1.

Notiuni generale privind administratia

a) Trasaturile conducerii in domeniul social:
1. Apare odata cu societatea,acolo unde exista activitate in comun a oamenilor
2. Are ca scop principal reglementarea si coordonarea relatiilor dintre membrii scoetatii cu ajutorul influentei
3. Are ca obiect principal comportamentul/actiunile membrilor societatii
4. e ba!ea!a pe o anumimta subordonare a vointei celor ce participa la activitatea in comun unei vointe prioritare ce
apartine celor ce conduc
b) "onducerea sociala cunoaste 2 forme:
1. activitatea/conducerea statala # exercitata prin organele de stat
2. activitatea/conducerea nestatala/obsteasca # ex: partide politice,culte religioase,sindicate,etc
$eosebiri:
a% mijloacele de influenta pe care le folosesc & met constrangerii si met convingerii%
b% sfera intereselor pe care le promovea!a si apara & interesele populatiei in toate domeniile vietii/a unui grup restrans de
persoane dintr'un domeniu # obst%
C) "onducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei in societate pentru de!voltarea si prosperarea in
ascendenta a acesteia.
2.Conducerea statala parte componenta a conducerii sociale
a) "onducerea statala # conducerea ce are ca scop satisfacerea intereselor generale in stat, care de regula este exprimata prin
actele politice ale celor care detin puterea.
b) "onstitutia () in art reglementea!a ca cele 3 puteri in stat sunt separate si colaborea!a in exercitarea prerogativelor ce le revin.
*xecutivul organi!ea!a o activitate de conducere a executarii si de executare efectiva a legilor si a altor acte ale organelor statului.
+rin urmare, "onducerea sociala urmea!a a fi exercitata avand la ba!a competente si functii bine determinate, bucurandu'se de o
anumita independenta in reali!area lor, iar separarea puterilor nu urmareste altceva decat formularea de solutii democratice de
lupta impotriva sistemului totalitar si dictatorilal.
Administraia publica (A.P.) repre!inta ansamblul de activitati efectuate de toti repre!entantii puterii executive. Puterea
executiva (administrativa) se exercita de catre Presedintele RM, uvern, ministere alte organe de specialitate ale
administra!iei publice centrale si locale.
,rgani!area, structura administratiei publice este stabilita prin acte normative si in ba!a unor criterii.
Astfel, conform Criteriului teritorial ".P. se divi!ea!a in funcie de raza teritoriala de aciune si oamenii deservii de
acasta administraie in :
1. A+ "entrala
2. A+ -ocala
"dministratia Publica Centrala exercita atribu.iile asupra intregului teritoriu al statului si repre!inta interesul tuturor
locuitorilor .arii.
"dministratia Publica #ocala exercita atribu.iile doar asupra unei par!i a teritoriului.
"onform Criteriului $unc!ional ".P. dupa funciile si competenele pe care le are in aceste autorita.i se divi!ea!a in:
1. Autorita.i cu competen!a generala activea!a la nivel central si la nivel local
2. Autorita.i cu competen!a speciala (de specialitate) % activea!a la nivel central si la nivel local
istemul "dministratiei Publice Centrale este format din:
1. Autorita.i ale puterii executive cu competen!e generale # sint competente in toate domeniile de reali!are a atribu.iilor
puterii executive. &*x./uvernul%
2. ,rgane ale administra.iei publice centrale de specialitate # create pentru a reali!a numai o latura a puterii executive
&*x.)inistere, agen.ii, birouri,camere si inspec.ii s.a%
Principiile ".P, cunoastem 2 categorii de principii:
1. Principii generale &sau fundamentale% #
- +r. &uveranita!ii uveranitatea na.ionala apar.ine poporului (epublicii )oldova&"rt.2 al Constitu!iei RM)'
- +r. &epara!ia si colaborarea puterilor % 0n (epublica )oldova puterea legislativa, executiva si judecatoreasca
sint separate si colaborea!a in exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor "onstitu.iei. &"rt.( al Constitu!iei
RM)'
- +r. #egalita!ii' presupune ca -ege uprema este "onstitu.ia. &"rt.) al Constitu!iei RM)'
- +r.Priorita!ii (reglementarilor interna.ionale) si garantarea drepturilor personalita!ii'
- +r. *nita!ii poporului si integrita!ii teritoriului1
- +r. Publicita!ii si transparen!ei.
2. Principii speciale
- rupul 1 de principii' vi!ea!a Administraia publica la organni+area unitara a Autorita.ii publice,' +rincipiul
autonomiei.
- rupul 2 de principii' vi!ea!a conducerea Autorita.ii publice, care se afla in concordan.a cu +rincipiul
organi!arii unitare ale Autorita.ii publice1
- rupul , de principii' vi!ea!a metode de activitate a Autorita.ii publice
- rupul - de principii' vi!ea!a Autorita.iile publice "entrale si cele -ocale
.unc!ii
rupul 1 de $unc!ii sunt determinate de po!i.ia pe care o au Autorita.iile +ublice in raport cu puterea politica, in calitate de
mec2anism intermediar de execu!ie/
tipuri de func.ii # 3unc.ia de pregatirea deci+iilor politice si participarea la adoptarea lor1
- 3unc.ia de organi+are si asigurare a executarii deci+iilor1
- 3unc.ia de satis$acere a necesita!ilor
rupul 2 de $unc!ii se refera la organi+area si coordonarea ac.iunilor de catre Administra.ia publica in vederea
indeplinirii deciziilor politice si executarii controlului efectuarii actelor normative.
Principiile de ba!a ale activitatii /uvernului. 0n activitatea sa /uvernul: &"rt. 2 al #egii 4r. 54 din 31.67.1886 cu privire la
/uvern%
1. se calau!este de "onstitutie &-egea 3undamentala a (epublicii%, de celelalte legi ale (epublicii )oldova, de decretele
+resedintelui (epublicii )oldova si de tratatele internationale la care(epublica )oldova este parte1
2. porneste de la principiile democratiei, legalitatii si utilitatii sociale1
3. asigura colegialitatea si raspunderea personala a membrilor /uvernului in procesul elaborarii, adoptarii si reali!arii
2otaririlor1
4. asigura exercitarea principiilor stiintifice de administrare, tine seama de experienta mondiala in sfera constructiei de stat
si o aplica.
.unc!iile "dministratiei Publice
1% creea!a conditii pentru stabilirea si asigurarea suveranitatii economice si politice a )oldovei1
2% elaborea!a conceptia de!voltarii social'economice a republicii1
3% asigura libera initiativa, deetati!area, privati!area, demonopoli!area economiei si de!voltarea relatiilor de piata1
4% elaborea!a strategia de!voltarii te2nico'stiintifice, promovea!a o politica nationala in domeniul culturii, stiintei, te2nicii,
te2nologiei1 re!olva problemele reglementarii de stat a progresului te2nico'stiintific1
7% garantea!a tuturor subiectelor proprietatii libertatea activitatii economice, diversitatea formelor de proprietate si egalitatea
lor in drepturi, are grija de pastrarea proprietatii1
7
1
% protejea!a interesele nationale in activitatea economica, financiara si valutara1
5% reali!ea!a colaborarea economica cu tarile lumii in conditiile de!voltarii relatiilor contractuale, formarii infrastructurii de
piata, integrarii general'europene si mondiale1
5
1
% asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica externa, promovea!a politica liberului sc2imb, pornind de
la interesele nationale1
9% formea!a un sistem eficient de ocrotire sociala a populatiei, creea!a conditii pentru cresterea nivelului de trai, pentru
satisfacerea necesitatilor culturale si spirituale ale cetatenilor republicii1
8% promovea!a politica de stat in domeniul ocrotirii sanatatii populatiei1
8
l
% asigura apararea drepturilor consumatorilor prin organi!area si coordonarea controlului si supraveg2erii de stat a calitatii
produselor &lucrarilor, serviciilor%1
16% asigura utili!area rationala a resurselor naturale si integritatea lor, protectia ecologica a populatiei si a mediului ambiant1
11% favori!ea!a de!voltarea autonomiei organelor administratiei publice de toate nivelurile1
12% asigura legalitatea, ordinea publica, drepturile si libertatile cetatenilor,
13% promovea!a politica securitatii nationale, dirijea!a activitatea de aparare a (epublicii )oldova1
14% asigura respectarea si executarea legilor, 2otaririlor +arlamentului, decretelor +resedintelui (epublicii )oldova, tratatelor
internationale la care (epublica )oldova este parte1
17% promovea!a o politica externa in conformitate cu competenta sa.
impune asigurarea coordon arii activit atilor de reformare a AA+" cu procesul de:integrare european a. in special, pre!enta
trategie are drept scop sporirea capacitatilor administrative ale sistemului existent pentru impulsionarea:activitatilor de
integrare in ;*.
Caracteristica generala a sistemului organelor administratiei publice centrale.
Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe ba!a si in executarea legii, dotate cu mijloace
materiale si resurse financiare potrivit legii, avand capacitate juridica de drept administrativ si competenta stabilita prin lege
pentru a putea actiona in vederea organi!arii executarii si a executarii in concret a legii si care se incadrea!a in sistemul
administratiei publice.
istemul "dministratiei Publice Centrale este format din:
1. Autorita.i ale puterii executive cu competen!e generale # sint competente in toate domeniile de reali!are a atribu.iilor
puterii executive. &*x./uvernul%
2. ,rgane ale administra.iei publice centrale de specialitate # create pentru a reali!a numai o latura a puterii executive
&*x.)inistere, agen.ii, birouri,camere si inspec.ii s.a%
1(. #ocul si rolul Presdintelui RM in sistemul "P/
1.Natura atributiilor
Atributii exercitate in relatiile cu +arlamentul:
- "onvoaca +arlamentul
- +oate lua parte la lucrarile +arlamentului # art 94 &1%
- +romulga legile # art 83 # dupa reexaminare e dator sa promulge legea # activitate formala
- $rept la initiativa legislativa
- +oate sa di!olve +arlamentul dupa consultarea fractiunilor parlamentare' 3 ca!uri:
1.+arlamentul nu acorda vot de incredere /uvernului timp de 47 !ile
2.+arlamentul bloc2ea!a procedura de adoptarea a legilor timp de 3 luni
3.+arlamentul nu a ales noul presedinte al ()
- $eclararea mobili!arii generale sau partiale
- $eclara stari de ra!boi
Atributii exercitate in relatiile cu /uvernul:
- $esemnarea candidatului la functia de prim'ministru
- 4umeste /uvernul pe ba!a votului de incredere al +arlamentului
- (evoca si numeste pe unii membri ai /uvernului in ca! de vacanta functiei
- uspenda actele /uvernului care conform legii contravin legislatiei in vigoare
- Acorda grade militare supreme
- 4umeste in functiile publice &in conditiile legii%
- Atributii executive in domeniul politicii externe # art 95 "onstitutie
Atributii in relatiile cu justitia:
- Acordarea gratierii individuale
- 4umirea judecatorilor la propunerea ")
- "onfera grade superioare de clasificare a lucratorilor din procuratura si judecatorii in cond. -egii
2.#ocul Presedintelui RM in sistemul "P
Orlov:
Acordarea +() atributiilor de promulgare a legilor, de di!olvare a +arlamentului, de initiativa legislativa nu inseamna
altceva decit un mecanism de influentare a puterii legislative din partea puterii executive, stabilit de "onstitutie in scopul
colaborarii si pastrarii ec2ilibrului dintre aceste puteri. +() nu poate avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritate
legislativa conform art 56 # "onstitutie este +arlamentul, iar acesta printr'o lege de abilitare deleg2ea!a /uvernului si nu
+resedintelui dreptul de a emite ordonante cu putere de lege ordinara. +() se afla in fruntea puterii executive, deoarece
majoritatea atributiilor au caracter executiv.
Alti autori atribuie +() un statut de autoritate publica autonoma, care nu poate fi atribuita la niciuna dintre autoritatile
publice ce exercita puterea in stat.
,.Rolul Presedintelui RM in sistemul "P
3unc.iile de repre!entare si de garant reali!ate de +resedintele (epublicii )oldova. 0n calitatea sa de sef al statului,
+resedintele (epublicii )oldova, in primul rind, are sarcina de repre!entare a statului, atit in exteriorul .arii, cit si in interior. 0n
virtutea acestor sarcini, +resedintele are atribu.iile de a inc2eia, in numele (epublicii )oldova, tratatele interna.ionale, pre!entate
ulterior spre ratificare +arlamentului, de a acredita si de a rec2ema, la propunerea /uvernului, repre!entan.ii diplomatici ai
(epublicii )oldova, de a acredita repre!entan.ii diplomatici ai altor state in (epublica )oldova.
