Sunteți pe pagina 1din 4

Maitreyi

Mircea Eliade
Fisa de lectura
Gen:Epic
Specie:Roman(al experientei)
Editura:Bpt
Structura:XV capitole
Tema:iubirea dintre doi oameni cu formatii sufletesti foarte diferite.Pentru europeanul Allan,
iubirea pentru Maitreyi are semnificatia unei duble initieri: erotica-intr-o iubire totala si
culturala,in lumea exotica a Indiei. Initierea ramane insa la stadiul de experienta, fara ca
personajul sa cunoasca o transformare ireversibila si profunda. Adolescentei Maitreyi iubirea ii
ofera iluzia implinirii cuplului arhetipal, dincolo de cutumele de casta si de religie, iar esecul este
previzibil.
Perspectiva narativa:Romanul este de tipul jurnalului-intim, iar intamplarile sunt relatate la
persoana I, din perspectiva subiectiva a personajului-narator, Allan.Existenta a trei niveluri ale
scriiturii: jurnalul naratorului, care povesteste evenimente legate de viata sa din India, de
Dasgupta si Maitreyi, insemnarile ulterioare facute de narator, infirmand sau confirmand
primele impresii si confesiunea facuta de narator dupa ce actiunea s-a consumat. Progresiv, se
contureaza si cele trei ipostaze ale iubirii: iubirea traita cu pasiune, iubirea asumata cu luciditate
si iubirea comentata, spiritualizata, al carei sens autorul jurnalului si protagonistul povestii de
iubire incearca sa le inteleaga.
Semnificatia titlului:coincide cu numele personajului feminine-Maitreyi-considerata de critica
literara cel mai exotic personaj feminine din literatura romana:femeie si mit, in acelasi
timp:symbol al sacrificiului in iubire(cf. criticului Pompiliu Constantinescu).





