Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Pacientilor Cu Artroplastie Totala de Genunchi

UNIVERSITATEA ,LUCIAN BLAGA DIN SIBIU
FACULTATEA DE MEDICIN
SPECIALIZAREA ASISTEN| MEDICAL GENERAL
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRI1IREA
PACIEN|ILOR CU ARTROPLASTIE TOTAL DE
GENUNCHI
COORDONATOR $TIIN|IFIC:
ASIST. UNIV. DR. PINTEA ALINA LILIANA
ABSOLVENT:
POPESCU MIHAELA
SIBIU
2013
CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................2
PARTEA GENERAL
CAPITOLUL 1. Componentele anatomo-func(ionale ale genunchiului....................4
1.1. Osteologie..............................................................................................................4
1.2. Structurile anatomo-Iunctionale ale genunchiului.................................................7
1.2.1. Structurile portante................................................................................7
1.2.2. Structurile de Iixare...............................................................................8
1.2.3. Structurile de alunecare.........................................................................9
1.2.4. Stucturile care particip la miscrile active ale genunchiului.....12
1.3. Elemente de biomecanic ale articulatiei genunchiului.......................................13
1.3.1. Miscrile globale ale genunchiului.....................................................14
1.3.2. Statica genunchiului............................................................................15
CAPITOLUL 2. Artroza genunchiului........................................................................16
2.1. Epidemiologie si Iactori de risc...........................................................................16
2.2. MorIopatogenie....................................................................................................18
2.3. Fiziopatologia modiIicrilor cartilaginoase n artroz.........................................19
2.4. Tablou clinic........................................................................................................21
2.5. ModiIicri radiologice.........................................................................................22
2.6. Tratament.............................................................................................................23
CAPITOLUL 3. Artroplastia genunchiului................................................................26
3.1. Date generale.......................................................................................................26
3.2. Obiective..............................................................................................................28
3.3. Indicatile artroplastiei de genunchi......................................................................29
3.4. Contraindicatile artroplastiei de genunchi...........................................................30
3.5. ProIilaxia si evolutia postoperatorie n artroplastia genunchiului.................31
3.6. Complicatile artroplastiei genunchiului........................31
CAPITOLUL 4. Implicarea asistentei medicale n ngrijirea yi educaia pacientului
cu artroplastie de genunchi...........................................................................................35
4.1. Pregtirea preoperatorie, intraoperatorie, postoperatorie a pacientului...............36
4.2. Tratamentul igienico-dietetic...............................................................................39
PARTEA SPECIAL
CAPITOLUL 5. Material si Metode............................................................................44
5.1. Introducere...........................................................................................................44
5.2. Scopul lucrrii......................................................................................................44
5.3. Material si metode...............................................................................................45
5.3.1. Material...............................................................................................45
5.3.2. Metode.................................................................................................46
CAPITOLUL 6. Rezultate ...........................................................................................52
6.1. Distributia lotului pe grupe de vrst...................................................................52
6.2. Distributia lotului pe sexe.............................................53
6.3. Distributia cazurilor n Iunctie de cauza genunchiului operat si sex...................54
6.4. Repartitia lotului pe mediu de provenient..........................................................55
6.5. Analiza distributiei indicelui de mas corporal (IMC) a lotului studiat............56
6.6. Analiza distributiei n Iunctie de nivelul educational..........................................57
6.7. Analiza cazurilor n Iunctie de genunchiul aIectat..............................................58
6.8. Analiza lotului n Iunctie de bolile asociate.........................................................59
6.9. Analiza datelor ob|inute cu ajutorul chestionarelor.............................................60
CAPITOLUL 7. Discu(ii...............................................................................................86
CAPITOLUL 8. Plan de ngrijire acordat pacienilor cu artroplastie total de
genunchi..........................................................................................................................90
CONCLUZII GENERALE...........................................................................................97
BBILIOGRAFIE...........................................................................................................99
2
INTRODUCERE
AIec|iunile genunchiului reprezint un capitol important al patologiei umane
atta timp ct gonartroza este deIinit ca Iiind principala cauz de dizabilitate n Europa,
cu importante implica|ii n via|a social si economic.|26| Conceptul de ameliorare a
Iunc|ionalit|ii genunchiului prin modiIicarea supraIe|elor articulare a intrat n aten|ia
medicilor nc din secolul al XIX lea.
n marile distrugeri ale genunchiului care intereseaz toate compartimentele
articulare nso|ite de devia|ii axiale importante, de redoare sau de contractur
muscular, de instabilitate marcat, artroplastia total de genunchi este interven|ia
chirurgical prin care se urmreste s se redea articula|iei mobilitatea si stabilitatea,
respectiv dispari|ia durerii.|20|
Gonartroza este una dintre aIec|iunile degenerative Irecvent ntlnite la persoane
de vrsta a treia, aIectnd popula|ia peste 65 de ani, creia i se impune n Iinal tratament
chirurgical ce const n artroplastie total sau par|ial de genunchi. n urma acestei
interven|ii chirurgicale, bolnavului trebuie s i se acorde o aten|ie sporit n procesul de
nursing pentru evitarea complica|ilor, Iavorizarea procesului de vindecare,
mbunt|irea calit|ii vie|ii nc din primele zile postoperator.
Artroplastia total de genunchi are ca obiective principale diminuarea
sindromului dureros si redobndirea Iunc|ionalit|ii articulare.|20| Perioada de
recuperarea Iunc|ional dup artroplastia total de genunchi este Ioarte important
pentru reusita n totalitate a interven|iei.|18|
Aplicarea unui program de recuperare complex duce la mbunt|irea
semniIicativ a Iunc|ionalit|ii genunchiului ceea ce va determina o crestere a calit|ii
vie|ii la persoanele cu acest tip de artroplastie.|20|
3
PARTEA GENERAL
4
CAPITOLUL 1
Componentele anatomo-func(ionale ale genunchiului
1.1. Osteologie
Genunchiul, segmentul mobil al aparatului locomotor este locul articulrii celor
mai mari prghii ale membrului inIerior (coapsa si gamba), caracterizate printr-o gam
larg de miscri executate n timpul mersului. Articulatia genunchiului constituit din
extremitatea distal a Iemurului, extremitatea proximal a tibiei si patela (considerat cel
mai mare os sesamoid al corpului), este considerat cea mai complet din corpul
uman.|26|
Extremitatea inIerioar, voluminoas a Iemurului se termin n dou mase
osoase numite condili. Unul se situeaz medial, celalalt lateral. Au o Iorm simetric,
cel medial Iiind mai lung si mai ngust dect cel lateral.
Condilii sunt desprtiti posterior de o depresiune proIund, Iosa intercondilar
(Fossa Intercondylaris) n care se inser ligamentele ncrucisate ale articulatiei
genunchiului.|41|
Condilii sunt prevzuti cu dou Iete articulare, care ruleaz dinainte napoi.
Acestea anterior se unesc ntr-o supraIata de articulare cu patela, numit Iata patelar
(Facies patellaris).
Pe Ietele externe ale condililor se suprapun epicondilii: medial (Epicondylus
medialis) si lateral (Epicondylus lateralis).
Mai sus de epicondilul medial se gseste un tubercul, tuberculul adductorului
(Tuberculum adductorium) pentru nsertia muschiului adductor mare.
5
Figura nr.1. Genunchiul [51]
Rotula (Patela) este situat anterior genunchiului si se articuleaz cu Iata
patelar a Iemurului. Fata anterioar se poate palpa venind n contact cu tegumentul.
Are Iorma plat, triunghiular, situat cu baza n sus si prezint:
Iata anterioar (Facies anterior), convex, rugoas;
Iata posterioar sau articular (Facies articularis), are la mijloc o creast osoas
vertical si dou supraIete netede concave, cea lateral Iiind mai larg si mai
excavat;
baza (Basis patellae), priveste n sus;
vrIul usor rotunjit (Apex patellae), este orientat n jos.
Figura nr.2 Patela [63]
6
Tibia (Tibia) prezint o extremitate superioar, mai voluminoas, Iormat din
doi condili, unul medial (Condylus medialis), cellalt lateral (Condylus lateralis)
prevzuti pe Iata lor superioar cu cte o supraIat articular excavate, Iormnd
mpreun Iata articular superioar (Facies articularis superior) a tibiei, de Iorm
ovalar ce corespunde supreIetei articulare de pe condilii Iemurali.|41|
SupraIetele articulare sunt desprtite ntre ele printr-o proeminent osoas,
numit eminenta intercondiliar care se continu n sus prin doi tuberculi: unul medial si
cellalt lateral.|41|
Pe Iata anterioar a extremittii superioare se evidentiaz o proeminent
triunghiular, asezat cu vrIul n jos, numit tuberozitatea tibiei (Tuberositas tibiae).
Pe Iata extern a condilului lateral, se gseste Iata articular Iibular (Facies
articularis Iibularis), pentru articularea cu capul Iibulei.
Figura nr.3 Componentele articulatiei genunchiului [51]
7
1.2. Structurile anatomo-func(ionale ale genunchiului
Din punct de vedere anatomo-Iunctional, genunchiului i se pot descrie mai multe
tipuri de structuri: portante; de Iixare; de alunecare; participante la miscrile active ale
genunchiului, importante n biomecanica articular.
1.2.1. Structurile portante
Acest tip de structur este reprezentat de:extremittile osoase ale Iemurului,
tibiei si rotulei.
Condilul Iemural medial este mai divergent, mai lung (msoar 10 mm, cu 2 mm
mai mult dect cel lateral) si coboar mai jos dect cel lateral (2 - 7 mm), astIel nct
Iemurul, asezat cu cei doi condili pe un plan orizontal, va lua o directie oblica n sus si
n aIar.
Figura nr.4 Condilii lateral si medial, fosa intercondilian [11]
Tibia prezint dou cavitti glenoide care corespund condililor laterali respectiv
mediali. Exist un decalaj de nltime ntre cele dou glene tibiale: cea medial, mai
adnc cu 2,5-3 mm dect cea lateral, este concav n sus, cea lateral, convex n sens
sagital si concav n sens transversal.|59|
Structura extremittilor osoase marcheaz, prin sistemul lor trabecular,
traiectoria tensiunilor principale la care sunt supuse . EpiIiza Iemural distal are dou
sisteme trabeculare : unul pleac de la corticala medial si se pierde, n parte, n condilul
omonim si, n parte, n condilul contralateral (pe traiectoria tensiunilor de tractiune);
cellalt porneste de la corticala lateral si realizeaz o dispozitie simetric.
8
Figura nr.5 Dispo:itia sistemului trabecular al genunchiului [52]
SupraIetele articulare sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin de aproximativ
3 mm pe Iemur si pe rotul. Fibrele colagene ale cartilajului sunt si dispuse deasemenea
pe traiectoriile tensiunilor principale. n cartilaj exist celule rezistente la presiune si
Iibre rezistente la tractiune. Fibrele substantei Iundamentale sunt asezate n special pe
directiile eIorturilor de tractiune, iar celulele pe directiile eIorturilor de presiune.
.
Figura nr.6 Structura cartilafului articular in vi:iunea lui Beaninghoff [52]
1.2.2. Structurile de fixare
Structurile de Iixare mentin n contact extremittile osoase, permitnd eIectuarea
miscrilor Ir pierderea raporturilor dintre supraIetele articulare. Sunt reprezentate de
capsula articular si ligamentele genunchiului.
Ligamentul anterior al genunchiului este Iormat din tendonul rotulian, adernd
lateral de capsul. Acesta este ntrit de Iascia genunchiului, expansiunile
cvadricepsului, si aripioarele rotuliene.|41|
Ligamentul posterior prin cele dou prti laterale, ader posterior si lateral de
capsul; partea median este Iormat din numeroase Iibre, unele proprii - ligamentul
9
popliteu arcuat, altele provenite din tendonul recurent al semimembranosului -
ligamentul popliteu oblic. Ligamentul posterior reprezint punctul de rezistent al
extensiei.|41|
Ligamentul colateral tibial este alctuit din:
Iasciculul superIicial, Iormat din Iibre longitudinale directe;
un strat proIund Iormat dintr-o portiune anterioar pre- si
subligamentar;
o portiune posterioar, o ngrosare a capsulei cu Iibre oblice ce se pierd
n calota condilian intern .
Ligamentul colateral fibular este orientat n jos si napoi ntre condilul Iemural
si capul peroneului. Ligamentul colateral Iibular scurt este orientat la capul peroneului
spre calota extern, alctuind un arc pe sub care trece tendonul popliteului.
Figura nr.7 Planul capsulo-
ligamentar anterior al genunchiului.
[52]
Figura nr.9 Planul capsulo-ligamentar
medial al genunchiului.[52]
posterior al genunchiului [52]
lateral al genunchiului.[52]
10
Ligamentele incrucisate, situate n partea central a articulatiei, sunt constituite
din Iibre rsucite n axul lor, Iiind structuri complexe.
Ligamentul antero-extern porneste oblic n sus si n aIar, de la supraIata tibial
prespinal, pentru a se insera pe o supraIat vertical de pe Iata intern
a condilului lateral.
Ligamentul postero-intern cu origine pe supraIata tibial retrospinal, cu traiect
n sus si nainte, se inser pe supraIata orizontal de pe Iata extern a condilului Iemural
medial; este mai scurt dect ligamentul antero-extern, reprezentnd 3/5 din acesta. Acest
raport reprezint una dintre caracteristicile esentiale ale articulatiei genunchiului si
determin modul de Iunctionare a ligamentelor si Iorma condililor. Prin directia lor,
ligamentele ncrucisate se ntretaie n plan sagital, si n plan Irontal. Fiecare din cele
dou ligamente (antero- extern si postero-intern) se ncruciseaz n spatiu si cu
ligamentul colateral omolog.
Din punct de vedere histologic, ligamentele sunt Iormate dintr-un tesut
conjunctiv bogat n Iibre colagene, orientate Iiziologic si continnd Iibrocite. Acest tesut
conjunctiv este putin elastic, slab vascularizat dar bogat inervat.|25|
1.2.3. Structurile de alunecare
Structurile de alunecare intervin n Iavorizarea miscrii extremittilor osoase
Iacilitnd miscarea ntre supraIetele articulare si actioneaz ca amortizor al miscrilor
eIectuate sub ncrcare.
Sunt reprezentate de meniscuri si, ntr-o msur mai important de bursele
seroase extraarticulare, de membrana sinovial care actioneaz si indirect, prin
producerea lubriIiantului - lichidul sinovial.|41|
Meniscurile au Iorma unor semilune ale cror extremitti corn anterior si
posterior, sunt inserate pe platourile tibiale n regiunea spinelor si a supraIetelor pre- si
retrospinale. Meniscurile prezint o serie de conexiuni cu elementele vecine,
importante din punct de vedere Iunctional:
11
cu Iata intern a capsulei, de care ader;
cu platoul tibial, prin insertiile sale;
ligamentele Iemuro-meniscal si menisco-tibial din stratul
proIund al ligamentului colateral intern Iixeaz meniscul intern la
extremittile osoase;
muschiul popliteu trimite, de la nivelul portiunii sale tendinoase o
expansiune Iibroas la marginea posterioar a meniscului extern;
semimembranosul trimite, de asemenea, o expansiune Iibroas la
marginea posterioar a meniscului intern;
Iibre din ligamentul ncrucisat postero-intern se insereaz pe cornul
posterior al meniscului extern, Iormnd un ligament Iemuro-meniscal.
Din punct de vedere histologic, meniscurile sunt alcatuite din cartilaj Iibros. Pe
sectiune vertical se evidentiaz zona bazal de insertie capsular vascularizat si o
zona intern, intraarticular avascular, reprezentnd triunghiul de sprijin.
Zona bazal de insertie capsular are o structur Iibro-
vascular. Componenta celular este reprezentat de Iibrocite. Triunghiul de sprijin,
avnd o structur Iibrocartilaginoas, avascular la adulti, cuprinde trei sisteme de Iibre:
radiale - abundente la nivelul supraIetelor superioar si inIerioar
ale meniscului;
longitudinale - situate n proIunzime, orientate n axul longitudinal al
meniscului;
verticale - mai sistematizate si anastomozate ntre ele.
Componenta celular este reprezentat mai ales, de condrocite, rotunde sau
ovale, numrul Iibrocitelor Iiind redus.
Intre zona bazal si triunghiul de sprijin exist o zon de trecere de
rezistent minor, care preia toate solicitrile patologice ale meniscurilor - Iie
traumatice, Iie degenerative.|25|
Si novi al a genunchiului - este cea mai ntins si mai complex dintre
sinovialele articulare. Prin secretia lichidului sinovial, Iavorizeaz direct si indirect
12
alunecarea supraIetelor articulare. Sinoviala este alcatuit dintr-un tesut conjunctivo-
vascular, acoperit spre cavitatea articular de un strat cu dou tipuri de celule: celule de
tip A mai numeroase avnd caracteristicile unor macroIage, celule de tip B secretoare de
hialuronat.|41|
1.2.4. Stucturile participante la miscrile active ale genunchiului:
Structurile care particip la miscrile active ale genunchiului sunt reprezentate
de muschi si tendoane. Gruparea acestora se realizeaz n Iunctie de tipul miscrii pe
care o eIectueaz:
Flexori.
Principali:
Bicepsul Iemural
Semimembranosul
Semitendinosul
Accesori:
Gastrocnemianul
Gracilisul
Croitorul
Tensorul Iasciei lata
Dreptul intern, activ pe genunchiul aIlat n usoar Ilexie.
Extensori.
