Sunteți pe pagina 1din 52

UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN

FACULTATEA MANAGEMENT - MARKETING


LUCRARE DE LICEN
COORDONATOR TIINIFIC:
Lect. uni. !". C#$te% I%iu&' Ne("ice)
A*SOLVENT:
..+++..
*ucu"e,ti
-.//
1
UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN
FACULTATEA MANAGEMENT - MARKETING
C#0e"tu% e%ect"#nic 1 Stu!iu !e c)2 %) RAIFFEISEN *ANK
COORDONATOR TIINIFIC:
Lect. uni. !". C#$te% I%iu&' Ne("ice)
A*SOLVENT:
++++++.
*ucu"e,ti
-.//
2
C U 3 R I N S
CA3ITOLUL I. COMER ELECTRONIC4E-COMMERCE5
1.1. Comertul electronic:definitie,caracteristici si rolul acestuia
1.2. Evolutia comertului electronic
1.3. Sisteme de plati on-line in Romania si in alte tari
1.4. Implicatiile Maretin!ului in comertul electronic
CA3ITOLUL II. 3RE6ENTAREA SOCIETATII *ANCARE RAIFFEISEN *ANK
2.1. "ate !enerale
2.2. #ersonalul si structura or!ani$atorica
2.3. %ama de produse si servicii
2.4. &nali$a economico ' financiara ' Raiffeisen (an
CA3ITOLUL III. ANALI6A S7OT A RAIFFEISEN *ANK
CA3ITOLUL IV. STUDIU DE CA6 8E-COMMERCE LA RAIFFEISEN *ANK9
4.1. Inrolare si autentificare in Raiffeisen )nline
4.2. %eneralitati:pa!ina principala, mesa!erie securi$ata si confirmare electronic
4.3. *ran$actii prin serviciul Raiffeisen )nline
4.4. )peratiuni de conturi proprii
4.+. *ransferuri de plati
4.,. Serviciu clienti
4.-. .imite utili$are Raiffeisen )nline
4./. Recomandari,contacte si suport
CONCLU6II SI 3RO3UNERI
*I*LIOGRAFIE
3
CA3ITOLUL I. COMER ELECTRONIC4E-COMMERCE5
/./. C#0e"tu% e%ect"#nic : De:initie ; c)")cte"i$tici $i "#%u% )ce$tui).
Internetul ofera potentialilor clienti posi0ilitatea de a 1vi$ita2 afacerea pe 13e02 si sa anali$e$e ofertele
on-line de produse si servicii ale firmelor.
) important4 component4 5n definirea comer6ului electronic o repre$int4 mediul 5n care acesta
are loc 7i anume Internetul. Internetul este o re6ea mondial4 de $eci de mii de computere de mare
capacitate, conectate 5ntre ele. #ersoane particulare 7i oameni de afaceri intr4 pe Internet prin
intermediul unui furni$or local de servicii Internet, care ofer4 astfel accesul la po7ta electronic4 8e-
mail9 7i la sistemul de informare : 333: 8;orld ;ide ;e09 precum 7i la multe alte cate!orii de
servicii informa6ionale. Internetul ofer4 poten6ialilor clien6i posi0ilitatea de a :vi$ita: afacerea pe
:;e0: 7i s4 anali$e$e ofertele on-line de produse 7i servicii ale firmelor.
#rin comert electronic se intele!e orice tran$actie reali$ata prin intermediul unei retele de
calculatoare , cu urmatoarele trasaturi particulare : este initiata in mediul virtual si este completa la
inc<eierea acordului intre cumparator si van$ator , prin transferarea proprietatii sau a dreptului de
utili$are a unor 0unuri sau servicii.
&cordul electronic repre$inta c<eia unei tran$actii de comert electronic = tran$actiile fara costuri ,
cum ar fi descarcarea prin internet a unor pro!rame soft3are !ratuite , nu fac parte din comertul
electronic dacat ca fiind o forma de pu0licitate prin care se incearca crearea unei ima!ini de 10rand2.
In sens restrans , comertul electronic este repre$entat de van$ari si cumparari de 0unuri si servicii si
transfer de fonduri reali$ate cu a>utorul calculatoarelor , prin retele de telecomunicatii.
?C)")cte"i$tici%e c#0e"tu%ui e%ect"#nic $i "#%u% )ce$tui)
*e<nolo!ia internetului poate fi folosit4 pentru a transforma modul 5n care se desf47oar4
afacerile. Ea poate fi v4$ut4 ca un nou canal de desfacere, dar poate fi perceput4 7i ca o nou4
infrastructur4, asemenea c4ilor ferate, oferind o !am4 infinit4 de oportunit46i pentru noi ini6iative.

#rincipalele caracteristici ale comertului electronic sunt urmatoarele:
@ IA*ER&C*IBI*&*E&
"e$voltarea comunic4rii 5n mas4 de-a lun!ul secolului a adus o contri0u6ie foarte important4
la modul 5n care informa6ia era transmis4 5ntre oameni. Cnaintea comunic4rii 5n mas4 transferul
4
informa6iei 5ntre oameni avea loc 5n cea mai mare parte prin intermediul tip4riturilor 7i a comunic4rii
directe de la om la om. "up4 aceea procesul a fost automati$at 7i a fost posi0il4 transmiterea aceluia7i
mesa> c4tre milioane de oameni instantaneu si astfel s-a nascut mass-media.
@D*I.IE&*)RI CD IAIFI&*IBG
.a 5nceput, Internetul avea o structur4 democratic4. Con6inutul s4u a fost format de c4tre
comunit46ile virtuale fie ele academice sau de alt4 natura 7i indivi$i a c4ror scop principal era sc<im0ul
de informa6ie. Internetul privit din punctul de vedere a unui canal de comunicare difer4 de celelalte
canale eHistente la ora actual4 prin faptul c4 nu poate fi folosit 8cel pu6in nu 5nc49 pentru comunicare 5n
mas4 8la nivelul la care poate fi folosit4 televi$iunea de eHemplu9. Iaptul c4 utili$atorii Internetului,
sunt mult mai activi 7i orienta6i spre 5ndeplinirea scopurilor comparativ cu utili$atorii altor canale de
comunicare, repre$int4 o caracteristic4 important4 pentru a!en6ii economici.
Maretin! de atra!ere
Ini6iativa utili$atorilor de Internet este un avanta> pentru firmele care 7tiu cum s4 o foloseasc4,
dar poate fi de asemenea un <andicap pentru celelalte. &cest lucru impune firmelor s4 treac4 de la
strate!iile de 5mpin!ere a consumatorului 8pus< strate!ies9 la cele de atra!ere a acestuia 8pull
strate!ies9. Mareteri tre0uie s4 ofere consumatorului motive pentru a vi$ita site-ul lor 7i de a cump4ra
din acesta, adic4 de a folosi strate!ii de atra!ere. Cn contrast cu acestea reclamele de la televi$or, radio
7i $iare, 5n !eneral 5ncearc4 s4 influen6e$e deci$ia de cump4rarea a unui produs sau serviciu cea ce se
materiali$ea$4 5ntr-o strate!ie de 5mpin!ere a consumatorului spre a cump4ra produsul respectiv. Dn
consumator pe Internet nu poate fi for6at s4 vi$ite$e un site anume 7i nici nu va vi$ita un site mai mult
de dou4 ori dac4 acest nu 5i ofer4 destule motive pentru ai cJ7ti!a loialitatea.
@&CCESI(I.I*&*E A)A S*)#
Spre diferen64 de canalele o0i>nuite mass-media, Internetul prin disponi0ilitatea lui non stop
ofer4 o varietate mai mare 5n folosirea lui ca mediu de afaceri 7i pu0licitate.#entru produsele cu
caracter informatic, cum ar fi de eHemplu produsele soft3are, Internetul repre$int4 7i un canal de
distri0u6ie 8prin desc4rcarea lor de pe site-ul companiei9 mondial4.
<Ce"e"e 0)i 0)"e !e ="#!u$e $i $e"icii:Ma!a$inele on-line pot 7i tre0uie s4 fie desc<ise non stop, 5n
fiecare $i a s4pt4mJni. Dn motiv ma>or pentru ca oamenii s4 tran$ac6ione$e 5n cadrul Internetului este
disponi0ilitatea foarte mare a acestuia, permi6Jnd consumatorului 7i cumpere cJnd 5i este lui mai
prielnic. .a aceasta se adau!4 faptul c4 tran$ac6ia se efectuea$4 5ntr-un timp foarte scurt, iar urm4torul
ma!a$in on-line se afl4 la cJteva cliu-ri distan64. "e asemenea disponi0ilitatea mare a Internetului
face posi0il4 7i oferirea de servicii post 8consultanta te<nica9 vJn$are nonstop.
5
@&CCES %.)(&.
Internetul este o structur4 care acoper4 5ntrea!a lume. .a fel ca televi$iunea 7i radioul, rata
penetr4rii varia$4 5n diferite $one de pe !lo0 datorit4 diferentelor culturale, economice 7i politice. Cn
momentul actual, ma>oritatea accesului la Internet se face printr-o infrastructura de>a eHistent4, cea
telefonic4.
@#re$en6a pe pia6a interna6ional4:&proHimativ 24K milioane de oameni din toat4 lumea au acces la
;orld ;ide ;e0 8;;;9. Indiferent de o0iectul de activitate, nici o companie nu 57i poate permite s4
i!nore 24K milioane de oameni 7i poten6iali clien6i. Cu atJt mai mult nici o firm4 nu 57i poate permite s4
a0andone$e aceast4 pia64 5n favoarea concuren6ei. #entru a face parte din aceast4 comunitate 7i pentru a
ar4ta c4 sunt interesa6i s4-i oferi6i produsele 7i serviciile lor, companiile sunt o0li!ate s4 57i eHtind4
afacerea pe Internet, 5n timp ce firme noi profit4 de acest avanta> pentru a s4ri peste anumi6i pa7i 5n
de$voltarea afacerilor tradi6ionale, cum ar fi pre$en6a 5ntJi pe pia6a local4 7i na6ional4 pentru a a>un!e
pe cea interna6ional4.
Dtili$atorii ;e0-ului repre$int4 pro0a0il cea mai eHtins4 pia64 demo!rafic4 disponi0il4: studen6i,
a0solven6i de liceu sau universitate, cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a reali$a venituri
mari. &stfel Internetul ofer4 clien6i indiferent de produsul sau serviciul oferit.
Ii!ura de mai >os repre$int4 caracteristicile principalele ale internetului 7i avanta>e oferite de acestea
pentru comer6ul electronic 7i a afacerilor on-line.
/.-. E#%uti) c#0e"tu%ui e%ect"#nic.
Reteaua internet a afectat lumea de asta$i in aceeasi masura in care revolutia industriala a
modificat societatea a!rara a secolelor trecute. #rin tran$actiile desfasurate in spatiul virtual reteaua
internet a unit in mod real toate tarile de pe !lo0 , iar afacerile de orice tip nu mai au limite !eo!rafice.
"esi ritmul de de$voltare a comertului electronic a fost relativ lent , acesta a cuprins treptat
toate economiile lumii si a permis de$voltarea unui mediu propice pentru !lo0ali$area pietelor la nivel
planetar.
Inca din 1LLL , comertul electronic a adus 0eneficii incredi0ile , cum ar fi: posi0ilitatea
diseminarii informatiei , impulsionarea de$voltarii de noi te<nolo!ii , promovarea si van$area
produselor si serviciilor de orice tip , precum si cola0orarea intre participanti pentru formarea ofertei.
*ermenul de 1comert electronic2 8e-commerce9 este din ce in ce mai discutat pe masura ce
internetul apare ca un mediu via0il pentru desfasurarea actiunilor de comert.
)ri!inile comertului electronic se !asesc mult mai departe de 1L/K cand termenul de 1electronic
data interc<an!e ' E.".I. 1 face sen$atie pe scena economica din acele timpuri.
6
"e$voltarea rapida a infrastructurii comunicatiilor si calculatoarelor , in ultima >umatate a
deceniului a fost mai mult decat impresionanta , avand o influenta ma>ora asupra comertului electronic.
Cea mai importanta reali$are urma sa fie ela0orarea de formate comune pentru sistemele de
mesa!erie de care era nevoie pentru a reali$a sc<im0uri de date intre comunitatile de afaceri si de aceea
au fost create pac<ete de standarde atat americane cat si europene pentru a defini caracteristicile ce
tre0uiau indeplinite de catre sistemele de mesa!erie.
Cn >urul anilor 1L/K multe alte re6ele interne 8B&A
1
9 au fost create pentru a crea le!4turi de
comunicare si!ure 5n interiorul diverselor companii 7i afaceri.Constituirea de numeroase asocia6ii cum
ar fi: Electronic Commerce &ssociation, *<e European Electronic Messa!in! &ssociation, "ata
Interc<an!e Standards &ssociation 7i Electronics IndustrM "ata EHc<an!e &ssociation a impulsionat 7i
contri0uit la crearea unor sisteme de mesa!erie care s4 corespund4 cerin6elor impuse de diferite
sectoare din industrie.
#e m4sura de diferite proiecte 5n domeniu erau implementate, la 5nceputul anilor opt$eci,
a7tept4rile fa64 de re6elele E"I 5ncepeau s4 creasc4. .a fel ca 7i 5n ca$ul cre7terii pe care Internetul o
cunoa7te ast4$i, mul6i anali7ti s-au !r40it 7i au f4cut predic6ii ale unor cre7teri f4r4 precedent pe care
acest tip de re6ea avea s4 le cunoasc4, astfel 5ncJt num4rul utili$atorilor avea s4 se du0le$e anual, iar
nici o afacere nu 57i va putea permite s4 r4mJn4 pe dinafar4.*otu7i, 5n ciuda predic6iilor 5ncura>atoare,
doar unu la sut4 din poten6ialii utili$atori ai acestui tip de re6ea au a>uns s4 o foloseasc4. &stfel masa
critic4 necesar4 pentru a provoca eHplo$ia re6elelor E"I nu a fost niciodat4 atins4.Cele mai importante
motive care au dus la insuccesul acestui proiect au fost: ciclul lun! necesar pentru de$voltarea
standardelor necesare, faptul c4 poten6ialii utili$atori au privit E"I ca fiind prea complicat de 5n6eles 7i
faptul c4 ma>oritatea re6elelor E"I implementate nu au reu7it s4 aduc4 un profit nota0il.
/.>. Si$te0e !e =%)ti #n-%ine in R#0)ni) $i in )%te t)"i.
&!en6ii economici care practica comer6ul electronic pe teritoriul RomJniei se confrunta cu
pro0lema ma>ora si anume incapacitatea de a folosi un sistem unic de plata pentru tran$ac6iile efectuate
la nivel na6ional si cel interna6ional.&stfel pe plan interna6ional eHista cJteva sisteme de plata folosite in
cadrul comer6ului electronic care s-au impus si sunt folosite de c4tre to6i comercian6ii care 57i
desf47oar4 activitatea in cadrul Internetului. #rincipalul impediment in de$voltarea acestor sisteme de
plata 5l repre$int4 sla0a r4spJndire si folosire a c4r6ilor de credit si deci a N0anilor electronici2 in
RomJnia.
1
value-added network
7
Spre diferen6a de tarile de$voltate in momentul apari6iei si de$volt4rii comer6ului electronic eHistau
sistemele de plata care se pretau acestui tip de afaceri si acest sistem a fost imediat adoptat. In RomJnia
comer6ul electronic s-a de$voltat in lipsa acestora. &stfel comercian6ii au fost nevoi6i sa !4seasc4
diferite solu6ii pentru a7i putea desface marfa pe plan na6ional in timp ce pe plan interna6ional erau
restric6iona6i aproape in totalitate.
)5 3%)t) ="in c)"te !e c"e!it
Cncerc4rile 04ncilor romJne7ti de a implementa sisteme de plata prin carte de credit, sau
intensificat foarte mult in ultimul timp, num4rul de utili$atori al acestora devenind din ce in ce mai
mare. Cu toate acestea facilitarea tran$ac6iilor on-line nu este principalul o0iectiv vi$at de introducerea
c4r6ilor de de0it si credit.
In ultima perioada din ce in ce mai multe 0aci romane7ti ofer4 intre produsele lor si c4r6i de
credit. "in ce in ce mai mult 04ncile pun accentul pe folosirea c4r6ilor de credit pentru tran$ac6ii
electronice in cadrul Internetului. &stfel de la >um4tatea anului 2KK+ (anc#ost ofer4 un nou tip de
de0it card c4ruia 5i este aneHat un instrument special destinat pentru tran$ac6ii electronice.
#entru ac<i$i6iile de pe Internet, 0anii necesari tre0uie transfera6i 5n contul cardului *aifun virtual.
&limentarea cardului *aifun virtual se face prin intermediul:
- &*M-urilor (anc #ost, din contul cardului *aifun clasic 5n contul cardului *aifun Birtual=
- EI*#)S-urilor de la !<i7eele (anc #ost, cu numerar, prin tastarea num4rului 7i a datei de eHpirare a
cardului *aifun virtual=
- Serviciului Internet (anin! (anc #ost, din cardul *aifun clasic= 5n acest ca$, transferul se face 5n
timp real, 5n cadrul pro!ramului de lucru 0ancar.
