1.

Manifestari ale infamatiei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale

- Semnele principale ale infamatiei sunt:
o Modifcari de culoare, aspect si consistenta ale gingiei
o Modifcari volumetrice prin rezorbtie verticala la nivelul tesuturilor alveolare
o Cresterile de volum ale gingiei sau tumefactiile gingivale = defnesc dpdv clinic
modifcarile histopatologice prin
hipertrofe (cresterea prin edem a vol gingiei
hiperplazie (cresterea de volum prin inmultirea si numarul sporit de cell si
fbre
2. Manifestari ale degenerescentei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale
- !n prezenta semnelor manifestate de infamatie se produc si fenomene degenerative
caracterizate prin:
o "educeri de volum ale structurilor gingivo-parodontale
o "etractia gingivala si atrofa osoasa orizontala sunt rezultatul fenomenelor
infamatorii dar si de involutie precoce sau fziologica, de varsta ale parodontiului
marginal
3. Metode moderne de diagnostic microbiologic in clinica gingivitelor si parodontitelor marginale
- Metoda culturilor
o #ermite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor si testarea
sensib$ la %&
o 'ifcultati legate de mentinerea pana la insamantare a speciilor recoltate
- Metoda hibridizarii %'( (Metodele de diagnostic prin tehnici ale biologiei moleculare
o (ecesita fragmente specifce de %'( capabile sa recunoasca secventele specifce
complementare de %'( bacterian ale micro-organismului de identifcat
o #rin metoda hibridizarii %'( e)ista posibilitatea decelarii %'( bacterian chiar si de
la specii care nu mai sunt viabile
- Sondele %'(
o Sondele %'( contin un lant %'( dintr*un microorganism specifc, sintetizat
artifcial, capabil sa hibridizeze secventa sa complementara de acid nucleic din
culturi sau produs patologic$
o +)ista sonde %'( capabile sa detecteze specii precum %ctinobacilus
actinom,cetemcomitans, #revotella intermedia, #horph,romonas gingivalis,
-reponema denticola
- Metoda #C" . reactia polimerazei in lant
o /fera posibilitatea ca dintr*un amestec de %'(, dintr*un produs bacterian sa fe
decelata chiar si o singura molecula de %'( prin clonarea acesteia si in afara celulei
vii$
- Sonde electronice computerizate
o +)ercita o presiune constanta asupra tesuturilor parodontale
- +)amene radiologice prin tehnici de rediografe liniara
o Substractie digitala, asistate de computer
4. -este moderne folosind biomar0eri pentru diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale
- -estul #eriograd . evidentieaza aspartat-aminotransferaza din lichidul santului gingival
- -estul #eriochec0 . evidentieaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
- -estul #rognosti0 . evidentieaza elastaza din lichidul santului gingival
- -estul &%(% . se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza &enzo,l-'1-argine-
napht,lamide si evidentieaza prezenta a 2 microbi patogeni: #orph,romonal gingivalis,
-reponema denticola, -annerella fors,thensis$
- -estul -/#%S . pune in evidenta metabolitii to)ici din focarul infamator
5. Criteriile folosite in clasifcarea Catedrei de #arodontologie din &ucuresti a gingivitelor si
parodontitelor marginale
- Mecanismul de producere al bolii parodontale
- 3radul de afectare al structurilor parodontiului marginal
- 3radul de manifestare al infamatiei
- Circumstantele specifce si situatiile care implica o atitudine particulara de diagnostic si
tratament
6. Clasifcarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifca
- 3ingivite induse de placa bacteriana specifca:
4 3ingivita cronica (simpla, necomplicata prin infamatie de cauza microbiana (prin
placa bacteriana
5 3ingivita hiperplazica prin infamatie microbiana (prin placa bacteriana
7. Clasifcarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifca si aparute in cursul unor stari
fziologice
4 3ingivite din cursul unor stari fziologice
a$ 3ingivita de pubertate
b$ 3ingivita din cursul ciclului menstrual
c$ 3ingivita de sarcina
d$ 3ingivita de menopauza
5 3ingivite simptomatice, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:
a$ 3ingivita din diabet
b$ 3ingivita din carenta vitaminei C
c$ 3ingivite din boli hematologice
i$ 1eucemii acute si cronice
ii$ %nemii
iii$ -rombocitopenii
d$ 3ingivite din boli imunodefcitare
i$ %granulocitoza
ii$ 3ranulomatoza 6+3+(+"
iii$ Sarcoidoza
2 3ingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente
a$ 3ingivita hiperplazica prin hidantoina
b$ 3ingivita hiperplazica prin antagonisti de Ca
c$ 3ingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
d$ 3ingivita hiperplazica prin ciclosporine
7 3ingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica
a$ #ericoronaritele
8. Clasifcarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifca, frecvent hiperplazice din cursul
unor boli sistemice
- 3ingivite simptomatice, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:
a$ 3ingivita din diabet
b$ 3ingivita din carenta vitaminei C
c$ 3ingivite din boli hematologice
i$ 1eucemii acute si cronice
ii$ %nemii
iii$ -rombocitopenii
d$ 3ingivite din boli imunodefcitare
i$ %granulocitoza
ii$ 3ranulomatoza 6+3+(+"
iii$ Sarcoidoza
9. Clasifcarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifca si ca efect secundar a unor
medicamente$
- 3ingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente
a$ 3ingivita hiperplazica prin hidantoina
b$ 3ingivita hiperplazica prin antagonisti de Ca
c$ 3ingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
d$ 3ingivita hiperplazica prin ciclosporine
10. Clasifcarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifca
a$ 3ingivita hiperplazica (fbromatoaza ereditara
b$ 3ingivita alergica
c$ 3ingivite descuamative
d$ 3ingivita si gingivostomatita herpetica
e$ 3ingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta
f$ 3ingivita si gingivostomatita micotica
g$ 1eziuni gingivale asociate infectiei cu: (eisseria gonorrhea, -reponema pallidum,
M,crobact tuberculosis
h$ 1eziuni gingivale asociate infectiei cu unele specii de streptococi
i$ 1eziuni gingivale in histoplasmoza
8$ 1eziuni gingivale in varicela-zoster
0$ 1eziuni gingivale traumatice: fzice, chimice, termice
11. Clasifcarea parodontitelor agresive
4 #arodontita prepubertala
a$ %sociata cu boli generale
b$ %sociata cu boli si tulburari genetice
5 #arodontita 8uvenila
a$ 1ocalizata
b$ generalizata
2 #arodonita marginala agresiva, rapid progresiva
12. Clasifcarea parodontitelor marginale cronice
4 #arodontita marginala cronica superfciala
a$ Cu fenomene hiperplazice
b$ #e fond de involutie precoce
5 #arodontita marginala cronica profunda lent progresiva
a$ 1ocalizata
b$ +)tinsa
c$ 3eneralizata
2 #arodontita marginala profunda ulcero-necrotica
7 #arodontita distrofca: parodontita marginala cronica mi)ta
13. 9istopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune initiala si precoce
- 'upa primele 5 zile de acumulare a placii se instaleaza :leziunea initiala;, caracterizata
prin:
o 9iperemie activa si fu) de sange crescut in teritoriul capilar si venular
o Marginatie leucocitara si inceputul fazelor de micrare prin diapedeza, in special #M(
in corion
o %cest stadiu corespunde unei gingivite subclinice
- +volutia leziunii initiale poate f oprita cu revenire la normal sau prin cresterea infltratului
limfocitar si de macrofage in corion, procesul infamator continua sa progreseze spre
stadiul de :leziune precoce; (in apro) o saptamana
o Cresc cell 1angerhans -< initierea raspunsului imun prin intermedil cell -
o 9iperemia se accentueaza
o %par fenomene de fragilitate capilara
- !nfltratul leucocitar este alcatuit din: limfocite, mastocite, neutrofle, plasmocite si
macrofage
- #M( traverseaza lamina bazala si a8ung in epiteliu si in lichidul santului gingival si al
pungilor false
14. 9istopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila
- !n stadiul de :leziune stabila; infamatia poate f moderata si caracterizeaza gingivita