Principali:
Cvadriceps
Accesori:
Tensorul Iasciei lata, cnd genunchiul are deja un grad de
extensie
13
Rotatori externi.
Bicepsul
Tensorul Iasciei lata, cnd genunchiul este extins
Cvadricepsul, prin vastul lateral
Rotatori int erni .
Semimembranosul
Muschii ,,labei de gsca (semitendinosul, croitorul, dreptul
intern)
Figura nr.11 Cvadriceps femural [51]
Forta de actiune a extensorilor este cu mult mai mare dect cea a Ilexorilor,
deoarece primii lucreaz contra gravitatiei. |48|
1.3. Elemente de biomecanic ale articula(iei genunchiului
Din punct de vedere biomecanic, rolul genunchiului este de a asigura o bun
mobilitate Icnd posibile deplasarea si orientarea, necesare piciorului pentru a Iacilita
adaptarea la neregularittile terenului.|40|
14
1.3.1. Miscrile globale ale genunchiului
Articulatia Iemuro-patelo-tibial este o articulatie cu un singur ax sau un singur
grad de libertate, deci permite dou tipuri de miscri principale: Ilexia si extensia. Pe
lng aceste miscri sunt posibile miscri secundare de rotatie intern si extern dar si
miscri de amplitudine sczut precum nclinarea marginal, mediala si
lateral.|41|,|47|
Flexia se execut n jurul unui ax transversal care trece prin condilii Iemurali.
Limitarea miscrii este realizat de ntalnirea Ietei posterioare a gambei cu cea
similar a coapsei; n acest moment muschiul cvadriceps Iemural se aIl intins la maxim
si el poate Ii considerar un Iactor Irenator activ. n aceast miscare, ligamentul colateral
peronier se relaxeaz total, iar cel colateral tibial, Ioarte putin. Ligamentul ncrucisat
posterior este ntins.
Extensia se execut n jurul aceluiasi ax iar muschiul principal care particip
este cvadricepsul, ajutat partial de tensorul Iasciei lata. Extensia maxim poate ajunge la
180.|41|
Figura nr.12 Miscarea de flexie-extensie a genunchiului |36|
15
Rotajia se asociaz miscrii de Ilexie-extensie si este miscarea de rsucire a
gambei pe coaps sau a coapsei pe gamb. Ea este executat n jurul unui ax vertical
care trece prin centrul eminentei intercondiliene tibiale. Se asociaz miscrilor de
extensie-Ilexie. n rotatia intern, vrIul piciorului se apropie de linia median, n rotatia
extern se deplaseaz lateral. Executarea acestor miscri poate avea loc doar cnd
gamba este Ilectat si cnd ligamentele colaterale se relaxeaz.|41|,|47|,|2|
1.3.2. Statica genunchiului
Genunchiul este o articulatie sinovial, eIectul lubriIiant al lichidului sinovial
(secretat de o membran care captuseste cavitatea articular), Iacilitnd miscarea.|13|
Aspectele cele mai importante ale staticii articula(iei genunchiului sunt
urmtoarele:
axele anatomice ale tibiei si Iemurului Iac ntre ele un unghi de 170-177, deschis
naIar, numit genu valg Iiziologic;
axul biomecanic al Iemurului Iace cu axul anatomic un unghi de 6 9 deschis n
sus;
condilul Iemural intern este mai jos (n medie cu 4 mm) dect condilul extern, deci
Iiecare cavitate glenoid primeste Ior|ele n plan sagital, dar la nivele diIerite;
greutatea corpului se repartizeaz n dou Ior|e egale si paralele cu punct de
aplicare n centrul cavit|ilor glenoide; devierea centrului de greutate duce la
ncrcarea uneia dintre cavit|ile glenoide, Ienomenului de dislocare opunndu-se
ligamentul colateral de partea opus.|40|
16
CAPITOLUL 2
Artroza genunchiului
Artroza genunchiului, este o aIectiune cronic degenerativ, const n
distrugerea articulatiei prin disparitia sau alterarea cartilajului articular, poate Ii o boal
a pacientului vrstnic, dar poate aIecta si pacienti tineri. Distrugerea supraIetelor
articulare, determin aparitia durerii la nivelul genunchiului si limitarea miscrilor
articulare. |6|,|37|,|38|
n ordinea Irecventei ntalnite, ocup locul al doilea dup coxartroz.|23|
Au Iost descrise dou tipuri de artroze: primitive (idiopatice) si secundare.
a. Gonartroza primar (idiopatic)
Este cea mai Irecvent cauz de boal, Ir o cauz identiIicabil, tulburrile
statice ale articulatiilor vecine, pot avea un rsunet Iunctional asupra genunchiului.O
serie de Iactori pot duce la perturbarea echilibrului dintre rezistenta si solicitrile
biomecanice: obezitatea, munca Iizic grea, sportul excesiv, tulburrile metabolice, care
duc treptat la instalarea proceselor artro-degenerative. Debutul clinic se situeaz n jurul
vrstei de 50 de ani.|23|,|37|
b. Gonartroza secundar
Nu se cunoaste cauza exact a bolii, debuteaz precoce, n a III-a sau a IV-a
decad a vietii, secundar unor Iactori predispozanti, cel mai adesea un traumatism sau o
anomalie congenital de deviatie a axului biomecanic al membrului pelvin. La inceputul
bolii apare redoarea moderat, nregistrat odat cu primele miscri iar cu timpul are loc
instalarea redorii strnse si Ilexia moderat a genunchiului.|23|,|37|
2.1. Epidemiologie si factori de risc
Artroza este cea mai Irecvent suIerint articular a omului, la vrstnici
gonartroza Iiind principala cauza de invaliditate n trile dezvoltate. n SUA un numr
de aproximativ 100.000 de oameni sunt incapabili s se deplaseze pe distante mici din
cauza gonartrozei.
17
Sexul feminin prezint modiIicri radiologice si gonartroza simptomatic mai
Irecvente dect sexul masculin.
Jarsta este unul din cei mai importanti Iactori de risc pentru artroz. Att
Iemeile ct si brbatii monitorizati la vrste diIerite au Iost aIectati direct proportional
cu vrsta de aceast maladie. Artroza odat cu naintarea n vrst, creste volumul de
ap din compozitia cartilajului articular si scade compozitia proteic.|23|
Traumatismele mafore si utilizarea repetat a articulatiei duc la gonartroz ca si
insuIicienta ligamentului ncrucisat si lezarea repetat a meniscurilor duc o biomecanic
anormal a genunchiului si predispun la o degenerare prematur si artroza genunchiului.
Lezarea cartilajului articular poate aprea imediat dup traum, iar dac nu, utilizarea
articulatiei traumatizate duce n Iinal la degenerare.
Modul de viat este un Iactor ce poate inIluenta aparitia gonartrozei. Persoanele
ale cror proIesii necesit Ilectarea genunchilor sau cel putin o activitate Iizic de nivel
mediu, au o rat crescut a modiIicrilor radiologice de gonartroz si leziuni radiologice
mai severe dect cele care nu au astIel de meserii.
Obe:itatea este un Iactor de risc cu incidenta n crestere n zilele noastre si al
doilea ca important dup vrst. S-a demonstrat c un indice de mas corporal crescut
predispune la redoare articular si creste stresul mecanic asupra articulatiei. Joac un rol
major n etiologia majorittii cazurilor grave de gonartroz. Mai mult, subiectii obezi
care nu au dezvoltat nc artroz si pot reduce riscul: o pierdere ponderal de numai 5
kg a Iost dovedit a Ii asociat cu o reducere cu 50 a riscului de a dezvolta gonartroza
simptomatic.|23|,|10|
Tulburrile sistemice.
guta poate duce la degenerarea articular;
diabetul zaharat;
boli neuromusculare.
Afectiuni congenitale. articulatii anormal dezvoltate (genu varum, genu valgul,
genu recurvatum)
Tulburari hormonale
Activitatea fi:ic. activitatea sportiv supune genunchiul la un mare stres,
alergarea implic miscri violente exercitate asupra capacittii normale a articulatiei
genunchiului si poate duce la deteriorarea ligamentului ncrucisat anterior.|58|
18
Predispo:itia genetic. diIerite gene sunt implicate n sinteza unor componente
ale cartilajului.|35|
Nu exist o corelatie puternic ntre simptome si severitatea modiIicrilor
patologice. Multi pacienti cu modiIicri avansate de artroz nu prezint simptome.
Impotenta Iunctional este strns corelat cu hipotonia cvadricepsului, dect cu durerile
articulare sau severitatea modiIicrilor radiologice. Pentru indivizii cu artroza care au un
suport social modest, inIormarea periodic din partea unei persoane instruite este la Iel
de eIicient ca antiinIlamatoarele nesteroidiene, n reducerea durerilor articulare,
subliniind importanta Iactorilor psihologici n producerea durerii.|23|,|10|,|45|
2.2. Morfopatogenie
ModiIicrile cele mai evidente n gonartroz apar Irecvent n zonele solicitate ale
cartilajului articular.
Cartilajul hialin reprezint una din principalele componenete ale articulatiei
genunchiului, Iiind compus din 95 ap si matrice extracelular si 5 condrocite. Cnd
asupra articulatiei se exercit o presiune, cartilajul hialin elibereaz apa pe care o
contine n spatiul intraarticular, respectiv n capilarele si venulele aIlate n vecintate;
odat ce presiunea nceteaz cartilajul hialin reabsoarbe apa mpreun cu substantele
nutritive de care are nevoie. Articulatiia Iiind supus unor eIorturi mai mari dect este
capabil s suporte ncepe degradarea treptat. Initial cartilajul se ingroas iar progresiv
supraIata articular se ngusteaz si cartilajul se inmoaie, integritatea supraIetei este
compromis prin aparitia unor discontinuitti, eroziuni, neregularitti care avanseaz
ducnd la ulceratii si respectiv la pierderea complet a cartilajului n anumite zone, pn
la componenta osoas.|37|
Se dezvolt zone noi de cartilaj Iibros inIerior Ioarte calitativ cartilajului hialin,
n ce priveste capacitatea de a rezista Iat de stresului mecanic. Cartilajul este Ioarte
activ metabolic initial, ulterior devine hipocelular. Alte caracteristici importante n
artroza sunt remodelarea si hipertroIia osoas.|23|
Apozitiile osoase apar n regiunea subcondral, conducnd la ,scleroza' osoas
evidentiata radiologic. Cresterea cartilajului si a osului la marginea articulatiilor
determin aparitia osteoIitelor, care aIecteaz conturul articulatiilor si pot limita
miscrile. Sinovita cronic restrns si ngrosarea capsulei articulare pot limita
19
suplimentar mobilitatea articular. HipotroIia si hipotonia musculaturii periarticulare
sunt Irecvente si pot juca un rol major n simptomatologie.|23|
Figura nr.13 Ero:iunea cartilafului hialin |14|
2.3. Fiziopatologia modificrilor cartilaginoase n artroza
Primele modiIicri n artroz ncep la nivelul cartilajului, si const n
modiIicarea aranjrii si dimensiunilor Iibrelor de colagen. Aceasta este cea mai precoce
modiIicare matriceal observat Iiind, probabil, ireversibil.|23|
Pe lng stresul mecanic la care e supus articulatia, enzimele lizozomale
contribuie cel mai mult la distrugerea cartilajului in artroz. IL-1 este un Iactor
stimulant pentru sinteza si secretia acestor enzime.
Condrocitele din cartilajul artrozic suIer diviziuni celulare active si sunt Ioarte
active metabolic, producnd cantitati sporite de ADN, ARN, colagen, prostaglandine si
proteine necolagene. naintea pierderilor de cartilaj si a depletiei de prostaglandine,
aceast activitate de biosintez activ poate duce la o crestere a concentratiei
prostaglandinelor care poate Ii asociat cu ngrosarea cartilajului si un stadiu n
homeostazia cartilajului artrozic care poate Ii considerat ,compensat'. Acest mecanism
poate mentine articulatia ntr-o stare Iunctional satisIctoare timp de multi ani.
Tesutul de remodelare nu rezist ns la Iel de bine la stresul mecanic precum cartilajul
hialin normal si, cel putin n unele cazuri, rata sintezei de proteoglicani scade si apare
stadiul ,terminal' al artrozei cu pierderea grosimii cartilajului articular.|23|
20
Figura nr.14 Comparatie intre genunchiul sntos si cel artro:ic* |21|
`Genunchi sntos
1.Cartilajul Iiind normal asigur o
supraIat neted astIel oasele pot
aluneca usor unele pe celelalte;
2.Acidul hialuronic cu concentratie
mare din lichidul sinovial asigura o
pern protectoare de Iluid si
lubriIierea articulatiei genunchiului;
3.Os normal, integru.
Genunchi artrozic
4.Cartilajul erodndu-se a disprut
complet, oasele se pot atinge
provocnd durere n timpul miscrii;
5.Acidul hialuronic cu concentratie
mai mic din lichidul sinovial
protejeaz Ioarte putin articulatia;
6.Prezenta OsteoIitelor ('ciocurilor).
21
2.4. Tablou clinic
Artrita genunchiului se dezvolt gradual pe o perioad de ctiva ani. Durerea
articular este descris ca o senzatie de disconIort localizat la nivelul articulatiei
genunchiului; variaz larg de la pacient la pacient. Este agravat, tipic, de miscare si
diminuat n repaus, devenind persistent pe masur ce aIectiunea evolueaz. Cartilajul
articular este lipsit de algoreceptori, deci durerea este determinat de alte structuri.|22|
Cauzele cele mai Irecvente pentru aparitia durerii n gonartroz sunt:
compresia terminatiilor nervoase din periost;
microIracturile din osul subcondral;
hipertensiunea medular;
tractiunile asupra capsulei;
sinovita.
Redoarea poate s apar dimineata sau dup o perioad de inactivitate a
articulatiei si dureaz mai putin de 20 de minute.|23|.
Examenul Iizic al articulatiilor artrozice poate releva:
sensibilitate localizat;
tumeIactia osului sau a prtilor moi;
crepitatii osoase;
cresterea temperaturii locale;
hipotroIie muscular periarticular datorat lipsei de utilizare.
n stadiile avansate de artroz pot aparea:
hipertroIii osoase;
deIormri importante;
subluxatii;
reducerea mobilittii articulare.
Artroza nu este o aIectiune progresiv. La unii pacienti se stabilizeaz, la altii
apare o regresie a durerilor si a modiIicrilor radiologice.|23|
Cu toate c artroza se diagnosticheaz usor n urma aparitiei modiIicrilor
radiologice la pacientii asimptomatici, este important diIerentierea durerilor articulare,
care se pot datora altor cauze cum ar Ii:
inIlamarea prtilor moi (bursite anserine);
radiculopatiilor;
22
durere iradiante de la alt articulatie (25 din pacientii cu aIectiune
de sold au durere iradiat la genunchi);
neuropatii de compresie;
bolilor vasculare (claudiacatie);
alte tipuri de artrite (artrite septice).
Acestea sunt cele mai ntlnite diagnostice diIerentiale ale artrozei. De obicei nu
este diIicil de diIerentiat artroza de alte boli reumatice sistemice cum ar Ii poliartrita
reumatoid deoarece la aceasta din urm interesarea articular este de obicei simetric si
poliarticular, cu artrit a pumnului si a articulatiilor metacarpoIalangiene (care de
obicei nu sunt interesate n artroz). Exist, de asemenea, simptome caracteristice
reumatismelor inIlamatorii, cum ar Ii redoare matinal, Iatigabilitate si ocazional
pierdere ponderal sau Iebr.|23|
2.5. Modificari radiologice
RadiograIia este criteriul standard pentru diagnosticarea artrozei.|11|
ModiIicrile radiologice impreun cu cele clinice pun baza diagnosticului de
artroz. Initial radiograIia poate Ii normal, dar pe msur ce aIectiunea progreseaz se
observ ngustarea asimetric a spatiului articular.
ModiIicrile radiologice caracteristice sunt:
pensarea spatiului articular (ngustarea spatiului dintre tibie si Iemur
Irecvent pe partea intern);
osteofitele marginale (excrescente osoase, ciocuri) la nivelul
platourilor tibiale, condililor Iemurali si marginilor rotuliene;
corpi liberi intraarticulari (proveniti din portiuni de cartilaj desprinse
si calciIicate);
deformarea de tip genu varum/valgum;
geodele ( defecte osoase circumscrise).|38|
n artroz exist Irecvent o neconcordant ntre severitatea modiIicrilor
radiologice, severitatea simptomelor si capacitatea Iunctional. AstIel, n timp ce mai
mult de 90 din persoanele de peste 40 de ani au unele modiIicri radiologice de
artroz la nivelul articulatiilor cele mai solicitate, doar 30 dintre aceste persoane sunt
simptomatice.|23|
23
Figura nr.15 Aspect radiologic si anatomo-patologic al genunchiului |27|
2.6. Tratament
Tratamentul gonartrozei vizeaz reducerea durerii, mentinerea mobilittii si
diminuarea handicapului Iizic. Agresivitatea terapiei trebuie s Iie dictat de severitatea
strii Iiecrui pacient.|23| Pentru cei cu Iorme moderate de boal tratamentul se
limiteaz la sustinere psihologic, protectia articulatiilor si ocazional administrarea
analgezicelor. Gonartroza este o boal lent progresiv, ireversibil, a crei evolutie
poate Ii ncetinit prin aplicarea terapiilor actuale. Artroplastia total de genunchi
constituie tratamentul de electie al gonartrozei avansate,avnd ca indicatii principale
durerea sever, distructiile importante ale supraIetei articulare si limitarea Iunctional
marcat.|11|,|19|
Tratament de reabilitare
Este indicat n stadiile incipiente de gonartroz si const n terapia Iizic si
educatia pacientului. Terapia Iizic este un complex de exercitii Iizice menite s toniIice
musculatura genunchiului si s-i amelioreze mobilitatea: nnot, ciclism, canotaj,
exercitii de aerobic, hidroterapie, electroterapie, termoterapie, Iizioterapia. Educarea
pacientului prin implementarea unui nou stil de viat: exercitii Iizice, scdere n greutate
dac se impune, un comportament alimentar corespunztor, srac n calorii si grsimi.