(eali!area func.iei de garant al +resedintelui (epublicii )oldova dispune doua direc.ii. 0n primul rind, +resedintele
(epublicii )oldova repre!inta statul si este garantul suveranita.ii, independen.ei na.ionale, al unita.ii si integrita.ii teritoriale a
.arii. +entru a'si indeplini rolul de garant al valorilor men.ionate, +resedintele (epublicii )oldova dispune de importante
prerogative: este comandantul suprem al for.elor armate1 poate declara, cu aprobarea prealabila a +arlamentului, mobili!area
par.iala sau generala a for.elor armate1 ia masuri pentru respingerea agresiunii in ca! de agresiune armata1 declara stare de ra!boi,
ia masuri pentru asigurarea securita.ii na.ionale si a ordinii publice. $esi "onstitu.ia (epublicii )oldova nu stabileste
+resedintelui expres func.ia de garant al "onstitu.iei si ale drepturilor omului, aceasta func.ie reiese atit din juramintul pe care il
depune la investitura, cit si din prerogativele stabilite de "onstitu.ie. -a dispo!i.ia +resedintelui (epublicii )oldova se afla citeva
mijloace practice de ac.iune prin care isi indeplineste misiunea de garant al "onstitu.iei: sesi!area "ur.ii "onstitu.ionale pentru
verificarea constitu.ionalita.ii legilor &art.27%1 demersul adresat +arlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta sa
procede!e la reexaminarea ei &art.83%1 dreptul de a suspenda actele /uvernului, ce contravin legisla.iei pina la adoptarea 2otaririi
definitive a "ur.ii "onstitu.ionale &art. 99, lit. i din "onstitu.ie%1 dreptul de a di!olva +arlamentul in ca!ul blocarii procesului
legislativ &art. 97 din "onstitu.ie%1 dreptul de a cere poporului sa'si exprime, prin referendum, voin.a asupra problemelor de
interes na.ional &art. 99 lit. f din "onstitu.ie%.
$e altfel, toate mecanismele expuse mai sus sunt instrumente menite sa aten.ione!e asupra normalita.ii si stabilita.ii proceselor
publice, sa asigure un ec2ilibru intre puteri, si nu trebuie in.elese in sensul unor atribu.ii care ar po!i.iona +resedintele in po!i.ie
privilegiata in raport cu /uvernul si +arlamentul. 0n contextul celor expuse, modelul republicilor parlamentare, unde presedintele
este plasat in afara puterii executive, asigura cel mai bine utili!area acestor mecanisme in favoarea interesului public si nu doar a
unor interese de grup. 4u prerogativele specifice puterii executive fac din seful statului un presedinte al tuturor, ci cele care ii
asigura posibilitatea de a se plasa ca un arbitru ec2idistant in rela.iile cu alte institu.ii publice.
0n opinia ". )anda se conturea!a 3 functii pre!identiale:
1. (epre!entare
2. /arant
3. )ediere
1).Modul de constituire,activitate si actele PR0&012N30#0 RM
1. Modul de constituire si activitate a PR0&012N30#0 RM
$in 7 iulie 2666 +arlamentul a modificat prevederile "onstitutiei, astfel ca +resedintele () se alege de catre +arlament prin vot
secret cu votul a 3/7 &51% din deputatii alesi.
+oate candida:
1. "etatean exclusiv al ()
2. <irsta minima 46 ani & varianta abrogata 37 ani%
3. A locuit sau locuieste consecutiv 16 ani pe teritoriul ()
4. +oseda limba de stat
,rgani!area alegerilor pentru func.ia de +resedinte al (epublicii )oldova presupune: stabilirea datei alegerilor, crearea unei
comisii speciale de desfasurare a alegerilor pentru func.ia de +resedinte al (epublicii )oldova, desfasurarea turului intii al
alegerilor ordinare in sedin.a publica speciala a +arlamentului. Alegerile pentru func.ia de +resedinte al (epublicii )oldova se
organi!ea!a cu cel mult 47 de !ile inainte de !iua expirarii mandatului +resedintelui in exerci.iu. $ata alegerilor pentru func.ia de
+resedinte al (epublicii )oldova se stabileste prin 2otarire a +arlamentului. e constituie "omisia peciala de desfasurare a
alegerilor pentru functia de +(**$04T*-* (), care inregistrea!a candidatii si asigura pregatirea si desfasurarea procedurii de
votare, inclusiv totali!ea!a re!ultatele votarii.
"andidatura pentru func.ia de +resedinte al (epublicii )oldova poate fi propusa, incepind cu !iua fixarii datei alegerilor, de
catre:
a% persoana care isi inaintea!a propria candidatura sus.inuta de cel pu.in 17 deputa.i1
b% un grup de cel pu.in 17 deputa.i.
+ropunerea candidaturii pentru func.ia de +resedinte al (epublicii )oldova, semnata de to.i deputa.ii care o sus.in, va fi
pre!entata comisiei speciale cel tir!iu cu 3 !ile inainte de !iua alegerilor.4u se admite retragerea semnaturii din propunerea
candidaturii pentru func.ia de +resedinte al (epublicii )oldova."andidatul la func.ia de +resedinte al (epublicii )oldova poate
sa'si retraga candidatura in orice moment pina la declararea inceputului votarii.0n ca!ul in care comisia speciala nu a inregistrat in
termenele stabilite nici un candidat la func.ia de +resedinte al (epublicii )oldova, se considera ca alegerile nu pot avea loc, iar
2otarirea +arlamentului cu privire la data alegerilor respective se abroga. -a propunerea frac.iunilor parlamentare, +arlamentul va
stabili, in cel mult 36 de !ile, o noua data a alegerilor ordinare a +resedintelui (epublicii )oldova.
0n ca! de nealegere, se organi!ea!a al doilea tur de scrutin intre primii 2 candidati. $aca si in turul 2 nici unul din candidati nu
intruneste numarul necesar de voturi, se organi!ea!a alegeri repetate,in ca!ul esecului alegerilor repetate, +resedintele in exercitiu
di!olva +arlamentul si stabileste data alegerilor parlamentare.
(e!ultatele alegerilor
"omisia speciala totali!ea!a re!ultatele votarii si pre!inta informa.ia respectiva +arlamentului.
0n ba!a informa.iei pre!entate de comisia speciala, +arlamentul adopta o 2otarire prin care confirma ca +resedintele (epublicii
)oldova este ales.
=otarirea +arlamentului si actele comisiei speciale se pre!inta de indata "ur.ii "onstitu.ionale.
0n procesul exercitarii mandatului +(**$04T*-* () este ajutat de aparatul sau de lucru, care activea!a conform unui
(egulament adoptat printr'un decret pre!idential.
$urata mandatului +(**$04T*-* () # 4 ani de la data depunerii juramintului si nici o persoana nu poate indeplini aceasta
functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive # art 96 "onstitutie.
2."ctele PR0&012N30#0 RM
$ecretele # acte juridice care se emit in exercitarea atributiilor. Acestea sunt obligatorii pentru executare pe intreg
teritoriul statului.
$ecretele pot avea:
1. "aracter normativ # are forta de lege obligatorie
2. "aracter individual # se refera la o singura persoana
;nele decrete urmea!a a fi contrasemnate de catre prim'ministru. $ecretele # categorie a actelor administrative, emise in ba!a
si in scopul executarii legii.
Alte acte&cu caracter politic% : )esaje adresate +arlamentului, declaratii, apeluri, demersuri, etc.
)esaje # acte cu caracter politic, dar care produc efecte juridice # art 94&2% "onst # +(**$04T*-* () adresea!a
+arlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale natiunii.
,.radul de per$ectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea PR0&012N30#0 RM
14.2ncetarea mandatului si responsabilitatea PR0&012N30#0 RM
1.3emeiurile de incetare a mandatului PR0&012N30#0 RM
$urata mandatului +(**$04T*-* () # 4 ani si expira la data depunerii juramintului de catre +(**$04T*-* () nou'ales.
4ici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive # art 96 "onstitutie. )andatul
poate fi prelungit doar in ca! de ra!boi/catastrofa # prin lege organica.
+oate inceta inainte de termen in ca! de:
1. 1emisie # poate depune o cerere de demisie +arlamentului, care se pronunta asupra ei.
2. 1emitere # cind incalca prevederile "onstitutiei ()&ex: emiterea unui decret neconstitutional%. +rocedura de demitere se
declansea!a la propunerea a 1/3 de nrul deputatilor alesi si se aduce la cunostinta +(**$04T*-* (). +oate fi demis
cu votul a 2/3 din deputatii alesi. +arlamentul totodata, conform art 91&3% , poate 2otari punerea sub acu!are a
+(**$04T*-* (), in ca!ul in care acesta savirseste o infractiune. *ste demis de drept de la data raminerii definitive
a sentintei de condamnare.
3. 1eces
4. 2mposibilitate de exercitare a $unctiei # +(**$04T*-* (), pe o perioada mai mare de 56 !ile nu poate sa'si
exercite atributiile, inclusiv din motiv de boala, acest fapt este confirmat de "urtea "onstitutionala in decurs de 36 !ile de
la sesi!are.
0n termen de 2 luni de la data cind a intervenit vacanta,se vor organi!a alegeri pentru un nou +resedinte # art. 86&4% "onstitutie. +e
durata vacantei, functia de +(**$04T*-* () este exercitata prin interimat, de catre +resedintele +arlamentului sau de +rimul'
ministru.
2.Caracterul si modalitatile responsabilitatii PR0&012N30#0 RM.
Art. 81:
+(**$04T*-* () nu poate avea alte functii.
+(**$04T*-* () se bucura de imunitate: nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului.
+(**$04T*-* () poate fi atras la raspundere in ca!ul in care savirseste o infractiune. +arlamentul poate 2otari punerea sub
acu!are a +resedintelui (), cu votul a cel putin 2/3 din nrul deputatilor. "urtea uprema de >ustitie e competenta de judecata.
, problema care, cu regret, nu se abordea!a inca la noi este cea a controlului judecatoresc al legalitatii actelor juridice ale
+resedintelui. $ecretele,fiind categorie a actelor administrative, urmea!a sa fie supuse controlului de legalitate ca orice alt act
administrativ.
15.Modul de constituire si $unctionare a uvernului
1.Modul de constituire si componenta
Constituirea: conform art 85 "onstitutie, rolul /uvernului consta in asigurarea reali!arii politicii interne si externe a statului si
exercita conducerea generala a administratiei publice.
)odul de constituire este reglementat in art 89 "onstitutie si art 4 din -egea cu privire la /uvern. Acesta cuprinde 7 etape:
1. esemnarea candidaturii la functia de prim!ministru # de catre +(), dupa consultarea fractiunilor parlamentare
2. "olicitarea votului de incredere # "andidatul la functia de prim'ministru va cere in termen de 17 !ile de la desemnare,
votul de incredere al +arlamentului asupra programului de activitate si intregii liste a /uvernului.
3. Acordarea votului de incredere ' +arlamentul acorda votul de incredere /uvernului cu votul majoritatii deputatilor alesi
&76?1%. +arlamentul poate fi di!olvat atunci cind nu a acceptat votul de incredere pentru formarea /uvernului in termen
de 47 !ile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a 2 solicitari de invesitura.
4. #umirea $uvernului # +() numeste /uvernul prin $ecret +re!idential
5. epunerea %uramintului # /uvernul isi exercita atributiile din data depunerii juramintului de catre membrii /uvernului in
fata +().
Componenta. "onform art 8@ "onst si art 4 -egea cu privire la /uvern, /uvernul este format din: prim'ministru, prim'viceprim'
ministru,viceprim'ministrii,ministri, alti membri stabiliti prin lege organica.
Actual, din componenta /uvernului fac parte: 15 ministere, 4 agentii, 2 birouri, 1 serviciu, 1 centru.
)inistere # *conomiei,3inantelor, >ustitiei, Afacerilor 0nterne, Apararii, Agriculturii si 0ndustriei Alimentare, )ediului, *ducatiei,
"ulturii, Tineretului si sportului,etc.
Agentii # )oldsilva, (e!erve )ateriale, Turismului, (elatii 3unciare si "adastru
Airouri # 4ational de tatistica, (elatii 0nteretnice
erviciul /raniceri
"""*" # "entrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie
)embri ai /uvernului pot fi: persoane'cetateni ai () si au domiciliul permanent in tara. 3unctia de membru al /uvernului este
incompatibila cu orice alta functie retribuita.
2.Modul de $unctionare uvern
3iind un organ colegial, /uvernul activea!a in sedinte, care se desfasoara nu mai putin de o data pe trimestru, numite sedinte
ordinare.,rdinea de !i se aproba de ministri la propunerea +re!idiului /uvernului.