cronica pr-zisa
- %ceasta poate evolua spre parodontita marginala cronica superfciala, cand devine
:leziune avansata;
- !n stadiul de leziune stabila, dpdv histologic aceleasi 0 la sub 4= dar de intensitate mai
mica
15. %specte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodontita
marginala cronica superfciala
- 1eziunea stabila poate evolua spre leziune avansata care se manifesta histopatologic prin:
o Microulceratii in epiteliu
o Cresterea nr de plasmocite
o Cresterea nr de limfocite & ( semnaleaza transformarea gingivitei in parodontita
o +piteliul 8onctional prezinta fenomene de largire a spatiilor intercell si patrunderea
in aceste spatii a unor resturi cell provenite din neutrofle, limfocite si monocite
distruse
o 1amina bazala este fragmentata si intretupta in multiple locuri
o 'pdv histochimic . creste nivelul si activitatea unor enzime: colagenaza, fosfataza
alcalina si acida, esteraze, elastaza, citocromo)idaza, 1acticdehidrogenaza,
aminopeptidaze$
16. >orme clinice in gingivita cronica simpla
- 'upa localizare si intindere
o #apilita = infamatia papilei interdentare, semnul precoce al gingivitei cronice
o 3ingivita marginala = afecteaza e)tremitatea libera a marginii gingivale si mai putin
gingia f)a
o 3ingivita difuza = cuprinde papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia
f)a
o 3ingivita localizata = la unul sau unu numar mic de dd
o 3ingivita generalizata = cuprinde gingia din intreaga cavitate bucala
- 'upa etiologie si evolutie
o 3ingivita acuta de cauza microbiana, to)ica, traumatica, termica cu evolutie rapida
de infamatie manifestata
o 3ingivita subacuta, cu manifestari clinice mai reduse
o 3ingivita cronica pr-zisa, cu manifestari clinice suportate de ma8oritatea pacientilor,
cu evolutie nedureroasa si uneori cu e)acerbari periodice de tip acut?subacut
17. Semne subiective in gingivita cronica simpla
- Semnele subiective sunt reduse ca intensitate si in general sunt suportate de ma8oritatea
pacientilor
o @sor prurit gingival
o 'iscrete dureri, suportabile la peria8 si in timpul mastic$ unor alim dure, acre sau
prea ferbinti
o Senzatie de usturime
o Sangerari gingivale la peria8 si masticatie
18. Semne obiective in gingivita cronica simpla
- #rincipalul semn clinic obiectiv este sangerarea gingivala pe seama microulceratiilor de la
niv epit gingival si al fragilitatii capilarelor din corion
o Sangerarea poate f provocata de:
%tingerea si presiunea e)ercitata de alimente in cursul masticatiei
#eria8ul dentar sau folosirea scobitorii
Succiune voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii
gingivale libere, in afara masticatiei, prin miscarile bule8or, obra8ilor, limbii
+)plorare cu sonda
- Culoarea rosie deschisa a gingiei
o +)presia hiperemiei active a vaselor din corion
- -umefactie, marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere
o %paritia de pungi false produse prin edem infamator reversibil prin tratam
antimicrobian
o +piteliul 8onctional nu e desprin de suprafata dintelui
o #ungile false au dimensiuni variabile si pot acoperi suprafetele coronare laterale
pana aproape de marginea incizala?ocluzala
- Modifcari ale aspectului suprafetei gingivale
o Suprafata gingiei isi pierde aspectul de :gravura punctata; sau de :coa8a de
portocala; si devine neteda si lucioasa
- Consistenta gingiei este variabila: mai redusa, moale usor depresibila
o +ste mai ferma in formele cu tendinte proliferative
- 'pdv radiologic . nu sunt semne de interesare a osului alveolar
19. >actori favorizanti in gingivita hiperplazica de cauza microbiana
- 3ingivita cronica de cauza microbiana care actioneaza un timp indelungat (5-2 luni poate
deveni hiperplazica in conditiile unor factori favorizanti:
o Cavitati carioase apro)imale sau de colet
o /bturatii in e)ces in contat cu gingia
o /bturatii cu suprafata rugoasa, retentiva in vecinatatea gingiei
o Carii secundare retentive pentru alimente si placa in vecinatatea gingiei
o Contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dd stalpi
o Contracte traumatice intre crosete sau marginile bazei protezelor acrilice si gingie
o !mpact alimentar direct asupra papilei dentare
o Contact traumatic si retentiv in raport cu gingia al unor aparate ortodontice sau
chirugicale
20. 9istopatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana
- 9iperplazia gingivala se remarca prin cresterea numarului de cell, in special fbroblasti si
fbre de colagen
- 9iperplazia se remarca mai putin prin edem intra si intercell$
- Se remarca si capilare de neoformatie si un infltrat infamator bogat in corion
21. Simptomatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana
- ingia e!te marita de volum
- "uloare ro!ie#violacee
- Supra$ata neteda% uneori cu microulceratii !angerande la atingere
- "on!i!tenta moale !au mai $erma% cand lip!e!c !uprain$ectarile
- &!pectul tume$actiei hiperplazice e!te de um'atura de $orma hemi!$arica u!or
alungita !au mult alungita% pana la acoperirea unei parti din coroana dintelui
- (iperplazia papilei interdentare poate imbraca uneori a!pectul alungit% $uzi$orm%
pana aproape de marginea incizala)ocluzala
22. 3ingivita la pubertate
- #oate aparea atat la fete, cat si la baieti, in special in zonele bogate in placa bacteriana si
tartru
- Simptomatologie
o !nfamatie gingivala cu o culoare rosie-violacee
o -umefactie prin edem cu caracter reversibil
o Sangerare la masticatie, peria8, atingere cu sonda
o 9iperplazie gingivala, in special vestibular, cu aspect bulbos al papilei
o "educerea infamatiei dupa pubertate
o >recventa intre 44 si 47 ani
23. 3ingivita din cursul ciclului menstrual
- Manifestari de gingivita pe seama unor modifcari hormonale sau ca semn al unei disfunctii
ovariene
o Senzatie de tensiune si chiar usoara tumefactie gingivala
o Sangerare gingivala
o @soara crestere a mobilitatii dentare fziologice
o 1ichidul santului gingival creste in volum pe seama unui e)udat infamator mai
bogat in cazul e)istentei unei gingivite pree)istente
24. Cauzele gingivitei de sarcina
- %pare in unele cazuri in timpul sarcinii si imbraca un caracter acut sau subacut
- Sarcina nu produce gingivita dar poate infuenta prin manifestari hormonale reactia locala
a tesuturilor fata de placa bacteriana
- !n lichidul santului gingival . crestere importanta a speciilor anaerobe
- !n sarcina . productie scazuta de %C
25. 9istopatologia gingivitei de sarcina
- (u s-au remarcat semne histopatologice specifce
- +piteliul gingival prezinta zone de hiper0eratoza, care alterneaza cu zone ulcerate
- !ntre cell epiteliale numeroase zone cu lipsa de omogenitate
- 'igitatii epiteliale numeroase, care patrund adanc printre papilele corionului -< aspect
papilomatos
- !n corion: bogat infltrat infamator leucocitar si numeroase vase capilare de neoformatie
cu aspect teleangiectactic
26. Simptomatologia gingivitei de sarcina
- 3ingia este tumefata, marita de volum neteda, lucioasa, de consistenta moale, decolabila
de pe dinte
- 9iperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe papilele interdentare
- Coloare rosu-viu zmeuriu -< rosu-violaceu
- >recvent gingia este acoperita de depozite purulente
- Sangerare la cele mai mici atingeri
- 'ureri numai in cursul unor suprainfectari cu caracter acut
- #ot aparea pungi parodontale adevarate
- Mobilitatea patologica . grad 4-5 care poate evolua in cazurile grave pana la avulsia
dintelui
- @neori hiperplazia are aspect tumoral . :tumora de sarcina;
- Semnele clinicce se accentueaza din luna 5-2 si devin pronuntate in luna A si descresc in
luna B
27. ingivita de menopauza
- *enumita !i gingivita atro+ca !enila
- &pare in unele !ituatii de menopauza normala% +ziologica !au dupa overactomii%
!terilizari
- (i!topatologie
o &tro+e a epiteliului !ulcular !i oral% in !pecial a !traturilor bazal !i !pino!
