Sunteți pe pagina 1din 93

83

CURS
- TEHNICIAN MASEUR

I. ANATOMIE I FIZIOLOGIE
ORGANISMUL UMAN CA UNITATE MORFOLOGIC I FUNCIONAL
Organismul uman, ca orice fin vie, exist graie corelrii fne i
perpetue a tuturor structurilor i proceselor sale, cu scopul realizrii funciilor
acestora. El constituie un sistem ierarhizat, ce ispune e sisteme e
83
autoreglare integrate. !ei ma"oritatea funciilor sunt #neplinite e structuri
specializate, acestea nu acioneaz izolat, ci #n str$ns epenen e celelalte.
Poziia anatomi! no"ma#!
%rin poziie antomic normal se #nelege poziia care se ia #n
consierare atunci c$n se escriu iferitele elemente anatomice i raporturile
intre ele. Este aleas prin convenie internaional i are o eose&it
importan, fin inispensa&il pentru stuiul anatomiei.
'a om, este( ortostatism (subiectul st n picioare) )e fapt, e
clinostatism )culcat pe spate*
O"$aniza"%a $%n%"a#! a o"$ani&m'#'i 'man
+a orice organism, i cel uman este alctuit in unitile funamentale
ale lumii vii - celulele. ,cestea alctuiesc esuturi, iar prin asocierea lor, iferite
tipuri e esuturi alctuiesc organele. Organele pot f asociate #n sisteme sau
aparate pentru #neplinirea unei funcii.
+orpul uman este alctuit in urmtoarele pri ma"ore(
Ca( - conine cea mai mare parte a sistemului nervos central i cei mai
importani analizatori
G)t - realizeaz legtura intre cap i trunchi
T"'n*i - conine cavitatea toracic i pe cea a&ominal, cu viscerele
in acestea
Membre - inferioare -legate e trunchi prin centura pelvin. i superioare
-legate e trunchi prin centura scapular..
,ceasta este o #mprire grosier, strict morfologic. !in punct e veere
at$t anatomic c$t i funcional, organismul uman a fost organizat #n sisteme i
aparate.
/n raport e categoria e funcii pe care o eservesc, la om i la toate
mamiferele exist urmtoarele(
P%nt"' +'nii#% ,% n't"ii%-
,paratul respirator
,paratul igestiv
,paratul circulator
,paratul excretor
P%nt"' +'nii#% ,% "%#ai%-
0istemul nervos
0istemul enocrin
,paratul locomotor -osteo-muscular.
%entru funcia e reproucere(
,paratul reprouctor masculin sau feminin
St"'t'"a o"$ani&m'#'i
,natomia omului este stuiat #n general prin o&servarea multiplelor 1i
variatelor organe ale corpului. 2ulte intre acestea pot f grupate laolalt #n
iferite sisteme, pe &aza moului #n care unele organe 1i structurile asociate lor
ac3ioneaz #mpreun pentru a #neplini func3iile specifce ale organismului. 4n
fnal, toate sistemele - 1i celulele minuscule care sunt componentele e &az ale
tuturor organelor 1i 3esuturilor - sunt implicate #n men3inerea snt3ii 1i a unei
stri e echili&ru intern ale organismului #n prezen3a unor factori constant
varia&ili.
O"$an%#%
%rin structur se #n3elege moul #n care anumite elemente sunt puse
laolalt pentru a forma organe. #n cazul corpului uman se poate vor&i espre
aceast structur enorm e complicat av$n #n veere elementele ei e &az 1i
83
consier$n moul #n care se potrivesc #mpreun. ,cesta este, #n esen3,
o&iectul e stuiu - escrierea formei 1i a planului e organizare a corpului.
Si&t%m'# n%".o&
0istemul nervos este esenial pentru percepia senzorial, percepia
urerii i a plcerii, controlul micrilor i reglarea funciilor corpului, ca e
exemplu respiraia.
5iin cea mai complex structur a organismului, este e asemenea
vital pentru ezvoltarea lim&a"ului, g$nirii i memoriei. /n centrul su se
gsesc creierul i muva spinrii, care, #n fnal, controleaz tot esutul nervos
in celelalte pari ale corpului.
Sistemul nervos periferic
+omponentele principale ale sistemului nervos sunt nervii, care leag
sistemul nervos central e alte pri ale corpului, i ganglionii, grupe e celule
nervoase situate #n iverse puncte ale sistemului nervos.
6n nerv este un fascicul alctuit in f&re motorii i senzitive, #mpreun
cu -esutul con"unctiv i vasele sanguine. 7ervii principali, #n numr e 83 e
perechi, ii au originea #n sistemul nervos central( 9: perechi se esprin in
poriunea inferioar a creierului -nervii cranieni. i 39 perechi in muva
spinrii -nervii spinali..
7ervii cranieni inerveaz, #n principal, organele e sim i muchii
capului, ei un nerv cranian foarte important, vagul, inerveaz organele
igestive, inima i cile respiratorii in plm#ni. 6nii nervi cranieni, cum ar f
nervul optic, conin oar f&re senzoriale.
7ervii spinali se esprin la intervale regulate in muva spinrii i
conin #ntoteauna at#t f&re motorii, c#t i senzitive. Ei inerveaz toate regiunile
corpului situate mai "os e g#t. 5iecare nerv spinal este ataat e muva
spinrii prin intermeiul a ou rcini, una alcatuit in f&re motorii i
cealalt in f&re senzitive. !up unirea rcinilor, cele ou tipuri e f&re se
alatur pentru a forma nervul, ei fecare acioneaz inepenent e cealalt,
ca ou fre ale unui ca&lu electric. -4n timp ce la nervii cranieni, e asemenea
ataai e regiunea inferioar a creierului prin rcini, f&rele senzitive i
motorii formeaz, e regul, nervi separai..
'a mic istan e muva spinrii, fecare nerv spinal se ivie #n
ramuri care, la r#nul lor, se ivi #n numeroase ramuri mai mici, form#n o reea
care inerveaz tot corpul.
,t#t f&rele senzitive, c#t i cele motorii sunt oar pri ale neuronilor
senzitivi i motorii. 5i&rele motorii i senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale
neuronilor respectivi. !e exemplu, o f&r motorie a unui neuron in muva
spinrii se poate #ntine fr #ntrerupere p#n la un muchi al piciorului.
Sistemul somatic, autonom
0istemul nervos periferic are ou mari componente( sistemul nervos
somatic, care se gsete su& control contient, i sistemul nervos autonom, care
este su& control su&contient.
0istemul nervos somatic are un rol u&lu. 4n primul r#n, colecteaz
informaii in meiul extern e la organele e sim, cum ar f ochii, care conin
celule receptoare specializate. 0emnalele e la aceti receptori sunt
transportate apoi ctre sistemul nervos central, prin f&rele senzitive. 4n al oilea
r#n, transmite mesa"e prin f&rele motorii e la sistemul nervos central la
muchii scheletici, iniiin astfel micarea.
0istemul nervos autonom are, #n principal, rolul e a menine funciile
automate, fr un efort mental eli&erat in partea noastr, ale unor organe
cum ar f inima, plm#nii, stomacul, intestinul, vezica urinar, organele sexuale i
83
vasele sanguine. El este alctuit #n #ntregime in nervi motori aran"ai #n releu
pornin e la muva spinrii ctre iferii muchi.
0istemul nervos autonom este compus in ou pri, enumite simpatic
i parasimpatic. 5iecare folosete un meiator chimic iferit acolo une f&ra
nervoas a"unge la organul int fecare are o autonomie iferita i are efecte
iferite asupra organelor pe care le eservete. !e exemplu, nervul
parasimpatic ce inerveaz cile aeriene, &ronhiile pulmonare etermin
constricia acestora, micor#nu-le cali&rul. 7ervii simpatici in aceeai zon
prouc mrirea cali&rului, aic ilat &ronhia.
4ntregul sistem autonom este controlat e o zon in creier numit
hipotalamus. ,cesta primete informaii espre orice variaie e exemplu,
componentele chimice ale corpului i a"usteaz sistemul autonom pentru a
resta&ili echili&rul. !ac, e exemplu, nivelul oxigenului scae #n urma efortului,
hipotalamusul coman sistemului autonom creterea frecvenei cariace
pentru a funiza mai mult s#nge oxigenat.
Sistemul nervos central
0istemul nervos periferic acioneaz oar ca un releu pentru
transmiterea mesa"elor #ntre sistemul nervos central i muchii capului, glane
i organe e sim. %ractic, nu "oac nici un rol #n analiza informaiilor senzitive
sau #n iniierea impulsurilor motorii. ,m&ele activiti i multe altele apar #n
sistemul nervos central.
+reierul i muva spinrii formeaz unitatea central care prelucreaz
impulsurile. Ele primesc mesa"e prin f&rele senzitive e la organele e sim i
receptori, le selecteaz i analizeaz i, up aceea, transmit impulsurile e-a
lungul f&relor motorii, prouc$n un rspuns aecvat al muchilor i glanelor.
5uncia e analiz sau e procesare poate f relativ simpl pentru unele
activiti ce se esfoar #n muva spinrii, ar analiza la nivelul creierului
este e o&icei e o #nalt complexitate, implic$n participarea a mii e neuroni
iferii. !ei muli neuroni senzitivi se termin i muli neuroni motori au
originea #n creier, ma"oritatea neuroniior cere&rali sunt interneuroni care au
funcia e a fltra, analiza i stoca informaiile.
4ntregul sistem nervos central necesit un aport su&stanial e s$nge,
care furnizeaz oxigenul i su&stanele nutritive. El este e asemenea prote"at
e ou tipuri e #nveliuri. %rimul este osos( craniul, care apostete creierul,
i coloana verte&ral, care aapostete muva spinrii. +el e-al oilea este
constituit in trei mem&rane f&roase enumite meninge. ,cestea acoper #n
#ntregime creierul i muva spinrii.
'ichiul cefalorahiian este un ;ui limpee, apos, care circul #n
meninge, #n muva spinrii i #n ventriculii cere&rali -cavitali.. 'ichiul are un
efect e amortizare, a"ut$n astfel la prote"area esutului nervos vital fa e
agresiuni.
5luiul este prous continuu in s$nge e ctre celulele specializate ale
plexurilor coroie in ventriculii cere&rali. 0pre eose&ire e ventriculii inimii,
care au nume specifc, ventriculii cere&rali sunt numerotai. 7umerotarea #ncepe
e la emisferele cere&rale #n "os, ctre muva spinrii, iar primii ventriculi
-enumii ventriculi laterali. sunt i cei mai mari.
'ichiul circul e la ventriculii laterali, printr-un orifciu #ngust, #n
ventriculul al treilea i apoi, printr-un canal i mai #ngust, apeuctul cere&ral, #n
cel e-al patrulea, care este puin mai larg. !e aici iese prin orifcii ale planeului
ventriculului #n nite spaii -cisterne. pline cu lichi care #ncon"oar trunchiul
cere&ral la &aza creierului. !up aceea, lichiul circul ctre partea superioar a
creierului -emisferele cere&rale. i este rea&sor&it e ctre proeminene
speciale, enumite viloziti arahnoiiene, e pe arahnoia, una intre cele trei
meninge.
83
M!,'.a &(in!"ii
2uva spinrii este o coloan e esut nervos aproximativ cilinric, #n
lungime e circa 8< cm, care este situat #n interiorul canalului verte&ral e la
creier p$n la verte&rele inferioare. Este compus in aglomerri e neuroni i
fascicule e f&re nervoase.
2ateria cenuie - enumire a aglomerarilor neuronale - are form e = pe
seciune transversal, cu un corn posterior i unul anterior #n fecare "umtate.
+el anterior este compus in neuroni motori, #n timp ce cornul posterior conine
corpii celulari ai neuronilor e asociaie i senzitivi. 2ateria cenuie este
#ncon"urat e materia al&. ,ceasta este #mpratiat #n trei coroane i conine
fasciculele ascenente i escenente care conecteaz creierul la muva
spinrii #n am&ele irecii. 5asciculele escenente propag impulsurile motorii
e la creier la sistemul nervos periferic> fasciculele ascenente uc impulsurile
senzitive ctre creier.
Funciile mduvei spinrii
2uva spinrii are ou funcii principale. /n primul r$n, ea
funcioneaz ca un sistem e conucere #n am&ele sensuri #ntre creier i
sistemul nervos periferic. ,ceast funcie este #neplinit prin intermeiul
neuronilor senzitivi i motori> f&rele acestora in urm formeaz fascicule lungi,
ce pleac in iferite pari ale creierului. Ele co&oar pe istane variate prin
muva spinrii i la captul lor la mare istan e creier, vin #n contact cu
enritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motori aparin$n
sistemului nervos periferic. 2esa"ele pot f transmise prin intermeiul sinapselor,
#ntre neuronii periferici i cei spinali.
, oua funcie a muvei spinrii este e a controla activitile re;exe
simple. ,ceasta se o&ine prin neuroni, ale caror prelungiri se extin pe istane
mici #n sus i #n "os prin muva spinrii i prin interneuroni care transmit
mesa"ele irect #ntre neuronii senzitivi i cei motori. !ac punei m$na pe o so&
fer&inte, receptorii pentru urere in piele transmit mesa"e la muva spinrii.
6nele intre acestea sunt transmise imeiat prin interneuroni la neuronii motori
ce controleaz micrile muchilor &raului i ai m$inii i m$na este retras
rapi i automat. 2esa"ele urc prin muva spinrii i sunt conectate prin
interneuroni cu nervii motori care controleaz micrile g$tului.
4n acest fel, capul se intoarce automat ctre sursa ureroas. ,lte mesa"e
sunt transportate p$n la creier i etermin senzaia constient e calur i
urere.
C"%i%"'#
4n principiu, creierul poate f #mprit #n trei regiuni istincte( creierul
posterior, creierul mi"lociu i creierul anterior. 5iecare in aceste regiuni este
ivizat #n zone separate, care controleaz funcii istincte, toate interconectate
cu alte poriuni ale creierului.
+ea mai mare structur a creierului posterior este cere&elul. ,ceast
zon are, #n principal, activiti motorii. Ea trimite impulsuri care prouc
micrile incontiente ale muchilor, astfel postura i echili&rul sunt meninute i
acioneaz #n perfect acor cu ariile motorii ale emisferelor cere&rale pentru
cooronarea micrilor corpului.
?runchiul cere&ral, care leaga creierul cu muva spinrii. cuprine pari
in creierul posterior, tot creierul mi"lociu i o parte in cel anterior. ,ici este
locul e #ncruciare al tuturor cilor aferente i eferente, astfel #ncat partea
st$ng a corpului este controlat e partea reapt a creierului i viceversa.
@ariatele structuri ale trunchiului cere&ral - incluz$nu-le pe cele
enumite &ul& -meulla o&longa. i puntea, care fac parte in creierul posterior,
i formaia reticulat -uneori, enumita sistem reticulat activator., care face
parte in creierul mi"lociu - au funcii vitale. Ele controleaz frecvena cariac,
83
presiunea arteriala, eglutiia, tusea, respiraia i somnul. +ontrolul graului e
contien este una intre cele mai importante funcii ale creierului. 5ormaia
reticulat este cea care fltreaz a;uxul e informaii ecie care este estul e
important pentru a f transmis la creier. +ile nervoase in intregul organism
trimit ramuri catre formaia reticulat i o alimenteaz cu un ;ux constant e
semnale cu origine #n celulele nervoase. /n consecin, acest fapt etermin
formaia reticulat s emit semnale ctre toate zonele creierului la centrii
aecvai, une semnalele sunt preluate, colaionate i prelucrate. !ac aceast
capacitate e conucere scae sau este impieicat s apar, partea in creier
enumit cortex cere&ral evine inactiv i persoana evine incontient.
Emi&+%"%#% %"%/"a#% 0i *i(ota#am'&'#
%artea cea mai mare in creier este reprezentat e emisferele cere&rale
-cere&rum. localizate #n creierul anterior. ,cestea sunt mai ezvoltate la om
ec$t la orice alt animal i sunt eseniale pentru g$nire, memorie contien i
procesele mentale superioare. ,cesta este locul une toate celelalte pari ale
creierului transmit mesa"ele pentru a f luat o ecizie.
+reierul mare este #mprit pe linia meian #n ou "umtai, cunoscute
su& numele e emisfere cere&rale. Ele sunt unite la &az printr-un fascicul gros
e f&re nervoase, enumite corp calos. !ei fecare reprezint imaginea #n
oglin a celeilalte, ele au funcii complet iferite i conlucreaz prin intermeiul
corpului calos.
/n interiorul emisferelor cere&rale exist o aglomerare e su&stan
cenuie -celule nervoase. enumit ganglioni &azali. ,ceste celule formeaz un
sistem complex e control, care cooroneaz activitatea muscular, ceea ce
permite corpului s #neplineasc iferite tipuri e micri li&er i incontient.
,cest tip e activitate muscular este implicat #n &alansarea &raelor #n timpul
mersului, #n expresia feei i #n poziionarea mem&relor #nainte e riicarea #n
picioare sau e mers.
=ipotalamusul se a; la &aza creierului, su& cele ou emisfere
cere&rale. El este situat imeiat su& o alt structur important in creierul
anterior, talamusul, care funcioneaz ca un releu telefonic #ntre muva spinrii
i emisferele cere&rale.
=ipotalamusul este, #n fapt, o colecie e centri nervosi specializai, care
sunt conectai cu alte zone importante in creier i cu glana hipofz. Este
regiunea creierului implicat #n controlul unor funcii vitale, cum ar f m$ncatul,
ormitul i termoreglarea. Este str$ns legat e sistemul hormonal enocrin.
=ipotalamusul are cai nervoase care #l conecteaz cu sistemul lim&ic,
care este str$ns legat e centrul olfactiv in creier. ,ceast poriune a creierului
are, e asemenea, conexiuni cu arii ce controleaz alte simuri, comportamentul
i organizarea memoriei.
Co"t%1'# %"%/"a#
+ortexul cere&ral este un strat gros e aproximativ 3 mm e materie
cenuie cu aspect cutat reprezent$n suprafaa exterioar a creierului. ,ceast
parte a creierului a evenit at$t e ezvoltat la oameni #nc$t a necesitat plieri
repetate pentru a avea loc #n craniu. !epliat, ar acoperi o suprafa e 3< e
ori mai mare.
/ntre pliuri exista cateva anuri a$nci, care impart fecare in cele ou
emisfere ale cortexului #n patru zone numite lo&i. 5iecare in aceti lo&i
#neplinete una sau mai multe funcii specifce. 'o&ul temporal servete pentru
auz i miros, lo&ul parietal pentru pipait i gust, lo&ul occipital pentru vz, iar cel
frontal pentru micare, vor&ire i g$nirea superioar.
/n fecare in aceti lo&i exist poriuni specifce ce recepioneaz
mesa"ele senzoriale intr-o singur zon a corpului. !e exemplu, simul tactil
este localizat pe o arie mic #n lo&ul parietal, care nu recepioneaza ec$t
83
senzaiile e la genunchi i o arie #ntins pentru police. ,ceasta explica e ce
policele este mai sensi&il ec$t genunchiul. ,celai principiu se aplic i altor
arii senzoriale in cortex, ca i ariilor motorii.
!e aceea, cortexul cere&ral este locul une informaiile primite e la cele
cinci simuri - vz, auz, pipit, gust i miros - sunt analizate i prelucrate astfel
#nc$t alte pari ale sistemului nervos pot reaciona la informaie ac este
necesar. /n plus, ariile premotorii i motorii ale cortexului cere&ral conlucreaz
cu alte arii ale sistemului nervos central i periferic pentru a prouce micarea
cooronat care este vital pentru orice activitate contient.
O*i'#
,tunci c$n oamenii vor s explice mecanismul veerii, ei compar, e
o&icei, ochiul cu un aparat e fotografat perfect proiectat. +el mai &un mo e
a explica lumina este acela e a o consiera ca un instrument e transmitere.
!e la orice surs, ea se rsp$nete #n toate ireciile, cre$n posi&ilitatea ca
o&iectele s poat f vzute.
+ellalt lucru important e #neles espre lumin este c, ei e o&icei
se transmite linear, poate f istorsionat la trecerea prin anumite structuri, cum
ar f lentila e form special a aparatului e fotografat sau lentila alctuit in
esut a ochiului uman.
2ai mult, graul e refracie poate f controlat precis e ctre forma
lentilei. 4n fapt, lumina poate f refractat sau concentrat pentru a forma
imagini mici, ar perfecte ale unor o&iecte mult mai mari.
Corneea
+$n o raz luminoas a"unge la ochi, prima structur pe care o
#nt$lnete este o fereastr rotun numit cornee, care este prima in cele ou
lentile ale ochiului. +orneea reprezint o lentil puternic cu focar fx. %uterea
optic a corneei este aproximativ ou treimi in puterea total e refracie a
ochiului. +orneea are oar o "umtate e milimetru grosime la centru i un
milimetru la "onciunea cu sclerotica -al&ul ochiului..
!up ce trece prin comee, raza luminoas intr #n camera anterioar a
ochiului. ,ceasta este plin cu un lichi apos, umoarea apoas, care este
constant renat i #nlocuit.
Uvea
6vea reprezint tunica meie a ochiului, alctuit in trei structuri
istincte( coroia, corpul ciliar i irisul.
+oroia este o foi mem&ranoas su&ire #ntre sclerotica ce o prote"eaz
la exterior i retin. ,ceast mem&ran are o vascularizaie &ogat, ce
alimenteaz retina i formeaz o reea intricat pe cea mai mare parte a
ochiului. 4n aceast reea exist i esut e susinere care conine cantiti
variate e pigmeni> acesta #mpieic lumina s treac e polul posterior al
ochiului i s formeze imagini neclare.
+orpul ciliar este o poriune cutat a uveei, situat #n partea anterioar a
ochiului. Aolul ei este e a moifca forma cristalinului prin intermeiul
contraciei muchilor ciliari, permi$nu-ne focalizarea veerii pe o&iectele
situate la istan mic i, e asemenea, e a prouce umoarea apoas, lichiul
care circul #n camera anterioar, #ntre cristalin i suprafaa intern a corneei.
,taat e corpul ciliar se a; a treia regiune specializat, irisul, care formeaz
peretele posterior al camerei anterioare, ,ceasta este structura al crui pigment
a culoarea ochilor. 5uncioneaz ca iafragma unui aparat e fotografat, f&rele
ei musculare ilat$n sau contract$n pupila i control$n astfel cantitatea e
lumin care a"unge la retin. !ac intensitatea luminii este puternic, pupila #i
micoreaz imensiunile, fr ca noi s facem nici un efort contient. 'aB
83
lumin sla&, #i mrete iametrul. 4n spatele irisului se gsete cristalinul
elastic i transparent, av$n o putere e refracie mai mic ec$t a corneei.
Umoarea vitroas i retina
4n spatele cristalinului este camera intern, principal, a ochiului. ,ceasta
este plin cu o su&stan enumit umoarea vitroas, ce are un aspect gelatinos
i consistena, forma i elasticitatea ochiului. %rin centrul ei trece canalul
hialoi, rmiele unui canal arterial in cursul ezvoltrii fetale. %e suprafaa
intern, cur&at, a glo&ului ocular se gsete un strat fotosensi&il, enumit
retin. ,cesta este, e fapt, constituit in ou tipuri e celule fotosensi&ile,
numite &astonae i conuri, atorit formei pe care o au. Castonaele sunt
sensi&ile la lumina e intensitate sla& i nu percep culoarea, care este #n
schim& perceput e conuri. ,cestea sunt responsa&ile e claritatea imaginii i
sunt cele mai numeroase la polul posterior al ochiului, #n aria enumit foveea
sau macula.
4n aceast zon, cristalinul #i focalizeaz cea mai clar imagine i
veerea noastr este cea mai &un. 4n "urul foveei sau maculei, retina
#nregistreaz imagini clare, ar ctre marginile sale apare veerea periferic.
#mpreun, veerea central i periferic, ne ofer o imagine complet a lumii
exterioare.
Nervul optic
5iecare celul fotosensi&il in retin se conecteaz prin intermeiul
f&relor nervoase cu creierul, une are lop sinteza informaiilor espre aspect,
culori i forme. ?oate aceste f&re nervoase se unesc la polul posterior al ochiului
pentru a forma nervul optic. ,cesta pleac e la glo&ul ocular pnntr-un canal
osos al craniului i ptrune #n cavitatea cranian imeiat su& creier, #n regiunea
glanei hipofze> aici se unete cu nervul optic centralateral.
7ervii e pe fecare parte se #ncrucieaz astfel #nc$t o parte in
informaiile e la ochiul st$ng trec #n partea reapt a creierului i viceversa.
7ervii in poriunile temporale -l$ng t$mple. ale fecrei retine nu se
#ncrucieaz i astfel ptrun #n emisfera cere&ral e aceeai parte. 4n timp ce
f&rele in poriunile nazale se #ncrucieaz i merg #n partea opus.
7ervul optic nu este altceva ec$t un fascicul e f&re nervoase ce
transport impulsuri nervoase etaliate prin f&re fne, fecare in acestea fin
izolate e cealalt prin teaca e mielin. 4n centrul nervului exist o arter ce #l
#nsoete pe toat lungimea. ,ceasta se numete artera central a retinei. Ea se
ramifc la polul posterior al ochiului i vasele care iau natere se rsp$nesc pe
suprafaa retinei. Exist o ven coresponent care traverseaz nervul optic
alturi e artera central i care reneaz retina.
5i&rele nervoase care pleac e la retin sunt senzoriale> spre eose&ire
e f&rele nervoase motorii, care au oar o singur conexiune pe traiectul lor e
la creier, nervii optici au mai multe sinapse. %rima intre acestea se gsete
imeiat up punctul #n care informaiile senzoriale sunt transmise e partea
opus. ,cest punct e #ncruciare se numete chiasma optic i este foarte
apropiat e hipofz. 4meiat up #ncruciare, este prima sinaps sau staie e
releu, enumit corpii geniculai laterali. ,ici, informaia in st$nga i reapta
este in nou schim&at pe linia meian. 5uncia acestei conexiuni are legtur
cu re;exele pupilare.
!e la corpii geniculai laterali, nervii se esfac #n evantai, e fecare parte
form$n raiaiile optice. ,cestea #i moifc uor traiectul i se aun su&
forma unui fascicul care traverseaz capsula intern, une sunt concentrate
toate cile motorii i senzoriale ale organismului. !e aici, nervii au un traiect
ctre partea posterioar a creierului, la cortexul vizual.
U"%*i#%
83
6rechea nu asigur numai simul nostru auitiv, ci i pe cel al echili&rului.
Este un organ complex, #mprit #n trei regiuni( urechea extern, care preia
sunetele precum un raar> urechea meie, al crei angrena" osos seamn cu
un aparat ce amplifc sunetele care #i sunt transmise> i urechea intern, care
convertete vi&raiile sonore #n impulsuri nervoase i etermin poziia capului.
2esa"ele care rezult sunt transmise la creier e-a lungul a oi nervi
apropiai, cu traiect comun( nervul vesti&ular pentru echili&ru i nervul cohlear
pentru sunete. 6rechea extern i cea meie sunt implicate #n special #n auz,
ar structurile urechii interne ce interpreteaz poziia capului i sunetul sunt
separate, ei ele se gsesc #mpreun #n acelai organ.
Auzul
+eea ce auzim sunt une sonore prouse prin Dvi&raiile moleculelor e
aer. ,mplituinea i energia acestor une etermin intensitatea, care este
msurat #n eci&eli -C.. 7umrul vi&raiilor sau al ciclurilor pe secun
etermin frecvena> cu c$t numrul vi&raiilor este mai mare, cu at$t
tonalitatea este mai ascuit. 5recvena sunetului este exprimat #n cicli pe
secun sau #n heri -=z..
'a persoanele tinere, gama e frecvene ce pot f auzite este aproximativ
#ntre :< p$n la :<.<<< =z pe secun, ei sensi&ilitatea maxim la sunete
este cuprins, #n meie, #ntre E<< la 8.<<< =z. %e msur ce #m&tr$nim sau
ac suntem expui la sunete cu intensitate excesiv pentru o perioa e timp,
sensi&ilitatea pentru frecvenele #nalte scae. %entru a msura graul piererii
auzului, nivelul normal al auzului este efnit printr-un stanar internaional.
,cuitatea reprezint iferena #n eci&eli #ntre cel mai sla& sunet perceput i
sunetul stanar generat e un aparat special enumit auiometru.
6rechea funcioneaz ca un captator -urechea extern., amplifcator
-urechea meie. i transmitor -urechea intern..
%avilionul poriunea elastic, este cel care coopteaz sunetele. #n centrul
acestuia exist un canal osos ce conuce la timpan. %ereii canalului secret o
su&stan ceroas pentru a preveni uscarea i escuamarea pielii. ,mplifcatorul
este reprezentat e un angrena" format in trei osioare. ,cestea sunt
ciocnelul, care vine #n contact cu timpanul> scria, care este ataat e
urechea intern> i nicovala, un os mic, care face conexiunea #ntre cele ou.
,cest sistem amplifc e :< e ori micrile timpanului.
!e la urechea meie pleac un canal #ngust, enumit tu&a Eustachio,
care se eschie #n spatele amigalelor, ceea ce contri&uie la egalizarea
presiunii aerului e am&ele fee ale timpanului.
R%%(to"ii o#+ati.i 2 i $'&tati. i
0imul mirosului este pro&a&il cel mai tre&uie s eli&ereze particule in
compusul vechi i mai puin #neles in cele cinci simuri. #n timpul evoluiei, el
i-a meninut conexiunile cu acele pri ale creierului care au evenit seiul
rspunsurilor emoionale, leg$n intim mirosurile lucrurilor e emoiile noastre.
0imul mirosului "oac, e asemenea, un rol important #n atracia sexual,
ei acesta s-a reus consiera&il #n cursul ezvoltrii umane. +ele mai
importante roluri sunt cele e avertizare i culegere e informaii( mirosul ne
semnaleaz un pericol i ne furnizeaz informaii importante espre meiul
#ncon"urtor.
'egtura str$ns intre simul gustului i simul mirosului este un lucru
e care nu suntem #ntoteauna contieni. !oar atunci c$n suntem rcii
realizm faptul c nu numai c nu putem mirosi, ar c i gustul m$ncrii se
estompeaz.
Mirosul
+a i la multe alte organe in corp, aparatul olfactiv este uplicat, fecare
cavitate acion$n inepenent. Aeceptorii senzoriali pentru miros se a; pe
83
peretele superior al cavitii nazale, imeiat su& lo&ii frontali ai creierului.
,ceasta se numete suprafaa olfactiv i este alctuit in milioane e celule
mici, celule olfactive. 5iecare celul olfactiv are aproximativ o uzin e cili
care proemin #ntr-un strat e rnucus. 2ucusul menine umiitatea cililor i
acioneaz ca o capcan pentru su&stanele oorante, #n timp ce cilii mresc
efectiv suprafaa fecrei celule ofactive, cresc$n astfel sensi&ilitatea la
mirosuri. 7u este clar #neles felul #n care cantiti mici e su&stane chimice
care ne prouc mirosuri stimuleaz celulele olfactive, ar se cree c aceste
su&stane sunt izolvate #n mucus, vin #n contact cu cilii i stimuleaz celulele
care emit impulsuri nervoase.
5i&rele nervoase olfactive propag aceste impulsuri, trec$n prin oasele
craniului ctre cei oi lo&i olfactivi ai creierului - une informaia este stocat,
procesat i apoi transmis pnntr-un circuit complicat e f&re nervoase la
cortexul cere&ral. ,ici, mesa"ul este ientifcat i evenim contieni e miros.
2ecanismul molecular exact al simului mirosului este #n mare msur
necunoscut. 2oul exact #n care celulele receptoare pot etecta mii e mirosuri
iferite i iferenele minime intre ele rm$ne un mister.
Gustul
0imul gustului este cel mai ruimentar in cele cinci simuri. Este limitat
at$t ca aspect, c$t i ca sensi&ilitate i ne furnizeaz mai puine informaii
espre lumea #ncon"urtoare ec$t oricare alt sim. 4n fapt, rolul exclusiv al
acestui sim este e a selecta i aprecia hrana i &utura, a"utat #n mo
consiera&il e mult mai sensi&ilul sim al mirosului. ,cesta nuaneaz cele
patru gusturi e &az pe care mugurii gustativi le pot recunoate. 4n consecin,
piererea gustului - in orice motiv - reprezint o pro&lem mai mic ec$t
piererea simului mirosului.
Mugurii gustativi
+a i mirosul, mecanismul gustului este eclanat e coninutul chimic al
su&stanelor in m$ncare i &utur, %articulele chimice sunt luate #n gur i
convertite #n impulsuri nervoase care sunt transmise pe cale nervoas la creier,
une sunt interpretate.
2ugurii gustativi se gsesc #n centrul acestui sistem. %resrate pe
suprafaa lim&ii se gsesc mici proeminene enumite papile. 4n interiorul
acestora se a; mugurii gustativi, 6n ault are aproximativ F<<< e muguri
gustativi, mai ales pe faa superioar a lim&ii, ar exist un numr reus pe
palat i pe faringe.
5iecare mugure gustativ este alctuit in grupuri e celule receptoare i
fecare intre acestea au proeminene fne -microvili - care a"ung la suprafaa
lim&ii prin porii fni ai papilelor. 'a captul opus, celula receptoare este #n
contact cu o reea e f&re nervoase. ,lctuirea acestei reele este complex i
exist un gra mare e interconectare #ntre acestea. !ou fascicule nervoase
iferite, care fac parte in nervul facial i glosofaringian, transmit mesa"ele la
creier. 2ugurii gustativi sunt sensi&ili oar la patru gusturi e &az( ulce, acru,
srat i amar> seiile receptorilor pentru aceste gusturi sunt localizate #n iferite
pri ale lim&ii. 2ugurii care rspun la ulce se gsesc pe v$rful lim&ii, #n timp
ce cei specializai pentru srat sunt localizai progresiv ctre zona posterioar.
2oul #n care mugurii gustativi rspun la stimulii chimici in hran i
iniiaz impulsurile nervoase ctre creier nu este complet #neles, ar pentru a le
