DIABETUL ZAHARAT

Definitie -diabetul este boala care prin neputinta organismului de a utiliza zaharul din
alimentatie determina cresterea acestuia in sange(hiperglicemie) si in urina(glicozurie).
-diabetul zaharat este o afectiune endocrina caracterizata prin anomalii
metabolice, in special ale metabolismul glucidic.
Diabetul zaharat tip 1 (insulino-dependent)
Generalitati
Sus
Diabetul zaharat apare cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau
cand modul in care organismul utilizeaza insulina este deficitar. Insulina este
hormonul care asigura necesarul energetic celular, prin utilizarea zaharului (glucozei)
de catre celule. Daca secretia de insulina este deficitara sau in cazul in care exista
rezistenta la actiunea acesteia in tesuturile tinta, nielul zaharului din sange
(glicemia) este mult prea mare, iar tesuturile nu mai pot utiliza glucoza pentru
producerea de energie. Daca nielul glicemiei este persistent crescut apar complicatii
la nielul ochilor, inimii, aselor de sange, nerilor si rinichilor. Daca glicemia atinge
alori foarte mari se produce un dezechilibru metabolic seer ce
caracterizeaza cetoacidoza diabetica (!"D).
Diabetul zaharat tip 1 apare la orice arsta, insa predomina la copii si adulti tineri,
moti pentru care este numit de catre unii autori diabet #uenil. De asemenea, un
termen sinonim folosit adesea pentru diabetul zaharat tip 1 este diabetul zaharat
insulino-dependent (diabetul zaharatid). $ forma de diabetul zaharat tip 1 este
diabetul latent autoimun al adultului, cu debut la arsta adulta, adesea confundat cu
diabetul zaharat tip %.
Diabetul zaharat tip 1 reprezinta &'-1(' din totalul cazurilor de diabet. !ea mai
frecenta forma de diabet este diabetul zaharat tip % (diabet insulino-independent))
alte forme de diabet zaharat includ diabetul gestational si diabetul secundar.
Planuirea unei sarcini
*emeile care au diabet zaharat tip 1 si care raman insarcinate trebuie sa se prezinte
la medicul curant pentru a fi sigure ca mentin sub control aloarea glicemiei.
+iperglicemia din primul trimestru de sarcina determina risc crescut de defecte fetale.
$ monitorizare atenta a alorilor glicemiei in timpul sarcinii reduce riscul de aparitie a
defectelor fetale. ,ielul glicohemoglobinei (hemoglobina "1c) trebuie sa creasca cu
mai putin de 1' decat nielul normal.
*emeile diabetice care nu-si doresc copii pot folosi metode de contraceptie care scad
riscul unor defecte fetale datorate unor sarcini nedorite.
!uprins articol
Generalitati
!auze
Simptome
-ecanism fiziopatogenetic
*actori de risc
!onsultul de specialitate
-edici specialisti recomandati
Inestigatii
Diagnostic precoce
.ratament medical
/rofilaxie
.ratament ambulatoriu
.ratament medicamentos
.ratament chirurgical
"lte tratamente
!auze
Sus
Diabetul zaharat tip 1 apare ca urmare a distrugerii autoimune a celulelor beta-
pancreatice care secreta insulina.
0reditatea #oaca un rol important in patogenia diabetul zaharat tip 1. .otusi, un numar
mare de pacienti cu diabetul zaharat tip 1 nu au antecedente familiale de diabet
insulino-dependent. De aceea, specialistii considera ca un rol important in etiologia
diabetului il au, pe langa predispozitia genetica, anumiti factori de mediu. 1nul din
factorii de mediu implicat in producerea diabetul zaharat, este de obicei, un agent
infectios cum ar fi irusul coxac2ie b. 3elatia intre declansarea diabetului
si accinerea impotria infectiei cu haemophilus influenzae tip b nu a fost
demonstrata desi s-a formulat aceasta ipoteza.
Simptome
Sus
Simptomele diabetul zaharat tip 1 se instaleaza rapid, in catea zile sau saptamani si
sunt determinate de nielul crescut al glucozei sanguine. Simptomatologia precoce
poate trece ignorata de catre pacient, mai ales daca persoana a aut de
curand gripa. "ceste simptome aparute precoce sunt reprezentate de4
-urinari frecente, in special nocturne. 1nii copii mici care au inatat sa folosesca
toaleta incep sa aiba enurezis (sa urineze in pat in timpul noptii)
-sete extrema si gura uscata
-scadere in greutate
-apetit crescut.
1neori nielul glicemiei poate atinge alori foarte mari fara ca persoana sa sesizeze
ca sufera de cea. Deoarece insulina este inexistenta, celulele organismului nu mai
pot utiliza glucoza pentru obtinerea de energie. Datorita acestei deficientei absolute
de insulina organismul utilizeaza pentru producerea de energie catabolismul protidic
si lipidic. "rderile lipidelor si proteinelor sunt astfel mult crescute producandu-se in
exces corpi cetonici ce intra in circulatia sanguina. Se produce una dintre cele mai
seere complicatii ale diabetul zaharat tip 14 cetoacidoza diabetica (!"D) ale carei
simptome sunt4
-piele uscata, rosie, calda
-scaderea apetitului alimentar, dureri abdominale, stari de oma
-miros puternic caracteristic al respiratiei de acetona
-respiratie rapida, profunda
-agitatie, toropeala, confuzie, coma. !opiii mici isi pierd interesul pentru actiitatile
cotidiene.
-ecanism fiziopatogenetic
Sus
"paritia diabetul zaharat tip 1 este determinata de distrugerea autoimuna a celulelor
beta-pancreatice. 3ata distrugerii acestor celule secretoare de insulina este ariabila,
astfel la copii, boala se instaleaza brusc deoarece celulele beta sunt rapid distruse, in
timp ce la adulti, debutul este lent pentru ca distrugerea celulara se produce
progresi.
1neori, aparitia simptomelor de diabet urmeaza unei infectii irale (irusul gripal).
Daca se intarzie prezentarea la medic, datorita distructiei masie a celulelor beta,
deficitul absolut de insulina produce hiperglicemie marcata) organismul utilizeaza
arderea proteinelor si lipidelor pentru producerea de energie. "par corpii cetonici si
acizii grasi in exces si se instaleaza una dintre cele mai seere complicatii ale
diabetului zaharat tip 1 !"D, care necesita interentie de urgenta.
In anumite situatii, se obsera ca pentru o scurta perioada - catea saptamani sau
luni - pancreasul este capabil sa secrete insulina, aceasta perioada poarta numele
de 5luna de miere5 si nu este necesara administrarea insulinei sau se administreaza
doar o mica cantitate de insulina, in functie de capacitatea secretorie a pancreasului.
Dupa incheierea 5lunii de miere5 este obligatorie administrarea cronica de insulina.
!ei care au diabet zaharat tip 1 or urma un tratament indiidualizat care cuprinde4
-administrarea de insulina
-dieta adecata
-program de exercitii fizice
-monitorizarea zilnica a glicemiei.
6alorile glicemiei persoanelor cu diabet insulino-dependent sunt de cele mai multe ori
in afara limitelor normale datorita in#ectiilor cu insulina care pot determina rapid, doar
in catea minute, scaderea marcata a glicemiei (hipoglicemie), ce constituie o
urgenta medicala redutabila. /e de alta parte, hiperglicemia, se dezolta lent, in
decurs de ore sau zile. Daca hiperglicemia persista apare !"D.
In timp, apar leziuni ale tesuturilor si organelor determinate de hiperglicemia
persistenta producandu-se retinopatia diabetica, nefropatia diabetica, neuropatia
diabetica, afectiuni cardiace (infarcte miocardice) si asculare (accidente asculare
cerebrale si obstructii asculare, in special la nielul membrelor inferioare). Daca
glicemia este mentinuta in limite de siguranta se poate preeni cel putin instalarea
acestor complicatii grae. Desi, unii dezolta complicatii chiar cu un control bun al
glicemiei.
!omplianta crescuta a pacientului (colaborarea pacientului cu specialistul si urmarea
cu sfintenie a tratamentului prescris) ii determina pacientului un sentiment de
securitate, senzatia ca-si controleaza boala si confera o stare de bine.
*actori de risc
Sus
*actorii de risc pentru diabetul zaharat tip 1 sunt urmatorii4
- istoric familial de diabet zaharat tip 1 creste riscul de a aea anticorpi anti-celule
insulare dar nu si riscul ca acea persoana sa faca diabetul zaharat tip 1. Doar 1(-
1&' din pacientii cu diabetul zaharat tip 1 au istoric familial4
-riscul este de 7' daca tatal are diabet insulino-dependent
-in cazul in care fratii8surorile au diabetul zaharat tip1 riscul de a face boala este de
&'
-mama cu diabet zaharat tip 1, riscul ca descendentii sa faca diabet este de %'
-In cazul gemenilor uniitelini riscul este de 9(-&('
-in cazul in care un parinte si un frate8 o sora au diabet insulino-dependent riscul este
de 9('.
3asa alba prezinta risc crescut pentru diabetul zaharat tip 1 comparati cu afro-
americanii, hispanicii, asiaticii.
/rezenta anticorpilor anti-celule beta in sange - atat istoricul familiar cat si prezenta
ac anti-celule beta predispun la dezoltarea diabetul zaharat tip1.
Infectii irale in timpul copilariei - infectia cu enteroirusuri, in special infectia cu
coxac2ie: creste de 7 ori riscul de diabet zaharat tip 1. .otusi, un copil care aut o
infectie cu coxac2ie: nu a dezolta obligatoriu boala.
!onsumul de lapte de aca - sugarii intarcati inainte de arsta de 9 luni sau hraniti cu
lapte de aca inaintea arstei de ; luni au risc semnificati mai mare de a face diabet
zaharat tip 1 daca se asociaza cu predispozitia genetica sau cu prezenta altor factori
de risc. !opii care au frati cu diabet si care beau mai mult de %97,7 ml de lapte pe zi
prezinta un risc de ; ori mai mare de a aea anticorpi anti-celule beta si dea face
astfel diabet insulino-dependent. Specialistii nu cunosc rolul #ucat de laptele de
aca in patogenia diabetului zaharat tip 1.
!onsultul de specialitate
Sus
3eprezinta o urgenta medicala4
- o persoana care-si pierde starea de constienta, iar respiratia are miros de mere
erzi (acetona) - cetoacidoza diabetica.
!onsult de specialitate4
-prezenta simptomelor de sete intense, urinare excesia, scaderea in greutate, apetit
crescut necesita consult medical pentru inestigatii paraclinice
-persoana care are antecedente familiale de diabet insulino-dependent si doreste sa
se testeze pentru diabet zaharat.
-edici specialisti recomandati
Sus
3eprezinta o urgenta medicala4
- o persoana care-si pierde starea de constienta, iar respiratia are miros de mere
erzi (acetona) - cetoacidoza diabetica.
!onsult de specialitate4
-prezenta simptomelor de sete intense, urinare excesia, scaderea in greutate, apetit
crescut necesita consult medical pentru inestigatii paraclinice
-persoana care are antecedente familiale de diabet insulino-dependent si doreste sa
se testeze pentru diabet zaharat.
-edicii specialisti recomandati sunt4
-endocrinologul
-medicul de familie
-medicul generalist
-internistul
-medicul pediatru.
Inestigatii
Sus
$ mare parte dintre pacientii cu diabet insulino-dependent sunt depistati ca sufera de
aceasta boala, dupa ce sunt internati de urgenta pentru cetoacidoza diabetica (!"D).
"ceasta urgenta medicala apare atunci cand glucoza nu mai poate fi utilizata ca
sursa de energie pentru organism fiind catabolizate in schimb proteinele si lipidele,
producandu-se in exces corpi cetonici si acizi grasi. !"D apare la toti pacientii cu
diabet zaharat tip 1 (si in anumite cazuri de diabetul zaharat tip %) cand alorile
glicemiei sunt extrem de mari.
/acientii spitalizati cu !"D trebuie atent monitorizati din punct de edere electrolitic
si al nielului glicemiei.
Daca persoana nu este in !"D, conform asociatiei americane de diabet ("D")
pentru punerea diagnosticului de diabet zaharat se iau in consideratie antecedentele
heredocolaterale (istoricul familiar), examenul clinic si teste care pun in eidenta
alorile mari ale glucozei sanguine4
-masurarea glicemiei, de obicei pe nemancate, dar poate fi recoltat sange la orice
ora daca indiidul nu a mancat
-test oral de toleranta la glucoza (..$G) - se bea o solutie de glucoza si se masoara
nielul glicemiei la % ore de la ingestie.
Alte teste care ajuta la punerea diagnosticului de diabetul a!arat
-asurarea nielului de hemoglobina "1c, a hemoglobinei
glicozilate (glucohemoglobina) este o practica obisnuita in cazulul diabetului) totusi,
"D" nu o recomanda ca metoda de diagnostic. "cest test este recomandat pentu
monitorizarea tratamentului la pacientii care nu-si determina nielul glicemiei frecent
la domiciliu. +emoglibina-"1c este determinata la %-9 luni de la inceperea
tratamentului) se ealueaza astfel aloarea glicemiei dupa instituirea terapiei.
"tat determinarea ambulatorie a glicemiei cat si depistarea glucozei urinare nu sunt
recomandate pentru screeningul sau pentru diagnosticul diabetului.
Diagnostic precoce
Sus
Screeningul este recomandat copiilor sau adultilor ai caror parinti, frati sau surori au
fost diagnosticati cu diabet zaharat tip 1. Desi determinarea anticorpilor anti-celule
beta-insulare este un indicator pentru diabetul zaharat tip 1 nu este recomandata ca
metoda de screening.