Scaderea n greutate, ctre limitele normale, reduce stresul asupra genunchiului,
diminueaz simptomatologia si ncetineste modiIicrile patologie la nivelul cartilajului
articular.|37|,|11|
24
Aplicarea de cldur, prin dusuri si bi Iierbinti la nivelul articulatiilor aIectate
pot reduce durerea si combate redoarea.
n Iunctie de patologia asociat o analgezie mai bun poate Ii produs cu ajutorul
ghetii dect prin caldur.
Lipsa de utilizare a articulatiei datorit durerii poate duce la atroIia muschilor
periarticulari. Acestia protejeaz cartilajul articular de stress, mentinerea tonusului
muscular Iiind important; exercitiile Iizice sunt destinate mentinerii mobilittii si
stabilittii articulatiei. La acesti pacienti contractia muschilor periarticulari poate reduce
durerea n cteva sptmni.|23|
Msuri nonfarmacologice
Artroza poate Ii cauzat sau agravat de o mecanic corporal inadecvat.
Pacientii cu gonartroza: trebuie s evite ortostatismul prelungit; trebuie s evite
pozitiile de Ilexie prelungit; la obezi trebuie corectat greutatea corporal.
ncltmintea ortopedic reduce Ioarte mult durerile la pacientii cu gonartroz a
compartimentului medial.|23|
Repausul din timpul zilei poate Ii beneIic, dar imobilizarea articulatiei aIectate
este contraindicat.
La pacientii cu gonartroz unilateral, purtarea unui baston n mna
contralateral poate scdea durerile articulare prin reducerea Iortei articulare de contact.
SuIerinta bilaterala poate necesita utilizarea unui cadru de mers.|23|
Terapia medicamentoasa n artroza
Terapia medicamentoas a artrozei este paleativ pentru c nici un agent
Iarmacologic nu are capacitatea de a preveni sau de a ntarzia progresia bolii.
Antiinflamatoarele nesteroidiene amelioreaz destul de des durerile articulare si
mbunttesc mobilitatea, amplitudinea acestei mbunttiri este n general modest.|23|
Pe lng actiunea antiinIlamatoare au si actiune analgezic, dar dezavantajele terapiei
prelungite cu antiinIlamatorii nestereoidiene o reprezint dezvoltarea aIectiunii gastro-
intestinale, cardiace, renale, etc.
Glucocorticoi:ii sistemici nu sunt justiIicati n tratamentul gonartrozei. Injectiile
intra- si periarticulare cu preparate ce contin antiinIlamator stereoidiant, pot determina o
25
reducere semniIicativ a simptomelor pentru sptmni sau chiar luni. Deoarece studiile
pe modele animale au sugerat c glucocorticoizii pot produce leziuni cartilaginoase si
administrrile Irecvente de steroizi n cantitti mari au Iost asociate cu distrugerea
cartilajului la om, inIiltratiile ntr-o anumit articulatie nu trebuie n general repetate la
intervale mai mici de 4-6 luni.|23|
Crema cu capsaicin, care reduce substanta P din terminatiile nervoase
senzoriale locale, poate reduce durerea si sensibilitatea articular atunci cnd este
aplicat local la pacientii cu gonartroz, chiar atunci cnd este Iolosit ca monoterapie,
Ir asocierea AINS sau a analgezicelor sistemice.|23|,|3|
Extragerea artroscopic a unor Iragmente detasate din cartilaj poate preveni
blocajul articular si diminua durerea. Lavajul genunchiului artrozic cu cantitati mari de
ser Iiziologic sau solutie Ringer pentru a elimina Iibrina, Iragmentele de cartilaj si alte
detritusuri poate produce conIort pe termen lung (luni de zile) la pacientii la care
durerile articulare au Iost reIractare la medicatie. La pacientii peste 65 de ani cu nevoi
Iunctionale modeste, cu tratamente anterioare ce nu au aneliorat simptomatologia,
artroplastia de genunchi este o indicatie clar.|19|
Procedurile invazive ca aceasta sunt acompaniate de un marcat eIect placebo si
nu s-au raportat studii care s includ grupe de control la care s-a practicat lavajul.|23|
26
CAPITOLUL 3
Artroplastia genunchiului
3.1. Date generale
Artroplastia totala de genunchi, devenit standardul de aur, n terapia
gonartrozei, dispune de anumite instrumente, implanturi si tehnici care sunt
perIectionate n mod continuu. Istoria artroplastiei totale de genunchi se identiIic cu
gsirea unui echilibru perIect al genunchiului operat.|26| n Iunctie de proportia
supraIetei articulare care este nlocuit, se disting protezele unicompartimentale
(par(iale) si protezele tricompartimentale (totale).|35| Aceast interventie a dus la un
progres semniIicativ n tratarea diIeritelor aIectiuni la nivelul genunchiului, nsotite de
impotenta Iunctional si durere accentuat.|42|
Prima artroplastie de genunchi a Iost eIectuat n 1968, iar n Romania a Iost
introdus la sIarsitul anilor 90, extinzandu-se ca numar si centre medicale n care este
eIectuat ,n ultimii 10 ani.|12|,|26|
Figura nr.16 Genunchi inainte si dupa artroplastie [12]
Interventia chirurgical const n nlocuirea supraIetelor articulare cu una sau
mai multe materiale artiIiciale (metal, ceramic, polietilena cu densitate crescut).
Ligamentele, capsula articulara si muschii continua s tin partile componente
mpreun. Artroplastia este indicata doar n momentul n care osul este aIectat
ireversibil, cu supraIete Ira cartilaj articular,consecinta Iiind aIectarea mersului.
27
Se recomand eIectuarea radiograIiei pentru a evidetia modiIicarea spatiului
articular. ModiIicarile radiologice pot aparea chiar daca pacientul are o simptomatologie
medie.ntarzierea interventiei chirurgicale pna n momentul accenturii
simptomatologiei poate determina aparitia complicatiilor. Decizia pacientului legata de
momentul interventiei chirurgicale n vederea artroplastiei de genunchi,include
inIormarea complet a acestuia privind aparitia eventualelor complicatii. Proteza poate
Ii Iunctionala pe o perioad de 10 - 15 ani. Postoperator trebuie evitat practicarea
sporturilor solicitante pe articulatia genunchiului.
Figura nr.17 Prote: de genunchi
inainte de implantare [34]
Figura nr.18 Prote: de genunchi dup
implantare [34]
Etapele interventiei chirurgicale realizate n conditii de maxim sterilitate,n sala
de operatii sunt:
anestezia pacientului-de obicei se practic anestezie general,dar si cea
spinal,epidural sau regional;
interventia propriu-zis;
dup eIectuarea pasilor operatori se Iac ultimele teste de mobilitate
intraoperator;
se monteaz tubul de dren;
se sutureaz plaga n planuri anatomice si se panseaz.|10|
28
Figura nr.19 Prote:a de genunchi [34] Figura nr.20 Componentele prote:ei de
genunchi.[34]
3.2. Obiectivele interven(iei chirurgicale
Artroplastia de genunchi se alege ca ultim variant de tratament n aIectiunile
care duc la distructia supraIetelor articulare.|44|
Obiectivele principale pe care trebuie sa le ndeplineasc pacientul dupa
interventia chirugical si la debutul recuperarii sunt:
reducerea durerilor care au determinat limitarea activitatilor de zi cu zi;
reducerea durerilor care apar n repaus, diurne si nocturne;
reducerea inIlamatiei cronice de la nivelul articulatiei ;
revenirea Iunctionalitatii genunchiului;
reIacerea echilibrului ntre tesuturile moi;
recuperarea mobilitatii;
asigurarea independentei sociale.|8|
Este important inIormarea pacientului legat de evitarea actiunilor complexe
care supun articulatia la Iorte de intensitate crescut, ce pot deteriora componentele
protezei.
Dup aceast interventie chirurgical pacientul nu o s mai poat ntreprinde
actiuni complexe si care supun articulatia la Iorte de intensitate mai ridicat (alergare,
29
srituri) pentru c piesa intermediara se uzeaz n timp iar aceste actiuni duc la
deteriorare precoce a piesei protetice.|8|
3.3. Indica(ile artroplastiei de genunchi
Acest tip de interventie chirurgicala se recomand atunci cnd calitatea vietii
pacientului se deterioreaz prin:|44|
durere atroce, care limiteaz activitatiile cotidiene, cum ar Ii mersul pe
jos,urcatul si coboratul scrilor, ridicatul din sezut pe un scaun, sau nevoia de a
Iolosi un baston la mobilizare;
edem cronic al genunchiului care nu cedeaz cu medicatie;
deviatie sever n ax a genunchiului (genu valgum/genu varum);
redoare de genunchi: diIicultate la ndoirea sau la ndreptarea gambei;
esecul oricrei alte Iorme de tratament, de la cel medicamentos, pna la
inIiltratiile intraarticulare sau diversele procedee chirurgicale precum osteotomia
sau artroscopia.
Exista aIectiuni n Iorm avansat sau posttraumatice, care necesit ca ultim
msura terapeutic artroplastia de genunchi:
a) Poliartrit reumatoid
La pacien|ii cu PR, artroplastia total de genunchi este indicat indiIerent de
vrst n Iazele avansate,consecinta inIlamatiei articulare,particular la pacientii cu
poliartrit reumatoida juvenila.
b) Osteoartritele postraumatice
Artroplastia de genunchi este indicat la pacien|ii tineri, dup Iractur
intraarticular sau dup alte injurii traumatice ale articula|iei, Iracturile articulare
determin distrugerea cartilajului articular, Iie rapid prin Iractur direct, Iie lent prin
sechelele Iracturii complicate vicios.
c) Entorsele de genunchi
Entorsele de genunchi netratate sau tratate inadecvat pot determina uneori
instabilitate cronic de genunchi. Miscarile patologice excesive ale articulatiei
30
provocate de ruptura ligamentului ncrucisat anterior pot duce la degenerarea
meniscurilor cu ruptura lor; consecinta o reprezinta uzura cartilajului articular cu
instalarea artrozei secundare a genunchiului |35|
d) Insuficienja unei osteotomii tibiale nalte
Cnd osteotomia tibial nalt a esuat sau cand simptomele reapar dup un
interval de timp, artroplastia de genunchi se poate realiza Ir diIicultate.
e) Osteoartrita femuro-patelar
n majotitatea cazurilor, osteortrita Iemuro-patelar nu este o indica|ie pentru
protez total articular, n aIar de cazului in care ngustarea Iemuro-tibial este
avansat radiologic.
f) Conartroza
Gonartroza este una din aIectiunile care se soldeaz cel mai des cu artroplastie
total de genunchi, motiv pentru care acest subiect a Iost tratat in capitolul precedent.
3.4. Contraindica(iile artroplastiei de genunchi
a) Artrodeza stabil
O artrodez solid, Ir durere, ntr-o bun pozi|ie nu trebuie s Iie convertit la
artroplastie.
b) Cenu recurvatum
Genu recurvatum asociat cu hipotonie muscular de cele mai multe ori revine
dupa nlocuirea supraIetelor articulare, iar stresul determinat de implementarea protezei
si pierderea Iunctionalitatii normale, determin compromiterea acesteia.
c) Hipotrofia cvadricepsului
n lipsa controlului muscular activ al extensiei genunchiului este mai putin
probabil ca starea de sanatate a pacientului sa Iie mbunatatita chiar n prezenta
artroplastiei de genunchi. Artrodeza este probabil alegerea corect.
d) Sepsisul activ
Dup debridarea total si terapia antibiotic speciIic se poate realiza
artroplastia, dup eradicarea inIiec|iei. Tuberculoza activ poate Ii rezolvat ntr-o
manier similar. Dac inIec|ia organismului nu poate Ii tratat n mod adecvat,
artrodeza reprezint o alt alternative terapeutic. Prezenta tuberculozei active sau a
31
oricarei alte inIectii generalizate reprezint o contraindicatie major pentru artroplastia
de genunchi.
3.5. Profilaxia si evolu(ia post-operatorie n artroplastia genunchiului
Interventia chirurgical dureaz, de obicei ntre 2 si 4 ore, iar pacientul poate Ii
mobilizat a doua zi. Durata medie de internare a pacientului este n medie de patru zile,
n lipsa complicatilor, externarea Icandu-se dup ce plagile sunt vindecate si bolnavii
se pot deplasa singuri, cu ajutorul cadrului de mers.
Pierderile de snge sunt crescute n cazul interventiei pentru artroplastia de
genunchi,tratamentul proIilactic al trombozei venoase proIunde si a emboliei
pulmonare,accelernd acest deIicit.|6|
Este indicat recoltarea preoperator de snge autolog. Masurile proIilactice
legate de acest tip de interventie chirurgical sunt reprezentate de:
antibioterapia- cu spectru larg de actiune incluznd Staphylococcus aureus
si Staphylococcus epidermidis, necesar pentru reducerea riscului de inIectii
pre si postoperator. n cazul interventiilor Ir complicatii, riscul inIectiilor
este sub 2; inIectiile proIunde ale plgii pot determina ndepartarea
protezei, aceasta urmnd a Ii reimplantat dupa ce inIectia este controlat
medicamentos;
tehnica operatorie si echipamentul;
gradul de perceptie a durerii postoperator,determin limitarea miscrii
genunchiului.|6|
3.6. Complica(ile artroplastiei genunchiului
Complicatile legate de realizarea artroplastiei de genunchi sunt:
1. Intra-operatorii: sunt rare, reprezentate de lezarea arterei poplitee sau a
nervului sciatic popliteu extern, situate n apropierea structurilor anatomice
operate, hemoragii, leziuni nervoase.|38|
2. Precoce post-operatorii: sunt dominate de inIectie, legat de contaminarea
plgii de la un Iocar pulmonar, ORL sau stomatologic, poate Ii considerat
drept cauz Ioarte rar actual- asepsia intraoperatorie neadecvat.
32
Alte complicatii precoce postoperatorii sunt reprezentate de:
Hematomul
Apari|ia hematomului este Iavorizat de hemostaza deIicitar intraoperatorie,
plasarea incorect a tuburilor de drenaj aspirativ si Iunctionare ineIicienta a acestora,
interIerarea coagularii normale prin administrarea de antiinIlamatoare nesteroidiene,
unele coagulopatii cunoscute sau recent descoperite.
Men|inerea hematomului n tensiune va ntrzia recuperarea, durerea va
determina evitarea de catre pacient a Ilexiei genunchiului din cauza cresterii presiunii
intraarticulare, mobilitatea articulara va Ii diminuat, orice ntarziere n mobilitate poate
Iavoriza redoarea.
Seromul
Drenajul seros apare dup drenajul hematomului, n jurul oriIiciului de iesire a
cateterului. Acesta provine din licheIierea grsimii periarticulare sau/si din necroza
acesteia.
Sunt predispusi la un drenaj seros abundent pacien|ii obezi si cei cu poliartrit
reumatoid cu tratament antiinIlamator steroidian; la acestia din urm tesutul adipos si
|esuturile moi au adesea o calitate edematoas,iar sinovita exuberant este prezent n
interiorul genunchiului.
Dehiscena plgii
Factorii care contribuie la apari|ia acesteia sunt:
Terapia cu antiinIlamatorii steroidiene;
Interven|ii chirurgicale anterioare la nivelul genunchiului, cu
acoperire a |esuturilor moi;
Limitarea sever a gradului de mobilitate articular, n special cnd
genunchiul era Iixat n extensie.
Vindecare deficitar yi necroza tisular
Pacien|ii cu risc crescut sunt cei cu poliartrit reumatoid cu tratament
imunosupresor si steroidian. Asocierea vasculitei va compromite Iluxul sanguine de la
marginile plgii in timp ce prezenta obezitatii atrage dup sine cresterea n dimensiuni a
inciziei pentru o mai bun vizualizare a articulatiei.
Celulita
33
Tromboflebita membrelor inferioare
Este cea mai Irecvent complica|ie a artroplastiei de genunchi ce poate prelungii
perioada de spitalizare. Pacientul va primi proIilactic tratament anticoagulant, utile Iiind
si pompele compresive ale gambei si exerci|iile membrului inIerior pentru prevenirea
trombozei venoase proIunde.
Leziunile nervilor periferici
Cea mai Irecvent leziune nervoas periIeric este cea a nervului peronier. n
acest caz, nervul este recuperat n 6-12 luni.
Fracturile periprotetice
Aparitia unui traumatism la nivelul Iemurului sau tibiei poate produce o Iractur,
Iractura de obosealpoate sa apar datorit uzurii si Iortelor aplicate la nivelul
protezei.
Redoarea
Este diIicil de recstigat miscarea de Ilexie pierdut de mul|i ani si mai ales dac
genunchiul avea o Ilexie de numai 30 de grade preoperator. Exist situatii n care se
Iormeaz aderente n interiorul articulatiei determinnd scderea Ilexiei genunchiului
(artroIibroz ).