putea etecta gustul, su&stanele chimice tre&uie s fe su& form lichi. =rana
uscat nu o senzaie gustativ imeiat, ci #i o&$nete gustul oar up
ce este izolvat #n saliv.
4n prezent, se cree c su&stanele chimice in hran moifc sarcina
electric e pe suprafaa celulelor receptoare, care, #n consecin, etermin
formarea unui impuls nervos.
83
Analiza gustului
+ei oi nervi care transport impulsurile gustative e la lim& -nervul
facial i nervul glosofaringian. trec #nt$i #n celulele specializate in trunchiul
cere&ral. ,ceast zon a trunchiului cere&ral funcioneaz e asemenea ca o
prim staie pentru alte impulsuri venite e la gur. !up o prelucrare iniial #n
centrii trunchiului cere&ral, impulsurile gustative se transmit #ntr-un al oilea set
e f&re e partea cealalt a trunchiului cere&ral i urc la talamus. ,ici exist
un alt releu, une are loc o analiz suplimentar a mesa"elor gustative #nainte ca
acestea s fe transmise la poriunea cortexului cere&ral ce particip la
percepia contient a gustului.
+ortexul analizeaz i alte senzaii - cum ar f consistena i temperatura
alimentelor - care sosesc e la lim&. ,ceste senzaii sunt pro&a&il asociate cu
senzaiile gustative e &az, prouc$n senzaiile su&tile cu care suntem
o&inuii atunci c$n m$ncm.
,ceast analiz, care are loc #n partea inferioar a lo&ului parietal, este
in;uenat #n continuare e senzaiile olfactive analizate #n lo&ul temporal. 2are
parte ir rafnamentul senzaiei gustative se atoreaz senzaiei olfactive.
4n comparaie cu alte senzaii -#n special olfactive., simul gustului nu
este foarte sensi&il. 0-a estimat c o persoan are nevoie e o cantitate e
:E.<<< e ori mai mare e su&stan #n gur pentru a o gusta ec$t este nevoie
pentru etectarea mirosului e ctre receptorii olfactivi, ?otui, com&inarea celor
patru tipuri e muguri gustativi sensi&ili la gusturile e &az - srat, acru. ulce,
amar - face posi&il o gam larg e senzaii care pot f etectate atunci c$n
creierul analizeaz proucerea relativ a aromelor principale. 6nul in gusturile
mai puternice, cum ar f gustul Diute al m$ncriiD, apare prin stimularea
terminaiilor senzitive ureroase in lim&.
R%%(to"ii tati#i
Asucite #n "urul frelor e pr e la nivelul pielii se gsesc terminaiile
nervoase li&ere care rspun la orice atingere a acestuia. ,ceti receptori tactili
au structura cea mai simpl, iar ac atingerea frelor e pr continu, ei
#nceteaz s mai trimit stimuli. Aeceptorii care se gsesc #n numr mai mare #n
zonele lipsite e pr, e exemplu pe v$rful egetelor i &uze, au forma unor mici
iscuri. !eoarece f&rele nervoase sunt cuprinse #n aceste iscuri, receptorii
rspun mai lent la presiune i continu s transmit stimuli atunci c$n
presiunea este meninut. ,li receptori cu structur mai complicat sunt
formai in mem&rane ce se #nfoar #n "urul unei terminaii nervoase ca foile
e ceap i rspun la o presiune mai susinut. 4n plus, transmiterea e stimuli
la sistemul nervos este in;uenat e temperatura la care receptorii opereaz.
,ceasta explic e ce simul nostru tactil este iminuat la temperaturi sczute.
Cile nervoase
6nele f&re care conuc informaia tactil intr #n muva spinrii i, rar
oprire, a"ung irect #n trunchiul cere&ral. ,ceste f&re conuc informaii e
presiune i, #n mo particular, un anumit nivel e presiune. !e aceea este
nevoie ca ele s trimit mesa"ele irect ctre centrii nervoi superiori, astfel c
senzaia &ine localizat poate f evaluat fr a f iminuat e o prelucrare la
nivelul muvei spinrii.
,lte f&re nervoase ce transport informaii asupra unor atingeri mai
ifuze ptrun #n su&stana cenuie a muvei spinrii, une #nt$lnesc o reea
e celule care efectueaz o analiz iniial a informaiilor. ,ceasta este aceeai
zon care primete mesa" e e la receptorii ureroi in piele i in alte zone ale
corpului. 2esa"ele tactile i ureroase se transmit i a"ung #mpreun la muva
spinrii, ceea ce face ca acestea s fe resimite #n acelai timp.
,naliza efectuat la nivelul muvei spinrii fltreaz informaiile care
sunt transmise ascenent la creier. 2ateria cenuie a muvei spinrii
83
acioneaz ca un organ interpus, aa c informaia ureroas poate f suprimat
aici atorit transmiterii concomitente a unor impulsuri tactile, limit$n
cantitatea e informaii nesemnifcative care tre&uie transmise. ,ceast
#mprire a cilor tactile #n ou compartimente - unul care merge irect la
trunchiul cere&ral i altul care este analizat e muva spinrii - face posi&il
pstrarea iscriminrii fne a sensi&ilitii tactile. !eaceea putem aprecia cu
acuratee nivelul presiunii i poziia unei atingeri, ar ac presiunea este prea
mare sau prea ascuit, analizatorii ureroi intr #n aciune prin conexiunile in
muva spinrii.
eleele senzoriale
4niferent ac senzaiile tactile e la piele au sosit pe calea irect sau
up interpretarea in muva spinrii, ele se termin #n nucleul e materie
cenuie in talamus, une informaiile venite e la iferitele tipuri e receptori
in piele sunt asam&late i cooronate. ,ceasta permite centrilor superiori in
cortexul cere&ral s formeze un ta&lou al senzaiilor tactile e care noi evenim,
#n acest mo, contieni. !e la talamus, informaia #n stare &rut este transmis
la o arie #ngust, situat #n partea anterioar a lo&ului parietal.
,ceast arie senzitiv primar a cortexului prelucreaz informaia #nainte
e a o transmite la ariile senzoriale secunar i teriar. 4n aceste in urm arii
se contureaz ta&loul seiului, tipului i semnifcaiilor senzaiilor tactile pe care
le percepem i are loc corelarea cu amintirile unor senzaii preceente, ca i cu
stimulii senzoriali care sunt recepionai e ochi i urechi.
O importan foarte mare o are cooronarea la acest nivel a senzaiilor
tactile cu perceperea poziiei #n care se gsesc mem&rele, articulaiile i
egetele> acest lucru este important, pentru c ne face capa&ili s eterminm
imensiunile i forma unui o&iect i ne a"ut s le istingem #ntre ele.
3o"/i"%a
@or&irea este una intre cele mai complexe i mai elicate operaii
efectuate e organism. 4n fnal, vor&irea, lim&a"ul i #nelegerea sunt controlate
i cooronate e ctre creier. +entrii vor&irii, une cuvintele sunt ecoifcate i
e une semnalele i comenzile sunt trimise la sutele e muchi in plm$ni,
laringe i gur - implicai #n proucerea vor&irii - se gsesc #n cortexul cere&ral.
/ntregul sistem respirator i toate structurile musculare e la a&omen la
nas "oac un anumit rol #n emiterea sunetelor, ar, intre acestea, laringele,
lim&a, &uzele i palatul moale sunt cele mai importante.
!aringele
'aringele este organul vor&irii conin$n corzile vocale, care vi&reaz
pentru a prouce vor&irea. 4n consecin, este un instrument extrem e elicat,
ar, e asemenea, are i o funcie mai puin complex - o poart e trecere spre
plm$ni.
+$n m$ncm sau &em, laringele se #nchie ermetic, fc$n ca hrana
sau lichiele s alunece #n esofag, care conuce la stomac. +$n avem nevoie
s inspirm i s expirm este, &ine#neles, eschis.
'aringele este situat aproximativ pe linia meian a g$tului, #n partea
superioar a traheei. Este, #n esen, o poriune specializat a traheei, cu un
#nveli extern cartilaginos. !easupra lui se gsete epiglota, o clap care
acoper comunicarea intre faringele inferior i laringe, enumit glot.
,ciunea epiglotei este controlat automat e ctre creier, ar, uneori,
acesta este inaecvat i atunci lichiele sau particulele e hran ptrun #n
laringe, lu$n eci o Dcale greitD. 4n afara cazului #n care o #nghiitur e
m$ncare este #nea"uns e mare #nc$t s se opreasc #n laringe, ea va f
eliminat prin tuse.
+orzile vocale #neplinesc o funcie asemntoare cu cea a anciei unui
instrument e su;at, cum ar f clarinetul. +$n un muzician su; aerul prin
83
ancie, lemnul sau plasticul e grosime mic vi&reaz, prouc$n sunetul e
&az, care este apoi moifcat e conuctele i orifciile instrumentului. 4n mo
similar, corzile vocale vi&reaz #n timpul vor&irii, iar sunetele prouse sunt
moifcate e faringe, nas i gur. +orzile vocale sunt ou pliuri fne,
asemntoare ca form &uzelor care se #nchi i se eschi up cum trece
aerul prin ele. O extremitate este ataat e o pereche e cartila"e mo&ile,
enumite aritenoie, #n timp ce a oua este ferm ancorat e cartila"ul tiroi,
care formeaz mrul lui ,am. +artila"ele aritenoie #i moifc poziia astfel
#nc$t spaiul intre corzi variaz ca form #ntre un @, eschis #n timpul vor&irii, la
o fant #ngust #n timpul eglutiiei. @i&raia corzilor vocale #n timpul vor&irii
apare atunci c$n spaiul intre ele se #ngusteaz i aerul in plm$ni este
expulzat prin acest spaiu #n laringe. ,ceasta se numete fonaie. ,mplituinea
vocii este eterminat e fora cu care aerul este expulzat, iar tonalitatea - e
lungimea i graul e tensionare ale corzilor vocale. %rofunzimea i tim&rul
natural al vocii sunt eterminate e forma i mrimea faringelui i a laringelui, a
nasului i a gurii> acesta este motivul pentru care &r&aii care, #n general, au
corzile vocale mai lungi i cu micare mai li&er tin s ai& voci mai profune
ec$t femeile, care, #n general, au un laringe mai mic ec$t &r&aii.
+avitatea &ucal este profun implicat #n vor&ire, eoarece a"ut la
moelarea sunetelor emise e cavitatea fonatone a laringelui. %ronunarea unor
consoane cum ar f G sau ?, e exemplu, necesit ca aerul ce vine e la laringe
s fe mult iminuat e lim& i palat, #n timp ce vocalele , i E nu necesit
acest lucru, ci oar o anumit poziie a lim&ii i inilor.
5iecare sunet este eterminat e o micare uor iferit a &uzelor, lim&ii
i inilor. +apacitatea surzilor e a citi pe &uze se atoreaz rolului pe care
cavitatea &ucal #l "oac #n proucerea vor&irii.
"roducerea sunetelor
%entru a transforma sunetele simple emise e corzile vocale #n cuvinte
inteligi&ile, &uzele, lim&a, palatul moale i cavitile care au rezonana vocii #i
au fecare rolul lor. +avitile rezonante inclu toat cavitatea &ucal, nasul,
faringele -care leag cavitatea &ucal cu esofagul. i cutia toracic. +ontrolul
acestor structuri este realizat e ctre sute e muchi, care conlucreaz cu o
vitez increi&il. !eci vor&irea este alctuit in vocale i consoane. +alitile
rezonante ale iferitelor caviti ale gurii i sistemului respirator etermin
iniviualitatea vocii. !e exemplu, aa-numite#e sunete nazale, cum ar f m, n i
ng necesit, pentru o pronunie corect, o rezonan li&er a nasului. #ncercai
s v str$ngei e nas atunci c$n spunei ceva - efectul comic arat cum
spaiul aerian al nasului confer claritate vor&irii noastre. !iferii oameni au
forme iferite ale nasului, toracelui i gurii, e aceea sunetele vocilor sunt
iferite. +raniul, e asemenea, intr #n rezonan c$n vor&im i o parte in
ceea ce spunem se va auzi atorit transmiterii prin oasele craniului, la fel ca i
sunetele captate e urechi. ,ceasta nu furnizeaz numai un Dfee&acHD vital #n
ce privete propria vor&ire, ar explic i e ce vocile noastre sun at$t e
neo&inuit c$n sunt reate pe o &an magnetic - sunetele pe care le auzim
#n acest caz sunt oar cele transmise prin aer.
olul creierului
@or&irea i funciile asociate sunt concentrate #ntr-o singur emisfer. 'a
o persoan care folosete m$na reapt, aceasta este e o&icei emisfera st$ng
i la o persoan ce folosete m$na st$ng este emisfera reapt. ,ceast arie a
creierului se #mparte #n centrul motor al vor&irii care controleaz muchii
cavitii &ucale, faringelui i laringelui i centrul senzitiv care interpreteaz
semnalele care vin pe calea nervilor acustici.
!e asemenea, #n apropiere se a; zonele creierului care controleaz
auzul -prin care #nelegem ce spun cei in "urul nostru., veerea -prin care
83
escifrm cuv$ntul scris. i micrile complexe ale m$inii foIlosite la scris,
c$ntatul la un instrument etc.
+onversaia este un proces foarte complicat i primul eveniment care are
loc c$n auzim o persoan vor&in este acela c centrii auzului, in cortexul
cere&ral, recunosc ansam&lul semnalelor auitive ce sosesc e la urechi. +entrul
senzorial al vor&irii ecoifc cuvintele astfel #nc$t celelalte zone ale creierului
implicate #n proces pot recunoate cuvintele i formula un rspuns. Oat ce o
replic a fost formulat, centrul motor al vor&irii i trunchiul cere&ral evin
operaionali. ?runchiul cere&ral controleaz at$t muchii intere os ta li, s ituai
#ntre coa ste care etermin expansiunea plm$nilor, c$t i muchii a&ominali,
care etermin presiunea aerului inspirat i expirat. %e msur ce aerul este
expulzat in plm$ni, aria motorie coman #n acelai timp micrile corzilor
vocale #n ;uxul e aer expirat, etermin$n vi&raia acestora i prouc$n un
sunet simplu.
Jraul presiunii aplicate asupra plm$nilor #n timpul expiraiei etermin
viteza e trecere a aerului printre corzile vocale i. cu c$t aceasta este mai
mare, sunetul prous are o intensitate mai mare. ,tunci c$n optim, corzile
vocale sunt foarte #neprtate, aa c nu vi&reaz realmente la trecerea aerului,
ci se comport numai ca suprafee e frecare. !ar #n cea mai mare parte,
pronunarea cuvintelor este realizat e micarea &uzelor, lim&ii i palatului
moale - conItrolate e cortexul cere&ral.
Coo",ona"%a
2icrile suple ale unui campion e gimnastic sau atletism ezvluie
c$t e fm controleaz creierul uman sutele e muchi ai trunchiului i
mem&relor. %entru a atinge o secven at$t e complicat e aciuni, creierul
uman a ezvoltat un sistem complex e control i ghia", care face s par
primitive computerele noastre sofsticate.
+opiii se nasc cu multe re;exe. +a un exemplu al acestor re;exe la ault,
g$nii-v c$t e repee v vei retrage m$na e pe o farfurie #ncinsK %este
aceast aciune re;ex simpl sunt suprapuse micrile controlate e creier.
%entru fecare aciune pe care o efectuai, unii muchi se vor contracta i cei mai
muli #i menin contracia pentru a sta&iliza restul corpului. %rocesul pnn care
contraciile muchilor iniviuali sunt sincronizate e ctre creier pentru a
prouce o activitate normal este enumit cooronare.
Mecanismul coordonrii
%entru a #nelege acest mecanism, cel mai &ine este s analizm o
aciune e fecare zi, cum ar f aplecarea peste o mas pentru a riica o ceac
e cafea. +um controleaz creierul aceast sarcin aparent simplL #nainte ca
ceaca e cafea s fe riicat, au loc o serie e evenimente.
/nt$i, tre&uie s DtiiD une sunt situate ceaca i m$na umneavoastr
i relaia intre ele. ,ceasta #nseamn c encefalul tre&uie s fe capa&il s
formeze Do hartD a spaiului exterior pentru a planifca micarea necesar i
este enumit percepie spaial. %ercepia meiului extern tre&uie apoi
interpretat e creier, pentru a putea rezolva pro&lema apucrii cetii e cafea
e pe mas. ,cest plan e aciune tre&uie apoi transformat #ntr-un set etaliat
e comenzi care este trimis la muchi, astfel #nc$t s se contracte #n orinea
corect.
Oat micarea #nceput, ;uxuri continui e informaii sunt recepionate
e la toi senzorii -nervii. in muchi i articulaii, care transmit poziia i starea
lor e contracie. ?oate aceste informaii tre&uie s fe integrate i retransmise
pentru a me DhartaD la zi i a face orice a"ustri necesare.
+a s micai m$na pentru a riica ceaca e cafea tre&uie s v aplecai
puin #n fa. ,ceasta moifc centrul e greutate al corpului. ?oate
mecanismele e echili&ru tre&uie controlate pentru a asigura moifcrile
83
corecte ale tonusulu( muscular, permi$n micarea peste mase pe care creierul
vostru a oronat-o. ,ceasta #nseamn c tonusul &azal al multor altor muchi
necesit s fe monitorizat i cooronat.
"rimele stadii ale coordonrii
?oate micrile intenionate necesit exerciii #nainte ca ele s evin
cooronate. +hiar i aciuni o&inuite cum ar f mersul au reprezentat, oat, o
pro&lem motorie ma"or pentru fecare copil #n ezvoltare.
%e msur ce creierul copilului se maturizeaz i interconexiunile sale se
multiplic, re;exele primitive cu care s-a nscut -cum ar f reacia e aprare ce
etermin esfacerea m$inilor. sunt #nlocuite cu tipuri e micare e o
complexitate progresiv. ,cestea apar ca rezultat al creterii sensi&ilitii
copilului. O "ucrie #i poate atrage privirea, eoarece culoarea strlucitoare
prouce un semnal puternic #n centrii vizuali, ar copilul a; c a #ntine m$na
nu este sufcient pentru a a"unge la o&iect, astfel c este forat s se mite spre
el. %rimele #ncercri e micare ale mem&relor nu sunt cooronate, acestea
nefin corelate #ntre ele. !ar acest lucru permite ezvoltarea conexiunilor
cere&rale necesare pentru apariia unui set e aciuni care fac posi&il un t$r$
cooronat. Oat ce aceast etap a fost atins, mesa"ele trimise e la creier la
muchi se #m&untesc, p$n c$n nici un o&iect e la nivelul soiului nu scap
razei e aciune a copilului. +$n copilul escoper c poate sta #ntr-o poziie
vertical, cere&elul tre&uie s analizeze un nou set e informaii venit e la
centrii echili&rului in trunchiul cere&ral. 2ersul este o nou aptituine ce
tre&uie #nvat, necesit$n multe #ncercri, #n timpul crora cere&elul
coopereaz cu cortexul motor pentru a transmite comenzi corespunztoare la
muchi. Elementele separate ale fecrei aciuni #nvate #n acest mo sunt
preprogramate #n muva spinrii, ar ele tre&uie s formeze un sistem coerent
pentru a prouce o micare cooronat, asemntoare cu moul #n care o
orchestr tre&uie s ai& un iri"or #nainte e a prouce un sunet meloios prin
aciunea concertat a tuturor instrumentelor sale.
Oat ce aceste aptituini relativ simple au fost perfecionate, creierul
eine at$t e &ine programat #nc$t nu mai este necesar concentrarea -
cortexul premotor transmite comana in mers i setul corect e instruciuni
intr #n aciune pentru a prouce micrile implicate i complexe. +ere&elul
controleaz esfurarea aciunii, ar acesta este in ce #n ce mai puin un
eveniment contient. !ac o pro&lem este introus #n sistem, cum ar f
schim&area posturii piciorului eterminat e purtarea tocurilor #nalte, este
necesar o oarecare reprogramare i concentrare #n timp ce cortexul motor este
instruit #n acest mo.
Coordonarea avansat
,ceasta implic cooronarea micrilor oculare cu centrii receptori vizuali
in creier i apoi cu micrile restului corpului.
Este evient c acest tip e cooronare, ce utilizeaz cea mai mare parte
in creier, este ultima care se maturizeaz #n copilrie. 5ormeaz &aza #nvrii
micrilor complexe necesare #n iferite sporturi sau alte aptituini, cum ar f
c$ntatul la un instrument muzical.
+reierul unor oameni pare a f #nc e la na stere mai &ine echipat pentru
a se ezvolta #ntr-o irecie particular. ?otui, #n mare msur, iferenei e #ntre
aptituinile oamenilor #n tipuri complexe e cooronare epin e graul #n care
se pot concentra pentru a-i ezvolta aceste programe.
Si&t%m'# %n,o"in
2ulte in funciile organismului sunt controlate e glanele enocrine,
care a"ut la meninerea conlucrrii armonioase intre iferitele pri ale
organismului. %rin secretarea #n s$nge a unor su&stane chimice enumite
hormoni, ele sunt capa&ile s transmit mesa"e la organe i stimuleaz
83
#neplinirea unor funcii specifce cum ar f creterea i reproucerea. !eoarece
toi hormonii sunt implicai #n meta&olism, ei au tenina e a interaciona #ntre
ei pentru o&inerea rezultatului orit.
Oa&%#%
0cheletul unui ault este format in aproximativ :<M oase. Oasele
prezint un strat exterior ur i gros i un interior moale, muva.
Oasele sunt la fel e puternice i rezistente ca &etonul i pot suporta mari
greuti fr a f #noite, rupte sau strivite. 5iin legate #ntre ele prin articulaii i
micate e ctre muchii ataai la am&ele extremiti, ele formeaz spaii
-caviti. care servesc la prote"area organelor moi, asigur$n #n acelai timp un
gra riicat e mo&ilitate. 4n plus, scheletul reprezint carul care susine
celelalte pri ale corpului.
+a oricare alte componente ale organismului, oasele sunt formate in
celule. ,cest tip e celule prouce ceea ce este enumit in punct e veere
tehnic un caru e esut f&ros, o su&stan funamental relativ moale i
plia&il. 4n interiorul acestui caru exist o reea e su&stan mai ur care ,
prin calcifcare, un material la fel e rezistent ca &etonul, furniz$n soliitate
carului e esut f&ros. Aezultatul fnal este o structur extrem e rezistent i
cu o ;exi&ilitate remarca&il.
5ormarea canalului meular reuce foarte puin rezistena osului,
reuc$nu-i #ns, #n acelai timp, foarte mult greutatea. ,ceasta reprezint o
lege natural a ingineriei structurale in care natura #i ia toate avanta"ele #n
ceea ce privete formarea oaselor. +analul meular conine muva osoas #n
care are loc proucerea celulelor sanguine.
!ei pare surprinztor, un nou nscut are mai multe oase #n corpul lui
ec$t un ault. 'a natere, scheletul nou-nscutului este alctuit in aproximativ
3E< e oase> e-a lungul anilor, unele in acestea fuzioneaz pentru a forma
segmente mai mari. +raniul unui nou nscut este un &un exemplu #n acest sens>
#n cursul naterii acesta este supus unei presiuni #ntr-un canal #ngust. !ac
craniul acestuia ar f la fel e in;exi&il ca al unui ault, pur i simplu ar f
imposi&il pentru copil s treac prin canalul pelvin.
Creterea oaselor
+$n oasele zncep s creasc, acestea sunt complet solie. /ntr-un staiu
ulterior, ele ezvolt$n canalul meular. !up na1tere, aceste fontanele se
#nchi treptat. 0cheletul unui copil este format nu numai in oase, ci 1i in
cartila"e care sunt mult mai ;exi&ile. %e msura cre1terii organismului, se
#ntresc treptat #nspre o consisten3 osoas - un proces numit osifcare, care
continu 1i la v$rst ault.
%rocesul e cretere are loc printr-o mrire a lungimii oaselor &raelor,
picioarelor i a coloanei verte&rale. Oasele lungi ale mem&relor au c#te o
suprafa e cretere la fecare extremitate i acestea reprezint locul e une
pornete creterea. 0uprafaa e cretere este format, #n principal, in cartila"
mai mult ec#t in os i in acest motiv zona cartila"ului e cretere nu este
aparent pe raiografe. Oat ce suprafaa e cretere s-a transformat #n esut
osos, creterea #n lungime a oaselor se oprete. 0uprafeele e cretere se
osifc la toate oasele #ntr-o orine precis. 2aturitatea complet a scheletului
nu se atinge p#n la :< e ani.
%roporiile scheletului uman se schim& semnifcativ pe msur ce acesta
se ezvolt. +apul unui em&rion e ase sptam#ni este la fel e lung ca i restul
corpului> la natere, capul este #nc mare #n comparaie cu restul corpului, ar
centrul e greutate este eplasat e la &r&ia copilului la om&ilic. 'a ault,
centrul e greutate se gsete la nivelul planului transversal situat easupra
simfzei pu&iene i a organelor genitale.
83
4n general, scheletul unei femei este mai uor i mai mic ec#t al unui
&ar&at. %elvisul feminin este proportional mai larg, cre#n spaiu pentru
creterea ftului #n timpul sarcinii. Car&atul are umerii mai largi i o cuc
toracic mai lung, ar, #n contraicie cu creina popular, &r&atul i femeia
au acelasi numr e coaste.
O caracteristic important i remarca&il a oaselor este capacitatea lor
e a crete spre o form aecvat funciei. ,cest lucru este important #n special
pentru oasele lungi, care formeaza scheletul mem&relor. Ele sunt mai largi la
cele oua extremiti ec#t la mi"loc, ceea ce face posi&il un contact mai &un la
nivelul suprafeelor articulare une acesta este necesar in cel mai inalt gra.
2oelarea oaselor are loc #n special #n timpul creterii i persist toat viaa.
Ca"ti#a4%#%
+artila"ele sau zg$rciul constituie componenta moale, rezistent, ar #n
acela1i timp ;exi&il, a scheletului corpului. 'a aul3i se gse1te mai ales
articula3ii, acoperin extremit3ile osoase 1i #n alte puncte strategice ale
scheletului, une netezimea 1i ;exi&ilitatea sunt necesare #n cel mai #nalt gra.
0tructura cartila"ului nu este aceeai #n tot scheletul. ,ceasta variaz #n
raport cu funciile specifce pe care le #neplinete. ?oate cartila"ele sunt
compuse intr-o structur e &az, sau matrice, #n care sunt incluse celulele, i
in f&re constituite in proteine enumite colagen i elastin. +onsistena
acestor f&re variaz #n iferite tipuri e esut cartilaginos, ar toate se
aseamn prin faptul c nu conin vase sanguine. 4n funcie e caracteristicile
fzice, esutul cartilaginos se #mparte #n cartila" hialin, cartila" f&ros i cartila"
elastic.
A"ti'#a ii#%
Oasele scheletului sunt unite prin articulatii. !ei este necesar o
articulare soli, #n acelai timp, unele oase tre&uie s fe capa&ile e mo&ilitate
unul #n raport cu celalalt. ,ceste articulaii ne permit o gam variat e micri
i fac in schelet un sistem foarte mo&il.
,rticulatiile sunt #mprite #n ou categorii principale - mo&ile sau
sinoviale i fxe sau f&roase. ,rticulatiile sinoviale permit o gam larg e
micri i sunt elimitate e un #nveli numit sinovial. 2o&ilitatea articulaiilor
f&roase este limitat e prezena esutului f&ros. %e l#ng aceste ou tipuri,
unele articulaii ale corpului se formeaz #ntre os i cartila". !eoarece cartila"ul
este foarte ;exi&il, el permite un gra eose&it e micare #n a&sena unei
mem&rane sinoviale. ,rticulaiile intre coaste i stern sunt exemple e
articulatii cartilaginoase.
Li$am%nt%#%
Oasele unei articula3ii sunt ac3ionate e ctre mu1chi. ,ce1tia se leag
e articula3ii prin tenoane lipsite e elasticitate. 'igamentele, care au o
elasticitate reus, conecteaz oasele articulare i le menin poziia prin
limitarea micrilor. 5r ligamente, oasele ar putea f foarte uor islocate.
'igamentele se gsesc, e asemenea, la nivelul a&omenului, une au
rolul e a menine poziia unor organe cum ar f fcatul sau uterul, #n acelai
timp permi#n un gra e mo&ilitate necesar pentru moifcrile care apar #n
cursul alimentaiei, igestiei i sarcinii i la nivelul s#nilor exist ligamente
constituite in f&re fne care susin greutatea acestora.
Pi%#%a
%ielea, sau tegumentul, este mai mult ec#t un #nveli al corpurilor
noastre. Este un organ activ i elastic, rezistent la umiitate i clur i care ne
prote"eaz e raiaiile untoare in lumina solar. Este estul e rezistent
pentru a avea o aciune protectoare #mpotriva agresiunilor i totusi, estul e
supl pentru a permite micrile. Ea conserv clura sau rcete corpul #n
funcie e necesitati, astfel menin#nu-se o temperatur intern constant.
83
Structura pielii
%ielea este constituita in oua componente principale.
%artea externa -epiermul - este formata in mai multe straturi celulare,
cel intern profun fin numit strat generator. ?impul #n care o celul in stratul
profun a"unge la suprafa este e trei-patru sptm#ni.
,cest strat protectiv extern este ferm ataat e un strat su&iacent
enumit erm. %apilele ermice ptrun #n epierm i aspectul vlurit al
"onciunii intre cele ou straturi ale pielii natere crestelor papilare, care
sunt mai proeminente la v#rful egetelor i etermin apariia amprentelor
igitale.
!ermul este format in f&re e colagen i elastin. 4n interiorul ermului
se a; glanele suoripare, se&acee i enocrine, foliculii piloi, vasele sanguine
i nervii. 7ervii penetreaz epiermul ar vasele sanguine rm#n #n erm. %rul
i uctele glanulare trec prin epierm p#n la suprafa.
5iecare glan suoripar este format intr-un conuct contorsionat e
celule epiteliale care se eschi #n uctul suoripar, eschiz#nu-se la suprafaa
pielii. 0ecreia glanelor suoripare este controlat e sistemul nervos i este
stimulat e emoii, stres sau e necesiti calorice.
Jlanele se&acee se eschi #n foliculii pilosi i sunt constitute in celule
epiteliale specializate, care prouc se&umul, o secrete uleioas. 0unt foarte
numeroase pe cap, fa, piept i spate. Ele au funcia e a lu&rifa prul i
tegumentul i sunt controlate e hormonii sexuali.
Jlanele enocrine se ezvolt la pu&ertate i sunt prezente la nivelul
axilelor, s#nilor si la#ng organele genitale. Ele au un miros specifc i sunt o
caracteristic sexual. +#n #ncep s se ezvolte, secret un prous cu o
ensitate asemntoare laptelui. Exist o reea fn e terminaii nervoase #n
am&ele straturi ale pielii, care sunt mai numeroase #n mo particular la nivelul
pulpei egetului. Ele transmit stimulii e calur i atingere la fel ca i cei e
rece, mancrime i urere, care pot iniia re;exe e protecie.
P!"'# 2 i 'n$*ii#%
%rul 1i unghiile sunt ou forme particulare e cheratin. !ei unghiile
sunt prouse e celulele vii ale pielii, unghia propriu-zisa este un esut mort i
nu va urea sau s#ngera #n caz e lezare. %artea vizi&ila a unghiei este numita
corp unghial i forma ei este eterminat, in parte, e factori genetici. %artea e
la &aza unghiei, implantat #ntr-un an al pielii, este enumita raacina unghiei.
,coperin racina, se gaseste cuticula -eponNchia.. 0tructurile exteme ale
tegumentului acoper lunula a;ata la &aza unghiei.
%rul este prous e celulele foliculilor piloi i exist ou tipuri( prul
fn prezent pe suprafaa corpului, cu excepia palmelor i a tlpilor, i prul mai
gros i pigmentat, prezent la nivelul capului, sprancenelor, &r&ii i zonelor
genitale.
%artea vizi&il a parului se numete ti"a> ea este format in celule
moarte cheratinizate. ?i"a este implantat #ntr-o epresiune tu&ular a pielii
-folicul.. %rul crete prin raacin, papila ermic, care se gsete la &aza
foliculului, fin alimentat e ;uxul sanguin. !ac racina este lezat,
creterea prului #nceteaz, uneori ireversi&il.
5oliculul conine, e asemenea, o glana se&acee i muchii erectori ai
frului e pr. 4n coniii e expunere la frig sau stres, aceti muchi se
contract, etermin#n constricia tegumentului #n "urul frului e pr i riicarea
acestora, form#n ceea ce se numete piele e gain.
,ulii au aproximativ 9:<.<<< e fre e pr pe cap> roscaii au mai
puine, cei &lonzi mai multe. ?ipul frului e pr este varia&il( exist pr fn i
moale, care se #nt#lnete #n iferite poriuni ale corpului> frele lungi care cresc
83
pe scalp i frele scurte i rigie ce compun sprancenele> prul negru are
structura cea mai rigi.
Culoarea pielii
+uloarea pielii se atoreaz pigmentului negru enumit melanin.
2elanina se gsete, e asemenea #n pr i #n iris. Ea este format #n celulele
enumite melanocite, situate #n stratul &azal al tegumentului.
4niferent e tipul rasial, acelai numr e melanocite este #nt#lnit #n
pielea fecrei finei umane. +antitatea e melanin prous e aceste celule
prezint mari variaii. 'a rasa neagr, melanocitele sunt mai mari i prouc mai
mult pigment. 5uncia melaninei este e a prote"a pielea faa e raiaia solar>
cu c#t pielea are o culoare mai #nchis, cu at#t sunt mai puin pro&a&ile arsurile
atorate raiaiei solare.
%rocesele chimice complexe ale organismului ce convertesc aminoaciul,
tirozina, in melanina au loc la periferia melanocitului. Oata format, pigmentul
se eplaseaza spre centrul celulei pentru a acoperi Oi prote"a astfel nucleul
celular. Expunerea la lumina ultraviolet, fe prin surse artifciale, fe prin
raiaia solar, stimuleaz proucerea e melanin printr-un proces fziologic e
&ronzare. ,re loc formarea melaninei, celulele se mresc i culoarea pielii evine
mai #nchis. Aspunsul este varia&il e la inivi la inivi, ar toate persoanele,
#n afar e al&inoi, evin mai pigmentate urmare acestei expuneri prelungite la
lumina solar. ,li factori care contri&uie la coloraia pielii sunt s$ngele in
vasele sanguine tegumentare i coloraia gal&en natural a esutului. +oloraia
pielii poate f moifcat ca urmare a unei stri particulare a nuanei s$ngelui in
vasele pielii. ,stfel evenim DpaliziD #n coniii e fric, c$n vasele mici se
