5omentul do'andirii capacitatii de $olo#inta de catre per#oanele juridice ne#upu#e inrei#trarii!
per#oanele juridice ne#upu#e inrei#trarii do'ande#c capacitatea de $olo#inta
in $unctie de #peci$icul modului de in$iintare" care e#te" dupa caz!
a) data actului de di#pozitie care le in$iinteaza0
') data recunoa#terii actului de
in$iintare0
c) data autorizarii in$iintarii #i data indeplinirii vreunei alte cerinte a leii%
+apacitatea de $olo#inta a per#oanei juridice #e #$ar#e#te odata cu de#$iintarea ace#teia%
+apacitatea de e&ercitiu a per#oanei juridice #e pune in valoare prin oranele #ale de
admini#trare" ace#tea $iind per#oanele $izice #au per#oanele juridice care" prin lee" #unt
de#emnate #a actioneze" in raporturile cu tertii" in numele #i pe #eama per#oanei juridice%
Inceputul capacitatii de e&ercitiu in ace#t caz" e#te dat de momentul in$iintarii per#oanei juridice%
)$ar#itul capacitatii de e&ercitiu core#punde cu incetarea capacitatii de $olo#inta a per#oanei
juridice%
B7% O'liatia juridica. de$initie #i cla#i$icare
0bligatia e#te acea componenta a raportului juridic prin care o per#oana numita de'itor" e#te
tinuta $ata de alta per#oana" numita creditor" #a e&ecute o pre#tatie care poate con#ta =n a da" a
$ace #au a nu $ace ceva%
+la#i$icarea o'liatiilor!
1% O'liatii de a da" a $ace #i a nu $ace
Prin o'liatia de a da #e intelee indatorirea de a tran#mite un drept real% Prin o'liatia de a
$ace #e intelee indatorirea de a e&ecuta o lucrare #au de a preda un lucru% O'liatia de a
nu $ace con#ta in indatorirea #u'iectului pa#iv de a #e a'tine de la o actiune #au de la
anumite actiuni%
(% O'liatii po#itive #i o'liatii neative
O'liatiile pozitive #unt acelea care implica o actiune" deci o'liatia de a da #i a $ace iar
o'liatiile neative #unt acelea care pre#upun o a'#tentiune adica o'liatia de a nu $ace%
4% O'liatii de rezultat #i o'liatii de mijloace
O'liatiile de rezultat con#tau in indatorirea de'itorului de a o'tine un rezultat determinat%
O'liatiile de mijloace con#tau in indatorirea de'itorului de a depune toata #taruinta pt
atinerea unui anumit rezultat" $ara a #e o'lia la in#u#i rezultatul preconizat%
6% O'liatii o'i#nuite" #criptae in rem #i o'liatii propter rem
O'liatia o'i#nuita e#te aceea care urmeaza a $i e&ecutata intre parti% O'liatia #criptae in
rem #e na#te in leatura cu un lucru iar o'liatia propter rem e#te indatorirea detinatorului
de a proteja" e&ploata #au con#erva un lucru%
5. O'liatii per$ecte #i o'liatii imper$ecte
O'liatia per$ecta #e 'ucura interal de #anctiunea juridica iar cea imper$ecta e#te aceea a
carei e&ecutare nu #e poate o'tine pe cale #ilita%
,lte cla#i$icari ale o'liatiilor ar $i! o'liatii #imple #i comple&e0 o'liatii patrimoniale #i
nepatrimoniale
B?% 8rauda la lee
.Un $enomen ce #e a$l: =ntr.o e&pan#iune din ce =n ce mai acut:" ce #e =nrei#treaz: at>t =n
#tatele Uniunii Europene c>t ;i =n #tatele non UE" e#te $rauda la lee% Ln $unc<ie de
per#onalitatea $iec:rui #i#tem juridic" de c>t de 'ine e#te pu# la punct" radul de $raudare poate
avea diver#e valori" #emni$icative #au nu% 8rauda la lee #e =nt>lne te at>t =n dreptul intern"
-dreptul rom>n)" c>t i =n dreptul interna ional privat% )e #ocote;te $raud: la lee" c>nd anumite
norme leale #unt $olo#ite nu =n #copul =n care au $o#t edictate ci pentru eludarea altor norme
leale imperative" cu alte cuvinte o ne#ocotire ocult: a leii" prin a'aterea unor di#pozi<ii leale
de la #en#ul ;i #piritul lor% +u alte cuvinte" $rauda la lee reprezinta o ocolire a leii #i nu
neaparat o incalcare a ace#teia in#a acea#ta evitare" ocolire a leii e#te ilicita #i urmeaza #a $ie
#anctionata% Un e&emplu de $rauda la lee poate $i caracterizat prin acea operatiune care
con#ta =n $olo#irea anumitor di#pozitii leale la =nc2eierea unui act juridic =n #copul de a =ncalca
alte di#pozitii leale imperative% In ace#te conditii" #anctiunea care intervine #e concretizeaza in
nulitatea a'#oluta a actului re#pectiv%
1rauda la lege +n dreptul interna(ional privat, acea#ta poate $i de$init: ca $iind opera<ia prin care
p:r<ile unui raport juridic cu element de e&traneitate #upun raportul lor juridic =n mod arti$icial"
unei alte lei dec>t cea aplica'il: =n mod normal% YY De e&emplu" un cet:<ean #tr:in =;i #c2im':
cet:<enia doar pentru a avea e$ectele noii cet:<enii" $raud>nd a#t$el leea competent:% E&i#t: ;i
o #pe<: devenit: cele'r: =n ace#t #en#!
