Masina electrica asincrona cu infasurarea

primara conectata in V

1. Elemente constructive de baza

Masinile electrice asincrone sunt caracterizate prin faptul ca au viteza de rotatie putin diferita
de viteza campului invartitor,de unde si numele de asincrone. Ele pot functiona in regim de
motor, in regim de generator sau in regim de frana.

Cea mai larga utilizare o au ca motoare electrice, fiind preferate fata de celelalte tipuri de
motoare, prin constructia mai simpla si siguranta in exploatare.

Ca orice masina rotativa, masinile asincrone au un stator, care este inductorul, si un rotor
(indusul), separate de un intrefier.

Dupa modul de realizare a infasurarii indusului, exista doua tipuri principale de masini
asincrone:

 masini asincrone cu rotorul bobinat si cu inele colectoare

 masini asincrone cu rotorul in scurtcircuit

Partile principale ale unei masini asincrone sunt : statorul, rotorul, portperiile (numai la
masinile cu inele), scuturile, lagarele, cutia de borne etc (fig.1.1).

Statorul produce campul magnetic invartitor si este format din carcasa, pachetul de tole si
infasurarea statorului.

Carcasa se executa din fonta, din otel sudat sau la masini mici din aliaje de aluminiu.

Pachetul de tole este de forma cilindrica, cu crestaturi la partea interioara. Se executa din
table, silicioasa, laminata, la cald sau la rece, cu grosimea de 0,5 mm.

In figura 1.1, a sunt indicate formele principale ale crestaturilor din tola statorului.Infasurarea
statorului poate fi monofazata sau trifazata,intr-un strat sau in doua straturi.
 Fig 1.1. Sectiune printr-o masina cu inele colectoare :

1-stator; 2-rotor; 3-scuturi; 4-inele; 5-portperii; 6-ventilator interior; 7-ventilator exterior;

8- placa de borne a statorului; 9-placa de borne a rotorului.

Fig 1.2. Formele principale ale crestaturilor masinilor asincrone:

a-crestaturi de stator; b-crestaturi de rotor bobinat; c-crestaturi de rotor in scurtcircuit

 Fig.1.3. Legarea bornelor la conexiunea :

a-stea; b-triunghi

Fig. 1.4. Sectiune printr-o masina asincrona in scurtcircuit :

1-stator; 2-rotor; 3-scuturi; 4-ventilator interior; 5-ventilator exterior; 6-cutie de borne

Rotorul, dupa tipul masinii, poate fi cu inele sau in scurt-circuit.

Rotorul cu inele (fig. 1.1) este format din arborele de otel, pe care este impachetat
pachetul de tole prevazut cu crestaturi la exterior, a caror forma este aratata in figura 1.2,b.
 Infasurarea indusului este trifazata si realizata din conductoare izolate, introduce in
crestaturile rotorului, similar cu infasurarea statorului. Infasurarea rotorului se leaga in stea, iar
cele trei capete se scot printr-o gaura practicata axial in arbore, la capatul unde este montat
subansamblul inele colectoare. Acesta are tre inele, executate din bronz, alama sau otel, isolate
intre ele, si montate strans pe un butuc izolat. La fiecare inel se leaga unul din capetele
infasurarii rotorului, legata in stea.

Rotorul in scurt-circuit (fig.1.4) este format din arbore, pachetul de tole prevazut cu
crestaturi a caror forma este aratata in figura 1.2, c si infasurarea in scurtcircuit.

Fig.1.5. Schemele conventionale ale masinilor asincrone :

a-cu inele; b-cu scurtcircuit.

Subansamblul portperii (numai la masinile cu inele) este prevazut cu perii de carbune-

grafit sau metal-grafit, ce freaca pe inelele colectoare. Periile sunt legate la o placa de borne a
rotorului, prevazuta cu trei borne.

In figura 1.5. sunt aratate schemele conventionale ale motoarelor asincrone.

In Romania se executa motoare asincrone de la puteri fractionare (sub 1kW) pana la 1600 kW si
6 KV, in scurtcircuit sau cu inele.