#nchi, Droii sau pletoriciD la manie atorit creterii ;uxului sanguin i
cianotici , Dal&agitriD la frig, c$n mare parte in oxigenul in s$nge este
transportat spre esuturi pe msur ce ;uxul sanguin scae.
M' 2 *ii &*%#%tii
2uchii scheletici constituie componente active ale sistemului locomotor.
0unt muchi striai voluntari. +ontracia acestora se efectueaz la comana
irect a sistemul nervos central. 2uchii scheletici menin poziia corpului prin
contracii tonice -tonus muscular. i asigur eplasarea prin contracii rapie
eterminate e impulsurile provenite e la sistemul nervos.
2uchii voluntari se mai numesc striai atorit faptului c, la
examinarea microscopic aran"amentul f&rilar care li formeaz le un aspect
ungat. Ei ii exercit aciunea prin scurtarea lungimii, un proces enumit
contracie. Ei tre&uie sa fe capa&ili e a prouce o contracie rapi, exploziv,
e tipul celei pe care o efectueaz muchii mem&relor inferioare #n timpul unei
srituri, i e a menine un tonus constant pentru a pstra corpul #ntr-o postur
normal.
2uchii voluntari se gsesc #n #ntreg organismul reprezent$n o proporie
e :E la suta in greutatea corpului, chiar i la un nou nscut. 0e comport ca
resorturi ataate e iferite puncte ale scheletului, etermin$n micarea
anumitor oase, e la micul muchi stapeius, care acioneaz asupra scarifei, un
os mic al urechii meii, p$n la muchiul gluteus maximus -marele fesier., care
formeaz ma"oritatea masei fesiere i controleaz micrile articulaiei olului.
M' 2 *ii n%t%zi
2uchii viscerali intr #n structura miocarului, a pereilor tu&ului
igestiv, a vaselor sangvine, acilor urinare i a uterului. ?oi muchii viscerali
pose automatism propriu, atorat unor formaiuni care se epolarizeaz
spontan i genereaz une lente e eoparizare, care etermin contracii,
inepenent e inevaie.
2uchii viscerali se comport ca un sinciiu #n care excitaia se propag
#n toat masa muchiului. 4nervaia asigurat e sistemul nervos vegetativ are
83
numai rolul e a iminua sau intensifca activitatea acestor muchi. 2uchii
viscerali sunt constituii in ou tipuri e esut muscular( striat e tip cariac,
#n miocar, i esut muscular nete, #n celelalte organe viscerale.
%e l$ng muchii netezi viscerali, #n organismul uman mai exist i ali
muchi netezi( muchii erectori ai frelor e pr, muchii ciliari i muchii netezi
ai irisului, e tip multiunitar.
4n muchii netezi sau involuntari, fecare f&r este o celul alungit,
fusiform. 2uchii netezi nu sunt su& controlul contient al creierului, ei prouc
contracia muscular necesar #n procese cum ar f igestia, etermin$n
peristaltismul intestinal, ce asigur transportul hranei.
P"o("i%t! i#% m'2*i#o"
%ropriet3ile funamentale ale muchilor sunt( elasticitatea, plasticitatea,
excita&ilitatea i contracti&ilitatea.
Elasticitatea. Aeprezint proprietatea muchiului striat scheletic e a
reveni la forma iniial up #nceperea aciunii forei care a eterminat extensia
sa.
Plasticitatea. Aeprezint proprietatea muchilor netezi vicerali e a-i
menine constant tensiunea la iferite grae e istensie.
Excitabilitatea. /n repaus, sarcolema f&rei muculare este polarizat.
%otenialul e mem&ran al f&rei este e -8< la -9<< m@. ,ciunea unui stimul
fzic, chimic, electric sau Din situD numai a in;uxului nervos prouce
epolarizarea sarcolemei.
/ntre stimularea f&rei muculare sau a muchiului #n totalitate i apariia
contraciei exist un interval e timp e 9 ms, numit perio e lanten.
4n;uxul nervos, venit prin f&rele motorii, este transmis fecrei celule musculare
in carul unitilor motorii prin intermeiul plcii motorii.
%laca motorie sau sinapsa neuro muscular are ca meiator chimc
acetilona. 2eiatorul etermin epolarizarea sarcolemie i proucerea
potenalului e plac, ce se rsp$nete prin sistemul tu&ulr e mem&rane i
apoi prin reticulul sarcoplasmic al celulei musculare.
!urata e propagare a unei e epolazizare e-a lungul f&rei este e :-
E ms la viteza e 9: mPs. /n acest interval e timp, f&ra se a; #n perioaa
refractar, ceea ce #nsamn c, ac frecvena stimulilor este riicat, f&ra nu
va putea rspune la fecare intre aceti stimuli.
/n cazul muchilor viscerali, excitantul nu mai este in;uxul nervos, ci
epolarizarea spointan a unora intre f&re. %lcile motorii lipsesc. ?ransmiterea
in;uxului e la o celul la alta lipsesc prin punile existente #ntre celule.
Contractibilitatea. Aeprezint proprietatea muchiului e a rspune prin
contracie la aciunea unui stimul.
Cont"a ia m'&'#a"!
Contracia izometric moifc tensiunea muchiului, ar lungimea
rm$ne constant. +aracterizeaz musculatura postural. 7u prouce lucru
mecanic, ci clur.
Contracia izotonic este aceea #n care tensiunea rm$ne constant, ar
variaz lungime. Este caracteristic ma"oritii muchilor scheletici. Aealizeaz
lucru mecanic i prouce micare.
/n activitatea o&inuit, muchiul trece prin faze e contracie izometric
i izotonic, iniierea oricrei contracii fin, e o&icei, izometric.
Oboseala muscular. 0e manifest prin iminuarea capacitii e travaliu
muscular. 0e atoreaz scerii ranamentului energetic, acumulrii e aci
lactic, lipsei e O:, epuizrii su&stanelor macroergice i a meiatorilor chimici
la nivelul plcilor motorii.
Manifestrile termice ale contraciei. Energia chimic eli&erat #n timpul
contraciei este convertit circa 3<Q #n lucru mecanic i circa R<Q #n energie
83
caloric. 2uchii sunt principalii generatori e clur, at$t prin tonusul
muscular, c$t i prin contracii mici i fracvente numite frisoane, eclanate #n
mo re;ex la expunerea la frig.
!eose&im o clur e repaus, component a termogenezei, ega"at tot
timpul e muchi, i o clur e activitate, eli&erat #n timpul contraciei.
Tonusul muscular este starea e contracie permanent, ar parial, a
musculaturii. /n fecare moment, un mic numr e f&re musculare in totalul
f&relor unui muchi se a; #n contracie i etermin o stare e uoar tensiune
a musculaturii, caracteristic pentru stare e veghe.
%rin contracia succesiv a unor grupe e f&re se asigur permanena
tonusului muscular, cu rol esenial #n meninerea posturii normale, #n mimic, #n
termoreglare etc.
,sigurarea poziiei normale a corpului se realizeaz prin contracii tonice
posturale. ?onusul postural este un proces re;ex complex, controlat e 07+ i
relizat prin aciunea unor grupe musculare tensoare i extensoare, agoniste i
antagoniste, cu participare unor p$rghii osteoarticulare.
'ocomoia i orostatismul sunt rezultatul activitii fziologice con"ugate a
componentelor &iomecanice pasve -sistemul osteoarticular. i active -sistemul
mucular., a receptorilor, nervilor i centrilor nervoi. Aealizarea actului
locomotor presupune succesiunea unor evenimente informaionale i efectoare(
mesa" senzitiv, mesa" motor re;ex sau voluntar, contracie muscular i
mo&ilizarea componentelor osteoarticulare. Jrupele e muchi argoniti i
antagoniti acioneaz #ntr-o anumit succesiune i sincronizare, realizat re;ex
sau voluntar, cu meninerea proieciei centrului e greutate #n poligonul e
spri"in al corpului. /n cazul eforturilor e mare intesitate se instaleaz hipoxia.
T%n,oan%#%
?enoanele "oac un rol important #ntr-o gam variat e micri. /n
principiu, tenonul unete partea activ sau corpul muchiului cu structura - un
os - care va f mo&ilizat. 5ora e contracie a f&relor musculare este
concentrat i apoi transmis prin tenon, realiz$n traciunea structurii
interesate i realiz$n astfel micarea.
?enoanele sunt extensii specializate ale muchilor i sunt formate in
esut con"unctiv, care leag fasciculele e f&re musculare i care se unesc i se
extin #n afara muchiului su& forma unui coron inextensi&il. Ele au puine
terminaii nervoase, ;in, #n principal, esuturi inactive i cu o vascularizaie
srac. 'a o extremitate, ele se formeaz in corpul muchiului iar la cealalt
extremitate se fxeaza e os, unele intre f&re fin #ncastrate chiar #n structura
osoas.
Exist mai multe tenoane localizate aproape e suprafaa corpului i
care pot f simple cu uurin. !e exemplu, ligamentele posterioare ale
articulaiei genunchiului care controleaz ;exia genunchiului. ?enoanele sunt,
e asemenea, #nt$lnite acolo une exist un mare numr e articulaii care
efectueaz micri #ntr-un spaiu relativ mic, eoarece ele ocup mult mai puin
spaiu ec$t muchii. ,stfel, am&ele fee ale m$inilor i picioarelor conin un
#ntreg set e iferite tenoane. 2uchii ce acioneaz aceste tenoane sunt
situai la istan e nivelul &raelor i picioarelor.
6n tip particular e tenon se a; #n conexiune cu esutul muscular care
formeaz peretele inimii, favoriz$n aciunea e pomp a acesteia. ,ici, &enzi
ense e esut f&ros formeaz structuri solie #n interiorul muchiului cariac,
care #i confer o structur mai ferm.
?eaca teninoas este un manon cu perete u&lu care izoleaz,
prote"eaz i lu&rifaz tenonul, astfel #nc$t posi&ilitatea unei leziuni prin
presiune sau frecare este reus la minimum. 0paiul intre cele ou straturi
83
ale tecii teninoase conine lichi aa #ncat ele alunec cu uurin unul peste
cellalt.
Organismul nu poate efectua micari repetate e acelai tip fr apariia
unei leziuni su& form e in;amaie. ,ceasta se #ntampl eoarece perioaele
e repaus sunt necesare pentru #nlocuirea lichiului lu&rifant. !ac acest lucru
nu se #ntampla i sistemul funcioneaza fra o lu&rifere aecvat, cele ou
straturi ale tecii #ncep s se eroeze. +ontinuarea micarii va prouce urere i
va etermina un sunet numit cracment. ,cesta este mecanismul care st la
&aza coniiei enumite tenosinovit - in;amaia tecii teninoase. 6tilizarea
rapi i neo&inuit a unui set particular e muchi are o pro&a&ilitate mare e
a uce la tenosinovit.
Si&t%m'# ,i$%&ti.
'a fel ca oxigenul pe care #l respirm, alimentele pe care le ingerm sunt
vitale. ,limentaia conine elementele nutritive eseniale( gluciele, lipiele,
proteinele, apa, vitaminele i srurile minerale.
,proape toate gluciele pe care le consumm provin in vegetale,
excepie lactoza in lapte i glicogenul in carne. Jluciele sunt clasifcate #n
ou grupe( simple sau rapie i complexe sau lente. %rimele sunt constituite
int-o molecula e gluci -glucoza, fructoza. sau ou -lactoza, zaharoza..
Saharurile complexe ifuzeaz lent #n corp. ,cestea sunt intr-un numar mare
e molecule e glucie simple -ex. amionul si celuloza .. +elulele organismului
nu utilizeaz zaharurile ec$t su& form e glucoz. 'anturile lungi e glucie
complexe tre&uie eci s suporte, #n timpul igestiei, o egraare enzimatic
pentru a f escompuse #n glucie mai simple. Jlucoza este folosit pentru
sinteza ,?%, o molecul inispensa&il nevoilor energetice ale celulelor. +$n
gluciele nu s$nt prezente #n cantitate sufcient, sunt consumate lipiele i
proteinele. O serie e reactii &iochimice le transform atunci #n glucoz.
+a i gluciele, lipiele sunt o important surs e energie pentru corp.
Ele conin #n principal acizi grai. %roteinele tre&uie i ele s fgureze #n meniurile
noastre, pentru c unele intre componentele lor, acizii aminai, sau eseniali,
nu pot f sintetizai e celule. %roteinele ingerate sunt fragmentate #n acizii
aminai i asimilate e celulele corpului, care utilizeaz acizii aminai o&tinui
pentru a ela&ora propriile sale proteine. %roteinele e origine animal, prezente
#n ou, carne sau lapte, conin cea mai mare cantitate e acizi aminai eseniali.
+erealele, soia i leguminoasele sunt vegetalele cele mai &ogate #n proteine.
@itaminele sunt su&stane organice inispensa&ile pentru &una
funcionare a organismului. Ele sunt repartizate #n oua grupe( vitaminele
hirosolu&ile -+, C9, C:, CE, CM, C8, C9:, %%. si liposolu&ile-,, !, E, G.. 6nele
intre ele, e exemplu !, sunt sintetizate #n cantitate insufcienta e organism si
tre&uie eci completate prin alimentatie.
0rurile minerale iau parte la numeroase reacii &iochimice. 5osforul ,
calciului, soiul, potasiul i magneziul sunt elemente minerale ma"ore, spre
eose&ire e fer, zinc, mangan, cupru sau io, grupate su& enumirea e
elemente minore. 4at e ce acestea in urm sunt enumite oligoelemente.
0istemul igestiv are ca rol transformarea alimentelor i egraarea lor #n
glucie, lipie, proteine i alte su&stane su& o form asimila&il.
?otul #ncepe #n cavitatea &ucal. !inii #ncep procesul e egraare a
alimentelor printr-o aciune mecanic. Jlanele salivare impregneaz cu saliv
alimentele zro&ite> acestea conin o enzim, ptialina, care #ncepe igerarea
glucielor. 'im&a le #mpinge spre partea posterioar a gurii. =rana, mestecat i
fragmentat este transformat #ntr-o past. ,cest T&ol alimentarU este apoi
#nghiit. ?rece prin faringe i co&oar prin esofag, a"utat e micri ritmate ale
peretelui acestui conuct.
83
Oat a"uns #n punga stomacal, hrana este amestecat cu sucul
gastric, care conine o cantitate important e aci clorhiric. ,cesta
sterilizeaza alimentele, istrug$n &acteriile i activeaz enzime ca
pepsinogenul, care se transform #n pepsin i atac proteinele alimentare.
+heagul-la&fermentul. este un alt constituent al sucului gastric, care
coaguleaz laptele. ?oate acestea elemente activeaz igestia gastric, care
ureaz ou-patru ore, up natura principiilor nutritive. ,limentele sunt
impregnate cu suc gastric i sunt #mpinse e micile micari ale musculaturii
groase a stomacului. +$n sunt aproape izolvate i formeaz aproape o past
omogen, enumita chim, progreseaz #n partea inferioar a stomacului. +himul
epeste apoi pilorul, muschi inelar care se eschie ca o iafragma,
scurg$nu-se spre intestine. /n uoen, prima parte a intestinului su&ire,
ptrun #nt$i alimentele evenite lichie. Cila i secreiile pancreatice intr
atunci #n aciune. 0intetizate e fcat i pancreas, ele se vars #n uoen i
continu escompunerea chimului #n fragmente chimice simple, pe care pereii
intestinului vor a&soar&i spre capilare. Jluciele cele mai complexe sunt
transformate #n zaharuri elementare, lipie #n acizi grasi, proteinele #n
aminoacizi. Cila faciliteaz aciunea enzimelor care emulsioneaza i transform
grsimile.
Aeziuurile alimentelor ptrun apoi #n intestinul gros. !epesc colonul,
une &acterii egraeaz gluciele complexe restante, mai mult pentru a se
hrni ec$t pentru a contri&ui la starea noastr e &ine. /n aceast etap, o
fraciune important a apei i a srurilor minerale trece #n circulaia sanguin.
!eshiratate, reziuurile sunt iri"ate spre rect, une sunt stocate, apoi sunt
evacuate prin anus su& form e fecale.
Si&t%m'# i"'#ato"
4nima, consierat ca un organ no&il e aproape toate culturile, nu este
seiul sentimentelor. Aolul su nu este #ns mai puin important. Ea asigur
circulaia s$ngelui #n #ntregul corp. Este un organ muscular gol pe inuntru, #n
form e par, situat #n partea meian a cavitii toracice, #ntre plam$ni. 7u
mai mare ec$t pumnul, greutatea sa meie este e :M<g i lungimea variaz
e la 9: la 98cm, la o lime e aproximativ Fcm. @$rful sau, enumit apex, se
spri"in pe iafragm i este usor orientat spre st$nga.
%ompa cariac este compus intr-o mas contractil, miocarul,
acoperit i prote"at spre exteriorul e epicar, strat foarte rezistent care o
leag e iafragm, e stern i e vasele mari, iar #n interiorul e enocar-
mem&rana fn, al&, care tapeteaz interiorul cavitii cariace. 2iocarul este
constituit cea mai mare parte a masei inimii. Este constituit mai ales in celule
musculare cariace care #i confer capacitatea e a se contracta. ,ceste
contracii ritmice sunt enumite &ti cariace.
2iocarul are propriul sau sistem e irigare V arterele coronare V care #i
auc su&stane nutritive i oxigenul necesar funcionrii. ,ceste artere iau
natere la &aza aortei i #ncercuiesc inima.
2uchiul cariac conine ou caviti superioare, atriile, i ou
inferioare, ventriculele. /n atrii ptrune s$ngele mai srac #n oxigen, upa ce a
circulat prin organism. ,triile sunt separate e o mem&ran, septul interatrial, i
fecare intre ele se prelungete, #n partea sa superioar, printr-un corp plat i
plisat, urechiua, care #i mrete volumul. @enele pulmonare, ca i alte vene ale
inimii, se eschi #n urechiua st$ng.
@entriculele sunt caviti #n forma e con, a cror &az este iri"at #n
sus. Ele sunt separate, e asemenea, e o mem&ran, septul interventricular, i
constituie punctul e plecare a circulaiei sanguine. ,cestea sunt pompele
propriu-zise ale inimii. @entriculul rept trimite s$ngele spre plam$ni pentru a
83
permite schim&urile e gaze. El este pompa circulatiei pulmonare. @entriculul
st$ng trimite s$ngele spre aort, aceasta pornin circulaia sistemic.
!ou orifcii otate cu valvule se o&serv la intrarea fecrui ventricul,
patru valvule. !atorita acestor patru valve, s$ngele circula #n sens unic prin cele
patru caviti ale inimii. @alvele se eschi si se #nchi ca niste clapete,
straturile lor externe fin sensi&ile la variaiile presiunii sanguine.
0$ngele urmeaz #ntoteauna acelai traiect #n inim, e la reapta, spre
st$nga( srac #n oxigen, intr #n urechiua reapt apoi #n ventriculul rept,
traverseaz trunchiul pulmonar pentru a a"unge la plam$ni, une se oxigeneaz.
0$ngele #m&ogit cu oxigen se re#ntoarce apoi spre urechiua st$ng prin
venele pulmonare. El trece prin ventriculul st$ng, apoi este e"ectat e aort,
care #l istri&uie #n corp prin ramifcatiile sale. @enele auc atunci s$ngele srac
#n oxigen spre urechiua reapt. ,stfel se #nchie sistemul...
+ircula3ia s$ngelui este un mecanism complet #n a crui reglare intervin
iverse sisteme ale organismului( sistemul nervos, hormonal i sistemul umoral.
?rei parametri caracterizeaz aparatul circulator( e&itul sanguin, presiunea
sanguin i rezistena periferica.
!e&itul sanguin este efnit e volumul e s$nge care se scurge #n
sistemul vascular #ntr-o perioaa precis e timp. El este constant atunci c$n
corpul este #n repaus, ar poate varia #n orice moment, up starea sau nevoile
organismului.
%resiunea sanguin esemneaz, #n ceea ce o privete, forta pe care
s$ngele o exercit asupra pereilor vaselor, cum ar f arterele sau venele.
0$ngele circul atorit iferenelor e presiune care #l propulseaz #n sistemul
vascular. ,cest lichi se scurge astfel cu ;uiitatea intr-o regiune e #nalt
presiune, cum este aorta, spre o regiune e "oas presiune, cum sunt marile
vene.
+irculaia s$ngelui variaz up esuturile pe care le eservete, fecare
organ av$n propriile sale nevoi sanguine. ,cest fenomen enumit rezistena
periferic variaz #n funcie e v$scozitatea s$ngelui, iametrul sau lungimea
vaselor. ,stfel, muchii scheletici necesit un e&it sanguin aaptat la
activitile lor e moment. %ielea, care #neplinete mai multe funcii, printre
care reglarea temperaturii corporale, necesit un e&it sanguin e aproape :,E
litri pe minut. +reierul, are nevoie e un e&it sanguin mai sta&il, e orinul a
<.RE litri pe minut. !e&itul sanguin rspune astfel exigenelor fecrui organ i
ale miliarelor e celule care compun organismul.
Si&t%m'# #im+ati
5iecare celul a organismului este scufunat #ntr-un lichi in care #i
arunc eeuri. ,cest meiu tre&uie s ai& o compoziie sta&il pentru a
garanta starea &un i funcionarea perfect a celulelor. Echili&rul su se
&azeaz pe mecanisme e reglare orchestrate e sistemul limfatic. ,cesta
colecteaz exceentul e limf, ;ui incolor eli&erat e s$nge, care se
acumuleaz #n esuturi, i #l auce la inim. 'imfa transport su&stanele
nutritive i preia eeurile celulare. Ea are rept sarcin transportul lipielor i al
moleculelor liposolu&ile, in intestin p$n #n s$nge.
+onine proteine, grsimi, sruri minerale, iar compoziia sa se apropie
e cea a plasmei, in care are rezultat. +ompoziia i aspectul sau ifer totui
up regiune #n care se gsete. ,stfel, #n intestine, limfa conine multe grsimi
i are un aspect lptos. /n fcat, ea este &ogat #n proteine.
0istemul limfatic conine vase limfatice, ganglioni i organele limfoie
repartizate #n iverse regiuni ale corpului.
,migalele, apenicele vermicular i splina sunt organe limfoie. Ele
servesc rept epozit pentru celulele e aprare, cum ar f limfocitele, care pot
astfel s intervin la apariia unei infecii.
83
Janglionii limfatici sunt mici aglomerri celulare e form rotun"it, cu
iametrul e 9<-9Emm, istri&uii su& form e ciorchini e-a lungul vaselor
limfatice. 5iecare ganglion este compartiment #n mai multi foliculi limfatici &ogai
#n glo&ule al&e, cum sunt limfocitele si macrofagele. 'imfa care ptrune #n
ganglioni este fltrat e foliculi limfatici i e&arasat e eventualii si ageni
infecioi.
,migalele sunt conglomerate e foliculi limfatici, #n care a&un celulele
e aprare. !e form rotun"it, ele sunt acoperite e o mucoas. 0e #nt$mpl
frecvent ca ele s se um;e, #n timpul unei angine. +elulele lor sunt #n acest caz
anga"ate #ntr-o lupt #ncr$ncenate #mpotriva &acteriilor ofensive. Janglionii pot
atunci s-i mreasc volumul i s fe palpai la nivelul g$tului, ceea ce
#nseamn c vin #n a"utorul amigalelor.
,penicele este situat #ntre intestinul su&tire i cel gros. +u o lungime e
8 cm, are i el foliculi limfatici, care #i permit s a"ute organismului la
com&aterea infeciilor. ,re totui un rol minor, iar a&sena s nu se pertur&e cu
nimic echili&rul meiului inferior al organismului.
,lt organ limfoi, splina este situat #n partea e sus a a&omenului i
c$ntarete cam 9E<g la ault. 5uncia sa principal este istrugerea glo&ulelor
roii utilizate, ar ea "oac un rol important #n sistem imun. 0plina cuprine
minusculi foliculi repartizai #n ou grupe( unii sunt compui in limfocite
imature, iar ceilali in limfocite mature. +elulele efensive ale foliculelor
asigur funciile imune ale splinei, prouc$n anticorpi.
+irculaia limfei se face inspre esuturi spre s$nge, prin intermeiul
valvelor i atorit contraciei muchilor netezi ai peretelui vaselor. 'imfa este
captat #n esuturi e capilarele limfatice, al cror perete #l stra&ate, i conus
la ganglioni. !up ce a fost fltrat, ea este evacuat spre spaiile interstiiale.
+apilarele limfatice o colecteaz in nou pentru a o ireciona spre inim. 'imfa
str&ate tu&uri in ce #n ce mai importante( vase, trunchiuri, canale limfatice,
apoi canalul toracic, vasul-amiral al sistemului limfatic, care everseaz limfa #n
s$nge la nivelul venelor situate la &aza g$tului. 'imfa reneaz astfel meiul
intern, "uc$n rolul e supap e TpreaplinU.
0tructura sistemului limfatic seaman cu cea a sistemului sanguin( ea
cuprine #n acelai timp vase i organe. ,nalogia se opreste aici pentru c, #n
sistemul limfatic, aceste oua pri sunt total inepenente una e alta. @isele
limfatice vehiculeaz limfa spre inim, #n timp ce organele limfatice servesc la
stocarea limfocitelor care asigur aprarea organismului.
Ae3eaua limfatic este constituit #n primul r$n in vase prezente #n
toate 3esuturile, #ntre celulele i capilarele sanguine. !oar sistemul nervos
central, oasele, inii i muva osoas sunt lipsite e sistem limfatic.
,lt specialitate a reelei limfatice( vasele sale sunt otate cu un sistem
e ui care se eschi i se #nchi #n funcie e presiunea existent #n
compartimentul interstiial. ,ceste valvule #mpieic re;uarea limfei. Oat
a"uns #n capilare limfatice, ea se scurge spre vasele limfatice i se #nreapt
spre inim. ,ceste vase seaman mult cu venele. @asele limfatice superfciale
urmeaz acelasi itinerar ca venele superfciale, iar vasele profune iau calea
arterelor profune.
!iametrul vaselor crete progresiv pe msur ce limfa se apropie e
inim. 5iecare regiune a organismului are propriile sale vase limfatice. +ele ale
g$tului reneaz limfa e la nivelul capului i al g$tului. @asele regiunii
a&ominale conuc limfa e la nivelul organelor a&ominale, cum ar f stomacul,
fcatul, pancreasul i intestinele, spre ganglionii limfatici ai a&omenului. ,poi
intr #n aciune ganglionii care-i #ncep activitatea e epurare. Oat e&arasat
e particulele sale nocive, limfa pornete in nou spre alte vase limfatice #nainte
e a a"unge #n circulaia venoas.
83
+ele mai mari vase in aceast reea formeaz aa-numitele trunchiuri
limfatice. 'imfa care parvine la nivelul toracelui se #mparte #n ou canale. +ele
ou canale everseaz limfa fltrat #n circulaia venoas, la &aza g$tului, la
punctul e "onciune intre vena "ugular intern i vena su&clavie.
0pre eose&ire e circulaia venoas, circulaia limfatic funcioneaz
fr a f pompat. ,ceasta e pus #n micare e contraciile muchilor scheletici.
Ea se scurge variinu-i e&itul #n funcie e presiunile provocate e cavitatea
toracic la fecare inspir. ?otusi, sistemul cario-vascular particip #n mare parte
la aceast circulaie, prin extremitatea tecilor con"unctive care #nvelesc toate
vasele, fe c sunt sanguine, fe limfatice, comunic$n acestora in urma
vi&raiilor primelor. %ulsaiile arterelor contri&uie astfel irect la progresia limfei.
+ontraciile muschilor netezi, situai #n pereii canalelor limfatice,
favorizeaz revrsarea fnal a limfei #n circulaia venoas. !in aceast cauz ea
nu se scurge la fel e uor i rapi ca s$ngele. O activitate fzic nu poate ec$t
s amelioreze circulaia s i eci rena"ul su&stantelor nocive.
0istemul limfatic are mai multe funcii eseniale comune cu sistemul
sanguin. +ele ou sisteme particip la activ la homeostazie, echili&rul meiului
intern. Ele reprezint o moalitate e transport al principiilor nutritive i al
eeurilor intr-un loc al organismului #ntr-altul. ,m&ele ispun e mecanisme
e aprare #mpotriva infeciilor.
Si&t%m'# "%&(i"ato"
7asul, faringele, traheea, &ronhiile i plm$nii, sistemul respirator #n
totalitate, furnizeaz miliarelor e celule ale organismului nostru oxigenul
necesar. 0istemul respirator alimenteaz corpul cu oxigen i #l cur e gaze
toxice ca ioxiul e car&on. Aespiraia este o funcie vital a organismului, care
nu poate stoca oxigenul, ar are nevoie e aportul continuu al acestui gaz
pentru un numr mare e reacii &iochimice. Aeaciile e com&ustie in
interiorul celulelor asigur egraarea alimentelor i proucerea e energie.
,paratul respirator propriu-zis este alctuit in mai multe structuri.
%lm$nii sunt eservii e cile aeriene superioare. ,erul inspirat pe gur i nas
trece prin faringe i laringe #nainte e a ptrune #n trahee, ;exi&il si mo&il,
lung e aproximativ e 9< centimetri. /n nas, este curat e particulele e praf
mai voluminoase, apoi intr #n contact cu peretele traheii. 2ucoasa nasului,
acoperit e cili, va propulsa mucusul #ncrcat e praful in aer spre faringe.
,erul apoi co&oar apoi spre &ronhii, care #i conuc #n plam$ni.
5iecare &ronhie eservete un plm$n. +ele : &ronhii principale iau
natere la extremitile inferioare a traheii i se su&ivizeaz apoi #n conucte
mai mici, &ronhiole. Cronhiolele constituie conuctele intermeiare ale
plam$nilor i transport aerul p$n la alveolele pulmonare. 'a acest nivel aerul
a"unge la capilare, la glo&ulele roii. Oxigenul i gazul car&onic se infltreaz #n
capilare atorit iferenei e presiune parial care exist #ntre alveol i vasul
sanguin. ?recerea se face in compartimentul #n care presiunea gazoas este
mai mare spre cel #n care aceasta e mai mic. +elulele sanguine au un pigment
special, hemoglo&ina, care are proprietatea e a fxa oxigenul. ,cesta este
extras in aer i transportat e s$nge la inima, apoi spre toate tesuturile
organismului, une este consumat e celule. !eeurile gazoase fac rumul
invers, trec$n e la glo&ulele roii la alveole, i sunt eliminate prin ;uxul e aer
expirat.
,ceste miscari e inspir i e expir sunt posi&ile atorit contraciei i
expansiunii cutiei toracice. !iafragmul, un muchi cur&, foarte su&ire, situat su&
plm$ni, coman aceast micare cu a"utorul muchilor intercostali. /n timpul
unui inspir, iafragma i muchii intercostali se contract. +oastele se riic, #n
timp ce iafragmul co&oar i se aplatizeaz. ?oracele crete ca volum,
presiunea sa intern scae, ceea ce prouce un aport e aer in exterior.
83
%lm$nii se um;a. /n expir, muchii se relaxeaz, coastele co&oar i se apropie,
#n timp ce iafragma #i recapat poziia cur&at, cu convexitate #n sus. +utia
toracic #i reia volumul iniial, presiunea sa intern crete, iar aerul pe care #l
conine este expulzat( plm$nii se golesc.
/n timpul respiraiei, plm$nii sunt lu&rifai e pleur, o mem&ran
transparent care #i #nvelete #n #ntregime. +ele oua foie pleurale prouc o
secreie seroas, enumit lichi pleural, care reuce frecarea.
Aespiraia este un act spontan, complex, ale crui ritm i amplituine pot
f moifcate e iferite elemente exterioare-&oala, alcool, somnifere.... care
inhi& neuronii #mplicai.
Si&t%m'# %1"%to"
0istemul excretor este o verita&il main pentru epurarea corpului. El
extrage eeurile in s$nge i le elimin #n urin. ,ceast operaie se
efectueaz #n rinichi. 6rina se scurge apoi prin ou canale, ureterele, p$na la
vezic. Oata plin, aceasta evacueaz lichiul printr-un canal numit uretr.
Ainichii, #n forma e &oa&e e fasole, sunt situai su& plm$ni. Ainichiul
rept ocup o poziie mai "oas, el este comprimat e fcat. 5iecare rinichi
msoar aproximativ 9: centimetri i c$te 9E<g. 0$ngele TuzatU sosete prin
vasele mari. 4nteriorul rinichilor se #mparte #n trei pri( cortexul, meulara i
&azinetul. +ortexul, eschis la culoare i granulat, #ncon"oar meulara. ,cest
strat superfcial are ca funcie eseniala formarea urinei, atorit prezentei a
milioane e unitti fltrare, care se numesc nefroni.
0$ngele care iese in rinichi este curat, fltrat e toate toxinele
meta&olice cum ar f ureea. %lm$ni i pielea iau, e asemenea parte la
eliminarea su&stanelor #n exces. !ar toxinele, eeurile azotate i reziuurile
meicamentelor sunt evacuate exclusiv e rinichi. ,ceste organe controleaz i
coninutul apei, e sruri i e elemente, precum fosfatul sau calciul. Ele
expulzeaz #n urin elementele #n exces i le retrimit #n s$nge pe cele e care
organismul are nevoie. !atorit aciunii lor e fltrare i purifcare, rinichii
particip la echili&rul meiului intern i constituie unul intre st$lpii
homeostazei.
6reterele, uretra i vezica constituie celelalte elemente ale sistemului
urinar. 6reterele sunt ou tu&uri musculare foarte fne care transport urina in
rinichi spre vezic. Ele se #nchi automat c$n vezica e plin, astfel ca lichiul,
#ncrcat e eeuri, s nu re;ueze spre rinichi. 0ituat #n partea inferioar a
a&omenului, vezica are pereii musculari extensi&ili. ,cest organ este un fel e
sac recuperator al urinei. /n form e par atunci c$n este goal, ea poate
conine p$na la E<<ml. ,tunci c$n vezica este plin. /i vars urina #n uretr,
care o evacueaz #n exterior. !atorit contraciilor sfncterului, alctuit in inele
musculare i care o #ncon"oara la ieire, uretra poate controla ;uxul urinar.
A(a"at'# $%nita# +%minin
,paratul genital feminin permite maternitatea, eoarece apostete
viaa #n evenire. El cuprine ovarele, care prouc ovulele, ca i cile genitale,
aic trompele uterine, uterul si vaginul. ,ceste organe sunt localizate foarte "os
#n &azin, su& intestine. 0u& control hormonal, aspectul i funcionarea aparatului
genital se moifc e-a lungul vieii. /ntre pu&ertate i menopauz, moifcrile
corpului au loc #n ritmul ciclului menstrual, care se manifest prin apariia e
menstruaii la aproximativ :8 e zile.
,postete #n a&omen e o parte i e alta a uterului, ou glane
mici, ovarele, guverneaz fecunitatea femeii. Aolul principal este e a asigura