Rezumat
Allan este un tanar inginer englez. Mai intai desenator tehnic, apoi insarcinat sa
supravegheze lucrarile la Tambuk si la Assam, in jungla se imbolnaveste de malaria si este
spitalizat. Inginerul hindus, Narrendra Sen, cu studii stralucite la Edinburgh, il invita pe Allan sa
locuiasca in casa lui, in timpul covnvalescentei. Pe langa ajutorul pe care I l-ar da tanarului
englez faptul de a locui intr-o familie, Narrendre Sen intentioneaza sa-l adopte ca diu pe Allan,
iar apoi sa se mute cu toata familia in Anglia, pentru ca in India incepuse revolutia. Dar Allan
afla mult mai tarziu de la Maitreyi adevaratele intentii ale inginerului, dupa ce crezuse la inceput
ca Sen voia sa-l insoare cu Maitreyi.
La primele intalniri cu Maitreyi, Allan afirma cat de neplacute sunt trasaturile fizice si
vestimentare ale tinerei bengaleze. Cand Maitreyi vine sa-l viziteze la spital cu tatal sau, Allan se
simte tulburat in prezenta fetei, desi nu-si explica motivul acestei reactii.
Dup ace se muta in casa lui Sen, Allan incepe sa creada ca familia Sen ii incurajeaza
apropierea de Maitreyi.Desi la inceput Allan nu este atras de Maitreyi, in timp ajunge sa fie
fascinate atat de viata familieie bengaleze cat si de complexitatea sufletului fetei. Maitreyi il
ajuta cu lectiile de bengaleza, iar Allan o ajuta cu cele de franceza. Ceea ce urmeaza este un joc
al seductiei pornit de o floare rosie.Acesta se continua cu jocul cartilor, cu jocul privirilor, al
mainilor, al atingerilor si al picioarelor.
Diferenta de mentalitate dintre conceptia orientala si cea occidental este pusa in evidenta de
modul in care cei doi tineri concept iubirea. Maitreyi ii marturiseste lui Allan ca prima ei iubire a
fost un pomc cu sapte Frunze, apoi a fost indragostita de un tanar care i-a daruit o coroana de
flori intr-un temple, dupa care a fost legata de Tango, guru lei. In ceea ce-l priveste pe Allan,
iubirile lui au fost doar trupesti, nu si spirituale.
Allan neaga initial sentimentele sale pentru Maitreyi, dupa care le confirma intr-un mod
treptat: eu nu o iubesc, ma tulbura, ma fascineaza, dar nu sunt indragostit de ea, ma amuz
doar, nicio femeie nu m-a tulburat atat sfarsind sa afirme chiar ca sufera, ca este vrajit si
indragostit. Se gandeste chiar sa isi schimbe religia pentru a se putea casatori cu Maitreyi.
Cei doi se logodesc tainc, mistic, in preajma Lacurilor, in fata pamantului, a apei, a padurii si a
cerului. Inelul era lucrat dupa ceremonialul casatoriei indiene-din fier si aur- ca doi serpi
incolaciti, unul intunecat si unul galben, cel dintai reprezentand virilitatea, celalalt feminitatea.
Secretul lor este tradat de sora mai mica Maireyiei, Chabu, care, aflata intr-o stare de nebunie,
le poveste parintilor despre scena de la Lacuri. Allan este alungat din casa familiei Sen si afla ca
o casatorie intre cei doi este imposibila. Urmeaza un sir de intamplari nefaste: Narendra Sen
orbeste, Chabu se sinucide, Maitrey este brutalizata de tatal ei, in incercarea disperata de a
ajunge la Allan, aceasta se da unui vanzator de fructe sperand ca va fi alungata de tatal ei din
casa.
Allan se refugiaza in munti, dup ace ratacise o vreme pe strazile din Calcutta. Episodul de
iubire cu Jenia Issac ii confirma faptul ca traise iubirea absoluta alaturi de Maitreyi. Se
intalneste in Singapore, unde obtinuse o slujba, cu J. , nepotul doamnei Sen, care ii povesteste
despre incercarea disperata a Maitreyiei de a fi alungata din casa.
Deznodamantul exprima regrretul pentru aceasta despartire impusa. Finalul deschis al
romanului indica imposibilitatea lui Allan de a intelege iubirea sa pentru Maitreyi, dupa atata
timp.
Personajele
Allan isi analizeaza cu luciditate trairile. El este europeanul, strainul caee incearca sa
decodifice esenta spiritualitatii indiene.
Prin caracterizare directa, naratorul realizeaza mai multe portrete ale fetei care surprind mai
multe aspecte: vestimentatia, chipul, detalii fizice, gesturi si calitati. La inceput nu I se pare
frumoasa, dar ii atrage atentia bratul gol al fetei, de o culoare stranie: galben intunecat atat de
tulburator, atat de putin feminine, de parca ar fi fost mai mult al unei zeite. Cu timpul, ajunge
sa ii cunoasca frumusetea: nu are o frumusete regulate, ci dincolo de canoane, expresiva pana la
razvratire, fermecatoare, in sensul magic al cuvantului.
Caracterizarea indirecta, prin limbaj, fapte, atitudini, gesturi, relatii cu celelalte personaje,
dezvaluie asumarea tragica a iubiri, intrucat numai Maitreyi cunoastea interdictiile si urmarile
iubirii lor. In tot acest timp, Allan se lasa initiat dar pastreaza si o urma de luciditate, specifica
omului civilizat, incapabil sa se piarda in totalitate pe sine, dupa cum el insusi recunoaste: Am
fost un om moral, de aici mi se trag toate tragediile. Am iubit intotdeauna pe mai multe planuri,
n-am stiut sa sacrifice totul pentru un singur sambure de adevar sau de viata-de aceea m-am lovit
de tate pragurile si m-au dus valurile cum au vrut.
Aprecieri critice
Allan devine un individ situate intre doua lumi, esuat, care nici in lumea Indiana nu a putut intra
cu adevarat, nici in cea europeana nu se mai poate intoarce(Richard Reschika-Introducere in
opera lui Mircea Eliade)
Contrastul dintre cele doua mentalitati:intre europeanul stapan pe vointa care-I scapase di mana
si asiaticul cufundat in fericirea propriei suferinte.{..}Maitreyi isi ia asupra-si toata vina
pacatului, notiunea de ispasire ii este atat de organica, incat suporta umilinta, claustrare, dar nu-si
renege si nu regret o pasiune funesta.{..} Allan refuza insa indaratnic sa reinter in magia unei
pasiuni devastatoare. Indivisualismul lui de intellectual egoist, luciditatea lui europeana nu
doreste decat o eliberare. Clatinat in temeliile personalitatii, Allan doreste o refacere si o
purificare. Si-o regaseste in retragerea in sine.(Pompiliu Constantinescu)