Ln anul 1A@7" prin<e#a de *eau$$remont dore;te #: divor<eze% Lntruc>t leea $rancez: nu
permitea" =n acea perioad:" de#$acerea c:#:toriei prin divor<" prin<e#a o'<ine numai o #epara<ie
de corp -#epara<ie =n $apt" e$ectele c:#:toriei $iind men<inute)% Ea pleac: =n Germania"
=ndepline;te $ormalit:<ile nece#are ;i do'>nde;te cet:<enia ducatului de )a&a" a c:rui lee
admitea divor<ul% Dup: pronun<area divor<ului" prin<e#a revine =n 8ran<a ;i #e rec:#:tore;te cu
prin<ul *i'e#cu% Dar primul #o< al prin<e#ei nu accept: divor<ul ;i #e adre#eaz: in#tan<elor
judec:tore;ti% Ln con#ecin<:" +urtea de ca#a<ie $rancez: a deci# c: #c2im'area cet:<eniei #.a
$:cut =n vederea o'<inerii divor<ului% Leea $rancez: $iind $raudat:" #.a con#iderat c: divor<ul nu
era opoza'il%
.Prin $raudarea leii #au eludarea leii #e =n<elee acea opera<iune care con#t: =n $olo#irea
anumitor di#pozi<ii leale" dar nu =n #copul pentru care ace#tea au $o#t edictate" ci pentru a
eluda alte di#pozi<ii leale" imperative% )e o'#erv: c: $raudarea leii poate $i privit: ;i ca un caz
particular de cauz: ilicit: -=n #en#ul de #cop mediat contrar unor norme juridice imperative)%
8rauda la lee mai poate $i de$init: ;i c: =nc:lcarea inten<ionat: de c:tre p:r<i" ade#ea prin
utilizarea unor mijloace viclene" a di#pozi<iilor imperative ale lei#la<iei =n vioare" cu ocazia
=nc2eierii #au e&ecut:rii unui act juridic% )anc<iunea $raudei la lee e#te nulitatea actului juridic
a#t$el =nc2eiat #au a actelor de e&ecutare a#t$el #:v>r;ite%
B@% Ra#punderea juridica. un concept teoretic al #tiintei dreptului
R:#punderea ca ;i no<iune" are un con<inut comple&" tratat pe lar" din di$erite per#pective" =n
cadrul mai multor ;tiin<e" =n =ncercarea de a clari$ica ;i a apro$unda c>te o$a<et: a ace#tui
concept% R:#punderea juridic: reprezint:" al:turi de r:#punderea moral:" #pre e&emplu"unul
dintre tipurile de r:#pundere #ocial:" poate cel mai important% R:#punderea"
ca #i re#pon#a'ilitatea" #unt no<iuni $ilozo$ice al c:ror con<inut #.acircum#cri#" de cele mai multe
ori" cu ajutorul no<iunilor de liber arbitru" discern$m)nt #i liberate% ,lt$el #pu#" re#pon#a'ilitatea
unui individ #au traerea lui la r:#pundere pentruanume $apta nu #e poate concepe dec>t in
condi<iile in care ace#ta a ac<ionat li'er #i indeplina cuno;tin<a de cauza%
[tiin<ele juridice de ramur:" trateaz:" $iecare $orma #peci$ic: de r:#pundere juridica" iar
2eoria general$ a dreptului, =ntr.un e$ort de #intez:" =;i propune #:de$inea#c: ;i #: circum#crie
c>t mai e&act no<iunea de r$spundere juridic$ =n #copul clari$ic:rii ace#tei no<iuni pe c>t de
comple&:" pe at>t de nece#ar: #i#temului juridic ;i#ociet:<ii" ca an#am'lu% De cele mai multe
ori" normele juridice #unt re#pectate #au adu#e la =ndeplinire de 'una voie de c:tre cet:<eni" din
convinerea ca ele e&prim: valorile de just #i ecitabil" #au de teama #anc<iunii ce ar tre'ui
#uportat:% ,tunci c>nd" =n urma =nc:lc:rii unei norme juridice" oranele de #tat intervin prin
aplicarea unei #anc<iuni" r:#punderea juridic: #econcretizeaz:% Pentru a delimita cele dou:
tipuri de rela<ii ce pot interveni =ntre #u'iectelede drept ;i #tat" ca unic titular al dreptului de a
aplica con#tr>nerea pu'lic:" =n ramura penal: #.au propu# no<iunile de raport juridic de
con%ormare. pentru a de$ini #itua<ia =n care per#oanele $izice #au juridice =;i =ndepline#c de
'un:voie o'lia<iile J ;i raport juridic de con%lict J pentru cazul =n care e#te nece#ara
interven<ia coerci<iei etatice% R:#punderea juridica a $o#t de$inita ca o situa(ie juridic$"ca un
raport juridic #au ca o institu(ie juridic$ comple&:" ca un #i#tem comple& de norme%Ea con#t:
=nreac<ia de reprimare venita din partea #ociet:<ii" $ata de o ac<iune umana care contravine
unei norme" ac<iune imputa'ila" in principal" individului% Doctrina rom>nea#ca a=m'r:<i;at" in
mod predominant" opinia ca r:#punderea juridica reprezint: un raport juridic de con#tr>nere
care are ca o'iect #anc<iunea juridica" ca un comple& dedrepturi #i o'lia<ii cone&e care #e na#c
J potrivit leii J ca urmare a #:v>r;irii unei$apte ilicite
#i care con#tituie cadrul de realizare a con#tr>nerii de #tat" prinaplicarea #anc<iunilor juridice =n
#copul a#iur:rii #ta'ilit:<ii raporturilor #ociale ;i a=ndrum:rii mem'rilor #ociet:<ii =n #piritul
re#pect:rii ordinii de drept%
BA% Ra#pundere #i re#pon#a'ilitate
Ra#punderea e#te termenul care ne de#crie o'liatia pe care o avem pentru a indeplini anumite
o'liatii care ne revin in urma actiunilor" activitatilor de#$a#urate% ,ctiunile #i activitatile #e
de#$a#oara re#pectand anumite lei" reulamente" reuli" coduri" #tatute%
Re#pon#a'ilitatea e#te termenul care de#crie atitudinile care le avem in momentele in care
tre'uie #a ne a#umam rezultatele unei activitati #au actiuni%
De cele mai multe ori con$undam termeni" iar deciziile luate #unt eronate" nu i#i atin
o'iectivul pe care il a#teptam%
In primul r>nd" e&i#t: o deo#e'ire leat: de momentul a#um:rii uneia #au a alteia
dintre cele dou: in#tante comportamentale! r:#punderea e#te adjudecat: =n
momentul =n care #u'iectul pu'lic =n cauz: =ncalc: o norm: $ormal: -de o'icei
juridic:)" =n timp ce re#pon#a'ilitatea e#te a#umat: =nainte ca #u'iectul pu'lic =n
cauz: #: intre =n rolul pu'lic care antreneaz: o anumit: r:#pundere" tocmai ca o
premi#: a intr:rii =n rolul re#pectiv% In al doilea r>nd" dac: r:#punderea pu'lic: reprezint: o
in#titutie $ormal: -interarea #u'iectului pu'lic =ntr.o anumit: reul: $ormal: a jocului pu'lic)"
re#pon#a'ilitatea pu'lic: reprezint: o in#titutie moral: -in$ormal:)% Ln al treilea r>nd" =n timp ce
r:#punderea pu'lic: #e actualizeaz: =n raport cu leiuitorul -autorul in#titutiei #au normei
$ormale)" re#pon#a'ilitatea pu'lic: #e actualizeaz: =n raport cu #u'iectul pu'lic =n#u;i #au" la
limit:" =n raport cu in#tanta #ocial: -de e&emplu" electoratul) care a acordat #u'iectului actional
demnitatea #au pozitia pu'lic:% Ln an patrulea r>nd" =n timp ce r:#punderea pu'lic: poate $i
individual: -=n $unctie de conte&tul =n care ea $o#t enerat: de non.con$ormarea la o norm:
$ormal:) re#pon#a'ilitatea pu'lic: e#te e&clu#iv individual:%
BB% Per#oana ra#punzatoare #i per#oana re#pon#a'ila
Per#oana re#pon#a'ila.re#pon#a'ilitatea =n#ote#te li'ertatea" #i de aceea" tre'uie $:cuta
demarca<ia net: =ntre li'ertate #i li'erul ar'itru% Re#pon#a'ilitatea e#te un $enomen #ocial #i un
act de anajare a individului =n proce#ul interac<iunii #ociale% +oncep>nd re#pon#a'ilitatea ca o
a#umare a r:#punderii $a<: de rezultatul ac<iunii #ociale a omului" #e admite ideea ca ac<iunea
#ociala e#te cadrul nemijlocit de mani$e#tare a re#pon#a'ilit:<ii" ;i totodata" c: li'ertatea e#te o
condi<ie $undamentala: a re#pon#a'ilit:<ii%
Per#oana ra#punzatoare. #pre deo#e'ire de re#pon#a'ilitate" ra#punderea prevede indeplinirea
unei o'liatii de catre o per#oana in urma unei actiuni #avar#ite de acea#ta% +u alte cuvinte"
per#oana ra#punzatoare" ra#punde intr.un $el #au altul pentru con#ecintele unei actiuni care pot
$i atat pozitive cat #i neative%
1DD% Principiile ra#punderii juridice
Principiile r:#punderii juridice
Principiul legalit$(ii
a $o#t $ormulat ini<ial in ramura penala #u' $orma adaiului
nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege.