ezvoltarea i expulzarea ovulelor. Ele regleaz, e asemenea, erularea ciclului
menstrual i sarcina, prouc$n hormonii sexuali feminini. Ovarele, care nu
msoar mai mult e :.E-8cm, sunt fxate e peretele &azinului prin mai multe
ligamente. 7etee i e consisten moale la t$nara fat, ele se rigiizeaza i au
83
un aspect siefat i riat la femeie. 0unt constituite in ou straturi( #n centrul
ovarului, zona meular, format intr-un esut con"unctiv &ogat vascularizat>
ea este #ncon"urat e un #nveli exterior gros, care ocup ou treimi in
glana.
/n fecare luna, un folicul eclateaz i eli&ereaz, #nt$i intr-unul, apoi in
celalalt ovar, un ovul a"uns la maturitate> va f transportat p$na #n uter prin una
in trompele uterine. !enumite e asemenea trompele lui 5allope, acestea sunt
otate cu un mare pavilion cu margini fran"urate, plasta #ntre ovare, care se
continua printr-un conuct str$mt si lung e 9< cm. Ovulul colectat la nivelul
pavilionului este antrenat e contractiile muschilor netezi care constituie
peretele trompelor. El a"unge la uter, organ cavitar #n forma e p$lnie, e
lungimea e M-8cm.
%artea superioara a uterului aaposteste cavitatea uterina, care primeste
oul fecunat. /n partea e "os se termina tu&ul printr-un tu& #ngust care iese #n
vagin colul uterin. 'a ma"oritatea femeilor, uterul este aproape orizontal. ?rei
perechi e ligamente #l leaga e a&omen.
%eretele uterin, este foarte gros, este constituit intr-o tunica e muschi
netezi. !eose&it e extensi&il, acest perete se eformeaza, fara a se rupe, #n
timpul sarcinii. 5ata interna este tapetata cu o mucoasa &ogata #n glane si vase
sanguine, ce constituie enometrul. !upa pu&ertate, #n fecare luna, enometrul
creste #n grosime #n timp ce uterul se pregateste sa primeasca un ou. /n a&senta
fecunarii, stratul superfcial, al enometrului se esprine #n fnal si este
evacuat #n momentul menstruatiei.
2ucoasa colului uterin secreta glera cervicala, su&stanta v$scoasa care
o&tureaza orifciul sau extern. Este un meiu e supravietuire pentru
spermatozoizii care a"ung la el upa ce trec prin vagin. ,cesta primeste penisul
#n timpul actului sexual si sperma upa e"aculare. 4ntervine eci #n acelasi timp
#n sexualitate ti #n functie e reproucere.
@aginul are un perete suplu, acoperit pe fata sa interna e o mucoasa
fna. ,v$n o profunzime e R-9< cm, el formeaza un fun e sac #mpre"urul
colului uterin. 'a cealalta extremitate, vulva regrupeaza partea externa a
organelor genitale ale femeii. 'a femeia virgina, o mem&rana fna, himenul,
separa vaginul e vulva. El este rupt la primele raporturi sexuale.
!eschierea vulvei este o fanta care se #ntine e la muntele lui @enus la
anus. @ulva este marginita e oua pliuri ale mucoasei interne, &uzele mici, care
sunt partial acoperite e &uzele mari. ,nterior, &uzele mici se unesc pentru
forma capusonul clitorisului. /n timpul raporturilor sexuale, oua perechi e
glane secreta un lichi care lu&rifaza interiorul vulvei. Cuzele mici si cele mari
se um;a, ca si clitorisul, care este un mic organ erectil. /n fne, #n timpul nasterii,
vulva tre&uie sa se estina pentru a lasa sa treaca fatul.
A(a"at'# $%nita# ma&'#in
'a &ar&at, organele e reproucere toate sunt, #n principal externe. Aolul
lor #n sexualitate este at$t evient, #nc$t aproape uitam ca anatomia lor
raspune #n primul r$n exigentilor reproucerii si perpetuarii speciei.
,paratul genital masculin cuprine glane sexuale sau testicule, care
prouc spermatozoizi estinati fecunarii ovulelor feminine, cai genitale, care
permit transportarea lor si care sunt #nsotite se organe anexe, ca si un organ
copulator, penisul.
0ituate la fat #n a&omen, testiculele co&oara #n pungi externe V &ursele V
#nainte e nastere sau la putin timp upa. ,ceste oua mici glane ovoie
c$ntaresc :< e grame. Ele cuprin :<<-3<< e mici lo&i conici, lo&ulii, separati
e pereti su&tiri. 5iecare lo&ul contine mici insule e celule V celulele lui 'eNig V
care prouc un hormon masculin, testosteronul. +elulele prouc acest hormon
in timpul vietii intrauterine, apoi #si #ntrerup activitatea p$na la pu&ertate. /n
83
aceasta perioaa, reluarea prouctiei hormonale inuce aparitia caracterelor
sexuale masculine secunare -pilozitate, musculatura, tim&rul vocii, li&io..
?estosteronul guverneaza, e asemenea geneza spermatozoizilor. ,cestia
sunt ela&orati #n tu&ii seminiferi, canale foarte fne prezente #n numar mare #n
testicule. 5iecare tu& este #ncon"urat e o teaca tapetata e celule contractile,
celulele lui 0ertoli. +elulele sexuale se ascun #ntre celulele lui 0ertoli. Ele sunt
prouse la periferia tu&ului seminifer, #n stare imatura. /mpinse e contractiile
celulelor lui 0ertoli, migreaza prin peretele tu&ului spre lumenul central
maturiz$nu-se progresiv. 'a fnalul acestui proces, care este continuu si se
re#nnoieste ne#ncetat, spermatozoizii sunt eli&erati #n cavitatea tu&ului.
?u&ii seminiferi converg pentru a forma o retea e mici conucte
sinuoase care colecteaza spermatozoizi. !e aici pleaca 9< p$na la 9: canale
care a"ung la canalul colector unic, aapostit #ntr-un mic organ alungit e
marimea testiculului( epiiimul. ,ici sunt stocati spermatozoizii.
!upa ce ram$n un timp #n epiiim, spermatozoizii trec #ntr-un alt
conuct( canalul eferent. 'ung e 8<cm, acesta se termina printr-o um;atura,
la nivelul careia primeste secretiile unei mici vezicule seminale. El se continua
apoi prin canalul e"aculator, care se eschie #n uretra. ,nsam&lul conuctului
format e canalul epiiimului, canalul eferent si cel e"aculator este enumit si
spermiuct.
'a &ar&at aparatul genital si cel urinar sunt asociate. !e fapt uretra este
un conuct care colecteaza urina #n vezica si o evacueaza la exterior. Ea
traverseaza prostata, o glana mica #n forma e castana. /n momentul e"acularii,
re;ex provocat e stimularea sexuala. +analul e"aculator everseaza #n uretra
un lichi seminal #n care se a;a spermatozoizi. %rostata secreta un lichi aci
care contine zinc, aci citric si al&umina si care se amesteca cu lichiul seminal
pentru a forma sperma.
6retra se prelungeste pe aproximativ 8 cm #n penis pentru a se eschie
la extremitatea glanului. Este inserata #n tesut spongios si #ncarata e oua
tu&uri laterale enumite corpi cavernosi. %roprietatile corpilor cavernosi confera
penisului proprietati e erectie. ,cest mecanism e origine vasculara are loc su&
controlul nervos, #n general #n cursul stimularii sexuale. ,rterele penisului se
ilata si s$ngele a;ueaza #n corpul cavernos, care se um;a si se #ntareste.
/ntreruperea erectiei se poate prouce c$n stimularea #nceteaza sau upa
e"aculare. /n cele oua cazuri, s$ngele re;ueaza si se re#ntoarce #n circulatia
generala.
R%("o,'%"%a
0exualitatea are oua fatete. 5iziologic, ea este estinata asigurarii
reprouctiei. Ea are, e asemenea, aspecte emotionale si afective esentiale.
@$rsta #nceperii vietii sexuale sau alegerea unui partener nu sunt legate oar e
niste imperative fziologice.
O&iectul sexualitatii nu este ec$t rareori reproucerea. @iata sexuala
e&uteaza in prima copilarie. /n timpul suptului, gura este un important
instrument e o&tinere a satisfactiei...
,poi, #n timpul #nvatarii notiunilor e curatenie, interesul se eplaseaza
spre zona anala, #nainte e a trece spre organele genitale. 'a v$rsta aulta, o
sexualitate satisfacatoare este resimtita ca o #mplinire. Aeproucerea nu este
posi&ila ec$t #n timpul unei anumite perioae a vietii. 5etele si &aietii intra #n
perioaa procreerii la pu&ertate. ,ceasta se trauce prin moifcari ale
organelor genitale si prin capacitatea e a prouce celule sexuale, gametii.
/n timp ce toate celulele corpului posea :3 e perechi e cromozomi,
gametii au oar c$te un exemplar unic al acestor :3 e cromozomi. Ei iau
nastere in celule susa cu 8M e cromozomi care au suferit o iviziune
eose&ita, enumita meioza.
83
'a &ar&at, celulele susa ale spermatozoizilor ram$n aormite #n testicule
p$na la pu&ertate. /n aceasta perioaa, e&uteaza prouctia e spermatozoizi.
Este un proces continuu, care se esfasoara p$na la o v$rsta #naintata. 'a
femeie, celulele susa ale ovulelor #si #ncep meioza chiar #nainte e nastere, #n
timpul vietii em&rionare. !ar maturizarea lor nu se va realiza ec$t mult mai
t$rziu, #n momentul ovulatiei.
/ncep$n e la pu&ertate si p$na la menopauza, se instaureaza ciclul
menstrual, care ureaza aproximativ :8 e zile. 'a e&utul unui ciclu, ovulul
este aapostit #ntr-o cavitate mica, formata in c$teva celule aplatizate(
foliclulul. ,cest folicul se maturizeaza si creste timp e 98 zile, la capatul carora
se sparge si eli&ereaza ovulul, care este captat e trompa uterina. !upa aceasta
ovulatie, foliculul se transforma #n corp gal&en( el secreta un hormon care
provoaca #ngrosarea mucoasei uterine #n veerea #nt$mpinarii unui eventual ou.
98 zile mai t$rziu, aca fecunarea nu a avut loc, acest cui& se etaseaza si
este evacuat e menstruatie.
%entru ca fecunarea sa se prouca, tre&uie ca raportul sexual sa ai&a
loc #n momentul potrivit, aica #n cele 88 e ore care prece ovulatia V
spermatozoiul supravietuieste aproximativ oua zile #n caile genitale feminine V
sau #n cele oua-trei care urmeaza upa ea.
!in nefericire, ciclul menstrual nu este #ntoteauna regulat. Este
controlat e secretiile hormonale ale ovarelor, ele #nsele guvernate e alti
hormoni prousi e hipofza si hipotalamus. +um aceste secretii ale hormonilor
variaza #n functie e stres sau e starea e sanatate, preveerea ovulatiei este
ifcila.
2ulte cupluri sunt afectate e pro&leme e sterilitate. 'a femeie, aceasta
poate avea cauza anatomica, imuna sau &iologica. 0terilitatea masculina este #n
general atorata a&sentei spermei sau spermatozoizilor, sau unor anomalii
precum o lipsa e mo&ilitate a spermatozoizilor.
/n momentul e"acularii sunt emisi e la : la M cm cu&i e sperma,
contin$n #n "ur e :E< milioane e spermatozoizi. ,ceste minuscule celule au
un cap um;at si un ;agel lung care serveste propulsarii lor. 0permatozoizii a"ung
la colul uterin, traverseaza uterul si se anga"eaza #n trompe. !oar c$teva sute e
spermatozoizi ating ovulul si #l #ncon"oara. !intre acestia, oar unul singur
a"unge sa-l penetreze.
7ucleele a oua celule fuzioneaza si au nastere unei celule ou cu 8M e
cromozomi> aceasta este fecunarea. Oul este supus apoi unei serii e iviziuni
si migreaza spre uter. El se fxeaza #n mucoasa uterina la aproximativ o
saptam$na upa fecunare. !upa noua luni se va naste copilul provenit in
aceasta #nt$lnire.
!e la concepere la nastere sunt sufciente noua luni pentru ca o celula
unica, rezultata in unirea intre un ovul si un spermatozoi, sa genereze o
finta umana completa. ,ceasta perioaa este &ogata #n evenimente. +orpul
mamei sufera importante moifcari pentru a aaposti viata. ?ransformarile
em&rionului sunt e-a reptul spectaculoase.
/nt$rzierea menstruatiei este eseori primul semn care anunta o sarcina.
,lte inici pot f etectate foarte rapi( temperatura usor crescuta, greturi, chiar
varsaturi, congestia s$nilor, emotivitate excesiva, nevoia crescuta e somn sau
moifcari ale o&iceiurilor alimentare... 0unt tot at$tia inicatori ai moifcarilor
e activitate hormonala care #nsotesc sarcina.
Examenul ginecologic confrma iagnosticul. 6terul este moale, colul este
violaceu, iar glera cervicala este a&senta. /n uter, em&rionul creste rapi.
?rei saptam$ni upa fecunare, se prezinta ca un &uton legat prin
coronul om&ilical e peretele unui TsacU umplut cu lichi amniotic. Cutonul ia
cur$n forma unui isc, #n care se iniviualizeaza oua foite, apoi trei... /n
83
sf$rsit, se realizeaza schita organelor. T2uguriiU &ratelor si picioarelor sunt
prezenti in a patra saptam$na. 'a cinci saptam$ni upa fecunare, inima &ateK
0i, la capatul a sapte saptam$ni, exista principalele organe.
'a opt saptam$ni upa conceptie, fata em&rionului s-a umanizat, apar
ochii si urechile, si exista toate organele( in em&rion, evine fat. 7u masoara
ec$t 3< e milimetri si mai are e stra&atut un rum lung #nainte e a se naste.
/n timpul vietii fetale, organele sale evin progresiv functionale.
%rimele trei luni sunt uneori ezagrea&ile pentru mama. +u toate ca e
#nca putin vizi&ila, sarcina se manifesta prin senzatii a&ominale neo&isnuite si
chiar prin tul&urari igestive sau nervoase care sunt expresia importantului efort
interior care se realizeaza. ,ceste simptome ispar #n general #n cel e al oilea
trimestru e sarcina.
/n timp ce uterul creste #n volum, a&omenul se mareste si pielea e la
nivelul sau se su&tiaza. ,pare uneori o linie verticala, #nchisa la culoare, #ntre
&uric si simfza pu&iana. %ot aparea pete la nivelul fetei( este faimoasa masca e
sarcina. 2ama creste #n greutate, iar s$nii i se #ngreuneaza.
5atul #si urmeaza si el ezvoltarea. 2isca, chiar aca la #nceput ,miscarile
sale sunt impercepti&ile. ?raieste experienta primelor senzatii( gusta lichiul
amniotic si reactioneaza atunci c$n se apasa pe &urta mamei. /i cresc parul si
unghiile. +elulele nervoase se multiplica si creierul capata forma. ,numite
organe, e exemplu rinichii, sunt la locul lor foarte evreme( fatul urineaza #n
lichiul amnioticK 0exul sau se iferentiaza e asemenea e la #nceputul vietii
sale.
/n a cincea si a sasea luna, mica finta umana #si pune #n functiune
organele. ?esteaza miscarile respiratorii, #nghite... +u certituine, oarme mult
cca 98 ore pe zi. !ar c$n este treaz, face gimnasticaK 'a #nceputul celui e al
treilea trimestru e sarcina, fatul este foarte fragil. 0istemul nervos, ata fin
complexitatea sa, continua sa se organizeze. /n realitate, nu se va esav$rsi
ec$t la un anumit timp upa nastere. !ar e"a aue si este capa&il sa vaa.
0arcina sa principala este e acum sa creasca #n greutate. ,limentat e
placenta, prin intermeiul coronului om&ilical, el creste cu :E< grame pe
saptam$na #n timpul celei e a opta luni. 'ocul #ncepe sa fe mai str$mt si fatul
se plaseaza #n mo normal cu capul #n "os. !eoarece apasa pe vezica, pe
aparatul igestiv si pe iafragma, mama #ncepe sa simta es nevoia e ase
urina, #ncepe sa ai&a arsuri la nivelul stomacului sa g$f$ie repee. 0e apropie e
termen.
+u putin timp #naintea nasterii, capul fatului se anga"eaza #n &azin si apar
primele contractii uterine. ,tunci c$n evin ritmate, frecvente si ureroase, a
#nceput travaliul. +olul uterin se scurteaza si se ilata, sacul amniotic se rupe si
lasa sa se scurga lichiul. 0u& efectul contractiilor in ce #n ce #n ce mai ese si
mai intense, fatul co&oara, apoi este a"utat e moasa. !upa ce nou-nascutul a
iesit complet, este pus peste mama si coronul este taiat. 'a scurt timp,
placenta este extrasa. 7ou-nascutul #ncepe o noua viata, #n aer li&er.
!ezvoltarea nou-nascutului este etapa cea mai spectaculoasa. /n multe
privinte, acesta seamana cu un ault #n miniatura. Era totusi consierat, #nainte,
ca o finta vegetativa, ocupata oar sa man$nce si sa oarma. ,stazi, #i sunt
recunoscute competente formia&ile si personalitatea. !e la nastere,
ezvoltarea micii finte se face pe planuri iferite. +resterea #nceputa #n uter
continua. Ea este comanata #n special e hormoni hipofzari e crestere si
necesita o alimentatie echili&rata. ,portul e prouse lactate, la sugar, ram$ne
esential pentru a permite o &una ezvoltare a tesuturilor osoase.
?oti muschii si organele #si maresc imensiunile. Ochii, e exemplu, cresc
cu 3<Q #n timpul primelor cinci ani ale vietii. ,ceste transformari sunt #n
principal e orin cantitativ. !oar sistemul nervos sufera moifcari functionale
83
nota&ile. %$na la v$rsta e oi ani, greutatea creierului creste rapi> tesuturile
e sustinere se ezvolta si se sta&ilesc nenumarate conexiuni nervoase.
7euronii capata, e asemenea, o teaca e mielina, su&stanta care le
amelioreaza performantele #n materie e conucere a in;uxului nervos.
%aralele cu aceasta maturizare, o serie e eprineri completeaza
ezvoltarea psihomotorie a &e&elusului. 'a oua luni, sugarul sur$e si #si tine
capul> la patru luni, capata constiinta e sine. %e la un an, &e&elusul #ncepe sa
mearga, se conformeaza unor instructiuni simple, tine o&iecte #ntre police si
inex, pronunta primele cuvinte. 0tap$nirea propriului corp si a lim&a"ului nu vor
#nceta sa progreseze.
%atrimoniul nostru genetic cuprine informatiile care asigura &una
esfasurare a acestor actiuni e #nvatare. +opilul #si construieste personalitatea
si inteligenta #n interactiune cu antura"ul sau.
!upa v$rsta e oi ani, ei #si perfectioneaza motricitatea, lim&a"ul,
capacitatea e a rationa si #ncepe sa integreze regulile sociale. +resterea va
continua p$na la aolescenta.
%u&ertatea este o etapa funamentala care va eclansa trecerea la
aolescenta. ,ceasta perioaa este caracterizata prin ezvoltarea caracterelor
sexuale secunare si printr-o accelerare a cresterii, care apare spre 9: ani la
fete si spre 98 ani sa &aieti. Ea este #nsotita e moifcari morfologice ale
organelor genitale si ale organelor genitale si ale aspectului general( pilozitatea,
musculatura, glasul gros la &aieti, s$nii la fete etc.
'a iesirea in aceasta perioaa a Tcrizei aolescenteiU, se intra #n v$rsta
aulta. +orpul #ncepe e"a sa fe uzat, #ntr-o maniera impercepti&ila. ,tunci c$n
esti #n plina T;oare a v$rsteiU, nu acorzi eloc atentie acestui fapt, cu at$t mai
mult cu c$t perioaa este eseori &ogata pe plan afectiv si social. @ariatii ale
greutatii, aparitia primelor riuri sau a primelor fre e par al& inica totusi ca
organismul #m&atr$neste.
/m&atr$nirea este un proces normal care afecteaza at$t celulele c$t si
organele si tesuturile. Ciologic, specia umana pare programata pentru a trai
aproape 9:< e ani. ?otusi speranta meie e viata este mult mai scazuta ec$t
aceasta cifra. %e l$nga moul e viata, factorii ereitari explica inegalitatile #n
ceea ce priveste speranta e viata.
+u v$rsta, anumite functii, cum ar f veerea sau auzul se altereaza si
capacitatea lor scae. ,fectiunile aparatului cario-vascular sau ale aparatului
locomotor evin mai frecvente. 'a femeie, rarefactia tesutului osos se
accentueaza upa menopauza.
%ersoanele v$rstnice sunt tinta unor &oli tipice e uzura a organismului.
6nele forme e cancer, e exemplu, sunt legate e incapacitatea cresc$na a
organismului e a interveni #n alterarile care apar in ce #n ce mai frecvent.
?otusi, atorita progreselor meicinei, multi pot spera astazi sa atinga o v$rsta
avansata, sa profte cu serenitate e timpul li&er pe care #l ofera pensia. 0i p$na
#n ultimele momente ale vietii, personalitatea se poate #m&ogati.
83
II. MASA5UL SOMATIC
6%7nii%-
2asa"ul const #n prelucrarea, metoic i mecanic, prilor moi ale
corpului prin proceee manuale i instrumentale #n scop fziologic, proflactic i
terapeutic.
0copul fziologic V vizeaz #m&untirea proprietilor fzice ale
esuturilor i stimularea funciilor importante ale organismului -circulaia.. !in
aceast cauz masa"ul a evenit o meto curent e refacere a sportivilor.
0copul proflactic -e prevenire. V se refer la meninerea strii e
sntate, creterea rezistenei organismului la o&oseal.
0copul terapeutic V masa"ul este folosit #n tratamentul complex al
iverselor &oli.
2asa"ul este mi"loc pasiv e recuperare -pacientul nu este solicitat. i
mi"loc specifc al recuperrii meicale.
C#a&i7a"%-
Dup posibilitile tehnice e execuie!
- 2asa" manual -automasa"ul. V cea mai rsp$nit form e masa" i
cea mai veche.
- 2asa"ul instrumental se execut cu aparate sau instrumente
acionate cu m$na sau cu iverse surse e energie. Exemple( vi&ratorul cu
83
ching, aparat cu ispozitiv tip ventuze -'%J., aparat cu manoane e presiune
pozitiv -face compresii succesive...
Dup profunzimea structurilor crora se areseaz(
- 2asa"ul somatic -periferic. V se areseaz prilor moi e la
suprafaa corpului sunt care mai sensi&ile la aciunea irect a proceeului e
masa".
- 2asa"ul profun V se areseaz esuturilor i organelor in interiorul
cavitilor la care efectele manevrelor se rsfr$ng irect.
Dup aria e ntinere "i urata e prelucrare#
- 2asa"ul somatic general V const #n prelucrarea #ntregii suprafee a
corpului i are ou forme( extins -M< V F<min.., reus -3< V 8Emin...
- 2asa"ul parial(
- 2asa"ul parial regional -:< V :Emin.. V spate sau a&omen.
- 2asa"ul parial segmentar -9< V 9:min.. - acesta se poate
aresa unor segmente -gam&, coaps, &ra, ante&ra..
- 2asa"ul parial local -E V Mmin.. V se areseaz unor zone.
Din punct e $eere al mi%loacelor folosite pentru a facilita executarea
masa%ului#
- pe piele ume -creme.>
- pe piele uscat -pur e talc.>
- pe piele normal.
Din punct e $eere al scopului urmrit#
- fziologic>
- proflactic>
- terapeutic.
T%*nia ("o%,%%#o" ,% ma&a4
/n funcie e efectele asupra organismului proceeele e masa" au fost
#mprite #n(
- %rincipale -funamentale.
- 0ecunare -sau a"uttoare. e completare a efectelor celor principale
%roceeele principale nu pot lipsi in nici o ein e masa". /n funcie
e specifcul fecrei regiuni, zone, le putem aplica pe toate sau oar pe unele
intre ele.
/n funcie e profunzimea structurilor anatomice asupra crora se
acioneaz metoic se folosesc( netezirea sau e;eurage, friciunea, frm$ntatul
sau petrisa"ul, tapotamentul sau &aterea, vi&raiile.
8. N%t%zi"%a 9 se areseaz tegumentelor i const #n alunecri
ritmice i uoare executate cu iferite pri ale m$inilor #n sensul circulaiei e
#ntoarcere -venoase i limfatice.. 2icarea const #n aciunea e #mpingere i
tragere a m$inilor cu o anumit apsare #n funcie e scopul urmrit.
+lasifcarea netezirilor(
- +$n acionm superfcial se fac neteziri cu v$rful egetelor, cu faa
palmar sau cu cea orsal. %resiunea manevrelor va f rsfr$nt stric asupra
pielii.
- +$n acionm mai profun avem neteziri cu marginea cu&ital, cu
rcina m$inii, cu pumnul palmar sau cu&ital. /n timpul netezirilor intensitatea
apsrilor va alterna ritmic i la istane egale pentru a nu st$n"enii circulaia
in artere.
Din punct e $eere al moului e lucru al m&inilor a$em(
- neteziri simultane
- neteziri alternative
Din punct e $eere al ireciei netezirilor(
83
- pe irecie longituinal a segmentului( simultane lungi, alternative
lungi
- pe irecie o&lic( simultane meii, alternative meii
- pe irecie transversal( simultane scurte, alternative scurte
2anevrele lungi pier in vitez i presiune #n timp ce manevrele scurte
evin in ce #n ce mai rapie, au ritm vioi i presiune crescut.
Din punct e $eere metoic#
- netezire introuctiv are loc #n orice ein, orice regiune, segment sau
zon.
Aitmul i intensitatea manevrelor vor crete #n mo treptat, eoarece se
urmrete o&inerea #nclzirii su&iectului pentru urmtoarele tehnici i o&inerea
acomorii su&iectului cu maseurul.
- netezire fnal -e #ncheiere.. 2anevrele vor scea treptat #n ritm i
intensitate.
0ensul netezirilor este pentru mem&re e la segmentul istal la cel
proximal.
Din punct e $eere al speci'cului re(iunii a$em(
- neteziri pentru regiuni cu pilozitate crescut V hipertricoz, neteziri #n
perie cu egetele #n semi;exie
- neteziri pentru regiuni liniare -tenoane, egete., neteziri #n clete
- 7eteziri pentru segmentele circulare, tronconice -&rae, gam&e,
ante&rae., neteziri #n &rar sau inel, se realizeaz sacaat. 0e prine
segmentul #n priz circular cu policele unul #naintea celuilalt i se eplaseaz
cu o micare sacaat.
:. F"ii'n%a
0e areseaz esuturilor su&cutanate reprezentate e hipoerm. /n unele
regiuni hipoermul este foarte su&ire -g$tul.. Efectele friciunii se rsfr$ng
asupra muchilor i constau #n presarea esutului moale su&cutanat, esuturilor
profune sau planurilor ure -os sau cartila" articular. i eplasarea lor #n limita
elasticitii.
2icarea e friciune nu se execut in loc #n loc pe srite eoarece nu se
o&in efectele scontate. 7u se ia m$na e pe pacient nicioat.
+lasifcare(
Din punct e $eere tehnic#
- 0e execut cu v$rful egetelor, marginea cu&ital, rcina m$inii,
proeminena tenar i hipotenar, faa palmar, faa orsal, pumnul palmar,
pumnul orsal. 'a acestea se va apela #n funcie e sensi&ilitate. %e zonele
sensi&ile fzic se va executa cu partea crnoas, iar pe zonele mai voluminoase,
mai pline se va executa cu pumnul.
)n funcie e suprafa(
- /n zonele mici cu egetele, #n zonele mari cu toat m$na, #n zonele
foarte mari cu am&ele m$ini. 0ensul este aaptat particularitilor anatomice ale
regiunilor respective.
- %entru regiunile #ntinse se fac friciuni circulare concentrice i
excentrice. +ele concentrice auc energie, iar cele excentrice sunt pentru
relaxare.
- %entru ligamente, spaii interosoase, spaii intermusculare, egete,
tenoane se execut liniar i longituinal> pentru articulaii interfalangiene i
pentru unele tenoane -tenonul lui ahile. se execut transversal cu v$rful
egetelor sau cu marginea cu&ital a m$inii.
Dup speci'cul re(iunii a$em(
- friciuni #n clete pentru tenonul lui ahile
- friciuni #n zigzag pentru coloana verte&ral e sus #n "os
83
%rin friciune putem aciona profun sau superfcial mrin presiunea cu
care se execut manevra i unghiul cu care egetele se aplic pe tegument. +u
c$t presiunea este mai mare i unghiul este mai mic cu at$t manevrele sunt mai
profune.
Din punct e $eere metoic#
- 5riciunea este simpl sau com&inat.
- 5riciunea simpl V c$n se execut cu unul in elementele tehnice
-v$rful egetelor, marginea cu&ital, etc..
- 5riciunea com&inat conine mai multe elemente tehnice.
- 5riciunea com&inat cu alte proceee e masa"( cu frm$ntatul.
;. F"!m)ntat'# <(%t"i&a4'#=
+onst #n prinerea muchilor sau altor esuturi profune, riicarea c$t
permite elasticitatea proprie i stoarcerea prin comprimare #ntre egete sau
#ntre egete i rcina m$inilor sau presarea pe un plan profun.
+lasifcare(
Din punct e $eere tehnic "i n funcie e particularitile re(iunii a$em(
- 5rm$ntatul #n cut V se aplic tuturor regiunilor. !ifer #ns priza #n
funcie e grosimea stratului e prelucrat.
- %riz mic V se realizeaz #ntre police i inex>
- %riz meie V se realizeaz #ntre egetele :, 3, 8, E i rcina
m$inii>
- %riz mare V se realizeaz cu v$rful tuturor egetelor inclusiv
policele.
- 5rm$ntatul #n val sau #n cut eplasa&il V se execut ac
elasticitatea pielii o permite. 0ensul este longituinal i transversal.
5orme speciale( se aplic pe segmentele circulare tronconice.
- 5rm$ntatul circular V segmentul se prine cu priz circular.
%olicele sunt orientate unul #n faa celuilalt, muchii sunt #ntre egete i palme i
sunt presai pe planul e spri"in.
- 5rm$ntatul erpuit V priza este tot circular. %olicele sunt paralele,
iar muchii sunt presai alternativ e m$na reapt i m$na st$ng.
- 5rm$ntatul #ntre marginile cu&itale V se execut pe fereastra
a&ominal.
0ensul manevrelor este e "os #n sus.
- 5rm$ntatul cu pumnul V pentru fese i coapse. 0e execut cu
pumnul cu&ital sau palmar.
>. Ta(otam%nt'# </at%"%a=
Este cel mai excitant proceeu e masa". +onst #n aplicarea unor lovituri
ritmice i uoare, executate cu iverse pri ale m$inii.
+lasifcare(
Din punct e $eere tehnic(
- 2anevre e tocat cu v$rful egetelor tangenial. 0e aplic la nivelul
feei sau la nivel a&ominal, fin o manevr e suprafa.
+aracteristici ale poziiei maseurului( coatele sunt apropiate e trunchi>
palmele #n poziie intermeiar -prosupinaie.> v$rful egetelor lovete
tangenial suprafaa pielii.
- ?ocat #n mnunchi e nuiele(
+aracteristici ale poziiei maseurului( coatele se eprteaz uor e
trunchi> egetele sunt uor ;ectate i ca pe piele la istane foarte mici unele
e altele> ritmul este vioi> egetele lovesc cu partea latero-orsal.
- ?ocat #n picturi e ploaie(
+aracteristici ale poziiei maseurului( egetele lovesc cu partea latero-
palmar>
83
se aplic pe regiuni fne.
- ?ocat cu marginea cu&ital
+aracteristici ale poziiei maseurului( coatele sunt apropiate e trunchi.
,ceast variant este ur, ar poate f #nulcit cu tocat cu&ito-orsal sau
cu&ito-palmar.
- ?ocat cu treimea inferioar a ante&raului pentru musculatura
fesier.
- 2anevre e &ttorit(
- cu palma #n cup sau ventuz>
- cu pumnul cu&ital sau palmar>
- cu pumnii complet #nchii sau parial.
- 2anevre e plescit, lipit se execut cu faa palmar a m$inilor i a
egetelor. 4ntensitatea epine e greutatea m$inilor i #nlimea e la care ca.
- %ercutatul se execut cu v$rful egetelor uor ;ectate> palmele sunt
#nreptate spre regiunea care o masm> se execut simetric sau alternativ, rar,
urmat e o alunecare scurt su& form e peria" sau e o alunecare puternica
su& forma e r$c$it.
*nicaii metoice(
2anevrele e tapotament vor f intercalate o&ligatoriu cu manevre e
netezire.
0e va evita( regiunea lom&ar -rinichii.> plica poplitee> axila> plica inghinal>
triunghiul lui scarpa. ?apotamentul se execut #n lungul f&rei musculare. 'a
fecare ciclu e tapotament se execut o netezire.
?. 3i/"aii#%
4mprimare #n esut al unui numr c$t mai mare e micri oscilatorii, #ntr-
o unitate e timp c$t mai mic. 2icrile se aseamn cu tremurat continuu i
rezult in contracia alternativ a muchilor antagoniti ai egetelor i ai m$inii
-ante&ra.. !e aceea ele sunt foarte o&ositoare.
0unt manuale i mecanice. Ele se completeaz reciproc i este ieal s se
aplice alternativ.
+ibraiile manuale# se pot aapta particularitilor anatomice ale
su&iectului, #i pot moifca ritmul, amplituinea #n funcie e regiunea i
tolerana su&iectului.
+ibraiile mecanice# nu #ntoteauna se pot aapta formei regiunii masate,
ar sunt mai rapie i mai uniforme.
!in punct e veere tehnic( vi&raiile se execut cu v$rful egetelor, faa
palmar, poul palmei sau rcina m$inii i pumnul.
@. Man%."%#% &%'n,a"%
ulatul
0e aplic segmentelor circulare, #ntre feele palmare cu meninerea
egetelor #n extensie. 2$inile se eplaseaz ritmic, alternativ, e "os #n sus,
anterior i posterior sau invers, feele palmare lucr$n #n permanen #n planuri
paralel.
Cernutul
0e prine masa muscular cu v$rful egetelor, uor ;ectate, sau #ntre
feele palmare cu egetele #ntreptrunse i se eplaseaz #n sens lateral e "os
#n sus prin riicri i presiuni alternative.
#ensiunile
0unt micri pasive executate pe planurile i axurile e micare ale
articulaiei respective.
Scuturrile
83
2icri oscilatorii ample executate la nivelul mem&relor sau segmentului
e mem&ru. 0e execut prin prinerea segmentului respectiv cu priz mic sau
mare.
#raciunile
0e realizeaz #n axul longituinal al segmentului -trageri..
"resiunile
+onstau #ntr-o apsare superfcial sau profun. 0e aplic #n iverse
mouri(
- presiuni simple>
- presiuni vi&rante>
- presiuni asociate cu micri respiratorii. ,cestea se aplic #n ritmul
frecvenei respiratorii -9M-98 resp.Pmin...
Ciupiturile $i pensrile
0e aplic pe poriunile musculare i ifer prin priza cu care se execut.
+iupiturile au priz mic, iar pensrile priz meie sau mare. +orectituinea
manevrelor este at e zgomotul f$$it.
Aulatul i cernutul se fac #naintea tapotamentului, up frm$ntat.
+iupiturile i pensrile se fac #naintea tapotamentului.
%ensrile nu se fac nicioat irect pe os, se fac paraverte&ral.
?ensiunile up netezirea fnal.
III. EFECTELE MASA5ULUI ASUPRA ORGANISMULUI