o ,ot aparea ulceratii ale mucoa!ei gingivale !i orale
- Simptomatologie-
o Semne !ubiective-
Senzatie de u!catiune !i de ar!ura la nivelul mucoa!ei gingivale !i
orale
Senzatii dureroa!e la contactul cu alimente !au bauturi reci)+erbinti
Senzatii anormale de gu!t- acru% !arat
*i+cultatea de a purta proteze mobile din cauza unor !enzatii
dureroa!e% hipere!tezice ale mucoa!ei bucale
o Semne obiective-
.ucoa!a gingivala !i orala au a!pect u!cat% neted de culoare palida%
uneori mai ro!ie cand gingia !angereaza u!or
"ateodata% +!uri ale mucoa!ei gingivale
28. 3ingivita din diabet
- #rincipalelle mecanisme prin care diabetul actioneaza aspura gingiei sunt:
o 'ereglarea metabolismului si acumularea de compusi intermediari cu actiune
to)ica, prin acidoza tisulara
o Cresc trigliceridele, modifcari vasculare =< fragilitate capilara
- 9istopatologie
o !ngrosarea membranei bazale dintre epiteliu si corion
o "educerea lumenului capilarelor si arteriolelor
- Simptomatologie
o 9iperplazie gingivala generalizata
o #olipi gingivali sesili
o Culoare modifcata : rosu-caramiziu, rosu . violaceu
o >recvente ulceratii, sangerari la atingere
o Consistenta moale, a papilelor
o >recvent . pungi false
o @soara mobilitate, prin edem infamator
29. 3ingivita din hipovitaminoza C
- +ste produsa de placa bacteriana in conditiile in care defcitul de vitamina C modifca
starea tesuturilor prin edem, hiperplazie si sangerari
- >orma severa a defcientei vitaminei C este scorbutul
- 'efcienta de vitamina C are ca efect :
o Cresterea patogenitatii placii
o Cresterea permeabilitatii mucoasei bucale
o Scaderea integritatii peretilor vasculari
o Scaderea migratiei leucocitare
o Scaderea sintezei de colagen
o !n parodontiul profund favorizeaza fenomenele de demineralizare
- 9istopatologie
o +dem
o Cresterea permeabilitatii capilare
o 9emoragie capilara
o "eactivitate scazuta a elementelor contractile din peretii vaselor sanguine
o Staza vasculara in corion
- Simptomatologie
o 9alena
o 9iperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri
o #ungi false
o Mobilitate prin edem
o 1a pacientii cu igiena buna defcienta de vitamina C . manifestari reduse
o #rezenta placii accentueaza tabloul simptomatic
30. 3ingivita din leucemie: histopatologie
- +piteliul gingival are un aspect polimorf
o #oate f subtiat si ulcerat sau
o !ngrosat cu fenomene de edem
- !n corionul gingival este prezent un infltrat dens, dar larg raspandit de leucocite in fazele
initiale de dezvoltare
- Casele de sange sunt dilatate si prezinta in lumen nuleroase cell leucemice car pot
produce microinfarcte si rare hematii$
31. 3ingivita din leucemie: simptomatologie
- !n leucemia acuta mieloblastica
o !n C& . bule hemoragice care se sparg cu usurinta lasand ulceratii sangerande si
dureroase
o 3ingivoragii precoce
o 3ingia are culoare rosie-violacee, cianotica, frecvente petesii si infltrate leucemice
o @lceratiile apar frecvent pe gingie si in zona mucoasei 8ugale (e)trem de dureroase
o 9iperplazia gingivala este frecventa cu caracter e)tensiv pana la generalizare
o (umarul de leucocite variaza intre 4D$DDD si 4DD$DDD?mm2
o Stare generala alterata
- 1eucemiile cronice
o 1a niv C& manifestari mai reduse:
-endinta de hiperplazie a gingiilor, care sunt mai ferme
#etesii, echimoze si gingivoragii discrete
@lceratii . rar
32. ingivita din anemii
&nemia &!pectul gingiei
(ipercroma% macrocitara ingia cu a!pect palid% lucio!
(ipocrima% microcitara% $eripriva ingia are o culoare roz#de!chi!% palid
*repanocitara% $alci$orma% !iclemia ingia cu a!pect palid% u!or galbui
(emolitica normocitara% normocroma ingie cu a!pect palid !i poate
prezenta ulceracii
33. ingivita din trombocitopenii
- /rombocitopenia poate + idiopatica !au !ecundara 0leucemii% tum. .aligne1
- Semnul patognomonic e!te purpura% caracterizata prin pete!ii !i vezicule
hemoragice% in !pecial pe mucoa!a 2ugala !i palatinala
- ingiile !unt tume+ate% de con!i!tenta moale% $riabila
- (emoragii gingivale $recvente !i !e prod la cele mai mici atingeri% peria2%
ma!ticatie
34. ingivite din unele tulburari imunode+citare
- &granulocitoza
o ,ot + produ!e de -
3n$ectii bacteriene !au virale
(iper!en!ibilitatea la medicamente
4adiatii ionizate
o ingivita poate debuta bru!c !au dupa o $aza eritematoaz!a
5lceratii cu caracter hemoragic !i necrotic% !uprain$ectate
&!pect clinic a!emanator cu gingivo!tomatita ulcero#necrotica
- ingivita hiperplazica din granulomatoza 6egener
o 7oala rara caracterizata prin leziuni necrotice !i granulomatoa!e ale
tractului re!pirator !i renal
o ingia are a!pect hiperplazic% cul ro!u#violaceu% prezinta ulceratii !i
!angereaza cu u!urinta
- ingivita din !arcoidoza
o ingie hiperplazica !i ulcerata
35. .odul de actiune al hidantionei in gingivita hiperplazica
- (idantoina 8 *ilantin% 9panutin
- .od de actiune-
o 3nactiveaza colagenaza
o 4educe degradarea componentei +brilade din colagen a !ub!tantei
$undamentale din corionul gingival !i din de!modontiu
o Stimuleaza proli$erarea epiteliului !i a +brobla!tilor din corion
o Sub in'uenta hidantoinei% +brobla!tii !intetizeaza o cantitate cre!cuta de
componente !ul$atate ale glicozaminoglicanilor% ceea ce mare!te ma!a
ne+brilara a !ub!tantei $undamentala
- hiperplazia hidantionicaa !a produce !i in ab!enta placii !i tartrului
- prezenta placii determina in!a o !upraadaugare a in'amatiei bacteriene% care
accentueaza hipertro+a !i hiperplazia gingivala
36. 3ingivita hidantionica: histopatologie
- 9iper0eratoza si para0eratoza
- %cantoliza in epiteliu
- %spect papilomatos al 8onctiunii epiteliu-corion
- Cresterea nr de fbroblasti si de vase de neoformatie, cu aparitia unui tesut con8unctiv
tanar de neoformatie
- #rezenta unor benzi groase de colagen, uneori cu dispozitie mai neregulata
- #rezenta a numeroase fbre de o),talan
- !nfltrat infamator limfocitar, in special in zona subadiacenta a epiteliului sulcular
37. 3ingivita hidantionica: simptomatologie
- 1a inceput . hiperplazie de dimensiuni mici, de forma unor margele a papilelor
interdentare
- !n stadii avansate . hiperplazia papilei si a marginii libere se mareste si acopera o
importanta suprafata a coroanei dentare
- 9iperplazia este localizata mai mult vestibular
- Eona de gingie f)a este de obicei mai putin hiperplazica, ceea ce o deosebeste de
hiperplazia gingivala idiopatica
- Culoare roz-deschis, consistenta ferma si nu sangereazza
- "adiologic . demineralizare a septurilor interdentare
38. .odul de actiune al antagoni!tilor de calciu in hiperplazia gingivala
- &ntagoni!ti de "a- :i$edipin% :itredipin% :icardipin% ;erapamil% *iltiazem1
- .ecani!m de actiune a!pura parodontiului marginal-
o "re!tere a glicozaminiglicanilor !ul$atati
o Stimularea $actorului de cre!tere epiteliala
o &ctivarea acidului $olic
o Stimularea !intezei &*: !i a colagenului
o 4educere a reactiilor de +brozare la nivelul cordului% reactii a!ociate cu
admini!trarea de aldo!teron
o "re!terea proli$erarii celulare pe culturi de +brobla!ti celulari
o :i$edipina cre!te !inteza de proteine de catre +brobla!tii gin+vali
o .odi+care metaboli!mului +brobla!tilor de la nivelul cordului
39. 9iperplazia prin antagonisti de Ca: histopatologie
- &olnavii cardiaci trataci cu (ifedipin si 'iltiazem prezinta:
o / retea bocata de benzi groase de fbre de colagen, consecinta a unui intens
fenomen de sinteza a colagenului
o %paritia de miofbroblasti cu microflamente si cu un reticul endoplasmatic bine
dezvoltat
o >enomene distrofce epiteliale
o %cantoza in stratul spinos
o 9iper0eratoza si para0eratoza
o %spect papilomatos al 8onctiunii corio-epiteliale
o #rezenta de benzi fbroase in corion
o Case sanguine dilatate
o &ogat infltrat limfoplasmocitar in corion
40. (iperplazia prin antagoni!ti de "a- !imptomatologie
- &re caracter generalizat !i predomina ve!tibular !i in zonele interdentare
- ;olumul hiperplaziei gingivale e!te variabil in $unctie de perioada de timp de
medicatie