/uvernul se intruneste si in sedinte extraordinare& se convoaca ori de cite ori e necesar%.
edinta e deliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor /uvernului. edintele sunt pre!idate de prim'ministru sau de
unul din vice'ministri. $e regula, sedintele sunt publice, dar la deci!ia prim'ministrului, pot fi inc2ise.
- a sedinte pot participa deputati,avocati parlamentari si alte persoane conform legii. /uvernul plasea!a pe pagina Beb
oficiala stenogramele sedintelor sale publice si alte acte vi!ind activitatea executivului.
-a sedinte, /uvernul examinea!a:
- +rogramul sau de activitate si declaratia de politica generala
- +roiectele conceptiilor, progno!elor si strategiilor de!voltarii social'economice a tarii
- +roiectele programelor de importanta statala
- +roiectul bugetului de stat
- Aprobarea (egulamentului /uvernului, etc
,."lte structuri organi+atorice care activea+a pe linga uvern
+e linga /uvern, activea!a si alte autoritati publice centrale ca:
- Agentii # )oldsilva, (e!erve )ateriale, Turismului, (elatii 3unciare si "adastru
- Airouri # 4ational de tatistica, (elatii 0nteretnice
- erviciul /raniceri
- """*" # "entrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie
-a propunerea prim'ministrului, in scopul conducerii in diferite domenii, care nu intra in atributiile ministerului exista si alte
autoritati publice centrale de specialitate:
a% 0nspectorate de stat
b) "omisii si "onsilii /uvernamentale
(espectivele, sunt conduse de directori # numiti si eliberati din functie de catre /uvern.
2nspectoratele de stat% exercita controlul asupra executarii legilor, 2otaririlor si altor acte emise de +arlament, decretelor +() si
2otaririlor si ordonantelor /uvernului.
Comisiile si Consiliile uvenamentale # studia!a unele probleme si elaborea!a 2otariri, in vederea de!voltarii economiei,
invatamintului si alte domenii. *le pot fi:
- +ermanente
- +rovi!orii
"omisiile sunt formate din:
1. -ucratori ai ministerelor
2. avanti
3. Alti specialisti competenti
unt conduse de prim'ministru, ministri sau de alte persoane numite de /uvern.
26."tributiile uvernului
1.0numerarea atributiilor
1. Asigura reali!area politicii interne si externe a statului
2. *xercita conducerea generala a Administratiei +ublice
3. Are drept la initiativa legislativa
4. 4umeste in functie 2 judecatori ai "urtii "onstitutionale
7. +ropune +() acreditarea si rec2emarea repre!entantilor diplomatici ai () in alte state
5. +romovea!a in viata legile (), decretele +()
@. *xercita controlul asupra executarii 2otaririlor, ordonantelor /uvernului
9. tabileste functiile ministerelor, ale altor autoritati administrative centrale si ale celor de subordinea sa
8. "oordonea!a si exercita controlul asupra A+-
16. (eali!ea!a programele de!voltarii economice si sociale a (),etc.
2. Clasi$icare atributiilor
+rimele 7 # atributii generale reglementate in "onstitutie
;rmatoarele # atributii generale reglementate in -egea cu privire la /uvern
Atributii speciale in domeniile:
- *conomiei # ia masuri in vederea apararii intereselor producatorilor auto2toni, formea!a politica de stat in domeniul
investitiilor si efectuea!a reali!area ei, elaborea!a programe de investitie, reparatie si intretinere a drumurilor publice,etc
- 3inantelor # elaborea!a si pre!inta anual +arlamentului spre examinare si aprobare proiectele bugetului de stat,
promovea!a politica vamala si financiar'valutara,etc
- 0nvatamintului, sanatatii, culturii # asigura de!voltarea turismului, ia masuri in ceea ce priveste cresterea numarului de
locuri de munca, crearea conditiilor pentru ridicarea nivelului de trai, crea!a fonduri speciale pentru de!voltarea
invatamintului public, tineretului, culturii, protectiei mediului ambiant, etc.
- *tc.
,.Corelatia atributiile uvernului si atr Prim%ministrului si viceprim%ministrilor
+rim'ministrul:
- +re!idea!a sedintele /uvernului si ale +re!idiului lui
- Asigura colegialitatea in activitatea /uvernului
- 3ormea!a /uvernul si propune componenta lui in modul stabilit
- +oate propune +() revocarea unui anumit ministru, daca acesta nu isi indeplineste atributiile conform legislatiei
<iceprim'ministrii:
- "oordonea!a activitatea ministerelor, altor autoritati administrative centrale si celorlalte organe aflate in subordinea
/uvernului
-
- *xercita controlul asupra activitatii organelor subordonate /uvernului
- $au indicatii pentru asigurarea indeplinirii 2otaririlor, ordonantelor si dispo!itiilor /uvenului
Rela!iile uvernului cu organele administra!iei
publice locale
/uvernul:
1% promovea+a in via!a si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor (epublicii )oldova, 2otaririlor
+arlamentului, decretelor +resedintelui (epublicii )oldova, 2otaririlor si ordonan.elor /uvernului de catre organele administra.iei
publice locale1
2% administrea+a, impreuna cu organele administra!iei publice locale obiectivele si ramurile de importan.a statala1
3% coordonea+a activitatea organelor administra!iei publice locale in vederea traducerii in via.a a politicii de stat in
domeniul asisten.ei sociale, ocrotirii sanata.ii, inva.amintului public, tineretului si sportului, culturii si protec.iei mediului
ambiant1
4% contesta 7otaririle autorita!ilor administra!iei publice locale, daca ele contravin legisla.iei.
8rgani+area administratiei publice de specialitate (ministeriale)
Administratia ministeriala este compusa din ministere organi!ate in subordinea /uvernului, potrivit legii, si din organe de
specialitate, organi!ate in subordinea ministerelor.0n toate constitutiile ce au guvernat )oldova dispo!itii cu privire la
organi!area ministerelor au fost relativ putine, ca sa nu spunem ca practic nu au existat. 4ici legile fundamentale ale tarilor
occidentale nu contin reglementari ample cu privire la organi!area si functionarea administratiei
Ministerele Republicii Moldova: Ministerele sint organele centrale de specialitate ale statului. *le sint conduse de ministri,
care poarta raspundere personala pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama lor. 0n activitatea sa de conducere a ministerului,
ministrul este asistat de unul sau de mai mul.i viceministri.
1. Ministerul 0conomiei'
2. Ministerul .inantelor'
3. Misterul 9ustitiei'
4. Ministerul "$acerilor 2nterne'
7. Ministerul "$acerilor 0xterne si 2ntegrarii 0uropene'
5. Ministerul "pararii'
@. Ministerul 1e+voltarii Regionale si Construc!iilor'
9. Ministerul "griculturii si 2ndustriei "limentare'
8. Ministerul 3ransporturilor si 2n$rastructurii 1rumurilor'
16. Ministerul Mediului'
11. Ministerul 0ducatiei'
12. Ministerul Culturii'
13. Ministerul Muncii, Protectiei &ociale si .amiliei'
14. Ministerul &anatatii'
17. Ministerul 3e7nologiei 2n$ormatiei si Comunica!iilor'
15. Ministerul 3ineretului si &portului
"utorita!ile administrative centrale de pe linga uvern se formea!a de +arlament la propunerea +rim'ministrului in scopul
conducerii, coordonarii activitaii si exercitarii controlului in domeniul organi+arii economiei si in alte domenii, care nu intra
nemijlocit in atribu.iile ministerelor.
Autorita.ile administrative centrale sint conduse de directori generali sau de directori, numi.i in func.ie si elibera.i din func.ie de
/uvern.
Inspectoratele de stat se formea!a de catre /uvern in scopul exercitarii controlului asupra executarii legilor republicii, a
2otaririlor si a altor acte emise de +arlament, a decretelor +resedintelui (epublicii )oldova, a 2otaririlor si ordonan.elor
/uvernului.
0nspectoratele de stat sint conduse de directori, numi.i in func.ie si elibera.i din func.ie de /uvern.
Autorita.ile administrative centrale si inspectoratele de stat emit, in limitele competen.ei lor, acte normative departamentale.
uvernul poate sa cree+e comisii si consilii permanente si provi+orii pentru studierea unor probleme si elaborarea 2otaririlor
in vederea de!voltarii economiei, politicii in domeniile finan.elor, creditelor, pre.urilor, valutei, circula.iei monetare, precum si in
domeniile politicii sociale, inva.amintului public, culturii si din alte sfere ale vie.ii.
"omisiile se formea!a din lucratori ai ministerelor, precum si din savan.i si specialisti de frunte, la propunerea +rim'ministrului,
a prim'viceprim'ministrului sau a viceprim'ministrilor. Activitatea comisiilor si consiliilor este condusa de +rim'ministru, de
ministri sau de alte persoane, numite de /uvern.
"lte autorita!i administrative centrale
1. :iroul Na!ional de &tatistica
2 "gentia Relatii .unciare si Cadastru
,. :iroul Rela!ii 2nteretnice
;. "gentia <Moldsilva<
(. "gentia Re+erve Materiale
). "gentia 3urismului
9. Centrul CN"
:iroul National de &tatistica &A4% este autoritatea administrativa centrala care, in calitatea sa de organ central de statistica,
conduce si coordonea!a activitatea in domeniul statisticii din tara.
"gentia Relatii .unciare si Cadastru ' este organul administratiei publice centrale, care reali!ea!a politica statului in
domeniul relatiilor $unciare, cadastrului, geode!iei, cartografiei, geoinformaticii si este subordonata /uvernului (epublicii
)oldova. $eoarece cadastrul serveste ca ba!a pentru crearea 0nfrastructurii 4ationale de $ate patiale, actualmente Agentia este
preocupata de elaborarea istemului 0nformational /eografic 4ational.
:iroul Relatii 2nteretnice % Airoul este autoritatea administrativa centrala care activea!a in subordinea /uvernului promoveaza
politica statului in domeniul relatiilor interetnice, functionarii limbilor vorbite pe teritoriul (epublicii )oldova, sustinerii
diasporei moldovenesti.
CN", ' "entrul isi desfasoara activitatea pe principiile legalitatii, respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului,
oportunitatii, imbinarii metodelor si mijloacelor publice si secrete de activitate, conducerii unipersonale si colegiale, colaborarii cu
alte autoritati publice, organi!atii obstesti si cetateni.
Relatiile autoritatilor administratiei publice
% cu cetatenii
Toti cetatenii intra, sub forme variate, in relatii cu autoritatile administratiei publice, deoarece calitatea de cetatean scoate in
evidenta competenta autoritatilor administratiei publice, in administrarea acestora.
(elatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi: relatii de cooperare &colaborare%1 relatii de
utilizare a serviciilor publice &deci de prestatii din partea administratiei catre cetateni% si relatii de autoritate &sau de subordonare
a cetatenilor fata de organele administratiei publice%.
Anali!and aceste categorii de relatii, vom evidentia necesitatea democrati!arii permanente a administratiei publice, in idea
stabilirii unei legaturi sistematice intre cetateni si administratie.
a% Relatiile de cooperare &de colaborare intre autoritatile administratiei publice si cetateni, vor trebui sa ocupe rolul cel mai
important atat din punct de vedere al ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii sublinia!a in primul rand sprijinul pe
care cetatenii sunt c2emati sa il dea administratiei publice in vederea reali!arii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebuie sa
reflecte existenta unei legaturi absolut necesare intre administratia publica si cei administrati. (elatiile de cooperare administratie
publica'cetatean sunt o expresie a accesului participativ al populatiei la reali!area treburilor publice, in ultima instanta o dovada a
existentei sau inexistentei unei societati democratice. Ele pot fi grupate in doua categorii, si anume:
- elatiile de cooperare directa. in care cetatenii in mod individual sau grupati participa la reali!area unui interes general, la
finali!area unor actiuni, la fel ca aparatul, ca structurile administratiei publice.!
' elatiile de cooperare indirecta, apar in ca!ul in care cetatenii 0 sprijina actiunea automatilor administratiei publice fara sa
participe la respectiva activitate in mod direct. $e exemplu, oferta pe care o fac cetatenii de
b% Relatiile de prestari de servicii ale administratiei publice catre cetateni constituie al doilea tip de relatii intre administratia
publica si cetateni.
Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor, au o speciali!are diferentiata, ceea ce determina o
pregatire j corespun!atoare a personalului din acest domeniu. laba calitate a prestatiilor efectuate de autoritatile administratiei
publice catre cetateni C le!ea!a nu numai interesele acestuia, ci si ale altor cetateni, in ultima instanta ale statului.