Slbirea protezei
Aceasta este cea mai important complica|ie pe termen lung. Intervalul de timp
ct se va men|ine legtura protez - os depinde de mai mul|i Iactori:
- tehnica chirurgical;
- prezenta osteoporozei;
- gradul de activitate al purttorului implantului (activit|i ca:
alergatul, ridicatul greut|ilor vor trebui evitate);
- greutatea pacientului;
- modelul implantului.
3. 1ardive postoperatorii sunt.
inIectia tardiv: este rar, punctul de plecare Iiind situat la distant-dentar,
inIectii urinare;
34
durerea si redoarea genunchiului;
instabilitatea genunchiului.
Figura nr.21 Aspect postoperator al plgii chirurgicale infectate [61]
Alte complicajii sunt legate de :
- anestezie: reactii alergice la anestezice,scderea tranzitului intestinal,
anemia postoperatorie, globul vezical (imposibilitatea de a urina la cteva
ore dupa operatie, n cazul n care nu s-a montat sonda urinara);
- vrsta pacientului;
- transIuzia sanguina;
- embolia grsoas;
- alergia la pr|ile de metal ale implantului;
- boli preexistente.
Pe termen lung este indicat prevenirea inIectiilor urinare, dentare, Iocare din
care se pot elibera germeni pe cale sanguina ce se pot greIa la nivelul protezei.|6|
Artroplastia de genunchi are o sperant de viat n medie de 15 ani, pna la
aparitia Ienomenelor de deteriorare a montajului: decimentari/deIixari, care impun o
noua interventie chirurgical (revizia artroplastiei). Gradul de uzur al protezei este
dependent de gradul de activitate al pacientului, de greutatea acestuia, incidente si
accidente si in mod principal de acuratetea interventiei.|38|
35
CAPITOLUL 4
Implicarea asistentei medicale n ngrijirea yi educaia pacientului cu
artroplastie de genunchi
Obiectivul major al tratamentului pacien|ilor cu artroplastie de genunchi rmne
diminuarea sindromului dureros, urmat de recstigarea mobilit|ii si stabilit|ii
articulare, acordndu-se o aten|ie deosebit recuperrii care va reIlecta asupra calit|ii
vie|ii Iiecrui pacient.Tratamentul aIec|iunii articulare include un program esen|ial de
recuperare postoperatorie, necesar mbunt|irii Iunc|ionalit|ii genunchiului si vie|ii
pacientului. |20|,|42|
Asistenta medical trebuie s comunice permanent cu pacientul si s-i inspire
ncredere n actul medical la care urmeaz a Ii supus. Durerea puternic este princpalul
simptom care trebuie tratat Iiind nso|it de agita|ie psihomotorie, depresie, disconIort
Iizic. Pacientul care a suIerit o interven|ie chirurgical devine o persoan vulnerabil
temporar; prezen|a unui personal medical bine instruit cruia s i comunice nevoile si
temerile personale, reprezint un Iactor pozitiv ce va asigura pacientul c este bine
ngrijit si n aIara oricrui pericol |33|
Asistenta medical trebuie s abordeze cu seriozitate nevoile comunicate de
pacient si s asigure o comunicare eIicient cu acesta, astIel nct s contribuie la
grbirea procesului de vindecare.
Starea psihic si motiva|ia pacientului inIluen|eaz n mare parte ntreaga
conduit terapeutic.
Este absolut necesar crearea unei atmosIere ct mai plcute, inIormarea si
educarea Iamiliei pacientului, asigurarea conIortului si calmului necesar unei recuperri
eIiciente. |56|,|7|.
Postoperator pacientul trebuie s Iie inIormat si ajutat s constientizeze c de|ine
un rol Ioarte important n ob|inerea unor rezultate bune privind tratamentul recuperator.
Protezarea articula|iei genunchiului este o procedur chirurgical major care
implic stresul Iizic si psihic al pacien|ilor si contribuie la mbunt|irea calit|ii vie|ii
acestora.|23| Recuperarea trebuie nceput imediat post-operator cu ngrijirile uzuale de
36
baz care Iavorizeaz reluarea Iunc|ilor organismului prin revenirea la parametrii
Iiziologici si prevenirea complica|ilor.|53|
Figura nr.22 Recuperarea genunchiului prote:at [17]
4.1. Pregtirea preoperatorie, intraoperatorie, postoperatorie a pacientului
Interven|ia chirurgical este o procedur invaziv, traumatic ce cuprinde trei
Iaze n care este necesar pregatirea pacientului:
preoperatorie;
intraoperatorie;
postoperatorie;
Pregatirea pre-operatorie
Pregtirea pre-operatorie a pacientului necesit implicarea asistentei medicale n
ce priveste ob|inerea datelor necesare prin culegerea de inIorma|ii privind condi|ia
Iizic, colora|ia tegumentelor, greutatea corporal, starea de hidratare, starea de nutri|ie,
tratamentul medicamentos urmat anterior interven|iei chirurgicale. ModiIicrile aprute
n starea de sntate a pacien|ilor temporizeaz momentul intreven|iei chirurgicale pn
la rezolvarea lor.
Asistenta medical trebuie s evalueze starea psihic a pacientului. n aceast
etap pacientul poate prezenta stri de anxietate si Iric (absolute normale), care trebuie
raportate medicului curant, strile de anxietate extrem pot determina complica|ii.
37
Informarea pacientului este Ioarte important n aceast etap. Asistenta
medical trebuie s explice clar manevrele care urmeaz a Ii executate, acest procedeu
avnd eIect anxiolitic.
Pacientul va Ii supus unor investiga|ii prealabile, inIormarea despre tipul si
importan|a lor Iace parte din pregtirea psihic a pacientului. Se va eIectua:
examenul urologic pentru detectarea eventualelor inIec|ii;
radiograIia toracic pentru veriIicarea Iunc|iei respiratorii, mrimea si
pozi|ia cordului;
electrocardiograma pentru decelarea eventualelor patologii cardiace;
teste sanguine pentru determinarea eventualelor boli hematologice sau
inIec|ii; grupa sanguin,timp Quick, Howel;
determinarea electroli|ilor;
glicemia pentru diabet zaharat;
consulturi interdisciplinare pentru aIec|iunile cronice.
Se urmresc semnele vitale: tensiunea arterial, Irecven|a pulsului, Irecven|a
respira|iei, curba Iebril. Se eIectueaz clisma preoperatorie si cateteri:area aparatului
urinar.
Pregatirea tegumentului const n dezinIectarea acestuia pentru reducerea
contaminrii. Prul din zona de incizie se ndeprteaz, pe o supraIata mai mare decat
incizia propriu-zis. Pielea se dezinIecteaz cu iod dup splarea n prealabil cu ap si
spun. Ulterior se aplic comprese sterile pentru men|inerea cmpului operator aseptic.
Pacientului trebuie s i se asigure condi|ii de liniste si somn odihnitor, nainte de
interven|ia chirurgical.
Figura nr.23 Pacient preoperator[55]
38
Etapa intraoperatorie
Asistenta medical are ca principal ndatorire monitorizarea pacientului,
prevenirea accidentrii n timpul manevrelor de pozi|ionare a pacientului pentru
interven|ia chirurgical; pozi|ia pacientului trebuie men|inut conIorm recomandrii
chirurgului si tipului de interven|ie chirurgical. Asistenta trebuie s se asigure c
instrumentarul si materialele sunt men|inute n condi|ii sterile.
Ingrijirile post-operatorii
Asistenta medical este responsabil cu asigurarea conIortului pacientului.
Aceast Iaz a ntreg procesului de nursing este Ioarte important pentru vindecarea si
recuperarea ulterioa a bolnavului. Reabilitarea postoperatorie precoce se axeaza n
principal pe reducerea durerii si pe reIacerea mobilitatii.|34|
Pacientul va Ii monitorizat permanent n primele 24 de ore: tensiune arterial,
pulsul, temperatura, miscarile si senzatiile genunchiului operat. Asistenta medical
trebuie s se asigure c pacientul va adopta o pozitie de decubit dorsal, Iar s ridice
capul n urmatoarele 6-8 ore de la operatie, din cauza rahianesteziei.
Asistenta va observa coloratia tegumentelor, starea de constienta, va monitoriza
incizia s nu existe sngerari; dac exist hemoragie masiv se va anunta medicul
curant. Se va monitoriza si sngerarea prin tubul de dren,diureza. Administrarea
medicatiei va Ii urmarit si asigurat ritmul si doza recomandate de medic, Iiind necesar
mentinerea unei linii venoase pentru administrarea de Iluide intravenos, respectiv
tratamentul antibiotic si anticoagulant prescris de medic.
Educarea pacientului privind mobilizarea dup operatie reprezint o modalitate
de stimulare a circulatiei si de prevenire a Iormarii de trombi. Se ncepe cu un exercitiu
de pedalare, rugand pacientul s mping talpa ctre capul patului, apoi s o aduc
napoi, de 10 ori n Iiecare or. Se ncurajaz pacientul s respire proIund n timpul
exercitiilor.|6|,|58|
Mersul ncepe dup 1-2 zile postoperator, dup scoaterea tuburilor de dren sub
atenta supraveghere si ndrumare a Iiziokinetoterapeutului, ajutat Iiind de un cadru de
mers, ulterior de crje.
39
Figura nr.24 Pacient prima :i
postoperator [53]
Figura nr.25 Pacient :iua 3
postoperator [53]
Asistenta trebuie s-i comunice pacientului inIormatii cu privire la orice
nelmurire pe care o are ncurajndul s-si exprime temerile si n acelasi timp
apreciindu-i orice mic progres.
Recuperarea artroplastiei de genunchi va Ii continuat ntr-un centru specializat
si acas prin adoptarea unui tratament igieno-dietetic.|3|,|38|
4.2. Tratamentul igienico-dietetic
Tratamentul igienico-dietetic al genunchiului operat se reIer la un ansamblu de
recomandri care vor Ii indicate pacientului n scopul protejrii integrit|ii si
Iunc|ionalit|ii articulatiei genunchiului postraumatic.|48| Programul de recuperare
trebuie s includ o instruire amnuntit din partea personalului medical specializat, cu
privire la continuarea recuperrii pacientului la domiciliu si respectiv a conduitei
necesare desIsurrii activittiilor zilnice.|30|
Este important ca asistenta medical s cunoasc si s se asigure c pacientul cu
artroplastie de genunchi si-a nsusit corect pe parcursul spitalizrii urmtoarele aspecte
legate de tratamentul igieno-dietetic la externare:
men|inerea greut|ii corporale normale printr-o alimenta|ie echilibrat;
adoptarea unui regim alimentar bogat n vitamine, proteine si sruri minerale;
evitarea consumului de alcool,tutun;
evitarea sedentarismului, inactivitatea ducnd la scderea Ior|ei musculare, dar si
evitarea eIortului Iizic excesiv care duce la apari|ia oboselii musculare;
40
abilitatea de a se mobiliza(ridica/aseza n pat) neasistat;
evitarea expunerii prelungite la Irig care poate exacerba Iocare de inIec|ie latent;
controlul mental al mersului pentru evitarea schioptrii si men|inerea posturii si
aliniamentului corect al corpului pentru prevenirea devia|iilor coloanei vertebrale;
mers corect cu cadrul pe o supraIa| limitat,de minim 50 de metri,urcatul si
cobortul a 2-3 trepte;
evitarea ortostatismului prelungit, a mersului pe teren accidentat si a deplasrilor pe
distan|e lungi; deplasarea pe distan|e lungi se va Iace cu sprijin n baston; se
contraindic mersul schioptat n scopul evitrii purtrii bastonului;
repaus la pat de cel pu|in de 2 ori pe zi, cu membrele inIerioare ntinse, n
clinostatism;
continuarea kinetoterapiei conIorm programului nv|at (exerci|ii de mobilizare si
toniIiere muscular) n 2 reprize zilnice;
se recomand utilizarea zilnic a bicicletei (mers pe biciclet sau rulare la biciclet
Iix), mersul simplu Iiind cel mai prost exerci|iu pentru un protezat; sporturile care
implic miscarea brusc trebuie evitate n totalitate: Iotbal, handbal,volei, baschet,
schi alpin.
corectarea scurtrii membrului inIerior; corectarea nu este necesar dect de la 2 cm.
n sus;
adaptarea ncl|mintei purtarea unor pantoIi cu tlpi si tocuri din material plastic
(crep, microporos), care absorb par|ial vibra|ile din timpul mersului, care se transmit
ntregului schelet; evitarea pantoIilor cu tocuri nalte la Iemei.|44|,|1|
Pentru pacientii cu artroplastie total de genunchi n primele luni de la
interven(ia chirurgical:
asezati-v pe un scaun nalt, cu brate si sptar rigid;
Iolosirea la ncl|are a unui mner mai lung pentru a evita Ilexia
articula|iei;
atasarea unui nl|tor pentru scaunul de toalet;
evitarea sprijinului pe genunchiul operat;
evitarea miscrilor bruste si a rota|ilor mari;
41
evitarea ridicrii de greut|i;
evitarea posturii picior peste picior, dac adopta|i aceast postur
genunchiul protezat trebuie s Iie ntins.
Reintegrarea n viaa socio-profesional a pacientului cu artroplastie de
genunchi presupune o instruire de ctre asistenta medical n ceea ce priveste
continuarea recuperrii ct si n adoptarea unei conduite speciIice pentru desIsurarea
activit|ilor cotidiene:
reamenajarea locuin|ei astIel nct sa va permita sa manevrati cadrul sau
carja,inlaturarea obstacolelor care pot provoca accidentarea;
Iacilitarea eIecturii igienei personale prin montarea mijloacelor ajuttoare;
imbracatul si incaltatul necesita la nceput ajutor din partea unei persoane;
consultarea imediat| a medicului curant la apari|ia oricrui semne si simptom
suplimentar. |58|,|20|
Exist numeroase mijloace de tratament esn|iale n recuperarea genunchiului
protezat: electroterapia, hidrotermoterapia, masajul, kinetoterapia.
Pacientii trebuie s nteleag ntreg procesul postoperator de reabilitare si
schimbrile importante crora trebuie s le Iac Iat.|34|
Procedurile de electroterapie care se pot utiliza n tratamentul recuperator al
genunchiuluii operat, avnd n vedere c n majoritatea cazurilor este vorba de prezen|a
unui implant metalic, sunt undele scurte pulsatile.Aparatul cu ajutorul cruia sunt
aplicate undele scurte pulsatile se numeste Diapulse.
EIectele biologice ale undelor scurte pulsatile sunt urmtoarele:
eIecte biotroIice tisulare;
stimularea metabolismului energetic celular;
accelerarea proceselor reparatorii tisulare;
accelerarea resorb|iei hematoamelor si edemelor;
eIect antialgic;
stimularea mecanismelor nespeciIice de aprare (sinteza de anticorpi);
eIecte antiinIlamatorii pronun|ate.
42
Hidrotermoterapia local se Ioloseste ca procedur de relaxare muscular,
cresterea metabolismului tisular local prin vasodilata|ia cutanat si muscular.
Masajul terapeutic este una dintre cele mai eIiciente si apreciate Iorme de
tratament n cazul multor aIec|iuni locomotorii. Este important ca nainte de nceperea
masajului genunchiului protezat s se urmareasc starea tegumentului, deoarece
anumite inIec|ii contraindic total masajul. Masajul terapeutic reprezint o procedur de
recuperare medical, practicarea acestuia necesit cunostin|e solide de anatomie,
Iiziologie si Iiziopatologie.|22|
Cteva dintre cele mai importante eIecte ale masafului terapeutic sunt:
stimularea secre|iei de lichid sinovial intraarticular;
stimularea circula|iei sngelui;
mbunt|irea nutri|iei si oxigenarea structurilor anatomice masate;
eIect antialgic;
mbunt|irea amplitudinii articulare si a elasticit|ii structurilor moi
periarticulare;
mbunt|irea metabolismului local.
Kinetoterapia are mai multe obiective:
combaterea durerii;
stabilitatea genunchiului operat;
toniIierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului si soldului
homolateral;
mobilitatea genunchiului.[31]
Figura nr.26 Tratamentul de recuperare a genunchiului prote:at [64]
43
PARTEA SPECIAL
44
CAPITOLUL 5
MATERIAL $I METODE
5.1. Introducere
Artroplastia este interventia chirurgical din ce n ce mai Irecvent odat cu
naintarea n varst a pacientilor aplicat n stadiile avansate ale artrozei genunchiului.
Datorit vrstei naintate a acestor pacienti procesul de nursing devine mai complex. n
prim instant durerea articulatiei genunchiului trebuie tratat prin diIerite mijloace
terapeutice Iarmacologice si neIarmacologice, iar ca ultim optiune rmne interventia
chirurgical,respectiv artroplastia.
Componenta psihic este Ioarte important n managementul durerii, iar
asistenta medical poate ameliora acest simptom printro comunicare eIicient cu
pacientul. La radul su pacientul trebuie educat sa Iac Iata activitatilor casnice
obisnuite si nu numai, este indicat s Iie inIormat asupra conduitei necesare unei
recuperari Iunctionale precoce si eIiciente.
5.2. Scopul lucrarii
Din ce n ce mai mul|i pacien|i suIer de aIec|iuni ale sistemului osteo-articular
care pot Ii tratate cu succes ducnd la reluarea unei vie|i active ntr-un timp scurt dup
Recuperarea pacien|ilor dup artroplastia de genunchi este un proces complex
iar rolul de ngrijire al asistentei medicale este Ioarte important. A reusi s i oIeri unui
pacient conIortul necesar dup o interven|ie chirurgical complex reprezint primul pas
important spre o recuperare Iunctional.
ConIruntarea pacientului cu aIec|iunea sa se traduce prin diIicultatea de
adaptare la o situatie nou, provizorie sau deIinitiv n cursul acestei vie|i.