8. E+%t% ,i"%t%
0e instaleaz pe cale mecanic. 0e prouc ca urmare a proprietilor
fzico chimice ale pielii -tensiune cutanat, elasticitate, contractilitate i
rezisten..
0unt (
- meninerea echili&rului #ntre circulaia periferic i cea profun>
- favorizarea circulaiei e #ntoarcere>
- favorizarea resor&iei limfei.
:. E+%t% in,i"%t%
0e instaleaz pe cale re;ex. 0e simt #n profunzime sau la istan.
0u&stratul anatomo-funcional este reprezentat e metamer -teritoriul e
in;uen a unui nerv rahiian e la emergen, in gaura e con"ugare, p$n la
nivelul zonei pe care o inerveaz.. ,cest traseu este alctuit in ermatom
-poriunea care este #n erm., miotom -poriunea care este #n muchi.,
anghiotom -poriunea care este #n vasele e s$nge., sclerotom -periost, oase.,
visceroton -viscere., neurotom.
%rin aceasta se in;ueneaz circulaia, funcia unui muchi sau a unor
viscere. ,nestezia #ntr-o zon fin semn c acel nerv nu mai inerveaz acea
regiune.
83
Energia iferitelor manevre e masa" se transform #n contact cu
iferitele tipuri e receptori #n excitaie nervoas, prouc$n un lan e reacii
irecte -mecanice. i inirecte -re;exe..
;. E+%t% #oa#%
0ecunar manevrelor mecanice prouc$n schim&area meta&olismului
local i evacuarea prouilor toxici e meta&olism prin glanele suoripare i
se&acee.
Efectele locale tre&uie extinse eoarece sunt greu e eparta"at prin
faptul c au o in;uen mare asupra #ntregului organism.
>. E+%t% $%n%"a#%
0urvin #n urma unor aciuni complexe #ntinse ca suprafa i
penetra&ilitate.
?. E+%t% im%,iat%
0urvin la 9E minute pe cale mecanic i epin e( sensi&ilitatea i
suprafaa esutului> proceeele e masa", ritmul i intensitatea> grosimea
stratului aipos> urata i timp.
M. E+%t% ta",i.%
4ntervin pe cale re;ex, sunt mai lente i ura&ile #n timp, eoarece
tre&uie s intre #n aciune sistemul neurohormonal ca reacie e rspuns.
A. E+%t% &'/i%ti.%
Aelaxare #nviorare, urere, #ncorare, g$ilare.
B. E+%t% o/i%ti.%
=iperemie, contractur muscular. 'a persoanele sla&e putem o&serva
eplasarea urmei e s$nge la netezire.
E+%t%#% ma&a4'#'i a&'("a (i%#ii
,cioneaz asupra celor 3 funcii principale ale pielii.
- Excreia( eliminarea prouilor e meta&olism prin transpiraie i
glanele se&acee.
2anevrele care contri&uie la acest efect este friciunea general sau cu
un prosop rugos im&i&at #n alcool.
- ?ermoreglarea este asigurat prin vasomotricitatea cutanat.
2asa"ul este reprezentat e friciune energic care comprim i ecomprim
vasele sanguine stimul$n contractilitatea pereilor.
- Aecepia se face prin terminaiile nervoase li&ere sau prin receptori
speciali. /n algii ac masa"ul este mai lung urerea ispare. 0e fac friciuni
circulare concentrice care epuizeaz la nivelul sinapselor epozitele e
meiatori chimici, astfel urerea se micoreaz i apoi ispare. 0e fac friciuni cu
toat palma, la #nceput pe zona ureroas i fr o presiune prea mare, up
care se crete progresiv presiunea.
E+%t%#% ma&a4'#'i a&'("a m'0*i#o"
0unt (
- 0timulante - se aplic muchilor inactivi sau neantrenai.
0e execut( neteziri cu presiuni cresc$n progresiv> manevrele speciale(
se instaleaz egetele #n spaii intermusculare #n timp ce palmele alunec
proximo istal V se folosete #n recuperare la sportivi> frm$ntatul #n priz
meie> tapotamentul V tocat, activeaz circulaia, nutriia i secunar contracia
muscular.
- !econgestive
!up efort intens( neteziri active #n sens centripet> m$inile prin masele
musculare expulz$n coninutul lichiian e "os #n sus. Efecte( activarea
circulaiei profune cu creterea eliminrii toxinelor.
- +almante
83
0e folosesc la sportivii cu hiperexcita&ilitate muscular. 0e execut
neteziri fr presiuni> friciuni superfciale.
E+%t%#% ma&a4'#'i a&'("a t%n,oan%#o" 0i a"ti'#aii#o"
0unt (
- 0timulante - se izoleaz tenonul> se face netezire #n clete energic>
friciuni liniare, #n ferstru> frm$ntat #n priz mic> tapotament cu v$rful
egetelor.
- !econgestive - la sportivii in pro&ele e alergri se face pe
tenonul lui ,hile, iar la cei in ciclism pe tenonul rotulian. 0e execut neteziri
moerate cu inexul i policele sau cu rcina m$inii. 'a articulaii #n special la
cele superfciale, ar se face o la ol i umr une se a&oreaz regiunile
interioare.
EFECTELE MANE3RELOR 6E MASA5
NETEZIREA
Efectele se instaleaz pe cale re;ex i mecanic.
%fectele mecanice se rsfr$ng asupra(
Circulaiei(
- acioneaz irect asupra circulaiei venoase superfciale, #mping$n
s$ngele venos #n sensul curgerii normale>
- acioneaz asupra circulaiei profune pentru regiuni plane i
#ntinse. Efectul se prouce c$n netezirea se execut simultan i cu presiune>
%entru regiunile circulare efectele sunt inuse prin manevra superfcial,
netezirea sacaat #n &rar, eoarece priza circular simuleaz contracia
f&rei musculare netee ce intr #n alctuirea tunicii meii a venelor ispuse su&
form e inele. 'a venele e cali&ru mai mare, pe l$ng aceste inele e f&re
este prezent un r$n e f&re circulare longituinale. Efectele netezirii sacaate
sunt amplifcate e formele traiionale e netezire>
+reterea circulaiei e #ntoarcere uureaz travaliul cariac, contraciile
sistolice sunt mai ample i mai rare, astfel crete volumul sistolic -circulaie mai
efcient..
,ferei neuropsihice#
- realizeaz acomoarea su&iectului cu maseurul, inuc$n efect
psihoterapeutic e relaxare. %ielii
- etermin exfolierea celulelor cormoase e la nivelul stratului
is"unct stimul$n noi iferenieri &azale, rezult scurtarea timpului re#nnoirii
epiermului>
- #mpieic #ncrcarea progresiv a f&relor elastice cu ioni e calciu
prevenin #m&tr$nirea pielii>
- activeaz secreia e se&um i suoare care intr #n componena
flmului lipiic, aci e suprafa cu rol antimicro&ian, antifungic i antiparazitar>
- stimuleaz eschierea canalelor glanelor suoripare>
- favorizeaz piererea e clur prin transpiraie, eci intervine #n
termoreglare>
- prin suoare se elimin i proui toxici e meta&olism -azotaii,
nonazotaii.>
83
- favorizeaz etoxiferea organismului up eforturi intense,
prevenin instalarea o&oselii.
%fectele pe cale re&e'
0e excit re;exorii senzitivo-senzoriali, extero-, proprio, interoceptorii, iar
ecoul pentru fecare receptor este iferit.
7eteziri lungi efectuate cu ritm i intensitate sczut inuc un efect
calmant, linititor la nivelul sistemului nervos central i efect relaxant
econtracturant asupra musculaturii striate> sca sensi&ilitatea conucti&ilitii
i reactivitatea nervoas.
7eteziri scurte efectuate cu ritm i intensitate crescut au efecte intense>
se inuc efecte asupra circulaiei arteriale vasoilatante, hiperemie cutanat
persistent> efectele sunt inuse prin re;ex axonic antironic> temperatura pielii
este incriminat #n perceperea senzaiei ureroase, astfel temperatura sczut
scae percepia urerii, rezult aplicaiile masa"ului cu ghea #n iverse algii.
FRICIUNEA
0e areseaz esutului su&cutanat reprezentat e hipoerm.
%fectele mecanice
- mo&ilizaz esuturile -hipoerm, epierm, erm., le mrete
supleea re$nu-le elasticitatea>
- previne i #nltur teninele fziologice e hipermineralizare a
f&relor elastice in structura ermului>
- #nclin &alana #ntre factorii lipolitici i lipogenetici, rezult scerea
stratului aipos>
- activeaz circulaia local care la r$nul ei prouce urmtoarele
efecte(
- accelereaz procesul e cicatrizare i regenerare mai ales la
persoanele #n v$rst la care aceste procese sunt e cinci ori mai scozute>
- stimuleaz penetra&ilitatea cutanat pentru iverse meicamente>
- intervine #n meninerea supleei i rezistenei structurilor articulare
i periarticulare>
- previne staza sanguin i limfatic>
- previne #ntinerile i smulgerile e f&re care apar la nivelul
"onciunii intre tenon i muchi
4nicaii metoice( se contrainic #n procese in;amatorii, #n septicemii,
#n procese hemoragice -prouce ruperea vaselor sanguine locale i continuarea
hemoragiei..
%fectele pe cale re&e'
- stimuleaz prin re;ex axonic antiromic eli&erarea e hormoni
-histamina, &raichinina. care prouc vasoilataie local exteriorizat prin
hiperemie persistent>
- creterea a;uxului e s$nge ctre piele. ,ceasta explic mecanisnul
e asuplizare a acesteia #n toate coniiile #n care supleea este reus sau
pierut -#naintarea #n v$rst sau tenina la formarea e cicatrice cu exces e
material f&ros.>
4nicaii metoice(
- manevrele lungi executate cu ritm i intensitate sczut inuc
efecte e scere a intensitii locale prouc$n relaxarea muscular -#n
hipertonii V muchii sunt contractai.>
- manevrele scurte executate cu ritm i intensitate crescut au efecte
inverse>
- manevrele ample fr vitez prouc relaxare muscular i se
folosesc #n hipotonii.
FRMCNTATUL
83
Efectele se instaleaz concomitent pe cale mecanic i re;ex. Ele nu pot
f at$t e net ifereniate, eaorece masele musculare au o ispoziie profun.
5rm$ntatul stimuleaz eschierea unor capilare e rezerv favoriz$n
circulaia profun i eliminarea prouilor toxici e meta&olism.
0timuleaz proprietile fzice ale muchilor, i anume(
Tro'citatea V menine muchii #n stare trofc normal #mpieic$n
apariia atrofilor -up imo&ilizri #n aparat gipsat sau alte afeciuni specifce.>
Elasticitatea V creterea elasticitii prin stoarcere previne apariia
rupturilor musculare, secunare unor contracii &rute>
Excitabilitatea V este stimulat prin tapotament fin concretizat prin
posi&ilitatea executrii unui efort prelungit i susinut atorit #mpingerii
&arierelor e instalare a o&oselii>
Contractilitatea V frm$ntatul crete fora e contracie a muchilor prin
ameliorarea sincronizrii i mo&ilizrii unitilor motorii.
TAPOTAMENTUL
%fectele pe cale mecanic(
- mo&ilizeaz aipocitele in stratul aipos. Aezult rolul estetic al
acestei manevre>
acioneaz asupra nervilor vasomori cresc$n a;uxul e s$nge ctre zona
masat. Aezult hiperemie -#nroirea i #nclzirea pielii.>
- acioneaz asupra nervilor senzitivi scz$n sensi&ilitatea
ureroas>
- acioneaz asupra f&relor musculare propriu-zise etermin$n
creterea tonusului muscular. Jraul e contracie muscular epine e ritmul
i intensitatea cu care se aplic manevra. ,stfel avem( loviri aplicate cu ritm i
intensitate sczut prouc contracii pariale> loviri aplicate cu ritm i intensitate
crescut prouc contracii totale, ar fr efect mecanic>
- stimuleaz proprietile muchilor -excita&ilitatea i
contracti&ilitatea. cu coniia aplicrii e-a lungul f&rei.
?apotamentul este recomanat #n automasa" pentru c manevrele pot f
&ine ozate. 0e recoman ca masa" pregtitor pentru competiiile sportive e
iarn, #n tratamentul atoniei -iminuare a elasticitii esuturilor> lips e
vitalitate. i atrofei -reucere a volumului i puterii unui esut cauzat e
inactivitate sau e tul&urri e nutriie. musculare.
0e contrainic #n o&oseal, #n contracturi i alergii.
3IDRAIILE
2ai ales pe cale re&e'(
- manevrele fne i prelungite sunt calmante, linititoare pentru
sistemul nervos central>
prouc scerea sensi&ilitii pielii i a esuturilor superfciale, prouc$n
senzaie e amorire, #nclzire i relaxare>
- manevrele ample i puternice prouc activarea circulaiei, efect e
hiperemie.
7etezirile, friciunile, frm$ntatul i vi&raiile executate cu ritm i
intensitate sczut au aciune calmant, relaxant econgestiv.
4nicaii( #n afeciuni ureroase congestive ale organelor interne, #n
afeciuni e contracii musculare, #n afeciuni psihice( vi&raiile mecanice
executate cu ritm i intensitate crescut au un rol estetic.
CERNUTUL I RULATUL
0e areseaz segmentelor tronconice i inuc urmtoarele efecte(
- relaxare asupra sistemului nervos central i al muchilor>
- econgestie>
- reau supleea tegumentelor.
83
0portivii apeleaz la ele up eforturi intense av$n avanta"ul c se pot
aplica peste #m&rcminte #n pauzele intre pro&e i up competiii.
PRESIUNILE
Efectele sunt relaxante prin asociere cu vi&raiile.
TRACIUNILEE TENSIUNILE
'a nivelul articulaiilor efectele sunt senzaie e uurin funcional
similar #ntinerii. ?ensiunile reo&$nesc mo&ilitatea articulaiilor up
imo&ilizri #n aparat gipsat.
SCUTURRILE
0e areseaz mem&relor. Efectele epin e ritmul cu care sunt
executate( ritm viu are efecte locale i generale> ritm lent are efecte relaxante.
CIUPIRILE I PENSRILE
,u efect excitant c$n se execut cu ritm viu.
IN6ICAII I CONTRAIN6ICAII ALE MASA5ULUI
(ndicaiile se prescriu #n funcie e scopul fziologic, proflactic i
terapeutic, i sunt ate e meic.
E!E2E -um;turi.( se aplic manevre e netezire efectuate #n sensul
circulaiei e #ntoarcere i friciune cu v$rful egetelor.
7O!6'4 06C+6?,7,W4 -inuraii.( apar #n nevralgii -ex.( nevralgia
sciatic.. 0e aplic friciuni circulare care se execut e la periferia zonei
afectate ctre centru.
+A,2%E X4 +O7?A,+?6A4 260+6',AE( neteziri lungi cu ritm i
intensitate sczut.
=4%EA?O744 260+6',AE -paralizii spastice.( masa"ul este contrainicat
pe muchiul afectat -muchiul agonist V care face micarea.. 2anevrele se vor
executa pe musculatura antagonist, efectele inuc$nu-se re;ex pe
musculatura afectat.
?6'C6AYA4 ?AO54+E -escarele, cicatricele cu su&stan #n exces V
cheloie.( se inic mo&ilizri puternice ale planului profun -frm$ntat #n cut
#n prize mici. i masa" cu ghea pentru escare -crioterapie.. Escarele se
formeaz la persoanele care sunt mo&ilizate mai mult timp.
Contraindicaii) au cauze ce in e efciene ale tehnicii i metoicii.
%ot f totale sau pariale, permanente, efnitive i temporare.
83
I3. APLICAIILE MASA5ULUI FN SPORT
*nainte de antrenament
0u&iectul care nu a practicat ec$t sporaic exerciii fzice tre&uie supus
unor metoe com&inate e gimnastic respiratorie, muscular i masa".
2asa"ul va stimula funciile nutritive energetice i va crete amplituinea
micrilor respiratorii.
0e va face un masa" stimulat pentru a crete tonicitatea f&relor
musculare inactive anterior, acestea vor consta intr-o netezire executat cu
ritm i intensitate cresc$n aplicat iverselor grupe musculare ale mem&relor
superioare i inferioare.
0e va continua cu friciuni energice, profune executate cu v$rful
egetelor su& un unghi e 3<Z.
6rmeaz frm$ntatul #n cut cu priz mare, iar apoi se va executa un
tapotament pornin e la extremitatea istal ctre cea proximal -spre inim..
5rm$ntatul tenoanelor V urmeaz masa"ul muchilor i se aplic
tenoanelor ce vor f supuse efortului respectiv.
83
2asa"ul articulaiilor se execut prin presiuni viguroase i progresiv
cresc$ne periarticular i mai ales pe ligamente.
0e execut apoi mo&ilizri pasive cu tensiuni fnale la nivelul articulaiilor
ce vor f solicitate.
2asa"ul toracelui V se va insista pe principalele grupe musculare -muchii
pectorali i marele orsal -latisimus orsi..
%rin manevre e netezire i frm$ntat masa"ul a&ominal nu este
inispensa&il, ar se practic la inivizi ce vor face sporturi cauzatoare e
tul&urri igestive funcionale -ciclism, pro&ele e fon, maratonul..
5riciunea general se face la sf$rit fe cu un prosop rugos sau cu o
mnu in pr e cal #m&i&at #n alcool, camfor sau ap e colonie pentru a
#neprta e pe tegument prouii toxici e meta&olism i pura e talc folosit.
+up antrenament
6tilizeaz proceee principale i secunare. /n cazul sportivilor,
manevrele e masa" tre&uie s fe selecionate #n funcie e urmtorii factori(
- nivelul e pregtire fzic al sportivului
- testarea psihologic
- efectele pe care tre&uie s le inuc
,ceste realiti se gsesc at$t #n masa"ul e antrenament c$t i #n
masa"ul competiional. 2asa"ul e up antrenament are un efect incontesta&il
iniferent e nivelul e pregtire al sportivilor.
2asa"ul up antrenament se poate executa #n ou variante(
-orma clasic
Aecoman a&orarea grupelor musculare ce au fost implicate #n efortul
specifc. ,cestea vor f &enefciarele unor manevre &l$ne, linititoare -neteziri
cu ritm i intensitate sczut, friciuni vi&rante su& un unghi e F<Z, vi&raii
simple cu ritm i intensitate sczut sau #nsoite e presiuni, rulat i cernut cu
ritm i intensitate sczut centripet sau centrifug.. ,cestea au avanta"ul c pot f
aplicate peste trening, irect pe terenul e sport.
0e va acora o atenie eose&it tenoanelor i spaiilor intre muchii
ce vor &enefcia e manevrele e friciune vi&rante.
-orma moern
Evieniaz c refacerea up solicitri neuropsihomotrice se realizeaz
mult mai rapi, nu prin masa" irect intit pe grupele musculare antrenate #n
efortul respectiv, ci inirect stimul$n unul in urmtoarele trei re;exe(
Ae;exul e simetrie V e stimulat c$n efortul specifc a fost epus e un
mem&ru, iar refacerea e mai evient ac se va masa mem&rul pereche -ex.(
suli, han&al. @olei, &il, etc..
Ae;exul la istan V e eclanat prin masarea unor grupe musculare
mari, situate la istan e muchiul solicitat #n efort -ex.( masa"ul a&ominal V
c$n sunt solicitate mem&rele inferioare> masa"ul toracelui V c$n sunt solicitate
mem&rele superioare.
Ae;exul e suprafa V recoman masarea unor suprafee #ntinse>
varianta moern recoman manevre viguroase const$n in friciuni
profune, executate su& un unghi e 3<Z, frm$ntat i tapotament -tocat, lipit,
plescit.
,ntrenamentul specifc V se esfoar #n micro, macro i mezocicluri.
2asa"ul #ntr-un microciclu sptm$nal inclue ou masa"e pariale i
ou generale, i anume(
Si e
antrename
nt
9 : 3 8 E M R
?ipul e %arial - Jenera - %arial - Jener
83
masa" l al
!up un antrenament sportiv su&iectul va &enefcia e un masa" parial
-se apreciaz c #nc nu s-a instalat starea e o&oseal general., #n ziua a oua
nu se face masa", se constat c s-au pstrat unele efecte ale masa"ului in
prima zi> #n ziua a treia masa" general -fe extins M<-F< min. fe reus 3<-8< min.
0e vor aplica manevre viguroase ce vor viza structurile profune> #n ziua a patra
nu se aplic masa", ar uneori se poate aplica pe unele segmente solicitate mai
mult> #n urmtoarele zile conform ta&elului. /n zilele e pauz se mai pot aplica
i alte tehnici e refacere #nafara masa"ului.
Antrenamentul sportiv
Este procesul inuctiv-eucaional ce se esfoar la iverse nivele e
pregtire #ncep$n cu copii i "uniori i termin$n cu sportivi e performan.
!in aceasta rezult c inicaiile masa"ului sunt variate(
'a #nceptori, copii i "uniori(
- masa"ul se efectueaz pentru scerea strii e hipertonie -creterea
excesiv a tonusului esuturilor. muscular ce se instaleaz #n prima etap a
formrii eprinerilor motrice, se contract inutil anumite grupe musculare ceea
ce imprim micrii un caracter sacaat> aceast stare e #ncorri psihice se
menine mult timp up #ncheierea antrenamentului sportiv.
'a sportivii consacrai(
- masa"ul are ca scop #nlturarea strii e o&oseal fzic i psihic inus
e antrenamentul sportiv V #n carul microciclurilor curente
- ac antrenamentul sportiv se efectueaz #n veerea pregtirii unei
competiii apropiate, masa"ul #i va propune #nlturarea strii puternice e stres
inus e contientizarea riscului competiional sau su&estimrii posi&ilitilor
proprii prin supramotivaie
,plicarea masa"ului up antrenament impune urmtoarele reguli(
- nu se va aplica nicioat imeiat up efort eoarece sportivul este
o&osit i nervos, iar o&oseala se manifest prin contracturi musculare ce inuc
mialgii -ureri musculare.
- un u clu ce scop econtracturant, miorelaxant
- a&ia up 3-8 ore e la #ncetarea efortului c$n este epit faza
acut a o&oselii se poate aplica masa"ul cu rezultate &une. 4ntervalul e timp
este lung i #n general nu se poate respecta, rezult in aceasta c masa"ul
poate f aplicat la o or sau o "umtate e or. /n coniii e antrenament se
respect intervalul e 3-8 ore.
(ndicaii metodice ale masa,ului general
- nu se va aplica cu mai puin e 9<-9: ore #nainte e urmtoarea
ein e antrenament sportiv
- tre&uie urmat e o perioa e repaus cu o urat e :<minPo or
- ac su&iectul nu poate respecta ultima inicaie tre&uie s execute
up eina e masa" exerciii e gimnastic cu caracter general ce vor impune
i exerciii e gimnastic respiratorie.
Ma&a4'# Gn (%"ioa,a ,% t"anzii%
/n unele sporturi -patina", schi, &o&. esfurarea antrenamentului
specifc este epenent e factorul clim. ,cest nea"uns a fost astzi epit
prin(
- crearea e coniii specifce e pregtire -coniii artifciale.>
- mutarea antrenamentelor #n zone geografce une pot f valorifcate
aspecte locale ale climei.
83
,m&ele msuri impun cheltuieli mari. !e aceste coniii pot &enefcia
oar sportivii e #nalt performan.
%entru copii i "uniori se impune scerea sau #ncetarea temporar a
activitii fzice cu caracter e antrenament. 2eninerea unei coniii fzice cel
puin staionare i prevenirea efectelor negative ale inactivitii prelungite se
o&in prin masa", automasa" i gimnastic.
Efecte ale inactivitii fzice(
- creterea poneral>
- moifcrile compoziiei corporale>
- scerea capacitii e aaptare la efort>
- scerea calitilor motrice.
2asa"ul se va efectua e :-3 ori pe sptm$n su& form general sau
parial. ,utomasa"ul se aplic zilnic i este cel mai &un, eoarece ofer
posi&ilitatea ozrii i grarii proceeelor #n funcie e necesiti i e
sensi&ilitatea su&iectului.
Jimnastica e #ntreinere se efectueaz zilnic. ,stfel, reluarea
antrenamentelor #l gsete pe sportiv #ntr-o coniie fzic &un i organismul se
poate aapta uor i rapi la eforturi intense.
Ma&a4'# ("%om(%tiiona#
/naintea startului, tipologia su&iecilor #m&rac una in urmtoarele
forme(
6nii au T&ariereU psihice, urmate e &ariere motrice, manifestate prin
apariie, inerie evien, prin iscorana intre efortul e voin i lentoarea
rspunsului muscular.
,cestea se atoreaz(
- nivelului riicat e aspiraii V supramotivaie>
- frica e eec sau accient>
- coniiile variate ale terenurilor>
- valoarea concurenilor i numrul concurenilor>
- coniii meteorologice.
?oate acestea sca capacitatea funcional fzic i psihic a sportivului i
impune prezena unei asistene meico-psihologice.
0e aplic un masa" const$n in procese stimulative(
- friciuni sau neteziri cu ritm i intensitate crescut>
- frm$ntat i tapotament.
!urata einei va f reus, manevrele se vor limita pe suprafee mici
ale corpului -pe grupe musculare..
6nii sportivi sunt nervoi, agitai -fe&ra e start.. 2asa"ul cuprine
manevre uoare, superfciale cu ritm i intensitate sczut, pe o suprafa e
corp #ntins.
Efectele sunt(
- calmante V asupra sistemului nervos central>
- relaxante, econtracturante V pentru muchi
6nii sportivi sunt normali -gata e lupt., sunt echili&rai psihic. 2asa"ul
este uor excitant, cu scopul e a menine organismul #n stare optim.
2asa"ul precompetiional este #ntoteauna parial. /nainte e competiie
cu :<-:9 e ore, masa"ul general -forma extins sau reus. va f o&ligatoriu
oprit.
!up masa", sportivul, fe #ncep excitaiile pregtitoare pentru competiie,
fe intr, up o scurt pauz, irect #n competiie.
%entru ramurile sportive #n care competiia se esfoar #n serii sau
pro&e eliminatorii, se recoman aplicarea masa"ului cu u&lu scop(
- refacerea organismului>
83
- pregtirea pentru efortul pe care urmeaz s-l epun.
2asa"ul tre&uie iniviualizat. 0e va aapta fecrui inivi.
Ma&a4'# ,% "%+a%"% ,'(! ant"%nam%ntE ("o/%E om(%tiii
Aefacerea se areseaz unor organisme integre in punct e veere
morfologic i funcional. %entru acesta se folosesc #n mo raional i iri"at
mi"loace naturale anterioare efortului sau epesc acest nivel, realiz$n
supracompensarea funcional.
2i"loace(
- &alneofzioterapie>
- farmacologie>
- ietetice>
- psihice.
Ele se areseaz sferelor neuromusculare anocrinometa&olice i
cariorespiratorii.
0copul masa"ului const #n(
- #nlturarea strii e o&oseal fzic i psihic>
- tratarea unor leziuni prouse.
O refacere prompt, corect i iniviualizat reprezint prima msur
e pregtire a concursului urmtor.
4nicaie metoic( masa"ul nu se aplic #n ziua #ncheierii competiiei, ci a
oua zi c$n inicii fziologici au revenit la valorile e repaus.
A(#iaii#% ma&a4'#'i Gn ,i+%"it% ti('"i ,% %+o"t
Sistematizarea sporturilot -n funcie de sistemele .iologice
solicitate)
- sporturi preominant neuromusculare -gimnastic, haltere, "uo,
rug&N, tenis e mas, atletism, semifon.>
- sporturi neuropsihice -"ocuri sportive, han&al, ah, &aschet, volei,
&o&, schi, tir.>
- sporturi enocrinometa&olice -tenis e c$mp, canota", #not.>
- sporturi cariorespiratorii -caiac-canoe..
0olicitrile acestora se #ntreptrun.
Sistematizarea sportului -n funcie de sursele energetice
necesare susinerii efortului /zic0
Efortul anaerob
%$n la : minute utilizeaz ca surse e energie ,?% i +% in rezerve.
0olicitrile organismului in punct e veere neuropsihic, neuromuscular,
enocrinometa&olic.
2asa"ul se aplic pe o urat e 9E minute #n cazul formei instrumentale
-vi&romasa", presomasa".. 0e prefer masa"ul manual care se execut o at pe
zi, cu efect calmant, seativ, miorelaxant analgezic, econtracturant care
asigur ameliorarea circulaiei #n muchi, creterea meta&olismului la nivelul
f&rei musculare, eliminarea prouilor toxici e meta&olism. 0e aplic i masa"
re;exosegmentar, masa" pe gruoe musculare simetrice, grupe musculare
supraaiacente, grupe musculare antagoniste.
Eforturi aerobe
%este E minute utilizeaz ca surse e energie ,?% rezultat in fosforilare
oxiat a glucielor i lipielor. 0olicit organismul in punct e veere al
sferelor musculare enocrinometa&olice, cariorespiratorii.
2asa"ul se va aplica 9< minute #n forma normal, manual i M minute #n
forma instrumental. 0e va aplica zilnic e : ori pe sptm$n, iar urata va
crete la :< e minute masa"ul manual i la 9< minute cel instrumental. 0e vor
aplica manevre cu efect stimulant i excitant.
Eforturi mixte
83
/ntre 8<-8E minute utiliz$n ca su&strat energetic toate sursele primase
,?%, fosfocreatina, glicogen. 0olicit organismul in punct e veere al celor
pentru sfere.
3. MASA5UL REFLEHOGEN
P"ini(ii#% &i t%o"ii#% (% a"% &% /az%aza "%I%1o#o$ia
!upa cum am mai menionat, se consier corpul uman ca fin
#mprit #n zece zone sau canale care traverseaz corpul longituinal, e la cap
la picioare, cinci e fecare parte, una pentru fecare eget e la m$na i e la
picior. ?oate organele, glanele sau segmente ale corpului situate #ntr-o zona,
vor avea Dre;exulD propriu #n zona corespunzatoare pe picior i pe m$n. ?oate
egetele cuprin zone re;exe ale capului, ar principalele Dre;exeD ale capului
se a; pe egetele mari. 5iecare eget mare reprezinta o "umtate e cap i se
su&ivizeaz #n cinci zone. !ac trat$n piciorul se remarc un punct ureros,
acesta este semnul unei tensiuni sau a unei congestii #n partea corpului situat
#n aceast zon. !ac exist o &locare a energiei #ntr-un punct sau organ intr-o
zon, toate celelalte organe sau structuri situate #n aceiai zon sunt pasi&ile e
#m&olnvire.
%lana re;exelor piciorului arat amplasamentul exact al punctelor i
zonelor re;exe ale iferitelor pri ale corpului pe talp i pe marginea extern
a piciorului. Ae;exele sunt foarte asemntoare pe cele ou tlpi, unele nu
apar ec$t pe un picior, cele ale organelor nepereche. Ae;exele piciorului
constituie o hart remarca&il e precis a corpului, re;ect$n amplasamentul
iferitelor sale pri.
%entru o mai &un orientare #n a;area acestor zone, talpa a fost #mprit
e trei linii imaginare(
- linia iafragmului - traverseaz piciorul exact su& pingea, la nivelul
capului metatarsienelor>
- linia taliei - se a; tras$n o linie imaginar transversal a piciorului,
plec$n e la protu&erana extern a celui e-al cincelea matatars>
- linia clc$iului - easupra clc$iului, acolo une pielea moale evine
ur i #nchis.
2asa"ul re;exogen proflactic se realizeaz #n trei cure pe an, a c$te zece
eine, o ein pe sptm$n.
!urata unei eine este e aproximativ 3<-8< e minute. !ac
urata einei este mai mare, se o&in efecte neorite e excitaie prea mare,
ac urata este #n schim& prea mic, nu se mai o&in efectele orite, e
reechili&rare i recirculare a energiei.
%acientul i terapeutul tre&uie s fe instalai conforta&il> pacientul #ntr-un
fotoliu #nclinat sau un simplu fotoliu, iar terapeutul s a la picioarele lui pe
un ta&uret. 0e foloeste pura e talc. !ac am&ii sunt e acor, se
poate asculta muzic linititoare, astfel relaxarea se prouce mai rapi.
?erapeutul tre&uie s fe estins, relaxat fzic i psihic, eoarece starea
e #ncorare e orice natur se transmite pacientului. ?erapeutul tre&uie s fe
etaat afectiv fa e su&iect i nu tre&uie s se g$neasc la efectele, la
roaele muncii lui. El tre&uie s o&in cola&orarea pacientului i s-i rspun
la orice #ntre&are ce se refer la masa". /ncreerea pacientului se o&ine e altfel
e la primul contact al m$inii terapeutului cu piciorul pacientului.
+ontrainicaiile re;exologiei sunt(
- strile fe&rile, &olile infecto-contagioase grave>
- afeciunile care necesit intervenii chirurgicale>
83
- tul&urrile e sarcin -#n sarcina normal se evit masarea zonei
&azinului.>
- epresiile grave>
- iversele afectiuni ale piciorului-varice, micoze.
2arele avanta" al masa"ului re;exogen este c el poate f executat
oric$n, oriune i e ctre oricine cunoate regulile e &az ale efecturii lui.
0e poate realiza i automasa"ul, ar este mai puin efcient i tre&uie alternat cu
masa"ul efectuat e o alt persoan.
0e lucreaz am&ele picioare pe r$n, #nt$ii reptul i apoi st$ngul, pentru
fecare zon sau punct re;ex #n parte.
Xeina e masa" #ncepe i se #ncheie toteauna cu e;eura"ul piciorului,
pentru a o&inui primitorul cu contactul m$inii terapeutului. ,&orarea zonelor
re;exe se face co&or$n #n lungul piciorului, e la egete spre clc$i, e la
Dre;exeleD capului, la cele ale zonei inferioare a a&omenului, urc$n apoi in
nou pe marginea intern a piciorului pentru a aciona asupra Dre;exelorD
coloanei verte&rale. /n timpul tratamentului se acor o atenie eose&it
zonelor ureroase, sensi&ile, iar up ce au fost tratate am&ele picioare, se
revine asupra acestor zone. Sona ureroas este apsat cu for constant,
p$na ce urerea ispare i pacientul va simi oar apsarea egetului. 0e reiau
apoi manevrele e relaxare. !e multe ori, o zon ureroas poate s ispar
oar up mai multe eine.
Sonele prelucrate fe cu tehnica policelui pe faa plantar, fe cu tehnica
inexului pe faa orsal i pe prile laterale ale piciorului sunt #n orine(
- zona Dre;exelorD capului i sinusurilor> Dre;exulD hipofzei> Dre;exulD
ochiului i urechii>
Dre;exulD plm$nului> Dre;exulD inimii i circulaiei sanguine>
- zona re;ex a lanului ganglionar superior>
- zona superioar a&ominal, cuprinz$n Dre;exulD fcatului i pe cel
al stomacului>
- zona inferioar a&ominal, cuprinz$n Dre;exulD intestinului gros
-apenicele i valvula ileo-cecal, colonul ascenent, transvers, escenent i
sigmoi i rectal. i pe cel al intestinului su&ire> Dre;exulDrinichilor, a cilor
urinare i a vezicii urinare> Dre;exeleD sistemului enocrin -glana pituitar,
tiroia, suprarenalele, glanele sexuale i in nou pituitara.>
- zona re;ex a lanului ganglionar inferior> Dre;exeleD rahiiene>
Dre;exeleD olului genunchiului i gam&ei.
Pro(ram scurt e relaxare. 7u este necesar #ntoteauna s se realizeze
#ntregul program. !ac timpul ne preseaz, principalul c$stig al acestui masa"
-relaxarea- , #l putem o&ine i printr-un program scurt e relaxare care va
cuprine(
- masarea zonei coloanei verte&rale timp e cinci minute, &l$n>
- masarea zonei iafregmului si a plexului solar, cel putin cinci minute>
- masarea zonei lantului ganglionar superior si inferior>
- e;eura"ul e #ncheiere pentru armonizarea in;uxului e energie.