,#t:zi principiul are valoarecon#titu<ionala #i e#te vala'il in toate ramurile de drept%
Principiul r$spunderii subiective
#au principiul r:#punderii pentru $aptele#:v>r;ite cu vinov:<ie con#ta in aceea ca nimeni nu
r:#punde dec>t daca i #e imputa #i i #edovede;te o re;eala #i numai in limitele vinov:<iei #ale%
Re#pectarea ace#tui principiucontri'uie in mod e#en<ial la realizarea #copului educativ al
r:#punderii juridice%
Principiul r$spunderii personale
#e re$era la $aptul ca" de principiu" $iecarer:#punde doar pentru $apta #a 0 cu toate ace#tea" in
ramura civila #.a in#tituit at>t or:#pundere pentru $apta altuia" cat #i una pentru $apta animalelor
#au a edi$iciilor \ art%1DDD #%u% +od civil]%+on$orm prezum(iei de nevinov$(ie nimeni nu poate $i
tra# la r:#pundere juridica"nim:nui nu i #e poate aplica o #anc<iune pana c>nd nu i #e
dovede;te vinov:<ia% Prezum<iade nevinov:<ie e#te o prezum<ie relativa ce poate $i r:#turnata
prin pro'a contrarie%,cea#ta prezum<ie #e concretizeaz:" din punct de vedere procedural" in
$aptul ca #arcina pro'ei ii incu'a celui ce acuza" intr.un #en# lar #au reclamantului"
procurorului" p:r<iiv:t:mate etc%" in $unc<ie de ramura de drept avuta in vedere%
Principiul juste(ei sanc(iunii
#au al propor<ionaliz:rii #anc<iunii cu $apta" curezultatul ei" precum #i cu radul de vinov:<ie al
autorului $aptei reprezint: un alt principiu comun tuturor $ormelor de r:#pundere
juridica%Principiul con$orm c:ruia unei #inure viol:ri a normei juridice ii core#punde o#inura
imputare #e re$era la aceea ca nimeni nu poate $i #anc<ionat de doua ori pentruaceea;i $apta
(non bis in idem ). )e admite in#a cumulul $ormelor r:#punderii juridice incazul in care prin
aceea;i $apta #unt =nc:lcate mai multe norme juridice% ,#t$el" daca un#alariat" a$lat in e&erci<iul
atri'u<iunilor de #erviciu" #:v>r;e;te o in$rac<iune" el va tre'ui#a #uporte" pe l>n: pedeap#a
penala core#punz:toare in$rac<iunii #:v>r;ite" #i o #anc<iunecivila patrimoniala" core#punz:toare
o'lia<iei de reparare a prejudiciului produ# prinin$rac<iune" precum #i o alta #anc<iune
di#ciplinara #peci$ica normei de dreptul muncii=nc:lcate prin ne=ndeplinirea =ntocmai a
atri'u<iunilor de #erviciu%
Principiul celerit$(ii tragerii la r$spundere
porne;te de la ideea ca momentulaplic:rii #anc<iunii tre'uie #a $ie cat mai apropiat de cel al
#:v>r;irii $aptei" pentru ca #a #e produc: e$ectul #anc<ionator" #i mai cu #eama e$ectul preventiv
al traerii la r:#pundere juridica% )copul aplic:rii #anc<iunii con#ta in repararea" pe cat po#i'il" a
prejudiciului#u$erit" dar #i in prevenirea unor noi =nc:lc:ri a normelor juridice de c:tre autorul
$aptei J preven<ia individuala J #au de c:tre alte per#oane J preven<ia enerala .% ,ce#te
#copurinu pot $i atin#e pe deplin dec>t daca proce#ul de de#coperire a celui vinovat #i de
aplicarea #anc<iunii #e de#$:;oar: cu rapiditate" dovedind capacitatea #ociet:<ii de a
reac<ionarapid la =nc:lcarea normelor edictate de autorit:<ile #ale% Trecerea unui
timp prea=ndelunat de la #:v>r;irea $aptei ilicite poate determina pierderea pro'elor #auinterve
nirea pre#crip<iei r:#punderii juridice%,l:turi de ace#te principii enerale" comune tuturor
ramurilor de drept" e&i#ta #i principii #peci$ice r:#punderii penale" admini#trative etc% care #e
#tudiaz: de c:tre ;tiin<ele juridice de ramura%
. Principiile raspunderii juridice. 3. Principiul legalitatii 4 daca actul nu este legal,este nul 5.
Principiul non bis in idem 4 nu se pot stabili pentru aceeasi %apta,aceleasi sanctiuni de aceeasi
natura 4 se poate stabili o actiune penala.
1D1% +onditiile ra#punderii juridice
Pentru a e&i#tenta ra#punderii juridice #unt nece#are intrunirea in mod cumulative a cel putin
urmatoarelor elemente #i conditii! #a e&i#te #u'iectul ra#punderii juridice0 #a e&i#te conduita
ilicita a #u'iectului0 #a e&i#te vinovatia0 #a e&i#te leatura cauzala dintre $apta ilicita #i rezultatul
daunator%
a) )u'iectele ra#punderii juridice
)u'iectele ra#punderii juridice pot $i per#oanele $izice #i #u'iectele collective #iO#au per#oanele
juridice%
^ Per#oana $izica% Pentru ca o per#oana $izica #a devina #u'iect al ra#punderii juridice" tre'uie
#a indeplinea#ca doua conditii" #i anume! #a ai'a capacitate de a ra#punde #i #a actioneze in
mod li'er%
+apacitatea de a ra#punde e&prima aptitudinea per#oanei $izice de a $i c2emata a da #ama" a
ra#punde" in $ata oranelor juri#dictionale pentru $aptele ilicite #avar#ite de ea #i de a #uporta
con#ecintele juridice pe care le implica aplicarea con#tranerii de #tat" #u' $orma #anctiunilor
juridice nece#are #i inevita'ile%
+apacitatea de a ra#punde implica in primul rand di#cernamantul" re#pective capacitatea
per#oanei de a intelee #i de a voi" adica un comple& de $acultati naturale" normale" cu care
e#te inze#trat individual uman major #i #anato# din punct de vedere mental #i p#i2ic%Deci nu au
capacitate de a ra#punde din punct de vedere juridic minorii #i cei lip#iti de di#cernamant din
cauza unor 'oli mintale%
Li'ertatea de a actiona . ca o conditie a ra#punderii juridice. in#eamna a actiona in cuno#tinta
de cauza" de a decide neviciat #i neo'liat de nimeni #i nimic" a#upra aleerii caii de urmat #au
a modului de actiune in directia #copului ilicir propu#" urmarit #i realizat%
^ )u'iectele colective pot #a ra#punda. ca reula enerala. numai din punct de vedere civil #i
admini#trative" ele neputand $i #u'iecte ale ra#punderii penale #au ale ra#punderii di#ciplinare"
intrucat am'ele ace#te ra#punderi opereaza numai $ata de per#oanele $izice%De#iur"
per#oanele $izice cuprin#e in #u'iectele collective #au in per#oanele juridice pot ra#punde
juridic. inclu#ive penal. atat pentru $aptele ilicite proprii" cat #i pentru cele #avar#ite in calitatea
lor de mem'rii ai #u'iectelor collective #au a per#oanelor juridice re#pective%Ra#punderea
#u'iectelor colective -civila a#u admini#trative" contractuala #au delictuala) e#te #u#cepti'ila de
#anctiuni de ordin patrimonial%
') +onduita ilicita. cauza a declan#arii ra#punderii juridice
+onduita umana poate $i licita a#au ilicita" dupa cum e#te #au nu in con$ormitate cu prevederile
normei de drept%
+onduita ilicita poate #a con#te intr.o actiune #au inactiune contrare prevederilor normelor
judice" #i care #unt #avar#ite de o per#oana care are capacitatea de a ra#punde pentru $aptele
#ale%
,ctiunea reprezinta modalitatea cea mai $recventa de realizare a conduitei ilicite%Ea con#ta intr.