Asistenta medical trebuie s Iie alturi de bolnav att Iizic, ct mai ales psihic,
maniIestnd respect, cldura si n|elegere empatic pentru a putea ajuta la recuperarea
Ir complica|ii a acestuia.
45
Importan|a procesului de nursing n cazul pacien|ilor cu artroplastie total de
genunchi este crescut si datorit imobilizrii prelungite la pat, aparnd astIel
dependen|a pacientului Ia| de personalul medical.
Obiectivele propuse:
studierea gradului de mbunt|ire a calit|ii vie|ii, dup artroplastia de
genunchi, analiza parametrilor lega|i de mobilitatea articular, mers,Ior|
muscular si a diverselor activit|i zilnice;
implementarea regulilor generale de igien a genunchiului protezat;
importan|a respectrii programului recuperator indicat;
inIormarea pacien|ilor de ctre asistenta medical, n vederea adoptrii
unui stil de via| corespunztor;
particularizarea ngrijirilor nursing acordate pacien|ilor cu artroplastie de
genunchi.
5.3. Material yi metode
5.3.1. Material
A Iost luat n studiu un lot de 50 de pacien|i, de sex masculin si Ieminin, la care
s-a practicat artroplastia total de genunchi.Vrsta pacien|ilor a Iost cuprins ntre 44 si
87 de ani, mediul de provenien| Iiind att urban ct si rural. Studiul s-a desIsurat n
perioada ianuarie 2012-iunie 2013, pacien|ii au provenit din Clinica de Ortopedie si
Clinica de Reabilitare Medical I a Spitalului Clinic Jude|ean de Urgen| Sibiu.
Criterile de includere n studiu au Iost urmtoarele:
pacien|i cu vrsta cuprins ntre 44-87 ani;
pacien|i cu aIec|iuni degenarative si posttraumatice la nivelul
genunchiului.
Criteriul de excludere n studiu a Iost prezen|a aIec|iunilor psihice care pot
aIecta complian|a la tratament si veridicitatea datelor ob|inute.
46
5.3.2. Metode
Pentru evaluarea pacien|ilor au Iost utilizate urmtoarele metode :
I. Culegerea datelor n urma anamnezei si a observa|iei clinice;
II. Utilizarea combinat a dou scoruri Iunc|ionale (WOMAC yi HAQ),
aplicate sub form de chestionar, la internarea si la externarea
pacien|ilor; rspunsurile au Iost comparate pentru a eviden|ia diIeren|a
imediat privind ameliorarea calit|ii vie|ii, obiectivul principal al
artroplastiei totale de genunchi.
Aplicarea unui chestionar privind nsuyirea yi respectarea regulilor
legate de recuperarea pacienilor ce urmeaz a Ii externa|i.
I. Prima metod Ioloseste ca material datele ob|inute dupa eIectuarea
anamnezei: varsta, sexul, mediul de provenienj, nivelul educajional,
indicele de mas corporal, cau:a genunchiului operat, bolile asociate.
II. Prin cea de-a doua metod, aplicat sub Iorm de chestionar, pacien|ii au
Iost evalua|i din punct de vedere funcional cu ajutorul indicelui
WOMAC (Western Ontario and McMaster Universities Osteoarthritis
Index) constand din 24 de ntrebri ce msoar durerea (5 puncte),
redoarea (2 puncte) si Iunc|ionalitatea Iizic (17 puncte). Scala likert
Ioloseste nivelul de rspuns usor, moderat, sever si extrem. Scala likert:
0Nimic, 1Usor, 2Moderat, 3Sever, 4Extrem. Scorul se calculeaz
pe cele trei domenii, iar valorile mici indic diIicult|i minore.
Indicele WOMAC
0Nimic, 1Usor, 2 Moderat, 3Sever, 4Extrem.
DUREREA
Mers
Urcarea scrilor
Nocturn
La repaus
La ridicarea greut|ilor
47
REDOARE
Rigiditate matinal
Rigiditate aprut pe parcursul zilei
FUACJIOAALI1A1EA FIZIC
Coborrea scrilor
Urcarea scrilor
Ridicarea din sezut
Ridicarea n picioare
Aplecare
Mersul pe supraIa| plan
Urcarea si coborrea din masin
Mersul la cumprturi
ncl|area cu sosete
ntins n pat
Intrarea si iesirea din cad
Asezarea
Asezarea si ridicarea de pe toalet
Activit|i domestice diIicile
Activit|i domestice usoare
Scor total
Interpretare
Scor total maxim 96
Scor maxim durere 20
Scor maxim redoare 8
Scor maxim Iunc|ionalitate 68
InIorma|iile asupra calit|ii vie|ii au Iost sintetizate cu ajutorul indicelui HAQ
(Health Assessment Questionnaire); dup interven|ia chirurgical propriu-zis, se
msoar rspunsul la terapie si gradul de severitate a bolii. Rezultatele indicate de
pacient oIer inIorma|ii despre starea de sntate, statusul Iunc|ional, simptome,
rezultatele tratamentului si calitatea vie|ii din perspectiva individual a Iiecrui pacient.
48
Chestionarul HAQ
Marca|i, doar o singur variant de rspuns, care cel mai exact descrie
capacitatea dumneavoastr legat de ndeplinirea Iunc|ilor de autoservire si deplasare la
internare ct si la externare.
Suntei capabil()? Fr
dificulti
(0)
Cu mici
dificulti (1)
Foarte
dificil (2)
Nu sunt
capabil (3)
I. mbrcarea yi autongrijirea
1. Sunte|i capabil s v
mbrca|i singur, inclusiv
s v lega|i sireturile si s
v ncheia|i nasturii?
spla|i singur pe cap?
II.Ridicarea
ridica|i de pe un scaun
obisnuit Ir speteaz?
culca|i si s v ridica|i de
pe pat?
III.Alimentarea
5. Sunte|i capabil s tia|i
o bucat de carne?
6. Sunte|i capabil s duce|i
la gur un pahar sau o can
plin?
7. Sunte|i capabil s
desIace|i o cutie nou de
lapte?
49
IV.Plimbrile
plimba|i pe strad pe o
supraIa| plat?
9. Sunte|i capabil s urca|i
5 trepte?
V. Igiena
10.Sunte|i capabil s v
spla|i complet si s v
sterge|i?
Iace|i baie?
ridica|i si s v aseza|i pe
toalet?
VI.Capacitatea razei de aciune
ajunge|i si s cobor|i jos
un obiect de 2 kg. ce se
aIl mai sus de nivelul
capului dumneavoastr?
apleca|i pentru a ridica de
jos o hain czut?
VII.Fora n mini
deschide|i usa
automobilului?
deschide|i capacul de pe o
cutie, ce necesit miscri
de rota|ie?
50
nchide|i si s deschide|i
robinetul?
VIII.Activiti casnice
merge|i la cumprturi?
aseza|i si s v cobor|i
din automobil?
executa|i activit|i de
menaj la domiciliu, de ex.:
s aspira|i, s lucra|i n
grdin, n curte?
Marca|i, n care domeniu de activitate ave|i, de obicei, nevoie de ajutorul altor
personae:
mbrcare si autongrijire;
ridicarea;
alimentarea;
plimbarea;
igiena;
capacitatea razei de ac|iune;
Ior|a n mini;
activit|i casnice.
Se adun punctele de la Iiecare domeniu din cele 8, apoi se mparte la 8. Scorul
este de la 0 la 3 maximal.
Al treilea chestionar este structurat pe Reguli generale de igien a
genunchiului operat. Chestionarul este alctuit din 10 ntrebri si a Iost aplicat lotului
studiat la externare, eviden|iind nsusirea si respectarea regulilor explicate pentru o
recuperare corect. Chestionarul cuprinde urmtoarele ntrebri:
51
1. La externare greutatea dvs corporal:
a) A crescut b) A sczut c) Nu a Iost inIluen|at
2. A|i Iost inIormat() despre necesitatea consulta|ilor la intervale regulate de timp dup
externare?
a) Da b) Nu c) Prea pu|in
3. Cunoaste|i importan|a evitrii ortostatismului prelungit si a mersului pe teren
accidentat?
a) Da b) Nu
4. Considera|i important evitarea consumului exagerat de alcool, tutun, caIea?
a) Da b) Nu c) Nu stiu
5. Asistenta medical v-a comunicat importan|a adoptrii unei alimenta|ii bogate n
vitamine, proteine si sruri minerale?
a) Da b) Nu c) Foarte pu|in
6. Folosi|i bastonul n timpul mersului?
a) Da b) Nu c) Uneori
7. V-au Iost aduse la cunostin| de ctre asistenta medical posibilele complica|ii dup
protezarea genunchiului?
8. Cunoaste|i metodele de evitare a suprasolicitrii genunchiului protezat?
a) Da b) Nu c) Partial
9. Asistenta medical v-a oIerit o instruire amnun|it pentru continuarea la domiciliu a
recuperrii?
10. Dup o perioad de acomodare cu noua protez considera|i c starea dvs de
sntate:
a) Se va mbunt|i b) Va rmne la Iel c) Se va nrut|i
52
CAPITOLUL 6
Rezultate
6.1. Distribuia lotului pe grupe de vrst
Analiza distribu|iei celor 50 de pacien|i cu artroplastie total de genunchi, pe
grupe de vrst eviden|iaz urmtoarea reparti|ie: 6 pacien|i cu vrsta cuprins ntre 44-
50 ani (12), 9 pacien|i cu vrsta cuprins ntre 51-60 ani (18), 11 pacien|i cu vrsta
ntre 61-70 ani (22), 18 pacien|i cu vrsta ntre 71-80 ani (36), 6 pacien|i cu vrsta
peste 80 de ani (12). Vrsta medie a lotului studiat a Iost de 68,02 ani.
Vrsta Numr de pacieni Procente
44-50 ani 6 12
51-60 ani 9 18
61-70 ani 11 22
71-80 ani 18 36
~80 ani 6 12
Total 50 100
Tabel nr.1 Distribujia pacienjilor pe grupe de varst
53
Figura nr.27 Distribujia pacienjilor pe grupe de varst
Se observ c numrul cazurilor creste propor|ional cu naintarea n vrst avnd
o prevalent mai mare la grupa de vrst 71-80 ani (38).
6.2. Distribuia lotului pe sexe
Din totalul celor 50 de pacienti lua|i n studiu, 38 pacien|i (76) apar|in sexului
Ieminin si 12 pacien|i (24) apar|in sexului masculin.
Tabel nr.2 Distribujia lotului in funcjie de sex
12
18
22
36
12
Grupe de vrst
44-S0 an|
S1-60 an|
61-70 an|
71-80 an|
>80 an|
Sex Frecventa Procent
Feminin 38 76
Masculin 12 24
Total 50 100
54
Analiza statistic a lotului pe sexe relev Iaptul c Iemeile prezint mai Irecvent
aIec|iuni ale genunchiului care duc la artroplastie dect brba|ii. Un procent de 76 din
cazurile studiate sunt Iemei.
Figura nr.28 Distribujia procentual a lotului in funcjie de sex
6.3. Distribuia cazurilor n funcie de sex yi cauza genunchiului protezat
Din totalul celor 38 de Iemei luate n studiu se observ c 28 Iemei (56) au
avut diagnosticul de gonartroz si 10 Iemei (20) au suIerit Iracturi, iar din totalul
cazurilor de gen masculin 11 brba|i (22) au ca si cauz a genunchiului protezat
gonartroza si doar 1 brbat (2) Iractura.
CAUZA Total
Gonartroza Fractura
GEN
Feminin 28 56 10 20 38 76
Masculin 11 22 1 2 12 24
Total 39 78 11 22 50 100
54
12, 24
38, 76
Sex
CAUZA Total
Gonartroza Fractura
GEN
Feminin 28 56 10 20 38 76
Masculin 11 22 1 2 12 24
Total 39 78 11 22 50 100
54
Mascu||n
Iem|n|n
CAUZA Total
Gonartroza Fractura
GEN
Feminin 28 56 10 20 38 76
Masculin 11 22 1 2 12 24
Total 39 78 11 22 50 100
55
Tabel nr.3 Repartijia pe genuri in funcjie de cau:a care a determinat intervejia
chirurgical
Figura nr.29 Distribujia pe sexe i cau:a genunchiului prote:at
6.4. Repartiia lotului pe mediul de provenien
Din cei 50 de pacien|i cea mai mare parte provin din mediul rural 29 de pacien|i
(58), restul de 21 (42) din mediul urban.
Mediul de
provenien|
Numr pacien|i Procent
Urban 21 42
Rural 29 58
Total 50 100
Tabel nr.4 Repartijia ca:urilor in funcjie de mediul de provenienj
0
10
20
30
40
Masculln
55
chirurgical
Mediul de
provenien|
Urban 21 42
Rural 29 58
Total 50 100
Masculln lemlnln
1
10
11
28
Gonartroz
Fractur
55
chirurgical
Mediul de
provenien|
Urban 21 42
Rural 29 58
Total 50 100
Gonartroz
Fractur
56
Majoritatea pacien|ilor provin din mediul rural. Aceast diIeren| se poate
explica pe baza accesului mai sczut al pacien|ilor din mediu rural la asisten|a primar,
boala urmnd s se agraveze Ir tratament ajungndu-se la protezarea genunchiului. O
alt explica|ie ar putea Ii si tipul de activitate eIectuat de pacien|i n mediul rural,
activitate Iizic intens, ortostatism prelungit, to|i acesti Iactori determinnd accelerarea
procesului de degradare a cartilajului articular la nivelul genunchiului.
Figura nr.30 Repartijia ca:urilor pe mediul de provenienj
6.5. Analiza distribuiei indicelui de mas corporal (IMC) n lotul studiat
Din punct de vedere al indicelui de mas corporal lotul studiat se prezint n
Ielul urmtor: 6 pacien|i sunt normoponderali, 20 pacien|i sunt supraponderali, iar
restul de 74 pacien|i au obezitate de diIerite grade.
38
Mediu de provenien(
56
42
38
Mediu de provenien(
56
urban
8ural
57
Indicele de mas corporal Frecventa Procent
Normoponderal 3 6
Supraponderal 10 20
Obezitate grad I 19 38
Obezitate grad II 11 22
Obezitate grad III 7 14
Total 50 100
Tabel nr.5 Reparti:area lotului studiat in funcjie de IMC
Figura nr.31 Repartijia lotului studiat in funcjie de IMC
6.6. Analiza distribuiei pacienilor n funcie de nivelul educaional
Nivelul educa|ional are un rol Ioarte important n percep|ia indicelui de calitate a
vie|ii pacien|ilor preoperator si mai ales postoperator.
6
20
38
22
14
IMC
normoponderal
Supraponderal
CbezlLaLe gradul l
CbezlLaLe gradul ll
CbezlLaLe gradul lll
58
Nivel de studii Frecven|a Procent
Primare 23 46
Medii 24 48
Superioare 3 6
Total 50 100
Tabel nr.6 Repartijia lotului de studiu in funcjie de nivelul educajional
Deoarece cei mai mul|i pacien|i provin din mediul rural si au vrsta naintat,
majoritatea (46 respectiv 48) au studii primare si medii. Studii superioare au numai
6 dintre pacien|i.
Figura nr.32 Repartijia lotului in funcjie de nivelul de studii
6.7. Analiza cazurilor n funcie de genunchiul afectat
n urma studiului s-a observat o prevalen| crescut a artroplastiei la nivelul
genunchiului drept (54 din pacien|i au avut aIectat genunchiul drept), iar 30 au
aIectat genunchiul stng.
Doar 10 dintre pacien|i au suIerit interven|ie chirurgical bilateral.
48
6
58
Primare 23 46
Medii 24 48
Superioare 3 6
Total 50 100
6 dintre pacien|i.
46
6
N|ve| de stud||
58
Primare 23 46
Medii 24 48
Superioare 3 6
Total 50 100
6 dintre pacien|i.
rlmare
Medll
Superloare
59
Genunchi Numr pacien|i Procent
Drept 27 54
Stng 15 30
Bilateral 8 16
Total 50 100
Tabel nr.7 Repartijia lotului in funcjie de genunchiul afectat
Dintre cei 50 de pacien|i care au suIerit aceast interven|ie chirurgical la 54 procesul
de degenerare articular s-a instalat la membrul inIerior drept, Iapt ce corespunde n
mare parte cu membrul dominant al Iiecrui pacient.
Figura nr.33 Repartijia lotului in funcjie de genunchiul afectat
6.8. Analiza lotului n funcie de bolile asociate
Pacien|ii studia|i pe lng aIec|iunea care a dus la artroplastia de genunchi,
prezint si alte boli: hipertensiunea arterial, cardiopatie ischemic cronic, obezitate,
diabet zaharat, osteoporoz, poliartroze.
Drept
54%
Stang
30%
BiIateraI
16%
60
O boal
asociat
Dou boli
asociate
Trei sau mai multe boli
asociate
Total
Numr
pacienti
5 8 37 50
Procent 10 16 74 100
Tabel nr.8 Repartitia lotului in functie de numrul de boli asociate
Se observ c aIec|iunile cardio-vasculare (HTA, CIC) au ponderea cea mai mare ca
boli asociate. Majoriatatea pacien|ilor (74) suIereau de cel pu|in trei aIec|iuni n
momentul ob|inerii datelor.
Figura nr.34 Distributia pacientilor in functie de bolile asociate
6.9. A 2-a metod utilizat prin care a fost analizat lotul de studiu utilizeaz
chestionarul.