83
Piio" ,"%(t Piio" &tan$
8. +reier, emisfera stanga [

8. +reier, emisfera reapta
:. 0inusuri frontale -stanga. [

:. 0inusuri frontale
-reapta.
;. +ere&el -creier mic. [

;. +ere&el -creier mic.
>. =ipofza [

>. =ipofza
83
?. 7erv trigemen -reapta. [

?. 7erv trigemen -stanga.
@. 7as -narina reapta. [

@. 7as -narina stanga.
A. +eafa [

A. +eafa
B. Ochi stang [

B. Ochi rept
J. 6reche stanga [

J. 6reche reapta
8K. 2uschi trapez -reapta. [

8K. 2uschi trapez -stanga.
88. Jlana tiroia -lo& rept. [

88. Jlana tiroia -lo&
stang.
8:. %laman rept [

8:. %laman stang
8;. Jlane paratiroie
-reapta.
[

8;. Jlane paratiroie
-stanga.
8>. 6mar rept 8>. 6mar stang
8?. 5icat [

[
8@. @ezica &iliara [

[
8A. 0tomac [

8A. 0tomac
8B. %ancreas [

8B. %ancreas
8J. !uoen [

8J. !uoen
[ [

:K. 0plina
[ [

:8. 4nima
::. %lex solar [

::. %lex solar
:;. Jlane suprarenale
-reapta.
[

:;. Jlane suprarenale
-stanga.
:>. Ainichi rept [

:>. Ainichi stang
:?. 6reter rept [

:?. 6reter stang
:@. @ezica urinara [

:@. @ezica urinara
:A. ,penice [

[
:B. @alva ileocecala [[
83

:J. +olon ascenent [

[
;K. +olon transvers [

;K. +olon transvers
[ [

;8. +olon escenent
[ [

;:. +olon sigmoi
[ [

;;. ,nus
;>. 4ntestin su&tire [

;>. 4ntestin su&tire
;?. Jenunchi rept [

;?. Jenunchi stang
;@. Ovar sau testicul rept [

;@. Ovar sau testicul stang

Piio" ,"%(t
?. 7erv trigemen
8>. 6mar
;?. Jenunghi
;@. Ovar sau testicul
;A. !ureri menstruale
;B. ,rticulatia solului
;J. Jlane limfatice -corp superior.
>8. +entrul echili&rului
>:. 0anii
>;. 2uschi iafragmatici
83
Piio" &tan$
@. 7as
8;. %aratiroia
:@. @ezica urinara
;B. ,rticulatie sol
>K. Jlane limfatice -corp inferior.
?K. %rostata, uter
?8. %enis, vagin -uretra.
?:. Aect, hemoroizi
?;. +oloana cervicala
?>. +oloana orsala
??. +oloana lom&ara
?@. +oloana sacrala si coccigiana
REGULI ALE REFLEHOTERAPIEI
9. 0e recoman o &aie cu sare e mare sau plante #naintea masa"ului.
83
:. 7u se consum alimente sau cafea cu ou ore #naintea masa"ului i o
or up aceea.
3. 7u se fumeaz #naintea, #n timpul sau up masa" i nu se consum
&uturi alcoolice pe toat urata tratamentului.
8. 0e &ea ap plat sau ceai #n timpul masa"ului.
E. Este inicat consumul a 9,E-: litri e lichie -apa plat, ceaiuri. pe zi.
M. +alitatea tratamentului epine e &una cola&orare intre terapeut i
pacient.
R. 4n paralel cu tratamentul re;exogen nu se amit alte tratamente, cu
exceptia celui alopat, recomanat e meic.
8. 0e evita curentul e aer at$t #n timpul masa"ului, c$t i #n general.
F. 0e #ncal o pereche curat e osete sau ciorapi up masa".
9<. 7u va speriai e posi&ile reacii ale organismului pe urata
tratamentului( nevoia e a urina mai es, urina fin mai colorat i cu miros> o
transpiraie mai a&unent, chiar frisoane> o senzaie mai accentuat e calur
sau e frig> o senzaie e relaxare i somn, chiar orina e a aormi> un
sentiment e isconfort -se elimin toxine.> o urere mai intens a organelor cu
pro&leme -circulaia se amplifc.> pete vinete c$n meta&olismul calciului nu
este normal> tumeferea gleznelor, #n special la persoane cu staz limfatic etc.
ATENTIEL
,cestea s$nt reacii temporare, care ispar upa c$teva eine. 2asa"ul
re;exogen nu se aplic pe un picior rnit, #n caz e ruptur, fractur, echimoz,
eczeme.
4n cazul fracturilor se aplic masa"ul mem&rului coresponent.
4n perioae e convalescen i postoperatorie recuperarea se face mult
mai rapi.
TEHNICA CMRIAH
0e execut #n urmtoarele etape(
- se episteaz punctul ligamentar sau teninos cel mai ureros prin
palpare irect sau prin creterea tensiunii musculare o&inut prin contracie
izometric>
- se aplic pe acel punct ureros fe policele, fe inexul i meiusul
suprapuse>
- se execut friciuni circulare concentrice sau excentrice e mic
amplituine, antren$n pielea perpenicular pe irecia f&relor.
O&servaie tehnic(
- urerea prous tre&uie s fe suporta&il, presiunea este foarte
uoar la #nceput i se intensifc pe msur ce urerea scae>
- urata einei nu va epi :< minute.
TEHNICA 3OGLER
+onst #n epistarea punctelor ureroase i aplicarea e presiuni la acest
nivel. %resiunile se execut fe cu v$rful egetelor foarte fne #ntinse, fe cu
articulaia interfalangian proximal a inexului i meiusului ;ectate.
4ntensitatea i urata presiunilor se vor aapta toleranei &olnavului.
!urerea eclanat are urmtoarea evoluie(
- este estul e intens la #nceput>
- evine suporta&il pe parcurs>
- ispare la sf$rit.
Xeinele se repet e :-3 ori pe sptm$n p$n la vinecare
TEHNICA NNAPP
Aeprezint presiuni profune centripete executate la nivelul(
- sistemului venos al mem&relor inferioare pentru prevenirea stazei
venoase>
83
- a&omenului pentru efectul anticonstipant>
- punctelor ureroase ce corespun inseriilor teninoase ligamentare,
zonelor e emergen ale nervilor, zonelor e f&roz.
2asa"ul const #n(
- presiuni moerate urmate e friciuni circulare concentrice sau
excentrice repetate e 8<-E< e ori.
MASOPUNCTURA CHINEZEASC
Este o tehnic erivat in acupunctur. 7ecesit cunoaterea perfect a
localizrii punctelor asupra crora se acioneaz prin masa".
%unctele sunt situate pe anumite meriiane. 'a nivelul lor se execut
friciuni superfciale cu pulpa egetului sau chiar cu unghia, #nlocuin astfel
acele.
MASA5UL ESUTULUI CON5UNCTI3
0e &azeaz pe efectul stimulrii nervilor periferici prin #ntinerea
esutului con"unctiv cu rspunsuri re;exe vegetative i viscerale.
0e proceeaz astfel(
- se #ntine esutul con"unctiv prin plasarea policelui i inelarului pe
tegument>
- se eplaseaz esutul #n limita elasticitii maxime prin traciune pe
masa tisular #n irecia policelui ce execut o aucie maxim>
/ntinerile se vor oza #n funcie e pragul urerii ce crete treptat ca
urmare a ezechili&rului vegetativ.
MASA5UL SISTEMULUI 3ASCULAR PERIFERIC
,ccelereaz circulaia venoas e #ntoarcere mai ales la nivelul
mem&relor inferioare, #n caz e varice. 0e contrainic #n ;e&ite -in;amaii ale
venelor. i trom&oze -cheaguri e s$nge..
0e practic #n poziii antiecline -proclive. care faciliteaz circulaia
venoas i limfatic.
0e execut manevre e netezire cu v$rful egetelor.
Este recomanat la gravie, #mpieic um;area picioarelor. 5tul apas
pe o arter posterioar, e aceea masa"ul nu se face #n poziie orizontal, se
face ez$n, ar cu picioarele riicate mai sus e centrul e greutate al
graviei.
MASA5UL NER3ILOR PERIFERICI
/n form clasic se aplic(
- #n zonele sau punctele e trecere ale nervilor inspre suprafa spre
profunzime sau invers>
- se lucreaz pe nervul sciatic>
- masa"ul pe traiectul nervilor>
- la nivelul ramifcaiilor superfciale se aplic neteziri, friciuni,
tapotament, vi&raii.
7etezirile( sunt uoare, superfciale pe masele musculare> mai apsate pe
traiectul nervului pentru activarea circulaiei locale cu efect econgestiv asupra
esuturilor aiacente i tecilor nervoase.
5riciunile( se vor aplica fe pe zona ureroas, fe numai pe traiectul
nervului su& form liniar i e reucere a sensi&ilitii ureroase.
%resiunile( sunt manevre specifce pentru nervii periferici> se aplic su&
urmtoarele forme(
- continue i uniforme( se aplic #n acelai loc sau se eplaseaz
v$rful egetelor in aproape #n aproape>
- intermitente( sunt intermitente ca intensitate, o&$nin aspect e
presiune vi&rant.
83
?apotamentul( manevre e tocat i &ttorit> efecte( iniial aciunea este
excitant, epine e componenta senzitiv a nervilor precum i e intensitatea
manevrelor, apoi sensi&ilitatea scae treptat p$n ce se instaleaz anestezia.
@i&raiile( sca sensi&ilitatea i conucti&ilitatea nervoas, sunt &ine
tolerate #n cazul nervilor -infamaii ale nervilor. i sunt singurele manevre
permise #n nevrite.
3I. MASA5UL TERAPEUTIC
MASA5UL FN CONTUZII
+ontuziile sunt leziuni ale prilor moi, fr interesarea tegumentului V el
este integru.
Contuziile super/ciale
0e manifest clinic prin (
- echimoz V apare imeiat up traumatism, ca urmare a ruperii
unor vase sanguine e cali&ru mic -capilare. >
- hematom V apare #n urma unor vase mari rupte i astfel cantitatea
e c$nge e mai mare >
- serom V apare #n urma ruperii unor vase limfatice e imensiuni
mici.
+ontuziile superfciale &enefciaz e masa" aplicat imeiat up
traumatism (
- neteziri iniiale uoare V repetate, care sca intensitatea ureroas
pe msur ce urerea scae, fora e execuie a netezirii va crete >
- frm$ntatul e uor, cu v$rful egetelor sau rcina m$inii, ptr a
#mprtia lichiele stagnate>
- neteziri uoare V pentru a #mpinge lichiele isociate #n torentul
sanguin.
Contuziile profunde
!in punct e veere clinic avem (
- echimoze tarive V secunare leziunilor musculare, aponevrozelor
nervoase >
- hematoame mari V ca urmare a ruperii unor vase e cali&ru meiu.
2asa"ul #n form clasic, nu se aplic imeiat V e contrainicat.
/n prima etap(
- 0e aplic comprese reci sau masa" cu ghea -neteziri uoare. cu
u&lu scop( scae urerea i gr&ete resor&ia coleciei>
0e poate face masa" re;exogen, stimul$n re;exul e simetrie, e
suprafa, masa"ul la istan.
/n a oua etap se poate executa masa"ul clasic.
/n unele situaii, contuziile sunt urmate e formarea unui eem, localizat
la nivelul segmentelor istale. Este ur elastic i cal. ,cesta are urmtoarea
evoluie( fe ispare e la sine, fe persist timp #nelungat.
/n cazul existenei acestui eem, se aplic un masa" pneumatic, realizat
cu a"utorul unui aparat -angiomat., care realizeaz compresii i ecompresii,
succesive, centripete, ce favorizeaz circulaia e #ntoarcere i secunar
resor&ia eemului.
Xeina e masa" tre&uie completat cu mo&ilizri articulare pasive(
- exerciii fzice analitice V localizate la nivelul segmentului afectat>
83
- exerciii glo&ale.
MASA5UL FN PLGI
%lgile sunt e continuitate, la nivelul esuturilor, #n care sunt interesate
i tegumentele.
@inecarea lor se poate realiza(
.ormal / 01estitutio a inte(rum2
2asa"ul se aplic la E cm e plag i const in friciuni circulare
concentrice sau excentrice executate cu v$rful egetelor V uneori se interpune
un tifon. ,stfel se ezvolt supleea esutului i se evit formarea esutului
f&ros.
Cu cicatrice atro'c
0u&ire, #ntins, lucioas, strvezie, apare atorit unei insufciene
respiratorii locale, unor factori istructivi locali sau unei rezistene sczute a
organismului. 0e vinec foarte #ncet, accelerarea vinecrii se realizeaz prin
masa" -automasa". aplicat perilezional.
2asa"ul const in neteziri, friciuni fne superfciale, vi&raii executate cu
v$rful egetelor.
Prin cicatrice hipertro'c
6n esut cicatricial #n exces, merg$n p$n la forma tumoral Heloi V
care se caracterizeaz prin(
- etermin retracie i aerene #n toate planurile posi&ile, realiz$n
compresiuni vasculare nervoase>
- pertur&ri ale mo&ilitii articulare.
%roflaxia cicatricelor patologice se poate realiza printr-o meto specifc
numit G47E%',0?4E V frm$ntatul pielii sau masa"ul epiermo-ermic.
MASA5UL FN LEZIUNILE OSOASE
5A,+?6A, V soluia e continuitate la nivelul osului prous #n urma unui
traumatism irect sau inirect.
?ipuri e fracturi( complete, incomplete -fsuri., #nchise, eschise, cu
eplasare, fr eplasare.
/n topul clasamentului sunt fracturile e ti&ie -4. i femur -44..
5racturile se pot prouce pe un os sntos, #ntr-un traumatism cu o
aciune violent sau #n osteoporoz, atorit v$rstei sau up tratamentul cu
cortizon.
?ratamentul se aplic etapizat(
- prima perioa fin masa" re;exogen pentru prevenirea atrofilor
musculare i pentru tul&urrile trofce locale>
- a oua perioa V up egipsare V masa"ul la nivelul zonei lezate(
neteziri, friciuni superfciale i vi&raii a cror palet se va lrgii prin tatonare
-automasa"..
MASA5UL FN ENTORSE
10 %ntorse de gradul (
0unt simple #ntineri ale ligamentelor i capsulelor articulare, ele
reprezint inicaia ma"or pentru masa".
- se prefer masa"ul cu ghea i se execut pe o urat e E-R
minute i se repet e 3-8 ori pe zi>
- crioterapia prouce vasoilataii profune manifestate prin
hiperemie activ instalat up o scurt perioa e vasoconstricie>
83
- scae activitatea receptorilor cutanai, scae viteza e conucere,
scae spasmul muscular, scae cu 9<-:<Q nivelul meta&olismului>
- urerea i tumefacia local se amelioreaz sau ispare up :8-88
e ore.
2asa"ul e urmat e mo&ilizri pasive i pasivo-active ale articulaiei.
20 %ntorsele de gradul ((
0unt rupturi totale sau pariale ale ligamentelor sau capsulei articulare cu
acumulare e s$nge -hemartroz. sau cu acumulare e lichi sinovial
-hiartroz..
30 %ntorsele de gradul (((
0unt smulgeri ale ligamentelor e la inseria e pe os.
Evolueaz ca o mic fractur.
!up o urere iniial puternic fenomenele algice ispar. Aeapar up
c$teva ore cu o contractur i cu &locarea articulaiei.
?ratamentul pentru : i 3 este ortopeoc, chirurgical.
2asa"ul se aplic etapizat.
'a sportivi toate tipurile e entorse se imo&ilizeaz.
MASA5UL FN LEZIUNILE MUSCULARE
+auzele leziunilor musculare(
- antrenamente incorecte fr #nclzire corespunztoare>
- tul&urri #n meta&olismul glucopolizaharielor i al aciului sialic>
- tul&urri enocrine -hipotiroiie, hipertiroiie.>
- hipovitaminoze>
- leziuni musculare secunare luxaiilor, fracturilor, tul&urrilor
ischemice i tul&urri e iverse cauze.
Contuzii musculare)
- este #nsoit e un hematom a&unent ce infltraz f&rele
musculare>
- se prouc up traumatisme unice i pot afecta cotul cu lezarea
muchiului &rahial>
- up traumatisme mici i repetate, la sportivi, o&$nesc aspect e
contuzii profesionale -ex.( muchiul cvariceps pentru fot&aliti, muchii
auctori pentru echitaie.
2asa"ul plastic forma uscat> se contrainic #n contuziile cu hematom i
se practic masa"ul re;exogen stimul$n unul intre re;exele( e simetrie, la
istan, pe musculatura antagonist.
upturi musculare
0e prouc pe un muchi contractat #n efort necooronat sau prea mare.
,par #n urma unor acciente #n sport -ex.( muchii auctori #n echitaie> triceps
sural #n tenis i alpinism..
5orme e rupturi musculare(
- ruptur total( tratamentul este chirurgical, ortopeic i gimnastic
meical up terminarea imo&ilizrii.
- ruptur parial( tratamentul este ortopeic i gimnastic meical.
- rupturi f&rilare( sunt o inicaie ma"or pentru masa"> clinic se
manifest prin urere e mic intensitate ce apare tariv, nu up efort>
masa"ul se aplic c$t mai rapi i const in neteziri uoare. %e msura
escreterii urerii intensitatea netezirilor crete. 0e aplic frm$ntat &l$n la
nivelul zonei lezate c$t i perilezional.
- infecii primitive ale muchilor -miozite.pot f specifce( ?C+ la nivelul
muchilor> tratament ortopeic i anti&iotice> pot f nespecifce( masa"ul este
83
etapizat( se execut pe timpul imo&ilizrii #n aparat gipsat -re;ex. i a oua
etap up egipsare.
"lgi tendinoase
0unt cele mai frecvente leziuni ale tenoanelor.
+ele mai expuse tenoane sunt(
- ;exorii i extensorii egetelor>
- extensorii pumnului>
- tenonul rotulian.
- secionarea unui tenon poate f( total sau parial>
?ratamentul este chirurgical i ortopeic.
2asa"ul este etapizat(
- perioaa e imo&ilizare #n aparat gipsat -re;ex.>
- perioaa e up egipsare. Jipsarea poate ura e la 3 sptm$ni
p$n la 93-98 zile, #n cel mai fericit caz, #n formele simple.
- se aplic masa" ume cu unguente, recurg$nu-se la manevre
&l$ne>
- se inic mo&ilizarea articulaiilor analitic i pasiv.
upturi tendinoase
- teninite>
- egenerescente chistice>
+auze(
- suprasolicitarea tenonului prin traciune>
- apare #n urma unor traumatisme mai repetate ce etermin
moifcri calitative ale tenonului sau pe un tenon sntos supus unui
traumatism violent>
- locul e minim rezisten este reprezentat e "onciunea musculo-
teninoas.
+ele mai afectate tenoane sunt(
- muchii rotatori ai umrului ce formeaz coiful rotatorilor>
- lunga poriune a &icepsului>
- tenonul rotulian.
?ratamentul va f ca al plgilor teninoase, ar recuperarea se va face
mult mai greu.
MASA5UL CU GHEAA <CRIOTERAPIA=
+onst #n aplicarea local e ghea concomitent cu efectuarea unor
manevre e presiune i friciune. ,stfel se inuce rapi un efect analgezic e
suprafa, vasoconstricia e urmat e o vasoilataie activ e lung urat.
+rioterapia este inicat #n tratamentul escarelor, al afeciunilor
posttraumatice acute, reprezent$n un mi"loc excelent e analgezie
ligamentar, muscular articular sau a zonelor e inserie.
E /in% &! ii ont ,% +a(t'# !-
- !ifuzarea senzaiei e rece prin piele epine e grosimea
epiermei, a esutului gras su&iacent, e coninutul e ap in esuturi i
muchi i e rata e&itului sangvin.
- 7u lsa prea mult gheaa pe locul afectat -cca :< e minute. i
repet aplicarea e mai multe ori pe zi.
- 7u aplica gheaa irect pe piele, pune-o pe o &ucat e p$nz sau
pe o compres. 7u e alta, ar in neatenie ai putea leza pielea.
MASA5UL TORACELUI
.etezire
- simultane lungi
83
- pe acelai hemitorace>
- pe fecare hemitorace.
- alternative lungi>
- alternative meii V se termin #n T@U eltoiian>
- alternative scurte V #ntre re&orul costal i glanele mamare. 'a femei
se evit zona mamelonar.
-riciuni
- articulaia scapulo-humeral -circular.>
- clavicula V liniar>
- se co&oar pe manu&riul sternal liniar sau #n zigzag p$n pe re&orul
costal V circular>
- pe coaste V com&inat.
-rm&ntat pe muchii pectorali V priz meie, #n cut pe loc i #n val.
Tapotament - numai pe reapta( tocat, &ttorit, lipit i plescit.
+ibraii - numai pe partea reapt.
MASA5UL TEN6ONULUI LUI AHILE
.eteziri
- liniar>
- se traseaz o linie cu ou egete>
- #n clete #ntre police i inex>
- #n cu.
-riciune
- liniar #n clete>
- #n ferstru cu marginea cu&ital us-#ntors.
Tapotament
- #n picturi e ploaie
7u avem manevre secunare
MASA5UL AD6OMENULUI
.etezire
- #n triunghi>
- transversal e sus #n "os V se intr cu egetele.
-riciune
- pe re&orul costal V creasta iliac>
- cu egetele i cu rcina m$inii V spinoiliac.
-rm&ntat
- sunt trei tipuri e manevre speciale( #ntre marginile cu&itale, #ntre
marginea cu&ital i v$rful egetelor i #n cut pe loc>
- cu priz meie sau mare>
- pe loc>
- val( longituinal i transversal>
- cu marginea cu&ital -transversal, longituinal..
Tapotament
- muchii o&lici V &uzunare V cu v$rful egetelor tangenial> percutat>
r$c$it>
- muchii repi a&ominali.
+ibraii
- superfcial V pe o&lici.
MASA5UL ORGANELOR INTRAOAD6OMINALE
4ntestinul gros se #ntine in fosa iliac reapt i se termin #n fosa
iliac st$ng.
83
5osa iliac reapt este la nivelul apenicelui -paznicul coninutului
intestinului gros., #ntre sias i om&ilic -la :-3 cm fa e sias..
.eteziri
,lternativ V se #ncepe cu m$na reapt ascenent, se continu cu st$nga
transversal, iar pe poriunea escenent a colonului se pleac cu rcina
m$inii repte urmat e m$na st$ng p$n #n fosa iliac st$ng, e une se
continu netezirea cu m$na reapt #n fosa iliac reapt.
-riciuni
0e #ncepe cu m$na reapt, iar st$nga se aseaz peste ea, este o
friciune fcut circular p$n la colonul transvers> se continu pe colonul
transvers i apoi pe colonul escenent p$n #n fosa iliac st$ng.
-rm&ntatul
E o micare circular, #n sensul acelor e ceasornic, a marginii palmei
pentru intestinul su&ire, om&ilicul se a; #n mi"locul m$inii. %entru restul
organelor se execut un fel e sesizare -palpare..
Calota"ul se execut cu am&ele m$ini pornin una in partea reapt i
una in st$nga a pacientului cu palmele #n pronaie, una trage, una #mpinge
intersect$nu-se, continu$n micarea p$n la capt up care se reia aceeai
micare cu m$na opus #n reapta.
Tapotamentul
'oviturile sunt transversale asupra anselor intestinale. 0e execut
tangenial i transversal pe fecare ans, #ncep$n in fosa iliac reapt spre
fosa iliac st$ng. 0e face cu v$rful egetelor.
+ibraiile
,celeai ca la a&omen.
/n plus su& re&orul costal rept -fcat. i st$ng -splin.. 0e spri"in
centrul palmei pe coast i se apas cu marginea cu&ital spre fcat sau splin
vi&r$nu-se.
!easupra simfzei pu&iene V pentru vezica urinar.
.eteziri e ncheiere
/naintea masa"ului intra-a&ominal se execut masa"ul somatic.
MASA5UL MCINII
.etezirea
- al #ntregii m$ini i apoi al fecrui eget #n parte>
- epete m$na i ante&raul.
-riciunea
- se #ncepe e la extremitatea egetelor
- se face pe #ntreaga suprafa palmar i orsal termin$nu-se
incolo e articulaia m$inii>
- se face pe eminena tenar i hipotenar>
- la nivelul metacarpienelor se execut su& form liniar #ncep$n e la
egetul mare spre cel mic>
- se continu cu zona palmar la nivel central i cu zona une se a;
pisiformul, epun$nu-se articulaia m$inii, i apoi se #ntoarce la
nivelul egetelor>
-rm&ntat / se face la nivelul musculaturii tenare i hipotenare i la
nivelul muchilor lom&ilicali prin manevre e scuturare a spaiilor inter-
metacarpiene.
Tapotament nu se face.
Mane$re secunare
- traciuni i scuturri #n ax, cu imo&ilizarea articulaiilor metacarpo-
falangiene>
83
aceste traciuni se fac e la egetul mic p$n la cel mare, pe r$n, apoi toate
oat>
- micri e circulaie cu mo&ilizare la fecare i apoi toate oat.
MASA5UL LADEI PICIORULUI
%oziia este relaxat, su&iectul este #n ecu&it orsal cu planta #n afara
planului e spri"in, maseurul spri"in gam&a su&iectului pe genunchiul su.
.etezirea
7etezirile se fac simultan pe am&ele fee epin articulaia gleznei i
clc$iul cu m$inile. %e plant se face alunecarea cu pumnul #nchis #n special
ea-lungul &oltei longituinale.
-riciunea
0e face separat. 0e #ncepe cu friciunea plantar e la nivelul egetelor
cu eminena tenar sau hipotenar. 2$na cealalt spri"inin i opun$n
rezisten. 0e lucreaz &olta transversal i cea longituinal cu pumnul cu&ital.
+lc$iul se lucreaz tot cu pumnul cu&ital urc$n cu eminena tenar sau
hipotenar pe zona extern a tlpii. %entru suprafaa orsal friciunea se face
cu egetele pe toat suprafaa merg$n spre glezn. 0e prelucreaz articulaia
gleznei aapt$n manevrele reliefului articular urmrin aceleai moele ca la
masa"ul m$inii. 0e trece la egete.
-rm&ntatul
0cuturatul metatarsienelor pe r$n, apoi toate oat.
Tapotamentul nu se face
Traciunile "i scuturrile
?oate egetele #ncep$n cu egetul mare. 0e fac circumucii cu priz
metatarsofalangian
E3eura% e ncheiere
0e recoman mo&ilizarea analitic cu tensiuni fnale ce au rolul e a
crete amplituinea articular.
MASA5UL GENUNCHIULUI
.eteziri
- #n spic e "os #n sus i invers, alternativ>
- #n capac, #nchi cu o m$n, eschi cu cealalt.
-riciuni pe toate reperele osoase -epiconili..
-rm&ntat nu este un frm$ntat propriu-zis> ci se fac mo&ilizri ale
rotulei.
?ensiuni
?raciuni
0cuturri
MASA5UL FESIER
.eteziri
- #n triunghi>
- #n clepsir>
- transversal.
-riciuni
- pe tu&erozitatea ischiatic cu v$rful egetelor>
- pe marele trohanter cu pumnul palmar sau cu&ital>
- se fac i articulaiile sacroiliace.
-rm&ntatul
- cu priz mare>
- alternativ sau simultan>
83
- cu pumnul.
Tocat
- cu&ital>
- cu&ito-palmar>
- cu&ito-orsal>
- cu treimea inferioar a ante&raului.
4ttorit
- #n cup>
- cu pumnul cu&ital i palmar>
- manevre e r$c$it liftat.
!intre manevrele secunare putem folosi rulatul.
MASA5UL FRUNII
%oziia su&iectului e relaxat, ez$n cu capul pe pieptul maseurului.
.etezire
- simultan cu rcina m$inii alunec$n apoi palma i egetele,
transversal spre muchii temporali>
- egetele sunt eschise la plecare>
- egetul mic alunec pe easupra pleoapei superioare, pe toat
suprafaa ei, apoi pe musculatura temporal cu usar presiune p$n spre
ceaf. 7u pe ureche.
-riciuni
- la nivelul &roselor frontale cu &uricul egetelor>
- egetul inelar este su& spr$ncean>
- egetul mic este lipit e inelar, iar inexul e meius>
- micrile sunt concentrice i excentrice cu insisten>
- se trece pe frunte #n continuarea liniei nasului spre ureche>
- la nivelul cozii ochilor friciunea se execut cu eminena hipotenar cu
micri largi i cu presiune>
- aceleai manevre e friciune i la #ntoarcere spre &osele frontale.
-rm&ntatul nu se face.
.eteziri e ncheiere
MASA5UL CEFEI
%oziia e lucru
+ea mai relaxant pentru su&iect este pe &anchet clare cu fruntea
spri"init #n poul palmelor, maseurul se a; #n spatele su&iectului.
.etezirile
+u m$inile #ncep$n e la occipital e-a lungul cefei co&or$n cu o
uoar presiune p$n #n reptul verte&rei +R.
+u m$inile e su& urechi, palmele paralele cu tavanul, se face pronaia
ante&raului co&or$n cu o uoar presiune pe umeri.
-riciunea
0e face asupra inseriilor trapezului pe occipital cu m$inile spri"inite la
nivelul lor. 'a &aza g$tului se fac micri circulare concentrice i excentrice.
/n zona cefei friciunea se face #n foarfece cu ou egete -inex i
meius., m$inile fin petrecute una up alta. /n rest se face friciune tenar i
hipotenar.
-rm&ntatul
0e execut pe #ntreaga musculatur a cefei sau pe fecare trapez #n
parte. %oziia su&iectului este #n faa executantului. 0e execut su& form e
cut rulat #ntre police i restul egetelor.
Tapotamentul
83
%e occipital se face periat, e-a lungul g$tului se face plescit, iar e la
+R spre umeri se face tocat i se poate face i cu pumnul.
+ibraiile
'a nivelul inseriilor pe coloana verte&ral cervical i foarte important #n
&roasca occipital.
0e face e;eura"ul e #ncheiere i foarte important mo&ilizrile pasive ale
cefei.
MASA5UL CALOTEI CRANIENE
%oziia pacientului este relaxant, ez$n cu spri"in al capului pe palme,
cu coatele fxate pe &anchet. 2aseurul este situat #n faa su&iectului.
.etezire erpuit cu #ntreaga suprafa a m$inii e la nivelul frontalului
#ncep$n, p$n la ceaf, alunec$n cu o uoar presiune, iein #ntre omoplai>
se execut e c$teva ori.
-riciune
- pe toat suprafaa calotei cu &uricele egetelor su& form e
micri concentrice, excentrice at$t c$t permite suprafaa>
- se face c$t mai larg, nu se freac pielea>
- egetele mari reprezint spri"inul ce se mut e la nivelul atlasului,
al axisului i nucleul lui ,rnol.
-rm&ntat nu se face.
Tapotament lovituri #n picturi e ploaie cu &uricele egetelor simultan cu
am&ele m$ini>
fecare eget cae unul up altul, #ncep$n cu egetul mic, termin$n cu cel
mare.
7eteziri e #ncheiere
3II. MASA5UL LIMFATIC
Ci"'#aia #im+%i
'imfa este un lichi lptos care are #n compoziie F<Q ap i #i are
originea #n capilarele sanguine. 'imfa circul #n organism mai ales atorit
aciunii esuturilor care o #ncon"oar, i mai ales atorit muchilor. !ac #n
aciunea acestora se arat a f o insufcien atorit e exemplu unei imo&ilizri
prelungite, limfa tine s stagneze.
83
Mi0!"i#% #im+%i
'imfa, spre eose&ire e s$nge nu este pompat e un organ precum
inima, ci curge #n mo continuu stimulat e iverse elemente printre care
esutul muscular care #ncon"oar vasele limfatice.
0pre eose&ire e s$nge care circul e la centru spre periferie i e la
periferie spre centru, limfa circul toteauna #ntr-o singur irecie( e la
periferie spre centru, spre locul enumit \terminusU, aic vena su&clavicular
localizat #n apropierea g$tului.
7umai limfa care co&oar in partea superioar a capului este favorizat
e fora gravitaional, pe c$n cea care urc tre&uie s o #nving. +ontraciile
musculare comprim vasul limfatic i #mping #ncet limfa e la un tract la altul.
@alvulele, prezente #n fecare vas i #n noulii limfatici #mpieic re;uxul limfei.
@asele arteriale, atorit pulsaiei lor, #mprim o micare ce solicit
contraciile pereilor vaselor limfatice. +hiar i contracia i ilatarea cutiei
toracice eterminate e micrile respiratorii exercit un fel e masa" mai ales
asupra uctului toracic care reprezint partea terminal a aproape #ntregului
sistem limfatic. Aegresia cea mai mare a limfei #n sistemul sanguin survine #n
fazele expiratorii, pe c$n #n fazele inspiratorii, limfa este reatras spre uctul
toracic. /n acelai mo micrile intestinale acioneaz asupra tuturor vaselor
limfatice care se gsesc la nivel pelvin i a&ominal. ?oate aceste elemente care
concur la circulaia limfei, nu reuesc totui, singure, s asigure trecerea
regulat a limfei #n s$nge i #napoi #n fecare regiune a organismului. +ea mai
important funcie este exercitat e micrile proprii ale vaselor limfatice
controlat e sistemul nervos vegetativ care acioneaz irect asupra f&relor
netee ale vasului limfatic.
No,'#ii #im+atii
7oulii limfatici, e form cilinric sau sau chiar plat, la un inivi
sntos au un iametru #ntre 3-M mm. 0e gsesc #n tot corpul, aesea grupai,
fe easupra fasciilor musculare, fe su& piele. %ot f situai i profun su& fasciile
musculare.
Ei sunt formai in trei straturi intre care capsula are numeroase funcii(
prote"eaz partea interioar a noulilor. 0e poate contracta pentru a primi limfa
provenit in vasele aferente i pentru a o #mpinge totoat #n vasele eferente>
atorit f&relor sale musculare ispuse #n coresponen cu punctele e
#nt$lnire cu vasele, se transform #ntr-o aevrat valvul care #mpieic limfa
s se #ntoarc #napoi.> evine un semnal e alarm #n cazul unor infecii
localizate pentru c este prevzut cu terminaii nervoase care, #n cazul unor
proliferri &acteriene provoac senzaii ureroase.
2asa"ul limfatic nu se practic #n aceste situaii, pentru a contri&ui la
rsp$nirea agenilor infecioi #n alte pri ale corpului. Sona cortical i cea a
muvei reprezint partea intern a limfo-noulilor #n care trece limfa i care,
prin intermeiul unor celule speciale e tip imunitar este curat e elementele
patogene pe care le conine. ,ceste celule imunitare, #n cazul unei infecii, se
pot #nmuli rapi, i, fac s creasc foarte mult volumul noulului. ,t$t mrirea
volumului c$t i senzaia localizat e urere este semnalul e alarm care ne
anun s renunm pentru un timp la masa"ul limfatic.
6i&t"i/'ia no,'#i#o" #im+atii
%entru a efectua un masa" limfatic corect este inispensa&il s tim #n ce
parte a corpului sunt grupai noulii, pentru a putea astfel interveni #n zonele
interesate.4n partea inferioar a corpului, vasele limfatice converg spre : grupri
e nouli( ganglionii inghinali superfciali i ganglionii poplitei. +ei int$i sunt
localizai #n plica inghinal i primesc limfa care provine e la mem&rele
inferioare, e la ligamentele rotune i in funul uterului, e la organele
83
genitale externe, in zona muchilor glutei i ai perineului, e la peretele
a&ominal i e su& linia om&ilical.
,l oilea grup este localizat superfcial i profun #n cavitatea poplitee i
colecteaz limfa care provine in piele i in esuturile mai profune ale
mem&relor inferioare.
/n partea superioar a corpului gruprile ganglionare sunt mai
numeroase ec$t cele in partea inferioar. !ou perechi sunt localizate la
nivelul mem&relor superioare.
Janglionii cu&itali profunzi sunt situai #n plica cotului i primesc limfa
provenit e la esuturile m$inii i ante&raului, inclusiv al articulaiilor.
Janglionii cu&itali superfciali se a; easupra epiconilului i primesc
limfa in partea cutanat a ante&raului.
,lte ou perechi e ganglioni sunt situate #n partea superioar a
trunchiului(
- Janglionii pectorali e partea fecrui muchi
pectoral mare, #n a treia fascie a muchiului marele inat, colecteaz limfa
provenit in "urul glanei mamare
- Janglonii axilari superfciali grupai #n "urul vaselor sanguine axilare
primesc limfa care co&oar in partea inferioar a cefei, in partea superioar a
mem&relor superioare, e la fascia cutanat a spatelui i toracelui i e la
glanele mamare.
J$tul, ceafa i capul sunt &ogate #n ganglioni precum(
- Janglionii cervicali supraclaviculari situai easupra claviculei,
primesc limfa e la amigale i in cavitatea &ucal.
- Janglionii cervicali superfciali, situai l$ng mmani&ul, #n zona
muchiului sternocleiomastoiian, primesc limf in zone iferite ca( ureche,
parotie, partea anterioar a g$tului, cefei, occpitalului i amigalelor
83
- Janglionii occipitali, care sunt situai easupra inseriei trapezului,
colecteaz nu numai limfa provenin in esutul con"unctiv al zonei occipitale i
cefei, ci i in zona faringian i a amigalelor.
- Janglionii pre- i retrosternali situai l$ng pavilionul urechii i l$ng
parotie colecteaz limfa in urechea meie, e la esuturile con"unctive ale
craniului in zona mastoi, in partea posterioar a pavilionului auricular, e la
parotie, in prile laterale ale pleoapelor, e la rcina nasului, i in partea
anterioar a pavilionului urechii.
- Jangionii su&meulari i su&mentonieri situai #n coresponen cu
glana su&mani&ular, colecteaz limfa care vine e ala &uza inferioar, gingii,
v$rful lim&ii, &r&ie, o&ra"i, in partea meian a pleoapelor, ini i mucoasele
&ucale.
Zon%#% #im+ati%
/n fecare ganglion limfatic se colecteaz limfa unei pri a corpului.
5iecare parte a corpului este legat e celelalte prin vase limfatice capilare,
exist$n o reea e comunicare care permite un schim& continuu. %entru a
efectua masa"ul limfatic #ntr-o zon anume, eservit e un grup e ganglioni,
este #ntoteauna necesar s se cunoasc liniile e emarcare ale prilor
corpului in punct e veere limfatic i cele e legtur, pentru c astfel se
poate aciona cu mai mult precizie.
Ma&a4'# ,% ,"%na4 #im+ati
%fectele masa,ului de drena,
!rena"ul este o grupare e tehnici manuale folosite pentru a facilita
eliminarea lichielor #n exces in esututri prin circuitul limfatic> limfa le purifc
pe parcursul trecerii sale prin ganglionii limfatici, #nainte e a intra #n s$nge.
2asa"ul favorizeaz trecerea #nuntrul capilarelor limfatice a tuturor reziuurilor
prezente #n esuturi, com&ate staza circulaiei limfatice, stimuleaz ieirea in
ganglionii limfatici a celulelor imunitare, care, trec$n #n s$nge cresc
capacitatea e aprare a #ntregului organism contra infeciilor e orice tip.
%fectul anti4edem.
Este aciunea cea mai semnifcativ, pe care alte tipuri e intervenii
manipulatorii nu sunt capa&ile s o o&in. !ac lum #n consierare trecerea #n
capilarele limfatice a reziuurilor prezente #n spaiile interstiiale ale esuturilor
apare evient faptul c limfa are capacitatea e a interveni #n
eliminareaPiminuarea eemelor, #n ifuzarea serului pe care s$ngele nu
reuete s-l elimine #n totalitate i pe care nici chiar limfa, #n coniii normale,
nu poate s-l a&soar& complet.
Eemele pot interesa una sau mai multe zone ale corpului. %artea
eemaiat se prezint um;at, tensionat, nete, aproape strlucitoare. O
presiune normal etermina o eformare a esuturilor care #nt$rzie s revin.
Eemul poate f provocat e o staz venoas sau e creterea
concentraiei e clorur e natriu -7,+l. i ap #n s$nge. %oate f eterminat e
&oli cariace sau ale circulaiei sanguine, ca ;e&itele. Eemele e acest tip se
localizeaz e o&icei la nivelul mem&relor inferioare sau mem&relor superioare,
sau chiar #n zona g$tului.
Eemele care au la origine intoxicaii, afeciuni ale fcatului sau rinichilor,
impotriv, apar iniial la nivelul feei, mai ales la pleoape, i numai #ntr-o faz
secun se extin la alte pri ale corpului. /n toate aceste situaii patologice,