Clientul are posi0ilitatea s4 alimente$e contul cardului virtual cu pu6in timp 5nainte s4 efectue$e
tran$ac6ia pe Internet 7i cu sume apropiate de valoarea 0unurilor sau serviciilor pe care inten6ionea$4 s4
le ac<ite, 5n acest mod riscul unui poten6ial atac fiind practic ineHistent. *itularul poate numi
5mputernici6i, dar numai dintre 5mputernici6ii cardului *aifun.
In ultima perioada op6iunea de pata prin credit card a devenit nelipsita din cadrul comer6ului
electronic romanesc, tot mai multe ma!a$ine on-line oferind aceasta posi0ilitate. Si!ura pro0lema
ma>ora r4masa spre a fi re$olvata este reticenta clien6ilor in folosirea acestor mi>loace de plata datorita
unei educ4ri precare a consumatorului in aceasta direc6ie.
?53%)t) ="in cec !e t"e2#"e"ie SUA; eu"#cec ; cec !e c'%'t#"ie
8
Cecurile de tre$orerie SD&, eurocecurile 7i cecurile de c4l4torie se pl4tesc pe loc, la pre$entare. Cn
ca$ul eurocec-urilor, 5n func6ie de 6ar4, eHist4 o sum4 maHim4 !arantat4. "e eHemplu, 4KK "M 5n
%ermania 7i 3KK de !uldeni 5n )landa. Eurocec-urile se emit numai dac4 eHist4 o carte de !aran6ie
8aidoma unui card9 care certific4 faptul c4 persoana de6in4toare a cecului poate tran$ac6ionaOfructifica
cecul respectiv.CJt prive7te sumele care pot fi trecute 5n respectivele titluri de valoare, valorile sunt
rotunde 5n ca$ul cecurilor de c4l4torie care de7i se emit 5n diverse valute au anumite cupiuri, 5n sum4
presta0ilit4. "e eHemplu: 1K, 2K +K sau 1KK DS". Eurocecurile pot fi 7i la $ecimal4.
*oate tipurile de cecuri men6ionate sunt titluri de valoare cu caracter nominal. Eurocecurile 7i
cecurile de c4l4torie sunt 7i la purt4tor.Cn ca$ul unui cec emis 5n str4in4tate termenul maHim pe care 5l
prevede le!ea pentru 5ncasarea acestuia este de -K de $ile.
c53%)t) ="in Se"icii%e M#ne@ G")0 $i 7e$te"n Uni#n
EHist4 5ns4 7i alte modalit46i de transfer electronic al 0anilor din str4in4tate. Iolosirea unor
servicii precum MoneM %ram sau ;estern Dnion va permite 5ncasarea 0anilor de la eHtern 5n mai pu6in
de 1+ minute.
Serviciul MoneM %ram este oferit de dou4 04nci: %rupul (CR 7i (anca Comercial4 :Ion *iriac:, iar
comisioanele se pre$int4 dup4 cum urmea$4: Serviciu oferit persoanelor fi$ice, ce asi!ur4 transferul
rapid al sumelor 5n valut4 spre 7i dinspre RomJnia prin re6eaua MoneM%ram. Serviciul permite numai
transferul sumelor 5n DS".
!5Se"icii !e 0)n!)t #:e"ite !e 3#,t) R#0An'
#o7ta RomJn4 ofer4 o !am4 variat4 de servicii de mandat, care de7i nu sunt concepute special
pentru comer6ul electronic, r4spund la o serie de nevoi ale a!en6ilor comerciali ce conduc un astfel de
comer6. &ceste servicii de mandat sunt: E-manadat, Mandat on-line, Euro!iro, Mandatul po7tal intern 7i
Mandatul po7tal interna6ional.
SET 4Secu"e E%ect"#nic T")n$)cti#n5
Cn 1LL,, MasterCard 7i Bisa au convenit s4 consolide$e standardele lor de pl46i electronice 5ntr-
unul sin!ur, numit SE* 8Secure Electronic *ransaction9. #rotocolul SE* 57i propune 7apte o0iective de
securitate 5n e-commerce:
S4 asi!ure confiden6ialitatea instruc6iunilor de plat4 7i a informa6iilor de cerere care sunt
transmise odat4 cu informa6iile de plat4.
S4 !arante$e inte!ritatea tuturor datelor transmise.
9
S4 asi!ure autentificarea cump4r4torului precum 7i faptul c4 acesta este utili$atorul le!itim al
unei m4rci de card.
S4 asi!ure autentificarea vJn$4torului precum 7i faptul c4 acesta accept4 tran$ac6ii cu carduri
prin rela6ia s4 cu o institu6ie financiar4 ac<i$itoare.
S4 foloseasc4 cele mai 0une metode de securitate pentru a prote>a p4r6ile antrenate 5n comer6.
S4 fie un protocol care s4 nu depind4 de mecanismele de securitate ale transportului 7i care s4
nu 5mpiedice folosirea acestora.
S4 facilite$e 7i s4 5ncura>e$e interopera0ilitatea dintre furni$orii de soft 7i cei de re6ea.
&ceste cerin6e sunt satisf4cute de urm4toarele caracteristici ale acestei specifica6ii:
Confiden6ialitatea informa6iei - #entru a facilita 7i 5ncura>a comer6ul electronic folosind c4r6ile
de credit, este necesar4 asi!urarea de6in4torilor de cartele c4 informa6iile de plat4 sunt 5n
si!uran64. "e aceea, contul cump4r4torului 7i informa6iile de plat4 tre0uie s4 fie securi$ate atunci
cJnd traversea$4 re6eaua, 5mpiedicJnd interceptarea numerelor de cont 7i datele de eHpirare de
c4tre persoane neautori$ate. Criptarea mesa>elor SE* asi!ur4 confiden6ialitatea informa6iei.
Inte!ritatea datelor - &ceast4 specifica6ie !arantea$4 c4 nu se alterea$4 con6inutul mesa>elor 5n
timpul transmisiei acestora prin re6ea. Informa6iile de plat4 trimise de cump4r4tor la vJn$4tor
con6in informa6ii de cerere, date personale 7i instruc6iuni de plat4. "ac4 una din aceste informa6ii
este modificat4, tran$ac6ia nu se va face corect. #rotocolul SE* folose7te semn4tura di!ital4
pentru inte!ritatea datelor.
&utentificarea cump4r4torului - vJn$4torul are nevoie de un mi>loc de verificare a clientului
s4u, a faptului c4 acesta este utili$atorul le!itim al unui num4r de cont valid. Dn mecanism care
face le!4tura dintre posesorul c4r6ii de credit 7i un num4r de cont specific va reduce inciden6a
fraudei 7i, prin urmare, costul total al procesului de plat4. SE* utili$ea$4 semn4tura di!ital4 7i
certificatele cump4r4torului pentru autentificarea acestuia.
&utentificarea vJn$4torului - &ceast4 specifica6ie furni$ea$4 un mi>loc de asi!urare a
clientului c4 furni$orul are o rela6ie cu o institu6ie financiar4, permi6Jndu-i acestuia s4 accepte
c4r6ile de credit. SE* utili$ea$4 semn4tura di!ital4 7i certificatele vJn$4torului pentru
autentificarea acestuia.
Interopera0ilitate - #rotocolul SE* tre0uie s4 fie aplica0il pe o varietate de platforme
<ard3are 7i soft. )rice cump4r4tor tre0uie s4 poat4 s4 comunice, cu softul sau, cu orice vJn$4tor.
#entru interopera0ilitate, SE* folose7te formate de mesa>e 7i protocoale specifice.
10
Cripto!rafia 5n SE* - #entru a asi!ura securitatea pl46ilor, SE* folose7te perec<i de c<ei RS&
pentru a crea semn4turi di!itale 7i pentru secreti$are. #rin urmare, fiecare participant 5n procesul
de tran$ac6ionare posed4 dou4 perec<i de c<ei asimetrice: o perec<e de c<ei :de sc<im0: -
folosit4 5n criptare 7i decriptare - 7i o perec<e :de semn4tur4:, pentru crearea 7i verificarea
semn4turii di!itale. "e men6ionat faptul c4 rolul c<eilor :de semn4tur4: este inversat 5n procesul
de semnare di!ital4 unde c<eia privat4 este folosit4 pentru criptare 8semnare9, iar cea pu0lic4 este
folosit4 pentru decriptare 8verificare a semn4turii9.
3%'&i ="in cecu"i e%ect"#nice
Cecurile electronice au fost de$voltate printr-un proiect al lui IS*C -Iinancial Services
*ec<nolo!M Consortium. IS*C cuprinde aproape 1KK de mem0ri, inclu$Jnd ma>oritatea marilor 04nci,
furni$orii te<nolo!iei pentru industria financiar4, universit46i 7i la0oratoare de cercetare. #artea te<nic4
a reali$4rii proiectului cecului electronic a fost reali$at4 5ntr-un num4r de fa$e: !enerarea conceptelor
ori!inale, reali$area cercet4rilor preliminare, construirea 7i demonstrarea unui prototip, formularea
specifica6iilor pentru un sistem pilot 7i implementarea acestui sistem. Cn pre$ent, cecurile electronice
5ncep s4 fie utili$ate 5ntr-un pro!ram pilot cu "epartamentul *re$oreriei Statelor Dnite care pl4te7te
furni$orii "epartamentului de &p4rare.
Cecurile electronice sunt create pentru a reali$a pl46i 7i alte func6ii financiare ale cecurilor pe
<Jrtie, prin utili$area semn4turilor di!itale 7i a mesa>elor criptate, pe suportul re6elei Internet. Sistemul
cecurilor electronice este proiectat pentru a asi!ura inte!ritatea mesa>elor, autenticitatea 7i nerepudierea
propriet46ii, toate condi6ii suficiente pentru a preveni frauda din partea 04ncilor sau a clien6ilor lor. Dn
cec este un document pe <Jrtie, semnat, care autori$ea$4 0anca s4 pl4teasc4 o sum4 de 0ani din contul
celui ce a semnat cecul, dup4 o dat4 specificat4. Cecurile pe <Jrtie sunt cele mai utili$ate instrumente
de plat4 8dup4 folosirea 0anilor cas<9 5n ma>oritatea statelor occidentale. &cestea au avanta>ul c4
pl4titorul 7i cel care 5ncasea$4 suma pot fi persoane individuale, mici afaceri7ti, 04nci, corpora6ii,
!uverne sau orice alt tip de or!ani$a6ii. &ceste cecuri pot fi transmise direct de la pl4titor la 5ncasator.

11
CA3ITOLUL II. 3RE6ENTAREA SOCIETATII *ANCARE RAIFFEISEN *ANK
Scu"t i$t#"ic
Infiintata in 1L2-, RE( ofera o !ama lar!a de servicii 0ancare si de investment 0anin! in &ustria si
este considerata un pionier in Europa Centrala si de Est. &ceasta se numara printre principalele 0anci
din re!iune si ofera servicii 0ancare pentru companii si persoane fi$ice in urmatoarele piete 8pre$entate
in ordine cronolo!ica in functie de anul infiintarii sau ac<i$itiei9:
Dn!aria - Raiffeisen (an Rt.
Slovacia - *atra 0ana, a.s.
#olonia - Raiffeisen (an #olsa S.&.
Repu0lica Ce<a - Raiffeisen0an a.s.
(ul!aria - Raiffeisen0an 8(ul!aria9 E.&.".
Croatia - Raiffeisen0an &ustria d.d.
Rusia - E&) Raiffeisen0an &ustria
Dcraina - PSC( Raiffeisen0an Draine si PS## (an &val
Romania - Raiffeisen (an S.&.
(osnia si Qer$e!ovina - Raiffeisen (an d.d. (osna i Qerce!ovina
Ser0ia si Muntene!ru - Raiffeisen0an a.d.
Slovenia - Raiffeisen Rreova 0ana d.d.
Rosovo - Raiffeisen (an Rosovo P.S.C.
(elarus - #rior0an, PSC
&l0ania - Raiffeisen (an S<.a.
Serviciile 0ancare oferite sunt completate de: cele financiare ca 0anca de investitii= serviciile de
consultanta privind privati$arile= !estionari de proiecte 5n domeniul imo0iliar= leasin!= servicii
comerciale.Raiffeisen (an 8RomJnia9 este cea de-a noua 0anca din Europa Centrala si de Est. Cn
fe0ruarie 2KK-, RE(, 5mpreuna cu Romanian-&merican Enterprise Iund 8R&EI9, si-a eHprimat
interesul de a ac<i$itiona pac<etul ma>oritar de actiuni, peste L/,/4S, ale (ancii &!ricole,cea de-a
treia 0anca romJneasca. Contractul de ac<i$itie a fost semnat la sfJrsitul lunii iulie 2KK+. "in acest
pac<et, RE(-&ustria detinea L3,3,S. Baloarea totala a tran$actiei se ridica la +2 de milioane DS", din
care 3- milioane DS" repre$inta investitii de capital, iar 1+ milioane DS", pretul platit pentru
ac<i$itionarea actiunilor.
&stfel, prin fu$iunea, 5nc<eiata 5n iunie 2KK+ 85n cadrul <otarJrilor luate de &dunarea %enerala
EHtraordinara a &ctionarilor din data de 1/ mai 2KK+9, a celor doua entitati detinute de Raiffeisen
Eentral0an )esterreic< &% 8RE(9 5n RomJnia:
Raiffeisen0an 8RomJnia9, 5nfiintata 5n 1LL/ ca su0sidiara a %ru +4+<-1f pului RE(=
(anca &!ricola, ac<i$itionata 5n 2KK4=
12
Raiffeisen (an este una dintre cele mai puternice 0anci din RomJnia, Raiffeisen este al treilea >ucator
din sistem, detinJnd active de putin peste 3 miliarde de euro la >umatatea anului, corespun$ator unei
cote de piata de -,LS.
Cn acord cu le!ea 0ancara, o0iectul de activitate al 0ancii include:
atra!ere de depo$ite si de alte fonduri ram0ursa0ile=
contractare de credite, inclu$Jnd printre altele:
credite de consum,
credite ipotecare,
finantarea tran$actiilor comerciale,
operatiuni de factorin!, scontare, forfetare=
servicii de transfer monetar=
emitere si administrare de mi>loace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si
alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica=
emitere de !arantii si asumare de an!a>amente=
tran$actionare 5n cont propriu sau 5n contul clientilor, 5n conditiile le!ii, cu:
instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cam0ii, 0ilete la ordin, certificate de
depo$it=
valuta=
contracte futures=
instrumente avJnd la 0a$a cursul de sc<im0 si rata do0Jn$ii=
valori mo0iliare si alte instrumente financiare=
intermediere, 5n conditiile le!ii, 5n oferta de valori mo0iliare si alte instrumente financiare,
prin su0scrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente=
acordarea de consultanta cu privire la structura capitalului, strate!ia de afaceri si alte aspecte
le!ate de aceasta, consultanta si prestare de servicii cu privire la fu$iuni si ac<i$itii de
societati comerciale=
intermediere pe piata inter0ancara=
administrare de portofolii ale clientilor si consultanta le!ata de aceasta=
pastrare 5n custodie si administrare de valori mo0iliare si alte instrumente financiare=
prestare de servicii privind furni$area de date si referinte 5n domeniul creditarii=
5nc<iriere de casete de si!uranta=
depo$itarea activelor fondurilor de investitii si societatilor de investitii=
distri0uirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale societatilor de
investitii=
actionarea ca operator al ar<ivei electronice de !arantii reale mo0iliare=
operatiuni cu metale si pietre pretioase si o0iecte confectionate din acestea=
operatiuni 5n mandat=
servicii de procesare de date, administrare de 0a$e de date ori alte asemenea servicii pentru
terti=
participare la capitalul social al altor entitati=
13
5nc<irierea de 0unuri mo0ile si imo0ile catre terte parti, 5n conditiile le!ii=
servicii auHiliare sau coneHe le!ate de activitatile desfasurate, cum ar fi: detinerea si
administrarea de 0unuri mo0ile si imo0ile necesare desfasurarii activitatii sau pentru
folosinta salariatilor, si efectuarea oricaror alte activitati si operatiuni necesare pentru
reali$area o0iectului de activitate autori$at.
Cn ceea ce priveste diferite operatiuni 0ancare care vi$ea$a activitatea 0ancii si locul 5n care se
reali$ea$a, acestea se 5mpart 5n: operatii front ' office si operatii 0ac ' office. Iront-office-ul !rupea$a
operatiile care vi$ea$a interactiunea 0ancii cu clientii sai: furni$are de informatii privind serviciile pe
care le ofera 0anca etc. (ac-office-ul !rupea$a operatiile transparente pentru clientii sai, dar care
asi!ura functiile vitale ale sale: conta0ilitatea interna 0ancara, administratie, !estiunea de conturi si
calculul de do0Jn$i, depo$itarea numerarului etc. Cn ceea ce priveste raportul care se sta0ileste 5ntre
operatiile front-office si cele de 0ac-office, acestea difera de la o 0anca la alta prin activitatea
desfasurata .
Raiffeisen (an este liderul pietei 0ancare prin calitate, dinamism si inovare. )ferind produse si
servicii de inalta calitate, cu o atitudine constant dinamica si aHandu-se pe inovare, Raiffeisen (an
poate deveni 0anca de prima optiune pentru clienti si poate fi recunoscuta ca fiind liderul pietei
0ancare.
Raiffeisen (an este un partener de termen lun! pentru toti clientii sai, oferind o !ama completa
de servicii financiare la standarde ridicate si !enerand un profit pe actiune peste medie. Este o 0anca
universala, apartinand unui !rup care ofera servicii financiare inte!rate in urmatoarele domenii: 0ancar,
0anca de investitii, anali$a si consultanta financiara, leasin!, asi!urari.