/ersoanele la care s-au depistat acesti anticorpi trebuie sa-si dea acordul pentru
introducerea intr-un program de cercetare si sa fie disponibili de a participa la astfel
de studiu.
.ratament medical
Sus
Trata"entul la adulti
.oti pacientii cu diabet zaharat tip 1 trebuie tratati cronic (toata iata) cu insulina
pentru a se mentine nielul glicemiei cat mai aproape de aloarea tinta. .ratamentul
cu insulina presupune4
-in#ectii zilnice cu insulina sau utilizarea unei pompe de insulina
-monitorizarea nielului glicemiei prin testarea ambulatorie
-mentinerea unei diete sanatoase in care carbohidratii sa fie distribuiti pe parcursul
unei zile astfel incat sa fie eitate cresterile bruste ale glicemiei imediat dupa mese
-program regulat de exercitii fizice, deoarece actiitatea fizica creste eficacitatea
insulinei
-control medical periodic prin care se monitorizeaza si se a#usteaza tratamentul.
.estele de screening si examinarea periodica sunt obligatorii si sunt efectuate cu
scopul de a preeni instalarea complicatiilor cronice ale diabetului4 retinopatia,
nefropatia, neuropatia, afectiunile cardioasculare
-oprirea fumatului
-limitarea ingestiei de alcool) consumul de alcool creste riscul comei hipoglicemice.
-ulti pacienti sunt depistati cu diabet dupa internarea de urgenta pentru cetoacidoza
diabetica (!"D). Daca simptomele sunt seere, trebuie transferati intr-o sectie de
terapie intensia. .ratamentul !"D necesita administrarea de fluide in perfuzie
pentru controlul deshidratarii si echilibrare electrolitica, cat si insulina intraenos
pentru a scadea hiperglicemia marcata si a stopa productia in exces a corpilor
cetonici.
Trata"entul la copii
.ratamentul diabetului zaharat tip 1 la copii include aceleasi masuri ca la adulti cu
scopul de a mentine glicemia in limite normale. In plus, sunt necesare masuri care sa
permita cresterea si dezoltarea in parametri normali.
/rofilaxie
Sus
In prezent, nu exista tratament profilactic al diabetului zaharat tip 1, totusi, studiile
incearca sa gaseasca modalitati de preentie la pacientii cu predispozitie genetica de
a face boala. !ei cu antecedente familiale (frati, surori, parinti) de diabet zaharat
insulino-dependent si care doresc sa participe la studii clinice se or adresa
medicului specialist, cerand sa fie testati pentru anticorpii anti-celule beta, deoarece
prezenta acestora in ser creste riscul de aparitie a bolii.
Studiile pe animale si trialurile clinice efectuate la oameni, au arata ca insulina in
doze mici, administrata oral sau in#ectabil poate preeni dezoltarea diabetul zaharat
tip 1. Insa, un studiu efectuat pe un lot mai mare, a demonstrat ca nu este preenita
sau intarziata aparitia diabetului insulino-dependent. Intr-un alt studiu, in care insulina
a fost administrata oral s-a obserat doar ca este intarziat debutul bolii.
Intr-un studiu realizat pe copii care au primit suplimente nutritie de itamina D s-a
obserat ca a fost redus riscul de aparitie a diabetului. Insa, excesul de itamina D
poate fi daunator, ca urmare nu se recomanda administrarea decat in cazul
deficientei itamina D.
6accinarea nu este corelata cu cresterea riscului de a face diabet) deci copii cu
factori de risc pentru diabet zaharat tip 1 pot fi supusi accinarii obligatorii.
Profila#ia co"plicatiilor diabetului
/ersoanele cu diabet zaharat tip 1 pot preeni sau intarzia aparitia complicatiilor
cronice ale acestuia4
- nefropatia diabetica, retinopatia, neuropatia sau afectiunile cardioasculare, prin
mentinerea glicemiei in limite normale. "cestia or fi supusi unui control medical
periodic pentru a putea fi depistate precoce semnele si simptomele acestor
complicatii. In cazul in care sunt depistate si tratate precoce, leziunile organice
produse pot fi stopate, eolutia lor poate fi incetinita sau chiar aceste leziuni pot fi
reersibile
- afectiunile cronice ca hipertensiunea sau hipercolesterolemia trebuie tratate
medicamentos. $prirea fumatului scade riscul aparitiei acestor complicatii
- alte probleme de sanatate supraadaugate pot creste riscul dezoltarii complicatiilor
cronice.
Profila#ia gripei si a infectiei pneu"ococice
/ersoanele cu diabet insulino-dependent or fi supusi accinarii
anuale antigripale si antipneumococice odata la & ani. 6accinarea antipneumococica
preine imbolnairea determinata de pneumococ, frecent intalnita la diabeticii cu
afectiuni cardiace si renale, crescand riscul instalarii complicatiilor, al spitalizarilor si a
mortalitatii prin infectii gripale si pneumococice.
H$pericu" %irop Afin &''"l Buc %c H$pericu"
+<upericum Sirop "fin Siropul De "fin !u Indulcitori 0ste Indicat In /rimul 3and
/ersoanelor !u G
Pret( )*+)& Lei
.ratament ambulatoriu
Sus
=a diabeticii insulino-dependenti medicul specialist a institui o dieta echilibrata, a
prescrie un tratament indiidualizat cu insulina si un program regulat de exercitii
fizice pentru a mentine glicemia la un niel de siguranta.
In special la copii, aceste trei modalitati importante de reglare a glicemiei or fi
adecate in functie de actiitatea desfasurata.
.ratamentul zilnic al diabetului cuprinde4
-in#ectii repetate cu insulina sau folosirea unei pompe de insulina
-dieta echilibrata cu repartizarea carbohidratilor pe parcursul unei zile
-actiitate fizica
-glicemia sa fie erificata de catea ori pe zi, la neoie si in timpul noptii.
Pasii care trebuie ur"ati
/acientul diabetic trebuie4
-sa poarte o bratara de identificare medicala prin care in caz de urgenta medicii sa
afle rapid diagnosticul de diabet
-sa stie sa interina rapid atat in caz de hiper cat si de hipoglicemie pentru a preeni
instalarea complicatiilor acute amenintatoare de iata
-sa stie cum sa-si adapteze dozele de insulina in cazul in care se imbolnaesc sau in
cazul aparitiei unei sarcini
-sa se prezinte la control medical periodic pentru monitorizarea bolii si a
tratamentului.
.ratament medicamentos
Sus
In cazul diabetului zaharat tip 1, insulino-dependent datorat deficitului absolut de
insulina, tratamentul medicamentos este reprezentat de administrarea zilnica de
insulina. "ceasta a fi administrata in in#ectii subcutanate fie cu a#utorul unei pompe
de insulina.
De obicei, se asociaza insulina cu actiune lunga administrata odata sau de % ori pe zi
cu insulina cu actiune rapida inainte de fiecare masa. Dozele de insulina administrate
sunt indiidualizate. De asemenea, dozele si tipul de insulina se a#usteaza in timp, in
functie de arsta, constelatia hormonala (ca in perioade de crestere rapida sau in
timpul sarcinii) sau de tipul de actiitate fizica desfasurata. In perioadele cu stress
emotional crescut sau in timpul unei afectiuni supraadaugate dozele de insulina
trebuie crescute.
Daca apar complicatii ale diabetului (ex4 nefropatia diabetica), trebuie sa se adauge
medicamente care sa se adreseze complicatiei respectie.
.ratamentul hipertensiunii arteriale sau medicamentele care scad alorile
colesterolului a#uta la preenirea instalarii complicatiilor diabetului. Dupa arsta de 9(
ani, se recomanda administrarea unei doze mici de aspirina utila pentru preentia
infarctului miocardic, a accidentelor asculare cerebrale sau ale afectiunilor aselor
mari de sange.
.ratament chirurgical
Sus
.ratamentul chirurgical este indicat doar in situatii exceptionale4
-transplantul de pancreas care poate fi realizat in acelasi timp cu transplantul renal
-transplant de insule pancreatice este o metoda aflata inca in cercetare.
.ransplantul de pancreas este o modalitate terapeutica foarte scumpa. Dupa
interentia chirurgicala este recomandata administrarea cronica (pentru tot restul
ietii) a medicatiei imunosupresoare pentru a preeni reactia de re#et a organului
transplantat.
"lte tratamente
Sus
,u exista tratament pentru diabetul zaharat tip 1>
,u sunt recomandate alte abordari terapeutice pentru pacientii cu diabet insulino-
dependent. 1nii pacienti sunt tentati sa incerce produse sau pilule care promit
indecarea miraculoasa, insa aceste remedii pot fi foarte scumpe si daunatoare.
"ceste tratamente alternatie pot intarzia sau inlocui acele metode terapeutice
doedite a fi eficiente in tratamentul diabetului insulino-dependent.
Diabetul a!arat tip , -non-insulino-dependent.
/eneralitati
Sus
Diabetul zaharat de tip % (insulino-independent) este o boala endocrina caracterizata
prin anomalii metabolice, in special ale metabolismul glucidic.
Diabetul apare cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau modul in
care organismul utilizeaza insulina este deficitar. Insulina este hormonul care asigura
necesarul energetic celular, prin utilizarea glucozei(zaharului) de catre celule. 1n alt
rol al acestui hormon este de a stoca surplusul de zahar in depozite la nielul
muschilor, tesutului adipos si ficatului.
!and secretia de insulina este deficitara sau daca exista rezistenta la actiunea
acesteia in tesuturile tinta, nielul zaharului in sange (glucoza din sange, glicemia)
este mult prea mare iar tesuturile nu o mai pot utiliza pentru producerea de energie.
Daca nielul glicemiei este persistent crescut apar complicatii la nielul ochilor, inimii,
aselor de sange, nerilor si rinichilor.
!ontrolul glicemiei este metoda cea mai eficienta de preenire a aparitiei
complicatiilor diabetul zaharat tip %, mai ales ale complicatiilor cardioasculare.
-a#oritatea pacientilor cu diabetul zaharat tip % isi pot desfasura normal actiitatile
cotidiene atunci cand reusesc sa tina sub control nielul glicemiei prin exercitii fizice,
dieta corespunzatoare si medicatia hipoglicemianta.
Din ce in ce mai multi adulti si copii dezolta diabet zaharat de tip %, datorita
obiceiurilor alimentare nesanatoase si a sedentarismului.
0uprins articol
1. Generalitati
%. !auze
9. Simptome
;. -ecanism fiziopatogenetic
&. *actori de risc
7. !onsultul de specialitate
?. 0xpectatia igilenta
@. -edici specialisti recomandati
A. Inestigatii
1(. Diagnostic precoce
11. .ratament - Generalitati
1%. /rofilaxie
19. .ratament ambulatoriu
1;. .ratament medicamentos
1&. .ratament chirurgical
17. "lte tratamente
0aue
Sus
Diabetul a!arat de tip , apare(
- cand celulele organismului nu raspund la actiunea insulinei, situatie in care celulele
nu mai utilizeaza glucoza sanguina pentru producerea de energie, numita rezistenta
periferica la actiunea insulinei)
- pancresul nu mai produce suficienta insulina.
Supraponderabilitatea, lipsa exercitiilor fizice, sedentarismul si istoricul familial
de diabet insulino-independent, cresc riscul de a dezolta diabetul zaharat tip %.
%i"pto"e
Sus
In stadiul incipient al bolii, nielul glicemiei creste foarte lent, astfel incat pacientul
este asimptomatic. $ treime din pacientii cu diabet nu stiu ca sufera de aceasta
boala.
%i"pto"ele de diabetul a!arat includ(
- sete
- poliurie (urinare in cantitate mai mare)
- polifagie (apetit crescut)
- scadere in greutate
- oboseala.
Alte se"ne de diabetul a!arat(
- numeroase infectii sau indecare lenta a ranilor
- edere intetosata
- furnicaturi sau amorteala la nielul membrelor
- numeroase infectii ale pielii sau ale tractului urinar
- aginite.
1nii pacienti care au de#a alte boli cronice grae sunt diagnosticati cu diabetul
zaharat tip %. In timp, pot aparecomplicatii renale, oculare, cardioasculare si
neroase.
%e"nele de alar"a ale acestor co"plicatii sunt(
- amorteli, furnicaturi, durere, arsura, umflarea membrelor superioare sau inferioare
(neuropatie diabetica)
- edere intetosata, distorsionata sau puncte luminoase sau intunecate in campul
izual, pierdere a ederii partiala sau totala sau senzatia de 5edere printr-un al5
(retinopatia diabetica)
- dureri la nielul toracelui sau dificultati in respiratie4 acestea pot fi semne ale unor
probleme cardiace sau asculare.
1ecanis" fiiopatogenetic
Sus
Diabetul zaharat este o afectiune cronica in care apar perturbari ale metabolismului
(proces prin care organismul acumuleaza energie din alimente). Diabetul este
prezent atunci cand apare rezistenta la niel celular la actiunea insulinei sau cand
pancreasul nu mai secreta o cantitate adecata de insulina. Insulina este hormonul
care asigura necesarul energetic celular, prin utilizarea glucozei (zaharului).
+iperglicemia este principala cauza a alterarilor care apar in timp la nielul altor
organe4 cord, ase mari, ochi, rinichi, neri.
Diabetul zaharat tip % apare in special la adult, dar din ce in ce mai multe cazuri sunt
diagnosticate la copil. "desea, persoanele cu diabetul zaharat tip %
sunt supraponderale si sedentare. -ulti oameni au prediabet (toleranta alterata la
glucoza) care se caracterizeaza prin alori crescute ale zaharului din sange, dar nu
suficient de mari pentru a fi pus diagnosticul de diabet.