compoziia chimic a s$ngelui sufer alterri semnifcative care tul&ur
echili&rul normal care exist #ntre s$nge i iferite esuturi ale organismului.
Efectele negative asupra s$ngelui i asupra raportului su cu organismul
sunt eterminate e evenimente trumatice ca( fracturi, contuzii, arsuri, procese
in;amatorii i infecii.
83
5olosirea masa"ului limfatic #n tratamentul eemelor care se manifest
la persoane #n timpul perioaei premenstruale, al graviitii, sau la persoanele
care stau timp #nelungat #n poziie ortostatic, nu necesit prescripie
meical.
%fectul cicatrizant0
2asa"ul limfatic acclereaz curentul ;uxului limfatic. +$n #ntr-o parte a
corpului sunt prezente rni sau iferite ulceraii, ;uxul limfei proaspete, &ogat
#n celule reconstructive, favorizeaz procesul e cicatrizare.
,celai masa" limfatic este capa&il s elimine in zona afectat
su&stanele iritante care #mpieic reconstrucia esutului con"unctiv. Este
extraorinar e util #n ulcere varicoase, escare, arsuri sau up intervenii
chirurgicale.
%fectul imunizant0
/m&untirea sistemului imunitar este unul in cele mai importante
procese atorate limfei. 2asa"ul nu poate ec$t s contri&uie la accentuarea
acestui fenomen. ?ratamentul zonelor specifce va a"uta la rezolvarea mai rapi
a pro&lemelor eterminate e exemplu e acnee, plgi posttraumatice,
intervenii chirurgicale, amigalite, sinuzite, faringite. 4ntervenia manipulatorie
va f fcut pentru aceste afeciuni oar preventiv i nu concomitent cu afeciuni
acute.
%fect regenerant.
!rena"ul contri&uie la o mai &un hrnire a esuturilor i poate uce la
resta&ilirea echili&rului hiric #n zonele eshiratate. %ielea riat, tern, semn
tipic e #m&tr$nire #i revine, #i recapt #ncetul cu #ncetul culoarea sntoas,
roz i luminoas, pielea uscat capt prospeime #n urma masa"ului limfatic. /n
cazul fracturilor, esutul osos se regenereaz mult mai rapi. 2ameloanele
s$nilor #i reiau aspectul normal up alptare. Efectul regenerant este
funamental #n c$mpul estetic
T%*nii#% ma&a4'#'i ,% ,"%na4 #im+ati
2anevrele masa"ului limfatic sunt neteziri -e;eura"e. realizate cu o
presiune mult mai uoar ec$t #n masa"ul o&inuit, somatic. !ac pentru cel
in urm manevrele e netezire se execut cu o presiune e M<<-R<< mm
coloan e mercur, #n rena"ul limfatic manevrele se execut cu o presiune e
3<mm coloan e mercur. %entru o mai uoar reprezentare a acesteia, c
presiunea m#inilor tre&iue s fe similar cu cea necesar a #ntoarce o foaie e
h$rtie.
0ecvena corect e aplicare a manevrei funamentale e rena" limfatic
este( faza iniial e contact, faza e eplasare a m#inilor i faza e relaxare a
presiunii. +ele trei faze se succe ritmic, prin micri circulare, eliptice,
spiralate, executate cu poul palmei, sau cu egetele, astfel #nc$t suprafaa e
contact cu corpul pacientului s fe c$t mai mare posi&il. 2#inile sa vor utiliza
pentru renarea unor suprafee mai extinse ale corpului -gam&e, mem&re
inferioare> torace, spate., pe c$n egetele sunt folosite pentru renarea unor
zone mai limitate -g$t, m#ini, picioare, fa..
Aeglarea sistemului limfatic epine e mecanisme fziologice e
Tfltrare-resor&ieU. ,ceasta se trauce prin ou manevre principale care tin s
#neplineasc aceast funcie u&l( apelul i resor&ia.
Apelul
2anevra servete la golirea noulilor i vaselor e coninutul lor, iri"$n
limfa ctre trunchiurile "ugulo-su&-claviculare, une ea se altur ;uxului venos.
,pelul se efectueaz #n general la istan fa e eem, ar experiena a artat
totui c ea este cu at$t mai efcace cu c$t se practic c$t mai aproape posi&il
e eem.
83
%entru a efectua apelul asupra noulilor limfatici, se utilizeaz pulpa
egetelor care orienteaz presiunea ctre noulii su&-iaceni, #n sensul
rena"ului fzilogic. ,supra vaselor, se lucreaz cu faa palmar a m$inilor care
imprim o presiune ientic.
!erularea micrii m$inii se face e la proximal ctre istal, pe c$n
traciunea care #nsoete presiunea este #ntoteauna isto-proximal -sensul
rena"ului..
esor.ia
?ehnica se practic irect asupra eemului pentru c ea permite trecerea
excesului e lichi in meiul interstiial ctre capilarele limfatice. 'a resor&ie,
micarea m$inii sau a policelui este invers celei practicate la tehnica e apel(
se face e la istal ctre proximal. /ntinerea -traciunea. nu se schim& pentru
c ea orienteaz limfa #n sens fziologic. %resiunea #nsoit e #ntinere se face
cu faa palmar a am&elor m$ini -simultan sau alternativ up caz..
P"ini(ii $%n%"a#% ,% %1%'ta"% a man%."%#o"
Executarea !'2 presupune o &un cunoatere a anatomiei i fziologiei
limfatice. Este important s fe respectate( presiunea, sensul #ntinerii, ritmul
manevrelor. 5iecare intre manevre tre&uie repetat #ntre E i 9< ori pe acelai
loc, #nainte e a eplasa m$na in nou.
"resiunea
Ea este aproape e presiunea tisular normal( 3< mm =gPcm
:
-ar poate
f superioar #n afeciuni patologice., ceea ce este ifcil e meninut i cere
atenie i antrenament. Experiena a permis coifcarea manevrelor !'2(
micarea m$inilor sau a egetelor singure este imprimat e o micare a
mem&relor superioare #n a&uciePaucie i nu numai e articulaia pumnului,
#n scopul o&inerii unei presiuni sufciente ar nu prea puternice, cu atenie
pentru a nu cola&a vasele. %resiunea tre&uie s rm$n uniform e la #nceputul
p$n la fnalul micrii.
*ntinderea 5traciunea6
5iecare presiune este #nsoit e o #ntinere, pentru a evita colapsul
colectorului, prin eschierea lumenul su. %e limfaticele normale, #ntinerea se
iri"eaz #n sensul circulaiei limfatice, orientat graie valvulelor e pe lumenul
pre-colectorilor i colectorilor ctre canalul toracic, apoi trunchiul "ugulo-su&-
clavicular.
itmul
!ac este prea rapi, manevra evine inefcace, nelas$n timp limfei s
#nainteze e la o valvul la alta. !ac este prea lent, nu stimuleaz limfangionii
-uniti motrice contractile limfatice. care fac parte intre elementele motoare
ale limfei.
P"otoo#'# t"atam%nt'#'i ("in 6LM
!urata recomanat e numeroi autori este #n "ur e 3< minute per
mem&ru, c$n este vor&a e un T&ra grosU sau e o Tgam& groasU -limfeem
primar sau secunar.. !'2-ul se poate practica #n cazul eemelor, limfatice sau
nu, sau #n tul&urrile circulatorii #n general. /n acest caz, !'2-ul este integrat #n
eina e Hinetoterapie i se poate rezuma la manevre cu o urat e c$teva
minute.
6n tratament meiu cuprine e o&icei :< e eine. +u toate acestea, ac
up 9< eine, nu apare nici un rezultat o&iectiv -msura #n centimetri al
eemului, msur a iurezei., i nici un rezultat su&iectiv -in partea
&olnavului sau practicianului., tre&uie schim&at tratamentul.
5recvena meie a eintelor este una pe zi pentru prima sptm$n,
una la ou zile #n a oua sptm$n, apoi ou eine #n a treia sptm$n,
iar #n continuare c$te un a pe sptm$n.
83
,ceast schem stanar tre&uie s fe moulat #n funcie e numeroase
criterii( importana -mrimea. eemului, vechimea, etiologia, afeciuni
asociate, starea pacientului. !'2-ul este rareori utilizat singur( el este
asociat cu comprimarea -&ana"area., cu presoterapia, i exerciiul fzic. /n
cazurile &enigne, el este aesea integrat #n eina e recuperare.
!'2-ul presupune a priori integritatea noulilor limfatici. +$n ei au fost
#nlturai chirurgical, el tre&uie totui practicat, #n scopul e a facilita
exploatarea unor noi ci e erivaie.
S*%ma 'n%i 0%,in% ,% 6LM ti(
%acientul este #n ecu&it orsal, mem&rele inferioare riicate la
aproximativ 3<] fa e planul mesei, ac este vor&a e un eem non-limfatic
-;e&eem., sau mixt -une componenta limfatic nu este singura la originea
eemului.. !e fapt, limfeemul nefin sensi&il la componenta postural, nu este
necesar s se riice un T&ra grosU sau o aevrat Tgam& groasU, in
moment ce fraciunea lichiian nu este mo&iliza&il la gravitaie.
0e #ncepe prin a goli noulii proximali e la rcina mem&rului, prin
manevre e apel. ,pelul este urmat e manevre #n &rar, pe tot mem&rul, e
la segmentul proximal p$n la m$n. 2$inile se pot eplasa alternativ pe feele
laterale, apoi antero-posterioare, atunci c$n suprafaa e tratat este mai mare
ec$t cea a m$inilor terapeutului. !ac eemul intereseaz tot mem&rul, up
ce a golit noulii i vasele, maseurul amorseaz resor&ia la rcina
mem&rului, up aceiai moalitate. 0e alterneaz apelul, pentru a goli circuitul
umplut, cu resor&ia, pentru a iminua eemul prin reumplerea sistemului,
merg$n puin c$te puin ctre partea istal a mem&rului.
!up 3<-8< e minute, se #ncheie eina prin golirea noulilor proximali.
7u este eci necesar e a #ncepe rena"ul sistematic e la &aza g$tului i a
trunchiului, oricare ar f mrimea, localizarea i etiologia eemului.
Ma&a4'# anti%#'#iti <MA=
2, rspune la ou cerine specifc feminine( pe e-o parte scerea #n
greutate i micorarea volumului corporal, iar pe e alt parte #ntinerirea i
ameliorarea calitii aspectului cutanat.
2, vine eci #n #nt$mpinarea am&elor cerine i este #nsoit e
#neplinirea a ou ezierate actuale #n ceea ce privete stilul e via( o via
activPsportiv i supravegherea regimului alimentar. 4nformaiile tactile ale
masa"ului a"ut persoana masat la formarea unei imagini asupra formei
corpului su, asupra consistenei sale. /i recentreaz atenia asupra ei #nsei,
a"ut$n-o la auto-aprecierea schemei corporale. /n esen, 2, tre&uie s creeze
o senzaie e mulumire i comfort.
!up caz, sunt utilizate ou tehnici(
+rena,ul limfatic manual 5+!M6 estetic
Estre o aaptare a !'2-lui clasic cu o a&orare mai mult glo&al ec#t
segmentar.
6neL - %e #ntreg corpul, inclusiv faa i g$tul. ,&orarea este( faa,
a&omenul, mem&rele superioare apoi mem&rele inferioare- in ecu&it orsal
i mem&rele inferioare, spate V in ecu&it ventral.
!e ce L - !in cauza infltratelor plasmatice #n esutul con"unctiv. ,cest
fenomen este mai accentuat la femeile e form ginoi ec$t la femeile e
form anroi.
O&iectivul este e a reuce formele tipice ale acestei siluete,
caracterizate printr-o isproporie a trenului superior, normal ca imensiuni, fa
e cel inferior, supraimensionat. Aegimurile alimentare acioneaz glo&al,
asupra #ntregii siluete. 0e caut eci reucerea fenomenului e \piele e
portocalU i armonizarea siluetei.
83
Aolul masa"ului este e a spori activitatea cata&olic la nivelul mem&relor
inferioare, a"ut$n #n special la evacuarea eeurilor celulare. !'2-ul faciliteaz
circulaia limfei colectate i reciclate #n circulaia sanguin. +a urmare
iminueaz retenia lichielor interstiiale #n esuturile cutanate i stimuleaz
circulaia capilar. ,&orarea holistic pe care o realizeaz masa"ul vizeaz
unitatea somato-psihic, #n scopul e a"uta efortul pacientei e a-i #ntri starea
e &ine #n faa incertituinilor i incomfortului ce apar #n astfel e emersuri.
2anevrele sunt cele ale !'2-lui clasic( manevre e apel i e resor&ie,
pompa"ul reelelor limfatice. %entru fa, maseurul se aeaz #naintea sau
#napoia pacientului. Jesturile sunt asemntoare celor fcute up liftingul
feei. %rotocolul ifer sensi&il la nivelul mem&relor( #n cazul morfologiilor
ginoie se insist asupra zonelor inghinale, iar #n cazul morfologiilor anroie se
insist asupra zonelor e recepie ale foselor axilare.
!'2-ul estetic, mai ales #n formele ginoie, poate f a"utat prin
presoterapie.
Masa,ul de/.rozant este utilizat #n cazurile e mas aipoas cu
ensitate foarte mare. Este utilizat mai mult la femeile e tip anroi.
6neL - %e corp, mai puin fa, pe care nu se fac acest tip e manevre,
ci mai egra& e;eura" sau m$ng$ieri. 0e pot com&ina cu rena"ul. 'a femeile
cu morfologie ginoi, se aplic pe faa lateral a coapselor, pe oluri, i ac
este nevoie pe a&omen i pe faa anterioar i posterioar a coapselor.
!e ceL - /n general in cauza unui eec #n #ncercrile e a sl&i #n zonele
menionate. ,ceasta #nsemn o organizare puternic a esuturilor, e aceea
mi"loacele tre&uie aaptate #n consecin.
O&iectivul este a e asupliza zonele rezistente.
Aolul masa"ului este e a eli&era aerenele printr-o manevrare fn, i e
a resta&ili schim&urile celulare #n zonele grsoase relativ inerte i #ncrustate.
+e intensitateL - Este mai puternic ec$t tehnicile limfatice pentru c
este vor&a e a regsi o li&ertate tisular #ngloat #nt-un infltrat care tre&uie
ezorganizat. ?oat ifcultatea const #n a nu f agresiv fa e structurile
vasculare, i aa prost #ntreinute e f&rozarea tisular #n care ele sunt
prizoniere.
+umL - ?oat fneea maseurului ine e capacitatea sa e percepie a
acestor zone ure i e capacitatea e aaptare a manevrelor( prea le"ere, sunt
inefcace, prea ure risc s provoace echimoze i istrugeri neifereniate care
pot explica anumite reveniri #n for a celulitei up primul rezultat satisfctor.
,ceast remarc este eose&it e important atunci c$n m$na este #nlocuit
e aparate, oric$t e sofsticate ar f ele. Este important s se cear o
participare activ progresiv #nainte e orice schim&are e poziie, participare
&azat pe o respiraie costo-iafragmatic in ce #n ce mai ampl, persoana
fin #nvat #nainte e #nceperea masa"ului aceast tehnic respiratorie.
4mportant( acest tip e masa" se #nscrie c$teoat #ntr-un context
psihologic elicat, e aceea este important s se ea masa"ului un aspect plcut
i conforta&il.
CELULITA
Este o acumulare e eeuri #n hipoerm, format intr-o reea e f&re
elastice -laxe. care circumscriu spaii alveolare umplute e o su&stan groas
e origine lipiic, ispus #n ciorchini.
=ipertrofa acestor spaii ^ +E'6'4?,
+auze(
- insufciena irigrii esutului -circulaia capilar superfcial.>
- tonus muscular sczut>
- preispoziia constituional>
83
- tul&urri #n funcia igestiv i efciene hepatice, rezult
autointoxicare in;uenat e o constipaie cronic atorat supra#ncrcrii cu
grsimi, glicogen, sare i ap a celulelor aipoase.
- tul&urri ale glanelor enocrine(
- ovarul i suprarenala care "oac un rol important #n reinerea apei i
srii>
- hiperfoliculinemia V preispoziia femeilor pentru celulit
- tul&urri ale sistemului nervos(
- oc emotiv>
- tul&urri psihice -&ulemie, anorexie.
- tul&urri ale sistemului nervos simpatic>
- stresul> etc.
- #m&rcminte necorespunztoare( prea str$mt V #mpieic
circulaia sanguin.
Celulita eematoas(
- primul staiu al celulitei, const #n lichie stagnate #ntr-o cantitate
mare>
- in;amaia celulelor in hipoerm, microcirculaia e efcitar>
- epierma la suprafa e puin moifcat, se vee foarte puin cu ochiul
li&er la str$ngerea esutului #ntre egete, apare coa"a e portocal>
- e posi&il s se simt i o mic urere la atingere.
Celulita 'broas#
- pielea capt aspectul unei co"i e portocale>
- nu mai exist continuitate la nivelul esutului, acesta nu mai este nete>
- celulele se #ngroa i esutul e mai tare>
- circulaia e efcitar, se reuce activitatea meta&olismului local>
- la pipit urerea e mai mare, epierma e lipsit e elasticitate i
tonicitate.
Celulita 'broeematoas#
- la suprafa epierma prezint mari enivelri -gropie., #n hipoerm
form$nu-se micronouli ureroi la pipit, activitatea meta&olic e aproape
nul>
- stagnarea #n exces a lichielor>
- pielea e lipsit e elasticitate i tonus.
83
ANEHE
TEHNICA MASA5ULUI IN ANCHILOZA GLEZNEI
2asa"ul tenoanelor si al tecilor teninoase se executa practic oata cu
masarea muschilor. 0e folosesc ineose& manevre cu efect circulator -neteziri si
frictiuni vi&rate . si se trateaza astfel unele leziuni si tul&urari care trec
ne&agate in seama.
'ocul e insertie al tenoanelor pe os sau periost poate f seiul unor
complexe leziuni sau tul&urari. ,ceste insertii se maseaza cu &agare e seama,
prin manevre &lane ar insistente.
?enoanele si tecile teninoase au un important rol static si inamic.
2asa"ul lor are o importanta ca si masa"ul muschilor, iar uneori mai mare. !e
aceest lucru ne am seama can la nivelul lor e prouc tul&urari traumatice
in;amati si alte procese e atrofe si egenerescent, care necesita o atentie si
un tratament e lunga urata.
2asa"ul articulatiilor necesita o tehnica aaptata la o forma si stuctura
efnita a lor. 2asa"ul actioneaza si la nutritie in tesutul arliculatiei -piele, tesut
con"uctiv, case, nervi, tenoane, muschi. la intretinerea supletei si rezistentei,
coniti inispensa&ile pentru o &una fuctionare articulara. Efectele circulatorii si
trofce ale masa"ului articular, aplicat irect pe caosula articulara si pe
ligamentele care o insotesc in exerior, se resipt si asupra mem&ranei sinoviale
care o captuseste, pe partea sa interna.
2asa"ul si activarea circulatia in musculatura si tesuturile in "ur si e
easupra atriculatiei, contri&uie la resor&tia sau inpregnarea
4n circulatia generala a lichielor seroase sau a sangelui revarsa in
cavitatea capilara.
%rin masa" si gimnastica meicala articulara se previn si se com&at
aeverentele, retractiile cicatricile vicioase epozitate ,patologice periarticulare
si alte urme ale accientelor si &olilor articulare -traumatizme ,reumatizme
,arterite si artroze .care limiteaza miscarile normale.
Oasele &enefciaza e efecte circulatori si trofce ale masa"ului numai in
mo iniret ,prin intermeiul tesuturilor noi pe care le acopera si in care se
ramifca reteaua vasculara si nervoasa.
,ceste efecte sunt mai sigure atunci can sunt masati muschii cu care
oasele au legaturi functionale.4n acelasi fel se pot explica si in;uentele masa"ului
periostal asupra circulatiei singelui si asupra nutritiei in interiorul osului.
+escrierea anatomica a regiunii)
0cheletul gam&ei este alcatuit in( ti&ie> peroneu sau f&ula.
,rticulatia gleznei cuprine oua articulatii( peroniero-ti&iala> ti&io-
tarsiana > inpreuna cu toate partile moi care le incon"oara.
0cheletul piciorului propiu-zis este alcatuit in trei segmente( tars>
metatars> falange.
83
2uschi gam&ei se inpart in trei grupe( ventrali> laterali> posteriori.
- in grupul ventral fac parte( muschiul ti&ial anterior> muschiul
extensor lung al egetului
mare> muschiul extensor
- in grupul lateral fac parte( lungul peronier, scurtul peronier.
- grupul posterior cuprine( lungul ;exor comun al egetelor( ti&ialul
posterior> tricepsul>
gemenul meial> gemenul lateral> muschiul trohlear.
2uschii piciorului se gasesc atat pe fata orsala cat si pe cea plantara.
(nsertia mem.rului inferior
7ervii mem&rului inferior sunt( nervul femural> nervul ti&ial.
7ervul sciatic este un nerv cu urmatoarele ramuri colaterale care
inerveaza muschii> &icepsul femural, croitorul, semiteninosul,
semimem&ranosul, a&uctorul mare.
7ervul ti&ial inerveaza urmatorii muschii( ti&ialul anterior, extensorul
comun al egetelor, extensorul propriu al halucelui, popliteul, ti&ialul posterior,
peronierul lung si scurt, muschiul peios, muschii interosos, muschii lom&ricali.
7ascularizatia mem.rului inferior
Jam&a este irigata e oua artere ti&iale( anterioara si posterioara.
,rtera ti&iala anterioara iriga gam&a, piciorul - fata orsala . si egetele, iar
artera ti&iala posterioara iriga fata plantara si egetele.
2em&rul inferior are oua artere venoase( oua superfciale> una
profuna.
,rterele superfciale cele mai inportante sunt(
- vena scafoian mica care urca pe gam&a si se varsa in cea poplite>
- vena safena mare care urca coapsa si se varsa in vena femurala.
#e8nica masa,ului la gam.a, glezna si piciorul propiu4zis
0e aseaza &olnavul in pozitie ventrala -cu fata in "os .> se incepe cu
neteziri cu am&ele palme pe muschii gam&ei posterioare, pe fata plantara facem
netezirea pieptene erulan pumnul e la raacina catre varf> se face netezirea
tenonului lui ,hile intre police si cele patru egete intre muschii gam&ei. ,poi
facem framantarea cu o mana, cu oua maini pe muschii gam&ei posterioare, pe
&ureletul plantar pe muschii tenari si hipotenari facan comprimari si relaxari
intre police si celalalte patru egete, cu o mana.
?ot ca forma a framantarii se executa geluirea, pe care o facem e o
parte si e alta a tenonului lui ,hile pana la muschii gemeni, pe aponevroza
plantara pornin e la &uretele plantar pana la calcaneu. +a manevra e
incalzire a regiuni se face mangaluirea pe glezna.
+ea mai importanta manevra in articulatia gleznei si piciorului propriu-zis
este frictiunea care se executa asfel> tinan mana , eget peste eget frictionam
eoparte si e alta a tenonului lui ,hile apoi in "urul maleolei interne si externe
upa ce in preala&il am facut netezirea cu cele oua police pornin e la
calcaneu si incon"uran maleola. 4n aponevroza plantara facem frictiunea cu
cotul egetului, foarte penetrant atat pentru toniferea musculaturii plantare cat
si pentru toniferea tenoanelor aponevrozei, eoarece o &oala es intalnita inca
in copilarie este platfusul - caerea &oltii plantare..
0e face tapotamentul pe muschii gam&ei posteriori cu toate formele -cu
partea cu&itala a egetelor, caus si cu pumnul.> iar pe partea plantara se face
tapotamentul cu partea cu&itala si cu pumnul cu o singura mana, iar cu cealalta
mana tinem contra priza riican putin piciorul.
@i&ratia se executa cu palma intreaga atat pe muschii gam&ieri posteriori
cat si pe partea plantara.
7etezirea e incheiere se face la sfarsitul tuturor manevrelor upa care
se intoarce &olnavul cu fata in sus si se executa masa"ul pe partea anterioara a
83
gam&ei si piciorului propiu-zis, se face mai intai pe piciorul care este pe partea
opusa noua. %e partea anterioara se incepe cu netezirea cu am&ele palme
pornin e la glezna catre genunchi cu o mana pe muschiiperonieri, iar cu
cealalta pe gam&ierul anterior. %e partea orsala a piciorului facem netezirea cu
palma avan egetele epartate pentru fecare metatarsian in parte pornin e
la varful egetelor &olnavului catre glezna. ,ici se face netezirea specifca
gleznei pornin cu cele oua police e la mi"locul articulatiei upa care ocolim
cele oua maleole interna si externa.
+a manevra e incalzire executam framantarea cu o mana pe muschii
peronieri si gam&ierul posterior, iar pe partea orsala al la&ei piciorului> ca
forma e framantare facem geluirea pentru muschi interososi cu egetele
epartate pentru fecare metatarsiana.
5rictiunea este cea mai importanta manevra a acestei regiuni, o facem in
articulatia glesnei tinan contra priza cu o mana pe calcaneu, iar cu cealalta
mana pornim e la mi"locul articulatiei, eget peste eget si ocolin fecare in
maleole in parte, putan trece chiar la calcaneu executan frictiuni eoparte si
e alta a calcaneului. se mai fac frictiuni cu egetele epartate la oasele
metatarsiene si fructuri ale articulatiei interfalangiene tinan un eget easupra
si unul eesuptul articulatiei. !upa ce se executa e mai multe ori frictiunea,
se face vi&ratia cu palma intreaga pornin e la varful egetelor pana la gam&a
anterioara aproape e genunchi. !upa toate aceste manevre e masa" urmeaza
netezirea e incheiere cu toate formele ei.
MASA5UL IN CIFOZE
+escrierea anatomica a regiunii)
+oloana verte&ral este axul e sustinere a trunchiului in pozitie
verticala si este un sistem complex, #n structura cruia intr 33 V 38 e verte&re,
388 e suprafee articulare, :8 e iscuri interverte&rale, 3ME e ligamente i
asupra creia acioneaz RE< e muchi.
Ea este impartita in cinci segmente.,cestea sunt(segmantul cervical
-alcatuit in R verte&re., regiunea orsala -9: verte&re., segmentul lom&ar -E
verte&re., cel sacral -E verte&re. i segmentul coccigian -8-E verte&re suate
#ntre ele..
Aegiunea orsal se elimiteaz #n partea superioar prin linia imaginar
ce trece prin +R, spina omoplatului i acromion./n partea inferioar se
elimiteaz prin linia imaginar ce trece prin ?9: i coastele ;otante.
2usculatura acestei regiuni este foarte &ine ezvoltat. 2uchii mai
importanti sunt(marii orsali, trapezii inferiori, intercostalii, iliocostalii, muchii
proprii ai coloanei verte&rale -paraverte&ralii orsali, interverte&ralii,
interspinoii i transverso- spinoii.. /n partea superioar a regiunii orsale se
gasesc( muchii rom&oizi, muchii supra i su&spinoi, care intr atat in regiunea
cefei cat i in cea orsala.
#e8nica masa,ului.
2asa"ul regiunii orsale se execut aez$n &olnavul #n ecu&it ventral,
cu m#inile pe l#ng corp, iar in cazul cifozelor cu un gra riicat e cur&ura i se
aseaza pacientului o perna su& a&omen sau torace, in functie e regiunea in
care se gaseste cifoza. Colnavul este acoperit cu un cearceaf, ls$n
escoperit numai regiunea e masat.
0e #ncepe prin neteziri -e;eura"., cu am&ele palme #ntinse, pornin e la
partea inferioar a trunchiului, pe muchii paraverte&rali i cei orsali, pe
marginea superioar a trapezilor, #ncon"ur$n umerii. O alta form e netezire
83
se executa tot cu palmele #ntinse, pe prile laterale ale toracelui, in acelasi sens
-e "os #n sus., pe partea superioara a trapezilor si terminan la +R.
6rmeaza netezirea pe coloan, cu ou egete eprtate, prinzan
apofzele spinoase verte&rale #ntre egetele eprtate e la m$na st$ng.
,ceeasi manevra se executa si intercostal, at$t pe partea opusa, c$t i pe partea
noastra.
0e continua cu netezirea pieptene. Ea se executa pe muchii &ine
ezvoltai, marii orsali, erul$n pumnul e la rcin ctre v$rful egetelor,
e E-M ori.
6rmatoarea manevra e masa" aplicata o constituie frm&ntarea sau
petrisa"ul, su& toate formele sale -frm&ntarea cu o m&n, #ncep$n cu partea
opus nou, pe :-3 irectii e muchi, realizata prin compresiuni i relaxri
ritmice intre police i celelalte patru egete, riic$n muchiul e pe planul
osos. %e aceleai irecii se execut i frm&ntarea cu ou m&ini i cea
contratimp!
!up fecare manevra e framantat in parte se executa neteziri e ntrerupere,
cu scopul e a linisti organismul si, totoata,e a-l pregati pentru manevrele
care vor urma.
6rmeaza (eluirea,care este tot o frm$ntare, ce se face pe coloan, cu : egete
eprtate, prinzan spina verte&ral #ntre ele. < alt irecie a geluirii, cu
egetele apropiate, se executa pe muchii paraverte&rali orsali, iar cu egetele
epartate, intercostal.?oate formele e geluire se fac e :-3 ori pe fecare
irecie. 0e aplica in nou neteziri e intrerupere.
!up acestea urmeaz friciunile, care se executa pe coloana, cu ou
egete eprtate, prin micri e sus #n "os, st$nga-reapta, circular reapta,
circular st$nga. < alt irecie e friciune V intercostal, cu egetele eprtate si
cu micri circulare> precum i pe muchii paraverte&rali orsali,cu egetele
apropiate. 0e insista pe contracturile musculare, frictiunea avan un efect
puternic econtracturant, mai ales in asociere cu vi&ratia.
0e executa in nou neteziri e intrerupere, up care urmeaz
tapotamentul! ,cesta se aplica oar pe muchii &ine ezvoltai ca marii orsali
i trapezii inferiori, evitan zona rinichilor. 5ormele e tapotament folosite sunt#
cu"5 cu partea cubital a mainii "i cu pumnii usor eschisi! 2anevrele e
tapotament nu se executa toteauna ci numai in cazurile cu relaxare sau atrofe
musculara.
6rmeaz $ibraia5 executata cu palma #ntreag,intinsa,pe toat suprafaa
muscular, prin trenuri vi&ratorii profune i rapie.
!up toate acestea,se aplica netezirile e incheiere, a caror intensitate
va f escrescatoare, in veerea relaxarii si linistirii organismului.
4n functie e localizarea eviatiei cifotice si graul cur&urii, se poate
inica, pe langa masa"ul orsal, si un masa" econtracturant cervical siPsau
lom&ar.
MASA5UL IN FRACTURILE 6E FEMUR
+escrierea anatomica
Aegiunea coapsei este format in femur i este acoperit e 8 grupe
musculare(
- pe partea anterioar se a; muchii ;exori formai in ( m. cvariceps cu cele
8 poriuni -reptul femural, vastul intern, vastul extern, vastul intermeiar., m.
+roitor, m. pectineu
- pe partea posterioar se a; muchii extensori formai in( &icepsul femural
-cu lunga i scurta poriune., semiteninosul , semimem&ranosul
83
- pe partea lateral extern se a; muchii a&uctori formai in fascia lata>
- pe partea lateral intern se a; muchii auctori gracilis i muchii ruinoi>
#e8nica masa,ului -n fracturile de femur
Colnavul este aezat #n ecu&it ventral i #ncepem masa"ul cu netezire cu
palmele #ntregi, pornin e la fosa poplitee i a"ung#n la fese. 0e mai face
netezirea pieptene pe fesieri i pe fascia lata, up care se fac toate frm#ntrile
pe mai multe straturi. Jeluirea se face pe toate anurile intramusculare ale
coapsei, c#t i pe plica fesier.
5riciunea se face pe anurile muchilor extensori, a"ung#n pe fese cu
pumnul i #n "urul trohanterului mare cu eget peste eget. 0e face apoi
tapotament i vi&raie pe toat suprafaa muscular.
0e #ntoarce apoi &olnavul #n ecu&it orsal i, in nou, #ncepem masa"ul
coapsei anterioare cu neteziri cu palmele #ntregi pe muchii cvaricepi i
auctori, netezire pieptene pe cvariceps i fascia lata. 0e continu cu toate
formele e frm#ntri -cu una V ou m#ini, #n : V 3 V 8 straturi pe cvaricepi, pe
auctori i pe a&uctori i fascia lata., geluire pe toate anurile
intermusculare.
5riciunea se #ncepe e easupra rotulei cu eget peste eget pe toate
anurile intermusculare, iar cu partea intern pe fascia lata i #n "urul
trohanterului mare. ?apotamentul se face pe toate grupele musculare cu toate
formele i vi&raie cu palm #ntreag.
MASA5UL IN FRACTURILE 6E GAMDA
+escriere anatomica
Jam&a este format in ti&ie i peroneu. ,ceast regiune este acoperit
e muchi, form#n : regiuni(
- pe partea posterioar se a; muchii ;exori ai gam&ei pe coaps( m. gemeni i
m. soleari, toi form#n tricepsul sural care se termin printr-un tenon puternic
-tenonul ,chile. ce se inser pe calcaneu>
m. ti&ial posterior, m. popliteu, m. ;exor lung al halucelui, m. ;exor comun al
egetelor.
- pe partea anterioar sunt muchii extensori( m. ti&ial anterior , m. peronieri,
care au rol e a face pronaia. m. extensor propriu al halucelui , m. extensor
comun al egetelor.
Aegiunea este str&tut e arterele i venele poplitee i cele gam&iere.
7ervii importani sunt( nv. sciatic popliteu intern i extern -care a"ung
p#n la calcaneu..
#e8nica masa,ului -n fracturile gam.ei
%entru masa"ul gam&ei aezm &olnavul #n ecu&it ventral i #ncepem
netezirea la glezn cu am&ele palme pe muchiul triceps sural p#n la spaiul
popliteu. Aegiunea fin estul e voluminoas muscular putem s executm
frm#ntri cu o m#n, cu ou, contratimp.
Jeluirea se face pe marginea tenonului lui ,chile i pe anurile
intermusculare intre gemeni i soleari. +iupiturile se execut numai #n cazurile
c#n tricepsul sural este ;asc. 5riciunea se face pornin e la calcaneu, cu
eget peste eget, e o parte i e alta a tenonului achilian, pe anurile
intermusculare intre gemeni i solear. ?apotamentul se face tot la fel.
MASA5UL IN PARALIZIA NER3ULUI RA6IAL
83
Aeprezint totalitatea micrilor, a manevrelor manuale sau mecanice
care mo&ilizeaz un esut sau un segment al corpului #n scop terapeutic. ,ceste
micari manuale sau mecanice sunt efectuate pe tegumente, fascicule,
tenoane i muchi, acion#n i asupra circulaiei locale, nervilor periferici i
receptorilor.
Efectele masa"ului sunt(
- iminuarea urerii
- relaxarea muscular i general
- stimularea activitii i trofcitii musculare.
+escrierea regiunii anatomice
,nte&raul reprezint al oilea segment al mem&rului superior i este
format in ou oase ( raius -situat lateral. i cu&itus -meial..
0cheletul m#inii este format in mai multe oase, #mparite #n 3 grupe(
- carpiene -8 oase., care sunt situate pe ou r#nuri (
- metacarpiene -E oase.,
- falange -98 oase.,
2uchii ante&raului se grupeaz astfel (
a. 2uchii regiunii anterioare (
- m. rotun pronator V pronator i ;exor al &raului
- m. ;exor raial al carpului V ;exor al &raului, a&uctor i ;exor al artic.
pumnului
- m. palmar lung V ;exor al artic. cotului i pumnului
- m. ;exor ulnar al carpului - ;exor al artic. cotului> ;exor i auctor al artic.
pumnului
- m. ;exor superfcial al egetelor - ;exor al artic. cotului, pumnului i
egetelor
- m. ;exor comun profun al egetelor - ;exor al artic. pumnului> ;exor al
egetelor
- m. ;exor propriu al policelui - ;exor al artic. pumnului i policelui
- m. ptrat pronator - pronator
&. 2uchii regiunii posterioare(
- m. extensor comun al egetelor V extensor al &raului, m#inii i egetelor 44 - 4@
- m. extensor lung al egetului mic V extensor al egetului @
- m. extensor ulnar al carpului - extensor i auctor #n artic. pumnului
- m. anconeu V extensor al ante&raului
- m. supinator - supinaie
- m. a&uctor lung al policelui
- m. extensor scurt al policelui.
- m. extensor lung al policelui
- m. extensor al inexului.
c. 2uchii regiunii laterale(
- m. &ranhioraial V pronator i ;exor al cotului
- m. extensor lung al carpului V extensor i a&uctor al pumnului
- m. extensor scurt al carpului - extensor i a&uctor al pumnului
2uchii m#inii - se #mpart astfel (
a. muchii regiunii tenare - m. a&uctor scurt al policelui
- m. opozant al policelui
- m. ;exor al policelui
- m. a&uctor al policelui
&. muchii regiunii hipotensoare - m. palmar scurt
- m. ;exor scurt al egetului mic
- m. a&uctor al egetului mic
- m. opozant al egetului mic
c. muchii lo"ei mi"locii V m. lom&ricali
83
Masa,ul
2asa"ul mem&rului superior cuprine masa"ul celor 3 segmente( &ra,
ante&ra i m#n.
9.. 2asa"ul &raului se #ncepe cu neteziri cu o m#n #mping#n toata masa
muscular a tricepsului, #n timp ce cu cealalta m#n se fxeaz #n uoar ;exie
ante&raul pe &ra. 6rmeaz apoi netezirea regiunii anterioare, care se poate
com&ina cu o vi&raie usoar. 0e continu cu frm#ntarea e "os #n sus, put#nu-
se aplica Dm#n upa m#nD, ar i un tapotament uor, presiuni i traciuni
ascenente.
:.. 2asa"ul cotului se #ncepe cu netezirea regiunii cu&itale i a tricepsului,
iar apoi se face frm#ntarea cu am&ele m#ini, cu policele acestora #n sanurile
paraoleocraniene. 0e continu cu friciunea spre epiconili, fc#nu-se neteziri
e #ntrerupere #ntre manevre.
3.. 2asa"ul ante&raului se #ncepe cu netezirea prii anterioare, cu o
m#n sau cu am&ele m#ini e "os #n sus i e la pumn la cot. 0e continu
netezirea feei posterioare cu o singura m#n. 5ram#ntarea se face pentru grupul
;exorilor prin presiuni executate cu o m#n sau cu am&ele m#ini ispuse #n inel,
prin micari ascenente. 0e fac e asemenea micri e stoarcere pe partea
raial spre epiconili. %e regiunea posterioar, aceste presiuni se fac cu o
singura m#n. 0e mai pot face &ateri uoare cu partea cu&ital a egetelor, ar
i vi&raii, e asemenea, se va masa articulaia pumnului i m#na propriu-zis,
lu#nu-se fecare eget #n parte, execut#nu-se manevrele posi&ile.
5iecare sein e masa" se va #ncheia cu traciuni manuale, executate #n
axul mem&rului superior. 0e execut succesiv traciuni i econtraciuni corelate
cu ritmul respirator, care favorizeaz circulaia i trofcitatea local. 5ora e
traciune va f moerat .