- "uloare gingie ro!u conge!tiv #< ro!u inchi!% acoperit pe aolcuri de placarde
galbui
- ingia hiperplazica e!te decolabila de pe coroana !i acopera e=udat purulent
- "on!i!tenta gingiei #< $erma la inceput% in timp#< moale
41. (iperplazia gingivala la ciclo!porine
- "iclo!porinele !unt agenti imuno!upre!ori $olo!iti pentru a preveni re2ectul de
organe tran!plantate
- >enomene a!emanatoare cu cele produ!e de hidantiona
o ingie de culoare roz% con!i!tenta $erma% tendinta redu!a de !angerare
42. %lte denumiri ale gingivitei hiperplazice idiopatice
- 3ingivita hiperplazica (fbromatoasa ereditara este cunoscuta si sub denumirea de:
o +lifantiazis gingival
o Macrogingia congenitala
o 3ingivomatoza
o >ibrom gingival difuz
o >ibromatoza idiopatica
o 9iperplazie gingivala ereditara
o >ibromatoza gingivala ereditara
o >ibromatoza familiara congenitala
43. 3ingivita hiperplazica idiopatica: histopatologie
- 9iper0eratoza e)cesiva a epiteliului
- %cantoliza in stratul spinos
- %spect papilomatos al 8onctiunii corio-epiteliale
- +)trem de frecvente benzi groase de colagen
- (umerosi fbroblasti in coriun
- Cascularizatie redusa in corionul gingival
44. ingivita hiperplazica idiopatica- !imptomatologie
- (iperplazia a$ecteaza papilele interdentare% marginea gingivala libera !i gingia
+=a
- Supra$ata gingiei e!te de culoare roz !i are a!pect particular - granular% de
?prundi!@ 0ingramadire de pietri!1
- ingia are con!i!tenta $erma% volum cre!cut !i poate acoperi in intregime
coroanele dintilor care !unt di!locati din pozitie normala
45. 3ingivita alergica (gingivita cu plasmocite : histopatologie
- 9iper0eratoza si para0eratoza
- %lterari celulare in stratul spinos si bazal
- Membrana bazala este intacta
- !n corion: bogat infltrat plasmocitar = denumita si gingivita cu plasmocite
46. ingivta alergica 0gingivita cu pla!mocite1 - !imptomatologie
- ingia are o culoare ro!ie inten!a% care cuprinde papilele% marginea gingivala
libera !i gingia +=a
- *e cele mai multe ori di!pare bru!c
- "on!i!tenta gingiei e!te redu!a% moale% $riabila
- ;olum cre!cut % a!pect u!or granular
- ingia !angereaza cu u!urinta la atingere !i ma!ticatie
- ,rodu!a de unele componente din guma de me!tecat !i pa!tele de dd
47. "auzele care produc gingivitele de!cuamative
- ingivitele de!cuamative 8 denumirea $recventa a unor gingivite cu mani$e!tari
bucale in de!Aeratoza !au dermatoze- lichen plan% lupu! eritemato!% p!oriazi!
- &par mai $recvent la $emein inainte !au dupa in!talarea menopauzei
- ,rezenta unei gingivite de!cuamative poate in!oti o maladie buloa!a 0pem+gu!
vulgar% pem$ugoidul muco! benign1
- ingivite de!cuamative !e intalne!c in -
o 3n$ectii cronice- !i+li!% /7"
- *upa admini!trare de -
o &mino$enazona% barbiturice% antibiotice% cito!tatice
o Beziunea de baza in gingivitele de!cuamative e!te vezicula cu dimen!iuni
mici 05mm1 !i bula 0cativa cm1
48. Manifestari gingivale in lichenul plan$
- 1ichenul plan este o boala autoimuna, o afectiune papuloasa a pielii si mucoaselor
- 1a nivelul gingiei leziunile au o culoase alb-sidefe si prez urmatoarele aspecte:
o 1eziuni hiper0eratozice
Sub forma de papule izolate
Sub forma de placard
o Cezicule si bule care se sparg si rezulta ulceratii
o +roziuni si ulceratii care pot sangera usor la peria8
o %trofa epiteliului gingival cu leziuni erozive ( atrofa papilelor
49. Manifestari gingivale in pemfgus
- Cel mai frecvent apare o gingie descuamativa si uneori vezicule si mai ales bule care se
sparg si formeaza ulceratii
- !n pemfgoidul mucos benign . se instaleaza o gingivita descuamativa si eroziva
- !n sclerodermie . mucoasa gingivala indurata si dureroasa
50. ingivita din pem+gu!- hi!topatologie
- &cantoliza in !tratul !pino!
- ;eziculatie intn!a intraepiteliala% cu $ormarea de vezicula !i bule
- 3n+ltrat in'amator cu ,.: in corion% in zonele de ulceratie
- *i!2unctie epiteliu#corion
51. .ani$e!tari gingivale in pem+goidul muco! benign !i in !lerodermie
- 3n pem+goidul muco! benign C !e in!taleaza o gingivita de!cuamativa !i eroziva
- 3n !clerodermie C mucoa!a gingivala indurata !i dureroa!a
52. #ericoronaritele : factori favorizanti, simptomatologie
- >actori favorizanti
o #ersistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a
molarului in eruptie
o Malpozitia dentara
o >ormarea de pungi parodontale in zona molarului de minte (de obicei mandibular
- Simptomatologie
o !n forma acuta
'urere la masticatie, trismus, hipersalivatie, halena
+)udat purulent sub capusonul mucozal
%denopatie, stare generale alterata, febra
53. 3ingivostomatita ulcero-necrotica: etiologie
- !n producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt incriminate urmatoarele bacterii:
o Spirochete: -reponema denticola, -reponema vincenti, -reponema macrodentium
o &acili fuziformi : >usobacterium nucleatum,
o #revotella intermedia
o #oph,romonas gingivalis
o >actori favorizanti:
#ericoronaritele
!giena bucala incorecta
>umatul e)cesiv
-raumatism direct al gingiei de catre dd atagonisti
'efcit in vitaminele C, &4, &5 (alcoolism
&oli generale cronice: siflis, tum maligne, leucemii, anemii
Stresul
54. 3ingivostomatita ulcero-necrotica: histopatologie
- Suprafata epiteliului este distrusa si inlocuita de false membrane
- !n corion1 puternica hiperemie activa si bogat infltrat cu #M(
- 1a nivelul zonelor ulcerate si necrozate se descriu 7 zone:
o Eona bacteriana . cea mai superfciala
o Eona bogata in leucocite ( neutrofleFbacterii
o Eona de necroza = resturi de cell F putine bacterii
o Eona de infltratie spirochetala . bogata in spirochete, fara bacterii
55. 3ingivostomatita ulcero-necrotica: simptomatologie subiectiva
- 'ureri intense la atingerea gingiei
- 'ureri sprontane iradiate in oasele ma)ilare
- %ccentuarea durerilor la contactul cu alimente ferbinti, condimente, masticatie
- Senzatie de gust metalic si alterat
- 1imitarea deschiderii gurii prin trismus
- 9alena fetida intensa
56. 3ingivostomatita ulcero-necrotica: simptomatologie obiectiva
- Semnele patognomonice:
o #apilele prezinta la varf o ulceratie crateriforma (aspect decapilat
o @lceratiile acoperite de un depozit alb-galbui -< cenusiu
- %lte semne obiective:
o Culoarea rosie a potiunilor gingivale neulcerate
o 3ingivoragii la cele mai mici atingeri sau chiar spontane
o 9ipersalivatie vascoasa
o "igiditatea fetei
o %denopatie regionala
o Stare generala afectata, febra, astenie, insomnie, cefalee, stare depresiva
57. 3ingivostomatita ulcero-necrotica: diagnostic pozitiv si diferential
- 'iagnosticul pozitiv . se pune pe baza semnelor clinice, in special a semnelor
patognomonice
- 'iagnosticul diferential se face cu:
o 3ingivostomatita herpetica
o 3ingivostomatita aftoasa
o 3ingivite alergice si descuamative
o 1eziuni difterice
o Siflis
o -uberculoza
o 1eucemie acuta
o %granulocitoza
o Candidoze acute
58. ingivo!tomatita ulcero#necrotica- evolutie !i complicatii
- 3n ab!enta tratamentului evolueaza !pre $orme mai grave cu di!$unctii
parodontale intin!e !i denudarea radacinilor
Sindromul de alterare a !tarii generale !e agraveaza
o 3n cazuri rare pot aparea complicatii mai grave% ca-
Stomatita gangrenoa!a !au noma
.eningita
&bce! cerebral
Septicemie
o 4areori% in ab!enta tratamentului pot retroceda !pontan
- Sub tratament
o 9volueaza !pre reducerea !u$erintelor acute locale !i ameliorarea !tarii
generale
o 4ecidivele !unt de!tul de $recvente% mai ale! in ab!enta corectarii
$actorilor $avorizanti
59. 3ingivostomatita herpetica: factori favorizanti
- +ste o afectiune contagioasa produsa de virusul herpetic
- %pare mai frecvent la copii si are o evolutie mai grava decat in cazul eruptiei herpetice in
zonele de tranzitie cutaneo-mucoasa
- 'upa o perioada scurta de incubatie (5-2 zile boala debuteaza brusc prin aparitia de
vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si uneori pe piele
- Conditii favorizante:
o +)punere la soare
o Ciclul menstrual
o -raumatisme, e)tractii dentare
o Caccinari