o mani$e#tare e$ectiva de conduita #i pre#upune o #erie de acte materiale acre" raportate la
normele juridice" #e dovede#c a $i contrare prevederilor lor%
Inactiunea . con#ta intr.o a'tinere a per#oanei de a $ace ceva" retinere de la o actiune la care ar
$i $o#t o'liate%Ea con#ta intr.o neindeplinire a unor $apte po#itive #ta'ilite de lee%
') Vinovatia . conditie a ra#punderii juridice
Vinovatia e#te #tarea #u'iectiva ce caracterizeaza pe autorul $aptei ilicite in momentul incalcarii
normelor de drept%Ea con#ta in atitudinea p#i2ica #i de con#tiinta neative $ata de intere#ele #i
valorile #ociale protejate de normele de drept%
Ea apare a#adar" ca o mani$e#tare" ca o inlantuire a mani$e#tarilor de con#tiinta. vointa. actiune"
in raport cu urmarile unei $apte prin care #.a incalcat in mod intentionat #au din culpa un drept" o
o'liatie" o prevedere #au o interdictie pre#cri#a in norma juridica%
8ormele #u' care apare vinovatia #unt! intentia #i culpa -de$inite #i de art 1B +od penal)%
Intentia -#au dolul) . e#te $orma vinovatiei prin care actiunea ilicita e#te orientate in mod voit"
deli'erat" #pre a produce e$ectul illicit%Ea pre#upune atat cunoa#terea caracterului neative"
anti#ocial al acelei $apte cat #i acceptarea urmarilor ei neative #i mai mult c2iar" pre#upune
dorinta #u'iectului de a o'tine realizarea #copului illicit%
+ulpa . e#te $orma vinovatiei in care autorul $aptei ilicite nu prevede con#ecinta $aptelor #ale"
de#i tre'uia #a le prevada #au" prevazandu.le #pera in mod #uper$icial" u#uratic" ca ele nu #e
vor produce% Deci" in $orma de vinovatie a culpei nu e#te prezenta dorinta #au #copul nemijlocit
illicit ci" acceptarea po#i'ilitatii #au al ri#cului producerii lui%
c) Leatura cauzala dintre $apta ilicita #i rezultatul daunator
Leatura cauzala dintre $apta ilicita #i rezultatul daunator e#te una din conditiile $undamentale
ale ra#punderii juridice% 8ara acea#ta leatura nu poate opera ra#punderea juridica" indi$erent
daca acea#ta leatura e#te una mijlocita #au nemijlocit% ,cea#ta leatura ne apare ca un raport
cauzal" ca o leatura dintre cauza #i e$ect%
+auza e#te $enomenul care enereaza e$ectul% E$ectul e#te deci determinat de cauza%
+auza tre'uie deo#e'ita" delimitate de conditie%
+onditia reprezinta comple&ul de imprejurari care $avorizeaza #au $raneaza evolutia cauzei #pre
e$ect%
)pre deo#e'ire de conditie" cauza are un rol #i un caaracter activ in producerea
e$ectului%Di#tinctia intre cauza #i conditie #e poate $ace numai in proce#ul concret al analizei
raportului juridic re#pectiv% ,cea#ta deoarece una #i accea#i imprejurare #au $apta poate #a
con#tituie in anumite #ituatii /cauza/ iar in alte #ituatii #a apara drept /conditie/% De aceea "
pentru a #ta'ili ra#punderea juridica e#te intotdeauna nece#ara determinarea #i delimitarea
cauzei #i a conditiilor care au produ# acel e$ect%
Conditiile raspunderii juridice. 3. 4 sa e#iste o %apta ilicita 5. 4 sa e#iste ( si sa %ie dovedita) o
urmare pagubitoare sau periculoasa a %aptei ilicite 6. 4 sa e#iste un raport de cauzalitate ( de la
cauza la e%ect) intre %apta ilicita si urmarea pagubitoare sau periculoasa 7. 4 vinovatia 8
1D(% De ce ra#pundem pentru $apta ilicita #i nu pentru $apta neleala9
1apta nelegala este %apta care nu se con%ormeaza dispozitiei juridice.
8Prezumtia este un mijloc de dovada. 4 relative 4 simple ( impotriva carora nu se poate %ace
niciun %el de dovada ) Prezumtii/ 4 legale ( reglementate de legiuitor* e#/ prezumtia de
nevinovatie ) 4 simple ( ale judecatorului* este o prezumtie procedurala )
Prezum ia de nevinov$ ie reprezint$ o cutum$ legal$ utilizat$ +n majoritatea statelor civilizate,
care implic$ o presupunere c$ o persoan$ este considerat$ ca %iind inocent$ p)n$ la proba
contrarie. Scopul prezum iei de nevinov$ ie este acela de a proteja individul +mpotriva m$surilor
abuzive, prin garantarea libert$ ii individuale, prin stimularea c$ut$rii adev$rului de c$tre
autorit$ ile statului i prin evitarea pe care +l reprezint$ convingerea c$ persoana +mpotriva
c$reia se e#ercit$ o ac iune penal$ este vinovat$.
8 Probatiune 4 se probeaza starea de %apt, nu starea de drept 4 dreptul nu se probeaza pentru
ca se considera cunoscut 4 nu probam pe langa legi / %aptele negative,%aptele notorii (cutumele).
In#titutia pro'atiunii e#te una importanta cel putin ca urmare a activitatilor de#$a#urate cu
'ene$iciarii% ,ctivitatile de#$a#urate de #erviciile de pro'atiune au drept#cop reinterarea #ociala
a per#oanelor care au #av>r#it $apte penale cu un ri#c #cazut de pericol #ocial%Termenul de
pro'atiune din punct de vedere etimoloic provine din latine#cul probatio" ace#ta de#emna o
perioada de demon#tratie" #au o =ncercare de iertare%+on$orm de$initiei data de Ioan Durne#cu"
prin probatiune #e =ntelee aceametoda de a pedep#i care are un $undament #ocio.pedaoic
ce #e caracterizeaza printr.ocom'inatie =ntre #uprave2ere #i a#i#tenta%
Pedeap#a e#te o ma#ura de con#tr>nere #i un mijloc de reeducare a celui condamnat% Prin
e&ecutarea pedep#ei #e urmare#te /$ormarea unei atitudini corecte $ata de munca" $ata de
ordinea de drept #i $ata de reulile de convietuire #ociala/%Ln ceea ce prive#te #en#ul pe care
dictionarul O&$ord =l atri'uie pro'atiunii"ace#ta o$era doua #en#uri termenului de pro'atiune%
Primul #en# #e re$era la #i#temul princare per#oanele #unt a#ite ca $iind vinovate pentru
#av>r#irea unei in$ractiuni" care nu#unt trimi#e =n penitenciar dar care tre'uie #a #e prezinte cu
reularitate la o in#titutieo$iciala pentru o anumita perioada de timp =n #copul de a.#i =ndrepta
comportamentul% +elde.al doilea #en# #e re$era la te#tarea aptitudinilor #au a comportamentului
unui individ pentru a con#tata daca acel individ e#te core#punzator" =n #pecial pentru o noua
#luj'a%
1D4% +e e#te mijlocul de pro'a9
Ln dreptul penal" in$orma<iile pe care le $urnizeaz: o pro': prin con<inutul #:u nu pot $i
admini#trate dec>t prin intermediul unor mijloace prev:zute de +odul de procedur: penal:"
denumite mijloace de prob$%
5ijloacele de pro': reprezint: mijloacele prev:zute de lee prin care #e con#tat: elementele de
$apt ce pot #ervi ca pro'e =n proce#ul penal% Practic" in$orma<iile pe care le con<ine o pro': .