"in punct de vedere #uridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii pot fi de doua tipuri:
- &elatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ &regim juridic administrativ%1
' &elatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil &regim juri' 0 dic civil%.
c% Relatii de autoritate &de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice%. CAceste relatii sunt determinate
in mod evident de vointa unilaterala a autoritatilor administratiei publice, ele sunt impuse i cetatenilor, ne$iind necesar acceptul
celor care sunt c7emati sa participe in aceste relatii.
% Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislative
Conlucrarea A doua grupare mare de relatii in care sunt implicate autoritatile administratiei publice sunt relatiile cu
elementele exterioare acestui sistem. 0n cadrul acestora vom anali!a: Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea
legislativa Anali!a tipurilor de relatii la care participa autoritatile administratiei publice, implica preci!area unor aspecte in
legatura cu raporturile dintre autoritatile administratiei publice si cele care exercita puterea legislativa &+arlament%, aspecte care nu
au fost aratate la momentul in care amanali!at raporturile dintre administratie si mediul politic.
a. $uvernul, ca autoritate publica de varf a puterii executive si raspun!ator pentru conducerea generala a administratiei publice,
c2emat sa asigure reali!area politicii interne si externe a tarii, coopereaza in indeplinirea atributiilor sale cu organismele
interesate
b. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale stabilesc cu autoritatile publice care
exercita puterea legislativa relatii de cooperare sau de %ontrol prin delegare, nu numai indirect prin /uvern, ci si in mod direct
c. Consiliile locale si primarii sunt autoritati ale administratiei publice locale prin care ' potrivit prevederilor "onstitutiei ' se
reali!ea!a autonomia locala la nivelul unitatilor administrativ'teritoriale, iar in aceasta calitate relatiile dintre ele si autoritatile
publice care exercita puterea legislativa sunt similare cu ale celorlalte autoritati ale administratiei publice.
Relatiile autorititilor administratiei publice centrale in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice.
R0#"322#0 *=0RN*#*2 C* "#30 8R"N0 10 &3"3 .
- elatiile $uvernului cu organele administratiei publice locale /uvernul:
1% promoveaza in viata si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor (epublicii )oldova, 2otaririlor
+arlamentului, decretelor +resedintelui (epublicii )oldova, 2otaririlor si ordonantelor /uvernului de catre organele administratiei
publice locale.
2% administreaza, impreuna cu or'anele administratiei publice locale obiectivele si ramurile de importanta statala1
3% coordonea!a activitatea organelor administratiei publice locale in vederea traducerii in viata a politicii de stat in domeniul
asistentei sociale, ocrotirii sanatatii, invatamintului public, tineretului si sportului, culturii si protectiei mediului ambiant1
4% contesta 2otaririle autoritatilor administratiei publice locale, daca ele contravin legislatiei.
%onducerea ministerelor epublicii Moldova si altor organe de pe teritoriul republicii
&erviciile publice
+entru satisfacerea cerintelor &2rana, locuinta, transport, cultura, sanatate%, membrilor unei colectivitati umane sunt infiintate
anumite organisme sociale, sub denumirea de servicii publice.
3ermenul de serviciu public este utili!at atat in sens organizatoric, de organism social, cat si in sens functional, de
activitate desfasurata de acest organism serviciu public # activitate de interes public, organi!ata si desfasurata de catre o
autoritate publica1 &-.179%
$ata fiind complexitatea cerintelor sociale, exista si o mare varietate de servicii publice. $e aceea, se impune a se face
distinctie intre serviciu public si serviciu de utilitate publica. $istinctia intre cele doua servicii consta in faptul ca primul este
infaptuit de o organizatie statala, iar cel de-al doilea de o organizatie nestatala&
0n ca!ul organi+atiilor mixte, de stat si particulare, ne aflam in pre!enta unui serviciu public, deoarece la acea organi!atie
participa si statul, fie ca autoritate publica, fie ca persoana juridica.
-iteratura de specialitate distinge, ca servicii publice, serviciul de legi'ferare, la care participa si +arlamentul serviciul public
judiciar, infaptuit de instantele judecatoresti si serviciile publice administrative.
&erviciul public de legi$erare are ca scop adoptarea de norme >uridice obligatorii, care sa reglemente!e, in mod
uniform, la nivelul intregii tari, raporturi juridice, raporturile sociale1 serviciul judiciar sa solutione!e, cu putere de adevar legal,
j conflictele juridice si sa pedepseasca pe cei care incalca legea1 serviciile j administrative sa asigureDexecutarea legilor si a
2otararilor judecatoresti, or' 1 dinea publica, siguranta nationala, crearea conditiilor optime de sanatate, i instructie publica,
cultura, transport etc.
&erviciul public poate $i organi+at $ie la nivel national, pentru intreaga tara &serviciul public al transportului aerian,
feroviar%, fie la nivel local &transportul in comun in cadrul unei localitati%.
,rgani!atiile care prestea!a servicii publice pot fi grupate in trei categorii/
1. organe ale administratiei publice
2. institutii publice1
3. regii autonome de interes public.
. Aceasta grupare se intemeia!a pe o serie de deosebiri, si anume:
' activitatea organelor administratiei publice se caracteri!ea!a prin adoptarea sau emiterea de acte administrative, Activitate
intelectuala, iar cea a regiilor autonome este preponderent economica1
' mijloacele financiare necesare desfasurarii activitatii organelor administratiei publice si, in mai mica masura a institutiilor
publice, se asigura de la bugetul statului, iar regiile autonome de interes public isi asigura mijloacele banesti, in mare parte, din
veniturile obtinute din activitatea .
' organele administratiei publice si institutiile publice isi desfasoara activitatea, .de regula, in mod gratuit, regiile autonome,
de regula, contraD cost1
' in activitatea organelor administratiei publice preponderenta este emiterea de acte administrative1 in activitatea institutiilor
publice aceasta este madje' dusa, iar in activitatea regiilor autonome de interes public si mai redusa.
0n legatura cu regiile autonome de interes public trebuie preci!at ca unele au fost create pentru a satis$ace unele cerinte ale
populatiei ca,
regii autonome au fost create pentru a exploata prin activitatea lor, bunuri care fac parte din proprietatea publica a statului, ca,
de exemplu, carbuni, titei, ga!e naturale. +rin aceasta activitate, ele contribuie, in mod direct, la satisfacerea unor cerinte
sociale, astfel incat, c2iar daca s'ar afirma ca unele regii autonome nu prestea!a, in mod direct, un serviciu public, toate regiile
autonome, indiferent de specificul activitatilor, contribuie la satisfacerea unor cerinte ale membrilor societatii, obiectivul
fundamental al oricarui serviciu public.
21."ctele uvernului
1.2denti$icati actele uvernului
"onform art 162 "onstitutie si art 36
1
si 36
2
din -egea cu privire la /uvern, acesta adopta:
1. =otariri
2. ,rdonante
3. $ispo!itii
?otaririle # se adopta in executarea atributiilor constitutionale, pentru organi!area executarii legilor. +oate contine reglementari:
1.+entru exercitarea atributiilor proprii
2. +entru modificarea/abrogarea actului emis anterior
3. +entru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale +(),etc.
=otarirea poate fi:
a."u caracter general # ex: aprobarea unor proiecte de legi
b."u caracter individual # ex: numirea in functie a unui ministru
=otarirea se semnea!a de prim'ministru si unele se contrasemnea!a de ministri, care au obligatia punerii in aplicare a
acestora.=otaririle, cu exceptia celor ce contin secrete de stat, se publica in ),() in termen de 16 !ile de la data adoptarii.
8rdonantele acte normative cu putere de lege ordinara, insa spre deosebire de lege, ele nu sunt promulgate de +().
conform art 165
2
# "onst # se adopta in conformitate cu E-egea speciala de abilitareE, care la rindul ei este adoptata de
+arlament&la propunerea /uvernului%.
0n continutul -egii de abilitare se indica: 1% domeniile in care pot fi emise ordonantele 2% data pina la care pot fi emise
ordonantele.
+rin -egea de abilitare se poate cere aprobarea ordonantelor de catre +arlament. 0n asa ca!, /uvernul pre!inta +arlamentului si
proiectul legii privind aprobarea ordonantei. 0n ca!ul in care +arlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei,
aceasta isi pierde efectele juridice din momentul intrarii in vigoare a legii de respingere.
e semnea!a de prim'ministru si se contrasemnea!a de ministrii ce au obligatia punerii ei in aplicare. e publica in ),() si intra
in vigoare in modul stabilit pentru actele oficiale.
e suspenda/modifica/abroga de /uvern in limitele termenului de abilitare.$upa expirarea termenului, numai prin lege de catre
+arlament.
1ispo+itia se emite de prim'ministru pentru organi!area activitatii interne a /uvernului si se semnea!a de prim'ministru.
-a fel ca si 2otaririle, se publica in ),(), daca nu contine secrete de stat, in termen de 16 !ile de la data emiterii.
+rin activitatea sa, /uvernul adopta si acte cu caracter exclusiv politic # declaratii, apeluri,etc.
22.2ncetarea mandatului si responsabilitatea uvernului.
1. 1urata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului uvernului
/uvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerii noului +arlament.
Temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului /uvernului:
a% $aca prim'ministrul a demisionat sau decedat
b% $aca /uvernul demisionea!a din initiativa proprie
c% $aca +arlamentul si'a exprimat votul de neincredere
3unctia de membru al /uvernului incetea!a in ca! de:
a% $emisie' cererea de demisie se pre!inta prim'ministrului si se aduce la cunostinta +()
b% (evocare # in ca!ul in care ministrul incalca prevederile legislatiei1 propunerea se inaintea!a de prim'ministru sau +()
c% 0ncompatibilitatea de exercitare a functiei # functia de membru a /uvernului este incompatibila cu orice alta functie
remunerata cu exceptia pedagogico'stiintifica
d% $eces
"ind mandatul /uvernului incetea!a din motiv ca demisionea!a prim'ministrul, +arlamentul a acordat vot de neincredere sau de la
data alegerilor noului +arlament, /uvernul in exercitiu indeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice pina la
depunerea juramintului de catre membrii noului /uvern. 4u au drept de a emite acte. $aca prim'ministrul a decedat sau se afla in
imposibilitate de exercitare a functiei &inclusiv pe motiv de boala% +() desemnea!a un alt membru al /uvernului in functia de
prim'ministru intermiar, pina la formarea noului /uvern sau pina cind prim'ministrul va prelua activitatea in /uvern.
2.Modalitatile si caracterul responsabilitatii uvernului.
/uvernul raspunde in fata +arlamentului pentru activitatea sa& art 164 "onstitutie%. )embrii /uvernului au acces la sedintele
+arlamentului, iar atunci cind se solicita, pre!enta lor este obligatorie.
0n fata +arlamentului, /uvernul raspunde prin:
1. 1ari de seama ' conform art 7 din -egea cu +rivire la /uvern, /uvernul, cel putin odata pe an, tine in fata
+arlamentului o dare de seama despre activitatea sa. ,data in decursul unei sesiuni, +arlamentul audia!a /uvernul in
probelemele ce tin de activitatea acestuia.
2. 2ntrebari si interpelari # conform art 167 "onstitutie # /uvernul si fiecare din membrii sai sunt obligati sa raspunda la
intrebari si interpelari formulate de deputati. $e regula, acestea se formulea!a joi, in ultima ora de lucru a +arlamentului,
se inregistrea!a si se transmit persoanelor carora le sunt adresate. +unind intrebarea, deputatul va preci!a daca doreste sa
primeasca raspunsul in scris sau verbal la sedinta in plen urmatoare.
3. 2nterpelarile # se fac in scris, aratindu'se obiectul acestora. +rin interpelari se solicita explicatii asupra politicii interne si
externe a /uvernului. 0nterpelarea urmea!a a fi de!batuta in sedinte si +arlamentul poate adopta o motiune prin care sa'si
exprime po!itia fata de obiectul interpelarii.
+arlamentul efectuea!a controlul asupra /uvernului si prin "omisiile +arlamentare, considerindu'se o forma de control
speciali!at. "onform art. 27 din (egulamentul +arlamentului, membrii /uvernului au acces la sedintele comisiilor. *i pot lua
cuvint,dar nu pot fi pre!enti in timpul votarii deci!iilor. (espectiv, membrii /uvernului pot raspunde la intrebarile formulate de
membrii comisiilor parlamentare.
