Sunteți pe pagina 1din 2

Jucatorul

F.M. Doftoievski
n 1866, Dostoievski lucra la Crima i pedeapsa, neglijnd un alt contract a carui scadena se
apropia. Contractul respectiv stipula ca n cazul n care autorul nu respecta termenul, editorul sa
primeasca dreptul de a-i publica operele fara nici un onorariu timp de 9 ani. Datorita presiunii condiiilor pe
care le-am menionat, Jucatorul e scris n doar 26 de zile.
In anul 1863 Feodor Dostoievski se odihnea n oraul Baden- Baden. Acolo n cteva zile a
pierdut nu numai toi banii pe care i avea, dar i pe cei ai prietenei sale Polina Suslova. Ca sa scape de
datorii, el a ncheiat un contract cu editura pentru a scrie ct mai repede romanul Jucatorul.
Planul povestirii exista nca din 1863, aa cum este descris ntr-o scrisoare catre N. Strahov :
"Subiectul povestirii este urmatorul: un tip de rus din strainatate. (") Am luat o fire spontana, un om
dezvoltat n multe privine dar nedefinit n nici o direcie, care i-a pierdut credina i nu ndraznete sa nu
creada, care se revolta mpotriva oricarei autoritai, dar se teme de ea. (") Iar chestia cea mai importanta e
ca toata seva lui vitala, puterile, furia, curajul au fost cheltuite la ruleta."
n acest roman, Dostoievski pune n valoare puterea patimii : patima care i anima de fapt, pe toi
oamenii. Patima barbatului pentru femeie, patima femeii pentru barbat, patima femeilor i a barbailor
pentru avere, sau de exemplu, patima prin care oamenii pot crede ca i pot rezolva preblemele materiale
printr-o savanta dozare a norocului. Pe acest sentiment confuz i de fapt nebunesc, i axeaza toi
jucatorii patimai, existena. Acetia cred ca ntotdeauna exista o ansa de a rasturna destinul nefavorabil
printr-o lovitura norocoasa la ruleta vieii. Sau, la ruleta unui cazinou unde nu ai altceva de facut dect sa
joci bine ca sa ctigi. Seducatoare idee. Dar, falsa. Chiar daca reueti sa ctigi atunci cnd vrei, atunci
cnd chiar ai nevoie, nu ctigi nimic. De fapt, pierzi tot : iubire, baniviata.
ntmplarile desfaurate n Ruletenburg sunt povestite de Alexei Ivanovici n trei timpi: prima parte
conine prezentul a ase zile, a doua este dupa o pauza de o luna iar ultima dupa o pauza de aproape doi
ani., Alexei fiind sedus deopotriva de jocul iubirii faa de Polina, dar si de jocul ruletei.
n ceea ce privete relaia cu Polina, se poate spune ca este pe masura caracterului nedefinit al
lui Alexei: "Nu eram n stare sa spun aproape nimic concret, precis despre relaiile mele cu ea.
Dimpotriva, totul era fantastic, straniu, nentemeiat, fara sens." Femininul indiferent al Polinei ni-l arata pe
Alexei-sclavul, supus unei iubiri oarbe, o iubire-ura pentru care ar face orice i de care nu se poate
ndeparta: "Da, mi era nesuferita. Erau momente n care mi-a fi dat jumatate din viaa ca sa o pot
sugruma! Jur ca, daca ar fi fost cu putina sa nfig cu ncetul n pieptul ei un cuit ascuit, a fi facut-o cu
desfatare."
La polul opus, cu regulile bine stabilite, se afla ruleta. "Exista doua feluri de joc - jocul de
gentleman i celalalt joc, plebeu, cupid, pe care l practica tot felul de lepadaturi". n contextul jocului
alaturi de "babulenka" - personaj puternic conturat - dar i al celui pentru Polina i pentru sine, sunt
descrise ct se poate de viu tipologiile celor care i ncearca norocul, superstiiile specifice i mai ales
sentimentele pe care le ncearca cineva aflat la masa de joc.