Standardele ridicate se aplica fiecarui aspect al activitatii 0ancii: servicii si produse de calitate,
investitii in infrastructura, conceptul ori!inal Raiffeisen pentru :sucursala moderna:, multiple canale de
distri0utie, inovare constanta in ceea ce priveste produsele, solutii alternative sau personali$ate nevoilor
specifice ale clientilor.
Respectul pentru client este cel mai important, prin punerea accentului pe 5ntele!erea activitatii
acestora, anali$a solicitarilor, consilierea si oferirea de solutii adecvate. Sunt fleHi0ili 5n re$olvarea
cerintelor clientilor si isi desfasoara activitatile 5n mod transparent. Se straduiesc sa creasca permanent
si sustinut valoarea (ancii prin mentinerea unui ec<ili0ru sta0il 5ntre asteptarile clientilor si ale
actionarilor. &titudinile si comportamentul 5n munca i$vorasc din valorile etice fundamentale:
5ncredere, moralitate, inte!ritate, onestitate si corectitudine.
14
Raiffeisen (an isi sta0ileste o0iective strate!ice si operationale clare pe care le implementea$a
5n mod eficient. &n!a>atii Raiffeisen repre$inta un 0un de valoare, motiv pentru care este 5ncura>at
spiritul antreprenorial, de$voltarea profesionala si lucrul 5n ec<ipa.
-./. D)te (ene")%e )%e ):)ce"ii R)i::ei$en *)nB R#0)ni)
Raiffeisen (an este o 0anca universala, oferind o !ama completa de produse si servicii
de cea mai 0una calitate persoanelor fi$ice, IMM-urilor si corporatiilor mari prin multiple canale de
distri0utie: unitati 0ancare 8peste 2KK in intrea!a tara9, retele de &*M si E#)S, p<one-0anin!
8Raiffeisen "irect9 si mo0ile 0anin! 8mM(anin!9.
Raiffeisen (an Romania a re$ultat prin fu$iunea, inc<eiata in iunie 2KK+, a celor doua entitati
detinute de Raiffeisen Eentral0an )esterreic< &% 8RE(9 in Romania - Raiffeisen0an 8Romania9,
infiintata in 1LL/ ca su0sidiara a %rupului RE( si (anca &!ricola, ac<i$itionata in 2KK4.
"upa privati$are, Raiffeisen (an a reusit o sc<im0are radicala. In 2KK- 0anca a o0tinut un
profit net de 2/,3 milioane EDR, de sase ori mai mare decat in anul 2KK, 84,, milioane EDR9. &ctivele
totale s-au du0lat fata de 2KK,, depasind 2.KKK milioane EDR. In 2KK/, 0anca a continuat sa
implemente$e un plan de investitii semnificativ, destinat in principal infrastructurii si sistemelor I*TC,
moderni$arii retelei de unitati si eHtinderii retelelor de &*M si #)S. (anca are peste 1,/ milioane de
clienti.
Re$ultatele eHcelente o0tinute de Raiffeisen (an au fost recunoscute de presti!ioase pu0licatii
romanesti si straine. Revista 0ritanica EuromoneM a acordat Raiffeisen (an premiul pentru cea mai
0una 0anca de investitii din Romania, iar revista %lo0al Iinance a desemnat 0anca, atat in 2KK- cat si
in 2KK/, drept :Cea mai 0una 0anca din Romania:.
"ate de identificare
Se!iu% $#ci)%: #iata C<arles de %aulle nr. 1+, Cod K11/+-, (ucuresti 1
Nu0)"u% !e te%e:#n: K21 3K, 1KKK
Nu0)"u% !e :)C: K21 23K K- KK
C#!u% unic !e in"e(i$t")"e %) O:iciu% Re(i$t"u%ui C#0e"tu%ui: 3,1/2K
Nu0)"u% !e #"!ine in Re(i$t"u% C#0e"tu%ui: P4KO44O1LL1
C)=it)%u% $#ci)% $u?$c"i$ $i )"$)t: 1.1L,.2+/.,3/,+ R)A
3i)t) "e(%e0ent)t) =e c)"e $e t")n2)cti#ne)2) )%#"i%e 0#?i%i)"e e0i$e: (ursa de Balori (ucuresti
3"inci=)%e%e c)")cte"i$tici )%e )%#"i%#" 0#?i%i)"e e0i$e: 2-,.KKK o0li!atiuni nominative, in forma
demateriali$ata, neconverti0ile in actiuni, evidentiate prin inscriere in cont, cu o valoare nominala de
+KK R)A
15
-.-. 3e"$#n)%u% $i $t"uctu") #"()ni2)t#"ic)
#resedintele Steven van Groningen are urmatoarele responsa0ilitati:
Control financiar si conta0ilitate=
&udit=
Puridic si conformitate=
Secretariat !eneral=
Resurse umane=
Relatii pu0lice.
#rim-Bicepresedintele Marinel Burduja are urmatoarele responsa0ilitati:
Clienti Corporatii=
Sector #u0lic=
Institutii Iinanciare=
#roduse pentru Corporatii si Mana!ement Rno3-Qo3=
Cas< Mana!ement=
#roduse Credite pentru Corporatii=
Suport Corporatii=
Iinantare #roiecte.
Bicepresedinte James D. Stewart Jr. are urmatoarele responsa0ilitati:
Ban$ari #roduse *re$orerie =
&r0itra> =
Mana!ementul (ilantului si #ortofoliului =
Middle )ffice.
Bicepresedinte Razvan Munteanu are urmatoarele responsa0ilitati:
Maretin!=
Carduri=
Creditare=
Mana!ement #asive =
Ban$ari =
IMM =
#roiecte Speciale Retail =
16
Mana!ementul Retelei de Sucursalei.
Bicepresedinte Carl Rossey are urmatoarele responsa0ilitati:
)peratiuni=
)r!ani$are=
"e$voltare si Mana!ement #rocese =
Informatica ai Comunicatii =
.o!istica, Securitate (ancara, &c<i$itii.
C<ief Ris )fficer Vladimir Kalinov are urmatoarele responsa0ilitati:
Credit T Risc Mana!ement pentru Corporatii si IMM=
&dministrare Credite=
Control si %arantii=
Restructurare si Recuperare Credite=
Risc Mana!ement pentru #ersoane Ii$ice=
%rup Risc Control si Mana!ementul #ortofoliului=
"epartament &nali$a Iinanciara si Ratin!.
-.>. G)0) !e ="#!u$e $i $e"icii
Conform actului constitutiv, principalul domeniu de activitate al (ancii il constituie activitatea
de intermediere monetara si activitatile de creditare. In acord cu le!ea 0ancara, o0iectul de activitate al
(ancii include:
- atra!ere de depo$ite si de alte fonduri ram0ursa0ile=
- contractare de credite, inclu$and printre altele: credite de consum, credite ipotecare,
-finantarea tran$actiilor comerciale, operatiuni de factorin!, scontare, forfetare=
- servicii de transfer monetar=
- emitere si administrare de mi>loace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si
alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica=
- emitere de !arantii si asumare de an!a>amente=
- tran$actionare in cont propriu sau in contul clientilor, in conditiile le!ii, cu:
U instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cam0ii, 0ilete la ordin, certificate de
depo$it=
U valuta=
17
U contracte futures=
U instrumente avand la 0a$a cursul de sc<im0 si rata do0an$ii=
U valori mo0iliare si alte instrumente financiare=
- intermediere, in conditiile le!ii, in oferta de valori mo0iliare si alte instrumente financiare,
prin su0scrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente=
- acordare de consultanta cu privire la structura capitalului, strate!ia de afaceri si alte aspecte
le!ate de aceasta, consultanta si prestare de servicii cu privire la fu$iuni si ac<i$itii de societati
comerciale=
- intermediere pe piata inter0ancara=
- administrare de portofolii ale clientilor si consultanta le!ata de aceasta=
- pastrare in custodie si administrare de valori mo0iliare si alte instrumente financiare=
- prestare de servicii privind furni$area de date si referinte in domeniul creditarii=
- inc<iriere de casete de si!uranta=
- depo$itarea activelor fondurilor de investitii si societatilor de investitii=
- distri0uirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale societatilor de
investitii=
- actionarea ca operator al ar<ivei electronice de !arantii reale mo0iliare=
- operatiuni cu metale si pietre pretioase si o0iecte confectionate din acestea=
- operatiuni in mandat=
- servicii de procesare de date, administrare de 0a$e de date ori alte asemenea servicii pentru
terti=
- participare la capitalul social al altor entitati=
- inc<irierea de 0unuri mo0ile si imo0ile catre terte parti, in conditiile le!ii=
- servicii auHiliare sau coneHe le!ate de activitatile desfasurate, cum ar fi: detinerea si
administrarea de 0unuri mo0ile si imo0ile necesare desfasurarii activitatii sau pentru folosinta
salariatilor, si efectuarea oricaror alte activitati ori operatiuni necesare pentru reali$area o0iectului de
activitate autori$at
- tran$actionarea in cont propriu sau in contul clientilor, in conditiile le!ii, cu contracte options.
-.D. An)%i2) ec#n#0ic# 1 :in)nci)") 1 R)i::ei$en *)nB
&nali$a potentialului material implica a0ordarea celor doua cate!orii de active, fiHe si
circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii si eficientei lor.
18
Relevant pentru evidentierea manierei de valorificare a =#tenti)%u%ui 0)te"i)% la Raiffeisen
(an este eficienta acestuia, repre$entat4 de cifra de afaceri 7i profit:
INDICATORI Re)%i2)"i
-..E -..F -..G
Cifra de afaceri la 1KKK lei LL4,/+ LKL,// 1KK3,41
#rofitul la 1KKK lei - -K,4 2+,41
#rimul indicator a avut o evolutie po$itiva, 5nre!istrJnd valori peste LKK lei C& la 1KKK lei MI. Cel de-
al doilea indicator a 5nre!istrat valori foarte mici, precum si o evolutie ne!ativa, sca$Jnd de la -K,4 lei
5n anul 2KK/ la 2+,41 lei 5n anul 2KKL.
Dtili$area eficienta a mi>loacelor fiHe impune, de asemenea, ca re!ula !enerala devansarea
indicelui 5n$estrarii te<nice 8I%I9 de catre indicele productivitatii 8I;9: I; I%I.
INDICATOR U.M. Re)%i2)"i
-..E -..F -..EH-..F -..G -..GH-..F
Mi>loace fiHe Mil lei ,4211 1,L+K1 1,L-31
Aumar salariati Ar. 24,3 234/ L+,3 21L1 L3,3
#roductivitatea
muncii
Mii lei 2+L3+,L ,+,/4 2+3,3 ---31,, 11/,3
An)%i2) e:icientei uti%i2)"ii )ctie%#" ci"cu%)nte se reali$ea$a cu a>utorul indicatorilor: vite$a
de rotatie a activelor circulante si durata recuperarii
creantelor.
INDICATOR U.M. Re)%i2)"i
-..E -..F -..G
Cifra de afaceri Mil
lei
,3//K 1+422, 1-K31K
Stocuri Mil
lei
L23+ 2K44, 1LL+K
Rotatia stocurilor Ar.
rot
,,L2 -,+4 /,+3
"urata unei rotatii Eile +2 4/ 42
#entru conducerea unei or!ani$atii, indicatorii rotatiei stocurilor pre$inta o importanta deose0ita,
deoarece interesul acesteia este de a avea o rotatie a stocurilor cJt mai rapida posi0il. &sadar, se poate
aprecia ca la Raiffeisen (an avem o situatie po$itiva, 5ntrucJt numarul de $ile 5n care stocurile
reali$ea$a o rotatie completa a sca$ut de la +2 $ile 5n anul 2KK- la 42 $ile 5n anul 2KK/.
Du")t) "ecu=e")"ii c"e)nte%#"
INDICATOR U.M. Re)%i2)"i
-..E -..F -..G
Creante Mil ,4/3 3313L 33L-+
19
lei
Cifra de afaceri Mil
lei
,3//K 1+422, 1-K31K
"urata recuperarii creantelor Eile 3- -/ -3
Balorile ideale ale indicatorului se situea$a 5ntre K si 3K $ile. .a sucursala Raiffeisen valorile de
recuperare a creantelor sunt cu mult peste cele considerate normale, ca urmarea a faptului ca ritmul de
crestere a creantelor depaseste ritmul de crestere a cifrei de afaceri. Situatia poate fi apreciata
nefavora0ila pentru aceasta, sucursala fiind stJn>enita 5n desfasurarea activitatii normale de 0loca>ul
financiar eHistent.
Cn ceea ce priveste structura creantelor Raiffeisen (an nu mai are de recuperat creante cu
vec<ime peste un an, ceea ce 5nseamna ca mana!ementul s-a preocupat pe stin!erea creantelor vec<i
astfel 5ncJt sa se elimine riscul nereali$arii lor
An)%i2) cIe%tuie%i%#"
&nali$a dinamicii si structurii c<eltuielilor la Raiffeisen (an are la 0a$a datele din contul de profit si
pierdere, precum si din contul de venituri si c<eltuieli. Re$ultatele anali$ei sunt pre$entate 5n ta0elele
urmatoare.
mil lei
CATEGORII DE CJELTUIELI Re)%i2)"i
-..E -..F -..EH-..F -..G -..GH-..F
C<eltuieli materiale ' total 2K+L3 4/+++ 23+,/ ++11/ 113,+
.ucrari si servicii eHecutate de terti L+2, 12KK- 12, 1+4L- 12L,1
Impo$ite, taHe si varsaminte asimilate 2+22 44/, 1--,L ,+3/ 14+,-
C<eltuieli cu personalul ' total 31,3+ +4K,+ 1-2,4 ,-,/1 121,+
C<eltuieli cu amorti$arile si
provi$ioanele
+--K 12/31 222,4 14L2- 11,,3
CQE.*DIE.I "E EV#.)&*&RE '
*)*&.
-KK4, 131L44 1//,4 1+L-,1 121,1
CQE.*DIE.I IIA&ACI&RE +3,4 11211 2KL 14,3, 13K,,
CQE.*DIE.I EVCE#FI)A&.E 2333 +-+ 24,, 1L4K 33-,4
*)*&. CQE.*DIE.I ---43 143-3K 1/4,L 1-,33- 122,-
20
#e ansam0lul firmei se constata o ma>orare a c<eluielilor totale cu 22,-S 5n anul 2KKL fata de anul
2KK/, si cu /4,LS 5n anul 2KK/ fata de anul 2KK-, situatia fiind >ustificata din punct de vedere
economic de cresterea cifrei de afaceri.
#entru anali$a pre$inta interes si rata de eficienta a c<eltuielilor sau rata medie a c<eltuielilor,
determinata cu a>utorul relatiei:
Cn ta0elul de mai >os se pre$inta valorile acestui indicator:
INDICATOR UM Re)%i2)"i
-..E -..F -..G
Cifra de afaceri Mil lei ,3//K 1+422, 1-K31K
C<eltuieli materiale Mil lei 2K+L3 4/+++ ++11/
C<eltuieli cu personalul Mil lei 31,3+ +4K,+ ,-,/1
C<eltuieli totale Mil lei -KK4, 131L44 1+L-,1
Rata c<eluielilor materiale la
1KKK lei C&
.ei 322,4 314,/ 323,,
Rata c<eltuielilor cu personalul .ei 4L+,2 3+K,, 3L-,4
21
la 1KKK lei C&
Rata c<eltuielilor totale la 1KKK
lei C&
.ei 1KL,,+ /++,+ L3/,1
Se o0serva o 5m0unatatire a valorilor 5n anul 2KK/ si 2KKL, 5nsa 5n anul 2KK- valorile indicatorului sunt
mari, pentru o0tinerea a 1KKK lei C&, sucursala facJnd c<eltuieli de 1KL,,+ lei 8de altfel, 5n anul 2KK- s-
au 5nre!istrat pierderi9, respectiv L3/,1 lei.
Strate!ii pe termen mediu si anali$a S.).;.* Raiffeisen (an privind calitatea serviciilor oferite
clientilor.
#otrivit deci$iei actionariatului 0ancii austriece pu0licate 5n Monitorul )ficial, Raiffeisen RomJnia
mi$ea$a pe venituri de peste 3KK milioane de euro si pe c<eltuieli de 241 mil. euro, planul total de
investitii pe 2K1K fiind estimat la 4/ mil. euro. &ustriecii sunt printre cei mai a!resivi >ucatori 5n ceea
ce priveste eHtinderea retelei, ei tintind, pentru 2K11, eHtinderea retelei cu 22K de unitati. Intentia
actionariatului este sa desc<ida, 5n 2K1K, cJte o sucursala pentru fiecare $i lucratoare din an. "e
asemenea, si-au fiHat ca tinta cresterea cotei de piata, care, 5n pre$ent, este de circa /,LS2. Raiffeisen
(an Romania, avea, la >umatatea anului 2KKL, o retea de 33- de unitati si +.14+ de salariati, se arata
5ntr-un raport al 0ancii- mama.