"onform art 165 "onstitutie, /uvernul isi poate angaja raspunderea in fata +arlamentului, asupra unui program, unei declaratii de
politica generala sau unui proiect de lege. $aca in decurs de 3 !ile +arlamentul votea!a motiunea de cen!ura, adica votul de
neincredere, /uvernul este demis.$aca /uvernul nu a fost demis, proiectul de lege pre!entat se considera adoptat, iar
programul/declaratia de politica generala devin obligatorii pentru /uvern.
"onclu!ie: "a organ colegial, /uvernul raspunde politic in fata +arlamentului, iar sanctiunea raspunderii respective consta in
retragerea votului de neincredere. (eferitor la raspunderea fiecarui membru al /uvernului, conform art 28 din -egea cu +rivire la
/uvern, ei raspund pentru sfere de activitate ce le'au fost incredintate.
,.@@@
2,.8rgani+area si $unctionarea organelor centrale de specialitate ale "dministratiei publice
1.Modul de organi+are si structura 8C& ale "P
," ale A+ sunt constituie si activea!a pentru o mai buna organi!are de executare si executare a legii in scopul satisfacerii
intereselor membrilor societatii.
"onform art 16@ "onstitutie # ," sunt EministereleE care traduc in viata politica /uvernului si activea!a in domeniile proprii de
competenta. +entru domeniile care nu intra nemijlocit in atributiile ministerelor, in conditiile legii, se infiintea!a si alte autoritati
administrative.-egiuitorul constituant a lasat o anumita libertate de organi!are a acestor autoritati, astfel denumirea si nrul
ministerelor nu sunt expres stabilite nici prin "onstitutie, nici prin lege'cadru. Acestea pot sa varie!e in functie de obiectivele
urmarite de /uvern si de cerintele sociale pe care trebuie sa le satisfaca statul intr'o anumita perioada de timp.
"onducerea ministerelor se exercita de ministri, ajutati de unul sau mai multi vice'ministri.
)inistrul # repre!inta ministerul in raport cu celelalte autoritati publice, cu persoane fi!ice si juridice din tara si strainatate precum
si cu justitia. )inisterele sunt persoane juridice si pot fi ca subiecte atit in raporturile de drept public, cit si de drept privat.
0n structura fiecarui minister, se formea!a colegiul ministerului, compus din:
1% )inistrul # ca presedinte
2% <ice'ministri
3% "onducatori de subdivi!iuni in nr aprobat de /uvern
Colegiile functionea!a ca organ consultativ, ce se intruneste la cererea ministrului pentru de!baterea unor probleme privind
activitatea ministerelor.
2. Modul de $unctionare
0n pre!ent, nu exista o lege generala ce ar reglementa organi!area si functionarea ministerelor si alte ,".
+entru desfasurarea activitatii, fiecare ," are o structura organi!atorica ce include un anumit nr de compartimente:
- ectii
- ubdivi!iuni
- $irectii
- ervicii
- $epartamente
- etc, care luate in ansamblu formea!a : aparatul propriu si aparatul te2nic al autoritatii respective.
0n majoritatea statelor contemporane, pe linga autoritatile centrale de specialitate subordonate /uvernului, functionea!a si alte
autoritati, care prin natura lor juridica si a activitatii pe care o desfasoara, sunt autoritati administrative care nu se subordonea!a
nici /uvernului si nici ministerelor dar conform "onstitutiei () sunt autoritati autonome care au o conducere desemnata de
+arlament si sunt obligate sa raporte!e despre activitatea intreprinsa +arlamentului. Asemena autoritati, cum ar fi:
- A4)
- ""A
- "*"
- 0
- Avocatul poporului
etc
2-."tributiile si actele 8rganelor Centrale de &pecialitate
1.Categoriile de atributii ale 8R"N0#8R C0N3R"#0 10 &P0C2"#23"30
Atributii comune
Atributii specifice fiecarui ,(/A4*-, "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT*
"omune: ' decurg in principal din rolul si locul pe care il au ,(/A4*-, "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT* ca autoritati
subordonate /uvernului, pentru asigurarea reali!arii programului de guvernare. "ele care nu sunt subordonate /uvernului #
pentru reali!area scopului si rolului pentru care au fost constituite.
- +rivind organi!area si asigurarea executarii legilor/2otaririlor +arlamentului, etc
- +rivind initierea si elaborarea proiectelor de acte normative
- 0n domeniul economico'social si financiar &elaborarea de strategii,progno!e si programelor de de!voltare in domeniul
respectiv%
- +rivind politica externa # duc negocieri din imputernicirea /uvernului, inc2eie conventii, acorduri internationale,etc
- +rivind conlucrarea cu institutiile de specialitate, in scopul reciclarii profesionale a personalului
- *tc
pecifice:
- unt stabilite prin actul de organi!are si functionare a autoritatilor centrale de specialitate
Aceste atributii definesc competenta materiala a organului respectiv si asigura reali!area obiectivului propriu de activitate.
(epre!inta drepturi si obligatii legale pentru reali!area carora organul respectiv poate sa raspunda atit politic, cit si juridic.
2.Categorii de acte 8R"N0#8R C0N3R"#0 10 &P0C2"#23"30
0n legislatia nationala, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot fi emise de ,(/A4*-, "*4T(A-* $*
+*"0A-0TAT*.
$in activitatea practica, s'a constatat ca principalele acte ale ,(/A4*-,( "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT* sunt:
1% ,rdine
2% 0nstructiuni
3% $ispo!itii
8rdinile cele mai raspindite acte ale ,(/A4*-, "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT*. *le pot avea: caracter normativ sau
individual. "ele mai frecvente sunt cele cu caracter individual. ,rdinile cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general si
impersonal. "ele cu caracter individual # se aplica unor subiecte si situatii juridice dinainte determinate # ex: ordin privind
incadrarea in serviciu a unui functionar public.
2nstructiunile mereu cu caracter normativ
1ispo+itiile sunt emise pentru re!olvarea unor probleme concrete &de regula de ordine interna% sau probleme operative a
,(/A4*-, "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT*. +ot fi: normative sau individuale & predomina caracterul individual%
,(/A4*-e "*4T(A-* $* +*"0A-0TAT* emit si alte acte:
(egulamente, (eguli,$eci!ii, =otariri,etc ' nu se deosebesc de instructiuni, au caracter normativ.
"onform -egii privind actele normative ale /uvernului si altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, actele
autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate se mai numeste si acte departamentale.
Actele departamentale sunt supuse experti!ei juridice si inregistrarii de stat la )inisterul >ustitiei, apoi se publica in ),().
2;.Notiuni generale privind "P#
1.A+- # totalitatea autoritatilor publice locale,constituite in cond legii, pu promovarea intereselor generale ale locuitorilor unor
uat.
+rincipii de ba!a # prescriptii obligatorii consacrate in "onstitutie &art 168%, care stabilesc directiile fundamentale potrivit carora
se formea!a si functionea!a A+- si se stabilesc raporturile intre acestea.
+rincipii de organi!are si functionare a A+-:
- Autonomiei locale
- $escentrali!arii serviciilor publice
- *ligibilitatii
- "onsultarii cetatenilor in interes deosebit
Autonomia locala # dreptul si capacitatea efectiva de apl de a reglementa si gestiona in conditiile legii, sub propria lor
responsabilitate si in interesul populatiei, o parte din treburile publice. 3ormele autonomiei locale:
a% Autonomie deci!ionala # dreptul autorita.ilor publice locale de a adopta liber deci!ii, in condi.iile legii, fara interven.ii
din partea altor autorita.i publice, in scopul reali!arii intereselor sale
b% Autonomie organi!ationala # dreptul autorita.ilor publice locale de a aproba, in condi.iile legii, statutul, structurile
administrative interne, modalita.ile de func.ionare a acestora, statele si organigrama lor, precum si de a institui persoane
juridice de drept public de interes local1
c% Autonomie financiara # dreptul autorita.ilor publice locale de a dispune de resurse financiare proprii suficiente si de a le
utili!a liber, in condi.iile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale1
$escentrali!area serviciilor publice ' serviciile scoase din subordinea A+" si constituite ca structuri autonome,avand un
patrimoniu propriu in u.a.t respectiva. "onform art 8 -egea privind descentrali!area administrativa, nu pot fi descentrali!ate si
transferate din responsabilitatea statului in cea a autorita.ilor publice locale serviciile publice care se bucura de reglementare
constitu.ionala, fiind garantate si asigurate direct si exclusiv de catre stat.
*ligibilitatea ' consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt alesi in cond codului electoral al (). 0n ;TA/ alegerile
locale se desf in conformitate cu codurile electorale si actele adoptate de aut administrative ale ;AT respectiv.
"onsultarea ' Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in
cursul procesului de planificare si de luare a deci!iilor pentru toate c2estiunile care le privesc in mod direct&"arta *u a aut locale #
art 4 al 5%
)odalitati de consultare a populatiei:
1. referendum local # in problemele de importanta deosebita pu u.a.t &revocarea primarului,2otarele u.a.t., includerea
unor localitati in ;TA/%
2. consultari,audieri publice si convorbiri # probleme de interes local care preocupa o parte din populatia u.a.t
2."'form legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 nivele:
1% ;at, respectiv autoritati de nivelul 1 # sat&comuna%, oras&municipiu%
2% ;at, respectiv autoritati de nivelul 2 # raion, mun "2isinau, ;TA/
"ut "P# de nivelul 1 sunt definite in art 1 in -egea privind A+-: autoritai publice, luate in ansamblu, care sint constituite si
activeaza pe teritoriul satului (comunei), orasului (municipiului) pentru promovarea intereselor si soluionarea problemelor
colectivitailor locale(
Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile A+- de nivelul 1: Autoritaile administraiei publice locale prin care se realizeaza
autonomia locala in sate (comune), orase (municipii) sint consiliile locale, ca autoritai deliberative, si primarii, ca autoritai
e)ecutive.$eci, consiile locale&deliberativ% si primarii &executiv% sunt autoritatile A+- de nivelul 1.
Consiliu local ' autoritate repre!entativa si deliberativa a popula.iei unita.ii administrativ'teritoriale de nivelul intii sau al doilea,
aleasa in vederea solu.ionarii problemelor de interes local1
Primar ' autoritate repre!entativa a popula.iei unita.ii administrativ'teritoriale si executiva a consiliului local, aleasa prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat1
"onsiliul local este compus din consilieri, alesi pe ba!a "odului *lectoral. 4umarul consilierilor depinde de nrul de locuitori ai
uat respective. Acesta poate varia de la 8 pana la 43 consilieri.
+rimarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra tuturor problemelor propuse de!baterii. 0n
exercitarea atributiilor sale, primarul poate emite acte cu caracter normativ,dar si individual.
"ut "P# de nivelul 2 la fel sunt definite de -egea privind A+- art 1: autoritai publice, luate in ansamblu, care sint constituite si
activeaza pe teritoriul raionului, municipiului C*isinau, unitaii teritoriale autonome cu statut %uridic special pentru promovarea
intereselor si soluionarea problemelor populaiei unitaii administrativ!teritoriale respective(
Autoritatile A+- de nivelul 2: consiliile rationale &aut deliberative% si presedintii de raioane &aut executive%.
Presedinte al raionului ' autoritate publica executiva a consiliului raional1
24.Notiunea,categorii, principii serviciului public
1.4otiunea de sp este o notiune relativ noua in $A, iar unii doctrinari mentionea!a ca este cea m/importanta in aceasta ramura de
drept. + a aparut si s'a de!voltat pe fonul multiplicarii si diversificarii nevoilor sociale ale populatiei, iar statul tot mai accentuat
se implica in asigurarea unui nivel satisfacator de trai a oamenilor. $upa +.4iculescu: FAdministratia repre!inta totalitatea sp, iar
sG este mijlocul prin care administratia isi exercita activitatea.E $efinitia legala:
"erviciu public # activitate de interes public, organi!ata si desfasurata de catre o autoritate publica1
Aparitia sp este legata organic de coexistenta a 2 elemente esentiale:
a) "erinta sociala
b) -egea
+rincipiile de ba!a ale sp: legalitatea,profesionalismul, transparenta, impartialitatea, independenta,stabilitatea, loialitatea,
responsabilitatea.
1. +e'alitatea , conform "onstitutiei,legilor,regulamentului
-. Profesionalismul , obligatia de a'si indeplini cu eficienta,responsabilitate,promptitudine, fiind responsabil in fata
conducatorului nemijlocit, precum si celui ierar2ic superior si respectiv autoritatii publice
.. /ransparenta , obligatia de a asigura acces liber la informatie
0. 1mpartialitate , obligatia de a lua deci!ii si actiuni in mod impartial,nediscriminatoriu,ec2itabil.
2. 1ndependenta , apartenenta politica nu trebuie sa influente!e comportamentul si deci!iile acestuia,precum si deci!iile si
activitatile autoritatilor publice.