$data pus diagnosticul de diabet zaharat tip %, echipa de medici trebuie sa elaboreze
un plan terapeutic indiidualizat. .ratamentul include, de obicei, dieta
adecata, program de exercitii fizice, scadere in greutate, monitorizarea glicemiei si
daca este neoie tratament medicamentos. $ buna cooperare cu medicul specialist
a#uta pacientul sa tina boala sub control si sa preina aparitia unor complicatii grae.
In timp, capacitatea secretorie a pancreasului endocrin deine din ce in mai
insuficienta, astfel incat insulina secretata nu mai poate mentine glicemia in limite
normale.
0ontrolul ni2elului glice"iei pre2ine aparitia co"plicatiilor(
- starea hiperosmolara este o complicatie acuta care apare in diabetul zaharat tip %
fiind cauzata de obicei de infectie (gripa sau alta infectie),
infarct, deshidratare (ingestia insuficienta de lichide), tratamentul diuretic, in special
cand pierderea de lichide nu este inlocuita prin aport adecat de lichide.
- complicatii tardie produse de hiperglicemie4 leziuni oculare (retinopatie), afectare
renala (nefropatie), leziuni neroase (neuropatie), anomalii cardiace (inclusi infarct
miocardic), leziuni asculare aterosclerotice (ce duc la aparitia accidentelor asculare
cerebrale, a arteriopatiei periferice, posibil la amputare).
3actori de risc
Sus
3actorii de risc ce nu pot fi controlati sunt ur"atorii(
- istoric familial (rude de gradul unu4 parinte, frate, sora) cu diabetul zaharat tip %)
- rasa si etnia - afroamericanii, hispanicii, americani natii, americanii asiatici si
populatia din insulele oceanului pacific au risc mai mare de adezolta diabetul
zaharat tip % fata de populatia caucaziana)
- arsta inaintata creste riscul aparitiei diabetul zaharat tip %) totusi numarul copiilor
cu diabet zaharat tip % este in crestere, de obicei, acestia fiind obezi, sedentari si cu
istoric poziti de diabet zaharat tip %)
- istoric de diabetul zaharat gestational sau femeile care au nascut un copil cu
greutate mare la nastere (peste ; 2g) au risc crescut de a face prediabet sau diabetul
zaharat tip %)
- sindromul oarelor polichistice creste riscul de aparitie a diabetul zaharat tip %.
/ersoanele care or sa preina aparitia diabetul zaharat isi pot face testarea
glicemiei.
0onsultul de specialitate
Sus
%e apeleaa la "edicul de specialitate cand(
- persoana cu arsta mai mare de ;& ani caruia nu i-a fost niciodata masurata
glicemia sau nu a fost inestigata pentru diabet de mai mult de 9 ani)
- persoanele cu arsta mai mica de ;& ani, cu factori de risc pentru diabet de tip % si
care doresc sa fie testate)
- prezenta unuia sau mai multor simptome de diabet zaharat (sete intensa, urinari in
cantitati mari, foame excesia, pierdere inexplicabila in greutate, sau oboseala
excesia))
- prezenta altor semne de diabet zaharat tip % precum rani care nu se indeca sau
infectii frecente)
Persoanele care nu au fost diagnosticate cu diabetul a!arat tip , dar care
constata ca au ur"atoarele si"pto"e ale co"plicatiilor acestei boli(
- durere sub forma de arsura, amorteala, furnicaturi la nielul picioarelor sau
mainilor)
- ameteala sau slabiciune la ridicarea sau asezatul brusc)
- 5fulgere luminoase5, puncte negre, pete, dungi la nielul campului izual)
- persoana obeza, sedentara care doreste sa preina aparitia diabetul zaharat tip %)
- persoana care o fost diagnosticata cu prediabet care doreste sa reduca riscul de
aparitie al diabetul zaharat tip %.
E#pectati2a 2igilenta
Sus
In cazul in care par simtome de diabet zaharat tip % nu este indicata expectatia,
deoarece diabetul aanseaza si pot apare complicatii grae in cazul in care nu este
pus diagnosticul si nu se interine terapeutic preoce. In cazul in care exista simptome
de diabet, mai ales daca sunt prezenti factorii de risc este indicat consultul de
specialitate.
1edici specialisti reco"andati
Sus
/ersoanele la care se suspicioneaza existenta diabetului insulino-independent pot fi
diagnosticati de catre4
- medicul de familie
- medicul de medicina generala
- medicul internist
- pediatrul
- endocrinologul
- medicul de nutritie, boli metabolice si diabet.
In2estigatii
Sus
/entru a confirma suspiciunea de diabet zaharat tip % medicul specialist a cere un
set de teste ce masoara nielul glucozei sanguine (glicemia). De obicei,
determinarea glicemiei se face dimineata pe nemancate. 1neori este necesara
efectuarea unei inestigatii suplimentare ..$G (test oral de toleranta la glucoza),
insa nu este recomandat deoarece necesita timp si are un cost crescut.
/entru a pune diagnosticul de diabet zaharat tip % se iau in considerare pe langa
nielul glicemiei, istoricul medical si examenul clinic al pacientului.
Daca glicemia este mai mare decat aloarea normala dar sub nielul celei care
defineste diabetul, aceasta situatie caracterizeaza toleranta alterata la glucoza cu
risc crescut de aparitie a diabetul zaharat tip %.
"lte examene paraclinice precum masurarea ambulatorie a glicemiei sau
determinarea glucozei urinare nu sunt cele mai bune metode de diagnosticare al
diabetul zaharat tip %, insa monitorizarea ambulatorie a glucozei este esentiala dupa
ce a fost pus diagnosticul de diabet. De asemenea, un examen complet al aparatului
cardioascular este important pentru depistarea unor afectiuni cardiace.
Diagnostic precoce
Sus
Dupa arsta de ;& ani este indicata determinarea alorilor glicemiei o data la 9 ani.
De asemenea, or fi testate pentru diabet persoanele hipertensie si cu alori
crescute ale colesterolului. -edicul a depista existenta factorilor de risc si a stabili
frecenta la care se or efectua testarile.
Asociatia a"ericana de diabet reco"anda ca "asurarea glice"iei sa se faca
des sau sa se inceapa de la o 2arsta "ica in ur"atoarele situatii(
- istoric familial-parinte, frate, sora cu diabetul zaharat tip %
- obezitatea - indexul masei corporale (I-!) mai mare sau egal cu %&
- prediabetul (toleranta alterata la glucoza)
- hipertensiune arteriala
- niel crescut al colesterolului
- istoric de diabet zaharat gestational sau femeile care au nascut un copil cu greutate
mare la nastere (peste ; 2g).
Trata"ent - /eneralitati
Sus
Depistarea riscului crescut sau punerea diagnosticului de diabet zaharat tip % la
persoana in cauza sau a unui membru al familiei poate prooca panica. -ulti sunt
socati la aflarea diagnosticului in timp ce alti pacienti se simt mai bine daca afla care
este cauza simptomelor lor. 0ste normal ca pacientii sa reactioneze prin furie sau
depresie daca afla ca au o boala cronica, insa e important ca acestia sa fie informati
ca pot duce o iata normala daca reusesc sa-ti mentina glicemia in limite normale.
Scaderea in greutate, dieta corespunzatoare si desfasurarea unui program regulat de
exercitii fizice sunt modalitati foarte eficace pentru a mentine scazut nielul glicemiei.
,u exista indecare in cazul diabetului, insa sunt mai multe modalitati terapeutice
care sunt indicate in diabetul zaharat de tip %. !hiar in cazul in care pacientul este
asimptomatic este necesara inceperea tratamentului pentru a preeni eolutia bolii si
aparitia complicatiilor.
=a unii pacienti, modificarea dietei sau aplicarea unui program regulat de exercitii
fizice sunt sufieciente pentru a controla nielul glicemiei.
La altii+ insa este necesar introducera trata"entului "edica"entos4 Principii de
trata"ent ce trebuie respectate(
- modificarea dietei cu repartizarea carbohidratilor pe parcursul unei zile astfel incat
nielul glicemiei sa ramana constant
- program de exercitii fizice, care imbunatatesc raspunsul celulelor organismului la
actiunea insulinei
- monitorizarea nielului glicemiei astfel incat sa ramana in limitele normale stabilite
- adaugarea medicamentelor in cazul in care nu se respecta dieta sau efectuarea
unui program mai intens de exercitii pentru a mentine glicemia in limite sigure. 0ste
necesar unul sau mai multe tipuri de medicamente antidiabetice pentru a stimula
productia de insulina a organismului sau pentru a imbunatati utilizarea ei
- introducerea unei doze de insulina sau a tratamentului cronic) insulina se poate
administra singura sub forma in#ectabila sau poate fi asociata medicatiei
orale antidiabetice
- control medical periodic pentru a ealua eficienta tratamentului sau pentru
depistarea precoce a complicatiiloroculare, cardioasculare, renale, neroase.
Alte proble"e i"portante
- purtarea unor bratari puse la dispozitie de catre medic, farmacist prin care sa se
faca identificarea rapida a bolii si a persoanei care are diabet
- cel cu diabet zaharat trebuie sa recunoasca rapid si sa stie sa-si trateze
atat hiper cat si hipoglicemia
- o atentie deosebita trebuie acordata pielii, dintilor, picioarelor, gingiilor.
Profila#ie
Sus
- mentinerea unei greutati corporale adecate. /entru a depista obezitatea se pot
folosi tabele cu greutatea si inaltimea ideala. In cazul in care este necesara scaderea
in greutate, pierderea intre ;,&-A,1 2g poate reduce riscul aparitiei diabetul zaharat tip
%)
- exercitiul fizic regulat de cel putin 9( minute pe zi) nu trebuie neaparat desfasurarea
unor actiitati epuizante sau inscrierea la o sala de gimnastica, orice efort fizic care
creste rata cardiaca este util. /entru inceput, se poate incerca mersul in ritm moderat
folosind pedometrele care monitorizeaza numarul de pasi efectuati. /ersoanele cu
risc de a face diabet zaharat tip % se or adresa medicului specialist pentru
intocmirea unui program indiidualizat de exercitii fizice)
- alimentatia sanatoasa bogata in fructe si legume, cereale integrale, nuci pot
diminua riscul de a face diabet zaharat tip %. 0xcesul de dulciuri, carne rosie,
alimente tip fast-food si exces de bauturi racoritoare cresc riscul de dezoltare a
diabetului.
Profila#ia co"plicatiilor diabetului
Reducerea riscului de a de2olta co"plicatiile diabetului poate fi realiata prin(
- controlul glicemiei si mentinerea la o aloare apropiata de tinta
- administrarea unor doze mici de aspirina pentru a preeni infarctul miocardic
sau accidentele asculare cerebralesau a obstructiilor arteriale periferice
- controlul medicamentos al tensiunii arteriale si al nielului crescut al colesterolului
- administrarea unui inhibitor de enzima de conersie sau a unui blocant de receptori
de angiotensina II, chiar daca pacientul nu este hipertensi, pentru preenirea
aparitiei nefropatiei diabetice
- examen oftalmologic periodic
- ingri#irea atenta a picioarelor
- oprirea fumatului) fumatul grabeste aparitia complicatiilor diabetului.
H$pericu" %irop Afin 3ara Za!ar &''"l Buc %c
+<upericum Sirop "fin Siropul De "fin !u Indulcitori 0ste Indicat In /rimul 3and
/ersoanelor !u G
Pret( )*+)& Lei
Trata"ent a"bulatoriu
Sus
Schimbarea stilului de iata intr-unul sanatos face parte din modalitatile de tratament
ambulator. /acientii trebuie sa cunoasca cat mai multe despre boala lor pentru a fi
cat mai motiati, mai complianti si pentru a se simti mai bine si mai in siguranta stiind
ca-si pot tine sub control boala.
Trata"entul a"bulator include(
- dieta adecata in care carbohidratii sunt repartizati pe parcursul intregii zile
- efectuarea unui program de exercitii fizice
- monitorizarea zilnica a glicemiei
- luarea medicatiei antidiabetice orale daca aceasta a fost prescrisa de specialist
- eitarea deshidratarii prin aport crescut de lichide
- doze mici de aspirina.
De retinut5
- este recomandat ca cei cu diabet sa poarte la mana sau la gat o curea cu placuta
de identificare, pentru a fi mai usor diagnosticat in cazul unei urgente
- cei care au diabet trebuie sa recunoasca rapid semnele de hipo sau de
hiperglicemie si sa stie se-si acorde singuri primul a#utor rapid
- o atentie deosebita trebuie acordata pielii, dintilor, picioarelor si gingiilor.
Trata"ent "edica"entos
Sus
1nii pacienti cu diabet zaharat tip % raspund bine la medicatia antidiabetica) aceasta
stimuleaza productia proprie de insulina, reduce rezistenta periferica la actiunea
insulinei sau incetineste absorbtia carbohidratilor.
1nii pacienti nu au neoie de medicatie, in timp ce la altii un singur medicament este
suficient, de asemenea se pot asocia mai multe antidiabetice orale in functie
necesarul fiecaruia si de nielul glicemiei.
1nii pacienti cu diabet zaharat tip % iau tratament antihipertensi sau de scadere a
colesterolului plasmatic, cat si doze mici de aspirina pentru a preeni infarctul
miocardic, accidentele asculare cerebrale sau obstructiile aselor mari periferice.