Strate!ia sta0ilita pe termen mediu, are o0iective corelate cu conditiile de pe piata.Cn principal se
doreste 5m0unatatirea cotei de piata, profita0ilitatea si scaderea raportului costOvenituri.%rupul
Raiffeisen (an activea$a direct pe piata romJneasca a pensiilor private doar pe #ilonul III
8facultative9, prin divi$ia de administrare de active - Raiffeisen &sset Mana!ement. %rupul Raiffeisen
este pre$ent pe piata romJneasca prin Raiffeisen (an RomJnia, Raiffeisen (anca pentru .ocuinte,
Raiffeisen .easin!, Raiffeisen CapitalTInvestment, Raiffeisen &sset Mana!ement si Raiffeisen
Investment RomJnia. (usinessul 0ancar al Raiffeisen RomJnia a 5nre!istrat un avans semnificativ, 5n
special pe se!mentul veniturilor nete din comisioane, care au inre!istrat cea mai mare crestere in randul
tarilor din re!iune in care !rupul austriac are su0sidiare 0ancare. #rofitul net al 0ancii a crescut de 2,-
ori in primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2KK/, pana la 4-,2 milioane de
euro, datorita eHtinderii retelei, cresterii temperate a costurilor si eHpansiunii veniturilor din creditare.
Raiffeisen (an este al treilea >ucator dupa (CR si (R", pe o piata care va aduce 5n 2KKL profituri
estimate la un miliard de euro.
CA3ITOLUL III. ANALI6A S7OT A RAIFFEISEN *ANK
3uncte :#"te
.a sfJrsitul anului 2KKL, clientii care au vi$itat a!entiile Raiffeisen (an 5n vederea depunerii si
retra!eriide numerar au fost multumiti de: politetea cu care au fost serviti de catre functionarii de la
22
!<iseul 0ancii 8/+S au fost complet satisfacuti de serviciile prestate de catre an!a>atii 0ancii9, de
rapiditatea salariatilor 5n a oferi informatii despre produsele 0ancii si rapiditatea acestora 5n a eli0era
numerar sau 5ncasa sume de 0ani 8/LS au fost complet satisfacuti9, de ra0darea acestora 8/+S au fost
total satisfacuti9 si de pastrarea confidentialitatii 5n cadrul a!entiilor prin pastrarea unei distante
suficiente 5ntre cei care stau la rJnd.
Dn procent de /,S dintre clientii 0ancii au primit re$olvare pentru pro0lema lor 5ntr-un timp relativ
scurt: 4.23 minute de la primul !<iseu la care au asteptat nefiind nevoiti sa astepte la mai multi
operatori 0ancari.
/,S din clienti ar recomanda cunoscutilor lor serviciile si produsele (ancii Raiffeisen datorita
profesionalismului salariatilor 0ancii si datorita pastrarii confidentialitatii datelor 5n ca$ul fiecarui
client.
/KS dintre clientii Raiffeisen (an au apreciat diminuarea timpului necesar pentru re$olvarea unei
contestatii de la 3- 4 $ile pJna la o $i sau c<iar cJteva ore.
Simplificarea documentelor necesare 5n momentul depunerii si retra!erii de numerar. #Jna 5n a doua
>umatate a anului 2KKL era necesar de completat un formular de ridicareOretra!ere numerar de catre
clientii 0ancii. Cn acest moment sistemul computeri$at completea$a documentul iar deponentul tre0uie
doar sa semne$e.
Evaluarea periodica a an!a>atilor Raiffeisen, ceea ce implica din partea acestora o concentrare
maHima 5n timpul fiecarei operatiuni 0ancare.
3uncte $%)?e
Cn urma c<estionarelor si anc<etelor completate de catre clientii 0ancii re$ulta nemultumirea
acestora 5n ceea ce priveste asteptatul 5n fata !<iseului 8doar 4KS l-au apreciat ca fiind normal9.
"iminuarea minutelor necesare depunerii si retra!erii de numerar din cadrul a!entiilor repre$inta
scopul procesului de 5m0unatatire a calitatii serviciilor 0ancare 5n cadrul Raiffeisen (an.
Aumarul sca$ut de an!a>ati 5n unele a!entii Raiffeisen este un factor care 5i nemultumeste pe
clientii 0ancii 8, pe o scara de 1K puncte9. numarul de an!a>ati a scaa$ut de la 5nceputul anului 2KK/ cu
3S.
Sunt situatii 5n care unii dintre clientii 0ancii care au 5nscrise reclamatii 5n cadrul a!entiilor sa
primeasca raspuns la acestea 5ntr-un termen de pJna la 4+ $ile, 5n special cJnd este vor0a despre
transferurile internationale 85n urma intervievarii 5n anul 2KKL 1+S dintre cleintii 0ancii s-au aflat 5n
aceasta situatie cu +S mai putin fata de a doua >umatate a anului 2KK/9.
23
Clientii 2BI#2 au fost mai putin satisfacuti de timpul de asteptare fata de compleHitatea serviciului
oferit 5n cadrul a!entiei 8,.L vs /.-9 iar 22S dintre acestia sunt nemultumiti deoarece nu li se ofera
locati speciale 5n vederea o0tinerii de consultatii 0ancare din partea an!a>atilor 8eH.:cafenea, pu09.
12S din cei intervievati sunt mai putin multumiti de limitarea retra!erii de numerar direct cu cardul
de la &*M, limita 5n valoare de 3.KKK lei. &cesta limitare ofera si!uranta clientilor dar datorita acestei
politici clientii sunt nevoiti sa astepte la rJnd pentru retra!ere numerar c<iar daca sunt posesori de
carduri.
11S din cei intervievati au fost nemultumiti de sistemul te<nic de corespondenta al 0ancii deoarece
sustin ca au avut pro0leme la retra!eriile de numerar din afara tarii datorita neconeHiuniilor dintre
cardul Raiffeisen (an si sisitemul din tara respectiva.
O=#"tunit)ti
#articiparea an!a>atilor Raiffeisen (an la trainin!-uri 5n tara si 5n strainatate 5n vederea
5m0unatatirii performantelor profesionale si implicit diminuarii numarului de minute necesar
procesarii depunerilor si retr!erilor de numerar de la +.4+ minute la 3.++ minute scopul an!a>atilor
0ancii.
Raiffeisen (an ocupa un loc fruntas pe piata 0ancara nationala, fiind una dintre primele trei 0ancii
din RomJnia iar 5n urma unui studiu reali$at re$ulta ca 31S dintre cetatenii care au avut contact cu
0ancile nationale au preferat serviciile Raiffeisen 5n ca$ul depunerilor si retra!erilor de numerar.
Ima!inea 0una pe care o are de>a 5n fata clientilor Raiffeisen (an= operatiunile de retra!ere si
depunere numerar eHistente 5n cadrul a!entiilor fiind percepute ca fiind foarte apropiate de cerintele
clientilor si de nevoile sale.
Cm0unatatirea continua a produselor si serviciilor Raiffeisen (an si perfectionarea sistemelor I* 5n
vederea diminuarii timpului necesar retra!erii si depunerii de numerar.
Cncrederea de care se 0ucura Raiffeisen pe piata 0ancara romJneasca , 5ncredere ce tre0uie
mentinuta, pastrarea clientilor fideli si cJsti!area altora noi prin corectitudinea si profesionalismul
an!a>atilor 0ancii.
A0enint)"i
#astrarea aceluiasi numar de minute necesar depunerii si retra!erii de numerar8+.4+ minute9 sau mai
rau cresterea timpului necesar acestor operatiuni poate conduce la pierderea clientilor 0ancii.
Iu$ionarea mai multor 0anci de pe piata 0ancara nationala poate atra!e dupa sine crearea unor 0anci,
respectiv a!entii 0ancare dotate cu un numar mare de an!a>aai ceea ce face ca timpul petrecut de client
5n fata !<iseului 0ancar sa fie redus.
24
#resiunea crescJnda a concurentei si politica tarifara aplicata de o parte din concurenta. ) parte din
0anciile din RomJnia 5n special cele nou 5nfiintate sau cele care fu$ionea$a practica comisione de
retra!ere O depunere numerar mai mici decJt cele practicate de catre Raiffeisen (an.
EHemplu.: - comisionul perceput de Raiffeisein (an la retra!erea de numerar din conturi 5n
lei
persoane fi$ice : K,+KS min. K,+ .ei noi
persoane >uridice : K,+KS min + .ei noi
conturi 5n valuta: K,+KS min 3 Eur
comisionul perceput de (.R." la retra!erea de numerar din conturile 5n lei:
persoane fi$ice: K,4KS
persoane >uridice: K.4KS
*impul de asteptare pentru re$olvarea unei situatii, care uneori poate a>un!e si pJna la 4+ de
$ile, poate crea situatii 5n care anumiti clienti sa renunte la serviciile oferite catre 0anca Raiffeisen.
EHistenta unei motivarii insuficiente si neconstante a an!a>atilor poate conduce la diminuarea
satisfacerii necesitatilor clientilor= an!a>atii nu mai ofera clientilor servicii de calitate sau functionarii
0ancari nu-si dau interesul 5n vederea diminuarii duratei de procesare a depunerii si retra!erii de
numerar.
.ipsa unui pro!ram I* eficient, un pro!ram de !estionare a informatiilor de care au nevoie operatorii
$ilnic. Cel eHistent 5n pre$ent 5i determina pe operatori sa piarda destul de mult timp.
Comunicarea !reoaie 5ntre departamente face ca raspunsul la sesi$arile trimise de catre clienti sa
5ntJr$ie.
Rec#0)n!)"i
Im0unatatirea continua a performantelor personalului din cadrul (ancii Raiffeisen, prin trainin!-uri
si sc<im0uri de eHperienta cu an!a>ati din !rupul Raiffeisen din alte tarii= pre!atirea continua
a salariatilor conduce la atin!erea standardelor impuse de 0ranc<-ul Raiffeisen: satisfacerea
necesitatilor clientilor 5ntr-un timp scurt si 5ntr-un mod performant.
"iminuarea timpului de asteptare necesar depunerii si retra!erii de numerar prin cresterea numarului
de an!a>ati 5n fiecare a!entie cu unuOdoi salariati si crearea de !<isee suplimentare. &stfel se poate
a>un!e la o0tinerea re$ultatului propus de procesul siH si!ma : reducerea timpului alocat retra!erii si
depunerii de numerar de la +.4+ minute la 3.++ minute.
Cm0unatatirea sistemului de suport te<nic , departamentul de I*-ul eHistent 5n fiecare a!entie tre0uie
supus periodic la teste 5n vederea perfectionarii acestuia si 5n vederea evitarii lipsei de coneHiune 5ntre
0anca si aparatele comerciale sau &*M-uri.
25
Crearea unui pro!ram computeri$at care sa permita functionarilor 0ancii accesarea si mai rapida a
0a$ei de date 5n care este 5nrolat clientul 5n momentul 5n care acesta doreste sa efectue$e operatiuni de
retra!ere sau depunere numerar.
Incura>area salariatilor din cadrul a!entiilor 8prin diferite mi>loace 5n special recompensari
materiale sau morale: casti!area unor diplome, eHcursii9 la o primire cJt mai prietenoasa, calda a
clientilor care vi$itea$a a!entiile 0ancii 5n vederea efectuarii anumitor operatiuni, depunerii Oretra!erii
de numerar, sau primirii de informatii.
Evaluarea an!a>atilor din cadrul a!entiilor 5n care eHista numarul cel mai mare de sesi$ari sau
reclamti, 5n ca$ul depunerii sau retra!erii de numerar din partea clientiilor, prin teste si controale
neanuntate.
#astrarea sau 5m0unatatirea sistemului de confidentialitate pe care 0anca Raiffeisen 5l ofera clientilor
sai, 5n ca$ul retra!erii sau depunerii de numerar a unei sume importante prin tratarea clientului 5n spati
special amen>ate.
Infiintarea unei 0a$e de reclamati securi$ate pe internet la care clientii sa ai0a acces 8identificarea
sa se faca pe 0a$a unor elemente confidentiale eH.: numar card, CA#, parola, user9 5n ca$ul 5n care
acestia au sesi$at anumuite nere!ului cu sumele virate sau depuse 5n conturile personale.
CA3ITOLUL IV. STUDIU DE CA6 8E-COMMERCE LA RAIFFEISEN *ANK9

26
Revista 0ritanica EuromoneM a acordat Raiffeisen (an premiul pentru cea mai 0una 0anca de
investitii din Romania, iar revista %lo0al Iinance a desemnat 0anca, atat in 2KK- cat si in 2KK/, drept
:Cea mai 0una 0anca din Romania:.1LL/ - desc<iderea su0sidiarei RE(, Raiffeisen0an care devine
(anca &!ricola ' Raiffeisen S&,2L iunie 2KK+ - (anca &!ricola - Raiffeisen si Raiffeisen0an
,Raiffeisen 23 iulie 2KK4 - RE( preia (anca &!ricola, 1LL4 - RE( desc<ide o repre$entanta in
Romania= Aoua entitate 0ancara, Raiffeisen (an S.&. ,are un capital social de +.L,- miliarde lei,
3.KKK an!a>ati, 213 unitati operative raspandite in intrea!a tara Raiffeise(an S.&. este o 0anca
universala care furni$ea$a produse si servicii 0ancare dedicate atat in $ona de retail cat si in $ona de
corporate.Reteaua nationala de unitati si modernul sistem informatic centrali$at si in timp real
repre$inta conditii favora0ile care permit de$voltarea unor canale alternative de furni$are a serviciilor
0ancare cum ar fi e-0anin!, mo0ile si Internet-0anin!.
Raiffeisen (an este o 0anca universala, oferind o !ama completa de produse si servicii de cea
mai 0una calitate persoanelor fi$ice, IMM-urilor si corporatiilor mari prin multiple canale de
distri0utie: unitati 0ancare 8peste 2KK in intrea!a tara9, retele de &*M si E#)S, p<one-0anin!
8Raiffeisen "irect9 si mo0ile 0anin! 8mM(anin!9.
Raiffeisen (an Romania a re$ultat prin fu$iunea, inc<eiata in iunie 2KK+, a celor doua entitati detinute
de Raiffeisen Eentral0an )esterreic< &% 8RE(9 in Romania - Raiffeisen0an 8Romania9, infiintata in
1LL/ ca su0sidiara a %rupului RE( si (anca &!ricola, ac<i$itionata in 2KK4.
"upa privati$are, Raiffeisen (an a reusit o sc<im0are radicala. In 2KK- 0anca a o0tinut un profit net
de 2/,3 milioane EDR, de sase ori mai mare decat in anul 2KK, 84,, milioane EDR9. &ctivele totale s-
au du0lat fata de 2KK,, depasind 2.KKK milioane EDR. In 2KK/, 0anca a continuat sa implemente$e un
plan de investitii semnificativ, destinat in principal infrastructurii si sistemelor I*TC, moderni$arii
retelei de unitati si eHtinderii retelelor de &*M si #)S. (anca are peste 1,/ milioane de
clienti.Re$ultatele eHcelente o0tinute de Raiffeisen (an au fost recunoscute de presti!ioase pu0licatii
romanesti si straine.
Cn anul 2KK+, Raiffeisen (an a lansat noua campanie de ima!ine, cu un 0u!et de peste un milion de
dolari, 0a$at4 5n principal pe trei spoturi *B care vor defini noua strate!ie a 04ncii pe pia6a romJneasc4.
Cele trei spoturi comunic4:
-eficien6a 8reclama numit4 Aer40darea ' N.a Raiffeisen (an pre6uim clipa. Wi de 13K de ani o
valorific4m pentru tine29=
- apropierea de client 8reclama EJm0et - N.a Raiffeisen (an vrem s4-6i fim aproape. Wi de 13K
de ani te 5ntJmpin4m $Jm0ind29=
27
- accesi0ilitatea 8reclama &ccesi0il - N.a Raiffeisen (an pre6uim certitudinile. Wi de 13K de ani
le facem accesi0ile29. X(i$, nr. +2, 1--31 iulie, 2KK+Y
)0iectivele comunic4rii, economice 7i psi<olo!ice, sunt su0ordonate o0iectivelor de maretin! sunt
sta0ilite 5n func6ie de se!mentele-6int4 desemnate.
#rincipalele o0iective ale politicii de promovare sunt:
influen6area cererii=
informarea poten6ialilor consumatori=
informarea a!en6ilor de vJn$are=
5m0un4t46irea ima!inii.
)0iectivele de comunicare urm4resc atJt aspectul informativ 8atra!erea aten6iei asupra ofertei,
cunoa7terea produselor, pre$entarea avanta>elor produselor9, cJt 7i aspectul afectiv 8captarea interesului
fa64 de oferta, 5m0un4t46irea ima!inii produsului, cJ7ti!area unei po$i6ii mai 0une 5n ierar<ia
consumatorilor9 7i au drept scop final reali$area o0iectivelor de natur4 economic4 ale or!ani$a6iei:
cre7terea cifrei de afaceri, m4rirea cotei de pia64, renta0ilitatea etc.
Calitatea activit46ii de promovare depinde 5n mare m4sur4 7i de resursele financiare destinate
activit46ilor promo6ionale, adic4 de 0u!etul promo6ional.

D./. In"#%)"e $i )utenti:ic)"e in R)i::ei$en On-%ine
Raiffeisen )nline este un serviciu de internet 0anin! oferit de Raiffeisen (an prin intermediul
caruia poti consulta soldul conturilor tale desc<ise la 0anca si poti efectua operatiuni si tran$actii. El iti
permite sa efectue$i de asemenea si transferuri catre conturi desc<ise la Raiffeisen (an sau la alte
0anci comerciale din Romania, plata facturilor, sc<im0uri valutare si constituire depo$ite.