re$eritoare la e&i#ten<a #au ine&i#tenta in$rac<iunii" la identi$icarea per#oanei care a #:v>r;it.o"
vinov:<ia #au nevinov:<ia ace#teia ;i la cunoa;terea tuturor =mprejur:rilor nece#are pentru
a$larea adev:rului . pot $i $olo#ite =n proce#ul penal doar prin anumite activit:<i prev:zute de
leiuitor pentru de#coperirea lor%
Pentru a nu e&i#ta con$uzii =ntre mijloace de pro': ;i pro'e" ace#tea din urm: au $o#t de$inite =n
mod clar =n +odul de procedur: penal:" art%?4 alin%1! /Constituie prob$ orice element de %apt
care serve,te la constatarea e#isten(ei sau ine#isten(ei unei in%rac(iuni, la identi%icarea
persoanei care a s$v)r,it4o ,i la cunoa,terea +mprejur$rilor necesare pentru justa solu(ionare a
cauzei.9
Lmprejurarea de $apt care duce la o concluzie de vinov:<ie #au nevinov:<ie nu #e poate
con$unda cu mijlocul prin care acea#t: =mprejurare e#te cuno#cut: #au demon#trat:% 5ijloacele
de pro': nu tre'uie con$undate cu #u'iectul pro'ei, deoarece subiectul probei e#te reprezentat
de per#oana care poate procura elementul de in$ormare care con#tituie pro'a" de e&emplu
martorul" e&pertul" inculpatul% Ln#a" =n lim'ajul practicii juridice" cuv>ntul /pro':/ e#te $olo#it at>t
=n =n<ele#ul no<iunii de pro':" c>t ;i =n cel de mijloc de pro':%
Ce este mijlocul de proba: 4 organul de aplicare al dreptului cunoaste starea de %apt mijlocit 4
mijlocul de proba este un suport de in%ormatii cu privire la o stare de %apt 8
1D6% +and e#te admi#i'ila o pro'a9
In principiu" $aptele juridice #trict #en#u" licite #au ilicite" eneratoare de raporturi juridice" pot $i
dovedite cu orice mijloc de pro'a% In#a" acea#ta li'ertate a pro'elor nu ju#ti$ica recur#ul la
procedee neloiale% In cazul unor evenimente de e&ceptie" precum na#terea" moartea unei
per#oane" leea #ta'ile#te anumite mijloace de pro'a% 5ijloacele de pro': nu #e con$und: cu
pro'ele" ace#tea din urm: putand $i o'<inute ;i admini#trate doar prin mijloace de pro':%
,dmi#i'ilitatea pro'ei e#te condi<ionat: de =ndeplinirea urm:toarelor cerin<e cumulative!
a) pro'a #: nu $ie interzi#: de lee! la =n#cri#urile autentice nu pot $i com':tute con#tat:rile
per#onale ale aentului in#trumentator dec>t prin =n#crierea =n $al#0 e#te inadmi#i'il: pro'a prin
care #.ar com'ate o prezum<ie leal: a'#olut: ire$ra.a'il:" iar celelalte prezum<ii leale
a'#olute pot $i r:#turnate doar prin m:rturi#ire judiciar:0 =n proce#ele de divor< e#te interzi#:
$olo#irea interoatoriului pentru dovedirea motivelor de divor<0 de a#emenea" motivele de
recuzare nu pot $i dovedite prin interoatoriu0
=n #itua<iile =n care leea nu =n:duie ac<iunea =n ju#ti<ie pentru valori$icarea unui drept" pro'a
devine inutil: -#pre e&emplu" acela care a pierdut proprietatea unui 'un prin e$ectul uzucapiunii
realizate de altul" nu mai poate revendica acel 'un0 tot a;a" titularul unui drept #u'iectiv ce #.a
#tin# prin e$ectul pre#crip<iei e&tinctive nu mai poate valori$ica acel drept =n ju#ti<ie) etc%0
') pro'a #: $ie vero#imil:! o'iectul pro'a<iunii nu tre'uie #: tind: la dovedirea unor $apte
impo#i'ile0
c) pro'a #: $ie pertinent:! ea tre'uie #: ai': le:tur: cu o'iectul proce#ului0 =n caz contrar" va
con#titui un mijloc de teriver#are a judec:<ii0
d) pro'a #: $ie concludent:! ea tre'uie #: #e re$ere la =mprejur:ri care" dac: #unt cuno#cute"
pot ajuta in#tan<a la rezolvarea pricinii% Orice pro': concludent: e#te ;i pertinent:" dar e#te
po#i'il ca o pro': pertinent: #: nu $ie ;i concludent: -de e&emplu" =ntr.un proce# ce are ca
o'iect repararea prejudiciului cauzat printr.o $apt: ilicit:" pro'a cu martori #olicitat: de c:tre
p>r>t pentru dovedirea e&i#ten<ei ;i a altor participan<i" de;i e#te pertinent:" nu e#te ;i
concludent:" deoarece r:#punderea e#te #olidar:% Dac: =n#: p>r>tul #olicit: =ncuviin<area unei
pro'e pentru a dovedi culpa concurent: a victimei" pro'a e#te pertinent: ;i concludent:"
=ntruc>t r:#punderea #e =mparte =ntre autor ;i victim:% +el ce #olicit: =ncuviin<area unei pro'e
e#te o'liat #: arate in#tan<ei ce anume dore;te #: dovedea#c: cu pro'a re#pectiv:" pentru ca
in#tan<a #: poat: aprecia #eriozitatea ;i concluden<a ace#teia%
1D7% 5ijloacele de pro'a. cla#i$icare
Principalele mijloace de pro'a #unt in#cri#urile" interoatoriul" marturia #i e&pertiza%
.Dovada cu in#cri#uri. prin in#cri# #e poate intelee orice declaratie cu privire la un act #au un
$apt juridic" $acuta prin #criere de mana" dactilora$iata" te2noredactata" imprimata pe 2artie #au
orice alt material% In cadrul unui proce#" ca in#cri#uri" #e pot $olo#i in#cri#urile autentice -actele
care #.au inc2eiat cu #olemnitatile cerute de lee! acte inc2eiate de un notar pu'lic" acte de
#tare civila)" in#cri#uri #u' #emnatura privata -rei#trele" #cri#orile" teleramele)%
.Interoatoriul. reprezinta o modalitate prin care o parte din proce# poate o'tine o marturi#ire in
$ata in#tantei de#pre imprejurari de $apt care au leatura cu pretentia dedu#a judecatii%
Interoatoriul ce urmeaza a $i luat #e prezinta in#tantei in #cri#" iar partea c2emata per#onal la
interoatoriu va $i o'liate #a ra#punda la intre'ari $ara a depune un juramant% ,tunci cand
in#tant con#tata nece#ar va putea ca din o$iciu #a ia partii din proce# un interoatoriu%
.Dovada cu martori. martorii #unt per#oane #traine de intere#ele in con$lict" care #unt c2emate
#a relateze in $ata in#tantei de#pre acte #au $apte privitoare la pricina care #e judeca% Relatarea
$acuta de martori in $ata in#tantei #e nume#te depozitie de martor #i de#i nu e#te la $el de e&acta
#i #iura ca pro'a prin in#cri#uri" prezinta o importanta practica deo#e'ita" deoarece #unt cazuri
in care nu #e pot admini#tra alte pro'e in a$ara de declaratia martorilor%
.E&pertiza. reprezinta acel mijloc de pro'a care #e incuviinteaza #au #e di#pune de in#tanta de
judecata atunci cand pentru lamurirea unor imprejurari de $apt acea#ta #olicita parerea unor
#peciali#ti" a unor e&perti judiciari% O'iectul e&pertizei il con#tituie imprejurari de $apt a#upra
carora e&pertului i #e cere #a.#i e&prime parerea" #ad ea lamuriri #au #a le con#tate ca
#peciali#t" imprejurari care au leatura cu o'iectul pricinii #i ajuta la #olutionarea ace#teia%
1D?% Etapele pro'atiunii
O prima etapa a pro'atiunii con#ta in #ta'ilirea o'iectului pro'atiunii adica $aptele ce tre'uie
dovedite -tre'uie mentionat aici ca $aptele notorii #au cele cuno#cute de catre judecator nu mai
tre'uie dovedite)0 $aptele neative nu pot $i dovedite deoarece nu #e poate dovedi lip#a unui
#u'iect dintr.un anumit loc intervenind aici teoria ali'iului% ,li'iul e#te o dovad: de nevinov: ie
rezultat: din con#tatarea c:" la data #:v>r irii in$rac iunii" cel =nvinuit #e a$la =n alt: parte dec>t
la locul #:v>r irii ei% In etapa urmatoare urmeaza #a #e #ta'ilea#ca ce tre'uie dovedit% Dovada
#e $ace prin mijloace de pro'a dupa #olicitarea de pro'atiune% In acea#ta etapa #e veri$ica daca
pro'ele #unt utile" pertinente #i concludente% Penultima etapa con#ta in admini#trarea pro'elor!