3. &esponsabilitatea , f'rul public poarta raspundere pentru consecintele nefavorabile ale actiunilor sau inactiunilor sale,dar
mecanismul de raspundere a acestora nu este pe deplin reglementat
4. "tabilitatea ! functionarii publici ar trebui sa fie divi!ati in doua categorii principale:
a %functionari de cariera' ei trebuie sa se bucure de stabilitate in functie, adica sa fie demisi numai pentru fapte ilegale si
alte ca!uri expres preva!ute de lege, la aceasta categorie trebuie raportati majoritatea functionarilor publici
b% doar functionarii ce detin functii de natura politica ' adica pot fi demisi din motive politice, consideram ca legislatia
nationala trebuie perfectionata pentru reali!area acestui principiu
8. +oialitatea , obligatia sa serveasca cu buna'credinta autoritatea publica in care activea!a, precum si interesele legitime
ale cetatenilor
2.Categorii/ $eosebim 3 categorii:
a. .p. administrative # supuse regulilor dr public organi!atoric,cat si cu privire la raporturile cu utili!atorii
serviciilor publice
b. .p. industriale si comerciale # supuse regulilor dr public in planul organi!arii lor, iar in ceea ce priveste
raporturile cu utili!atorii, sunt supuse regulilor de drept privat.
c. .p. socio'culturale # sub forma de gradinite,scoli,licee,protectie sociala in materie de igiena,etc.
25.Notiunea,clasi$icarea $unctiilor publice si a $%narilor publici/
1. 5unctionarul public' persoana fi!ica numita, in condi.iile pre!entei legi, intr'o func.ie public # def legala
5unctia publica! ansamblul atributiilor si obligatiilor stabilite in temeiul legii in scopul reali!arii prerogativelor de putere publica '
legala
0n doctrina actuala, functionarul public este definit ca:
+ersoana fi!ica investita in mod legal prin actul de vointa unilaterala a unei autoritati publice sau al cetatenilor cu sarcina
indeplinirii pe un timp limitat, nedeterminat a unei functii publice in vederea reali!arii competentei organului din structura caruia
face parte functia respective
0n functie de statutul juridic functionarii pot fi clasificati:
a%$in organele statale
b%$in organele publice
c%$in cadrul intreprinderilor de stat si municipal
0n dependenta de specificul atributiilor, care determina rolul functionarilor publici in infaptuirea sarcinilor serviciului
public:
a% conducatorii
b% functionari cu functii de adjuncti
c% repre!entanti ai puterii administrative' acesti functionari activea!a in regim de putere, efectuia!a de regula actiuni de
control si supraveg2ere in domenii specifice& ordinea publica, securitattea antiincendiara, sanitara, etc%
2. "onform prevederilor legale:
"onform nivelului atribu.iilor titularului, func.iile publice se clasifica in urmatoarele categorii:
a% func.ii publice de conducere de nivel superior1
b% func.ii publice de conducere1
c% func.ii publice de execu.ie.
(espectiv, functionarii publici se clasifica in:
a) 3unctionari publici de conducere de nivel superior
b) 3unctionari publici de conducere
c) 3unctionari publici de executie
"onform doctrinei:
e evidentia!a urmatoarele categorii de functii publice:
- de demnitate publica' se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect prin numire in conditiile legii
- functii publice propriu'!ise' si repre!inta ansamblul atributiilor in temeiul legii in reali!area prerogativelor de putere
publice
- functii exercitate depersonalul incadrat pe ba!a increderii personale in cabinetul persoanle ce exercita functii de
demnitate publica& sef de cabinet, asistent, consilier, secretar si altele%,
4egulescu: 1. /uvernanti # cei ce determina, 2otarasc 2. Agenti # cei ce executa
,6. 2nstituirea $p si conditiile ocuparii
1. +remise: necesitatile sociale
3unc.iile publice se instituie in temeiul actelor +arlamentului, +resedintelui (epublicii )oldova, /uvernului si ale altor autorita.i
publice, emise in limitele competen.ei lor, stabilite de "onstitu.ie si de alte legi.
$eosebim conditii: generale si speciale.
2. "onditii generale:
cetatenia (m
poseda limba moldoveneasca si limbile oficiale de comunicare interetnica vorbite pe teritoriul respectiv
are cap deplina de exercitiu
este apta din punct de vedere a sanatatii
persoana nu a implinit varsta de pensionare,etc
"onditii speciale' re!ulta din specificul f'tiei si a domeniului de activitate a viitorului f'r:
tare excelenta de sanatate &domeniul militar%
Atingerea unei anumite varste &judecator%
+entru a ocupa o fp de nivel superior,alaturi de cerintele generale, persoana trebuie sa aiba si studii superioare absolvite cu licenta
si cel putin 7 ani experienta in domeniu.
4erespectarea cond atrage imposibilitatea ocuparii f'tiei date.
,1.Modurile de ocupare a $p si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu
1.)oduri de ocupare: alegere,numire,concurs,promovare,transfer.
Temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu # stabilirea legala a unor fapte ce determina existenta legaturii &drepturilor si
obligatiilor% dintre f p si autoritatile publice.
Temeiul principal: emiterea actului administrativ de numire in f.p. # art 36 - 179, deci!ia de aprobare a re!ultatelor
alegerilor.E(aporturile de serviciu apar in ba!a actului administrativ de numire in func.ia publica, emis in condi.iile pre!entei
legi.E
Temeiuri suplimentare: perioada de proba&5 luni% si juramantul.
2.Alegerea este un mod de ocupare, in special, a functiilor de demnitate publica.+u ocuparea fp prin alegeri e necesar:
*xistenta functiei eligibile vacante
$eclansarea procedurii de alegere
Alegerea si totali!area re!ultatelor alegerilor
<alidarea mandatelor
0nvestirea in funtie
4umirea # mod de ocupare a f'tiilor pe ba!a increderii personale in cabinetul persoanelor ce exercita f'tii de demnitate publica,
repre!inta emiterea/adoptarea unui act administrativ al autoritatii competente.
"oncursul # principalul mod de ocupare a fp vacante,deoarece este cea mai eficienta si democratica modalitate si are la ba!a
principiile:
"ompetitiei desc2ise
Transparentei
"ompetentei si meritelor profesionale
Accesului egal pu toti cetatenii la f'tiile publice
+rocedura de organi!are si desfasurare a concursului este preva!uta in =otararea /uvernului nr 261 din 11.63.2668 privind
punerea in aplicare a prevederii -egii nr 179 cu privire la fp si statutul f'rului p.
"oncursul se organi!ea!a de catre:
a% "omisia de "oncurs # f'ata din @ membri specialisti notorii in administratia publica desemnati de /uvern
b% "omisii de "oncurs instituite de Autoritatile +ublice &+arlamentul,+resedintele,"),">,"",+rocuratura /enerale,
"urtea de "onturi% # pu fp de conducere si de executie.
+romovarea # are ca scop de!voltarea carierei fp prin ocuparea unei f'tii publice superioare celei exercitate # art 47 - 179.
Transferul # mod de ocupare a fp care consta in trecerea f'rului public intr'o alta subdivi!iune interioara din cadrul aceleasi
autoritati publice. Transferul poate fi efectuat:
a. 0n interesul serviciului public
b. -a cererea f'rului public # art 49 - 179
,.+erformante # concursul, alegerea.
,2.1repturile si obligatiile $%tionarului public
1.$repturile si obligatiile f'tionarului public sunt expres preva!ute in - nr 179 cu privire la functia publica si statutul
functionarului public, precum si in "odul de conduita a functionarului public. , categorie aparte o formea!a demnitarii publici,
deoarece statutul acestora este reglementat intr'o lege aparte # cu privire la statutul persoanelor cu functii de demnitate publica.
-egislatia in vigoare deosebeste 2 categorii de drepturi: drepturi comune si specifice.
repturile comune sunt in general preva!ute de "onstitu.ia (epublicii )oldova si legisla.ia muncii, fiind urmatoarele: dreptul la
munca si la protec.ia muncii &dreptul la libera alegere a muncii, la condi.ii ec2itabile si satisfacatoare de munca, la protec.ia
impotriva somajului, la odi2na # art. 43 al "onstitu.iei%1 dreptul la o salari!are corespun!atoare, dreptul la asigurari sociale
&dreptul la pensie si la ajutor in ca! de incapacitate temporara de munca%, dreptul la opinii proprii &art. 32 al "onstitu.iei%, dreptul
de a cunoaste si ataca deci!iile individuale care il privesc, dreptul la peti.ionare &art. 72 al "onstitu.iei%, dreptul persoanei vatamate
de o autoritate publica &art. 73 al "onstitu.iei% etc.
$in categoria drepturilor specifice intra:
a% a examine!e probleme si sa ia deci!ii in limitele competentei sale
b% a solicite, in limitele competentei sale , si sa primeasca informatia necesara de la alte autoritati publice, precum si de la
p f si juridice
c% a'si cunoasca drepturile si atributiile stipulate in fisa postului
d% $reptul la integritatea fi!ica si psi2ica, precum si un salariu corespun!ator complexitatii atributiilor functiei
e% $reptul de a fi promovat
f% a vi!ite!e, din oficiu sau la solicitare intru exercitarea f'tiei si in modul stabilit, alte autoritati publice, alte pf si
juridice,de drept public sau privat &demnitate publica%
Obli'aiile comune tuturor angaja.ilor sunt consacrate in "onstitu.ia (epublicii )oldova &articolele 77 # 78% si in legisla.ia
muncii, fiind urmatoarele:
indeplinirea cu exactitate si promtitudine a sarcinilor ce'i revin1 sa respecte disciplina de serviciu si programul de func.ionare a
serviciului public in care isi desfasoara activitatea, devotamentul fa.a de .ara si obliga.ia de fidelitate fa.a de institu.ia in care
activea!a &func.ionarul trebuie sa se ab.ina de la orice fapt care ar putea sa aduca un prejudiciu unita.ii in care isi desfasoara
activitatea% s.a.
,bligatii specifice:
1% a respecte "onstitutia,legislatia in vigoare, precum si tratatele internationale la care () face parte
2% a respecte drepturile si libertatile cetatenilor
3% a pastre!e, in conf cu legea secretul de stat, precum si confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau
documentele de care ia cunostinta, cu exceptia informatiilor consid de interes public
4% a respecte regulamentul intern
7% a pre!inte, in conditiile legii, declaratie cu privire la venituri si proprietate
5% *xecutarea dispo!itiilor conducatorului
@% a asigure protectia proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere a acesteia
9% *ste inter!is in a solicita/accepta cadouri,servicii sau alte avantaje care ii sint destinate personal,
familiei,rudelor,prietenilor
8% a evite conflictul de interes
2. $repturile si obliga.iile # atribu.ii ale func.iei publice # sunt create si organi!ate in vederea reali!arii puterii publice.0n
afara de drepturile pe care orice cetatean le are, acele drepturi care il deosebesc pe functionarul public de un simplu cetatean
sunt totodata niste obligatii pe care acesta trebuie sa le indeplineasca &ex: a examine!e probleme si sa ia deci!ii in limitele
competentei sale # obligatie,dar si drept%. -a fel, aceste drepturi si obligatii speciale sunt pu si in ajutorul societatii, cat si a
statului &accesul la informatiile necesare/pre!entarea informatiilor publice/ nedivulgarea informatiilor%.
,.3unctionarul public are si anumite garantii sociale ce asigura exercitarea drepturilor si obligatiilor fp:
3unc.ionarului public i se acorda ajutoare materiale in vederea solu.ionarii problemelor sociale si de trai in conformitate cu
legea.3unc.ionarul public beneficia!a de pensie in condi.iile -egii privind pensiile de asigurari sociale de stat. $upa
implinirea virstei necesare ob.inerii dreptului la pensie pentru limita de virsta, func.ionarul public poate fi numit, la deci!ia
conducatorului, pe o perioada determinata, dar nu mai mare de 3 ani, in aceeasi func.ie publica, primind pensia si salariul
conform legisla.iei.
0n ca! de lic2idare a autorita.ii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de personal,
func.ionarii publici care nu pot fi transfera.i vor fi elibera.i din func.ie cu plata unei indemni!a.ii unice egale cu 5 salarii
medii lunare daca vec2imea in serviciul public este de cel pu.in 2 ani, precum si a unei indemni!a.ii de somer egale cu un
salariu mediu lunar, in modul stabilit de lege.
3+ are un concediu anual, platit, cu o durata de 37 !ile lucratoare.
,,.2ncompatibilitatile $ata de $p
1. "alitatea de func.ionar public este incompatibila cu orice alta func.ie publica decit cea in care a fost numit.