? Serviciul Raiffeisen )nline iti permite sa efectue$i operatiuni 0ancare prin internet 24<O24, -
$ile din - oriunde in lume, accesand pa!ina 333.raiffeisenonline.ro. #entru a deveni client al
serviciului Raiffeisen )nline tre0uie:
-Sa fii client Raiffeisen (an
-Sa detii cel putin un cont curent in lei
-Sa detii un card de de0it activ in lei
-Sa semne$i contractul de activare a serviciului
#entru a semna contractul de activare a serviciului de internet 0anin!, Raiffeisen )nline, te poti
adresa oricarei unitati Raiffeisen (an unde specialistii nostri te vor asista si vei descoperi astfel primii
pasi in utili$area serviciului. In urma semnarii contractului, serviciul devine activ imediat si-l vei putea
28
folosi in deplina si!uranta cu respectarea conditiilor de securitate precum si a recomandarilor din
!<idul de utili$are.
? #rima autentificare:#entru prima autentificare in aplicatia Raiffeisen )nline vei folosi
urmatoarele informatii:
-Cod utili$ator initial 8CII9: este codul comunicat de catre specialistul din unitatea Raiffeisen
(an, si notat in contract=
-#arola initiala: este cea pe care ai introdus-o in momentul in care ai fost inrolat la 0anca=
-"oua cifre solicitate de aplicatie de pe oricare din cardurile personale de de0it Bisa Electron sau
Maestro.
In cadrul primei autentificari ti se va solicita in mod o0li!atoriu sa-ti sc<im0i Codul de utili$ator si
#arola initiale. &stfel ai posi0ilitatea sa sta0ilesti un Cod de utili$ator si o #arola preferate.#entru toate
autentificarile ulterioare vei introduce Codul de utili$ator si #arola sta0ilite de tine. In ca$ul in care uiti
parola tre0uie sa contacte$i una din unitatile Raiffeisen (an si vei primi o noua parola pentru
utili$area serviciului Raiffeisen )nline.
D.-.Gene")%it)ti:=)(in) ="inci=)%);0e$)(e"ie $ecu"i2)t) $i c#n:i"0)"e e%ect"#nic)
"upa parcur!erea pasilor de autentificare in aplicatie, prima pa!ina afisata este #a!ina principala
ce ofera urmatoarele informatii:
- "ata si ora curenta
-"ata si ora ultimei lo!ari in aplicatie
-Aumarul mesa>elor securi$ate necitite daca acestea eHista
-*eHt informativ 8acesta fiind oferit de 0anca in >osul pa!inii9
/ In coltul din dreapta sus al pa!inii principale sunt afisate urmatoarele iconite:
-
:*e directionea$a catre pa!ina principala
> :*e directionea$a catre pa!ina cu mesa>e securi$ate, : #rintea$a pa!ina
*e directionea$a catre %<idul de Dtili$are Raiffeisen )nline.
In partea de sus a pa!inii sunt patru cate!orii de meniu dupa cum urmea$a: Servicii cont ,)peratiuni
conturi proprii ,*ransferuriO#lati ,Servicii clienti .
Inc<idere sesiune care te a>uta sa inc<i$i in mod corect aplicatia Raiffeisen )nline. "e fiecare data
cand selecte$i una dintre aceste cate!orii, meniul din partea stan!a a pa!inii se sc<im0a.
@Mesa!erie securi$ata . )ptiunea de mesa!erie securi$ata este un serviciu care iti ofera
oportunitatea de a comunica cu 0anca intr-un mod si!ur folosind mesa>ele de tip teHt. #entru a vi$uali$a
29
mesa>ele sosite sau pentru a trimite un mesa> securi$at catre 0anca, tre0uie sa selecte$i semnul de plic 8
9 care este accesi0il oricand de pe orice pa!ina. "e asemenea daca eHista mesa>e securi$ate necitite,
esti averti$at printr-un mesa> eHistent pe pa!ina principala.
@Confirmare electronica. &plicatia Raiffeisen )nline !enerea$a pentru fiecare tran$actie 0ancara
efectuata, un fisier numit Confirmare electronica ce poate fi salvat pe propriul computer.
In acest fisier ai posi0ilitatea sa complete$i datele tale pentru a transmite printr-un mediu securi$at
eventuale solicitari catre 0anca. Confirmarea electronica poate fi transmisa fie imediat dupa finali$area
tran$actiei fie ulterior. In acest din urma ca$ tre0uie sa accese$i meniul Servicii clienti, optiunea
&ctivitate on-line unde poti !asi Confirmarea electronica, o complete$i si o trimiti la 0anca.
#entru a putea trimite Confirmarea electronica catre 0anca tre0uie sa fie desc<isa aplicatia
Raiffeisen )nline. (anca primeste comentariile tale impreuna cu detaliile tran$actiei, anali$ea$a
cererea si te contactea$a apoi pentru a-ti transmite raspunsul.
D.>. T")n2)ctii ce =#t :i e:ectu)te ="in $e"iciu% R)i::ei$en On%ine
? Servicii cont
@#ortofoliul Meu. )ptiunea #ortofoliul Meu ofera lista conturilor personale desc<ise la
Raiffeisen (an. #entru a vi$uali$a aceasta lista tre0uie sa selecte$i din meniul Servicii Cont,
su0meniul #ortofoliul Meu, prima optiune din stan!a sus.
#entru fiecare cont sunt furni$ate urmatoarele informatii:*ipul contului - produsul ,Aumarul O
Aumele contului ,Moneda contului ,Soldul disponi0il 8vala0il pentru conturile curente si de
economii9 ,Soldul curent. #oti vi$uali$a mai multe detalii despre fiecare cont in parte printr-un simplu
clic pe contul respectiv.
? *ipuri de conturi:
a9Conturi curente si de economii. Drmatoarele informatii sunt afisate pentru conturile curente si de
economii:
@"etalii:- Aumarul de cont I(&A ,Aumarul si numele a!entiei unde este desc<is contul ,"ata de
desc<idere a contului
@*itulari : *itular O relatia titularului fata de cont: afisea$a titularul contului si de asemenea numele
imputernicitilor pentru contul respectiv
@Solduri :Sold disponi0il ,Sold curent ,Soldul ultimului eHtras ,.imita descoperit de cont ,*otal
overdraft utili$at ,Suma retinuta
30
Drmatoarea parte a ecranului afisea$a un istoric al tran$actiilor pe contul respectiv, campurile de
mai >os fiind folosite ca si criterii de selectie:"ata 8de la-pana la9 8EEO..O&&&&9 ,Suma 8de la-pana la9
,Aumar tran$actii ,*ip tran$actie
"upa ce ai introdus criteriile dorite tre0uie sa apesi 0utonul *rimite si ecranul va afisa lista
tran$actiilor care indeplinesc criteriile cerute. #entru fiecare tran$actie sunt afisate urmatoarele
informatii:"ata inre!istrarii ,"ata tran$actiei ,"escrierea tran$actiei ,"e0it: suma tran$actiei, daca este
o tran$actie de de0it ,Credit: suma tran$actiei, daca este o tran$actie de credit .
#oti descarca tran$actia in format .Hls sau .Zif prin simpla apasare a 0utonului aferent formatului
dorit.
In >osul pa!inii eHista o lista derulanta in care apar toate conturile personale.
#oti selecta alt cont si prin simpla apasare a 0utonului &fisea$a poti vi$uali$a detalii despre contul
respectiv.
?"epo$ite la termen
#entru un depo$it la termen vor fi afisate urmatoarele informatii:
@"etalii :Aumarul si numele a!entiei unde este desc<is depo$itul ."ata de desc<idere a contului
de depo$it ."ata maturitatii O urmatoarea data de reinnoire: "aca este un depo$it la termen cu scadenta
unica atunci este afisata data scadenta, iar daca este un depo$it cu reinnoire este afisata data urmatoarei
reinnoiri a depo$itului
@*itulari :*itular O relatia titularului fata de cont: afisea$a titularul contului si de asemenea numele
imputernicitilor, daca acestia eHista pe contul respectiv .Caracteristicile depo$itului la termen : Sold
curent: soldul depo$itului la termen ,"o0anda retinuta anul acesta ,"o0anda platita anul
acesta ,Drmatoarea data de plata a do0an$ii ,Soldul ultimului eHtras
?Conturi de credit
1 #entru conturile de credit se vor afisa urmatoarele informatii:
@"etalii :Aumarul si numele a!entiei unde este desc<is depo$itul ,"ata desc<iderii ,"ata eHpirarii:
data scadenta a creditului
@Caracteristici imprumut :Suma imprumut: suma pentru care a fost acordat creditul ,Sold principal:
suma ramasa din creditul oferit care nu a fost inca platita ,Drmatoarea data de plata ,Drmatoarea suma
de plata ,Rata do0an$ii ,Soldul ultimului eHtras
?Carduri de credit
#entru cardurile de credit vor fi afisate urmatoarele informatii:
31
@"etalii: .imita de credit apro0ata ,Sume utili$ate de la ultimul raport inclusiv: suma c<eltuita din
limita de credit apro0ata ,Suma ultimei ram0ursari ,Soldul ultimului raport de activitate ,Suma minima
de ram0ursat ,"ata maHima pentru efectuarea ram0ursarii ,EHista de0itare directa
?Serviciul #lati "irecte Iurni$ori repre$inta functia care se reali$ea$a prin :
@#ro!ramarea platilor automate din cont, pentru facturile tale de utilitati sau ale unor terte persoane
@Ster!erea sau modificarea instructiunilor pentru platile pro!ramate anterior.
.a setarea unei #lati "irecte Iurni$ori tre0uie sa selecte$i contul de0itat 8contul din care se va
efectua plata9 si furni$orul, urmand sa complete$i campurile afisate cu detaliile de pe factura ta. "aca
factura pe care doresti sa o platesti nu este pe numele tau, tre0uie sa 0ife$i campul *erta persoana si sa
complete$i restul campurilor cu datele personale ale titularului facturii. #entru a ster!e sau a modifica
instructiunile pro!ramate anterior , tre0uie sa accese$i 0utonul &fisare #lati "irecte Iurni$ori active si
apoi *rimite. Se vor afisa toate platile active, eHistand posi0ilitatea de ster!ere sau de modificare
pentru fiecare in parte.
&ctivitatea de e-commerce la Raiffeisen (an pe primele 1K luni din 2KKL
nr. tran$actii - 2K.KK1
valoare tran$actionata prin site-uri - 3.24,.44/ R)A
nr. tran$actii efectuate cu carduri Raiffeisen - 4.3/3
valoare tran$actii e-commerce efectuate prin cardurile emise de Raiffeisen -
,-1./K1 R)A
valoare tran$actii e-commerce efectuate prin carduri emise de alte 0anci -
2.+-4.L/1 R)A
Ii!.2. &ctivitatea de e-commerce la Raiffeisen (an pe primele 1K luni din 2KKL
D.D. O=e")tiuni !e c#ntu"i ="#="ii:t")n$:e"u"i;!e=#2ite %) te"0en $i $cIi0?u"i )%ut)"e
?*ransferuri intre conturile proprii:&ceasta tran$actie este folosita pentru a transfera fonduri
online intre doua conturi personale desc<ise la Raiffeisen (an.
*ran$actia implica parcur!erea a trei ecrane si completarea urmatoarelor campuri:
@Introducerea datelor :
a9 "in contul: contul care va fi de0itat. Ba tre0ui sa selecte$i dintr-o lista derulanta contul tau
din care se va face transferul.
09In contul: contul care va fi creditat. Ba tre0ui sa selecte$i dintr-o lista derulanta contul tau in
care se va face transferul.
32
c9Suma: suma care va fi transferata
"aca doresti sa transferi o suma care contine $ecimale 8EH:1KK R)A si 21 0ani9, vei tasta 1KK, semnul
1vir!ula2 si apoi 21, adica 1KK,21 R)A.
d9"ata transferului 8EEO..O&&&&9: data tran$actiei 8respectiv a primului transfer, in ca$ul in care se
doreste ca tran$actia sa fie repetata9.
e9Comentarii: teHtul care va fi inclus in campul de descriere din istoricul tran$actiilor contului
respectiv
f9"oresc ca aceasta tran$actie sa fie repetata:daca doresti ca acest transfer sa se efectue$e in viitor
sau O si sa fie repetat, tre0uie sa 0ife$i casuta si sa complete$i campurile care urmea$a.
<9Irecventa 8toate9: tre0uie sa complete$i frecventa cu care se va repeta tran$actia. #oti opta ca
transferul repetat sa se efectue$e: a. la o data fiHa
Bei mentiona in acest ca$ in campul "ata transferului data dorita de tine, iar in campul Irecventa
8toate9 vei selecta 1 luna, in ca$ul in care doresti ca transferul sa se efectue$e lunar sau 2 luni, in ca$ul
in care doresti ca transferul sa se efectue$e la data fiHa indicata de tine la o perioada de 2 luni, etc."e
eHemplu: "ata transferului : 1,OK4O2KKL si Irecventa: 1 luna, va determina repetarea transferului luna
de luna, la data de 1,. 0. la un interval fiH de $ile
Bei mentiona in acest ca$ in campul "ata transferului data primului transfer, iar in campul
Irecventa 8toate9 vei selecta 1 $i, in ca$ul in care doresti sa se efectue$e $ilnic sau 3 $ile, daca doresti
ca transferul sa se efectue$e din 3 in 3 $ile etc.
-"ata eHpirarii 8EEO..O&&&&9: in ca$ul in care transferul se repeta, tre0uie mentionata data eHpirarii
si incepand de la aceasta data transferul nu se mai efectuea$a.
(utonul *rimite te va directiona catre pa!ina de confirmare unde vei avea posi0ilitatea sa reve$i
detaliile tran$actiei.
@Confirmare :In ecranul de confirmare tre0uie sa introduci parola pentru validarea tran$actiei 8care
este aceeasi cu parola de accesare a serviciului9.
In ca$ul in care introduci de 3 ori o parola !resita, aplicatia 0loc<ea$a automat accesul tau la
efectuarea de transferuri in sesiunea curenta.
In continuare vei putea doar sa vi$uali$e$i informatii despre conturile tale.
#entru a efectua din nou tran$actii, tre0uie sa inc<i$i sesiunea curenta si sa accese$i din nou
aplicatia. "aca esti de acord cu detaliile tran$actiei tre0uie sa apesi 0utonul Confirma pentru a efectua
tran$actia.
"aca doresti sa modifici informatiile tre0uie sa apesi 0utonul &nulea$a si te vei intoarce la ecranul
de introducere a datelor.
33
@Re$ultat. In continuare este afisat ecranul Re$ultat, care te informea$a despre procesarea
tran$actiei. In ca$ul platilor repetate sau in viitor, acest ecran confirma transmiterea cu succes la 0anca
a instructiunilor respective.
(utonul Confirmare Electronica va desc<ide un fisier cu detaliile tran$actiei, care poate fi salvat pe
computerul tau.
?Constituire depo$ite la termen: #rin intermediul acestei functii poti constitui depo$ite utili$and
aplicatia Raiffeisen )nline.
Ecranul de introducere a datelor afisat dupa accesarea functiei Constituire depo$ite solicita:
@*ipul de depo$it pe care-l doresti 8se va selecta din lista derulanta9. .ista derulanta ce afisea$a tipurile
de depo$it contine denumiri simplificate a caror eHplicatie poate fi vi$uali$ata prin accesarea 0utonului
Informatii "epo$ite.
"e eHemplu: "E# 1 . #I ")( I.DC* C&#I* R)A[R)A, este "epo$it in R)A pe o luna cu
do0anda fluctuanta si capitali$area do0an$ii
@Contul din care va fi transferata suma pentru alimentarea depo$itului constituit 8se va selecta din lista
derulanta9
@Suma de constituire a depo$itului .#entru fiecare depo$it eHista o suma minima de constituire ce poate
fi vi$uali$ata prin accesarea 0utonului Informatii "epo$ite, sau 333.raiffeisen.ro.
"aca doresti sa constitui un depo$it cu o suma care contine $ecimale 8EH:1KK R)A si 21 0ani9, vei
tasta 1KK, semnul 1vir!ula2 si apoi 21, adica 1KK,21 R)A.
@Contul in care se va vira lunar do0anda, in ca$ul depo$itelor cu transfer de do0anda 8se va selecta din
lista derulanta9. &poi apesi 0utonul *rimite si se va afisa un ecran de confirmare, iar daca datele sunt
corecte tre0uie sa introduci parola si sa apesi 0utonul Confirma.
@.ic<idare depo$ite la termen :#rin intermediul acestei functii poti lic<ida depo$itele in R)A pe care
le detii la Raiffeisen (an 8atat depo$itele constituite prin Raiffeisen )nline, cat si cele constituite prin
alte canale 8la 0anca sau prin Raiffeisen "irect9.
Ecranul de introducere a datelor afisat dupa accesarea functiei .ic<idare depo$ite iti solicita sa selecte$i
din lista derulanta: "in contul - contul de depo$it in R)A pe care doresti sa il lic<ide$i= In contul -
contul tau curent sau de economii in care sa se transfere suma acumulata in depo$it. Au poti lic<ida
depo$ite in intervalul orar 22 pm- K4 am.
&poi apesi 0utonul *rimite si se va afisa un ecran de confirmare, iar daca datele sunt corecte tre0uie sa
introduci parola si sa apesi 0utonul Confirma.
34
?Sc<im0uri valutare intre conturile proprii :Dtili$and aceasta functie vei avea posi0ilitatea de a efectua
sc<im0uri valutare si tran$actii cross-currencM intre conturile proprii.