#e admit pro'ele #e a#culta martorul #i mai apoi #e $ace e&pertiza e$ectiv urmand ca in ultima
etapa #a #e interpreteze pro'ele #i #a #e motiveze acea#ta interpretare -pro'ele care nu
core#pund #e #cot din proce#)% Procedura inc2izitorial: #e caracterizeaz: prin $aptul c:"
judec:torul mani$e#t: rolul activ de a conduce dez'aterile" ceea ce =n#eamn: c:" ace#tea nu
#unt l:#ate la di#cre<ia p:r<ilor% In procedura inc2izitorial: rolul 2ot:r>tor =l are judec:torul" prin
#olu<ionarea litiiului%
1D@% 3ece#itatea pro'arii #i adevarul juridic
Pro'ele reprezinta acea cateorie juridica ce con#ta =n anumite =mprejurari" realitati" =nt>mplari
.denumite eneric elemente de $apt. care #erve#c la a$larea adevarului #i realizarea #copului
proce#ului penal" re#pectiv con#tatarea la timp #i =n mod complet a $aptelor care con#tituie
in$ractiuni" a#t$el ca orice per#oana care a #av>r#it o in$ractiune #a $ie pedep#ita potrivit
vinovatiei #ale #i nici o per#oana nevinovata #a nu $ie tra#a la ra#pundere penala% +u alte
cuvinte" pro'ele #e $olo#e#c pentru a #coate la iveala un adevar juridic iar din ace#t punct de
vedere prezinta o importanta deo#e'ita in #i#temul de drept% In urma prezentarii pro'elor #i
analizarii lor are loc pronuntarea in#tantei cu privire la proce#ul a$lat pe rol% Intr.un proce# penal"
#pre e&emplu" l:murirea cauzelor penale #u' toate a#pectele" nu #e poate $ace dec>t pe 'aza
pro'elor ;i mijloacelor de pro':" admini#trate con$orm leii" deoarece" numai a#t$el #e poate
ajune la pronun<area unor 2ot:r>ri leale ;i temeinice" de c:tre oranele judiciare%
1DA% +are e#te tipul de rationament implicat in #ta'ilirea #tarilor de $apt9
Proce#ul de aplicare a dreptului pre#upune ca prima $aza #ta'ilirea #tarii de $apt% Ln acea#t:
prim: etap: #e cule ;i #e con#emneaz: date" in$orma<ii concludente pentru cunoa;terea
circum#tan<elor" a =mprejur:rilor =n care #.a petrecut $apta concret:% Oranele de aplicare a
dreptului #unt o'liate #: cerceteze =mprejur:rile leate de conduita indivizilor" precum ;i
con#ecin<ele unor evenimente ce pot produce e$ecte juridice% /)tarea de $apt/ e#te acea #ituatie"
imprejurare" conjunctura circum#tantiala" care #e con#tituie in realitatea #ociala" $aptica"
#ituationala ce repezinta a#pectul dedu# judecatii in#tantei" ca parte a o'iectului actiunii -din
punct de vedere al continutului ace#teia)" #au ca temei $aptic al cererii de c2emare in judecata
-un a#pect #trict material al raportului juridic)% Toate activit:<ile inclu#e =n etapa #ta'ilirii #t:rii de
$apt $ac parte din proce#ul e$ectu:rii pro'a<iunii" deoarece documentele pot #: ai': #au nu"
valoare pro'atorie%
Toate in$orma<iile ;i datele o'<inute de oranul de aplicare tre'uie #: $ie reale" #: #ta'ilea#c:
circum#tan<ele cauzei" #: =nl:ture eventualele neclarit:<i ;i #: creeze convineri $erme =n
le:tur: cu #tarea de $apt% Ln ace#t #en#" +odul de procedur: civil: prevede =n art%14D c:"
judec:torii tre'uie P#: #t:ruie" prin toate mijloacele leale" pentru a de#coperi adev:rul ;i a
preveni orice re;eal: =n cunoa;terea $aptelorK" pentru c: numai a#t$el #e pot pronun<a 2ot:r>ri
temeinice ;i leale%
)ta'ilirea #t:rii de $apt poate cunoa;te o procedur: #peci$ic: #impl: #au comple&:" =n $unc<ie de
particularit:<ile actului de aplicare =n cauz:%
1DB% Realitatea $actuala #i realitatea juridica
Realitatea juridica e#te de$inite ca totalitatea relatiilor care #e na#c #i #e dezvolta intre
participantii la circuitul juridic% +omponentele realitatii juridice #unt con#tiinta juridica" dreptul #i
ordinea de drept% Te#tarea juridic:" di$erit: de cea $actual:" are =n plu# retorica di#cur#ului care"
de e&emplu" prin /arumente emo<ionale" nu rezona'ile/" poate pleda intr.un mod care #a
determine o #entinta $avora'ila% 8undamentarea dreptului #e realizeaz:" =n ace#t caz" ca
utilitate" nu ca adev:r% Una e#te realitatea $actual: ;i alta e#te caracterul adev:rat #au $al#
de#pre acea#ta%
11D% 8ictiunea #i prezumtia. di#tinctii
8ictiunea e#te o #ituatie pla#muita" care nu e&i#ta in realitate pe cand prezumtia rezulta din
pro'a'ilitatea majora a veridicitatii continutului #au% E#en<a prezum<iilor con#t: =n tran#$ormarea
unei pro'a'ilit:<i =ntr.o certitudine% Ln ace#t #en# #.ar putea vor'i nu de o de$ormare a realit:<ii ci
de un arti$iciu% ,ce#t arti$iciu are de o'icei un rol economic ;i de #ta'ilitate juridic:%
Prezum<ia ca procedeu de te2nic: lei#lativ: e&prim: o pre#upunere a#upra e&actit:<ii" =n toate
cazurile" a unui $apt pro'a'il% Ln mod normal acea#t: e&actitate ar tre'ui dovedit: =n $iecare caz
=n parte% Prezum<ia de drept #uprim: =n#: nece#itatea ace#tei dovezi #peciale" $ie =n mod
de$initiv J prezum<ia a'#olut:" juri# et de jure" $ie =n mod provizoriu ;i cu anumite condi<ii J
prezum<ia relativ:" juri# tantum% Prin urmare" pro'ei di#tincte a $aptului a c:rui e&i#ten<: e#te =n
di#cu<ie dreptul =i #u'#tituie norma unei pro'a'ilit:<i enerale" a priori" vala'ile pentru toate
cazurile%
E#en<a procedeului $ic<iunii con#t: =ntr.o arti$icial: a#imilare a unor lucruri care =n realiate #unt
di$erite -uneori c2iar contrare)% 8ic<iunea a$irm: uneori drept reale lucruri ce nu e&i#t:" nea:
alteori lucruri ce e&i#t:" a#imileaz: lucruri #au #itua<ii con#ider>ndu.le prezente =nainte de a
avea =n realitate e&i#ten<: #au con#ider: c: =n realitate unele lucruri au ap:rut mai t>rziu dec>t
au ap:rut =n realitate% Din ace#t motiv ace#t procedeu e#te $olo#it doar =n mod e&cep<ional =n
#copul a#iur:rii unor decizii juridice ec2ita'ile%
De cele mai multe ori pro'a'ilitatea pe care #e 'azeaz: prezum<ia e#te #ta'ilit: pe 'aze
;tiin<i$ice #au pe eviden<e $actuale% De aici rezult: deo#e'irea dintre procedeul prezum<iei ;i cel
al $ic<iunii% Ln cazul prezum<iei #e tinde la o ju#t: re$lectare a realit:<ii pe c>nd =n cazul $ic<iunilor
avem de.a $ace cu o de$ormare con;tient: ;i voit: a $aptelor reale =n #copul atinerii unor
#copuri de politic: lei#lativ:% Deci =n cazul =n care avem de.a $ace cu o a'atere deli'erat: de la
realitate procedeul $olo#it e#te $ic<iunea%
111% )i#tematizarea actelor normative! incorporarea #i codi$icarea
+onceptul de #i#tematizare a lei#latiei pu# in lumina in cadrul preocuparilor de te2nica juridica"
ra#punde unor nece#itati de a #e pune ordine in multitudinea de acte normative" de a #e realiza
o #impli$icare" reducere #i concentrare a relementarilor%
Principalele $orme de #i#tematizare a actelor normative #unt!