Trata"ent c!irurgical
Sus
.ratamentul chirurgical nu este indicat in cazul diabetului zaharat de tip %. .otusi,
pacientii supraponderali sunt considerati candidati pentru chirurgia
gastrointestinala (inel gastric), care a#uta la scaderea spectaculoasa in greutate.
.otusi, exista multe riscuri ale acestei operatii si de aceea multi specialisti nu o
recomanda.
Alte trata"ente
Sus
1nii pacienti sunt tentati sa incerce produse sau pilule care promit indecarea, insa
aceste remedii pot fi foarte scumpe si daunatoare. Insa, alegerea unor medicamente
alternatie sau plante nu se a face decat dupa o discutie prealabila cu medicul
specialist care a prescrie aceste remedii.
CORPII CETONICI, SUBSTANELE CETOFORMATOARE I CETOACIDOZA
Info,
cuprins
Ce sunt corpii cetonici?
Sub denumirea generic de "corpi cetonici" sunt cuprinse mai multe substane,
dintre care 3 au importan fziologic i patologic la om: acetona, acidul beta
hidroxibutiric (acidul cetohidroxibutiric) i acidul acetil acetic. Aceti trei compui sunt
capabili s determine n organism o acidoz metabolic endogen (pH-
ul sngelui scade sub normal), numit cetoacidoz sau acidocetoz. Excesul
corpilor cetonici din snge conduce la eliminarea lor prin urin.
Cetonemia i cetonuria
Corpii cetonici odat formai, se acumuleaz n snge (cetonemie) pn la un
anumit prag, peste care se elimin odat cu urin (cetonurie). O caracteristic a
acestor substane, const n volatilitatea lor, astfel nct, dac se instaleaz
cetoacidoza, prezena lor n urin, n aerul expirat sau n transpiraie, poate f
semnalat prin miros, simindu-se ca oetul sau ca merele stricate.
Cetonemia i cetonuria, n faza incipient, nu produc acidoz metabolic
(cetoacidoz), deoarece organismul dispune de sisteme tampon pentru
neutralizarea excesului moderat de acizi.
Formarea corpilor cetonici
Corpii cetonici se formeaz n interiorul corpului omului, n cantitate mic, ca un
proces fziologic normal sau n cantitate mare, n cazul unui metabolism dereglat.
Compuii care pot genera corpi cetonici n corp, poart denumirea de substane
cetoformatoare. Substanele cetoformatoare nu creeaz probleme, dect atunci
cnd metabolismul nu se poate desfura corect, astfel nct organismul se ncarc
cu produi intermediari de acest fel, care produc acidocetoza. Corpii cetonici formai,
n afara unor dereglaje, sunt eliminai, n parte prin urin, iar cei rmai sunt utilizai
n neosinteze, de obicei n sinteza glucidelor.
Acumularea n exces a corpilor cetonici, apare deci, fe ca o consecin a unei
catabolizri defectuoase a acizilor grai (vezi soarta lipidelor n organismul omului),
fe ca o nevoie stringent a organismului n a sintetiza glucoz pe baza resturilor de
lipide, cele dou aspecte, find de cele mai multe ori interdependente.
Trebuie subliniat faptul c nu toi cataboliii care conduc spre acidoz sunt corpi
cetonici, pe de-o parte i c ntotdeauna cetoacidoza i are originea n
tulburrilemetabolismului intermediar, pe de al parte.
Principalul antagonist al genezei corpilor cetonici este insulina.
Substane cetoformatoare
Mai multe feluri de compui pot conduce la formarea corpilor cetonici. Dintre
acetia, 3 categorii de substane sunt mai importante:
- aminoacizii cetoformatori (leucina, tirozina, rar fenilalanina),
- lipidele (sunt principalele furnizoare de corpi cetonici),
- alcoolul etilic.
Cetoacidoza (acidocetoza) - cauze, manifestri
Corpii cetonici se genereaz n urma proceselor de neoconversie (interconversie) a
glucozei, adic prin geneza acestei monoglucide din substane neglucidice (de
origineprotidic sau lipidic). Un alt motiv evocat, care duce la formarea corpilor
cetonici, sau care contribuie la pstrarea lor n organism este unul de ordin
energetic. Deoarece substanele reunite sub denumirea de corpi cetonici sunt
compui intermediari ai metabolismului, pentru degradarea complet a acestora,
este nevoie de energie. Donorul de energie al dezasimilrii totale, pn la dioxid de
carbon i ap, este glucoza, care dac lipsete sau dac nu poate f utilizat, poate
instala cetoacidoza. De asemenea, degradarea alcoolului la nivelul fcatului, poate
duce la formarea corpilor cetonici.
Formarea corpilor cetonici apare cel mai frecvent n: diabet, malnutriie, alcoolism
acut sau cronic, cazuri de excese exogene (consum de alimente bogate n lipide sau
n aminoacizi cetoformatori), hipoglicemie, eclampsie, hipertiroidism, post, cure de
slbire. De asemenea, apare o uoar cetoacidoz n sarcin i la urcarea la mare
altitudine. n majoritatea cazurilor, strile de acidoz provocate de corpii cetonici,
sunt trectoare i dispar dac se nltur cauza, dar pot lsa "urme" sub forma unor
dereglaje ale diverselor esuturi. Nu acelai lucru se poate spune ns, n cazul
diabetului, cnd cetoacidoza are tendine cronice, putnd f inut sub control doar
prin tratament i prin diet (Vezi mai jos "Cetoacidoza diabetic").
Cu excepia diabetului, cetoacidoza, prin afectarea celulelor sensibile la glucoz,
ndeosebi a neuronilor, provoac ameeli, dureri de cap, dureri musculare. Starea
general este alterat i apare senzaia de grea.
Cetoacidoza diabetic
Cetoacidoza n diabet apare, n principiu, ca o consecin a faptului c organismul
nu dispune de capacitatea utilizrii glucozei ca donoare de energie. n aceste
condiii, organismul va ncepe s degradeze intens grsimile. ns numai o parte
din acizii graioxidai poate f utilizat ca surs de energie, excesul acumulndu-se
mai ales sub form de acid acetil acetic, care trece mai departe n acid beta
hidroxiburtiric i aceton.
Mecanism
Hipoinsulinismul se asociaz ntotdeauna cu un catabolism rapid i ridicat
altrigliceridelor. n aceste condiii, caracterizate prin prezena n exces a acizilor grai
i prin lipsa concomitent a insulinei, are loc un proces foarte rapid de -oxidare
(scurtarea succesiv a catenei cu cte 2 atomi de carbon) a acizilor grai la nivelul
mitocondriilor celulelor hepatice, cu eliberare, n cantiti apreciabile, de acetil-CoA.
Acetil-CoA (acetil coenzima A) reprezint un produs intermediar de baz
almetabolismului, deoarece se plaseaz ntr-un foarte important "nod" metabolic, de
unde pornesc diverse reacii n lan, care sfresc prin eliberare de energie (ciclul lui
Krebs, ciclul glioxalic) sau prin geneza de compui endogeni noi. Aceste reacii, fe
c sunt pornite spre Acetil-CoA, fe c apr n continuarea compusului, n lipsa
insulinei, sunt n mare msur enzimatic blocate, derivnd, din unele verigi stopate
(butiril-CoA, acid acetil acetic), corpii cetonici.
Evoluie, stadii
n evoluia unei acidocetoze diabetice, se deosebesc trei stadii evolutive:
1. stadiul de cetoacidoz incipient, perioad n care mecanismele de compensare
nu sunt nc complet depite, deci n consecin, acidoza metabolic nu este slab
prezent sau absent (corespunde stadiului evolutiv II din diabetul de tip 1);
2. stadiul de precom, n care acidocetoza este sever dar pacientul nc este
contient (corespunde stadiului evolutiv III din diabetul de tip 1);
3. stadiul de com diabetic, etap caracterizat prin acidocetoz profund,
deshidratare i pierderea contienei (corespunde stadiului evolutiv IV din diabetul
de tip 1).
Dac nu se intervine la timp, poate s survin decesul. De aceea, cetoacidoza
diabetic se constituie ntr-o urgen medical.
Retinopatia diabetica
Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
Multi dintre pacientii cu diabet dezvolta in timp manifestari oculare, dintre care retinopatia
diabetica este cea mai importanta. Diabetul determina afectari ale vaselor sanguine mici de la
nivelul retinei (o componenta a ochiului situata in partea posterioara a acestuia, care are rol de a
capta imaginile si de a trimite informatiile la creier).
Retinopatia diabetica se poate manifesta prin tulburari de vedere, chiar orbire. Se poate preveni
aparitia retinopatiei prin mentinerea glicemiei in limite normale sau aproape de normal. Aceste
masuri incetinesc progresia retinopatiei si previn pierderea vederii.
Retinopatia diabetica este o boala ce progreseaza in timp. n fazele incipiente vasele de sange mici
de la nivelul retinei se subtiaza. n timp vasele de sange dezvolta mici anevrisme (largiri ale
diametrului vasului), care se pot rupe si pot determina acumulari de sange in gelul vitros (!uidul cu
consistenta de gel din interiorul ochiului)
"e masura ce boala progreseaza se vor forma noi vase de sange la nivelul retinei. Acest lucru
poarta numele de retinopatie proliferativa. Aceste vase de sange nou formate se rup si sangereaza
cu usurinta in interiorul ochiului producand alterari ale vederii. Aceste rupturi si sangerari pot
determina formarea de cicatrici care vor duce la retractia retinei si in cele din urma la dezlipirea
retinei de peretele posterior al globului ocular# dezlipirea de retina.
Cuprins articol
$. %eneralitati
&. 'recventa bolii
(. )auze
*. Simptome
+. Mecanism ,ziopatogenic
-. 'actorii de risc
.. 'actori de risc
/. )onsult de specialitate
0. Medici specialisti recomandati
$1. nvestigatii
$$. Diagnostic precoce
$&. 23pectativa vigilenta
$(. 4ratament
$*. "ro,la3ie
Frecventa bolii
Sus
Retinopatia diabetica este cauza cea mai frecventa de orbire spontana la persoanele cu varste intre
&1 si -+ de ani. "revalenta acestei boli variaza la pacientii cu tip sautip de diabet.
Diabet tipul I
#dupa + ani, apro3imativ &+5 din pacienti dezvolta retinopatie
#dupa $1 ani, -15 din pacienti dezvolta retinopatie
#dupa $+ ani, 0/5 din pacienti dezvolta retinopatie, dintre acestia &- 5 au forma proliferativa de
retinopatie
#dupa &1 de ani, apro3imativ toti pacientii cu iabet tip au retinopatie, iar mai multe de +(5 au
forma proliferativa de retinopatie.
Diabet tipul II
#la diagnostic apro3imativ &$ 5 din pacienti au retinopatie. "ersoanele cu diabet tip au
probabilitatea mai mare de a avea retinopatie la momentul diagnosticului, si este posibil ca ei sa o
, dezvoltat inainte de diagnosticarea diabetului. Datorita acestui lucru timpul intre diagnosticul
diabetului si aparitia retinoapatiei este mai scurt in cazul pacientilor cu diabet tip
#dupa $+ ani, /+ 5 din pacientii tratati cu insulina si -15 din cei tratati fara insulina au retinopatie.
Din acestia, &15 din cei cu tretament cu insulina si *5 din cei tratati fara insulina au retinopatie
proliferativa
#dupa &1 de ani, mai mult de -15 din pacienti au retinopatie. &1 5 din cei tratati cu insulina si +5
din cei tratati fara insulina au retinopatie proliferativa.
Cauze
Sus
Diabetul deterioreaza vasele de sange de dimensiuni mici din organism, ducand la modi,care
!u3ului prin aceste vase. )and aceste modi,cari se produc in vasele de la nivelul retinei se produce
retinopatia diabetica.
n fazele incipiente vasele de sange mici de la nivelul retinei se subtiaza si dezvolta
mici anevrisme, care se pot rupe si pot determina acumulari de sange la nivelul retinei. Mai tarziu
se vor forma noi vase de sange la nivelul retinei iar aceste vase de sange nou formate se rup si
sangereaza cu usurinta in interiorul ochiului producand alterari ale vederii si formarea de cicatrici.
)icatricile duc la retractia retinei si in cele din urma la dezlipirea retinei de peretele posterior al
globului ocular. Acest lucru provoaca orbire.
Simptome
Sus
Simptomele apar precoce in aceasta boala, dar nu sunt observate decat atunci cand s#au produs
distructii masive si s#au dezvoltat complicatii. 23aminarea periodica identi,ca retinopatia diabetica
precoce in evolutie si poate preveni dezlipirea de retina.
)omplicatiile retinopatiei includ6 macular (cresterea in volum a partii centrale a retinei) si dezlipirea
de retina. n cazul in care boala progreseaza, modi,carile distructive de la nivelul retinei pot
determina tulburari masive de vedere sau orbire.
Simptomele retinopatiei diabetice includ6
#vedere incetosata sau distorsionata, sau di,cultati de citire7
#puncte luminoase sau intunecate in campul vizual7
#pierderea vederii partiala sau totala, sau senzatia de 8vedere printr#un val87
#durere la nivelul ochiului.
Mecanism fziopatogenic
Sus
Retinopatia diabetica debuteaza ca o boala de gravitate medie. n stadiile initale ale bolii, vasele de
sange mici de la nivelul retinei se subtiaza si dezvolta microanevrisme. Microanevrismele sunt
primele semne ale retinopatiei si apar la cativa ani dupa instalarea diabetului. Acestea se pot rupe
si pot produce mici sangerari la nivelul retinei, dar in mod obisnuit nu produc simptome si nu
afecteaza vederea.