MASA5UL IN PERIARTRITA SCAPULOOHUMERALA
Articulatia centurii scapulo48umerale
V articulatia sterno-claviculara V care leaga capul sternal al claviculei,
manu&riul sternal al claviculei si cartilagiul primei coaste. !eose&im o capsula
articulara, un isc articular si numeroase ligamente.
V articulatia acromio-claviculara V leaga extremitatea laterala a clavi-culei
cu acromionul omoplatului, intarita e ligamentul acromio-clavi-cular si coraco-
clavicular. ,rticulatia umarului sau articulatia scapulo-humerala este cea mai
mo&ila in organism. +apul humerusului pa-trune in cavitatea glenoia a
omoplatului, a carei suprafata este mari-ta atorita existentei unui &uchet
articular in forma e inel. +apsula articulara este intarita e ligamente auxiliare
-ligamentul gleno-humeral superior, iferior, lateral si mi"lociu..
+escrierea anatomica a umarului
+entura scapulara leaga oasele mem&rului superior e scheletul
trunchiului si este formata in( clavicula si omoplat.
Cla$icula este un os lung, pereche in forma e 0 turtit, orientata
transversal, situata in regiunea anterosuperioara a toracelui, e o parte si e
alta a manu&riului sternal. Este formata intr-un corp si oua extremitati. +orpul
claviculei( portiunea meiala este convexa anterior, iar portiunea laterala este
convexa posterior. Extremitatea meiala -sternala. este mai voluminoasa si
prezinta o fateta articulara pentru manu&riul sternal. Extremitatea laterala
-acromiala. turtita e sus in "os prezinta easemenea o fateta articulara,
ovulara, pentru articulatia cu acromionul. 5ata superioara a claviculei este
netea. 5ata inferioara prezinta o portiune mi"locie, un sant longituinal -santul
83
su&clavicular., in care se insera mschiul su&clavicular. 2eial e acest sant,
catre extremitatea meiala se a;a tu&erozitatea costala, pe care se insera
ligamentul costo-clavicular. 'ateral e sant se gaseste tu&erozitatea coracoia
pe care se insera ligamentele coraco-claviculare.
Omoplatul este un os pereche plat, e forma tringhiulara cu &aza in sus,
situat in regiunea orsocraniala a toracelui. %rezinta e stuiat oua fete, trei
margini si trei unghiuri -cranial, caual si lateral.. 5ata centrala este concava.
,copera spatiul cuprins intre coastele a oua si a saptea. %e ea se insera
muschiul su&scapular. 5ata orsala, prezinta in partea superioara o lama osoasa
numita spina omoplatului, care porneste li&era -apofza. easupra unghiului
lateral, numita acromion. ,cromionul prezinta o fateta articulara pentru
clavicula. %e spina o&ser-vam o mica suprafata triunghiulara V trigonul spinei si
un tu&recul - tu&erculul trapezului. 0pina imparte fata orsala a scapulei in
oua(
- fosa supraspinoasa, in care se a;a mansonul supraspinos
- fosa su&spinoasa, mai mare, ocupata e muschiul su&spinos.
6nghiul lateral al scapulei este voluminos. %rezinta o cavitate articulara V
cavitate glenoia V pentru humerus. 4n centrul cavitatii gasim tu&erculul
intraglenoiian. !easupra unghiului lateral se a;a apofza coracoia, pe care se
insera muschiul coraco&rahial si tenonul scurt al &icepsului. 2arginea craniala
a scapulei prezinta incizura scapulara prin care trece nervul suprascapular.
Grupul lateral
Deltoiul ocupa umarul ca un manson, avan originea in forma e
potcoava pe marginea craniala a scapulei si claviculei iar insertia su& for-ma e
@ in treimea proximala a humerusului.
Grupul ventral
Marele pectoral are originea su& forma e evantai pe clavicula, partea
respectiva a sternului si primele M cartilagii costale, iar insertia pe &aza laterala
a santului &icipital al humerusului.
Micul pectoral situat su& preceentul, are originea pe fata externa a
coastelor 3, 8 si E iar insertia pe apofza coracoia.
,ubcla$icularul V e aspect fuziform, are originea pe primul cartila" costal,
iar insertia pe fata cauala a claviculei.
Coracobrahialul V are originea pe varful apofzei coracoie
printr-un tenon comun cu scurta portiune a &icepsului, iar insertia pe fata
meiala a humerusului in treimea meie.
Grupul dorsal
,upraspinosul V are originea in fosa supraspinoasa a scapulei iar insertia
pe fata craniala a marii tuperozitati humerale.
,ubspinosul V are originea in fosa su&spinoasa si pe spina scapulei, iar
insertia pe fata meie a marii tu&erozitati humerale.
Marele rotun V are originea pe fata orsala a scapulei, iar insertia pe &aza
meiala al santului &icipital al humerusului.
Micul rotun V are originea pe fata orsala a scapulei iar insertia pe marea
tu&erozitate humerala.
,ubscapularul V are originea su& forma e evantai in fosa scapulara, iar
insertia pe mica tu&erozitate humerala.
#e8nica masa,ului in periartrita scapulo48umerala
4n primul ran inainte e inceperea masa"ului ne vom asigura ca nu exista
contrainicatii, atat in prezenta unor leziuni cutanate, iniferent ca este vor&a
e o plaga infectata, un furuncul sau o infectie tumorala necu-noscuta e
&olnav, ce pot f tumori &enigne su& forma e lipom sau poate ascune un
cancer al pielii, o metastaza. 4n acest cez recomanam &olnavului sa se
areseze unui meic pentru precizarea iagnosticului.
83
4nainte e efectuarea masa"ului maseurul se va pala pa maini si va avea
gri"a sa execute masa"ul numai pe o piele ingri"ita.
%entru executarea in &une conitii a masa"ului sunt necesare(
V o &anca sau o &ancheta confectionata in lemn sau metal, cu o rezematoare
mo&ila, pentru cap si care tre&uie sa ai&a urmatoarele imensiuni(
- lungimea 9,FE cm
- inaltimea R:-RE cm
- latimea M<-ME cm
V un scaun cu speteaza scurta, pentru a putea manipula usor asupra ce-fei,
gatului, umerilor si asupra partii superioare a spatelui si a toracelui.
V cateva scaune rotative pentru pacienti si maseuri.
+a reguli e igiena e care tre&uie sa tina seama maseurul inafara e
spalatul pe maini mai sunt( taierea unghiilor, fara ceasuri si inele pe mana in
timpul executarii masa"ului> spalarea mainilor upa fecare masa"> cearceaful
folosit e client sa fe iniviual si curat etc.. %entru executarea masa"ului la
umar, &olnavul va f pus pe pat sau pe un scaun cu mana in sol aca poate, iar
aca nu spri"inita pe pat. %artea inferioara a corpului este invelita intr-un
cearceaf. 2asa"ul acestei regiuni cuprine(
- masa"ul regional
- masa"ul zonal
- masa"ul selectiv
Masa%ul re(ional
0e incepe masa"ul la umar cu cel regional care incepe cu netezirea cu
amanoua palmele intinse, incepan e la varful eltoiului cu o mana
alunecan pe trapez, iar cu cealalta pe pectoral. ,cesta manevra este e
introucere si se executa e R-9< ori avan scop pentru pregatirea musculaturii,
pentru executarea celorlalte manevre care sunt excitante. !eci este o manevra
e incalzire si pregatire pentru celelalte manevre. O alta forma e netezire este
o manevra usoara care prouce la inceput o vasoconstrictie a vaselor sanguine
iar facuta in timp mai inelungat prouce o vasoilatatie. Ea riica temperatura
locala eci prouce hiperemia si are rol terapeutic. !e asemenea netezirea
im&unatateste functia glanelor se&acee, suoripare, circulatia sanguina si
limfatica, are in;uenta pozitiva asupra nervilor. 2ai are rol mecanic asupra
tesutului con"unctiv imeiat e su& tegument ce consta in moifcari fzice ce
au rol in tesuturi in ur-ma presiunilor executate e mana masorului. 4n tegument
exista formati-uni nervoase multiple, sensi&ilitatea la presiune, calura si urere
care se transmite ca prima senzatie la 07+. 2iscarile lente, ritmice, executate
cu &lanete au efect seativ asupra 07+. 4n tegument exista si o cantitate foarte
mare e vase capilare care, su& efectul masa"ului primesc o cantitate foarte
mare e sange, eci se eschie un numar mai mare e capilare astfel ca intreg
teritoriul sa fe &ine irigat. %rin urmare, circulatia periferica este stimulata. %rin
stimularea circulatiei se realizeaza o intensifcare a schim&urilor nutritive.
0angele auce o cantitate mai mare e oxigen cat si e su&stante nutritive ca(
glucie, lipie, protie, vitamine si su&stante minerale ce maresc vitalitatea
tesutului afectat. 4n acelasi timp, prin actiunea mecanica a masa"ului este
stimulata si circulatia in vasele limfatice. ?ot prin netezire se com&ate procesul
e atrofe si hipertrofe a tegu-mentelor stimulan secretia interna si externa a
pielii.
!upa aceasta manevra, la masa"ul umarului urmeaza framantarea care
se executa mai intai cu o mana, incepan cu regiunea axilara pe muschiul
trapez, spinos si su&spinosin in :-3 straturi tot e :-3 ori, apoi se trece pe partea
anterioara a muschiului eltoi si pe partea meiana a a-cestuia, upa care se
executa netezirea e intrerupere, urmata e framantarea cu oua maini si cea
contratimp, tot e :-3 ori, executanu-se tot pe aceleasi irectiica la
83
framantarea cu o mana. !upa fecare manevra se fa-ce netezirea e intrerupere.
!upa aceste forme e framantare urmeaza geluirea, care este tot una in
formele framantarii, manevra executata in irectia f&relor musculare, cu scop in
inepartarea &ursitelor si stazelor seroase upa care se executa o alta manevra
a masa"ului numita mangaluire care este tot o forma a framantarii ce are ca
scop antrenarea tuturor maselor musculare. 5ramantarea cu toate formele ei
este o manevra cu efect tonifant al musculaturii, ea stimulan contracti&ilitatea
musculara, muschii capatan o elasticitate mai mare. ?ot prin framantare se
im&unatateste nutritia tesuturilor musculare> framantarea fin o manevra cu
efect mecanic asupra vaselor si f&relor musculare. !eci se im&unatateste
schim&ul e su&stante energetice necesare( proteine, su&stante meta&olice,
vitamine si su&stante minerale. ?ot prin framantare se elimina toxinele, formate
in timpul meta&olismului infltratelor. !eci framantarea are un efect excitant
asupra 07+.
!upa aceasta manevra urmeaza alta manevra numita frictiune care se
executa mai intai in "urul artculatiei omoplatului facanu-se cu oua egete,
apoi pe muschiul su&clavicular si pe eltoiian. 0e face apoi fric-tiunea la
articulatia propriu-zisa cu miscari excitante eget peste eget, e sus in "os,
stanga-reapta, circular reapta, circular stanga, porninu-se e la acromion
pana su& axila. 5rictiunea este o manevra stricta si importan-ta a articulatiei si
are ca scop inepartarea proceselor in;amatorii in in-teriorul articulatiei, a
&urselor seroase si este o manevra profuna, exci-tanta, executanu-se e 3-8
ori. !eci frictiunea este o manevra specifca articulatiilor, ligamentelor,
tenoanelor si santurilor intramusculare. %rin ea se ineparteaza stazele e la
nivelul articulatiilor, a"uta la a&sor&tia lichielor interstitiale si easemenea
ineparteaza epunerea e su&stante minerale la nivelul capsulelor articulare si
ligamentelor care uc la anchiloze. 0e recomana frictiunea si pe punctele
ureroase, numit masa" punctiform care a rezultate foarte &une. Efectul
frictiunii se explica tot prin actiunea mecanica, prin activitatea circulatiei, prin
stimularea schim-&urilor nutritive, prin inrosirea tegumentelor, prin iminuarea
sensi&ilitatii locale, prin scaerea contracturii musculare, prin reucerea starilor
e incorare nervoasa a &olnavului. !upa aceasta manevra importanta urmeaza
o alta manevra numita &aterea sau tapotamentul, care se poate exe-cuta
cu&ital, caus sau pumni pe muschiul eltoi si pe trapez, iar pe muschiul
pectoral se face oar cu partea cu&itala. Caterea este cea mai excitanta
manevra si se areseaza maselor e muschi mai ezvoltate. Ea se realizeaza
prin lovituri ritmice, usoare, cu mana foarte relaxata, fe in articulatia
pumnului, cotului sau umarului. Ea se face transversal pe f&rele musculare si
actioneaza prin contraexcitarea lor. ,re in;uneta asupra terminatiilor nervoase
periferice, reuce sensi&ilitatea, prouce un a;ux e sange in regiunea masata,
prouce hiperemie si riica temperatura locala, stimulan activitatea pielii,
glanelor si tesuturilor.
6rmeaza apoi ultima manevra a masa"ului si anume vi&ratia, manevra
seativa, e calmare a regiunii, in urma celorlalte manevre excitante. @i&ratia
in;uenteaza nervii senzitivi si motori, astfel calman urerea riica temperatura
locala si prouce hiperemia. 2asa"ul regional epaseste limitele regiunii e
masat. !eci prin acest masa", masam inafara regiunii scapulo-humerale si
regiunea pectorala si cea a spatelui, precum si muschiul eltoi. 2asa"ul general
ureaza R-8 minute.
Masa%ul zonal
!upa masa"ul regional ne axam pe masa"ul zonal V aica masa"ul
articulatiei propriu-zise V care se face prin netezirea articulatiei punan policele
su& axila si inexul se pune pe acromion pornin cu netezirea pana la su&axila
sau ucem mana &olnavului in antepulsie si cu cealalta mana facem netezirea
83
cu partea cu&itala a mainii mulan articulatia pe partea ei posterioara e :-3
ori, incepan imeiat si frictiunea tot pe ace-asi irectie, pornin e la acromion
cu eget peste eget, cu miscari circulare pana su& axila.
,poi ucem mana &olnavului in retropulsie, upa care facem nete-zirea pe
partea anterioara articulatiei umarului tot cu partea cu&itala a mainii si cu
miscari circulare e frictiune pana su& axila. ,cest masa" u-reaza 3-8 minute.
Masa%ul selecti$
6rmeaza masa"ul selectiv care se areseaza punctelor ureroase sau unui
muschi afectat. 4n cazul periartritei poate f afectat muschiul eltoi, caruia ii
atri&uim un masa" cu netezire, framantare si &atere. ,cest masa" poate ura 9-:
minute.
MASA5UL REGIUNII COHOFEMURALE
+escrierea anatomic a regiunii
,rticulaia coxofemural este format in capul femural, care se
articuleaz cu cavitatea aceta&ular a osului coxal.
2uchii regiunii sunt(
- ,nterior( m. 4liopsoas
- %osteriori( m. fesieri -mare, mi"lociu i mic., m.piramial, m.o&turator
intern, m.gemeni -superior i inferior., m.ptrat femural, m.o&turator.
- 'aterali( m.tensor al fasciei lata
- 2eiali( m.pectineu, m.auctor mi"lociu, m.rept intern, m.auctori
-mare i mic.
/n partea anterioar a articulaiei coxo-femurale se a; triunghiul lui
0carpa, regiune pe une trece pachetul vasculo-nervos i ganglionar -artera
femural, vena safen, ganglionii inghinali.. !e aceea, masa"ul #n aceast
regiune se va face uor, pentru a nu traumatiza acest pachet vasculo-nervos.
#e8nica masa,ului
/n prima etap, pacientul se aeaz #n ecu&it ventral i se #ncepe cu
netezirea cu am&ele palme, e la partea inferioar a muchilor fesieri p#n la
creasta iliac. O alt netezire este netezirea pieptene, care se face tot pe
muchii fesieri. 0e face apoi frm#ntarea cu o m#n, pornin e la partea
inferioar a fesierilor p#n la paraverte&ralii lom&ari, #n ou-trei straturi. %e
aceleai irecii se face frm#ntarea cu ou m#ini, contratimp.
Jeluirea se execut pe plica fesier, up ce, #n preala&il, a fcut
netezirea cu partea cu&ital a m#inii, e la coccis pe anul superior al fesierilor
p#n la creasta iliac. ?ot la frm#ntare se face ciupitul, care se execut pe
fesieri, #n cazul c#n sunt ;aci. 6rmeaz friciunea pe plica fesier, up ce am
fcut netezirea cu partea cu&ital a m#inii. 0e face eget peste eget, e la
coccis pe anul superior al fesierilor, creasta iliac, #n "urul fesierului mare, iar
pe fesieri, care sunt foarte ezvoltai, cu coatele egetelor. 6rmeaz
tapotamentul, cu toate formele, i apoi vi&raia.
/n etapa a oua se #ntoarce &olnavul #n ecu&it orsal, cu coapsa ;ectat
#n uoar a&ucie. !up ce am fcut #nclzirea coapsei cu netezire i frm#ntri,
facem netezirea cu partea cu&ital a egetelor pe plica inghinal, apoi
fricionm cu eget peste eget #n triunghiul lui 0carpa ctre creasta iliac, i,
in nou, a"ungem #n reptul trohanterului mare.
2anevra principal este friciunea com&inat uneori cu vi&raia.
MASA5UL IN PAREZE FACIALE
+escrierea regiunii anatomice
83
%entru a a&ora recuperarea neuro-motorie a afeciunilor care
intereseaz nervul facial, o atenie special tre&uie acorat muchilor feei i ai
pleoapelor(
- 2uchiul frontal este muchiul mirrii.
- 2uchiul spr$ncenos este muchiul ateniei, al ezapro&rii.
- 2uchiul piramial al nasului acioneaz simultan cu muchiul
or&icular al ochiului particip$n la prote"area ochiului. +ontracia lui provoac
riuri orizontale la rcina nasului.
- 2uchiul transvers al nasului riic i ilat narina. 'ucreaz
#mpreun cu piramialul i c$n se contract cu for maxim exprim
ezgustul.
- 2uchiul or&icular al ochiului( poriunea or&itar eclaneaz
#nchierea pleoapelor -anatagonist al riictorului pleoapei inervat e n.
oculomotor comun.. 'a contracie maximal provoac riuri la marginea extem
a ochiului, Tla&a e g$scD.
- 2uchiul mare zigomatic este muchiul sur$sului uc$n comisura
la&ial #n sus i #n afar.
- 2uchiul canin - muchi riictor al &uzei superioare #n reptul
caninului.
- 2uchiul riictor al &uzei superioare retrage i rsfr$nge &uza
superioar, ezvelin inii maxilarului superior.
- 2uchiul ilatator al narinei mrete iametrul orizontal al narinei.
- 2uchiul mirtiform co&oar partea inferioar a narinei, #ngust$n
transversal orifciul narinei i co&oar &uza superioar.
- 2uchiul or&icular al &uzelor #nchie cavitatea &ucal comprim$n i
apropiin comisurile.
- 2uchiul risorius #ntine comisura la&ial #n sens orizontal, este
enumit i muchiul sur$sului.
- 2uchiul &uccinator, cel mai profun muchi, permite comprimarea
o&razului c$n cavitatea &ucal este plin cu aer, ap sau alimente.
- 2uchiul triunghiular al &uzelor _ muchiul suferinei _ trage &uza
inferioar o&lic #n "os i #n afar.
- 2uchiul pielos al g$tului trage comisura la&ial #n "os i
concomitent exercit o traciune #n sus a pielii superioare i anterioare a
toracelui.
- 2uchiul ptrat al mentonului co&oar o&lic #n "os i #n afar partea
latero-extern a mentonului.
#e8nica masa,ului
2asa"ul va f extra- i intra&ucal. 2asa"ul extern tre&uie s fe &l$n, s
porneasc in Tpunctul centralD -punct situat la 9,E cm easupra rcinii
spr$ncenelor. e une se extine spre treimea meian a regiunii anterioare a
pielii proase a capului. 2anevrele folosite constau in friciuni circulare
efectuate #n sensul acelor e ceasornic i presiuni inamice care mo&ilizeaz
pielea proas a capului. 'a nivelul feei se prefer e`eurage-ul i micrile e
glisare a tegumentului, iar la nivelul t$mplelor i #n regiunea temporo-
mani&ular manevra e masa" T#n 8D.
%rin aceste manevre, se reuce eemul tisular cu efect circulator favora&il #n
timpul fazei ;ate i cu efect relaxant #n hipertonia muscular. 2asa"ul
muchilor hipertonici se asociaz manevrelor e #ntinere pasiv &l$n i
progresiv.
%rin masa"ul eno&ucal se pot ecela eventualele tetanizri ale muchilor
zigomatic, canin, &uccinator i pielos al g$tului. !ac aceast tetanizare este
prezent, se va efectua masa"ul intra&ucal i se va continua cu #ntineri
progresive ale o&razului, #n "os i #n afar fa e axa e simetrie a feei. +a
83
tehnic e lucru se recoman ca #ntinerea s fe meninut c$teva secune
up care se reuce progresiv pentru a evita apariia efectului e &umerang
constatat la #ntreruperea &rusc a #ntinerii musculare.
,utomasa"ul se efectueaz e ctre &olnav i constituie elementul e
&az al recuperrii funcionale. ?ehnica e lucru este iferit e aceea a
masa"ului eno&ucal efectuat e asistent. ,cesta introuce inexul #n cavitatea
&ucal i maseaz faa intern a o&razului cut$n punctele e inserie ale
muchilor asupra crora insist, chiar ac manevra este ureroas. !up ce a
masat i a #ntins lent muchii, menin$n aceast #ntinere timp e c$teva
secune, scae progresiv fora presiunii igitale.
Colnavul va tre&ui s se automaseze e mai multe ori #n cursul unei zile. %entru
aceasta, va introuce policele m$inii opuse hemifeei paralizate #n gur, pe faa
intern a o&razului, inexul i meiusul sunt plasate pe faa extern a o&razului.
2aseaz &ine #ntre cele trei egete tot o&razul, #ntine o&razul o&lic #n "os i
spre partea sntoas -fr a co&or# concomitent pleoapa inferioar., c$n se
lucreaz muchii superiori ai feei, i o&lic i #n sus, pentru muchii "umtii
inferioare a feei.
MASA5UL COTULUI
+escrierea anatomic a articulaiei
,rticulaia cotului reunete 3 oase #n aceeai capsul articular. Ea se
compune in 3 articulaii(
- articulaia humeroraial se face #ntre epifza istal a humerusului
i epifza proximal a raiusului>
- articulaia humeroulnar se face #ntre humerus i uln -capul raial,
ei vine #n contact cu conilul humeral are o foarte mic importan fziologic
#n ;exia ante&raului pe &ra.>
- topografc, in articulaia cotului mai face parte i articulatia
raioulnar proximal
,rticulaia prezint o capsul #ntrit e ligamente anterioare,
posterioare -aceste ligamente anterior i posterior s#nt laxe. i colaterale -ulnar
i raial.. Epiconilii meial i lateral nu s#nt inclui #n capsul. /ntre sinovial i
manonul f&ros al capsulei exist, la nivelui fosetelor, mase aipoase ce
fr#neaz amplituinea maxim a micrilor. Este o trohleartroz cu conucerea
osoas ce permite ;exie -8<Z. i extensie -98<Z. #n "urul unui ax transversal.
,rticulaia cotului, fin o articulaie cu conucere osoas, pare a f o articu4aie
puternic, soli. 5lexia ante&raului pe &ra este efectuat e muchiul &iceps,
e muchiul &rahial, e muchii epiconilieni laterali, mai ales e &rahio-raial,
care are un moment puternic e ;exie, ceilali mai puin, fin mai opropiai e
interlinia articular, ca i muchii epiconilieni meiali. Extensia ante&raului pe
&ra este realizat e muchiul triceps. /n articulaiile raio-ulnare proximale,
supinaia este #nfptuit e muchiul supinator, ar i &icepsul poate f
supinator, cum poate f i pronator. %ronatori sunt pronatorul rotun i cel
ptrat. Xi ;exorul raial al carpului poate eveni pronator, c#n m#na este #n
poziie e supinaie.
%ielea regiunii anterioare este supl, su&ire i aproape transparent,
fin vizi&ile numeroase vene. /n profunzime trece un pachet vasculo V nervos,
cuprinz#n(
- artera humeral i cele ou vene satelite, artera raial cu
recurenta ei anterioar,
- artera cu&ital cu recurentele ei,
- nervii cu&ital, raial, musculo-cutanat i interosoi.
83
- numeroase formaiuni limfatice.
#e8nica masa,ului -n artroza cotului
%entru a executa masa"ul acestei regiuni, &olnavul tre&uie aezat pe un
ta&uret i #nvelit cu un cearceaf curat p#n su& axil. ,poi, &olnavul #i
escoper partea superioar i se ine contra priz pe &ra, une vom face
#nclzirea zonei respective cu neteziri i frm#ntri, cu o m#n, pornin e la
treimea inferioar a &raului. !up aceast #nclzire trecem la masa"ul propriu-
zis.
2asa"ul cotului se face mai ales #n regiunea paraolecranian. 0e #ncepe cu
masa"ul e introucere care const #n netezirea regiunii cu&itale i a tricepsului.
0e face apoi frm#ntarea regiunii escrise prin presiuni cu am&ele police #n
anurile paraolecraniene. 6rmeaz friciunea capsulei, la #nceput posterior,
insinu#n unul sau ou egete, concomitent cu vi&raia. ,poi, cu am&ele police,
continum friciunea spre epiconil i epitrohlee. %t friciunea capsulei
anterioare, &olnavul face ;exia ante&raului pe &ra i supinaia ante&raului, iar
masorul va ptrune cu am&ele police #n plica cotului, printre tenoane i va
friciona capsula. !up aceste manevre se fac micri pasive i active ale artic
-;exie, extensie, pronaie, supinaie cu ante&raul #n ;exie..
MASA5UL MAINII
+escrierea anatomica a pumnului $i a m9inii propriu4zise
,cheletul miini# Este format in :R e oase ispuse in trei grupe(
- %rimul grup, carpul este alcatuit in 8 oase mici e forma cu&oia.
,ceste oase sunt ispuse in oua rinuri - cite oua pe rin.(
in rinul proximal, care se articuleaza cu oasele ante&ratului, in afara inauntru
gasim oasele( scafoi, semilunar, piramial, pisiform. 4n rinul istal, al 44-lea in
afara inauntru gasim oasele( trapez, trapezoial, osul mare, osul cu cirlig. ,ceste
oase se articuleaza prin epifza istala, cu cele cinci oase metacarpiene.
- ,l 44-lea grup, metacarpul este alcatuit in cinci oase metacarpice
care formeaza e fapt scheletul palmei. +ele cinci oase sunt numerotate e la 9
la E incepin cu egetul mare -policele. egetul 9, pana la egetul mic
-auricular., egetul E. Epifza istala a oaselor metacarpiene se articuleaza cu
primele falange numite falange proximale.
- ,l 444-lea grup, falangele formeaza e fapt scheletul egetelor.
5iecare eget este format, in trei falange, cu exceptia policelui care are oua
falange. %rima falanga care se articuleaza cu oasele metacarpice se numeste
falanga proximala, a oua se cheama falanga meie, iar a treia se cheama
falanga istala.
!enumirea egetelor(
egetul 9 V eget mare - police>
egetul : V eget aratator V eget inex>
egetul 3 V eget meius>
egetul 8 V eget inelar>
egetul cinci V eget mic V eget auricular.
Muschii miinii se impart in(
- muschii eminentei tenare>
- muschii eminentei hipotenare>
a. muschii eminentei tenare(
- muschiul scurt a&uctor al policelui>
83
- muschiul opozant al policelui>
- muschiul scurt ;exor al policelui>
- muschiul a&uctor al policelui.
- muschii regiunii hipotenare(
- muschiul palmar scurt>
- muschiul ;exor al egetului mic>
- muschiul a&uctor al egetului mic>
- muschiul opozant al egetului mic.
#e8nica masa,ului
,rticulatia raiocarpiana este o articulatie coniliana, care uneste
raiusul cu primul rin al pumnului. +apsula articulara este un manson f&ros
care se creeaza impre"urul suprafetei articulare a raiusului. 4mpre"urul
conilului carpian. %artea anterioara a pumnului prezinta o serie e reliefuri
longituinale formate e tenoanele su&iacente. ,ceste reliefuri teninoase
elimiteaza oua santuri longituinale, su& care se gasesc oua conucte
osteof&roase, formate e ligamentul inelar anterior al carpului( unul extern, prin
care trece tenonul marelui palmar, altul intern mai mare, prin care trec nervul
meian i toate tenoanele ;exorilor cu tecile lor sinoviale.
2asa"ul regiuni anterioare a pumnului se face in general cu a"utorul
policelui, care urmeaza relieful tenoanelor e "os in sus. !inafara V inauntru, pe
fata anterioara a pumnului, masorul intilneste urmatoarele formatiuni( tenonul
lungului supinator, artera i venele raiale, tenoanele marelui i micului
palmar, nervul maian, tenoanele ;exorilor superfcial i profun, artera i
vena cu&itale, insotite e nervul cu&ital, apoi tenonul cu&italului anterior.
Aegiunea posterioara a pumnului este riicata inauntru e capul
cu&itatului, care are o apofza escenenta - apofza stiloia cu&itala. iar inafara
e extremitatea inferioara a raiusului, terminata i ea prin apofza stiloia a
raiusului care se palpeaza in partea superioara a ta&acherei anatomice.
%umnul este eseori supus unor traumatisme, in urma carora masa"ul
intervine cu &une rezultate.
2asa"ul regiuni posterioare se incepe cu netezirea - masa" e
introucere. cu egetul mare, urmat e frictiunea articulatiei raio-carpiana.
2asa"ul egetelor i miini.
2asa"ul egetelor se face incepin cu netezirea cu oua egete, intre
police i inexul masorului, apoi continuin presiuni, framintare, eventual su&
forma e mingaluire, frictiuni pe articulatiile metacarpofalangiene i
interfalangiene. ?oeauna masa"ul se executa e la virful egetelor catre
raacina lor.
2asa"ul regiuni orsale a miini se incepe cu nete"irea, incaapin e la
articulatii metacarpofalangiene i continuin in sus, spre pumn i chiar ante&rat.
+ontinuam apoi cu framintarea musculaturii tenare i hipotenare, prin stoarcere
intre policele i inexul masorului. 0e trece apoi la masarea spatiilor interosoase,
care se poate face cu un singur eget sau &imanual prin presiuni in am&ele
irectii.
2asa"ul palmei se areseaza celor trei regiuni ale ei( eminenta tenara,
eminenta hipotenara i &ureletul igitopalmar. 2asa"ul eminentei tenare,
formata in muschii care se insereaza pe prima falanga a policelui, se face e
masor prin presiuni cu egetul mare. Eminenta hipotenara, formata in patru
muschi - palmarul cutanat, auctorul egetului mic, scurtul ;exor i opozantul.,
se maseaza ca i eminenta tenara. 0e poate aplica i petrisa"ul prin cipire.
Aegiunea mi"locie a miini, atorita aponevrozei puternice a palmei face ifcil
masa"ul. 0e aplica aici netezirii mai energice i framintare prin apasarii puternice
i mo&ilizarii ale tenoanelor.
83
MASA5UL NOU NSCUTULUI
%entru a ameliora efectele nocive, cel mai inicat remeiu pentru nou-
nscut este masa"ul. ,cesta #l va calma i #i va rea i #ntri #ncreerea c totul
merge aa cum tre&uie i c nu are e ce s se sperie.
%rintre aceste &enefcii se mai numr i multe altele, psihologice,
fziologice i e ezvoltare. Este crezut chiar c #ntrete #n timp, #ncreerea #n
sine i #ntrete legtura #ntre prini i copii. !e asemenea, copiii care primesc
einte regulate e masa" sunt mai calmi, mai relaxai i astfel mai ateni la
lumea #ncon"urtoare i mai receptivi ctre #nvare.
Cenefciile masa"ului se extin i p#n la cele terapeutice astfel c, poate
a"uta copii care sunt preispui la formarea e gaze, la constipaie i alte
pro&leme igestive. Efectele masa"ului se regsesc #n(
- reucerea spasmelor colonului
- a"ut la eliminarea gazelor
- normalizeaz i stimuleaz igestia
83
- a"ut la creterea cantitii e enorfn pentru a reuce urerile #n
mo natural
- a"ut la scerea numrului e hormoni eclanai e stres.
- amelioreaz colicile -76 le anuleazK.
2asa"ul este &inevenit i pentru nou-nscuii prematuri, conferin
siguran i relaxare, acetia se pot ezvolta mai uor. 4ns, tipul e masa" i
urata lui tre&uie specifcate e ctre meicul care urmrete evoluia
&e&eluului.
%entru ca masa"ul s ai& efectele orite i maxime este e preferat s
urmai semnalele ate e ctre copil pentru a a;a #n ce moment al zilei este mai
receptiv ctre masa", ac #l a"ut s aoarm - aca a, ateptai 3< e minute
#nainte e ora e somn, veei ce fel e micri prefer &e&elusul - acestea sunt
oar c$teva in lucrurile e care tre&uie s inei cont #nainte e masa".
Exist i contrainicaiiK
2asa"ul are i el contrainicaii ca orice alt tip e tratament sau e
aciune(
- &e&eluul tre&uie s fe treaz #n timpul masa"ului
- nu tre&uie efectuat masa" ac nou-nascutul are fe&r sau o iritaie a
crei cauz nu este cunoscut pe eplin
- nu este inicat s #i facei masa" copilului ac suntei pe fug sau
#ntr-o stare e anxietate.
- pentru unii copii mas"aul nu este inicat in simplul motiv c nu #i
calmeaz ci #i stimuleaz
6$anta%e 'zice.
- ! rezultate &une #n reglarea i stimularea igestiei. %racticarea
masa"ului #n zona om&ilicului, cu micri circulare #n sens orar, favorizeaz
eliminarea gazelor in intestin i reuce spasmele a&ominale.
- ,"ut la relaxare i la eliminarea tensiunilor musculare
- ,melioreaz simptomele rcelii-ureri e cap, nas #nfunat. prin
masarea capului.
- 0i pentru copiii nscui prematur avanta"ele sunt nete( amelioreaz
funciile vitale, regleaz respiraia i favorizeaz formarea anticorpilor. 4n cazul
copiilor prematuri #ns tre&uie consultat meicul peiatru pentru a sta&ili aca
poate f recomanat masa"ul.
6$anta%e psihice
- &e&eluul Dse simteD i #ncepe s perceap iferitele pri ale
corpului su, #nva s #i controleze mai &ine micrile i s capete mai mult
contiin e sine
- %rin acest tip e contact pruncul #nva s nu simt isconfort atunci
c$n atinge sau este atins e alte persoane
eguli de .az0
9. 2asa"ul tre&uie executat #ntr-o camer #nclzit i #ntr-o poziie conforta&il
at$t pentru mam c$t i pentru sugar. &e&eluul, ez&rcat, se aeaz pe un
prosopel fe pe msua e #nfat, fe #n ptu
:. 0e folosete ulei - o&isnuit sau cosmetic, care se #nclzete putin #n cuul
palmelor - pentru c ofer un u&lu avanta"( hrnete pielea sugarului care are
tenina e a f uscat i D;uiifcD totoat micrile m$inilor.
3. ,tingerea nu tre&uie s provoace g$ilatul. 4ealul este s se m$ng$ie pielea
&e&eluului cu palmele eschise, cu &l$nee ar i cu siguran totoat.
8. ?re&uie insistat la nivelul pliurilor i #ntre egetele e la m$ini i picioare.
E. 2icarea tre&uie executat #n general e la exterior spre interior, e la
extremiti spre inim.
M. 4at succesiunea ieal( se pleac e la egetuele picioarelor mas$nu-le pe
r$n, urmeaz tlpile, se urc spre picioare, fese. 0e trece apoi la spate. 'a
83
m$nue se proceeaz #n acelai fel, #ncep$n cu egetuele( &uricele, prima
falang, a oua falang, palma, apoi ante&raul, &raul, umrul, g$tul. 0e las la
urm &urtica.
R. Curtica se maseaz #ntoteauna cu micri circulare, #n sens orar .
8. !e preferat s nu se maseze feele celor foarte mici - stimulii senzoriali sunt
prea inteni i oricum &e&eluul prin grimase i z$m&ete #i ezvolt singur
mo&ilitatea feei.
F. Aitmul masa"ului variaz #n funcie e temperamentul copilului. !up primele
contacte i tatonri, m$inile maseurului vor DcurgeD spontan, receptive la
semnalele e plcere ale micuului , oprinu-se c$n acesta semne e
nervozitate.
9<. 2asa"ul ar tre&ui s evin un o&icei curent aa cum e &ia.
4at i c$teva tehnici pentru com&aterea micilor tul&urri in primele luni
e via(
%entru eliminarea gazelor(
- #ntine &e&elusul pe spate i maseaz &urtica execut$n micri circulare #n
sens orar,cu palma eschis timp e 9< minute. ,psarea nu tre&uie s fe prea
uoar.
4mpotriva constipaiei(
- #ntine &e&eluul pe spate, apuc cu o m$n un picioru i riic-i-l #n sus. +u
egetele celeilalte m$ini maseaz partea in spate a picioruului e la fese spre
clc$ie. Aepet e E ori apoi treci la cellat picior.
- #ntine &e&eluul pe spate, apas uor cu ou egete e-o parte i e alta a
om&ilicului menin$n presiunea timp e : minute. ,poi maseaz cu elicatee
toat zona execut$n micri circulare cu palma eschis.
- aseaz &e&eluul cu &urtica #n "os i apas uor, cu ou egete e-o parte i
e alta a coloanei, la &aza ei, puin easupra feselor menin$n presiunea timp
e : minute.
%entru relaxarea stomacului i stimularea apetitului(
- aeaz &e&eluul cu &urtica #n "os i riic-i un picioru apuc$n e clc$i.
2aseaz partea in fa a piciorului e la #ncheietur spre clc$i. Aepet i la
celalat picior.
4mpotriva urerii e cap cauzate e rceal(
- reazem egetul mare al m$inii #ntre spr$ncenele micuului i las-l s alunece
uor spre rcina prului. Aepet micarea e E< e ori altern$n cu o micare
orizontal a egetelor e la mi"locul frunii ctre t$mple. ,ceast tehnic
amelioreaz senzaia e Dcap greuD cauzat e rceal.
- reazem egetele pe t$mple i mic-le #n sens circular.
%entru esfunarea nasului(
0e execut #n 3 faze(
9 - reazem egetele mari ale m$inilor pe fruntea &e&eluului easupra
nsucului i apas uor.
: - las-i egetele s alunece e-a lungul nasului e la rcin ctre nri
3 - continu micarea spre exterior e-a lungul pomeilor ctre urechi. Aepet e
3-8 ori.
%entru estinerea muchilor i relaxare(
- aseaz &e&eluul cu &urtica #n "os i maseaz-i spatele e-a lungul coloanei
verte&rale cu am&ele m$ini. %leac e la umeri i mic m$inile #ncet p$n la
oluri. 2$inile tre&uie s fe foarte apropiate, &a chiar uor suprapuse. 7u uita
fesele. Aepet e M-R ori.
- #ntine &e&eluul pe spate i maseaz-i picioruele #ncep$n cu egetele.
+ontinu micarea la piciorue, apoi la a&omen, treci up aceea la m$nue,
&rae i #n fnal maseaz spatele.
83
%entru linitire(
O micare recomanat #n special #n momentele e anxietate.
,eaz-l cu &urtica #n "os apoi riic-l in$nu-l cu o m$na su& torace i cu
cealalt su& &urtic. 'eagn-l uor #nainte i #napoi cu micri ritmice timp e
c$teva minute.
93