. incorporarea
. codi$icarea
I. I3+ORPOR,RE, . e#te $orma initiala de #i#tematizare #i prive#te #impla a#ezare a
actelor normative =n raport cu anumite criterii e&terioare! cronoloic" al$a'etic" pe ramuri de
drept #au in#titutii juridice relementate% Incorporarea poate avea caracter o$icial #au neo$icial%
a) Incorporarea neo$iciala #e $ace de catre per#oane $izice #au juridice #u' $orma unor
=ndreptare lei#lative%
') Incorporarea o$iciala #e realizeaza de catre oranele de #tat #pecializate" =m'in>nd criteriul
cronoloic cu cel al $ortei juridice a actelor normative%
Tre'uie precizat ca =n cadrul =ncorporarilor nu #e procedeaza la prelucrarea materialului
normativ #i nu #e aduc modi$icari continutului normelor adunate =n culeeri #au colectii" =n
$unctie de modi$icarile lei#lative" ci ace#tea #unt prezentate cronoloic #au la #$>r#itul actului
lei#lativ modi$icat%
II% +ODI8I+,RE, . e#te o $orma #uperioara de #i#tematizare a normelor juridice" care
pre#upune cuprinderea =ntr.un cod cu $orta juridica a leii" a normelor juridice apartin>nd
aceleia#i ramuri de drept% +odi$icarea implica prelucrarea =ntreului material normativ prin
=ndepartarea normelor perimate" completarea lacunelor lei#lative" introducerea de norme noi
cerute de evolutia relatiilor #ociale" validarea loica a materialului normativ #i utilizarea
mijloacelor moderne de te2nica lei#lativa" prin aleerea modalitatii de relementare" a $ormei
e&terioare de relementare" etc%
+odi$icarea are ca premi#a principiile enerale ale #i#temului dreptului #i ale unei ramuri de
drept" red>nd =ntr.un #inur act cu un continut #i o $orma unitara toate normele juridice dintr.o
ramura - materia dreptului civil . +odul civil" pentru dreptul penal . +odul penal)%
De#i are $orta juridica a unei lei" codul nu e#te o lee o'i#nuita" ci un act lei#lativ unic" cu o
oranizare interna aparte =n care normele #unt a#ezate =ntr.o con#ecutivitate loica" care
re$lecta #tructura ramurii de drept re#pective%
,ctiunea de #i#tematizare lei#lativa a =nceput =nca din dreptul roman #u' $orma =ncorporarilor
+on#titutiilor -+odul lui Teodo#ian . #ec%V d%IN)% 1u#tinian e#te cel care a de#av>r#it opera de
#i#tematizare a dreptului roman%
+odul" =n #en#ul contemporan al notiunii" a con#tituit o adevarata revolutie lei#lativa% ,#t$el" =n
8ranta apare =n 1AD6 +odul civil" =n 1AD@ +odul de procedura civila" =n 1ADA +odul de comert"
iar =n 1A11 +odul penal%
La noi =n tara" +odul civil " de in#piratie $ranceza" intra =n vioare =n 1A?7" $iind aproape o
traducere a +odului lui 3apoleon%
11(% Realizarea dreptului. de$initie #i modalitati de realizare
Orice colectivitate uman:" =n mod o'iectiv" =;i creeaz: reuli de convie<uire" reuli ce aumenirea
de a con#erva =n#:;i colectivitatea =nl:tur>nd 2ao#ul% 3o iunea Xrealizarea dreptuluiK =n teoria
dreptului ocup: un loc de#tul de important" $iind cercetat =n literatura de #pecialitate% Dar" de la
cunoa terea no iunii realiz:rii dreptului p=n: la =n eleerea mecani#mului J avem o di#tan :
enorm:%
Ln doctrina juridic: termenul de Xmecani#mul realiz:rii dreptuluiK nu e#te nou" el =ntr.o oarecare
m:#ura a $o#t analizat% , a" V%V% Lazarev" remarc: c: analiza #u' di$erite a#pecte a realiz:rii
dreptului permite de a #e prezenta =n calitatea unui mecani#m concret" =n care un intere# #porit
=l au metodele de a#iurare a ace#tui proce# i acele $orme =n care el activeaz: % PDreptul e#te
nimic" #crie L%)% Iavici" dac: normele #ale nu :#e#c realizarea =n activitatea oamenilor i a
oraniza iilor lor" =n rela iile o' te ti% 3u e#te po#i'il de =n ele# dreptul" dac: ne.am =ndep:rta de
la mecani#mul realiz:rii lui =n via a #ociet: iiK% 3otiunea de XrealizareaK dreptului implica doua
cai #au a#pecte ale in$aptuirii ei!