o %fectiuni generale gastrintestinale, gripa, hepatita
60. ingivo!tomatita herpetica- !imptomatologie
- *upa o perioada !curta de incubatie 02#3 zile1 boala debuteaza bru!c prin
aparitia de vezicule !olitare !au grupate pe diver!e regiuni ale cavitatii bucale !i
uneori pe piele
- &re o evolutie in pu!ee% de inten!itate din ce in ce mai redu! !i !e vindecat total
dupa 2 !aptamani
- *upa prima in$ectie cu viru!ul herpetic !e in!taleaza de obicei o imunitate
umorala
- ;ezicule de pe mucoa!a bucala !e !parg in !curt timp de la aparitie 0cateva ore1
!i !unt urmate de ulceratii !uper+ciale
- 5lceratiile C culoare galben#gri% incon2urate de halou ro!u
o !e pot !uprain$ecta 8< devin dureroa!e
- !tare generale a$ectata% $ebra% ce$alee
61. 9erpangina
- +ste o afectiune care apare la copii, in special vara
- 1eziuni eritematoase, veziculoase si ulceratii la nivelul valului palatin si a mucoasei
faringiene
- Se poate insoti si de infectii cutanate produse de virusul Co)sac0ie de grup % sau & sau de
ecovirusi
62. 3ingivostomatita aftoasa: factori favorizanti
- %pare mai frecvent la copii
- +tiologia este necunoscuta dar par a f implicate mecanisme imunopatologice
- >actori favorizanti
o 1ocali:
'ulciuri cu alune
Miere, ciocolata, condimente, fumat e)cesiv, eruptia dentara
Schimbarea periei de dinti
o 3enerali:
Ciroze
%fectiuni gastrointestinale
9ipertiroidisn
Sarcina, menstruatie
Stress
63. ingivo!tomatita a$toa!a- !imptomatologie
- Beziunea elementara e!te a$ta
- Beziunea initiala e!te o vezicula cu durata !curta de viata 0cateva ore1 pe
mucoa!a bucala !i care prin !pargere 8< o ulceratie !uper+ciala
- &$ta poate !a apara pe mucoa!a gingivala% labiala% 2ugala% linguala% $ren intrDun
!ingur loc !au generalizata
- &!ocierea de a$te bucale cu a$te in regiunea genitala 8 a$toza bipolara
- *imen!iunile a$telor mici 0%2 C 1 cm% $orma rotunda !au alungita% vindecare in 7#
10 zile
- *imen!iunile mari de 1#3 cm% contur neregulat% vindecare cu cicatrice in cateva
!aptamani
- 5lceratia are cul alb#galbuie% margini netede bine conturate% incon2urate de un
halou eritemato!.
- &$tele !unt $oarte dureroa!e la ma!ticatie% deglutitie !i !e pot in!oti de tri!mu!
- 7olnavii prezinta hiper!alivatie
- 4ecidivele apar dupa perioade variabile de timp
- Starea generala poate + alterata
64. 3ingivostomatita micotica: conditii favorizante
- Cauza acestor imbolnaviri este Candida albicans
- Conditiile favorizante ale transformarii Candida albicans dintr*un microorganism
nepatogen intr*unul agresiv care distruge epiteliul si corionul gingival sunt :
o Consumul e)cesiv de %&
o @nele boli metabolice: diabetul
o @nele boli endocrine: hipotiroidismul, boala %''!S/(
o Sarcina si utilizarea contraceptivelor
o Scaderea rezistentei organismului in urma tratametului cu citostatice si radiatiii
o 1a pacientii cu medicatie imunosupresiva
o S!'%
65. ingivo!tomatita micotica- !emne !ubiective
- Senzatii dureroa!e la atingere% ma!ticatie% contact cu condimente% alimente cu
p( acid
- >i!uri dureroa!e ale comi!urilor bucale
- *i+cultatea de a purta protezele mobile
66. 3ingivostomatita micotica: semne obiective
- 1a copii:
o 1eziunile candidozice au aspectul unor depozite de culoare alb-crem, care imita
laptele prins
o +le sunt dispuse pe fata ' a limbii si pe marginile limbii, pe muc 8ugala, palatinala si
pe gingie
o 1a inceput sunt izolate, apoi confuente pe un fond eritematos, generalizat al
mucoasei bucale
o 'epozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica =< puncte
sangerande
- 1a adulti
o 1eziunile candidozice imbraca forme clinice variate:
%trofa papilelor fliforme ale limbii =< aspect neted, lucios
9iper0eratoza epiteliului gingival, lingual si uneori 8ugal si palatinal cu
aparitia unor placi albe aderente
%spectul de tip pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte prins pe fond de
eritem
>isuri si ulceratii ale comisurii buzelor
Gerostomie
67. ,arodontita marginala cronica !uper+ciala- hi!topatologie
- 3n epiteliu
o ,roli$erare inten!a a cell din !tratul bazal !i a!pectul papilomato! la niv
2onct epiteliu#corion
o &lterari di!tro+ce citopla!matice !i nucleare
o *i!2unctii intercell in !tratul !pino!- !egregatie cell% acantoliza
o (iperAeratoza !i paraAeratoza in !tratul corno!
o 9=ulceratii cu pa!trarea !tratului de cell
o 5lceratii di!ecante ale epiteliului 2onctional mentinute dea!upra in!ertiei
ligg !upraalveolare
- 3n derm-
o 3n+ltrat den! lim$opla!mocitar
o ;a!odilatatie pa!iva
o 9ndarterita
o *egenere!centa +letelor nervoa!e
o &paritia la niv microulceratiilor epiteliului !ulcular !i 2onctional de mici
cantitati de te!tut de granulatie
- 9=aminarea micro!copica arata-
o 3n epiteliu-
&lterari ale mitocondriilor care apar marite de volum
/endinta de aglomerare a ribozomilor
o 3n corion
*i!trugeri mitocondriale !i nucleare
68. #arodontita marginala cronica superfciala: semne subiective
- Semnele clinice din gingivita sunt mai intense si apar mai frecvent
o #rurit gingival
o @sturimi gingivale
o Hena dureroasa gingivala, accentuata la peria8 si masticatie
o Sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la suctiune
o Semnul #%-/3(/M/(!C: senzatia de egresiune a unui ? unor d cu o durere
periradiculara si interrariculara cu urm caracteristici:
'urerea este localizata
%pare mai frecvent dimineatza si dispare dupa cateva miscari de masticatie
!ntensitate medie, suportabila, uneori discreta
Senzatia de egresiune usor dureroasa care apare matinal in intercuspidare
ma)ima poate f pusa in evidenta in cursul zilei in "C
69. #arodontita marginala cronica superfciala: semne obiective
- Sangerare la atingeri usoare cu sonda
- Semne de infamatie gingivala:
o Culoare rosie-violacee a papilelor, marginilor gingivale si pe alocuri ale gingiei f)e
cu aspect lucios
o -umefactie cu prezenta a numeroase pungi false
o #apila gingivala tumefata cu aspect fliform :prelins; spre marginea
incizala?ocluzala
o @neori papila poate f desprinsa de pe dinte
o #apila gingivala are uneori aspect lobulat cu un sant discret la baza, care o delimit
de g$ f)a
o Marginea gingivala libera este intrerupta pe alocuri de fsuri acoperite de un e)udat
serofbros sau purulent
o @soara mobilitate dentara, de obicei de gradul !, prin edem infamator in
desmodontiu
o @neori . hiperplazie gingivala sau retractie gingivala
70. ,arodontita marginala cronica !uper+ciala- !emne radiologice
- Semnul caracteri!tic al !u$erintei o!oa!e - demineralizarea 0hali!tereza1 care !e
prezinta !ub $orma unei radiotran!parente cu localizare di$erita-
o (ali!tereza marginala la nivelul var$ului !eptului alveolar 0interdentar !au
interradicular1 cu a!pect di$uz !au de triangulatie cu baza !pre marginea
cre!tei !eptale !i v$ !pre apical
o (ali!tereza a=iala in lungul !eptului alveolar cu a!pec de ?!irag de
margele@ !au continuu 0a!pect de ?canal !eptal@
o 3n aproape totalitatea !eptului alveolar !i parcelar la nivelul corticalei
interne 0lamina dura1 ceea ce indica un !tadiu avan!at de !u$erinta o!oa!a
!i iminenta re!orbtiei o!oa!e
71. #arodontita prepubertala
- %pare la dentitia temporara si mi)ta si este asociata unor boli generale ca: leucemia,
neutropenia
- #arodontita prepuberala poate f asociata cu boli si tulburari genetice :
o Sindromul #%#!11/(-1+>+C"+
#ierderea dd temporari la varsta de =-I ani si a dintilor permanenti in 8urul
varstei de 4=
o Sindromul '/6(
1a niv parodontiului marginal apar pungi adanci
o Sindromul C/9+(
o Sindromul +91+"S-'%(1/S . afectarea tuturo tipurilor de colagen
9iperelasticitatea pielii si a articulatiilor cu cresterea mobilitatii dentare
Calciferi subcutanate
#seudotumori subcutanate
'efecte oclulare
o Sindromul M%">%(
o Sindromul C"/SS-McJ@S!CJ-&"++(
9ipertrofe gingivala
o Sindromul defcientei de adeziune leucocitara
o &oala C"/9(
o &oala Cell 1%(3+"9%(S
72. ,arodontita 2uvenila- etiologie
- 3n producerea parodontitei 2uvenile !unt con!iderate patogene 2 bacterii-
o &ctinobacillu! actinomucetemcomitan!