Analiza datelor obinute cu ajutorul chestionarelor utiliznd scorurile
Iunc|ionale (WOMAC yi HAQ):
47
36
34
14
12
16
0
3
10
13
20
23
30
33
40
43
30
8oll asoclaLe
P1A
ClC
CbezlLaLe
uZ
Osteoporoz
Poliartroz
61
a. Durerea
Pentru to|i pacien|ii luati n studiu, scorul durerii este evident sczut la externare
comparative cu cel din momentul internrii; din punct de vedere al durerii acuzate de
pacient la mers,la urcarea scrilor, n timpul nop|ii, n repaus sau la ridicarea greut|ilor
se observ o ameliorare semniIicativ.Dac la internare 33 dintre pacien|i (66) acuzau
dureri cu un scor mare (ntre 11-20 puncte), la externare doar 15 dintre pacien|i (30)
aveau acest scor al durerii; n cazul a 35 de pacien|i (70) scorul durerii a Iost cuprins
ntre 0-10 puncte n momentul externrii
La internare
La
externare
Scorul durerii 0-10 pct. 11-20 pct. 0-10 pct. 11-20 pct.
Numr pacien|i 17 33 35 15
Procent 34 66 70 30
Tabel nr.9 Anali:a pacientilor privind scorul durerii
Figura nr.35 Scorul durerii la internare
Scoru| durer|| |a |nternare,
procentua|
61
a. Durerea
La internare
La
externare
Procent 34 66 70 30
34
66
Scoru| durer|| |a |nternare,
procentua|
0 - 10
pct.
11 - 20
pct.
61
a. Durerea
La internare
La
externare
Procent 34 66 70 30
0 - 10
pct.
11 - 20
pct.
62
Figura nr.36 Scorul durerii la externare
b. Redoarea
S-a analizat prezen|a redorii matinale sau aprute pe parcursul zilei, scorul
rigidit|ii la internare, Iiind cuprins ntre 0-4 pct. n cazul a 21 dintre pacien|i (42) si
ntre 5-8 puncte pentru 29 dintre pacien|i (58); la externare 41 pacien|i (82) au avut
un scor ntre 0-4 puncte si doar 9 din pacien|i (18) ntre 5-8 puncte.
Tabel nr.10 Anali:a datelor privind scorul redorii
30
Scoru| durer|| |a externare
La internare La externare
Scorul redorii 0-4 pct. 5-8 pct. 0-4 pct. 5-8 pct.
Procent 42 58 82 18
62
b. Redoarea
70
30
Scoru| durer|| |a externare
Procent 42 58 82 18
62
b. Redoarea
0-10 pct.
11-20 pct.
Procent 42 58 82 18
63
Se observ o diIeren| marcat ntre scorul de la internare si cel de la externare,
interven|ia chirurgical mbun|ind starea de sntate a pacien|ilor.
Figura nr.37 Anali:a datelor privind scorul redorii
c. FUNCTIONALITATEA
Cu ajutorul chestionarului WOMAC si HAQ s-a analizat Iunc|ionalitatea Iizic a
pacien|ilor la internare si la externare.
Scorul maxim n cazul acestui indice este de 68 de puncte. S-au grupat scorurile
ob|inute n urmtoarele intervale: 0 23 puncte pentru Iunc|ionalitate minor aIectat, 24
45 puncte pentru Iunc|ionalitate mediu aIectat si 46 68 puncte pentru aIectarea
grav a Iunc|ionalit|ii.
La internare 9 pacien|i (18) au avut un scor cuprins ntre 0-23 de puncte, 17
pacien|i (34) au avut un scor cuprins ntre 24-45 de puncte, majoritatea( 48) au avut
scorul cuprins ntre 46-68 de puncte.
La externare se observ mbunt|irea Iunc|ionalit|ii Iizice, cei mai mul|i dintre
pacien|i (46) se ncadrau n intervalul 0-23 de puncte, traducnd o aIectare minor a
Iunctionalit|ii.
21
29
41
9
0
3
10
13
20
23
30
33
40
43
La |nternare La externare
0-4
pcL.
3-8
pcL.
64
Tabel nr.11 Anali:a functionalitatii fi:ice
Figura nr. 38 Anali:a functionalitatii fi:ice
mbracarea yi autongrijirea
Din cei 50 de pacien|i interna|i pentru artroplastie total de genunchi, s-a
observat o scdere a capacit|ii de a se autongriji instalat odat cu avansarea
procesului degenerativ la nivelul genunchiului, asociate Iiind si celelalte aIec|iuni.
AstIel la internare 20 dintre pacien|i (40) recunosc c nu sunt capabili s eIectueze
singuri aceast activitate.
9
23
19
17
0
S
10
1S
20
2S
30
La l nLernare La exLernare
0-23
24-43
46-68
Scorul 0-23 pct. 24-45 pct. 46-68 pct. 0-23 pct. 24-45 pct. 46-68 pct.
Nr. pacien|i 9 17 24 23 19 8
Procent 18 34 48 46 38 16
65
Rspuns
Fr
diIicultti
Cu mici
diIicultti
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fr
diIicultti
Cu mici
diIicultti
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
Pacienti
2 11 17 20 5 33 8 4
Procent 4 22 34 40 10 66 16 8
Tabel nr.12 Anali:a rspunsurilor privind activitatea de imbrcare i autoingrifirea
Se observ o mbunt|ire marcant a calit|ii vie|ii la externare, un numr de 33
de pacien|i (66 ) sus|in c reusesc s eIectueze aceste lucruri cu mici diIicult|i,
datorit strii dup interven|ia chirurgical suIerit.
Figura nr.39 Distribujia pacienjilor privind imbracarea i autoingrifirea
Ridicarea
Majoritatea pacien|ilor (42) au rspuns c nu sunt capabili s se ridice si s se
ntind n pat n momentul internrii, iar 38 dintre ei au aIirmat c pot Iace aceast
ac|iune cu mare diIicultate. Dupa externare majoritatea pacien|ilor (52) au rspuns c
sunt capabili s se ridice cu mici diIicult|i.
2
S
11
33
17
8
20
4
0
3
10
13
20
23
30
33
La |nternare La externare
Fr dificult[i
Cu mici dificult[i
loarLe dlflcll
nu sunL capabll
66
S-a concluzionat c numrul pacien|ilor care reusesc s se mobilizeze Ir
diIicultate a crescut Ioarte mult, la internare 1 pacient (2) a rspuns c reuseste acest
lucru Ir diIicultate; la externare 15 pacien|i (30) au ales aceast variant de rspuns.
Rspuns
Fr
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fr
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
pacien|i
1 9 19 21 15 26 3 6
Procent 2 18 38 42 30 52 6 12
Tabel nr.13 Anali:a capacitjii de ridicare a pacienjilor
S-a observat atitudinea pacien|ilor legat de ac|iunea de ridicare din sezut n
ortostatism si din clinostatism n ortostatism, respectiv ac|iunea de ntindere si de
ridicare din pat. S-au nregistrat diIicult|i importante n eIectuarea de ctre pacien|ii
neopera|i a acestor ac|iuni, remarcnd o scdere vizibil a mobilizrii Ir ajutor.
Figura nr.40 Distribujia pacienjilor in funcjie de capacitatea de a se ridica
1
9
19
21
15
26
6
12
0
5
10
15
20
25
30
Fara dificuItati Cu mici dificuItati Foarte dificiI Nu sunt capabiI
67
Satisfacerea nevoii de alimentaie
Majoritatea pacien|ilor supusi interven|iei chirurgicale de protezare a
genunchiului (74) eIectueaz la externare Ir diIicultate aceast activitate, n timp ce
doar 1 pacient (2) sus|ine c nu e capabil de a se alimenta singur.
Raspuns
Fara
diIicultati
Cu mici
diIicultati
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fara
diIicultati
Cu mici
diIicultati
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
pacienti
32 9 6 3 37 8 4 1
Procent 64 18 12 6 74 16 8 2
Tabel nr.14 Anali:a rspunsurilor privind alimentajia
Aceast activitate reprezint una dintre nevoile principale ale organismului
uman, Iiind indispensabil n men|inerea energiei necesare unui stil de via| sntos.
Comparnd abilitatea desIsurrii acestei activit|i la internare Ia| de externare,
s-a observat o mbunt|ire semniIicativ a independen|ei pacien|ilor n satisIacerea
nevoii privind alimenta|ia.
68
Figura nr.41 Repartijia rspunsurilor privind satisfacerea nevoii de a se
alimenta
Plimbrile yi urcatul treptelor
Capacitatea pacien|ilor de a merge pe o supraIa| plan (de a merge),a Iost analizat
primordial att nainte de interventie ct si dup.Majoritatea (54) au recunoscut c este Ioarte
diIicil s se plimbe .n momentul externrii 16 pacien|i (32) au considerat c este Ioarte diIicil
s se plimbe, 23 de pacien|i (46) eIectund aceast activitate cu mici diIicult|i. De asemenea
a sczut considerabil numrul pacien|ilor care au aIirmat c nu sunt capabili de a eIectua
miscare Ir durere de la 8 la 4.
Rspuns
Fara
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fara
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
pacien|i
2 13 27 8 7 23 16 4
Procent 4 26 54 16 14 46 32 8
Tabel nr.15 Anali:a rspunsurilor privind deplasarea (mersul)
32
37
9
8
6
4
3
1
0
3
10
13
20
23
30
33
40
La lnLernare La exLernare
lara dlflculLaLl
Cu mlcl dlflculLaLl
loarLe dlflcll
nu sunL capabll
69
Figura nr.42 Distribujia pacienjilor in funcjie de capacitatea de a merge
S-a analizat capacitatea pacien|ilor de-a urca 5 trepte. La internare majoritatea
(58) au rspuns c este Ioarte diIicil s urce scri, n timp ce 18 au rspuns c nu
sunt capabili s urce scri chiar si un numr redus. La externare aceste procente s-au
diminuat considerabil la 8 respectiv 10, demonstrnd nc odat c aceast
interventie este beneIic.
Rspuns
Fr
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fr
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
pacien|i
1 11 29 9 5 36 4 5
Procent 2 22: 58 18 10 72 8 10
Tabel nr.16 Anali:a pacienjilor in funcjie de capacitatea de a urca trepte
2
3
13
36
27
4
8
3
0
3
10
13
20
23
30
33
40
lara dlflculLaLl
Cu mlcl dlflculLaLl
loarLe dlflcll
nu sunL capabll
70
Figura nr.43 Repartijia pacienjilor in funcjie de capacitatea de a urca treptele
Igiena
La ntreg lotul de studiu s-a analizat capacitatea pacien|ilor de a-si menine
igiena coropral zilnic; majoritatea (62) au ales ca variant de raspuns 'Foarte
diIicil ca Iiind cea n care se ncadreaz. La externare 27 de pacien|i (54) aIirm c
si men|in igiena 'cu mici diIicult|i observndu-se o mbunt|ire vizibil Ia| de
situa|ia de la internare.
Rspuns
Fara
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fara
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
pacien|i
4 12 31 3 6 27 5 2
Procent 2 24 62 6 12 54 10 4
Tabel nr.17 Anali:a rspunsurilor privind capacitatea de menjinere a igienei
1
3
11
36
29
4
9
3
0
3
10
13
20
23
30
33
40
lara dlflculLaLl
Cu mlcl dlflculLaLl
loarLe dlflcll
nu sunL capabll
71
Figura nr.44 Distribujia rspunsurilor privind capacitatea de menjinere a
igienei
ReIeritor la capacitatea de folosire a toaletei 20 de pacien|i (40) au rspuns la
internare c le este Ioarte diIicil. La externare numrul pacien|ilor a sczut la 3 (6)
crescnd semniIicativ numrul pacien|ilor care reusesc s Ioloseasc toaleta 'cu mici
diIicult|i (50) precum si a celor care au aIirmat c pot Iace acest lucru Ir
diIicultate (30).
Rspuns
Fr
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fara
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
Pacien|i
2 10 20 8 15 25 3 7
Procent 4 20: 40 16 30 50 6 14
Tabel nr.18 Anali:a rspunsurilor legate de capacitatea de a utili:a toaleta
4
6
12
27
31
3
3
2
0
3
10
13
20
23
30
33
lara dlflculLaLl
Cu mlcl dlflculLaLl
loarLe dlflcll
nu sunL capabll
72
Figura nr.45 Repartijia rspunsurilor legate de utili:area toaletei
Activitile casnice
S-a analizat capacitatea pacien|ilor de a se deplasa la cumprturi, majoritatea
pacien|ilor (56) au rspuns c le este Ioarte diIicil. Dac la internare numrul
pacien|ilor care au ales varianta de rspuns 'Ir diIicult|i a Iost de 6, la externare
acesta a crescut cu 10.
Rspuns
Fara
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fr
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
Pacien|i
3 12 28 7 8 25 13 4
Procent 6 24: 56 14 16 50 26 8
Tabel nr.19 Anali:a rspunsurilor privind posibilitatea de a efectua activitji
casnice
2
13
10
23
20
3
8
7
0
3
10
13
20
23
30
lara dlflculLaLl
Cu mlcl dlflculLaLl
loarLe dlflcll
nu sunL capabll
73
Figura nr.46 Repartijia pacienjilor legat de efectuarea activitjilor casnice
Privind utilizarea mijlocului de transport (automobilul) pacien|ii au rspuns
n mare parte (40), la internare, c le este Ioarte diIicil s se urce n automobil. La
externare acest procent a sczut la 6. De asemenea numrul pacien|ilor care consider
c pot Iace acest lucru Ir diIicultate a crescut de la 6 la internare, la 34 la
externare.
Rspuns
Fr
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fara
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
Pacien|i
3 7 20 10 17 23 3 7
Procent 6 14: 40 20 34 46 6 14
Tabel nr.20 Anali:a rspunsurilor privind capacitatea folosirii miflocului de
transport
3
8
12
23
28
13
7
4
0
3
10
13
20
23
30
lara dlflculLaLl
Cu mlcl dlflculLaLl
loarLe dlflcll
nu sunL capabll
74
Figura nr.47 Repartitia pacienjilor privind utili:area miflocului de transport
S-a urmrit capacitatea pacien|ilor de a eIectua activit|ile de menaj la
domiciliu, majoritatea n momentul internrii majoritatea (54) au recunoscut c le
este Ioarte diIicil s eIectueze astIel de ac|iuni, Ir s resimt durere.
La externare procentul s-a modiIicat n sensul diminurii la 10, a numrului
pacien|ilor care consider c o s Iie capabili s ntreprind aceast activitate casnic;
70 dintre pacien|i au aIirmat c vor putea eIectua activit|ile casnice cu mici
diIicult|i.
Rspuns
Fr
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Fr
diIicult|i
Cu mici
diIicult|i
Foarte
diIicil
Nu
sunt
capabil
Nr.
pacien|i
1 13 27 9 6 35 5 4
Procent 2 26: 54 18 12 70 10 8
Tabel nr.21 Anali:a rspunsurilor privind efectuarea activitjilor casnice
3
17
7
23
20
3
10
7
0
3
10
13
20
23
lara dlflculLaLl
Cu mlcl dlflculLaLl
loarLe dlflcll
nu sunL capabll
75
Figura nr.48 Repartijia pacienjilor in funcjie de capacitatea de a efectua
activitjile casnice
Analiza datelor obinute cu ajutorul chestionarului privind regulile de
igien ale genunchiului operat.
n urma aplicrii chestionarului ce cuprinde 10 ntrebri s-au cules date cu
privire la implementarea regulilor de igien a genunchiului operat.
1. La primul item legat de variaia greutii corporale la externare,
majoritatea pacien|ilor (54) au aIirmat c la externare s-a men|inut greutatea corporal
ini|ial; doar la 40 dintre pacien|i s-a nregistrat scderea greut|ii corporale.
Rspuns A crescut A sczut S-a meninut
Numr pacien|i 3 20 27
Procent 6 40 54
Tabel nr.22 Rspunsuri la itemul 1.
1
6
13
33
27
3
9
4
0
3
10
13
20
23
30
33
40
lara dlflculLaLl
Cu mlcl dlflculLaLl
loarLe dlflcll
nu sunL capabll
76
Figura nr.49 Jariajia greutjii corporale a pacienjilor la externare
2. A doua ntrebare legat de informarea pacienilor asupra necesit(ii
consultailor la intervale de timp regulate dup externare, inIorma|ile recep|ionate
au Iost: majoritatea (46) au rspuns aIirmativ, 14 au rspuns negativ. Un esantion
semniIicativ (40) au sus|inut c regulile care trebuie respectate la externare au Iost
'Prea pu|in amintite de unde reiese necesitatea unei comunicri mai eIiciente a
personalului medical cu pacien|ii, legate de importan|a respectrii controalelor la
intervale regulate.
Rspuns Da Nu Prea puin
Procent 46 14 40
Tabel nr.23 Rspunsuri la itemul 2.
A crescut
6%
A scazut
40%
S-a mentinut
54%
77
Figura nr.50 Rspunsuri la itemul 2.
3. Datele culese prin intermediul celei de a treia ntrebare relev Iaptul c
majoritatea pacien|ilor (94) au Iost inIorma|i cu privire la evitarea ortostatismului si
a mersului prelungit pe teren accidentat.
Rspuns Da Nu
Numr pacien|i 47 3
Procent 94 6
Tabel nr.24 Rspunsuri la itemul 3
Prea putin
40%
Da
46%
Nu
14%
78
Figura nr.51 Repartijia rspunsurilor legat de evitarea ortostatismului
prelungit
4. S-a veriIicat dac pacien|ii cunosc importan|a evitrii consumului excesiv
de tutun, alcool yi cafea; 20 dintre pacienti(40) au rspuns aIirmativ la aceast
ntrebare.