a) Tran#punerea in practica a normelor juridice prin re#pectarea de 'una.voie" $ara interventia
#au prezenta nemijlocita a oranelor #tatului a prevederilor ace#tora de catre #u'iectii #ociali _
per#oane $izice #iO#au juridice" pu'lice #au private" orane de #tat" oranizatii #au orani#me
ne#tatale" ceilalti #u'iecti #ociali vizati% ,cea#ta cale de realizare a dreptului e#te e&pre#ia
nivelului de con#tiinta juridica a mem'rilor #ocietatii" a civilizatiei democratice din acea
#ocietate% Ea e#te totodata #i e&pre#ia nivelului calitativ al dreptului in#u#i" adica al concordantei
normelor ace#tuia cu cerintele" intere#ele #i valorile mem'rilor acelei #ocietati% Re#pectarea de
'una.voie a normelor juridice con#tituie principala #i cea mai relevanta cale de realizare a
dreptului intr.o #ocietate democratica" civilizata%
') +ea de a doua cale de realizare a dreptului o con#tituie tran#punerea normelor
juridice in practica vietii #ociale prin interventia" intr.o $orma #au alta" a oranelor #tatului in
ace#t proce#% ,cea#ta cale a primit #i denumirea de XaplicareK
7)
a dreptului" e&primand
acceptiunea #au #en#ul re#tran# al notiunii de XrealizareK% Ea apare ca o activitate #pecializata a
aparatului de #tat" de#$a#urata in limitele unor competente #ta'ilite de lee adica" al unor
drepturi" o'liatii" proceduri" $orme #i mijloace de interventie menite #a a#iure re#pectarea
normelor de drept% ,ctivitatea de XaplicareK e#te corolarul $unctiei puterii de #tat de a
XrelementaK #au a Xlei$eraK in viata #ociala"legi%erarea $ara aplicarea normelor ela'orate ar $i
un non #en#%
+ele doua cai #au directii de realizare a dreptului -realizarea de 'una.voie #i aplicarea
de catre oranele de #tat) tre'uie intele#e ca $iind complementare" c2iar daca prima e#te
XnejuridicaK _ adica" $ara implicarea #au interventia $actorilor #tatali _ iar cealalta cale e#te prin
e&celenta juridica _ adica" #e de#$a#oara prin intermediul $actorilor de #tat competenti% De#iur"
la realizarea dreptului concura in mod indirect #i alti $actori prin cai #i modalitati nejuridice!
activitatea culturala" in#truirea #colara" dezvoltarea economica" activitatea politica" ma##.media
etc%
114% ,ctele de realizare a dreptului
,plicarea dreptului #e concretizeaza intr.un numar important de acte de aplicare% ,ctul de
aplicare $inalizeaza activitatea concreta a oranului de #tat" care e#te purtatorul unor atri'ute de
putere" in con$ormitate cu competenta #a%
,plicarea dreptului" ca proce# comple&" #e realizeaza pe 'aza leii #i a celorlalte acte normative
care compun #i#temul lei#latiei%
,ctul normativ #i actul de aplicare a dreptului au in $ond aceea#i e#enta% ,ctul de aplicare da
e&pre#ie unui act normativ" prevederilor cuprin#e in ace#ta% ,ctul normativ e#te rezultatul
activitatii normative a oranului de #tat" iar actul individual e#te rezultatul activitatii de aplicare a
dreptului% Intre ace#te ( activitati e&i#ta deo#e'iri" atat de continut" cat #i de $orma% ,#t$el!
1% Prima deo#e'ire are in vedere $aptul ca activitatea de creare a dreptului e#te rezervata doar
unor cateorii de orane ale #tatului%,ctivitatea de aplicare a dreptului #e realizeaza de catre
toate oranele de #tat" inclu#iv de catre oranele care au competenta de a emite acte
normative-Guvernul emite o 2otarare normativa de relementare a relatiilor #ociale secundum
legem" dar #i o 2otarare. act individual" prin care nume#te conducatorul unei autoritati pu'lice)%
(% Daca actul normativ are un caracter eneral #i imper#onal" tipic #i ire$raa'il -care nu poate $i
pu# la indoiala" indi#cuta'il)" actele de aplicare #unt intotdeauna individuale" #e re$era la o
per#oana anume" #unt concret.determinate% )copul actului de aplicare e#te dat de actul
normativ" el tre'uie #a traduca in viata intr.o $orma concreta prevederi ale normei de drept%
4% ,ctivitatea de ela'orare normativa e#te #u'ordonata unor norme metodoloice de te2nica
lei#lativa care tre'uie unitar aplicate la toate autoritatile care emit acte normative% ,ctele
individuale #unt di$erite de la o putere la alta" ramura la alta #i c2iar" in cadrul aceleia#i ramuri"
de aceea" a'undenta #i varietatea actelor de aplicare $ac impo#i'ila adoptarea #i codi$icarea
reulilor privitoare la te2nica actului de aplicare a dreptului% 8iecare dintre ace#te acte urmeaza
reuli #peci$ice de adoptare" re$ormulare" modi$icare" de #tructura #i de $orma%
Puterea se imparte in e#ecutiva, legislativa si judecatoreasca iar aceasta contribuie la
elaborarea si punerea in practica a actelor de realizare a dreptului. Puterea legislativa are rolul
de a legi%era rezultand de aici actele normative (acte de putere). Puterea e#ecutiva are atat rol
de co4legiuitor alaturi de puterea legiuitoare. "egi%erarea puterii e#ecutive se realizeaza prin
delegatie sau poate %i si autentica elaborand ast%el actele normative. In ceea ce priveste
aplicarea legii, care era %unctia principala a puterii e#ecutive in trecut, putem vorbi aici de un act
de realizare a dreptului. Puterea judecatoreasca rezolva litigiile prin aplicarea legii dar are rolul
si in spunerea dreptului (iuris dictio).
116% )iloi#mul judiciar
)iloi#mul e#te un ra ionament con#t>nd din trei judec: i -major:" minor: i conclu#iv:)"
concluzia $iind dedu#: din judecata major: prin intermediul celei minore% )iloi#mul judiciar e#te
#ta'ilit in judiciu -proce#" litiiu)" e#te un rationament pe care il a#im in rezolvarea litiiilor #i
e#te de a#emnea #i un rationament deductiv% ,ce#ta porne#te de la doua premi#e de la care #e
$ormuleaza concluzia% Daca o premi#a e#te enerala -norma) iar cealalta premi#a e#te
particulara prin urmare" concluzia va $i particulara #i o'liatorie% )iloi#mul e#te $orma
rationamentului judiciar% In cazul #iloi#mului e&i#ta atat #tarea de $apt cat #i #tarea de drept%
1% ,U* -de $acto)
(% ,U+ -de recto)
*U+ -concluzia)
117% ,ctul normativ" actul juridic #i actul de realizare a dreptului. di#tinctii
,+T 3OR5,TIV" e#te izvorul de drept creat de orane ale autorit:<ii pu'lice" inve#tite cu
competen<e normative -parlament" uvern" orane admini#trative locale)% ,ctul normativ
cuprinde norme eneral.o'liatorii" a c:ror aplicare poate $i realizat: ;i prin interven<ia $or<ei
coercitive a #tatului -De e&%! lei" decrete" ordonan<e ale uvernului" reulamente ;i ordine ale
mini#terelor" decizii ale oranelor admini#trative locale)%
,ctul juridic e#te mani$e#tarea de vointa a unei per#oane cu intentia de a produce e$ecte juridice
" re#pectiv a na#te" modi$ica #au #tine un raport juridic concret%
Penru validitatea unui act juridic e#te nece#ar a $i intrunite "cumulativ" mai multe conditii!
1% per#oana #a ai'a capacitatea de a contracta% +apacitatea per#oanei #e raporteaza la actul
juridic inc2eiat%
(% con#imtamantul #a $ie vala'il
4%o'iectul #a $ie determinat
6%cauza #a $ie licita%
Pe lana participarea cetatenilor #i a oranizatiilor ne#tatale in proce#ul realizarii dreptului"
dreptul #e realizeaza #i prin intermediul unor acte #peci$ice de autoritate" acte emi#e de
autoritatile #tatale potrivit competentelor #ta'ilite de lee%
,cea#ta $orma de realizare a dreptului e#te denumita aplicarea dreptului%
In realizarea #arcinilor #i $unctiilor #tatului" autoritatile #tatale apeleaza ade#ea la $ormele
juridice% ,ctele de aplicare a dreptului pot $i ela'orate doar de autoritatile #tatale" cetatenii
realizand dreptul prin e&ecutarea #i re#pectarea prevederilor normelor juridice% La aplicarea
dreptului participa" deci" in principiu" oranele #tatale in 'aza #i in vederea realizarii
competentelor ace#tora" #ta'ilite de lee%