o "apnocEtophaga !putigena
o F
o .Ecropla!ma
o Spirochete
- 9ndoto=ina eliberata de &ctinobacilu! actinomEcetemcomitan! poate produce
$enomene de hiper!en!ibilitate de tip S(6&4/G.&:% agregarea trombocitelor%
activarea complementului !i re!orbtie o!oa!a
- 3n producerea bolii au mai $o!t incriminate - ereditatea !i contagiozitatea
microbiana din cadrul $amilial
73. #arodontita 8uvenila: histopatologie
- Semnele de infamatie sunt de tipul unor ulceratii reduse in adancime ale epiteliului
sulcular
- 'is8unctie intre epiteliu si dinte
- !nfltrat infamator predominant plasmocitar
- 'istructii de colagen mai redusa ca in parodontita adultului
74. ,arodontita 2uvelina- !imptomatologie
- Se caracterizeaza prin lip!a unei in'amatii evidente clinic
- ,rincipalele !emne de imbolnavire !unt-
o .obilitate dentara patologica
o ,ungi parodontale adevarate
o .igrari patologice ale primilor molari !i inci!ivi
>recvent inci!ivii ma=ilar migreaza ve!tibular !i di!tal cu $ormarea
dia!temei patologice
o 4etractie gingivala
o (ipere!tezie dentinara
o >ormarea de abce!e parodontale in $ormele avan!ate de imbolnavire
- 3n $orma localizata% !emnele clinice de!cri!e !e produc in urmatoarele zone-
o ,rimii . !uperiori !i in$
o 3nc S !i 3
o ,rimii . !i inci!ivii
o ,rimii . % inc !i dd imediat vecini
- 4adiologic- !e remarca o re!orbtie o!oa!a verticala% avan!ata% in !pecial la
nivelul molarilor !i inci!ivilor
75. #arodontita marginala cronica profunda la adult: histopatologie in epiteliu
- !n epiteliu:
o 1eziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si e)folieri masive
o 'egenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare pe zone intinse
o 'is8unctia epiteliului 8onctional de dinte
76. #arodontita marginala cronica profunda la adult: histopatologie in corion
- Casodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie
- 'egeneresceta fasciculelor de fbre nervoase perivasculare
- !nfltrat limfoplasmocitar abundent
77. #arodontita marginala cronica profunda la adult: simptomatologie subiectiva
- Semnele clinice din parodontica marcinala cronica superfciala sunt mai accentuate si
prezinta unele caractere particulare:
o -ulburari de masticatie, ca urmare a mobilitatii dentare patologice
o -ulburari de fonatie , ca urmare a diastemei si tremelor patologice
o -ulburari fzionomice, ca urmare a migrarilor dentare patologice
o Manifestari psihice: an)ietate e)agerata pana la tulburari manifeste de
comportament
78. #arodontita marginala cronica profunda la adult: semne de infamatie
- obiectiv:
o semne de infamatie gingivala mai accentuate fata de #MCS
o mobilitate patologica de gr 5 sau 2
o retractie gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar
o pungi parodontale adevarate
o migrari patologice
o afectarea gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dd laterali
79. #arodontita marginala cronica profunda la adult: pungi parodontale adevarate
- @neori pungile au peretele e)tern partial osos . in zonele de intalnire a osului alveolar cu
prelungiri din corpul oaselor ma)ilare (liniile oblice (e)terna si interna, cr zigomatico-
alveolara, zona palatina din dr dd frontali sup
o !n aceste zone se pot dezvolta :pungi osoase;
- Continutul pungilor parodontale
o -esut epitelial proliferat din epiteliul 8onctional si sulcular
o -esut con8unctiv de neoformatie
o >ragmente de os alveolar necrozat
o Cell epiteliale descuamate
o &acterii intregi si fragmentate
o 1eucocite distruse
o >ragmente de cement desprinse de dinte
o +)udat seros, sero-fbros si purulent
80. #arodontita marginala cronica profunda la adult: migrari patologice
- Mecanismul migrarilor patologice este dependent de distructia cone)iunii dento-alveolare,
ceea ce antreneaza mobilitatea patologica
- Stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul stabil
o !n zona frontala dd prezinta o eruptie activa accelerata (chiar si in prezenta
antagonistilor
Se distanteaza prin vestibularizare si apar false ocluzii adanci
Coroanele clinice ale dd cresc
'd par alungiti
Se produce diastema si apar treme patologice
o !n zona dd laterali chiar in prezenta vecinilor, dd au tendinta de deplasare in plan
transversal cu :
Cestibularizari la ma)ilar si mandibula
1a mandibula pot aparea si lingulizari cu treme patologice
81. #arodontita marginala cronica profunda la adult: afectarea gingivo-osoasa a furcatiilor
- Se descriu urmatoarele grade de afectare
3radul 4 - 1eziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia$
- 3ingia se retrage si pune in evidenta furcatia, fara ca sonda sa patrunda
intraradicular
3radul 5 - Sonda patrunde interradicular pe o distanta de 4-2 mm
- +)amenul radiologic nu deceleaza o resorbtie semnifcativa, evidenta a
septului
- 'emineralizarea este prezenta
3radul 2 - Sonda patrunde adanc interradicular dar nu trece pe versantul opus
- +)am radiologic pune in evidenta resorbtia limbusului septilui
interradicular
3radul 7 - Sonda traverseaza in intregime spatiul interradicular pana la niv furcatiei
de pe versantul opus
- "adiologic se constata grade diferite de resorbtie osoasa a septurilor
interradiculare
82. ,arodontita marginala cronica pro$unda la adult- !emne radiologie
- 9=amenul radiologic arata o re!orbtie a o!ului alveolar cu caracter inegal ca
pro$unzime !i di!pozitie in $di$eritele zone ale arcadelor dentare
- 9!te o re!orbtie o!oa!a verticala
- &!pecte radiologice particulare-
o "raterul 0de$ectul1 !eptal interpro=imal
9!te rezultatul unei re!orbtii verticale care a$ecteaza corticala
interna 0lamina dura1% marginea cre!tei o!oa!e !eptale !i o!ul
!pongio! !ubadiacent
*e$ectul o!o! are de!chidere crateri$orma mai larga !pre coronar !i
orientata !pre cementul radicular
o "raterul 0de$ectul1 !eptal apro=imal
9!te rezultatul unei re!orbtii verticale care a$ecteaza corticala
interna pe ambele $ete 0. !i *1 ale !eptului interdentar !i o!ul
!pongio! !ubadiacent
>orma unei piramide cu baza !pre coronar !i v$ !pre apical
o 4e!orbtia crenelata
3negala de la un dinte la altul al marginilor o!ului alveolar
83. #arodontita marginala rapid progresiva: etiologie si patogenie
- +tiologia
o %ctinobacillus actinom,cetemcomitans
o #revotella intermedia
o #orph,romonas gingivalis
o -annerella fors,thensis
o >usobacterium nucleatum
o +i0enela corrodens
o Camp,lobater rectus
- #atogenie . au fost incriminate mecanisme ca:
o Modifcari ale chemotactismului neutroflelor fata de bacterii
o %ctivarea policlonala a limfocitelor &
o %lterari ale functiilor limfocitelor -
o #roducerea de autoanticorpi fata de colagen
84. #arodontita marginala rapid progresiva: simptomatologie
- &oala apare cel mai frecvent dupa varsta de 5D de ani, cu un ma)im de incidenta a
episoadelor agresive si de pierdere a tuturor dintilor in 8urul varstei de 2D-2= de ani
- #entru a considera o parodontita marginala drept :rapid progresiva; este necesara
e)aminarea in timp si evidentierea la interval de cel putin cateva saptamani a unor
episoade de evolutie agresiva, cu semne de infamatie forida, ale unei parodontite
marginale cronice profunde
- !n cursul acestor episoade se produc :
o !nfamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
o -umefactii voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate
o +)udatul purulent din plagile parodontale este bogat reprezentat
o Mobilitatea patologica este accentuata si se pot produce avulsii
- +pisoadele agresive pot alterna cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau chiar ani de