Un procent de 34,respectiv pacien|i au ales varianta de rspuns 'Nu stiu iar
restul de 13 pacienti(26),au raspuns ca nu cunosc concluzionnd c pacien|ii trebuie
s Iie mult mai bine inIorma|i cu privire la riscurile la care se expun si s constientizeze
c men|inerea unui stil de via| sntos ajut n perioada de recuperare dup artroplastia
total de genunchi.
Rspuns Da Nu Nu ytiu
Procent 40 26 34
94
6
Itemu| 3
ua
nu
79
Figura nr.52 Repartijia rspunsurilor legat de evitarea consumului de
substante toxice
5. Pacien|ii au Iost chestiona|i despre inIormarea de ctre asistenta medical cu
privire la importana consumului de vitamine, proteine yi sruri minerale.
Majoritatea pacien|ilor (42) au considerat c au Iost inIorma|i Ioarte pu|in, n timp ce
38 au considerat c au Iost inIorma|i suIicient.
Rspuns Da Nu Foarte puin
Numar pacien|i 19 10 21
Procent 38 20 42
Tabel.nr.26 Rspunsuri la itemul 5
Implementarea de ctre asistenta medical a no|iunilor esen|iale necesare unei
alimenta|ii corecte nu numai pentru perioada de recuperare este un pas important n
accelerarea procesului de vindecare.
40
26
34
Itemu| 4
ua
nu
nu sLlu
80
Figura nr.53 Repartijia rspunsurilor legat de importanja regimului alimentar corect
6. S-a analizat dac pacien|ii cunosc importan|a Iolosirii corecte a bastonului.
Majoritatea pacien|ilor (42) intervieva|i folosesc bastonul, 16 l Iolosesc uneori,
restul de 26 nu Iolosesc. Folosirea unui baston ajut la ameliorarea tensiunilor si
Ior|elor care intereseaz genunchiul aIectat dup interven|ia chirurgical; desi
majoritatea pacien|ilor cunosc acet lucru este important ca si restul pacien|ilor s
constientizeze ultilitatea acestuia cu adevrat.
Rspuns Da Nu Uneori
Numar pacien|i 21 13 16
Procent 42 26 32
38
20
42
Itemu| S
ua
nu
loarLe puLln
81
Figura nr.54 Repartijia pacienjilor in funcjie de folosirea bastonului
7. Majoritatea pacien|ilor (84) au Iost inIorma|i de ctre asistenta medical cu
privire la complicaiile ce pot surveni n urma interveniei chirurgicale; doar 12
consider c au Iost inIorma|i Ioarte pu|in cu privire la acest aspect.
Este important ca pacientul s cunoasc n special n momentul externrii
semnele si simptomele posibilelor complica|ii postoperatorii n scopul adresrii la
medic dac la domiciliu apar oricare dintre ele.
Rspuns Da Nu Foarte puin
Procent 84 4 12
42
26
32
Itemu| 6
ua nu uneorl
82
Figura nr.55 Informajile primite de pacienji despre eventualele complicajii
postoperatorii
8. Se observ o bun inIormare a pacien|ilor legat de modalitile de evitare a
suprasolicitrii genunchiului protezat. Majoritatea celor opera|i (64) au rspuns c
au Iost inIorma|i ,5 pacienti(10) sustin ca nu au Iost inIormati,iar 13(26)spun ca
doar partial au primit inIormatii.
Rspuns Da Nu Parial
Procent 64 10 26
84
4
12
Itemu| 7
ua
nu
loarLe puLln
83
Figura nr.56 Evitarea suprasolicitrii genunchiului prote:at
9. S-a constatat o bun inIormare a pacien|ilor de ctre asistentele medicale cu
privire la importana continurii la domiciliu a recuperrii. Un numr de 37 de
pacienti(74) au considerat c si-au nsusit, doar 11(22) dintre pacien|i au considerat
c au Iost inIorma|i Ioarte pu|in si 2 pacien|i (4) au considerat c nu cunosc date cu
privire la acest aspect, unii pacien|i necesit o mai bun implementare a acestor reguli.
Rspuns Da Nu Foarte pu|in
Procent 74 4 22
64
10
26
Itemu| 8
ua nu arLlal
84
Figura nr.57 Repartijia pacienjilor in funcjie de cunotinjele legate de
continuarea recuperrii la domiciliu
10. Un numr de 33 pacienti(66) sunt ncreztori c starea de sntate se va
mbunti,16 au considerat c starea lor de sntate se va nrut|i odat cu trecerea
timpului, iar 9 cred c va rmne neschimbat.
Rspuns
Se va
mbunti
Va rmne
la fel
Se va
nruti
Numr
pacien|i
33 9 8
Procent 66 18 16
74
4
22
Itemu| 9
ua
nu
loarLe puLln
85
Figura nr.58 Repartijia pacienjilor in funcjie de prognostic
66
18
16
Itemu| 10
Se va lmbunaLaLl
va ramane la fel
Se va lnrauLaLl
86
CAPITOLUL 7
Discu(ii
S-a constatat c numrul cazurilor de pacienti la care s-a aplicat artroplastia
total de genunchi creste proportional cu naintarea n vrst, avnd o prevalent mai
mare (36), grupa de vrst cuprins ntre 71-80 de ani, ceea ce denot c instalarea
procesului degenerativ al articulatiei genunchiului este strns corelat cu vrsta naintat.
Analiza statistic a lotului pe sexe relev o incidenta crescut a artrozei
genunchiului n rndul Iemeilor (76) care duce la artroplastie, comparativ cu brba|ii.
Femeile sunt mai predispuse la boli artrozice odat cu naintarea n varst dect barbatii.
S-a constatat c att n rndul Iemeilor ct si al barbatilor luati n studiu
gonartroza a Iost principalul Iactor de risc care a determinat artroplastia,urmat de
Iracturile genunchiului.Din acest motiv observam c aceast aIectiune se centreaz n
principal pe sexul Ieminin,dar si la sexul masculin exist o prevalent semniIicativ,
comparativ cu alte boli care duc la artroplastie.
Majoritatea pacien|ilor provin din mediul rural (58). Aceast diIeren| se poate
S-a constatat c majoritatea pacientilor (74) inclusi n studiu aveau asociat un
diIerit grad de obezitate la momentul eIectuarii interventiei chirurgicale.Acest aspect
concord cu numeroase studii eIectuate n literatura de specialitate asupra Iaptului c un
indice de mas corporal crescut predispune la cresterea stresului mecanic asupra
articulatiei genunchiului.
Nivelul educa|ional are un rol Ioarte important n percep|ia indicelui de calitate a
vie|ii pacien|ilor preoperator si mai ales postoperator. Dat Iiind Iaptul c majoritatea
pacientilor provin din mediul rural si avnd o vrsta naintat, pot avea diIicultati n
perceperea respectarii indicatiilor privind o recuperare precoce a articulatiei
genunchiului.
87
S-a observat c procesul de degenerare articular s-a instalat la membrul inIerior
drept (54), Iapt ce corespunde n mare parte cu membrul dominant al Iiecrui pacient.
Putem aduce n discutie Iaptul ca genunchiul care este supus unei Iorte mecanice mai
mari, este predispus sa dezvolte n timp aIectiuni artrozice.
Se observ c aIec|iunile cardio-vasculare (HTA, CIC) au ponderea cea mai mare
ca boli asociate. Majoriatatea (74) pacien|ilor suIereau de cel pu|in trei aIec|iuni n
momentul culegerii datelor, Iapt ce concord cu studii din literatura de specialitate care
evidentiaz o corelatie strans ntre asocierea acestor boli si cauzele care duc la
artroplastia totala a genunchiului.
comparativ cu cel din momentul internrii; privind durerea acuzat de pacient la mers,
urcarea scrilor, n timpul nop|ii, n repaus sau la ridicarea greut|ilor se observ o
ameliorare semniIicativ,prin procentul ridicat al pacientilor care sustin acest lucru.
Se observ o diIeren| marcat ntre scorul de la internare si cel de la externare,
interven|ia chirurgical ameliornd prezenta redorii articulare, Iapt ce concord cu
numeroase studii care au demonstarat c n urma artroplastiei de genunchi se reiau
treptat miscarile normale ale articulatiei genunchiului.
ntreg procesul de mbracare si autongrijire necesit o buna mobilitate si o
capacitate Iizic si psihic,Iapt ce s-a desIsurat cu mici diIicultati sau chiar deloc la
internarea pacientilor. O imbunattire a strii de snatate este important si pentru
psihicul Iiecrui pacient,care n ciuda micilor diIicultati nca existente si motivate la
externare, maniIest voint n ntreprinderea acestei actiuni personale.
S-a observat atitudinea pacien|ilor legat de ac|iunea de ridicare din sezut n
ortostatism si din clinostatism n ortostatism, respectiv ac|iunea de ntindere si de
ridicare din pat. S-au nregistrat diIicult|i importante n eIectuarea de ctre pacien|ii
neopera|i a acestor ac|iuni, remarcnd o scdere vizibil a mobilizrii Ir ajutor.
Aceast activitate reprezint una dintre nevoile principale ale organismului uman,
Iiind indispensabil n men|inerea energiei necesare unui stil de via| sntos.
Comparnd abilitatea desIsurrii acestei activit|i la internare Ia| de externare, s-a
observat o mbunt|ire semniIicativ a independen|ei pacien|ilor n satisIacerea nevoii
privind alimenta|ia,o actiune necesara unui stil de viata sanatos si unei recuperari
eIicace.
Principala ac|iune studiat la pacien|ii care au suIerit interven|ia chirurgical a
Iost mersul, datorit durerii cu caracter mecanic resim|it la articula|ia genunchiului
88
acest actiune se desIsura cu team si retinere.n urma artroplastiei articulatiei
genunchiului majoritatea pacientilor resimt o siguranta n a se deplasa si pe supraIete
mai nalte (urcatul scrilor),bazat pe scderea intensitatii durerii.
Igiena corporal a Iiecarui pacient reprezint o necesitate marcant n decursul
acestei vieti,care trebuie ntreprins n mod regulat. Potrivit studiului observm o
mbuntatire a capacitatii de ntretinere a propriei igiene n urma artroplastiei, Iapt
absolut necesar n vindecarea plagii operatorii Ira posibile inIectii legate de o igien
deIicitar.
Necesitatea de a ntreprinde activitti casnice reprezint o actiune absolut
necesar unui trai decent a pacientilor care au suIerit acest interventie chirurgical.
Majoritatea pacientilor necesit ajutor din partea membrilor Iamiliei n primele luni
dupa externare, Iapt absolut normal si recomandat pentru o recuperare eIicient a
genunchiului protezat.
Mentinerea unei greutti corporale n limite normale, Iace parte din tratamentul
curativ si proIilactic n vederea scderii Iortei de presiune exercitat de greutatea
corporal asupra noii articulatii.
Potrivit studiului reiese necesitatea unei comunicri mai eIiciente a personalului
medical cu pacien|ii, respectiv de o implementare bazat pe o prezentare a Iactorilor de
risc la care se expun n urma nerespectrii sIaturilor echipei medicale legate de
importan|a respectrii controalelor la intervale regulate de timp.
Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit, pe un teren accidentat, supune
articulatia genunchiului la un stres accentuat, s-a observat c majoritatea pacientilor
(94) au Iost inIormati corespunztor si au retinut acest masur important.
S-a observat ca mai putin de jumatate din pacienti (40) cunosc importanta unui
stil de viat sanatos, prin evitarea acestor substante dauntoare. Acest aspect dovedeste
c majoritatea pacientilor nu au implementat acest aspect destul de important.
Implementarea de ctre asistenta medical a no|iunilor esen|iale necesare unei
alimenta|ii corecte nu numai pentru perioada de recuperare este un pas important n
accelerarea procesului de vindecare, a tuturor pacientilor care au suIerit aceast
interventie chirugicala major.
Folosirea unui baston ajut la ameliorarea tensiunilor si Ior|elor care intereseaz
genunchiul aIectat dup interven|ia chirurgical; desi majoritatea pacien|ilor (42)
cunosc acest lucru este important ca si restul pacien|ilor s constientizeze ultilitatea
acestuia cu adevrat si s aplice aceast regul necesar.
89
S-a observat importanta cunoasterii de ctre pacient n special n momentul
externrii, a semnelor si simptomelor posibile unor complica|ii postoperatorii, n scopul
adresrii la medic dac la domiciliu apar oricare dintre ele,in vederea stoprii
complicatiilor.
S-a constatat importan|a evitrii suprasolicitrilor la nivelul genunchiului
protezat de ctre majoritatea pacientilor care au suIerit aceast interventie. Mai putin de
jumatate (36) nu cunosc n totalitate masurile de evitare a suprasolicitrii noii
articulatii.
S-a observat c majoritatea pacien|ilor (74) au considerat c si-au nsusit
no|iunile legate de necesitatea continurii la domiciliu a programului de recuperare unii
pacien|i necesit o mai bun implementare a acestor reguli n vederea unei recuperri
eIiciente.
n urma studiului s-a constatat c majoritatea pacientilor (66), sunt optimisti n
privinta viitorului, dup artoplastia genunchiului pe care au suIerit-o, dar exist pacienti
care din pricina vrstei naintate nu vad o mbuntatire odat cu trecerea timpului, iar o
mic parte consider neschimbat starea lor pe viitor.
90
CAPITOL 8
Plan de ngrijire acordat pacienilor cu artroplastie total de
genunchi
ntregul proces de nursing reprezint o metod ra|ional de planiIicare si
promovare a interven|ilor, individualizat, cu scopul de a ob|ine cele mai bune rezultate
privind starea de sntate general a pacien|ilor.|20|
1. DIAGNOSTIC NURSING: Durere legat de: leziunile |esuturilor moi
periarticulare si osoase; limitarea mobilizrii; recuperarea Iizioterapeutic;
OBIECTIVE: Ameliorarea durerii si asigurarea conIortului pacientului.
INTERVEN|II NURSING RA|IONAMENT
Se evalueaz:
Caracteristicile durerii (localizarea,
caracterul, intensitatea, conditiile de
ameliorare)
EIicacitatea mijloacelor analgezice
administrate;
se oIer pacientului inIormatii despre terapia
analgezic;
se administreaz analgezice la interval de 3-4
ore n primele 24 de ore sau intervale mai mici
dac este necesar;
se schimb pozitia pacientului la 2 ore sau mai
Irecvent;
se educ pacientul s solicite medicamente
nainte ca durerea s se intensiIice;
se administreaz analgezice nainte de
- durerea se localizeaz la
nivelul membrului inIerior
cu protez; dup 5-6 zile de
la interven|ia chirurgical
durerea se amelioreaz
treptat; persisten|a durerii
sau reapari|ia durerii dup o
ameliorare ini|ial indic
apari|ia unei complica|ii
(inIec|ie sau sindrom de
compartiment); inIlama|ia
este consecin|a leziunii
|esuturilor, cresterea
presiunii venoase si scderea
Iluxului arterial; dac
ischemia persist peste 6 ore
exist risc de necroza|7|,
- analgezicele asigur
conIortul pacientului,
91
programul de reabilitare, cu 30-45 minute;
se aplic pung cu ghea| la nivelul articula|iei
genunchiului protezat;
se monitorizeaz Iunc|ile vitale.
se asigur linistea si conIortul n salon.
permite odihna.
- incapacitatea pacientului de
a se misca independent se
poate datora durerii; se
previne apari|ia escarelor, se
asigur o recuperare mai
rapid a pacientului.
2. DIAGNOSTIC NURSING: Impoten|a Iunc|ional legat de interven|ia
chirurgical.
OBIECTIVE: Men|inerea independen|ei n eIectuarea activit|ilor zilnice si a
capacit|ii de a se deplasa; pacientul trebuie s n|eleag miscrile permise si cele
interzise.
INTERVENTII NURSING RATIONAMENT
Se evalueaz:
amplitudinile miscrilor la nivelul ambelor
membre inIerioare;
cunostin|ele pacientului legate de exerci|ile
de recuperare;
capacitatea pacientului de a Iolosi mijloacele
auxiliare de sus|inere (crje/cadru);
se schimb pozi|ia la 2 ore si se asigur repausul
n primele 24 de ore la pat;
se eIectueaz exerci|ii pasive de ctre asistenta
medical la nivelul articula|ilor neaIectate;
se ncepe tratamentul de recuperare, se
eIectueaz exerci|ii active de 2 ori pe zi care se
repet de 10 ori, pentru Iiecare membru.
- se previne apari|ia escarelor;
- se previne staza venoas;
- prin mobilizare se men|ine
tonusul muscular.
92
pacientul este ajutat si ncurajat s se mobilizeze
n prima zi si a 2-a zi postoperator.