3unc.ionarul public nu este in drept sa desfasoare alte activita.i remunerate. 3unc.ionarul public nu poate exercita o func.ie
publica in subordinea nemijlocita a unei rude directe &parinte, frate, sora, fiu, fiica% sau a unei rude prin afinitate &so./so.ie, parinte,
frate si sora a so.ului/so.iei% in cadrul aceleiasi autorita.i publice.
2. 0ncompatibilitati generale si specifice functiei publice.
,-."vansarea in serviciu
1. +romovarea este modalitatea de de!voltare a carierei prin ocuparea unei func.ii publice superioare celei exercitate. +romovarea
func.ionarului public intr'o func.ie publica superioara se face in ba!a de merit.
2.
,5.Raspunderea penala a $p
1.(aspundere penala # cea mai severa forma de rasp juridica aplicabila f'r public pu comiterea unei infractiuni preva!ute de legea
penala in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. +entru ca f'rul public sa poarta raspundere penala trebuie sa intruneasca 2
conditii:
1. a aiba calitatea de persoana cu f'tii de raspundere& persoana publica%, persoana cu functie de demnitate publica,
persoana publica straina, f'tionar international
2. 0nfractiunea tine de indeplinirea sau neindeplinirea corespun!atoare a atributiilor de serviciu.
2.+enala # detentiune?amen!i? demitere din functie? imposibilitatea ocuparii f'tiei publice pe un anumit termen
"ontraventionala # sanctiune prin amenda& de obicei nu prea mare% ? rareori demitere si imposibilitatea ocuparii f'tiei publice &ex:
divulgarea martorilor care beneficia!a de protectie de stat%
,.
-5.Constrangerea administrativa
a) "onstrangerea # ansablu de masuri aplicate, in ca!ul nerespectarii de buna'voie a normelor de conduita in scopul de a'i impune
individului respectiv o conduita conforma cu cerintele normei date.
Trasaturi constrangerea:
1. e reduce la influenta fi!ica,psi2ica,materiala si organi!atorica asupra participantilor la raporturile administrative
2. e aplica in cele mai multe ca!uri pe cale extrajudiciara
3. e reali!ea!a doar de catre organele A+ ce au competentele respective atribuite prin lege
4. *ste insotita de regula de careva limitari: pierderi de anumite drepturi/libertati pana la privare de libertate
7. e aplica cu scopul de a preveni actiunile ilegale, precum si a sanctiona persoana vinovata
b) )asurile de constrangere se clasifica astfel:
1. )asuri administrative de prevenire # ex: controlul actelor de identitate
2. ).a. de stopare # pentru intreruperea unor fapte ilegale: ex:aplicarea fortei fi!ice,catuse,bastoane
3. ).a. de aplicare a raspunderii administrative # se aplica dupa savirsirea actelor ilegale ex: sanctionare
;6.Caracteristica generala a raspunderii in dreptul administrativ
a) (aspunderea juridica # aplicarea unor anumite sanctiuni pentru neexecutarea sau executarea necorespun!atoare a obligatiilor.
(aspunderea juridica apare atunci cand se intrunesc careva conditii:
a% +roducerea faptei ilicite
b% 0ntre fapta ilicita si re!ultatul ilicit sa existe o legatura cau!ala
c% <inovatia autorului in momentul incalcarii normelor de drept
(aspunderea in dreptul administrativ se reali!ea!a in urmatoarele forme:
- (aspundere contraventionala
- ( disciplinara
- ( materiala
b) &aspundere contraventionala , forma a raspunderii juridice foarte des aplicata in dreptul administrativ. *ste reglementata de
codul contraventional si este o institutie aparte a dreptului administrativ.
ubiectele raspunderii contraventionale sunt un cerc larg de persoane fi!ice si juridice & cu exceptia autoritatilor publice si
institutiilor publice%, inclusiv persoane cu functie de raspundere.anctiunile contraventionale sunt diverse, avand atat caracter
material,cat si moral # ex: de la avertisment pana la interdictia de a desfasura un anumit tip de activitate sau arestul
contraventional%.
&aspundere disciplinara , situatie juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii stabilite de regula intre un organ al A+
sau un functionar public si autorul unei abateri disciplinare.
Temeiul: abaterile administrative care nu au caracter contraventional,dar sunt abateri administrativ'disciplinare, ca re!ultat de
regul al incalcarilor regulamentelor de serviciu. pecific: nu pot fi sanctiuni deprivare de libertate.
&aspundere materiala , are ca temei cau!area unui prejudiciu material autoritatilor publice sau altor organi!atii sau persoane prin
actele administrative al A+.
+entru incalcari grave ale normelor de dr'admini poate surveni si raspunderea penala care tine de obiectul de reglementare ale
altor ramuri de drept,insa carese afla intr'o legatura directa cu raspunderea contraventionala.
56'52
No!iune Ai scopul de contencios administrativ
&copul contenciosului administrativ
"ontenciosul administrativ ca institu.ie juridica are drept scop contracararea abu!urilor Hi exceselor de putere ale autorita.ilor
publice, apararea drepturilor persoanei in spiritul legii, ordonarea activita.ii autorita.ilor publice, asigurarea ordinii de drept.
,rice persoana care se considera vatamata intr'un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr'un act
administrativ sau prin nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instan.ei de contencios administrativ
competente pentru a ob.ine anularea actului, recunoaHterea dreptului pretins Hi repararea pagubei ce i'a fost cau!ata.
No!iunea de instan!a in contencios administrativ. Competen!a de >udecare a ac!iunilor in contencios administrative
1nstana de contencios administrativ repre!inta judecatorii desemna.i din judecatorii, colegiile sau completele de contencios
administrativ ale cur.ilor de apel, colegiul de contencios administrativ al "ur.ii upreme de >usti.ie, abilitate prin lege cu
infaptuirea controlului judecatoresc al legalita.ii actelor administrative emise de autorita.ile publice in activitatea de organi!are a
executarii Hi de executare in concret a legii, precum Hi de gestionare a domeniului public.
Competen!a >udecatoriilor
>udecatoriile examinea!a litigiile ce .in de nesolu.ionarea in termenul legal a cererilor Hi de verificarea legalita.ii actelor
administrative emise sau adoptate de autorita.ile publice care sint constituite Hi activea!a pe teritoriul satului, comunei sau oraHului
pentru promovarea intereselor Hi solu.ionarea problemelor colectivita.ilor locale, de serviciile publice descentrali!ate organi!ate in
mod autonom in unitatea administrativ'teritoriala respectiva, de func.ionarii publici din cadrul organelor Hi serviciilor men.ionate
Hi de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care prestea!a servicii publice.
Competen!a cur!ilor de apel
"ur.ile de apel examinea!a in prima instan.a litigiile ce .in de nesolu.ionarea in termenul legal a cererilor Hi de verificarea legalita.ii
actelor administrative emise sau adoptate de autorita.ile publice care sint constituite Hi activea!a pe teritoriul raionului,
municipiului, unita.ii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor Hi solu.ionarea problemelor
popula.iei unita.ii administrativ'teritoriale, de serviciile publice descentrali!ate organi!ate in mod autonom in unitatea
administrativ'teritoriala respectiva, de serviciile publice desconcentrate, de func.ionarii publici din cadrul organelor Hi serviciilor
men.ionate, precum Hi de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autorita.ilor publice, care prestea!a servicii
publice. 0n condi.iile "odului electoral, "urtea de Apel "2iHinau verifica legalitatea 2otaririlor "omisiei *lectorale "entrale cu
privire la incalcarea legisla.iei electorale. <erificarea legalita.ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita.ile publice
centrale ale /agau!iei .ine de competen.a "ur.ii de Apel "omrat. +rin lege, cur.ilor de apel li se pot atribui spre judecare in
prima instan.a Hi alte categorii de cau!e. "a instan.e de recurs, cur.ile de apel judeca recursurile declarate impotriva 2otaririlor
pronun.ate de judecatorii.
Competen!a Cur!ii &upreme de 9usti!ie
"urtea uprema de >usti.ie, in prima instan.a:
a% exercita controlul asupra legalita.ii actelor administrative cu caracter individual adoptate Hi/sau emise de +arlament,
+reHedintele (epublicii )oldova Hi /uvern, prin care sint le!ate drepturile Hi interesele legitime ale persoanelor fi!ice Hi juridice,
in afara actelor exceptate de la controlul judecatoresc1
b% verifica legalitatea 2otaririlor "onsiliului uperior al )agistraturii in ca!urile preva!ute de lege.
+rin lege, "ur.ii upreme de >usti.ie i se pot atribui spre judecare in prima instan.a Hi alte categorii de cau!e. "a instan.a de recurs,
"urtea uprema de >usti.ie judeca recursurile declarate impotriva 2otaririlor pronun.ate in prima instan.a de cur.ile de apel,
precum Hi alte recursuri date prin lege in competen.a sa.
&ubiec!i cu drept de sesi+are in contenciosul administrativ sint:
a% persoana, inclusiv func.ionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se considera vatamata intr'un drept al sau,
recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr'un act administrativ sau prin nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri
' in condi.iile art.14 al pre!entei legi1
b% /uvernul, "ancelaria de tat, oficiul teritorial al "ancelariei de tat, preHedintele raionului Hi primarul ' in condi.iile -egii
privind administra.ia publica locala1
c% procurorul care, in condi.iile articolului 7 din "odul de procedura civila, ataca actele emise de autorita.ile publice1
d% avocatul parlamentar, care, la sesi!area persoanei vatamate intr'un drept al sau, ataca actele administrative ' in condi.iile
-egii cu privire la avoca.ii parlamentari1
e% instan.ele de drept comun Hi cele speciali!ate, in ca!ul ridicarii excep.iei de ilegalitate ' in condi.iile art.13 al pre!entei legi.
f% alte persoane, in conformitate cu legisla.ia in vigoare.
8biect al ac!iunii in contenciosul administrativ il constituie actele administrative, cu caracter normativ Hi individual, prin care
este vatamat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui ter., emise de:
a% autorita.ile publice Hi autorita.ile asimilate acestora in sensul pre!entei legi1
b% subdivi!iunile autorita.ilor publice1
c% func.ionarii din structurile specificate la lit.a% Hi b%
,biect al ac.iunii in contenciosul administrativ poate fi Hi nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri referitoare la un drept
recunoscut de lege.
Competen!a >urisdic!ionala teritoriala
Ac.iunile de contencios administrativ se inaintea!a in judecatoriile sau cur.ile de apel in a caror ra!a teritoriala iHi are
domiciliul reclamantul sau iHi are sediul piritul, cu excep.ia ca!urilor cind prin lege este stabilita o alta competen.a.
No!iunea de litigiu de contencios administrativ. Competen!a >urisdic!ionala teritoriala
+iti'iul de contencios administrativ este litigiul pasibil de solu.ionare de catre instan.a de contencios administrativ
competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaHterea unui
drept recunoscut de lege, in care cel pu.in una dintre par.i este o autoritate publica sau un func.ionar al acestei autorita.i
No!iunea de litigiu de contencios administrativ. 8biectul ac!iunii in contencios administrativ
+iti'iul de contencios administrativ este litigiul pasibil de solu.ionare de catre instan.a de contencios administrativ
competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaHterea unui
drept recunoscut de lege, in care cel pu.in una dintre par.i este o autoritate publica sau un func.ionar al acestei autorita.i
No!iunea de litigiu de contencios administrativ. 0xcep!ia de ilegalitate
+iti'iul de contencios administrativ este litigiul pasibil de solu.ionare de catre instan.a de contencios administrativ
competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaHterea unui
drept recunoscut de lege, in care cel pu.in una dintre par.i este o autoritate publica sau un func.ionar al acestei autorita.i
-egalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publica, poate fi cercetata oricind in cadrul
unui proces intr'o pricina de drept comun, pe cale de excep!ie, din oficiu sau la cererea par.ii interesate. 0nc2eierea prin care se
ridica excep.ia de ilegalitate in fa.a instan.ei de contencios administrativ se intocmeHte in condi.iile "odului de procedura civila.
0n ca!ul in care instan.a constata ca de actul administrativ depinde solu.ionarea litigiului in fond, ea sesi!ea!a, prin inc2eiere
motivata, instan.a de contencios administrativ competenta Hi suspenda cau!a. 0nstan.a de contencios administrativ examinea!a
excep.ia de ilegalitate in termen de 16 !ile, pronun.ind 2otarirea corespun!atoare in numele legii. =otarirea instan.ei de contencios
administrativ poate fi atacata cu recurs in termen de 7 !ile. (ecursul declarat impotriva 2otaririi pronun.ate asupra excep.iei de
ilegalitate se judeca in termen de 16 !ile. $upa examinarea excep.iei de ilegalitate, instan.a de contencios administrativ restituie
dosarul cu 2otarirea sa irevocabila instan.ei care a ridicat excep.ia de ilegalitate.