zile in care semnele de infamatie gingivala se reduc, dar pungile persista
85. #arodontita marginala profunda rebela(refractara la tratament
- Se caracterizeaza printr*un raspuns redus sau absent la tratament
- (u trebuie confundata cu parodontitele marginale recidivante prin refacerea placii
bacteriene
- #arodontita marginala refractara la tratament prezinta 5 forme clinice principale
o !mbolnavirea se produce in zone greu accesibile pentru indepartarea placii
bacteriene
>urcatii adanci, neregularitati retentive ale unor suprafete radiculare
o Cazuri de parodontita prepuberala sau rapid progresiva la adult, cu importante
infuente microbiene si implicatii imunologice
- S1/-S si "%MS descriu in parodontita refractara la tratament urmatoarele microorganisme
>usobacterium nucleatum
#revotella intermedia
%ctinobacillus actinom,cetemcomitans
Micromonas micros
-annerela fors,thensis
Camp,lobacter rectus
#hoph,romonas gingivalis
Specii de candida
+nterobateriaceae
- Semnele clinice constau in evolutia continua a leziunilor pree)istente sau aparitia altora
noi dupa instituirea tratamentului, care nu produce efecte benefce notabile
86. #arodontita distrofca: semne ale leziunilor de tip distrofc
- "etractie gingivala cu semne de infamatie papilara si marginala reduse
- @neori se constata la nivelul marginii gingivale incizuri cuneiforme, usor curbate, ca un
apostrof
- Marfnea libera gingivala are uneori aspect de rulou ingrosat (festonul McC%11
- 9iperestezie
- >isurile S-!11M%( si festoanele McC%11 nu sunt caracteristice numai parodontitei distrofce
o +le pot sa apara si in alte forme de imbolnavire si se insotesc de infamatie
gingivala supraadaugata
87. #arodontita distrofca: Semne de leziuni infamatorii
- #ungi de adancime mica sau medie 5-7 mm
- +)udat infamator redus sau clinic absent
- Mobilitate dentara redusa
- "are si nesemnifcative migrari patologice
- >recvente grade de implicare a retractiei gingivale si a atrofei osoase la nivelul furcatiilor
- "adiologic: resorbtii reduse de tip vertical , pe fondul atrofei osoase orizontale
88. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii S!'%
- +ritemul gingival linear sau gingivita 9!C
o Se prezinta ca un lizereu eritematos de cul rosu aprins cu sangerari la atingeri
usoare
o 1ocalizat sau generalizat
o Situat la nivelul papilelor interdentare si a marginilor gingivale libere
o !n stadii mai avansate se e)tinde si la niv gingiei f)e si poate cuprinde si mucoasa
alveolara
o Suprainfectarile micotice sunt frecvente
o 1a pacientii 9!C sunt frecvente gingivitele ulcero-necrotice si chiar stomatitele
ulcero-necrotice
- #arodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
o %pare mai frecvent la persoanele infectate cu 9!C
o &oala poate f localizata sau generalizata si se caracterizeaza prin
1eziuni distructive ale gingiei si ale osului alveolar
/sul alveolar prezinta frecvent fenomene de sechestrate ( este denudat de
tes moi
89. Candidozele bucale la bolnavii S!'%
- Candidozele bucale in S!'% se pot manifesta in diferite moduri:
o Candidoza eritematoaza
1a nivelul mucasei bucale si?sau linguale, cu zone de culoare rosie
@neori depapilari zonale si parcelare a mucoasei linguale
o Candidoza pseudomembranoasa
Cu leziuni albicioase detasabile prin stergere si care lasa o suprafata
sangeranda
Situate mai frecvent la nivelul boltii palatine
o Candidoza hipertrofca si hiperplazica
1a nivelul intregii mucoase bucale
Caracterizata prin prezenta unor placi mici sau multiple de culoare alba sau
pigmentate
o Candidoza hipertrofca linguala
%celasi aspect ca la nivelul mucoasei bucale
o Cheilita angulara micotica
1eziuni sub forma de fsuri acoperide uneori de false membrane care se pot
indeparta prin stergere
%sociata uneori cu )erostomie
90. 1eucoplazia viloasa si sarcomul J%#/S! la bolnavii S!'%
- 1eucoplazia viloasa
o Caracterizata prin hipertrofa papilelor fliforme de pe marginile si fata ' a limbii
o Confera limbii un aspect :paros;
- Sarcomul J%#/S!
o +ste o tumora maligna nespecifca infectiei 9!C, dar care apare mai frecvent la
bolnavii S!'%
o 1a inceput se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna, sau
albastruie
o @neori . aspect de papula sau mici formatiuni nodulare localizate pe gingie si bolta
o @lterior, se maresc in volum si imbraca un aspect de hematom sau hemangiom
91. .ani$e!tari e=trabucale !i generale $recvent intalnite in S3*&
- &denopatie !ubangulomandibulara !i cervicala anterioara
- "andidoza la nivelul e!o$agului% traheii% bronhiilor !i plamanilor
- &nglomatoza bacilara cu mani$e!tari la nivelul pielii% de tipul bolii ? gherelor de
pi!ica@
- (i!topla!moza
- ,neumonii
- /o=opla!moza cerebrala
- :europatii
- /ulburari cognitive !i de memorie
- *ementa
92. Semne imediate ale traumei ocluzale
- -rauma ocluzala poate f acuta sau cronica
- Semnele clinice ale traumei ocluzale acute sunt : imediate si tardive
- Semne imediate:
o Hena dureroasa
o 'urere violenta trecatoare (in cateva secunde
o 'ureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, care se mentin de la
cateva ore la cateva zile, in functie de efectul traumei ocluzale
Contuzie
Sublu)atie
1u)atie dentara
93. Semne tardive ale traumei ocluzale
- !n ma8oritatea cazurilor se constata ca in urma cu luni sau chiar ani de zile pacientul
obisnuia sa e)ercite presiuni e)cesive prin spargerea intre dd de samburi, oase sau prin
scoaterea capacelor sau dopuri de la sticle
- !n aceste situatii se produc:
o Microrupturi ale ligamentelor
o Microhemoragii
o Microhematoame, cu eliberare de enzime lizozomale, care participa la fenomenele
de histoliza tisulara si prin suprainfectare se instaleaza mobilitatea dentara
patologica
- "adiologic . predomina o demineralizare intensa si difuza si mai putin resorbtia osoasa
94. Semne clinice ale traumei ocluzale cronice
- -rauma ocluzala cronica (prin obturatii sau corane inalte, hipersolicitarea dd care
marginesc brese edentate, bru)ism se insoteste de :
o Cresterea mobilitatii dentare peste limitele normale
o "etractie gingivala
- -rauma ocluzala cronica este urmata in multe cazuri (atunci cand nu este e)cesiva de
fenomene adaptative:
o !ngrosarea ligg periodontal
o !ngrosarea pe alocuri a laminei dura
o Condensarea structurii osului trabecular, spongios
o !ngrosarea marginii osului alveolar
95. Semne radiologice ale traumei ocluzale cronice
- 1argirea spatiului dento-alveolar
- 'efecte angulate ale varfului speturilor, fara rezorbtii osoase accentuate
- @neori, fenomene de rizaliza
96. Semnele clinice si radiologice in cazul lipsei contactului ocluzal
- 1ipsa contactului ocluzalt (prin incluzii primare, absenta antagonistilor prin edentatii se
poate manifesta prin:
o "educerea spatiului dento-alveolar
o "educerea grosimii ligamentului periodontal
o "adiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza$
97. "etractia gingivala
- "eprezinta e)presia clinica a unei evolutii obisnuite, prin eruptie pasiva sau a unor
circumstante anormale sau patologice
- "etractia gingivala este evidenta clinic in conditii de imbolnavire a parodontiului marginal
si este urmarea distrugerii prin resorbtie infamatorie a osului alveolar subadiacent, care ii
serveste in mod normal drept suport$
- 3radul de retractie gingivala mai poate f infuentat de factori diversi:
o 'epunerile masive de tartru in zona santului gingival
o -rauma ocluzala, bru)ismul
o @nele obiceiuri vicioase ( apasarea gingiei cu un obiect dur