3. DIAGNOSTIC NURSING: Risc de alterare a perfu:iei tisulare legat de
OBIECTIVE: Men|inerea extremita|ilor calde, colorate, Ir durere; prevenirea
emboliei pulmonare si a trombozei venoase proIunde
Se evalueaz:
membrul inIerior aIectat, la Iiecare 1-2 ore
pentru a depista tulburri ce includ:
- temperatura;
- colora|ia tegumentelor;
- edemul;
- sensibilitatea tactil;
- amplitudinea miscrilor;
- leziunile |esuturilor adiacente;
- durerea.
semnele si simptomele de:
- tromboz venoas proIund (semn
Homans prezent, cordon venos palpabil,
tumeIac|ia membrului inIerior aIectat,
durere la acest nivel)
- tromboembolism pulmonar (tahipnee,
dureri toracice, dispnee, tahicardie,
hemoptizie, cianoz, anxietate,
modiIicarea raportului ventila|ie/perIuzie,
- se evalueaz membrele
inIerioare, se monitorizeaz
schimbrilor statusului
neuro-muscular;
- membrul inIerior aIectat este
mai rece comparativ cu cel
sntos; temperatura
normal indic o perIuzie
adcvat;
- colora|ia tegumentelor este
roz, nu palid sau cianotic;
membrul inIerior aIectat este
mai palid comparativ cu cel
sntos;
- edemul indic staz venoas;
pulsul la nivelul arterelor
tibiale posterioare si
pedioase de la nivelul
membrului aIectat poate Ii
slab;
- prezen|a paresteziilor indic
compresie nervoas;
93
modiIicarea nivelului gazelor sanguine)
- embolie grsoas:
- pulmonar: dispnee, tahipnee,
cianoz,
- cerebral: ceIalee, iritabilitate,
delir, com.
- cardiac: tahicardie, scderea TA,
petesii la nivelul toracelui,
conjunctivei.
Se urmreste aspectul plgii chirurgicale;
Pacientul este ncurajat s eIectueze exerci|ii pasive,
si s se mobilizeze ct mai repede;
Se eIectueaz exerci|ii de respira|ie proIund;
ProIilactic, se administreaz anticoagulante la
indica|ia medicului.
- la nivelul membrului inIerior
aIectat scade considerabil
amplitudinea miscrilor;
- embolia grsoas apare de
obicei, n a 2-a zi de la
interven|ie; depistarea
precoce a semnelor si
simptomelor permite
instituirea unui tratament
rapid;
- permite depistarea rapid a
unor modiIicri ale
statusului neuro-vascular;
- prezen|a durerii indic un
traumatism sau
presiune;durerea intens si
prelungit poate indica
prezen|a sindromului de
compartiment,
- tromboza venoas proIund
este o complica|ie Irecvent,
- Ilexia dorsal a piciorului
determin durere pe Ia|a
posterioar a gambei;
- depistarea acestor semne si
simptome permite instituirea
rapid a tratamentului,
- 2-3 zile de la interven|ia
chirurgical,
94
- n cazul prezen|ei
sindromului de
compartiment se eIectuez
Iasciotomie, consecin|a Iiind
cresterea Iluxului arterial cu
restabilirea circula|iei;
semnele instalrii unui
sindrom de compartiment
sunt: durere intens, puls
periIeric mai slab sau absent,
accentuarea durerii la
miscrile pasive.
- Iavorizeaz expansiunea
pulmonar si previne
atelectazia, hipoxemia si
pneumonia,
- scade riscul apari|iei
trombozei venoase
proIunde|56|
4. DIAGNOSTIC NURSING: Anxietate, dezndejde, legate de spitalizare, boal si
schimbarea stilului de via|.
OBIECTIVE: pacientul s Iie echilibrat psihic.
- identiIicarea cauzelor exacte ale anxiet|ii;
- purtarea de discu|ii cu pacientul si
ncurajarea acestuia s-si exprime temerile,
nelinistea;
- ncurajarea pacientului s participe activ la
activita|ile zilnice si s se implice pe ct
- identiIicarea Iactorilor
care produc anxietatea;
- implicarea activ n
diverse activit|i si
evitarea izolrii sociale;
- mprtsirea suIerin|ei cu
95
posibil;
- punerea n legtur cu al|i pacien|i care au
suIerit acceasi interven|ie chirurgical.
al|i pacien|i si
identiIicarea
simptomelor similare
motiveaz pacientul si l
ajut s perceap ca Iiind
normale modiIicrile din
via|a sa.
5. DIAGNOSTIC NURSING: Deficit de cunotinje legat de tratamentul de
reabilitare, evolu|ia strii de sntate.
OBIECTIVE: Pacientul s n|eleag si s constientizeze necesitatea urmrii unui
tratament de reabilitare la domiciliu.
- se evalueaz dac pacientul a retinut si a inteles
cu exactitate miscarile interzise in perioada
postoperatorie;
- se educa pacientul asupra modiIicarilor cotidiene
care intervin n via|a sa;
- se evalueaza conditiile de viat si se ajut la
mbunttirea acestora dac se impune.
- se educ pacientul s-si men|in greutatea
corporal si s continue programul de recuperare
impus.
- n urmatoarea perioad
postoperatorie este necesar
sprijinul Iamiliei;
- recuperarea dureaz 6 luni,
iar consulta|ile trebuie s
Iie la 14 zile, la 6
sptmni, la 3 luni si la 6
luni;
6. DIAGNOSTIC: Risc de complica|ii datorit plgii chirurgicale si a altor aIec|iuni
asociate.
OBIECTIVE: Absen|a semnelor locale de inIec|ie, men|inerea temperaturii
corpului n limite normale, depistarea precoce a altor modiIicri a strii de sntate.
96
- se eIectueaz pansamentul plgii
n conditii de asepsie perIect;
- se monitorizeaz Iunctiile vitale
TA, puls, respiratii, temperatura,
se anun| medicul n cazul
modiIicrilor aprute;
- se evalueaz aspectul si con|inutul
tubului de dren;
- se men|ine integritatea
tegumentelor;
- se administreaz tratamentul
antiinIlamator si antibiotic,
recomandat de medic.
- se previne inIectia;
- se depisteaz precoce posibilele
complicatii postoperatorii;
- pierderea integrittii tegumenetlor poate
duce la aparitia complicatiilor severe;
- administarea tratamentului indicat de
medic, aplicat n mod corect,
accelereaz procesul de vindecare a
plgii.
7. DIAGNOSTIC NURSING: Risc de accidentare legat de alterarea mobilit|ii.
OBIECTIVE: Pacientul s Iie n siguran|, nlturarea poten|ialilor Iactori
traumatici.
- educarea pacientului s Ioloseasc
cadrul de mers;
- nlturarea obstacolelor din locuint
si crearea unor mijloace auxiliare de
ajutor pentru o bun mobilizare.
- prevenirea accidentrii;
- mbunttirea calittii vietii prin crearea
mijloacelor care Iaciliteaz asigurarea
sprijinului pacientului.|56|
97
CONCLUZII GENERALE
1. Inciden|a crescut a artroplastiei de genunchi s-a nregistrat la persoanele cu vrsta
peste 60 de ani.
2. Majoritatea (58) pacientilor cu artroplastie total de genunchi provin din mediul
rural.
3. Gonartroza avansat reprezint indicatia cea mai Irecvent care duce la artroplastia
de genunchi, datorit durerii si impoten|ei Iunc|ionale. Majoritatea pacien|ilor (78) au
avut aceast aIectiune, 22 avnd drept cauz Iractura de genunchi.
4. Rezultatele studiului au eviden|iat o Irecven| crescut a genunchiului protezat n
rndul Iemeilor (76), comparativ cu brba|ii (24).
5. Obezitatea reprezint un Iactor de risc important n accelerarea procesului
degenerativ a articula|iei genunchiului. Un indice corporal crescut predispune la
suprasolicitare articular. Majoritatea pacien|ilor (74) crora li s-a eIectuat
artroplastie total de genunchi sunt obezi.
6. Majoritatea pacien|ilor (74) aveau asociat n momentul interven|iei chirurgicale:
hipertensiunea arterial, cardiopatia ischemic, poliartroze, osteoporoz, obezitate,
corelate cu vrsta naintat.
7. Pentru majoritatea pacientilor analizati cu ajutorul chestionarului WOMAC, n urma
interventiei chirurgicale, durerea si redoarea s-au ameliorat semniIicativ majoritatea
pacientilor (70) avnd un scor al durerii cuprins ntre 0 si 10 puncte.
8. Un procent de 48 din pacienti au acuzat o scdere a Iunctionalittii genunchiului
la internare; s-a constatat ameliorarea calittii vietii pacientilor, a durerii si
Iunctionalitii, la externare 46 au reusit s eIectueze actiuni simple sau mai putin
simple.
98
9. S-a remarcat mbunt|irea seminIicativ a capacit|ii pacien|ilor de a desIsura
activit|ile de ngrijire personal si activit|ile casnice.
10. La externare s-a constatat o mbunttire a mersului si a capacittii de ridicare n
ortostatism la 54 dintre pacienti comparativ cu 32 preoperator.
11. Majoritatea pacientilor (46) sustin c au Iost inIormati despre importanta
consultului periodic la medicul ortoped dup externare.
12. 84 dintre pacien|i sus|in c au primit inIorma|ii concise si clare din partea
asistentelor medicale legate de posibilele complica|ii postoperatorii pentru care se va lua
urgent legtura cu medicul curant.
13. Majoritatea pacien|ilor (74) sustin c au Iost inIorma|i de ctre asistenta medical
despre importanta continurii la domiciliu a recuperrii si respectarea unui regim
igieno-dietetic corect.
14. Pacien|ii sunt optimisti si ncreztori cu privire la mbunt|irea strii de sntate n
urma interven|iei chirurgicale.
15. Artroplastia de genunchi reprezint cea mai bun alternativ chirurgical n
tratamentul gonartrozei avansate, devenind tot mai des o msur de prim intuitie n
tratamentul chirurgical al bolilor articulare degenerative.
16. Rezultatele aplicrii protezei sunt bune pe termen scurt si mediu, recuperarea
mobilittii articulare si diminuarea durerii Iiind predictivi importanti ai recuperrii
Iunctiei articulare.
99
BIBLIOGRAFIE
1. American Academy oI Orthopaedic Surgery,Activities After a Knee
Replecement, 2007, www.orthoinIo.aaos.org.
2. Antonescu D., Buga M., Constantinescu I., Iliescu N., Metode de calcul si
tehnici experimentale de anali: a tensiunilor in biomecanic, Editura Tehnic,
Bucuresti, 1986.
3. Arthritis Center oI Connecticut, Knee Pain., www.arthritiscenter.com.
4. Avramescu E.T., Ba:ele anatomice ale miscrii (suport de curs),2009.
5. Baier I., Roman M., Fleaca R., Popescu M., Stanciu T., Ortopedie si
Traumatologie pentru Colegiile Medicale, Editura Universittii ,Lucian Blaga
din Sibiu, Sibiu, 2005.
6. Bartlett D., What vou need to know about total knee arthroplastv, OR
Nurse,Volumul 6 Nr 1, 2013.
7. Beldean L.,Gal Gh,Seuchea M., Procesul de Nursing. Aspecte Teoretice si
Practice, Ed.Universittii Lucian Blaga, Sibiu, 2000.
8. Betisor V.,Croitoru Gh.,Darciuc M.,Principiile artroplastiei totale de genunchi,
Editura Orhei, 2005.
9. Bocec G.,Diagnostice Nursing,Definijii i clasificri, Editura Ex Ponto,
Bucuresti, 2008.
10. Bogdan A.I., Gonartro:a, 2012, www.ortopedieclinica.ro.
11. Bogdan A.I., Investigatii paraclinice in gonartro:, 2012,
www.ortopedieclinica.ro.
12. Bogdan A.I., Prote:area genunchiului, 2012, www.ortopedieclinica.ro
13. Bugariu D.,Cercetri si contributii in conceperea si reali:area prote:elor de
genunchi, Editura Politehnic, Timisoara, 2012.
14. Campina Comment, Plus pentru plus - Gonartro:a. www.campinacomment.ro.
100
15. Cassel C. K., Leipzig R. M., Cohen H. J., Larson E. B., Meier D. E., Geriatric
Medicine, an evidence-based approach 4
th
Edition, Springer-Verlag, New York,
2003.
16. Clinica de Ortopedie-Traumatologie Sibiu, Sfaturi utile pentru pacientii cu
artroplastie total de genunchi, 2008, www.ortopediesibiu.ro.
17. Clinicco, Sfaturi pentru pacienti, www.clinicco.ro.
18. Cluet J., Considering Knee Replacement Surgerv, www.orthopedics.about.com.
19. CNO, Artroplastia de genunchi, 2008, www.sorot2008.ro.
20. Dan M.,Boca I.-C.,Beneficiile kinetoterapiei in programul de recuperare
functional dup artroplastia total de genunchi, REVISTA ROMN DE
KINETOTERAPIE, VOL. 19/ NR 31/ 2013.
21. Durolane, Despre artro:, romania.durolane.com.
22. Eustice C.,Knee Osteoarthritis - What You Need to Know,2013
osteoarthritis.about.com.
23. Fauci A.S., Braunwald E., Isselbacher K.J., Wilson J.D., Martin J.B., Longo D.L
Harrisons Principles of Internal Medicine, Editura Teora, Bucuresti, 2002.
24. Fortina M., Carta S., Gambera D., Crainz E., Ferrata P. Recoverv of phvsical
function and patients satisfaction after Total Hip Replacement (THR) surgerv
supported bv a tailored guide-book., PietroManiscalco Department oI
Orthopaedics and Traumatology, University Hospital oI Siena, Siena, 2005.
25. Gherman I., Compendiu de histologie, Editura All, Bucuresti, 1993.
26. Gramad M., Echilibrarea genunchiului prin dispo:itivul de tensionare
ligamentar in artroplastia primar total a genunchiului cu prote: postero-
stabili:at, 2012, www.umIiasi.ro.
27. INA Medical&sport, Afectiuni, le:iuni ale genunchiului,
www.inamedicalsport.ro
28. Iris Pharm, Artro:a, www.irispharm.ro.
29. Kiss I.,Fi:iokinetoterapia i Recuperarea Medical, Editura Medical,
Bucuresti, 2004.
30. MD news, Shout shore hospitals transforms orthopaedic care, 2011,
www.mdnews.com.
101
31. Medical Ortovit, Atroplastia total de genunchi,www.ortovit.eu.
32. Medicine Net.com, Total Hip Replacement, 2005.
33. Mihilescu M.,Daschievici ,Chirurgie.Specialitati chirurgicale. Editura
Medical, Bucuresti, 2002.
34. Musuku M., Zirker W., Srulevich M., Kahn D., DeSimone M. E., Total Knee
Replacement in the Jerv Elderlv, NPC, 2011.
35. Nitulescu A., Prote:a de genunchi (Artroplastia genunchiului), 2008,
www.ortopediaonline.ro.
36. Open Tenis, Instabilitatea genunchiului, 2008, www.opentenis.ro.
37. Ortokinetic, Gonartro:a, 2013, www.ortokinetic.ro.
38. Orto-trauma.ro, Gonartro:a, 2013, www.orto-trauma.ro.
39. Panait G., Recuperare Medical i Sportiv, Editura Medical, Bucuresti, 2007.
40. Panait G.,Elemente de structur si biomecanic a articulatiei genunchiului,
2007, www.pansportmedical.ro.
41. Papilian V., Anatomia omului, aparatul locomotor, Editura All, Bucuresti 2010.
42. Pop L.V., Pop I.M., Recuperarea pacientilor cu artroplastie total de genunchi,
UMF ,Iuliu Hatieganu, Cluj, 2012.
43. Popescu R., Florea M.,Recuperarea in Ortopedie, Editura Medical
Universitar, Craiova, 2008.
44. Predescu V., Ghidul Pacientului 'Artoplastia de Genunchi`, Bucuresti, 2013.
www.chirurgortoped.ro.
45. Rdulescu R.,Revista de Ortopedie - Traumatologie, Articol - Coxartroza,
Editura Universitar, Bucuresti, 2007.
46. Rogozea L. ,Oglind T., Ingrifirea pacienjilor, Editura Romprint, Brasov, 2004.
47. Sagar N., Knee Complex, www.scribd.com
48. Sbenghe T.,Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura
Medical, Bucuresti, 2001.
49. Schoenn D. C., Adult Ortopedic Nursing, Lippincott, 2000.
102
50. Scott`s Dale Joint Center, Recovering from Total Knee Replacement, 2013,
www.scottsdalejointcenter.com.
51. ScriGroup, Anatomia si biomecanica genunchiului, 2012, www.scrigroup.com.
52. ScriGroup, Componente anatomice ale genunchiului, 2012,www.scrigroup.com.
53. Sternberg A., Post operative care for total knee replacement surgerv
www.ehow.com.
54. Tache G.,Teoria i Metodologia Medicinii Fi:ice i de Recuperare Medical,
Editura Medical, Bucuresti, 2005.
55. ThaiMed, Total knee replacement, 2013, www.thaimakeover.com.
56. Titirca L., Dorobantu E., Udma F., ZamIir M., Rachelu L., Prvu L., Ghidu V.,
Tone M., Dinu A., Ghid de nursing, Editura Viata Medical Romneasc, 1997.
57. Tomoaia Gh., Caiet de lucrri, UMF ,Iuliu Hatieganu, Cluj, 2009.
58. Turner M. L., Joint adventures. The path to total knee replacement Vol. 6 No. 3,
RN, 2011.
59. Universitatea din Craiova, Facultatea de Educatie Fizic si Sport, Suport de curs
Biomecanic - www.cis01.central.ucv.ro.
60. University oI Iowa Hospitals and Clinics, Total Hip Replacement A guide for
patient, 2005.
61. Voelker R., New Guidelines Address Infection in Rising Numbers of Joint
Replacement Surgeries, 2012, www.newsatjama.jama.com.
62. Voinea A., Zaharia C.,Elemente de chirurgie ortopedic, Editura Militar,
Bucuresti, 2005.
63. www.educadores.diaadia.pr.gov.br.
64. www.radubuculea.com.

Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Pacientilor Cu Artroplastie Totala de Genunchi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Pacientilor Cu Artroplastie Totala de Genunchi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ,LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

S-ar putea să vă placă și