Ecranul de introducere a datelor iti va solicita urmatoarele informatii:
-"in contul: contul tau din care vor pleca 0anii
-In contul: contul tau in care vor a>un!e 0anii
-Moneda tran$actiei: repre$inta moneda dorita a fi tran$actionata
-Suma: suma care va pleca din contul selectat
"aca doresti sa constitui un depo$it cu o suma care contine $ecimale 8EH:1KK R)A si 21 0ani9, vei
tasta 1KK, semnul 1vir!ula2 si apoi 21, adica 1KK,21 R)A.
-Comentarii: ce repre$inta transferul respectiv
In functie de moneda ce va fi tran$actionata si de operatiunea dorita, respectiv van$are sau
cumparare valuta, eHista urmatoarele optiuni:
1. Ban$are de valuta cu preci$area sumei eHacte de valuta
-"in contul: selectea$a unul din conturile din care doresti sa vin$i valuta
-In contul: selectea$a unul dintre conturile personale de R)A.
-Moneda tran$actiei: selectea$a moneda aferenta valutei pe care o vin$i.
-Suma: introduci suma in valuta pe care doresti sa o vin$i.
2. Cumparare de valuta cu preci$area sumei eHacte de valuta
-"in contul: selectea$a unul din conturile personale de R)A
-In contul: selectea$a unul din conturile in valuta
-Moneda tran$actiei: selectea$a moneda aferenta valutei pe care o cumperi
-Suma: introduci suma in valuta pe care o vei cumpara
3. Ban$are de valuta cu preci$area ec<ivalentului in R)A
-#entru a vinde o suma de valuta astfel incat sa o0tii un anumit ec<ivalent in R)A 8eH. doresti
sa vin$i valuta astfel incat sa o0tii 1.KKK R)A9: "in contul: selectea$a unul din conturile in valuta ,In
contul: selectea$a unul din conturile pesonale in R)A ,Moneda tran$actiei: selectea$a moneda
R)A ,Suma: introduci suma in R)A pe care doresti sa o o0tii 8de eH. 1.KKK R)A9.
4. Cumparare de valuta cu preci$area ec<ivalentului in R)A
-#entru a cumpara o cantitate de valuta avand disponi0ila o anumita cantitate de R)A 8eH.
doresti sa cumperi valuta in valoare de 1.KKK R)A9: ,"in contul: selectea$a unul din conturile
personale in R)A ,In contul: selectea$a unul din conturile tale in valuta ,Moneda tran$actiei: selectea$a
moneda R)A ,Suma: introduci suma in R)A pe care doresti sa o transformi in valuta 8de eH. 1.KKK
R)A9
35
+. Ban$are de valuta intre doua monede straine
"aca doresti sa vin$i o suma intr-o valuta straina si sa o0tii ec<ivalentul in alta valuta straina 8de
eHemplu, vin$i 1KK EDR si o0tii DS"9: "in contul: selecte$i unul din conturile personale in EDR ,In
contul: selecte$i unul din conturile personale in DS", Moneda tran$actiei: selecte$i moneda EDR,
Suma: introduci suma in EDR 8in ca$ul de fata 1KK EDR9.
,. Cumparare de valuta intre doua monede straine
-"aca doresti sa cumperi o suma intr-o valuta straina avand ec<ivalentul in alta valuta straina 8de
eHemplu, avand in cont DS", cumperi 1KK EDR9: "in contul: selecte$i unul din conturile personale in
DS" ,In contul: selecte$i unul din conturile personale in EDR, Moneda tran$actiei: selecte$i moneda
EDR ,Suma: introduci suma in EDR pe care doresti sa o o0tii 8in ca$ul de fata 1KK EDR9. &poi apesi
0utonul *rimite si se va afisa un ecran de verificare si confirmare ce sumari$ea$a detaliile tran$actiei.
"aca informatiile afisate sunt corecte se introduce parola si se Confirma.In ca$ul in care doresti sa
modifici informatiile accese$i 0utonul &nulea$a, ce determina revenirea in pa!ina de introducere a
datelor. &fisare operatiuni active :&ceasta functie ofera posi0ilitatea afisarii tuturor transferurilor intre
conturile proprii ce au fost pro!ramate a fi repetate sau transferuri cu data in viitor, pentru fiecare in
parte eHistand optiunea de Modificare sau Ster!ere.
D.K. T")n$:e"u"i H 3%)ti :=%)ti inte"?)nc)"e4in c#ntu"i %) R)i::ei$en *)nB5;=%)ti inte"?)nc)"e4in
c#ntu"i %) )%te ?)nci5;=%)ti :)ctu"i $i t")n$:e"u"i )ctie
? #lati intra0ancare 8in conturi la Raiffeisen (an9: &ceasta operatiune este folosita pentru a
transfera fonduri online 8atat R)A cat si valuta9 dintr-un cont personal catre cont al altui client
Raiffeisen (an.
*re0uie sa oferi urmatoarele informatii:
@Contul: contul tau care va fi de0itat 8il vei selecta din lista derulanta care contine toate conturile
tale9
@ In contul 0eneficiarului: contul care va fi creditat. In ca$ul in care ai definit 0eneficiarul
transferului in optiunea &dministrare 0eneficiari poti sa selecte$i numele acestuia din lista derulanta .
&m0ele conturi 8atat contul personal cat si contul 0eneficiarului9 tre0uie sa fie desc<ise in aceeasi
moneda.
@Suma platita: suma care va fi transferata
"aca doresti sa constitui un depo$it cu o suma care contine $ecimale 8EH:1KK R)A si 21 0ani9, vei
tasta 1KK, semnul 1vir!ula2 si apoi 21, adica 1KK,21 R)A.
36
@"ata platii 8EEO..O&&&&9: data transferului 8respectiv a primului transfer, in ca$ul in care se
doreste ca tran$actia sa fie repetata9.
@"etaliile platii: teHtul care va fi inclus in campul de descriere din istoricul tran$actiilor contului
respectiv.
@"oresc ca aceasta tran$actie sa fie repetata: daca doresti ca acest transfer sa se efectue$e in
viitor sauOsi sa fie repetat, tre0uie sa 0ife$i casuta si sa complete$i campurile care urmea$a.
@Irecventa 8toate9: tre0uie sa complete$i frecventa cu care se va repeta tran$actia. #oti opta ca
transferul repetat sa se efectue$e: la o data fiHa
Bei mentiona in acest ca$ in campul "ata platii data dorita de tine, iar in campul Irecventa
8toate9 vei selecta 1 luna, in ca$ul in care doresti ca transferul sa se efectue$e lunar sau 2 luni, in ca$ul
in care doresti ca transferul sa se efectue$e la data fiHa indicata de tine la o perioada de 2 luni, etc."e
eHemplu: "ata platii: 1,OK4O2KKL si Irecventa: 1 luna, va determina repetarea transferului luna de luna,
la data de 1,=la un interval fiH de $ile
Bei mentiona in acest ca$ in campul "ata platii data primului transfer, iar in campul Irecventa 8toate9
vei selecta 1 $i, in ca$ul in care doresti sa se efectue$e $ilnic sau 3 $ile, daca doresti ca transferul sa se
efectue$e din 3 in 3 $ile etc. "ata eHpirarii 8EEO..O&&&&9: in ca$ul in care transferul se repeta, tre0uie
trecuta data eHpirarii acestuia si incepand cu data respectiva transferul nu se mai efectuea$a automat.
&poi apesi 0utonul *rimite si se va afisa un ecran de verificare si confirmare ce sumari$ea$a detaliile
tran$actiei.
"aca informatiile afisate sunt corecte se introduce parola si se Confirma.
In ca$ul in care doresti sa modifici informatiile accese$i 0utonul &nulea$a, ce determina revenirea in
pa!ina de introducere a datelor."aca esti client re$ident din punct de vedere valutar, iti reamintim
faptul ca in ca$ul platilor intra0ancare ordonate catre un nere$ident ai o0li!ativitatea, conform normelor
(AR, de a completa si pre$enta formularul "#E la unul din !<iseele 0ancii, in termen de maHimum 1K
$ile calendaristice de la efectuarea platii.
?#lati inter0ancare 8in conturi la alte 0anci din Romania9: &ccesand aceasta optiune vei putea
efectua transferuri catre conturi personale sau ale altor persoane la alte 0anci comerciale din Romania.
Ecranul de introducere a datelor iti va solicita urmatoarele informatii:
@"in contul: contul tau din care vei efectua transferul
@ In contul I(&A al 0eneficiarului: numarul de cont I(&A al 0eneficiarului catre care doresti
sa efectue$i transferul
37
@Suma platita: suma pe care doresti sa o transferi
"aca doresti sa constitui un depo$it cu o suma care contine $ecimale 8EH:1KK R)A si 21 0ani9, vei
tasta 1KK, semnul 1vir!ula2 si apoi 21, adica 1KK,21 R)A.
@Identificator 0eneficiar: acest camp se completea$a numai pentru plati catre *re$orerie , in
conformitate cu prevederile le!ale.
@Aumele 0eneficiarului: numele persoanei in contul careia faci transferul
@Aumar de evidenta al platii: se completea$a numai in ca$ul platilor catre *re$orerie, in
conformitate cu prevederile le!ale.
@"etaliile platii .inia 1 si .inia 2: In campurile "etalii poti introduce descrierea platii 8numar
factura, etc9. "aca doresti sa platesti facturi de utilitati te ru!am sa folosesti optiunea 1#lati facturi2
@Aumar de ordine al platii: poti da un numar de ordine pentru a tine evidenta platilor efectuate prin
Raiffeisen )nline.
"aca doresti ca acest transfer sa se efectue$e in viitor sauOsi sa fie repetat, tre0uie sa 0ife$i casuta
"oresc ca aceasta tran$actie sa fie repetata:la o data fiHa
Bei mentiona in acest ca$ in campul "ata transferului data dorita de tine, iar in campul Irecventa
8toate9 vei selecta 1 luna, in ca$ul in care doresti ca transferul sa se efectue$e lunar sau 2 luni, in ca$ul
in care doresti ca transferul sa se efectue$e la data fiHa indicata de tine la o perioada de 2 luni, etc=la un
interval fiH de $ile
Bei mentiona in acest ca$ in campul "ata transferului data primului transfer, iar in campul Irecventa
8toate9 vei selecta 1 $i, in ca$ul in care doresti sa se efectue$e $ilnic sau 3 $ile, daca doresti ca transferul
sa se efectue$e din 3 in 3 $ile etc.
Ecranul de confirmare sumari$ea$a detaliile tran$actiei si solicit introducerea parolei. "upa verificarea
informatiilor, pentru efectuarea tran$actiei tre0uie sa apesi 0utonul Confirma.
? #lati facturi: &ceasta functie iti permite sa platesti diferite facturi de utilitati, polite de asi!urare etc.
catre furni$ori cu conturi desc<ise la Raiffeisen (an. #rimul ecran care va fi afisat este ecranul de
introducere a datelor platii respective. Campurile care vor tre0ui completate sunt urmatoarele:
@"in contul: contul tau din care doresti sa se efectue$e plata
@: Iurni$or dintr-o lista derulanta vei selecta furni$orul catre care doresti sa faci plata si in functie de
furni$orul ales vor fi solicitate anumite detalii pe care va tre0ui sa le complete$i cu datele de pe
documentul de plataOfactura :Suma: suma de plata de pe documentul de plata ,"ata platii: data
curenta ,Aumarul ordinului de plata: poti da un numar de ordine pentru a tine evidenta platilor efectuate
prin Raiffeisen )nline. Ecranul de confirmare sumari$ea$a detaliile tran$actiei si solicita introducerea
38
parolei dupa verificarea informatiilor. "aca informatiile sunt corecte, pentru efectuarea tran$actiei
tre0uie sa apesi 0utonul Confirma.
? &fisare transferuri active: &ceasta functie iti permite sa vi$uali$e$i, sa modifici sau sa ster!i
transferuri care au fost sta0ilite utili$and serviciul Raiffeisen )nline pentru a se efectua in viitor. &ceste
transferuri pot avea urmatoarele caracteristici:*ransferuri care se eHecuta o sin!ura data la o data
presta0ilita in viitor ,*ransferuri care se repeta 8planificate9.
#rin apasarea 0utonului *rimite se vor afisa transferurile active catre:
-0eneficiari cu conturi la Raiffeisen (an
-0eneficiari cu conturi la alte 0anci comerciale din Romania
#entru fiecare transfer activ eHista doua optiuni: Modificare si Ster!ere, care iti vor oferi posi0ilitatea
de a ster!e sau a modifica oricare dintre transferurile active definite anterior
D.L. Se"icii c%ienti
@Modificare Cod utili$ator :Cu a>utorul acestei optiuni poti modifica Cod utili$ator pe care-l
folosesti la autentificarea pentru serviciul Raiffeisen )nline. Modificarea se eHecuta si este vala0ila
imediat.
&stfel, dupa ce ai efectuat modificarea si ai parasit aplicatia, te poti autentifica cu noul Cod utili$ator.
&cesta tre0uie sa ai0a intre / si 12 caractere alfanumerice, si sa contina cel putin o litera si o cifra.
@ Modificare #arola :Cu a>utorul acestei operatiuni poti modifica #arola personala, pe care o
folosesti la autentificarea pentru serviciul Raiffeisen )nline si la validarea tran$actiilor. Modificarea se
eHecuta si este vala0ila imediat. &stfel, dupa ce ai efectuat sc<im0area si ai parasit aplicatia, te poti
autentifica cu noua #arola. &ceasta tre0uie sa ai0a intre / si 12 caractere alfanumerice, si sa contina cel
putin o litera si o cifra.
#entru a sc<im0a #&R).& tre0uie sa oferi urmatoarele informatii: #arola: cea vec<e ,Aoua #arola,
Confirmare #arola noua .#arola este vala0ila 1KK $ile calendaristice. Cu cinci $ile inainte de eHpirare
vei primi un mesa> de la 0anca prin care esti anuntat ca tre0uie sa sc<im0i parola.
@Modificare e-mail: Cu a>utorul acestei operatiuni poti modifica adresa de e-mail pe care ai oferit-o
0ancii la semnarea contractului.
Se introduce noua adresa de e-mail si se apasa *rimite.
Modificarea se eHecuta si este vala0ila imediat.
@#seudonime cont: #rin intermediul acestei functii ai posi0ilitatea de a sta0ili un nume pentru
fiecare cont al tau care va fi afisat in optiunea #ortofoliul Meu. &ceasta facilitate te a>uta sa identifici si
sa distin!i mai usor conturile tale fara a fi nevoit sa retii numerele conturilor.
39
Se introduce numele contului in ru0rica #seudonim si se apasa Confirma.
Iolosind aceasta optiune, vei putea sa adau!i, vi$uali$e$i, modifici sau sa ster!i numele conturilor.
? &dministrare 0eneficiari :
/ a9(eneficiari cu conturi la Raiffeisen (an: #rin intermediul acestei functii ai posi0ilitatea de a
salva in aplicatia de Raiffeisen )nline numerele de cont 8ultimele 1K caractere ale codului I(&A9 ale
altor clienti ai Raiffeisen (an, catre care efectue$i transferuri in mod frecvent.
.a accesarea optiunii #lati intra0ancare 8in conturi la Raiffeisen (an9 lista derulanta a conturilor
0eneficiare va contine conturile acestor 0eneficiari.
"easemenea poti adau!a, vi$uali$a, modifica sau ster!e 0eneficiari din lista eHistenta.
09 (eneficiari cu conturi la alte 0anci:#rin intermediul acestei functii ai posi0ilitatea de a salva in
aplicatia de Raiffeisen )nline numerele de cont in format I(&A ale clientilor altor 0anci, catre care
efectue$i transferuri in mod frecvent.
"aca efectue$i transferuri catre *re$orerie, poti salva aici si detaliul de plata numit Identificator
0eneficiar de la *re$orerie.
.a accesarea optiunii #lati inter0ancare 8in conturi la alte 0anci9 lista derulanta a conturilor 0eneficiare
va contine conturile acestor 0eneficiari, impreuna cu alte detalii de plata 8Identificator 0eneficiar pentru
platile catre *re$orerie9.
"e asemenea poti adau!a, vi$uali$a, modifica sau ster!e 0eneficiari din lista eHisten
? &ctivitate on-line :Serviciul Raiffeisen )nline inre!istrea$a in 0a$a de date fiecare operatiune
efectuata si ai posi0ilitatea sa vi$uali$e$i: tran$actiile tale din ultimele , luni afisate in functie de
anumite criterii de selectie, activitatea ta in cadrul acestui serviciu 8data si ora cand ai accesat serviciul,
optiunile pe care le-ai vi$uali$at, modificat sau sters, etc9.
In acelasi timp, poti sa salve$i Confirmarea electronica re$ultata in urma unui transfer pe propriul tau
calculator= in acest fel ai acces la aceste Confirmari si dupa efectuarea tran$actiilor."aca in momentul
in care efectue$i o tran$actie aceasta nu este insotita de un mesa> de succes, accesand aceasta functie,
poti verifica daca tran$actia este sau nu procesata. &stfel, poti lua le!atura cu 0anca la numerele de
telefon dedicate pentru detalii suplimentare.
? Aoutati :(anca foloseste aceasta pa!ina pentru a te informa despre noi produse si servicii oferite.
@ &>utor Raiffeisen )nline :Dtili$and aceasta optiune vei accesa %<idul de utili$are a serviciului
Raiffeisen )nline.