o -rauma directa asociata cu inserarea in tesuturile moi a unor microobiecte (podoabe
metalice
o >actori anatomici (tulburari de eruptie, malpozitii dentare, tractiunea e)ercitata de
frenuri
o !mpactul alimentar cu actiune directa
o -rauma mecanica prin peria8 e)cesiv
o Cauza iatrogene de ordin restaurativ prin obturatii?lucrari cu actiune traumatica
directa asupra gingiei
o @nele interventii chirurgicale . gingivectomia
- "etractia gingivala se insoteste de:
o 9iperestezie la contactul e)prolaror cu instrumentele metaliza, alimente ferbinti
sau reci
o 'ifcultatea de a efectua un peria8 corect si efcient
o "educerea efcientei detartra8ului manual, mecanic si cu ultrasunete
o Cresterea riscului de aparitie a cariilor in zonele sensibile si de sintalare cu o mai
mare incidenta a gingivitelor
o %spet nefzionomic su suferinte subiective si obiective care deriva din aceasta
98. &rgumente privind interdependenta dintre pulpa dentara !i parodontiul
marginal
- Hriginea embrionara a pulpei !i parodontiului marginal care detin o memorie
genetica unitara% comuna
- 9=i!tenta unor canalicule colaterale la niv radacinii dd% prin care trec
aca!tomoze ca!culare !i cone=iuni nervoa!e intre !patiul endodontic !i !patiul
dentoalveolar
- *epunerile mari de dentina !ecundara la nivelul coletului dintilor% mai ale in
conditii de retractie gingivala prin parodontite marginale cronice di!tructive
- &paritia unor complicatii pulpare acute la dd parodontotici indemni de carie
- >enomene $recvente de degenere!centa pulpara +broa!a !i calcara la dd
parodontotici lip!iti de carii
- 9$ectele bene+ce ale devitalizarii dd parodontotici care intrerup lantul
parogenic indu! de modi+carile pulpare in'amatorii !i degenerative
o *evitalizarea e!te urmata de reducerea in'amatiei paridontale !i !caderea
mobilitatii patologice
- Sen!ibilitatea proprioceptiva caracteri!tica parodontiului marginal in relatie
mor$ologica !i $unctionala cu !tructurile dentare
99. 9volutia gingivitei cronice propriu#zi!e
- ingivita cronica propriu#zi!a poate evolua% in ab!enta tratamentului% cu
perioade de e=acerbari !i remi!iuni
- 9volutia !pre parodontita nu e!te o rebula% in !en!ul trecerii de la o $aza de
imbonavire u!oara la una mai grava
- 9volutia gingivitei cronice !pre parodontita tine de -
o 9=acerbarea in'uentei unor $actori $avorizanti locali-
Hbiceiuri vicioa!e
/rauma ocluzala
>umat
o &paritia unor boli generale% in conditiile actiunii cauzale a placii bacteriene
100. 9volutia parodontitei marginale cronice pro$unde a adultului
- ,.", evolueaza cel mai de in mod lent
- 3n $orma rapid progre!iva% mai rara% evolutia e!te accelerata% iar progno!ticul
rezervat
- ,rogno!ticul depinde de gradul de re!orbtie o!oa!a !i de mobilitatea patologica
- H re!orbtie o!oa!a pe mai mult de 2 !uprate$e radiculare !i mai mult de I din
lungimea radacinii indica un progno!tic rezervat% dar nu e!te un criteriu de
certitudine
- .obilitatea patologica de gradul 333 indica de regula un progno!tic rezervat
- 9volutia bolii parodontale e!te in'uentata de $actori locali $avorizanti% de var!ta
!i de in!talarea unor boli generale !i de e$ectele !ecundare ale unor
medicamente
- "omplicatiile locale pot +-
o &bce!ul parodontal marginal
o (ipere!tezia dentinara
o Bacunele cunei$orme
o "arii !ub coletul anatomic
o :ecrozele pulpare
o ,arodontite apicale retrograde
101. &bce!ul parodontal marginal- !emne clinice !ubiective
- Subiectiv% !emnele de!cri!e !unt relativ redu!e-
o Jena dureroa!a la ma!ticatie% uneori !i !pontana% localizata% de inten!itate
medie
o 4ar% durerile !unt inten!e% chiar violente !i iradiaza 8< artrita temoro#
mandibulara
102. &bce!ul parodontal marginal- !emne clinice obiective
- /ume$actie circum!cri!a% rotunda !au ovalara% cu dimen!iuni de la 1#2 mm pana
la 1%5 cm
- *d limitanti !unt in generali indemni de carie
- .ucoa!a acoperitoare C intin!a% lucioa!a% ro!ie !i poate prezenta in zona de
bombare ma=ima o portiune de culoare alb#galbuie% !emn al unei per$orari
iminente !au chiar un ori+ciu +!tulo!
- &bce!ul parodontal marginal !ituat intre cei 2 inci!ivi !uperiori !e poate in!oci
de $enomene de cheilita a buzei !uperioare
- "on!i!tenta abce!ului !ituat ve!tibular !i lingual e!te moale% depre!ibila
- 3n abce!ul !ituat palatinal in primele $aze C con!i!tenta e!te $erma
- ,ercutia tran!ve!ala a dd limitro+ e!te de regula mai dureroa!a decat cea
verticala
103. &bce!ul parodontal marginal- $orme clinice
- &bce!ul parodontal poate + -
o Simplu C cand tume$actia !e a'a pe aceea!i $ata cu punga parodontala
o Serpigino! C cand e=udatul purulent migreaza de pe o $ata a radacinii !i
devine aparent pe alta
- /e!tele de vitalitate a dd limitro+ !unt pozitive% in general la inten!itati mai mai
ale !timulilor $olo!iti
- &denopatiile loco#regionale !unt $recvente
104. 9iperestezia dentinara: mecanisme de producere
- 9iperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzatia dureroasa de intensitate redusa,
medie sau intensa, care se produce la contactul acestora cu agenti mecanici, termici sau
chimici
- 9iperestezia se poate instala dupa:
o "etractii gingivale prin involutie sau distructie parodontala
o 'etartra8
o Chiureta8 radicular
o !nterventii chirurgicale (gingivectomie
- 9iperestezia devine manifesta in urmatoarele conditii:
o Contactul cu un instrument metalic, periuta de dd
o Contactul cu alimente reci sau calde
o Contactul cu alimente solide sau lichide, acre sau dulci
- 9iperesteziei i se atribuie mai multe mecanisme de producere:
4 Stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
5 Stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
2 Stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor
pulpei dentare
7 Stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului
dentinal prin mecanisme hidrodinamice
105. 9iperestezia dentinara : semne clinice
- Senzatie dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa
- Se produce la contat cu agenti mecanici, termini sau chimici
106. %lte complicatii locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia dentinara$
- 1acunele cuneiforme
o %par la coletul dintilor, mai frecvent vestibular
o %spect : lipsa de substanta de forma triunghiulara, cu baza spre e)terior si vf spre
a)ul longitudinal
- Cariile situate sub coletul anatomic
o Sunt favorizate de rezistenta mecanica mai redusa a cimentului si a dentinei
radiculare
- #ulpitele acute laterograde
o #rin canalele colaterale sau prin orifciul apical
o %u o frecventa redusa (5K din imbolnavirile parodontale profunde
- (ecrozele pulpare
o Sunt consecinta traumatismelor mecanice, pana la rupturi ale pachetului vasculo-
nervos apical la dd parodontotici cu mobilitate
o #ot sa apara si prin leziuni directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in
pungi adevarate fara devitalizarea in prealabil a dd
- #arodontitele apicale pe cale retrograda
o #rin pungi parodontale adanci si imbraca aspecte clinice si radiologice diferite:
'e la forme acute la forme cronice
'e la rezorbtiiosoase parcelare, la forme e)tinse periradicular si periapical
107. Complicatii loco-regionale ale parodontitelor marginale
- Celulite
- /steite si osteomielite ale oaselor ma)ilare
- Sinuzita ma)ilara
- %denite
- -rombofebita sinusului cavernos
- %bces cerebral
108. Complicatii la distanta si generale ale parodontitelor marginale
- Colecistita prin piofagie in conditii de hipo sau anaclorhidrie gastrica
- Septicemie