Deznodamntul se afla la mna fiecarei persoane care parcurge paginile. Cursa de idei i destine
care face dificil sa lai volumul din mna te parasete n faa unui final deschis. n momentul n care tii ca
o sa pierzi, toate sumele, "o mie de lire sau zece ludovici", devin acelai lucru. Pentru un mpatimit al
ruletei, e uor sa joci i cnd ai totul i cnd nu ai nimic de pierdut.
Subiectul pe scurt. Personajul principal al acestui roman, Aleksei, este ndragostit cu patima de Polina i
pentru ca nu este dect un umil preceptor (outchitel) n slujba unui general rus n retragere, ateapta
patima la ruleta mbogairea care i-ar permite sa se casatoreasca cu aleasa inimii sale. Generalul, este
ndragostit de Blanche, o franuzoaica misterioasa. Polina, este ndragostita de un comte, Des Grieux,
dei este contienta ca se poate casatori mult mai convenabil, cu un englez, Mister Astley.
Toate aceste personaje, locuiesc ntr-un hotel pretenios, ntr-o localitate n care se afla, cum altfel? un
cazinou. i toate aceste personaje, ateapta o telegrama care sa-l anune pe general, ca La Baboulinka,
matua sa, a murit i i-a lasat averea motenire. Numai ca, lovitura de teatru : n locul telegramei, sosete
chiar matua, care la cei 75 de ani ai sai, chiar imobilizata ntr-un carucior cu rotile, da dovada de o
energie ieita din comun.
Nici nu sosete bine i matua, l anuna pe general ca degeaba ateapta bani de la ea, ca n-o sa
vada nici macar o copeica. Aparenta armonie n care aceste personaje traiesc se prabuete. Des Grieux
nelege ca nu-i mai poate recupera banii cu care l mprumutase pe general, Blanche nelege ca
generalul nu-i va mai putea plati traiul pe picior mare, Polina nelege ca domnul comte nu o va mai
transforma din metresa, n soie. mpinsa de un sentiment confuz, Polina alearga la Aleksei n camera i-i
povestete tragedia.
Jucatorul, crede ca a sosit clipa mult ateptata : fuge la cazinou, ctiga o suma de bani uriaa i i
ofera Polinei toi banii de care aceasta ar fi avut nevoie ca sa-i poata arunca domnului comte n faa, tot ce
acesta cheltuise cu ea. Alta lovitura de teatru : Polina refuza banii, dar nu nainte de a-i ceda lui Aleksei,
dupa care se refugiaza cu mintea zdruncinata, la Mister Astley.
Blanche, de fapt o ntreinuta de lux, pe faza fiind, i promite lui Aleksei ca o sa-l faca sa vada stelele
cerului n plina zi daca, acesta o va ntreine din acea suma de bani uriaa, vreo doua luni, la Paris. Ce
mai are Aleksei de facut ? Accepta oferta lui Blanche, contient fiind ca aceasta l va ruina repejor. Stelele
promise, ramn doar o frumoasa iluzie dar banii se duc i Aleksei i reia viaa mizera de marunt slujba,
venic n ateptarea norocului care nu va mai poposi la el, niciodata.
Interesant lucru este ca pna la urma, toate aceste personaje cu excepiajucatorului, i aranjeaza cumva
destul de convenabil, viaa (scopurile care i animau). Generalul o motenete pna la urma pe La
Baboulinka i se casatorete cu Blanche, care la rndul ei l motenete pe general destul de repede.
Polina va trai restul vieii sale n compania unor rude de-ale lui Astley. Toata lumea a iertat pe toata
lumea. nclusiv matua l iertase pe general nelegnd pna la urma ca patima, nu este uor de stapnit :
ea nsai pierduse la ruleta o suma uriaa, prinsa fiind de patima jocului. Singurul perdant, este
chiar jucatorul.

S-ar putea să vă placă și