@*aHe-comisioane :&ccesand aceasta optiune vei avea posi0ilitatea vi$uali$arii taHelor si comisioanelor
percepute in functie de serviciul oferit.
/
40
- D.E. Li0ite uti%i2)"e R)i::ei$en On%ine
#entru o si!uranta sporita a utili$arii serviciului Raiffeisen )nline, (anca a setat cateva limite
in ceea ce priveste atat utili$area Raiffeisen )nline cat si pentru tran$actiile efectuate. &ceste limite
sunt urmatoarele:
/ @Aumarul maHim de incercari !resite de autentificare la care accesul clientului este 0locat este
3
- @Aumarul de $ile de vala0ilitate a parolei este 1KK
> @Clientul este anuntat cu + $ile inainte de eHpirare ca tre0uie sa-si sc<im0e parola.
D @#erioada de inactivitate a unui client inainte de a fi deconectat din aplicatia Raiffeisen )nline
este de 1+ minute
K @.imita $ilnica pentru sc<im0uri valutare este de ++.KKK R)A
L @.imita pe tran$actie pentru sc<im0uri valutare este de 1-.KKK R)A
E @.imita $ilnica pentru transferuri este de ,KKK R)A
F @.imita pe tran$actie pentru transferuri este de 4KKK R)A
G Comisioanele pentru transferurile efectuate prin intermediul serviciului Raiffeisen )nline sunt
cu pana la +KS mai mici decat la unitatile Raiffeisen (an.
2 *aHe
&0onament lunar 1 EDR ec<ivalent R)A
3
4 Comisioane
*ransferuri intre conturi proprii K R)A
#lati intra0ancare in R)A 1 R)A indiferent de suma transferata
#lati intra0ancare in valuta K R)A
#lati inter0ancare 3.1 R)A indiferent de suma transferata
Seviciu #lati "irecte Iurni$ori 1.+ R)A pentru fiecare plata efectuata
Ii!.3.Comisioane pentru transferuri
D.F. Rec#0)n!)"i;c#nt)cte $i $u=#"t
? Recomandari privind securitatea tran$actiilor pe internet
#entru o prote>are cat mai 0una a calculatorului tr0uiesc respectate urmatoarele
re!uli:foloseste un fire3all, foloseste un anti-virus, 0loc<ea$a pro!ramele spM, evita fraudele online=
@ Securitatea online in !eneral:#entru a !aranta o securitate optima pentru tran$actiile tale,
Raiffeisen )nline utili$ea$a un sistem de criptare SS. la 12/ 0iti.Internetul desc<ide noi oportunitati,
dar ca sa iti prote>e$i calculatorul, tre0uie sa te aperi de <aceri. Cu totii am au$it de fraudele online= nu
41
tre0uie sa folosesti cardul la 0ancomatele 1fantoma2. .a fel se procedea$a si pe internet: tre0uie sa iei
cateva masuri elementare de securitate si noi iti spunem cum sa faci acest lucru.
Raiffeisen )nline respecta toate masurile de securitate, insa nu se poate ocupa si de calculatorul
clientului sau= aceasta este in intre!ime responsa0ilitatea posesorului.
Ioarte important atunci cand o persoana se conectea$a la Raiffeisen )nline tre0uie sa:
@Introduca direct de la tastatura adresa DR.: <ttps:OO333.raiffeisenonline.ro pentru a se conecta sau
utili$ea$a adresa 3e0 a 0ancii 333.raiffeisen.ro
@Berifice intotdeauna certificatul di!ital de pe serverul la care se conectea$a8du0lu clic pe lacatelul
din dreapta >os9. In plus, tre0uie sa verifice intotdeauna, ca este pe o coneHiune si!ura respectiv <ttps,
si nu <ttp.
@Sa AD salve$e parola sau alte informatii le!ate de securitatea serviciului Raiffeisen )nline in
memoria calculatorului=
@Sa AD divul!e nimanui parola si informatiile le!ate de securitatea conturilor sale= 0anca nu va
contacta niciodata clientul sa-i solicite aceste informatii= daca este contactat prin e-mail sau telefon
pentru a i se cere acele informatii este cu si!uranta frauda\
@Sa sc<im0i IME"I&* parola si codul de utili$ator daca 0anuieste ca le cunoaste si alta persoana=
@Sa nu foloseasca cuvinte u$uale pentru definirea parolei 8eHemplu numele tau sau al cainelui9=
@Au tre0uie utili$ate in mod frecvent calculatoarele din locuri pu0lice precum Internet caf] deoarece
nu ii ofera suficienta securitate=
@Sa n u sete$e sau sa sc<im0e parola de la un calculator pu0lic=
@ Calculatorul nu se lasa nesuprave!<eat si lo!at pe pa!ina de Raiffeisen )nline daca se utili$ea$a un
calculator pu0lic.
@Berificarea in mod re!ulat a conturile tale\
@In ca$ul in care se o0serva tran$actii du0ioase, se contactea$a imediat serviciul suport Raiffeisen
)nline\ 8numere de telefon K21 O 3K,.++.++ sau K21 O 3K,.++.+,9.
?Re!uli de prote>are a calculatorului:
1. Ce este un fire3all^
Este un pro!ram care 0loc<ea$a traficul nedorit intre calculatorul tau si Internet.
2. Cum functionea$a^
Considera-l un soldat 0ine inarmat care sta intre calculatorul tau si Internet. *u ale!i ce pro!rame si
aplicatii se pot conecta la Internet. "e eHemplu poti sa permiti accesul pro!ramului autori$at )utloo
EHpress, dar poti restrictiona foarte usor accesul unui pro!ram suspect.
42
3. &m nevoie de un fire3all^ *oti ar tre0ui sa foloseasca un fire3all. &cesta inter$ice accesul virusilor
care iti ataca calculatorul si 0loc<ea$a accesul pro!ramelor neautori$are de pe Internet.
4. Au sunt eHpert in calculatoare, c<iar pot invata sa-l utili$e$^
"a. )data instalat, acest pro!ram nu necesita prea multa atentie iar ma>oritatea fire3all-urilor sunt
livrate cu un set de instructiuni de urmat 1pas cu pas2 8poti utili$a Eone&larm Internet SecuritM Suite
sau Aorton Internet SecuritM9.
+.. &m nevoie de un asemenea pro!ram^8antivirus9
"a\ "e fiecare data cand te conecte$i la internet, te eHpui pericolului virusilor. Ei te ataca prin
intermediul site-urilor, atasamentelor de la e-mail sau pur si simplu se raspandesc de la un calculator la
altul.
,. &m pro!ram anti-virus instalat= acum sunt prote>at^
Aumai daca antivirusul tau este actuali$at= in conditiile in care in fiecare luna apar mii de virusi noi,
este important sa-ti actuali$e$i in permanenta pro!ramul 8unele pro!rame se actuali$ea$a automat,
altele ar tre0ui sa le actuali$e$i tu vi$itand periodic site-urile marilor producatori de anti-virus9.
-. Ce fac virusii^
Dnii sunt doar enervanti, dar ma>oritatea virusilor sunt distru!atori. "e eHemplu, unii virusi pot cau$a
disfunctionalitati ale calculatorului, pot raspandi virusii si la alte calculatoare sau pot permite accesul
<acerilor la fisierele si informatiile personale de pe #C-ul tau.
/.Este !reu sa invat cum se utili$ea$a^
Au. Ma>oritatea soft-urilor se livrea$a impreuna cu un manual sau poti apela la un eHpert sau un prieten
mai priceput daca este necesar.
L.*re0uie sa platesc pt un antivirus^
#oti cumpara un antivirus sau poti sa-l descarci !ratuit de pe Internet daca il folosesti in scop personal.
Au folosi mai multi antivirusi odata= securitatea nu este du0lata si in plus pro!ramele se pot incurca
unul pe altul.
1K. Ce este un pro!ram spM^
Este un pro!ram ascuns in calculatorul tau care iti poate invada toate fisierele tale personale. El
colectea$a informatii despre tine si le raspandeste pe Internet, fara acceptul tau. Dneori poate sa-ti atace
3e0-0rouser-ul si sa-ti afise$e reclame pop-up nedorite.In cel mai fericit ca$ poate sa-ti incetineasca
calculatorul si coneHiunea Internet, dar in cel mai rau ca$ poate sa copie$e informatii confidentiale
precum numarul si #IA-ul cardului tau, codul sau parola de Raiffeisen )nline 8daca le salve$i in
memoria calculatorului tau9 si sa le puna la dispo$itia <acer-ilor. Dneori este instalat in paralel cu un
alt pro!ram 8utili$at de o0icei pentru a descarca mu$ica de pe Internet9 sau se poate instala fara
43
permisiune. Este !reu de inlaturat fara un pro!ram anti-spM.Simptomele tipice sunt incetinirea vite$ei
calculatorului si a coneHiunii Internet, sc<im0ari neasteptate ale 3e0-0rouser-ului si nedoritele reclame
pop-up. Dnele pro!rame spM pot ramane nedetectate cat timp iti copia$a informatiile, asa incat pentru a
fi foarte si!ur tre0uie sa iti instale$i un pro!ram anti-spM si sa scane$i calculatorul cu re!ularitate 8poti
utili$a pro!ramul &d&3are9.
? Evita fraudele online\
@ Ce inseamna 1p<is<in!2 ^
1#<is<in!2 este o fraudare a informatiilor 0ancare. "e o0icei apare ca un presupus mesa> de la 0anca in
care sa ti se spune ca tre0uie sa comunici sau sa introduci informatiile tale confidentiale si astfel ele
sunt capturate in mod fraudulos de catre necunoscuti sau rau-voitori 8parola de acces, numar card, etc.9
@Raiffeisen )nline nu-ti va solicita niciodata toate cifrele din seria cardului tau de de0it.
"e asemnea, an!a>atii Raiffeisen (an nu-ti vor solicita niciodata divul!area parolei si a codului tau de
utili$ator. Intr-un asemenea ca$ te ru!am sa contacte$i de indata serviciul suport clienti Raiffeisen
)nline 8numere de telefon K21 O 3K,.++.++ sau K21 O 3K,.++.+, 9. Raiffeisen (an nu-ti va trimite
niciodata e-mail-uri prin care-ti solicita sa accese$i adrese DR. sau lin-uri pentru a te conecta la
Raiffeisen )nline
? Contacte si supor: &i la dispo$itie suportul operatorilor din Call Center special instruiti pentru acest
serviciu. Suportul este acordat 24 < din 24 si - $ile din -.
Sesi$arile le!ate de serviciul Raiffeisen )nline le poti transmite apeland numerele de telefon dedicate
K21O 3K,.++.++, K21O3K,.++.+, sau la adresa de e-mail online_r$0.ro.
Raiffeisen )nline ofera:
&cces 24 O - online, securi$at, la conturile tale oriunde in lume\
#oti consulta soldurile conturilor si istoricul tran$actiilor tale. *oate tran$actiile tale se
reali$ea$a in timp real si soldurile conturilor sunt permanent actuali$ate.
)rdoni plati intra sau inter0ancare in lei 8siOsau pro!rame$i ca acestea sa se efectue$e automat
in viitor9 catre conturile proprii sau ale altor titulari.
)rdoni plati intra0ancare in valuta 8siOsau pro!rame$i ca acestea sa se efectue$e automat in
viitor9.
#oti ordona plati catre tre$oreria statului.
#latesti facturi catre furni$orii de utilitati a!reati de 0anca si, mai mult, poti imputernici 0anca
sa ti le plateasca automat.
#redefinesti 0eneficiari pentru plati intra si inter0ancare.
#oti constitui si lic<ida depo$ite.
44
Efectue$i sc<im0uri valutare intre conturile proprii, precum si :cross currencM: intre valute.
Iaci transferuri intre conturile proprii.
Iti poti ale!e si defini codul de utili$ator, precum si parola de acces la Raiffeisen )nline.
#oti ale!e pseudonime pentru conturile proprii pentru a le putea identifica mai usor.
Bi$uali$e$i intre!ul istoric al activitatii tale online 8maHimum , luni9. "e asemenea, poti salva
pe propriul computer istoricul de tran$actii.
&vanta>ele serviciului Raiffeisen )nline
Economie de timp: nu mai este nevoie sa te deplase$i la 0anca.
"isponi0ilitate: serviciul este disponi0il indiferent de $i sau ora, prin intermediul oricarui
computer ce indeplineste conditiile te<nice si este conectat la internet.
(eneficie$i de costuri minime: comisioanele sunt cu pana la +KS mai mici decat la !<iseele
0ancii
Control: ai in permanenta acces la informatii despre soldul conturilor tale si 0eneficie$i de
asistenta acordata non-stop.
Securitate: Raiffeisen )nline foloseste o te<nolo!ie de varf , utili$and un sistem de criptare
SS. la 12/ 0iti, !arantand securitate optima pentru tran$actiile tale.
45
CONCLU6II SI 3RO3UNERI
C#nc%u2ii
Cn 0a$a cercet4rilor 4,mpu!n4,ate se men6ionea$4 c4 lucrarea tratea$4 o pro0lem4 de mare
actualitate, 7i anume, ea reflect4 anali$a evolu6iei, implement4rii 7i de$volt4rii comer6ului
electronic 5n 5ntrea!a lume, dar mai ales 5n RomJnia. Ca re$ultat se pot tra!e urm4toarele
c#nc%u2ii:
- Se constat4 cre7terea rolului furni$orului pentru asi!urarea aplica6iilor 7i a infrastructurii
necesare, clientul concentrJndu-se asupra activit46ilor specifice speciali$4rii sale. EHist4
posi0ilitatea ca astfel s4 se o06in4 o reducere a costului, ca un 4,mpu!n de scar4, prin utili$area 5n
comun a aceleia7i resurse. Iurni$orul devine furni$or de aplica6ii 8&S# '1&pplication Service
#rovider29.
- Aoile metode de comer6 vor desc<ide noi pie6e pentru ele. Sc<im0urile interactive de
informa6ii pe cale electronic4 5ntre societ46i 7i administra6ii vor simplifica procedurile. "atorit4
cre4ri de documente electronice 5n formate standard, 0irocra6ia impus4 5ntreprinderilor de c4tre
administra6ie 85n sectorul fiscal, al formularelor etc.9 va fi eliminat4.
- *e<nolo!iile informa6iei permit reducerea la minimum a costurilor de distri0u6ie, de
eHemplu, vJn$area 7i distri0u6ia pro!ramelor informatice 5ntr-o re6ea de comunica6ii. Ba putea fi
posi0il4, deci, reducerea costurilor de distri0u6ie de la un cap4t la altul al lan6ului de distri0u6ie.
.e!4turile electronice 5ntre produc4tori 7i detaili7ti permit diminuarea costurilor, reducJnd
tran$ac6iile pe <Jrtie 7iOsau 5nlocuindu-le 5n 5ntre!ime prin tran$ac6ii electronice.
- Se eviden6ia$4 nevoia de securitate 5n sistemele informatice, aceasta reie7ind din
urm4toarele: fraudele financiare cunosc o sc4dere considera0il4, 5n mare parte datorit4
implement4rilor de te<nolo!ii moderne de securitate= atacurile de refu$ al serviciului 8"oS9
care au ca principal4 6int4 site-urile firmelor ce fac vJn$4ri on-line cunosc o cre7tere alarmant4=
furtul de informa6ie 8proprietate intelectual49 se men6ine la cote ridicate, similar cu anul
anterior, ca urmare avem o rat4 a pirateriei ridicat4.
- Comer6ul electronic este un astfel de mi>loc care facilitea$4 7i sus6ine asemenea sc<im04ri
pe scar4 !lo0al4. El a>ut4 companiile s4 fie mai eficiente 7i fleHi0ile 5n opera6iile interne, s4
conlucre$e mai strJns cu furni$orii 7i s4 fie mai receptive la nevoile 7i a7tept4rile clien6ilor. Cn
acela7i timp, el permite companiilor s4 selecte$e cei mai 0uni furni$ori 4,mpu!n4,ate4, de locali$area
!eo!rafic4 a acestora 7i s4 se adrese$e unei pie6e !lo0ale.
- Comer6ul electronic repre$int4 te<nolo!ia sc<im04rii. Companiile care 5l vor considera
46
numai ca un mi>loc adiacent modului 4-mpu!n4- de a-7i desf47ura afacerile vor o06ine un 0eneficiu
limitat. (eneficiile ma>ore vor reveni acelora care sunt dispuse s4-7i sc<im0e modul de
or!ani$are 7i desf47urare a afacerilor astfel 5ncJt s4 eHploate$e la maHimum oportunit46ile oferite
de comer6ul electronic.
-Comer6ul electronic ofer4 oportunit46i furni$orilor, precum 7i avanta>e comensura0ile
clien6ilor: pre$en6a !lo0al4Oale!ere !lo0al4= competitivitate m4rit4Ocalitatea serviciilor= produc6ie
pe scar4 lar!4 individuali$at4Oproduse 7i servicii personali$ate= scurtarea sau 5nl4turarea lan6ului
de aprovi$ionare O r4spuns rapid la cerin6ele 0eneficiarilor= reducerea costurilorOpre6uri mai mici=
oportunit46i pentru noi afaceriOproduse 7i servicii noi.
- Comer6ul electronic este 5ntr-o permanent4 cre7tere, dar eHist4 numeroase aspecte ce
tre0uie clarificate 7i re$olvate 5nainte ca 5ntre!ul poten6ial al acestuia s4 fie atins: !lo0ali$area,
pro0leme contractuale 7i financiare, proprietatea, dreptul la 4-mpu!n4-ate 7i securitate,
interconectivitatea 7i interopera0ilitatea, implementarea.