"e masura ce retinopatia progreseaza, hemoragia si pierderea de proteine de la nivelul vaselor de
sange lezate cauzeaza edem al retinei. Acest lucru determina tulburari de vedere medii sau severe,
in functie de portiunea de retina afectata. n cazul in care partea centrala a retinei (macula) este
afectata, tulburarile de vedere sunt severe.
2demul macular, ce rezulta din acumularea de lichid, este cea mai grava complicatie a retinopatiei.
9a unii pacienti cu diabet, retinopatia progreseazapeo perioada de cativa ani. n acest caz,
reducerea !u3ului sanguin la nivelul retinei stimuleaza cresterea de noi vase de sange (proliferare).
Aceste vase sunt fragile. "e masura ce acestea se inmultesc, pot aparea una sau mai multe
complicatii ce duc in ,nal la pierderea vederii.
"rintre complicatii sunt6
#formarea de tesut cicatriceal care tractioneaza retina, ducand la dezlipire de retina
#hemoragii in interiorul ochiului ( preretineala sau vitroasa)
#producera de noi vase de sange pe suprafata irisului, care in ,nal duce la o forma severa de (boala
manifestata prin cresterea presiunii intraoculare) numita glaucom neovascular.
Factorii de risc
Sus
Riscul de a dezvolta retinopatie diabetica depinde in mare masura de doi factori6
# perioada de timp de la instalarea diabetului7
# tipul diabetului.
)u cat perioada de timp de la instalarea diabetului este mai mare, cu atat este mai mare sansa de
aparitie a retinopatiei. n plus, pacientii cu diabet tip sunt mai predispusi la a dezvolta retinopatie
decat cei cu tip de diabet.
Dintre cei cu tip de diabet, -15 au semne de retinopatie la $1 ani de la instalarea diabetului si
aproape toti au retinopatie la &1 de ani. Apro3imativ +(5 dezvolta retinopatie proliferativa la &1 de
ani.
Dintre persoanele cu diabet tip , &$5 au retinopatie la momentul diagnosticului si -15 o dezvolta
dupa &1 de ani.
Factori de risc ce nu pot f controlati
23ista cativa factori de risc ce nu pot , controlati. :nii dintre ei sunt6
#istoricul familial de retinopatie diabetica6 riscul de a face retinopatie este mai mare la persoanele
care au rude cu diabet si retinopatie
#nefropatia (boala renala)6 lezarea vaselor de sange de la nivelul rinichilor este o complicatie pe
termen lung a diabetului. Riscul de dezvoltare a retinopatiei este mai mare la cei care au eliminare
crescuta de proteine in urina (proteinurie), ca semn precoce de boala renala.
Factori de risc se pot controla
Alti factori de risc se pot controla. "rintre acestia sunt6
#sarcina6 femeile care au diabet au un risc mai mare de a face retinopatie in timpul sarcinii7 la
femeile care au de;a retinopatie si raman insarcinate, sansele sunt de apro3imativ +15 ca boala sa
se inrautateasca7
#valori constant crescute ale glicemiei6 studii efectuate pe perioade de timp indelungat arata ca
nivele constant crescute ale glicemiei se insotesc de risc crescut de retinopatie7 mentinerea
glicemiei in limite aproape normale reduce riscul de retinopatie si incetineste progresia bolii in cazul
in care aceasta s#a instalat7
#tensiunea arteriala crescuta6 in general, persoanele care au diabet si arteriala au riscul mai mare
de a dezvolta complicatii vasculare, inclusiv la nivelul vaselor ochiului7 studii efectuate pe termen
indelungat au aratat ca retinopatia progreseaza mai frecvent la forme proliferative sau forme cu
edem macular daca se insoteste de hipertensiune arteriala7
#intarzierea diagnosticului si tratamentului6 efectuara de controale oftalmologice regulate nu scade
riscul aparitiei retinopatiei, dar scade riscul aparitiei complicatiilor si pierderii vederii7 terapia
adecvata si precoce incetineste progresia retinopatiei si previne pierderea vederii7
#valori crescute ale colesterolului6 cateva studii au indicat faptul ca nivelul ridicat al colesterolului
creste riscul de retinopatie7 totusi nu s#a demonstrat daca reducerea niveleor colesterolului seric
afecteaza progresia retinopatiei7
#fumatul6 cateva studii au demonstrata ca fumatul creste riscul de apritie a retinopatiei la pacientii
cu diabet.
Factori de risc
Sus
Riscul de a dezvolta retinopatie diabetica depinde in mare masura de doi factori6
# perioada de timp de la instalarea diabetului7
# tipul diabetului.
)u cat perioada de timp de la instalarea diabetului este mai mare, cu atat este mai mare sansa de
aparitie a retinopatiei. n plus, pacientii cu diabet tip sunt mai predispusi la a dezvolta retinopatie
decat cei cu tip de diabet.
Dintre cei cu tip de diabet, -15 au semne de retinopatie la $1 ani de la instalarea diabetului si
aproape toti au retinopatie la &1 de ani. Apro3imativ +(5 dezvolta retinopatie proliferativa la &1 de
ani.
Dintre persoanele cu diabet tip , &$5 au retinopatie la momentul diagnosticului si -15 o dezvolta
dupa &1 de ani.
Factori de risc ce nu pot f controlati
23ista cativa factori de risc ce nu pot , controlati. :nii dintre ei sunt6
#istoricul familial de retinopatie diabetica6 riscul de a face retinopatie este mai mare la persoanele
care au rude cu diabet si retinopatie
#nefropatia (boala renala)6 lezarea vaselor de sange de la nivelul rinichilor este o complicatie pe
termen lung a diabetului. Riscul de dezvoltare a retinopatiei este mai mare la cei care au eliminare
crescuta de proteine in urina (proteinurie), ca semn precoce de boala renala.
Factori de risc se pot controla
Alti factori de risc se pot controla. "rintre acestia sunt6
#sarcina6 femeile care au diabet au un risc mai mare de a face retinopatie in timpul sarcinii7 la
femeile care au de;a retinopatie si raman insarcinate, sansele sunt de apro3imativ +15 ca boala sa
se inrautateasca7
#valori constant crescute ale glicemiei6 studii efectuate pe perioade de timp indelungat arata ca
nivele constant crescute ale glicemiei se insotesc de risc crescut de retinopatie7 mentinerea
glicemiei in limite aproape normale reduce riscul de retinopatie si incetineste progresia bolii in cazul
in care aceasta s#a instalat7
#tensiunea arteriala crescuta6 in general, persoanele care au diabet si arteriala au riscul mai mare
de a dezvolta complicatii vasculare, inclusiv la nivelul vaselor ochiului7 studii efectuate pe termen
indelungat au aratat ca retinopatia progreseaza mai frecvent la forme proliferative sau forme cu
edem macular daca se insoteste de hipertensiune arteriala7
#intarzierea diagnosticului si tratamentului6 efectuara de controale oftalmologice regulate nu scade
riscul aparitiei retinopatiei, dar scade riscul aparitiei complicatiilor si pierderii vederii7 terapia
adecvata si precoce incetineste progresia retinopatiei si previne pierderea vederii7
#valori crescute ale colesterolului6 cateva studii au indicat faptul ca nivelul ridicat al colesterolului
creste riscul de retinopatie7 totusi nu s#a demonstrat daca reducerea niveleor colesterolului seric
afecteaza progresia retinopatiei7
#fumatul6 cateva studii au demonstrata ca fumatul creste riscul de apritie a retinopatiei la pacientii
cu diabet.
Consult de specialitate
Sus
Se merge de urgenta la consult daca un bolnav cu diabet prezinta6
#puncte negre, pete, dungi la nivelul campului vizual6 aparitia de astfel de manifestari brusc, in
numar foarte mare poate , determinata de dezlipirea de retina, care este o complicatie severa a
diabetului
#8fulgere luminoase8 in campul vizual la miscarea capului sau a ochilor6 acestea sunt mai usor de
distins pe un fond negru7 astfel de fulgere pot aparea atunci cand cicatricile din corpul vitros
tractioneaza de retina, lucru care poate duce in ,nal la dezlipirea de retina
#un defect vizual nou aparut, de tipul unei umbre sau acoperire a unei parti din campul vizual care
nu se remite7 acestea pot , un alt semn de dezlipire de retina
#durere oculara sau senzatia de presiune la nivelul globului ocular
#pierderea vederii nou aparuta sau brusca6 pierderea brusca a vederii, total sau partial, poate , un
simptom al multor boli de la nivelul ochiului, inclusiv dezlipire de retina sau hemoragii in interiorul
globului ocular. "ierderea brusca a vederii este intotdeauna o urgenta medicala.
Medici specialisti recomandati
Sus
"acientii cu diabet au nevoie de consult oftalmologic periodic, iar acesta poate , facut de6
#medicul oftalmolog7
#optometrist.
n cazul aparitiei retinopatiei diabetice care necesita laser sau chirurgical este indicat sa se apeleze
la un medic oftamolog specializat in tratamentul retinei si cu specializare in retinopatia diabetica.
Investigatii
Sus
Retinopatia diabetica poate , diagnosticata in timpul unei e3aminari efectuate de un oftalmolog sau
un optometrist.
23aminarea oftalmologica a persoanelor cu diabet include6
#testarea acuitatii vizuale6 acuitatea vizuala masoara abilitatea ochiului de a folcaliza imaginea
si de a vedea la distante mai mici sau mai mari7 pote detecta pierderea vederii sau alte probleme
#oftalmoscopia: acest test permite medicului sa vada fundul de ochi si alte strucuri oculare7 poate
detecta cataracta (opaci,erea cristalinului), modi,cari la nivelul retinei sau alte probleme
#gonioscopie: gonioscopia este folosita pentru a determina daca aria prin care se dreneaza
lichidele din interiorul ochiului (numita unghiul de drena;), este permeabila sau blocata7 acest test
se face in cazul in care se suspecteaza un glaucom
#masurarea presiunii intraoculare6 acest lucru se face pentru a detecta glaucomul7 diabetul
creste riscul de aparitie a glaucomului
# angiograma cu fuoresceina6 in unele cazuri se recomanda efectuarea unei angiograme cu
!oresceina pentru a determina e3istenta de hemoragii la nivelul retinei, in special la pacientii care
au simptome de vedere incetosata, care poate sa sugereze o distructie in retina sau edem al
retinei.
# fotograferea fundului de oci6 se practica la pacientii cu retinopatie, in special la cei care sunt
tratati. 'otogra,erea fundului de ochi indica morfologia fundului de ochi cu acuratete. Se pot
analiza fotogra,ile realizatein timp pentru a monitoriza evolutia bolii sau pentru a aprecia
e,cacitatea tratamentului.
De retinut!
'emeile care dezvolta diabet gestational nu au risc crescut de retinopatie diabetica, iar consulturile
oftalmologice repetate nu sunt indicate. 4otusi, aceste femei au risc crescut de a dezvolta diabet de
tip dupa sarcina, iar acest lucru se poate insoti de retinopatie sau alte afectari oculare.
"acientii cu diabet au risc cresut de aparitie a altor boli oculare cum sunt6 glaucomul si cataracta.
23aminarea oculara periodica diagnosticheaza precoce aceste boli si permite un tratament e,cient
al lor.
Cerasus "ulbere #vaz $erde %&'g "lic Cerasus
Deep %reen "o<derpulbere Din =vaz Verde ndicatii 4erapeuticefolosit n Mod 4raditional "entru
)omp
"ret: ()*+, -ei
Diagnostic precoce
Sus
Diagnosticul precoce si tratamentul retinopatiei diabetice previne pierderea vederii. Screening#ul se
face dupa urmatoarele principii6
#pacientii cu diabet de tip si in varsta de peste $1 ani, se investigheaza oftalmologic la (#+ ani
dupa diagnosticarea diabetului si apoi o data pe an
#pacientii cu diabet tip sunt investigati in mometul diagnosticarii diabetului si apoi o data pe an7 in
cazul in care nu e3ista risc mare de afectare oculara se poate indica control oftalmologic o data la &
ani
#femeile diabetice care raman insarcinate trebuiesc investigate inainte de sarcina si apoi o data in
timpul primelor ( luni de sarcina (primul trimestru). n functie de rezultatul acestei e3aminari se
apreciaza daca mai este nevoie de alte e3aminari pe parcursul sarcinii.
./pectativa vigilenta
Sus
23pectativa nu este indicata in cazul unei persoane cu diabet care observa alterari ale vederii.
n cazul bolnavilor cu diabet, se indica consutul oftalmologic in ,ecare an. n cazul in care nu se
face acest consult si se apeleaza la medic doar atunci cand apar simptomele oculare, probabilitatea
este mai mare ca intre timp sa se , dezvoltat complicatii la nivelul retinei. Acest lucru poate face
mai di,cil tratamentul si poate duce la pierderea vederii.
n cazul aparitiei retinopatiei diabetice se indica controlul frecvent oftalmologic, nu se astepta pana
la simptome. Retinopatia diabetica nu poate , vindecata, dar terapia ii incetineste progresia.
Medicul oftalmolog indica frecventa consultatiilor.
0ratament
Sus
>u e3ista vindecare in cazul retinopatiei diabetice, cu toate acestea laserterapia (fotocoagularea)
este e,cienta in prevenirea pierderii vederii daca se practica inainte ca retina sa sufere leziuni
severe. 23tragerea chirurgicala a corpului vitros (vitrectomie) poate de asemenea sa a;ute la
imbunatatirea vederii in cazul in care retina nu a fost sever afecata. Desi simptomele nu apar decat
tarziu in evolutia bolii, diagnosticul precoce prin screening este foarte important. )u cat retinopatia
este dignosticata in fazele incipiente, terapia este mai usoara si probabilitatea ca pierdea vederii sa
para este mai mica.