Actele administrative sau unele prevederi ale acestora declarate ilegale iHi pierd puterea juridica la data raminerii definitive a
2otaririi instan.ei de contencios administrativ Hi nu pot fi aplicate pe viitor. "onsecin.ele juridice ale actului administrativ cu
caracter normativ declarat ilegal sint inlaturate de catre organul de autoritate care l'a adoptat sau l'a emis.
No!iunea de cerere prealabila. Procedura de examinare a cererii prealabile
Cerere prealabila este cererea prin care autorita.ii emitente sau organului ierar2ic superior i se solicita reexaminarea unui act
administrativ cu caracter individual sau normative
+ersoana care se considera vatamata intr'un drept al sau, recunoscut de lege, printr'un act administrativ va solicita, printr'
o cerere prealabila, autorita.ii publice emitente, in termen de 36 de !ile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in
parte, a acestuia, in ca!ul in care legea nu dispune altfel. 0n ca!ul in care organul emitent are un organ ierar2ic superior, cererea
prealabila poate fi adresata, la alegerea peti.ionarului, fie organului emitent, fie organului ierar2ic superior daca legisla.ia nu
prevede altfel. Termenul de 36 de !ile specificat la alin.&1% nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ.

Procedura de examinare a cererii prealabile
"ererea prealabila se examinea!a de catre organul emitent sau ierar2ic superior in termen de 36 de !ile de la data inregistrarii ei,
deci!ia urmind a fi comunicata de indata peti.ionarului daca legisla.ia nu prevede altfel.
,rganul emitent este in drept:
a% sa respinga cererea prealabila1
b% sa admita cererea prealabila Hi, dupa ca!, sa revoce sau sa modifice actul administrativ.
,rganul ierar2ic superior este in drept:
a% sa respinga cererea prealabila1
b% sa admita cererea prealabila Hi sa anule!e actul administrativ in tot sau in parte, sa oblige organul ierar2ic inferior sa repuna
in drepturi persoana respectiva ori, dupa ca!, sa revoce actul administrativ emis cu acordul sau.
1epunerea cererii de c7emare in instan!a de contencios administrativ
+ersoana care se considera vatamata intr'un drept al sau, recunoscut de lege, printr'un act administrativ Hi nu este mul.umita de
raspunsul primit la cererea prealabila sau nu a primit nici un raspuns in termenul preva!ut de lege, este in drept sa sesi!e!e
instan.a de contencios administrativ competenta pentru anularea, in tot sau in parte, a actului respectiv Hi repararea pagubei
cau!ate.
Ac.iunea poate fi inaintata nemijlocit instan.ei de contencios administrativ in ca!urile expres preva!ute de lege Hi in ca!urile in
care persoana se considera vatamata intr'un drept al sau prin nesolu.ionarea in termen legal ori prin respingerea cererii prealabile
privind recunoaHterea dreptului pretins Hi repararea pagubei cau!ate.
(eclaman.ii, in ac.iunile nascute din raporturi de contencios administrativ, sint scuti.i de plata taxei de stat.
.orma Ai con!inutul cererii de c7emare in instan!a de contencios administrativ
"ererea de c2emare in instan.a de contencios administrativ se depune in scris in condi.iile "odului de procedura civila.
(eclamantul va depune, o data cu cererea de c2emare in instan.a de contencios administrativ, copia cererii prealabile cu dovada
expedierii sau primirii acesteia de catre organul respectiv, actul administrativ contestat ori, dupa ca!, raspunsul autorita.ii publice
sau avi!ul de respingere a cererii prealabile.
3ermenele de adresare in instan!a de contencios administrativ
"ererea prin care se solicita anularea unui act administrativ sau recunoaHterea dreptului pretins poate fi inaintata in termen de 36
de !ile, in ca!ul in care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la:
a% data primirii raspunsului la cererea prealabila sau data expirarii termenului preva!ut de lege pentru solu.ionarea acesteia1
b% data comunicarii refu!ului de solu.ionare a unei cereri prin care se solicita recunoaHterea dreptului pretins sau data expirarii
termenului preva!ut de lege pentru solu.ionarea unei astfel de cereri1
c% data comunicarii actului administrativ, in ca!ul in care legea nu prevede procedura prealabila.
,ficiul teritorial al "ancelariei de tat Hi avocatul parlamentar sesi!ea!a instan.a de contencios administrativ in termenele
preva!ute de legile organice cu privire la activitatea acestora.
Actele administrative cu caracter normativ considerate ilegale pot fi atacate oricind. Termenul de 36 de !ile specificat anterior este
termen de prescrip.ie. +ersoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescprip.ie poate fi repusa in termen in
condi.iile "odului de procedura civila.
Partile
Participarea $unc!ionarului public in procesul de contencios administrative
5uncionar public este o persoana numita sau aleasa intr'o func.ie de deci!ie sau de execu.ie din structura unei autorita.i
publice, precum Hi alta persoana de drept privat asimilata autorita.ilor publice.
"ererea de c2emare in judecata poate fi formulata Hi impotriva func.ionarului public al autorita.ii publice pirite care a elaborat
actul administrativ contestat sau care a refu!at sa solu.ione!e cererea in ca!ul in care se solicita despagubiri.
0n ca!ul in care ac.iunea se admite, func.ionarul public poate fi obligat sa plateasca despagubirile solidar cu autoritatea publica
respectiva. 3unc.ionarul public ac.ionat astfel in justi.ie poate c2ema in garan.ie superiorul sau ierar2ic care i'a ordonat sa
elabore!e actul administrativ sau sa refu!e solu.ionarea cererii, acesta fiind introdus in proces ca ter.a persoana.
2mputernicirile instan!ei de contencios administrativ
>udecind ac.iunea, instan.a de contencios administrativ adopta una din urmatoarele 2otariri:
a% respinge ac.iunea ca fiind nefondata sau depusa cu incalcarea termenului de prescrip.ie1
b% admite ac.iunea Hi anulea!a, in tot sau in parte, actul administrativ sau obliga piritul sa emita actul administrativ cerut de
reclamant ori sa elibere!e un certificat, o adeverin.a sau oricare alt inscris, ori sa inlature incalcarile pe care le'a comis, precum Hi
dispune adjudecarea in contul reclamantului a despagubirilor pentru intir!ierea executarii 2otaririi.
c% admite ac.iunea Hi constata circumstan.ele care justifica suspendarea activita.ii consiliului local sau a consiliului raional,
dupa ca!.
0nstan.a de contencios administrativ este in drept sa se pronun.e, in limitele competen.ei sale, din oficiu sau la cerere, Hi asupra
legalita.ii actelor sau opera.iunilor administrative care au stat la ba!a emiterii actului administrativ contestat. 0n ca!urile in care
controlul legalita.ii acestor acte sau opera.iuni .ine de competen.a instan.ei de contencios administrativ ierar2ic superioare,
urmea!a a fi ridicata excep.ia de ilegalitate in fa.a acestei instan.e in condi.iile pre!entei legi.
0n ca!ul admiterii ac.iunii, instan.a de contencios administrativ se pronun.a, la cerere, Hi asupra repararii prejudiciului material Hi
moral cau!at prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea in termenul legal a cererii prealabile. )arimea prejudiciului
moral se stabileHte de instan.a de contencios administrativ, independent de prejudiciul material, in func.ie de caracterul Hi
gravitatea suferin.elor psi2ice sau fi!ice cau!ate, de gradul de vinova.ie a piritului, daca vinova.ia este o condi.ie a raspunderii,
luindu'se in considerare circumstan.ele in care a fost cau!at prejudiciul, precum Hi statutul social al persoanei vatamate.

"ctele exceptate de la controlul >udecatoresc
Actul administrativ este o manifestare juridica unilaterala de voin.a, cu caracter normativ sau individual, din partea unei
autorita.i publice in vederea organi!arii executarii sau executarii in concret a legii. Actului administrative este asimilat contractul
administrativ, precum Hi nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri. -a rindul sau, contract administrativ este un contract
inc2eiat de autoritatea publica, in virtutea prerogativelor de putere publica, avind ca obiect administrarea Hi folosirea bunurilor
proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea de servicii publice, activitatea func.ionarilor publici care
reiese din rela.iile de munca reglementate de statutul juridic al acestora
3emeiurile anularii actului administrativ contestat
Actul administrativ contestat poate fi anulat, in tot sau in parte, in ca!ul in care:
a% este ilegal in fond ca fiind emis contrar prevederilor legii1
b% este ilegal ca fiind emis cu incalcarea competen.ei1
c% este ilegal ca fiind emis cu incalcarea procedurii stabilite.
0nstan.a de contencios administrativ nu este competenta sa se pronun.e asupra oportunita.ii actului administrativ Hi a opera.iunilor
administrative care au stat la ba!a emiterii acestuia.
0$ectele anularii actului administrativ
Actul administrativ anulat, in tot sau in parte, incetea!a a produce efecte juridice din momentul in care 2otarirea instan.ei de
contencios administrativ devine irevocabila.
Iinind cont de unele circumstan.e concrete Hi de eventualitatea survenirii unor urmari juridice negative, instan.a de contencios
administrativ poate stabili, prin 2otarirea sa, ca normele declarate nule nu vor produce efecte juridice de la data adoptarii actului
administrativ.
No!iunea de litigiu de contencios administrativ. ?otarirea instan!ei de contencios administrativ
+iti'iul de contencios administrativ este litigiul pasibil de solu.ionare de catre instan.a de contencios administrativ
competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoaHterea unui
drept recunoscut de lege, in care cel pu.in una dintre par.i este o autoritate publica sau un func.ionar al acestei autorita.i.
?otarirea instan!ei de contencios administrative
0nstan.a de contencios administrativ adopta 2otarirea in condi.iile "odului de procedura civila.
=otarirea irevocabila a instan.ei de contencios administrativ privind anularea, in tot sau in parte, a actului administrativ ilegal a
carui intrare in vigoare a fost condi.ionata de publicarea in sursa oficiala, precum Hi 2otarirea irevocabila asupra excep.iei de
ilegalitate se publica in aceeaHi sursa. 0n 2otariri poate fi indicata Hi o alta publica.ie in care acestea urmea!a a fi tiparite.
"2eltuielile legate de publicarea 2otaririi le suporta, de regula, piritul. 0n ca!ul publicarii 2otaririi din contul reclamantului, la
cererea acestuia, c2eltuielile suportate se incasea!a de la pirit printr'o inc2eiere a instan.ei de judecata care executa 2otarirea.
Caile de atac
=otarirea instan.ei de contencios administrativ asupra ac.iunii judecate in fond poate fi atacata cu recurs, in termen de 17 !ile de la
data pronun.arii sau de la data comunicarii 2otaririi integrale, in ca!ul in care ac.iunea este judecata in lipsa par.ii, daca legea nu
dispune altfel.
(ecursul suspenda executarea 2otaririi. (ecursul se judeca in condi.iile "odului de procedura civila. =otaririle irevocabile ale
instan.ei de contencios administrativ pot fi contestate in condi.iile "odului de procedura civila. "onducatorul autorita.ii publice
poate inainta in instan.a de drept comun o ac.iune in regres impotriva func.ionarului public vinovat de neexecutarea 2otaririi
instan.ei de contencios administrativ.
0xecutarea 7otaririi
0nstan.a de contencios administrativ care a adoptat 2otarirea in fond, in termen de 3 !ile de la data la care 2otarirea devine
irevocabila, trimite o copie a 2otaririi piritului pentru executare Hi alta ' instan.ei de drept comun de la sediul piritului pentru
controlul executarii 2otaririi Hi, in ca! de necesitate, pentru executare silita.
=otarirea se executa in termenul stabilit in dispo!itivul ei, iar in ca!ul in care termenul nu este stipulat ' in cel mult 36 de !ile de la
data la care 2otarirea devine irevocabila.
0n ca!ul neexecutarii in termen a 2otaririi, conducatorul autorita.ii publice in a carei sarcina a fost pusa executarea acesteia poate
fi tras la raspundere in conformitate cu prevederile legisla.iei in vigoare.
No!iune de persoana vatamata intr%un drept al sau. Par!ile in contenciosul administrativ.
persoana vatamata intr!un drept al sau ' orice persoana fi!ica sau juridica care se considera vatamata intr'un drept al sau,
recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr'un act administrativ sau prin nesolu.ionarea in termenul legal a unei cereri.
Par!ile sunt subiectul de sesi!are Hi piritul.