- "e$voltarea comer6ului electronic, asociat4 cre4rii de centre comerciale Nvirtuale2, ar
putea conduce la apari6ia noilor operatori de distri0u6ie. Bor eHista 7i noi tipuri de distri0uitori
care utili$ea$4 sisteme destinate distri0uirii fi$ice a 0unurilor, adaptate pentru livrarea direct4 de
la produc4tor la 4-mpu!n4-ate4- sau 5n cooperare cu un ne!ociator electronic sau un Nmaret maer2.
- Comer6ul electronic de tip 0ussines-to-consumer 8(2C9 nu va avea un impact
semnificativ 5n sectoare 7i companii care, 5n viitor, nu vor adera la aceste trenduri importante.
R4spJndirea infrastructurii I*C, cel pu6in la nivelurile de 0a$4, nu pre$int4 diferen6e importante
la nivel re!ional. "iferen6ele 8dac4 sunt9 se pot o0serva la nivel de natur4 a aplica6iei, precum 7i
ca volum de activit46i 5ntreprinse on-line. C<iar 7i re!iunile, precum 7i sectoarele avansate din
acest punct de vedere, difer4 5n intensitatea 7i compleHitatea cu care folosesc departamentele I*C
pentru sus6inerea proceselor de e-commerce.
-#rin e-commerce se elimin4 prelucr4rile manuale ale datelor comerciale 7i se permite
aplica6iilor interne ale diferitelor companii s4 sc<im0e direct informa6iile fa64 de comer6ul
tradi6ional 5n care atJt sistemul informatic al cump4r4torului, cJt 7i al vJn$4torului pot fi
automati$ate intern, 4-mpu!n4- r4mJn 4-mpu!n4- 5ntre ele.
-Muta6iile pe care societ46ile vor tre0ui s4 le opere$e pentru a se adapta la noile te<nolo!ii
vor avea repercusiuni asupra ocup4rii 5n comer6. Aatura eHact4 a acestor repercusiuni va depinde
de partea de pia64 care va reveni vJn$4rilor Nvirtuale2. Comer6ul electronic pare s4 fie 5n m4sur4 a
acapara o parte important4 a pie6ei 7i, 5n aceast4 iposta$4, o nou4 divi$iune a pie6ei se va opera,
pro0a0il, 5n 4-mpu!n4-ate4- formelor de vJn$are tradi6ionale cum ar fi micile ma!a$ine, cu riscul de
47
supraefective pe scar4 mare, 5n special 5n ma!a$inele cu suprafa64 mare. Este totu7i 4/mpu!n4/at de a
i!nora posi0ilitatea ca elanul particip4rii la o pia64 planetar4 l4r!it4 s4 poat4 l4sa un spa6iu
4/mpu!n4/ate formelor de comer6 tradi6ionale pentru a-7i p4stra volumul 5n noua infrastructur4, c<iar
dac4 ar de6ine o parte redus4.
- E-comer6ul se 5nscrie 5ntr-un 4/mpu!n4/ vast de evolu6ie economic4, social4 7i cultural4
care se caracteri$ea$4 prin modelarea pie6ei 7i prin trecerea la o economie fondat4 pe 5nv464tur4
7i informa6ie. El poate s4 fie o formida0il4 surs4 de de$voltare 7i cre7tere 7i un important a!ent
social prin aceea c4 a>ut4 la crearea de institu6ii sociale puternice.
- Comer6ul electronic pune la 5ncercare utilitatea lan6urilor de aprovi$ionare lun!i 7i
compleHe. E-comer6ul ofer4 firmelor posi0ilitatea de a reac6iona mai rapid la oportunit46i 7i de a
se orienta dup4 cerere.
- Comer6ul electronic repre$int4 un c)n)% !e !i$t"i?u&ie DF0=u(nDF)teDF fa64 de cele clasice.
"istri0u6ia prin mai multe canale este utili$at4 de firmele comerciale cu scopul de a satisface mai
4/mpu!n4/a mai multe cate!orii de consumatori. &pelJnd la mai multe canale de distri0u6ie, firmele
o06in avanta>e importante: o mai 0un4 acoperire a pie6ei, costuri de distri0u6ie mai mici, o
1personali$are2 mai accentuat4 a procesului de vJn$are.
- Comer6ul electronic poate fi privit 7i ca un tip aparte de $e"iciu DF0=u(nDF)te, oferit 5n
cadrul unei forme de comer6 15n afara ma!a$inelor2, care reali$ea$4 tran$ac6ii comerciale on-line 5n
care nu eHist4 vJn$4tor 7i nici 4/mpu!n4/a fi$ic.
- "in 4/mpu!n4/a de vedere al "e$u"$e%#" 0#?i%i2)te pentru acest tip de afacere, comer6ul
electronic 5n!lo0ea$4 elemente metodolo!ice, te<nolo!ice 7i practice de ultim4 or4: cele mai noi
concepte de de$voltare a politicii de maretin! a firmei de comer6, te<nolo!ii 5n domeniul
te<nicii de calcul 7i telecomunica6iilor, metode 7i instrumente de plat4, metode 7i instrumente de
proiectare a aplica6iilor informatice 0a$ate pe cel mai nou instrument de comunicare la scar4
planetar4: Internetul.
- Implicarea %uvernului 5n de$voltarea comer6ului electronic din RomJnia se poate face 5n
trei dire
3"#=une"i
-&plicarea noilor te<nolo!ii informa6ionale 5n domeniul comer6ului este o cerin64 5n mediul
de afaceri din $ilele noastre. ) securitate eHcesiv4 poate fi 5ns4 la fel de d4un4toare, precum lipsa
48
acesteia. Securitatea presupune implementarea unor m4suri adecvate, dar mai ales men6inerea
acelor m4suri la condi6iile impuse de atacurile tot mai compleHe. Cn aceste condi6ii, securitatea
tre0uie s4 fie o stare permanent4. Cn condi6iile actuale date, sursa principal4 de atac o constituie
<acerii 7i 8paradoHal9 propriii an!a>a6i. Cu alte cuvinte, tre0uie s4 ne ferim de atacurile din
eHteriorul firmei, dar 7i de atacurile din partea propriilor an!a>a6i. #entru a avea o securitate
sporit4 la nivelul firmei, tre0uie s4 fim con7tien6i de aceasta.
- Internetul ca mod de comunicare modern, folosit 7i de re6eaua !lo0al4 *I#S, tre0uie s4 !4seasc4 un
ecou imediat 5n rJndul 5ntreprinderilor, pentru a deveni un mi>loc de utili$are 5n
mas4 nu doar un instrument de elit4.
- Cntreprinderile de comer6 tre0uie s4-7i reeHamine$e strate!ia 7i or!ani$area, activitate care
va avea repercusiuni 5n ceea ce prive7te formarea conduc4torilor de 5ntreprinderi 7i a salaria6ilor
din 4Lmpu!n4Late4L de a-effort pre!4ti 7i 4Lmpu!n 5n vederea muta6iilor permanente care se
4Lmpu!n. Cntre!ul
lan6 de distri0u6ie de la produc4tor la 4Lmpu!n4Late4L va tre0ui s4 se reor!ani$e$e 7i s4-7i adapte$e
structurile 7i strate!iile 5n consecin64. "e asemenea, se vor modifica rela6iile cu consumatorul.
Este esen6ial s4 sensi0ili$4m cet46enii, consumatorii 7i conduc4torii de 5ntreprindere 7i s4
anali$4m nu numai efectele 4Lmpu!n4La 7i noile perspective oferite comer6ului 7i consumatorilor, ci
7i s4 studiem riscurile 7i efectele colaterale ne!ative pe care le-ar putea provoca societatea
informa6iei.
- Cn afara vJn$4rilor directe consumatorilor finali, 5ntreprinderile tre0uie s4 fie interesate s4
studie$e 7i perspectivele N5ntreprindere-5ntreprindere2. #oate fi vor0a aici de cataloa!e sau de
0ro7uri de societ46i, permi6Jnd 5ntreprinderilor comerciale s4-7i eHtind4 !ama de furni$ori 7i
parteneri poten6iali, de informa6ii financiare 7i de solva0ilitate privind concuren6ii sau furni$orii,
precum 7i de informa6ii asupra pie6elor 7i asupra pro0lemelor de re!lementare, vi$Jnd 5n special
pie6ele locale.
- "e$voltarea comer6ului electronic tre0uie s4 fie 5n principal l4sat4 sectorului privat ca
r4spuns la for6ele pie6ei, iar participarea la comer6ul electronic tre0uie s4 se reali$e$e printr-o
pia64 competitiv4, desc<is4 7i corect4.
- Interven6ia !uvernului atunci cJnd este necesar4, tre0uie s4 promove$e un mediu le!al
interna6ional sta0il, s4 permit4 o alocare corect4 a resurselor deficitare 7i s4 prote>e$e interesul
pu0lic. &semenea interven6ii nu tre0uie s4 dep47easc4 strictul necesar 7i tre0uie s4 fie clare,
transparente, o0iective, nediscriminatorii, propor6ionale, fleHi0ile 7i 4Lmpu!n din punct de vedere
te<nolo!ic.
49
- *re0uie avut 5n vedere promovarea 7i folosirea pe scar4 lar!4 5n toate 64rile a
mecanismelor care s4 asi!ure input-ul sectorului privat precum 7i implicarea acestuia 5n luarea
deci$iilor.
- #entru sporirea 5ncrederii consumatorilor 5n utili$area comer6ului electronic tre0uie
ac6ionat astfel, 5ncJt printr-un effort comun institu6ionali$at firmele comerciale, vJn$4torii de
sisteme de calcul, asocia6iile comerciale, +Kmpu!n+Kat 7i or!anismele statului s4 coin7tienti$e$e
responsa0ilit46ile ce le revin.
-Este necesar4 de$voltarea infrastructurii informa6ionale 7i cJ7ti!area 5ncrederii 5n
economia di!ital4= o structur4 informa6ional4 solid4 este atuul cre7terii 7i de$volt4rii ecommerce.
Iunc6ionalitatea sta0il4 7i eficace a re6elelor are o importan64 fundamental4 pentru
viitorul comer6ului electronic.
-#entru a adera la e-commerce din lumea 5ntrea!4, sunt necesare norme +Kmpu!n+K 5n
materie de opera0ilitate: accesul facil 7i ne5n!r4dit la infrastructura informa6ional4= protec6ia
consumatorului= promovarea unor politici 5n domeniul financiar conta0ileOimpo$itare adaptate la
comer6ul electronic= protec6ia propriet46ii intelectuale.
- #entru reali$area poten6ialului e-comer6ului este necesar4 o infrastructur4 informa6ional4
!lo0al4 ec<ita0il4. Cn plus, e-comer6ul implic4 a0ordarea 7i re$olvarea a o serie 5ntrea!4 de alte
pro0leme te<nice 7i >uridice le!ate de criptarea 7i monitori$area fluHurilor informa6ionale, crima
transfrontalier4, tran$ac6iile financiare transfrontaliere, protec6ia consumatorilor, frauda
!lo0ali$at4.
- Ela0orarea, de c4tre speciali7ti 5n pro0leme 0ancare, a unui +Kmpu!n privind modul cum se
poate de$volta 5n sistemul 0ancar romJnesc o solu6ie de plat4 pe Internet acceptat4 de ma>oritatea
04ncilor, precum 7i rolul pe care *ransIond poate 8tre0uie9 s4-l >oace 5n acest sens. ) cola0orare
5ntre asocia6iile din domeniul I*TC, (anca Aa6ionala a RomJniei 7i &socia6ia Aa6ionala a
(4ncilor ar tre0ui s4 fie de$voltat4 pentru a se putea implementa un +Kmpu!n func6ional de comer6
electronic. &r fi foarte util ca %uvernul RomJniei, implicat de preferin64 prin MC*I 7i MIMMC,
s4 +Kmpu!n+Kate, de asemenea, creJnd un #arteneriat #u0lic #rivat func6ional.
-*re0uie avute 5n vedere sus6inerea unor pro!rame pentru informarea IMM 5n privin6a
avanta>elor comer6ului electronic.
- Se impune promovarea unor pro!rame prin care s4 se m4reasc4 num4rul de utili$atori
Internet, 5n special prin accesul de la domiciliu 7i s4 se determine cre7terea num4rului de
calculatoare destinat utili$4rii personale. &r putea fi util4 5n acest sens eHperien6a altor 64ri care
au utili$at diverse metode cum ar fi deducerea din impo$itul pe venitul !lo0al a costurilor le!ate
50
de ac<i$i6ionarea unui calculator. #roiectul RI*I, prin cele 2 componente ale sale RI*I dot-%ov
7i RI*I ' &cces, va 5ncerca s4 5ncura>e$e crearea *elecentrelor Comunitare 5n $onele rurale. )
alt4 solu6ie ar putea fi crearea diverselor stimulente pentru cet46eni 5n a +1mpu!n+1 Internetul, cu
acela7i +1mpu!n ca 7i eHtinderea sistemului electronic de ac<i$i6ii pu0lice 5n promovarea comer6ului
(2(. #osi0ile ac6iuni 5n acest sens ar fi +1mpu!n+1a Internet a utilit46ilor pu0lice sau o0li!area
administra6iilor pu0lice locale 7i na6ionale de a +1mpu!n+1 po7ta electronic4 ca o metod4 oficial4 de
comunicare cu persoanele fi$ice 7i >uridice.
-Este necesar4 sus6inerea 7i crearea metodelor alternative de re$olvare a disputelor 7i a
codurilor de conduit4 5n domeniul comer6ului electronic.
-*re0uie ini6iate m4suri diverse pentru crearea 5ncrederii utili$atorilor 5n economia di!ital4
' de tipul ini6ierii unui +1mpu!n de m4rci de 5ncredere pentru site-urile de comer6 electronic. &ceste
m4suri ar tre0ui +1mpu!n+1at cu ceea ce se 5ntJmpl4 la nivelul Dniunii Europene.
-Cnt4rirea, de c4tre (anca Aa6ionala a RomJniei, a re!lement4rilor privind protec6ia
consumatorului 5n ceea ce prive7te utili$area cardurilor de de0itOcredit pe Internet.
- *re0uie +1mpu!n+1ate 5m0un4t46iri sau ad4u!iri cu privire la acest domeniu sau altele
considerate adiacente 8ca re!lementarea cripto!rafiei, notarul electronic, marca temporal49.
- Este necesar4 inte!rarea aplica6iilor de orice tip din cadrul unei firme cu ;e0. Sinta!ma
1nu e7ti pe Internet, deci nu eHi7ti2, afectea$4 sistemul informa6ional al unei firme su0 toate
aspectele de comunicare cu, spre, 7i dinspre acesta.
51
*I*LIOGRAFIE
1. D. 3)t"icIe 8coord.9- (a$ele comer6ului, Ed. Economic4, (ucure7ti, 1LLL.
2. D.3)t"icIe,#olitici,pro!rame,te<nici si operatiuni de comert.Ed Economica,(ucuresti,2KK,.
3. Inte"net J#ne@cutt, PerrM, Dtili$are, Editura *eora, (ucure7ti 1LLL.
4. D. 3)t"icIe : Maretin! in economia de piata , editura )ptimal , (ucuresti 1LL2.
+. K#t%e", #<., Mana!ementul Maretin!ului, Editura *eora, (ucure7ti 1LL-
,. K#t%e", #<., &rmstron!, %., Saunders, P., ;on!, B., #rincipiile Maretin!ului, Edi6ia european4,
Editura *eora, (ucure7ti 1LL/
-. Lein$#n, PaM, C., Ru0in, C<arles, %uerrilla Maretin! )nline, 1KK de &rme, Editura (usiness *ec<
International #ress, (ucure7ti 1LLL
/. O"2)n, %<eor!<e, Sisteme informatice de maretin!, Editura Dranus, (ucure7ti 2KK1
L. O"2)n, %<eor!<e, CM0ermaretin!, Editura EHpert, (ucure7ti 2KKK
1K. Rei$t) C)=it)%, edi6ia 2KKK-2KK,
11. Rei$t) CIi=, edi6ia 2KKK-2KK,
12. E-Fin)nce, supliment #ia6a Iinanciar4, edi6ia 2KKK-2KK,
13. 3)t"iciu; V.: Cripto!rafia si securitatea retelelor de calculatoare cu aplicatii 5n C si #ascal, Editura
*e<nica, (ucuresti, 1LLL
14. 3ILAT, B.. s.a.: Introducere 5n Internet, Editura *eora, (ucuresti, 1LL+
1+. C#n$t)ntin An(Ie%)cIe-Comertul eHterior- Iinantare si anali$a financiar '0ancara,Ed.
Economica,(ucuresti,1LLL.
1,. I#n.GI.R#$c)-#ro!rame,te<nici si operatiuni de comert electronic,2KK-.1-.Ion %< .Rosca-
Cercetari privind tran$actii si aplicarea de e-0usiness,Ed.&se,(uc 2KK+.
[[[ "irectiva 2KK+O21OEC privind cadrul comun de re!lementare pentru re6ele 7i
servicii de comunica6ii electronice
[[["irectiva 2KK+O2KOEC privind autori$area re6elelor 7i serviciilor de comunica6ii
Electronice [[[ "irectiva 2KK+O1LOEC privind interconectarea re6elelor de comunica6ii electronice
52