>u este necesar tratamentul retinopatiei in cazul in care nu este afectata partea centrala a retinei
(macula), sau in cazul in care partea laterala a retinei a fost sever lezata. )u toate acestea, este
necesar un control oftalmologic in ,ecare an.
n cazul in care macula a fost afectata sever (edem macular) este nevoie de laser. 23tragera
chirurgica a corpului vitros (vitrectomia) se face atunci cand apar hemoragii intravitroase sau in
cazul dezlipirii de retina. Vitrectomia este indicata si in cazul in care se formeaza tesut cicatriceal
sever la nivelul lui.
4ratamentul retinopatiei este e,cient in prevenirea, intarzierea si reducerea pierderii vederii, dar nu
realizeaza o vindecare. "ersoanele care au fost tratate pentru retinopatie sunt monitorizate frecvent
de un medic oftalmolog. Me;oritatea pacientilor cu retinopatie au nevoie de mai multe cure de
terapie pe masura ce boala avanseaza.
deal ar , ca tratamentul sa se faca precoce in evolutia bolii, pentru a preveni aparitia complicatiilor
severe, decat sa se incerece tratarea tulburarilor grave de vedere odata ce acestea s#au instalat.
"rofla/ie
Sus
23ista anumiti pasi care pot , urmati pentru a preveni pierderea vederii in urma retinopatiei
diabetice si aparitiei complicatiilor6
#controlul periodic al glicemiei6studii realizate pe timp indelungat au demonstrat ca mentinerea
glicemiei in limite aproape de normal reduce riscul dezvoltarii si progresiei retinopatiei7 glicemia se
mentine in limite normale printr#o cu cantitati mici de carbohidrati (zaharuri), monitorizarea
frecventa a glicemiei, activitate ,zica regulata si administrarea de insulina sau antidiabetice7 un
studiu efectuat asupra adolescentilor cu diabet, a demonstrat ca aceia care#si mentineau glicemia
in limite normale si#au redus riscul de dezvoltare a retinopatiei si a bolii renale
#controlul periodic al tensiunii arteriale6 mai multe studii au demonstrat ca retinopatia apare mai
frecvent si este mai severa la pacientii care au hiprtensiune arteriala7 nu se stie cu siguranta daca
tratamentul hipertensiunii afecteaza capacitatea vizuala pe termen indelungat, dar in general se
scade frecventa aparitiei complicatiilor
#e3aminarea periodica oftalmologica6 screening#ul retinopatiei diabetice nu previne aparitia bolii,
dar a;uta la evitarea aparitiei complicatiilor si indica tratamentul precoce
#e3aminarea oftalmologica in cazul aparitiei de tulburarilor de vedere6 tulburarile de vedere de
genul punctelor, petelor negre, !ash#urilor luminoase, durerea sau tensiunea la nivelul ochiului pot
, simptome ale afectarii grave ale retinei7 in ma;oritatea cazurilor, cu cat tratamentul este instituit
mai devreme, cu atat mai mari sint sansele de a , mai e,cient.
Se considera ca pot , luate anumite masuri care sa scada riscul de retinopatie severa si de pierdere
a vederii. Acestea pot ,6
#reducerea nivelelor colesterolului seric6 nu se stie cu siguranata daca reducerea nivelului
colesterolului seric in!uenteaza progresia retinopatiei, dar cateva studii au aratat ca nivelul crescut
al colesterolului creste riscul de pierdere a vederii la pacientii cu retinopatie
#evitarea fumatului6 desi fumatul nu creste riscul de dezvoltarea a retinopatiei, acesta duce la
cresterea tensiunii arteriale si poate agrava alte afectiuni asociate diabetului, printre care si
ateroscleroza
#evitarea efortului ,zic e3cesiv6 anumite activitati, de genul ridicarii de greutati sau sporturi de
contact, pot determina hemoragii la nivelul globului ocular, in momentul impactului sau din cauza
presiunii crescute7 evitarea acestor activitati la persoanele cu retinopatie reduce riscul deterioararii
vederii
#activitatea ,zica adecvata6 efectuarea unei activitati ,zice adecvate mentine glicemia in limite
aproape normale, lucru care reduce deteriorarea vederii cauzate de retinopatie.
1efropatia diabetica
Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
>efropatia diabetica este o complicatie a diabetului care este determinata de
concentratii mari de glucoza in sange. ?iperglicemia tulbura functionarea unitatii
de ,ltrare a rinichiului (nefronul). n timp, aceasta poate duce la insu,cienta
renala.
"revenirea sau incetinirea leziunii renale este cel mai important pas in
managementul bolii. Mentinerea glicemiei si a tensiunii arteriale in limite
normale si o dieta alimentara sanatoasa poate reduce riscul dezvoltarii acestei
afectiuni sau progresul spre insu,cienta renala.
Cuprins articol
$. %eneralitati
&. Simptome
(. nvestigatii
*. 4ratament
+. "ro,la3ie
Simptome
Sus
# edeme, initial la picioare iar apoi tot corpul poate , afectat
# o crestere a tensiunii arteriale
# pierderea unor cantitati mari de proteine in urina (macroalbuminurie, semn sigur de nefropatie)
# cresterea nivelelor de colesterol si trigliceride
# odata ce rinichii sunt afectati sever, glicemia poate sa scada pentru ca rinichii nu pot inlatura
e3cesul de insulina si nu pot ,ltra medicatia orala care creste productia de insulina, cum ar ,
glipizidele (%lucotrol) sau gliburide (Micronase)
# alte simptome apar pe masura ce nefropatia se inrautateste.
Investigatii
Sus
>efropatia diabetica este diagnosticata cu a;utorul testelor care veri,ca prezenta proteinelor
(albumine) in urina, care este un indicator al lezarii renale. )and un pacient este diagnosticat cu
diabet, urina este testata pentru prezenta proteinelor. 4estele urinare pentru microalbuminurie pot
detecta cantitati foarte mici de proteine in urina care nu pot , gasite la un test de rutina, permitand
diagnosticul timpuriu al nefropatiei. Detectarea timpurie este importanta pentru a se putea preveni
afectarea progresiva a rinichiului. "entru diagnostic sunt necesare doua teste realizate intr#o
perioada de (#- luni.
Momentul in care se incepe testarea pentru proteinurie se face in functie de tipul de diabet,
moment din care reevaluarea se va face anual.
0ipul de diabet 0est de proteinurie
Diabet zaharat tip $ Dupa + ani de la diagnostic
Diabet zaharat tip & n momentul diagnosticului
Diabet zaharat in copilarie 9a pubertate
:n test 8dipstic@8 pentru microalbuminurie este un test simplu care poate detecta cantitati foarte
mici de proteine in urina (microalbuminurie). Strip#ul isi schimba culoarea daca sunt prezente
proteine, estimandu#le cantitativ in functie de intensitatea culorii. 4estul urinar pentru urme de
proteine este mai precis, putandu#se masura cantitatea e3acta de proteine din urina. =ricare din
aceste teste poate , folosit pentru a veri,ca prezenta proteinelor in urina.
)and medicul specialist suspecteaza o alta cauza a proteinuriei decat diabetul, poate recomanda o
biopsie renala (se e3tirpa si se e3amineaza un mic fragment din tesutul renal).
2lte teste
2ste importanta monitorizarea tensiunii arteriale in mod regulat, acasa si in cabinetele medicale
pentru ca tensiunea arteriala creste pe masura ce leziunea renala progreseaza. Aproape o treime
din pacientii cu diabet de tip & autensiunea arteriala crescuta tn momentul diagnosticarii bolii.
Asociatia Americana a Diabetului recomanda mentinerea tensiunii arteriale sub $(1A/1 mm?g.
>ivelul recomandat de alte organizatii poate varia. Mentinerea tensiunii arteriale sub aceste valori
poate preveni sau incetini afectarea renala.
>ivelele serice ale colesterolului si trigliceridelor trebuie monitorizate periodic pentru ca ele pot ,
crescute din cauza diabetului, a sindromului nefrotic sau din alte cauze. )oncentratia mare de
colesterol poate creste riscul deateroscleroza (ingrosarea peretilor arterelor datorita formarii unor
depozite de lipide) ceea ce poate duce la o boala cardiaca, o boala a arterelor periferice si
la accident vascular cerebral.
3almar4 #ptitensin ,'tb Cutie 3almar4
=ptitensinBpentru = 4ensiune Arteriala Sanatoasa C A;uta 9a Mentinerea :nei 4ensiuni Arter
"ret: 5(*6& -ei
0ratament
Sus
0ratament 7 Generalitati
>efropatia diabetica este tratata cu medicatie care scade tensiunea arteriala si prote;eaza rinichii.
9eziunile renale pot , reversibile sub tratament, iar acesta trebuie inceput imediat dupa ce in urina
este gasita orice cantitate de proteine (microalbuminurie). nainte de instalarea nefropatiei, aceste
medicamente pot , utile in prevenirea ei la pacientii cu tensiunea arteriala normala.
Daca valorile tensionale sunt mari, vor , necesare doua sau mai multe medicamente pentru
scaderea valorilor tensionale la nivelul la care rinichii vor , prote;ati. Medicamentele sunt adaugate
unul cate unul dupa cum este nevoie.
Asociatia Americana a Diabetului recomanda mentinerea tensiunii arteriale sub $(1A/1 mm?g.
>ivelul recomandat de alte organizatii poate varia.
9imitarea aportului de sare din dieta este utila in mentinerea tensiunii arteriale in limite normale.
De asemenea este utila restrictia proteinelor din dieta, ma;oritatea medicilor specialisti
recomandand ca proteinele sa nu depaseasca $15 din totalul caloriilor zilnice.
"acientii diabetici au risc de &#* ori mai mare de a deceda prin boli cardiace sau ale vaselor
sangvine decat cei fara diabet. 4erapia cu doze mici de aspirina si o dieta saraca in grasimi pot
a;uta la prevenirea infarctului miocardic,accidentului vascular cerebral si a altor boli ale vaselor
sangvine mari (boli macrovasculare).
0ratament initial
Medicamentele folosite in tratamentul nefropatiei diabetice sunt de asemenea folosite in controlul
tensiunii arteriale. Daca e3ista o cantitate mica de proteine in urina, leziunile renale pot ,
reversibile sub acest tratament. Medicamentele folosite in tratamentul initial al nefropatiei includ6
# inhibitori ai enzimei de conversie, cum ar , captoprilul, lisinoprilul, ramiprilul si enalaprilul. S#a
demonstrat ca inhibitorii de enzima de conversie prote;eaza functionarea rinichiului in diabetul
zaharat de tip $, chiar si la pacientii cu tensiunea arteriala crescuta. n plus, acestea pot reduce
riscul de dezvoltare al bolilor cardiovasculare. :n studiu a demonstrat ca ramiprilul scade riscul de
aparitie a bolilor cardiovasculare la pacientii cu diabet zaharat (tipul $ si &) cu &+#(15
# blocantii de receptori de angiotensina , de e3emplu candesartan cile3etil, irbesartan, losartan
si telmisartan. Se pot administra si inhibitori de enzima de conversie si blocanti de receptori de
angiotensina , combinatia acestor medicamente oferind rinichiului o protectie mai mare decat
,ecare medicament in parte.
Daca valorile tensionale sunt mari, vor , necesare doua sau mai multe medicamente pentru
scaderea valorilor tensionale la nivelul la care rinichii vor , prote;ati. Medicamentele sunt adaugate
unul cate unul dupa cum este nevoie.
Asociatia Americana a Diabetului recomanda mentinerea tensiunii arteriale sub $(1A/1 mm?g.
>ivelul recomandat de alte organizatii poate varia.
Mentinerea glicemiei in limite normale este importanta pentru a preveni afectarea vaselor mici de
sange din rinichi. Asociatia Americana a Diabetului recomanda mentinerea glicemiei la niveluri de6
# /1 mgAdl pana la $&1 mgAdl inainte de masa si $11 mgAdl pana la $*1 mgAdl inainte de culcare
atunci cand se foloseste pentru test sange venos
# 01 mgAdl pana la $(1 mgAdl inainte de masa si $$1 mgAdl pana la $+1 mgAdl inainte de culcare
cand se foloseste sange din pulpa degetului (sange arterial)
# mai putin de $/1 mgAdl la $#& ore dupa masa.
"acientii diabetici au risc de &#* ori mai mare de a deceda prin boli cardiace sau ale vaselor
sangvine decat cei fara diabet. 4erapia cu doze mici de aspirina si o dieta saraca in grasimi pot
a;uta la prevenirea infarctului miocardic,accidentului vascular cerebral si a altor boli ale vaselor
sangvine mari (boli macrovasculare).
9imitarea aportului de sare din dieta este utila in mentinerea tensiunii arteriale in limite normale.
De asemenea este utila restrictia proteinelor din dieta, ma;oritatea medicilor specialisti
recomandand ca proteinele sa nu depaseasca $15 din totalul caloriilor zilnice.
0ratament de intretinere
"e masura ce nefropatia diabetica progreseaza, tensiunea arteriala de obicei creste, facand
necesara adaugarea unei medicatii pentru controlul tensiunii. Asociatia Americana a Diabetului
indica mentinerea tensiunii sub $(1A/1 mm?g, daca este posibil, pentru a prote;a rinichii.
