Sunteți pe pagina 1din 2

Floare albastra

Mihai Eminescu
Eminescu este ultimul mare poet romantic european care va exprima in
poeziile sale o viziune antitetica asupra lumii plecand de la conceptia
romantica potrivit careia universul este o unitate a contrariilor.Ca si ceilalti
poeti romantici el va manifesta interes pentru legenda,mit,simbol va cultiva
teme precum natura,folclorul,istoria nationala va evada in trecut,exotic sau
vis.Eminescu va prelucra folclorul si va introduce in poezii limbajul popular si
stilul retoric.Poeziile lui vor exprima atitudinea tipic romantica de melancolie.
Titlul poeziei anticipeaza continutul ei.Eminescu preia motivul orii albastre
de la poetul german !ovalis,in poezia lui oarea albastra se metamorfoza si
lua chipul iubitei.Eminescu imbogateste cu noi sensuri acest motiv literar
oarea albastra devenind o metafora a vietii.Poezia este o idila cu dialog ce
depaseste statutul poeziilor erotice aducan tema creatorului."ubirea se
implesteste cu natura la Eminescu ea este spiritualizata si costa neputandu#
se realiza decat in vis.Motive precum visul,padurea,izvoarele sunt speci$ce
decorului poetic eminescian si imaginarul sau poetic.
%in punct de vedere structural in poezie identi$cam patru secvente
poetica.Primele trei strofe construiec planul cosmic ilustrand universul
spiritual al indragostitului.Monologul iubitei reprezinta reprosul ei adresat
celui care este preocupat de cunoastere&
"ar te#ai cufundat 'n stele
(i 'n nori si#n ceruri nalte )
%e nu m#ai uita incalte,
(uetul vie*ii mele. &.
Cele trei metafore +campiile ,sire,intunecata mare,piramidele#
nvechite&surprind izolarea geniului in plan spiritual.Cuplu eminescian este in
plan antitetic-el apartine planului spiritual ea planului material.el este
simbolul omului de geniu ea simbolul omului comun."ubita incearca sa#l
convinga sa renunte la cautarile din lumea spirituala si sa traiaca iubirea
inteleasa ca alta cale de cunoastere.
Cea de doua secventa corespunzatoare strofei a patra exprima
consimtamantul tanarului la chemarea iubitei&
,stfel zise mititica,
%ulce netez/ndu#mi p0rul.
,h 1 ce spuse adevarul.
Eu am r/s, n#am zis nimica.&.
Prezenta eului liric este exprimata prin interjectia ah1.epitetul mititica
exprima inferioritatea femeii in fata geniului cuvantul capatand valoare
ironica.
Cea dea treia secventa readuce planul uman si ideea cunoasterii terestre
respectiv strofele cinci#doisprezece.(ecventa cuprinde un ceremonial de
iubire alcatuit din mai multe etape-chemarea in mijlocul naturii +2ai la codrul
cu verdeata&,asteptarea +3om sedea in foi de mure &,intalnirea propriuzisa
urmata de jocurile de tandrete +Mi#i tinea de subsuoara,!e#om da sarutari pe
cale&,cufundare in somn,visare.Pastelul terestru este alcatuit cu ajutorul
enumeratiei-codrul,izvoarele,prapastia,trestia.Portretul fetei pune in evidenta
frumusetea si gingasia ei."maginea ei exprima prototipul frumusetii feminine
asemanatoare "lenei Cosanzene din basmele romanesti.Comparatia voi $
rosie ca marul surprinde emotivitatea fetei.Folosirea verbelor la viitor sau
conditinalului optativ de mi#i da , mi#i tinea , voi cerca plaseaza iubirea intr#un
plan ipotetic.4imbajul este familiar - +(#apoi cine treaba are& sau +5rija
noastra n#aib#o nime&.
6ltima secventa aduce concluzia poeziei-iubirea este trecatoare ca si
tineretea,viata.Constructia exclamativa +Ce frumoasa, ce nebuna are
valoarea1& unui adjectiv la gradul superlativ absolut.7epetitia din $nalul
oare albastra surprinde intensitatea trairii,iar adverbul totusi implica
raportul iluzie realitate pe care este construita poezia si strecoara o umbra de
speranta pentru viitor.
4a nivel lexical poezia se sprijina pe doua campuri semantice-cel al
cunoasterii8prin cuvinte precum cerul,mare piramide9 si cel al naturii 8prin
cuvinte precum trestie,codru,verdeata9.Prozodia este clasica 8 ritm
trohaic,masura :#; silabe,rima imbratisata9,incipitul poeziei este
abrupt,construind un simbolism fonetc-&"ar te#ai cufundat in stele<(i in nori si#
n ceruri nalte)<%e ce nu m#ai uita incalte<(uetul vietii mele.&
"n poezie indenti$cam relatii de opozitie intre planul uman si cel
cosmic,intre cunoasterea in$nita si cea terestra,intre el si ea,precum si un
element de recurenta &oare albastra& ,care evidentiaza efemeritatea lumii.
Contemporanii lui Eminescu l#au considerat un fenomen inexplicabil in
peisajul nostru literar.Criticul !icolae Manolescu vede in M.Eminescu un
miracol,dar si o sinteza a traditiilor romanesti.El ocupa spatiul dintra trecut si
viitor,umplandu#i cu personalitatea sa.El face saltul de la ,lecsandri la
=acovia<,rghezi.El este un simbol national,dar si universal,reectand,ceea ce
este speci$c poporului sau,dar si ceea ce este comun tuturor popoarelor la un
moment dat.