Medicul specialist poate recomanda unul din urmatoarele medicamente, uneori ,ind necesara
administrarea unei combinatii de medicamente pentru a controla mai bine tensiunea arteriala6
# o asociatie de inhibitori de enzima de conversie si blocanti de receptori de angiotensina , aceasta
,ind mai utila in controlul tensiunii decat ,ecare medicament in parte
# blocante de canale de calciu, de e3emplu amlodipina (>orvasc), diltiazem ()ardizem SR, Dilacor
DR sau 4iazac),nifedipina (Adalat sau "rocardia D9) si verapamil ()alan sau soptin SR)
# diuretice # medicamente cum ar , bumetanida, clortalidona si hidroclorotiazida a;uta la scaderea
tensiunii arteriale prin eliminarea sodiului si apei din organism.
"acientii cu nefropatie diabetica au risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare sau de deces prin
aceste boli, ,ind necesara scaderea acestui risc. Strategiile includ mentinerea unui nivel normal de
colesterol, terapia cu doze mici de aspirina, e3ercitii ,zice regulate si interzicerea fumatului.
0ratament in cazul agravarii bolii
"rogresia leziunii vaselor sanguine renale duce la instalarea insu,cientei renale. =data ce aceasta
apare, este probabil necesara instituirea dializei (metoda arti,ciala de ,ltrare a sangelui care este
puri,cat de substantele care in mod normal sunt eliminate urinar) sau transplantul renal pentru ca
pacientul sa supravietuiasca.
De retinut!
>efropatia diabetica se poate agrava in timpul sarcinii si poate afecta cresterea si dezvoltarea
fatului. Daca nefropatia nu este severa, dupa nastere functia renala poate reveni la nivelul anterior
sarcinii. Daca nefropatia este severa, sarcina poate agrava ireversibil functia renala.
"acientele cu nefropatie care sunt insarcinate sau planuiesc o sarcina trebuie instruite asupra
tratamentului pe care il pot urma. :nele medicamente nu se pot administra in timpul sarcinii
deoarece pot afecta dezvoltarea fatului (de e3emplu inhibitorii de enzima de conversie # captopril,
lisinopril, ramipril sau enalapril).
0ratament ambulator 8la domiciliu9
9a diabetici se poate reduce riscul de dezvoltare a nefropatiei sau incetinirea progresiei bolii prin
mentinerea glicemiei la un nivel de siguranta. Medicul specialist va recomanda ca glicemia sa ,e
veri,cata de cateva ori pe zi.
Se mai pot face urmatoarele6
# veri,carea frecventa a tensiunii arteriale. Asociatia Americana a Diabetului recomanda mentinerea
tensiunii arteriale sub $(1A/1 mm?g. >ivelul recomandat de alte organizatii poate varia. "acientul
isi va monitoriza tensiunea arteriala ambulator si va urma tratamentul antihipertensiv prescris
# urmarea unei diete utile in hipertensiunea arteriala
# mentinerea unei greutati corespunzatoare inaltimii si varstei prin urmarea unei diete echilibrate si
prin e3ercitii ,zice regulate. = dieta saraca in grasimi si e3ercitii regulate vor scade riscul de
dezvoltare al unei boli cardiovasculare
# fumatul este interzis7 diabeticii fumatori au risc crescut de nefropatie, boli cardiovasculare si
alte complicatii ale diabetului
# dieta alimentara proteica moderata7 daca nefropatia este severa, medicul va recomanda limitarea
proteinelor din alimentatie. 23pertii dezbat importanta limitarii proteinelor din dieta, momentan
ma;oritatea recomandand ca proteinele sa nu depaseasca $15 din totalul caloriilor
# limitarea sarii in alimentatie datorita riscului de crestere a tensiunii arteriale.
De retinut!
)and nefropatia diabetica progreseaza si se instaleaza insu,cienta renala este necesara
respectarea unei diete speci,ce. Medicul dietetician a;uta la intelegerea cerintelor acestei diete.
"rofla/ie
Sus
"ro,la3ia este cea mai buna metoda de a evita afectarea renala de catre nefropatia diabetica.
Mentinerea glicemiei in limite normale cu a;utorul unei diete echilibrate, administrarea unui
tratament (insulina sau antidiabetice orale) si un program regulat de e3ercitii pot preveni instalarea
nefropatiei.
Mentinerea glicemiei in limite normale este importanta pentru a preveni afectarea vaselor mici de
sange din rinichi.
Medicul specialist va recomanda ca glicemia sa ,e veri,cata de cateva ori pe zi.
Daca nefropatia diabetica este instalata de;a, progresia leziunii renale poate , incetinita prin6
# evitarea deshidratarii prin tratamentul prompt al afectiunilor care o pot determina, cum ar
, diareea, voma sau febra. "acientul trebuie sa ,e precaut in timpul e3ercitiilor ,zice sau cand este
cald
# reducerea riscului de boli cardiace. Schimbarea stilului de viata cu o dieta saraca in
grasimi, oprirea fumatului siprogram regulat de e3ercitii ,zice pot scade riscul de dezvoltare a
bolilor cardiace
# tratamentul altor conditii care pot bloca !u3ul urinar normal, cum ar , calculi renali, cresterea
volumului prostatei sau afectiuni vezicale
# evitarea medicamentelor care pot afecta rinichiul. Medicul specialist trebuie informat despre toate
medicamentele prescrise si plantele medicinale consumate de pacient
# evitarea testelor cu raze D carora le sunt necesare substante de contrast administrate intravenos,
de e3emplu angiograma, pielogra,e intravenoasa si unele tomogra,i computerizate. Substantele
de contrast pot afecta in plus rinichiul. Daca unul din aceste teste este necesar, medicul trebuie sa
stie de e3istenta nefropatiei diabetice
# evitarea pierderilor masive de sange, de e3emplu tratamente chirurgicale care nu sunt absolut
ncesare. 2ste interzisa donarea de sange
# limitarea consumului de alcool la un pahar pe zi la femei si varstnici si la doua pahare pe zi la
barbati.
1europatia diabetica
Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
>europatia diabetica reprezinta afectarea nervilor de obicei intalnita
in diabet. n timp, hiperglicemia (nivelul crescut al zaharului din sangele
pacientilor cu diabet) poate afecta nervii din intregul corp. 23ista mai
multe tipuri de neuropatie diabetica.
1europatia periferica rezulta din afectarea sistemului nervos
periferic. Aceasta duce la scaderea sensibilitatii dureroase, tactile, termice si vibratorii in anumite
parti ale corpului si poate uneori sa afecteze capacitatea de miscare si forta musculara. )el mai
frecvent afecteaza picioarele (laba piciorului si gambele) si poate contribui la aparitia unor
probleme serioase cum ar , ulcerele, infectiile sau deformari osoase si articulare. 2ste cea mai
frecventa forma de neuropatie diabetica.
1europatia autonoma 8vegetativa) este rezultatul afectarii sistemului nervos autonom. Acesti
nervi sunt implicati in controlul functiilor involuntare ale corpului cum ar , bataile inimii, tensiunea
arteriala, transpiratia, digestia, functia renala si cateva aspecte legate de functia se3uala. Si
aceasta este o forma frecventa de neuropatie diabetica.
1europatia focala afecteaza un singur nerv, cel mai frecvent la nivelul incheieturii mainii, coapsei
sau piciorului. De asemenea poate afecta nervii de la nivelul spatelui si toracelui anterior precum si
pe aceia care controleaza musculatura oculara. Adesea se produce in conditii de comprimare sau
strivire (pensare) a nervilor, ca de e3emplu sindromul de canal carpian (consecinta a comprimarii
nervului median la nivelul incheieturii mainii). 4otusi sindromul de tunel carpian apare frecvent la
persoanele care au diabet dar nu au neuropatie focala. >europatia focala de obicei apare brusc si
este cea mai rara forma de neuropatie diabetica.
Cuprins articol
$. %eneralitati
&. Simptome
(. nvestigatii
*. Diagnostic precoce
+. 4ratament
Simptome
Sus
>europatia diabetica # in special neuropatia periferica # initial este asimptomatica. "acientii cu
diabet trebuie sa efectueze controale medicale regulate pentru a diagnostica la timp neuropatia si a
trata aceasta problema inainte sa se dezvolte complicatii severe.
Daca de;a este afectat nervul si se fac eforturi de a stabili nivelul de glucoza la o valoare tinta
(hemoglobina A$c E?bA$cF sub .5 timp de o perioada & pana la ( luni), simptomele initiale se vor
accentua in timpul scaderii glucozei din sange. 4otusi, simptomele se vor ameliora in momentul in
care nivelul glicemiei se va stabiliza la o valoare inferioara (minima).
Simptomele in neuropatia diabetica pot varia, in functie de tipul de neuropatie.
1europatia periferica
>europatia periferica tinde sa se dezvolte incet in timp, in luni sau ani. Simptomele se pot accentua
in timpul sarcinii. n general simptomele sunt reprezentate de6
# furnicaturi, amorteli, contractura sau arsura, dureri cu caracter de intepatura la nivelul picioarelor,
mainilor, sau in alte regiuni ale corpului7 deformarile osoase sau articulare apar in special la nivelul
piciorului (cum ar , de e3emplu piciorul diabetic sau artropatia )harcot)
# scaderea sensibilitatii sau amortelile sunt mai frecvente la nivelul piciorului7 este necesara
autoe3aminarea in ,ecare zi a leziunilor tegumentare (crapaturi, rani ale pielii sau uscaciune
e3cesiva), sau a in;uriilor minore (vezicule 8basici8, zone de frecare 8bataturi8 sau cresterea
incarnata a unghiilor de la picioare)7 evolutia diabetului timp de $1 ani sau mai mult, controlul
de,citar al glicemiei sau aparitia complicatiilor vasculare, renale sau oculare, toate cresc riscul de
aparitie a leziunilor la nivelul piciorului si posibila evolutie spre amputatie a piciorului
# reduceri sau cresteri ma;ore ale sensibilitatii la atingeri usoare sau la stimulare temica
# reducerea sau pierderea echilibrului si tulburari de coordonare.
1europatia autonoma
>europatia autonoma poate afecta digestia, capacitatea de reglare a temperaturii, functia renala,
functia se3uala si activitatea inimii si a vaselor de sange, inclusiv tensiunea arteriala. Simptomele
se pot accentua in timpul sarcinii. n general simptomele sunt reprezentate de6
# balonari frecvente, eructatii, constipatie, senzatie de arsura retrosternala, greata si
voma, diaree sau durere abdominala7 aceste simptome pot indica o gastropareza, conditie in care
stomacul se goleste mult mai incet decat normal
# transpiratii profuze la nivelul trunchiului, fetei, gatului in timpul noptii sau in timpul ingestiei
anumitor mancaruri, cum ar , de e3emplu mancarea condimentata si branza7 in schimb, la alti
pacienti apare reducerea transpiratiei, in special la nivelul picioarelor
# scaderea senzatiei de plenitudine vezicala sau di,cultati de golire cand vezica urinara este plina
complet
# disfunctii se3uale, de e3emplu tulburari ale erectiei la barbati si uscaciunea mucoasei vaginale la
femeie
# ameteli, slabiciuni, sau sincopa (pierderea constientei) aparuta la ridicarea brusca din pozitie
culcat in picioare (hipotensiune ortostatica)
# di,cultati de reglare in cazul scaderii glicemiei (8hGpoglGcemia una<areness8, adica nu e3ista
semnale de avertizare sau reglare in momentul producerii hipoglicemiei).
1europatia focala
Simptomele in neuropatia focala pot sa apara brusc. Acestea pot include6
# durere, slabiciune si tulburari motorii intr#o singura regiune a corpului, cum ar , la nivelul
incheieturii mainii, coapsei sau piciorului7 in cazul in care mecanismul de producere este compresia
sau strivirea nervului (de e3emplu sindromul de tunel carpian), durerea si suferinta nervului median
se va dezvolta gradat de#a lungul unei perioade de saptamani sau luni
# durerea intra si perioculara, di,cultatea de miscare a ochilor si vederea dubla (diplopia) deoarece
neuropatia focala poate uneori sa afecteze nervii care detin controlul musculaturii oculare
# daca nervul nu este comprimat sau strivit, simptomele in neuropatia focala pot sa dispara de
obicei in timp de - pana la / saptamani.
Investigatii
Sus
Diagnosticul de neuropatie periferica se bazeaza pe simptomatologie, anamneza si e3amen ,zic.
2lectromiograma (2M%) si studiile de conducere nervoasa se pot face pentru a con,rma
diagnosticul. Aceste teste masoara cat de bine si cat de repede este condus impulsul electric la
nivelul nervilor si a musculaturii. )and nervul este afectat viteza de conducere la nivel nervos este
incetinita.
4ulburarile legate de neuropatia autonoma # care afecteaza nervii implicati in controlul functiilor
interne, involuntare # sunt di,cil de diagnosticat. )and se dezvolta simptome, investigatii
suplimentare sunt necesare pentru a stabili etiologia si a indruma spre un anumit tratament. De
e3emplu, un test care masoara cat de repede se goleste stomacul, poate , facut in prezenta
simptomelor ca meteorism abdominal, indigestie sau voma, care sugereaza gastropareza, conditie
in care stomacul se goleste intr#un timp mai lung.
"ot aparea la persoanele diabetice tulburari nervoase precum si alte afectiuni cum ar , bolile
renale, consumul cronic de alcool sau de,citul de vitamina H$&.
Analizele de laborator variate (e3emplu6 hemoleucograma) sunt necesare pentru screening#ul altor
cauze diferite dediabet si care produc acelasi tip de simptome. Aceste analize vor , efectuate in
functie de anamneza si simptome.
Cerasus "ulbere #vaz $erde %&'g "lic Cerasus
Deep %reen "o<derpulbere Din =vaz Verde ndicatii 4erapeuticefolosit n Mod 4raditional "entru
)omp
"ret: ()*+, -ei
Diagnostic precoce
Sus
>u e3ista un protocol recomandat pentru screening#ul neuropatiei autonome sau focale, dar in
timpul controalelor medicale regulate sunt urmarite toate aceste aspecte. 4rebuie declarata orice
durere, slabiciune sau tulburare motorie, modi,cari ale digestiei, ale functiei renale sau se3uale,
transpiratii sau ameteli.
Screening#ul neuropatiei periferice a;uta la prevenirea ulcerelor sau a amputatiilor. Asociatia
Americana de Diabet (ADA) recomanda ca persoanele cu diabet sa ,e consultate de catre un medic
avizat pentru e3aminarea piciorului pentru crapaturi sau e3folieri ale pielii, transpiratii e3cesive sau
reduse, vezicule 8basici8, bataturi, ulcere sau semne de infectie, deformari osoase sau modi,cari
articulare, mersul si echilibrul in timpul ,ecarui consult. De aseamenea ADA recomanda ca aceasta
e3aminare sa se faca cel putin o data pe an. n timpul acestor controale se pot detecta pierderi ale
sensibilitatii la nivelul piciorului, conducand mai departe la aparitia unor complicatii severe.
0ratament
Sus
>u e3ista tratament curativ pentru neuropatia diabetica. = data instalata, tratamentul se
concentreaza pe pro,la3ia secundara (indepartarea factorilor de agravare) ce consta in mentinerea
nivelului glicemiei la o valoare tinta. :n control strans al glicemiei consta in mentinerea unei valori
medii a hemoglobinei A$c E?bA$cF sub .5 timp de o perioada & pana la ( luni.
0ratament initial
4ratamentul neuropatiei diabetice depinde de natura simptomelor si de tipul de neuropatie. n
general, tratamentul se indreapta spre reducerea simptomelor si prevenirea complicatiilor prin
mentinerea nivelului de glucoza la valori cat mai apropiate de valoarea tinta (hemoglobina A$c
E?bA$cF sub .5 timp de o perioada & pana la ( luni). Aceasta valoare poate , atinsa prin tratament
cu insulina sau antidiabetice orale asa cum este prescrisa de medicul curant, veri,carea periodica a
glicemiei, prin regim de diabet, e3ercitiu ,zic si controale periodice regulate.
n plus, in cazul in care e3ista de;a neuropatia diabetica este importanta autoe3aminarea atenta a
picioarelor datorita faptului ca pot trece neobservate ranile sau alte leziuni severe la acest nivel
prin pierderea sensibilitatii. 'ara o urmarire atenta sau netratarea acestor probleme la timp, se pot
produce infectii severe sau amputatii.
De asemenea este important de mentinut un mod sanatos de viata cum ar , e3ercitii ,zice
regulate, controlul tensiunii arteriale, regim alimentar, oprirea fumatului si limitarea consumului de
bauturi alcoolice. 4ratament aditional se poate institui in functie de tipul de neuropatie diabetica.
1europatia periferica
Multi pacienti cu neuropatie periferica au dureri de la usoare la severe in zone speci,ce ale corpului.
n cadrul consultului medical trebuie adus in discutie tratamentul care poate reduce durerile si care
imbunatateste starea ,zica si psihica a pacientului. Aceste tratamente pot sa includa medicamente
sau unguente care reduc durerea, si pot include medicamente folosite pentru a trata depresia cum
ar , antidepresivele triciclice, antidepresive ca dulo3etin hGdrochlorid, medicamente antiepileptice
ca gabapentin. Aceasta medicatie are efect antialgic (reduce durerea) chiar daca nu e3ista asociate
boli ca depresia sau epilepsia. 4erapiile complementare sunt reprezentate de acupuncutura, masa;
si biofeedbac@. 'izioterapia cu caldura sau gheata si e3ercitii poate imbunatati forta musculara.
Stimularea nervoasa electrica transcutanata (42>S) este un tip de terapie care incearca sa reduca
durerea prin aplicarea unor scurte impulsuri la nivelul terminatiilor nervoase de la nivelul pielii.
1europatia focala
n caz de compresiune, strivire sau pensare, cum este cazul neuropatiei focale, ,3area, ancorarea
membrului afectat (de e3emplu purtarea unei mansete la nivelul incheieturii mainii poate reduce
amortelile si disconfortul din cadrul sindromului de tunel carpian) poate cateodata sa reduca
presiunea de la nivelul nervului. nterventia chirurgicala este indicata in cazul in care simptomele
devin persistente.
1europatia autonoma
>europatia autonoma # afectarea nervilor implicati in controlul functiilor involuntare # poate afecta
digestia, functia renala si se3uala, transpiratia, tensiunea arteriala si alte functii cu control
involuntar. Anumite simptome in cadrul acestei neuropatii sunt foarte greu de stapanit iar unele
raspund foarte bine la tratament6
# constipatia moderata se trateaza prin mese frecvente in cantitati mici, bogate in ,bre si sarace in
grasimi
# diareea frecventa se trateaza cu antibiotice ca tetraciclina, amo3icilina, metronidazol sau
medicamente care incetinesc tranzitul intestinal
# gastropareza moderata (tulburare in care stomacul se goleste incet) include mese frecvente in
cantitati mici sarace in ,bre si grasimi si medicamente care sa stimuleze activitatea motorie a
stomacului pentru a se goli mai repede7 controlul valorilor glicemiei poate sa reduca
simptomatologia gastroparezei
# transpiratiile intense includ evitarea caldurii si a umiditatii7 consumul de lichide previne, de
asemenea, supraincalzirea organismului7 daca transpiratiile apar in momentul consumului unor
anumite mancaruri pot , de a;utor medicamentele cu efecte anticolinergice7 dar aceste
medicamente au multe efecte adverse care pot , mult mai suparatoare decat transpiratiile
e3cesive
# absenta reglarii in cazul scaderii glicemiei (hGpoglicemia una<areness) se controleaza prin
a;ustarea dozelor de insulina si acceptarea unui nivel al glucozei in sange peste valoarea tinta
acceptata7 in mod normal valorile hemoglobinei glicozilate A$c E?bA$cF ar trebui mentinute sub .5
# afectarea renala necesita antibiotice pentru infectia urinara si medicatie pentru controlul
functional al vezicii urinare
# afectarea functiei se3uale bene,ciaza de medicamente sau dispozitive pentru a imbunatati erectia
si creme cu estrogeni si lubri,anti pentru uscaciunea mucoasei vaginale
# tulburarile tensiunii arteriale6 sosete medicinale elastice si administrarea de medicamente
antihipertensive.
0ratament de intretinere
4ratamentul cronic in neuropatia diabetica cuprinde controlul glicemiei la o valoare apropiata de
valoarea tinta. Acesta consta in mentinerea unei valori medii a hemoglobinei glicozilate A$c
E?bA$cF sub .5 timp de o perioada & pana la ( luni. De asemenea este important de mentinut un
mod sanatos de viata cum ar , e3ercitii ,zice regulate, controlul tensiunii arteriale, regim alimentar,
oprirea fumatului, limitarea consumului de bauturi alcoolice si o supraveghere atenta a piciorului,
pentru a preveni aparitia ranilor sau complicatiilor severe la acest nivel. 4ratamentul este de
asemenea in functie de simptomatologie si tipul de neuropatie.
Multi pacienti cu neuropatie periferica # in care sunt afectati nervii care asigura sensibilitatea # au
dureri de la usoare la severe in zone speci,ce ale corpului. n cadrul consultului medical trebuie
adus in discutie tratamentul care poate reduce durerile si care imbunatateste starea ,zica si psihica
a pacientului. Aceste tratamente pot sa includa medicamente sau unguente care reduc durerea si
pot include medicamente folosite pentru a trata depresia, cum ar , antidepresivele triciclice,
antidepresive ca dulo3etin hGdrochlorid, medicamente antiepileptice ca gabapentin.
0ratament in cazul agravarii bolii
n cazul in care neuropatia evolueaza se pot produce serioase complicatii, cum ar , gastropareza,
infectii urinare sau complicatii la nivelul piciorului. Masuri aditionale mentinerii nivelului tinta a
glicemiei si autoe3aminarea atenta sunt necesare in cazul in care neuropatia diabetica evolueaza.
>europatia diabetica reprezinta un factor ma;or de risc pentru aparitia de infectii sau ulcere la
nivelul piciorului care pot evolua pana la amputatie. 2ste posibila aparitia de deformari permanente
la unul sau la ambele picioare, piciorul )harcot, caz in care, pentru a corecta aceste deformari este
necesara interventia chirurgicala.
%astropareza severa necesita alt tip de tratament, cum ar , medicamentele care accelereaza
golirea stomacului sau alimentarea arti,ciala pe gastrostoma (sonda care permite alimentarea) in
cazuri severe.
nfectiile severe ale vezicii urinare sau alte probleme la acest nivel (cum ar , pierderea controlului
vezical), necesita teste diagnostice suplimentare si tratament medicamentos sau chirurgical pentru
a imbunatatii functia vezicii urinare.
Suplimentar poate apare depresia in conte3tul bolii cronice cum este diabetul sau neuropatia
diabetica, iar un consult de specialitate si tratamentul adecvat pot imbunatatii starea de sanatate a
pacientului.
0ratament ambulator 8la domiciliu9
Suplimentar controalelor regulate, pentru a evita progresia neuropatiei diabetice este necesar
controlul glicemiei, autoe3aminarea atenta a picioarelor si instituirea unui mod sanatos de viata.
Controlul glicemiei
)el mai important pas de urmat pentru a preveni neuropatia diabetica este mentinerea constanta a
glicemiei la o valoare apropiata de valoarea tinta. )ontrolul strans al glicemiei consta in mentinerea
unei valori medii a hemoglobinei glicozilate A$c E?bA$cF sub .5 timp de o perioada & pana la (
luni. nsa scaderea glicemiei la valoarea tinta poate accentua simptomatologia pentru scurt timp.
Mentinerea acestei valori este necesara pentru prevenirea complicatiilor diabetice cum ar , cele
oculare si renale.
Ingri:irea atenta a picioarelor
>europatia diabetica afecteaza picioarele mult mai frecvent decat alte parti ale corpului. n diabet
e3ista o scadere a capacitatii de aparare contra infectiilor si chiar si o minora in;urie la nivelul
piciorului, cum ar , o vezicula, basica sau zgarietura, care pot conduce la infectii serioase si chiar
amputatie.
Si totusi complicatiile piciorului in diabet sunt cel mai usor de prevenit dintre restul complicatiilor.
Datorita afectarii nervului, in neuropatia diabetica, pierderea sensibilitatii poate sa duca la
neobservarea unor in;urii minore, de aceea este necesara inspectia regulata a piciorului. "rotectia
piciorului poate , asigurata prin purtarea de sosete in ma;oritatea timpului si de panto,
corespunzatori. Daca e3ista de;a complicatii oculare cum este retinopatia diabetica sau alta
afectiune oculara, aceasta inspectie devine di,cila si este necesar a;utorul altei persoane. 9a
controlul medical periodic se va e3amina atent piciorul, iar acest control este necesar cel putin o
data pe an. n cazul in care e3ista amorteli severe si din anamneza, rani ale tegumentului sau
deformari osoase sau articulare (de e3emplu piciorul )harcot), trebuie ca pacientul sa bene,cieze
de incaltaminte adecvata acestor probleme.
Instituirea si mentinerea unui mod sanatos de viata
Reducerea riscului de a dezvolta neuropatie diabetica poate , realizat prin6
# controlul tensiunii arteriale6 neuropatia progreseaza mult mai probabil la persoanele cu tensiune
arteriala ridicata7 nu este inca foarte clar mecanismul direct dintre tensiunea arteriala ridicata si
progresia neuropatiei, dar in general mentinerea valorilor tensionale cat mai aproape de normal
reduce riscul aparitiei complicatiilor din diabet
# e3ercitiul ,zic regulat si mentinerea unei greutati corporale adecvate6 e3ercitiul ,zic si controlul
greutatii a;uta organismul sa foloseasca insulina in mod corespunzator, aceasta conducand la
mentinerea nivelului glicemiei aproape de valoarea tinta si prevenirea dezvoltarii si progresiei
leziunilor nervoase7 un consult medical de specialitate si o e3aminare minutioasa a piciorului este
necesara inainte de inceperea programului de e3ercitii. )omplicatii ale piciorului, tensiunii arteriale
sau alte probleme asociate neuropatiei diabetice pot sa ridice anumite ingri;orari legate de
siguranta e3ercitiilor ,zice6 de evitat e3ercitiile repetitive si ridicarea de greutati.
# intreruperea fumatului6 fumatul poate creste riscul de neuropatie la persoanele care au diabet7 de
asemenea poate creste tensiunea arteriala si poate agrava alte probleme in cadrul diabetului
# limitarea ingestiei de alcool6 consumul de alcool (mai mult de * zile pe saptamana) poate agrava
neuropatia si simptomele ei
# regim alimentar echilibrat6 un consum de vitamine zilnic va asigura necesarul nutritional, iar o
dieta echilibrata asigura mentinerea unei greutati corespunzatoare7 in cazul in care e3ista
gastropareza este necesar consumul de mese in cantitati mici in afara celor ( mese principale.
http://www.sanatatea.com/art/boli-somatice/7433-diabetul-zaharat-nivelul-crescut-al-
zaharului-in-sange.htm