In afara de acestea, se executa motoare asincrone speciale : motoare antigrizutoase de la

2,2 la 30 kW pentru actionari in mine de carbuni, motoare antiexplozive de la 0,8 la 100 kW
pentru industria chimica, motoare de macara de la 0,3 la 60 Kw, motoare pentru ascensoare,
pompe submersibile, motoare pentru industria metalurgica, pentru nave etc.
Masina asincrona sau masina de inductie, are o larga aplicabilitate in actionarile electrice
datorita avantajelor proprii in comparative cu alte masini :

 constructie simpla si robusta

 siguranta in functionare

 pret de cost mai scazut

 alimentare directa de la reteaua de current alternative

Masinile asincroneau insa si dezavantaje :

 dificucultati in reglarea economica a vitezei in limite largi

 inrautatirea factorului de putere

 un gabarit sporit si o greutate mai mare

Masinile asincrone se construiesc pentru :

 tensiuni pana la 10 kV si o gama larga de puteri si turatii : de la cativa Watt pana la zeci
de MW si de la sute de rotatii pe minut la 3000 rot/min

 frecventa tensiunii de alimentare este in general 50 Hz

Functionarea motorului asincron se bazeaza pe actiunea campului magnetic invartitor creat in

infasurarea polifazata statorica.

Cea mai simpla schema pentru a obtine un camp magnetic invartitor este formata din doua
bobine identice sau diferite 1 si 2, asezate in asa fel, incat planurile celor doua bobine sa fie
perpendicular intre ele,bobinele fiind alimentate cu current alternative bifazat.

2. Masina asincrona bifazata

La masinile electrice de puteri reduse, se prefer de multe ori producerea campului

magnetic invartitor cu infasurari bifazate, realizate din doua infasurari identice sau diferite 1 si 2,
situate la decalaj spatial de 90 0 electrice si parcurse de curenti bifazati.
 i1  I m1  cos t


i 2  I m 2  cos(t  )
2

Fig.2. Planul electric al sectiunii masinii

Presupunem cazul intrefierului constant si infasurari diferite, alegemca axa de referinta axa fazei
1, tensiunile magnetice pe armonica fundamental ale celor doua faze sunt :

x
v 1 ( x)  V1 cos


 
v 2 ( x)  V2 cos (x  )
 2

amplitudinile fiind :

2 k w1  W1
V1  i1
 P

2 k w 2  W2
V2  i2
 P

Rezulta :

x
V1 ( x, t )  V1(1,1) cos cos t

 x  
V2 ( x, t )  V2(1,1) cos(  ) cos(t  )
 2 2

Din descompunerea celor doua produse de cosinusuri in sume rezulta :

V1(1,1) x V (1,1) x
V1 ( x, t )  cos(  t )  1 cos(  t )
2  2 

V2(1,1) x V2(1,1) x
V 2 ( x, t )  cos(  t )  cos(  t   )
2  2 

Pentru a anula campul resultant invers este suficient sa fie indeplinita conditia :

V1(1,1)  V2(1,1)  V (1,1) , de unde rezulta k w1W1 I m1  k w 2W2 I m 2 , adica la egalitatea

solenatiilor.

In cazul acesta,tensiunea nagnetica rezultanta este :

x
v( x, t )  v1 ( x, t )  v 2 ( x, t )  V (1,1) cos(  t ) si reprezinta un camp magnetic invartitor

circular.

Sensul de rotatie este sensul succesiuni fazelor.

3. CAMPURI INVARTITOARE ELIPTICE

Datorita nesimetriei infasurarilor sau a tensiunilor de alimentare masinile bifazate functioneaza

cu camp invartitor elliptic.

In acest caz tensiunea magnetica rezultanta este :

V (1,1)  V2(1,1)   x  V1  V2 

(1,1) (1,1)
 x 
v ( x, t )   1  cos   t     cos  t 
 2     2   

Se observa in acest caz, existent in masina a doua campuri invartitoare de sensuri opuse, viteze
egale, dar amplitudini diferite.

Se zice ca in masina exista un camp magnetic invartitor elliptic, adica un camp magnetic
invartitor rezultant unic, care se roteste neuniform si a carui amplitudine variaza intre un maxim
si un minim.
Campurile invartitoare eliptice la masinile electrice, conduc la inrautatirea functionarii acestora
(apar pierderi marite, cupluri inverse, tensiuni electromagnetice de frecvente duble etc.), fiind
caracteristice functionarilor nesimetrice a masinilor, care trebuie evitate.

De aceea teoria in aceste situatii se face prin descompunerea in component simetrice, dup ace in
prealabil se efectueaza o reducere a uneia din infasurari (cea notate cu 2), la cealalta (cea notate
cu 1).

Marimile reale U 2 si I 2 se inlocuiesc cu marimile raportate U '2 si I '2 , date de relatiile :

' k w1W1
U2 U2
k w 2W2

' k w 2W2
I2  I2
k w 2W1

4. Defecte ale infasurarii statorice

Defectul reprezinta deteriorarea sau intreruperea capacitatii unui sistem de a asigura o functie
ceruta in conditiile de functionare specificate.

Defectele unei masini electrice pot fi la nivelul sistemului mecanic (la nivelul lagarelor,
cuplajelor si arborelui), sistemului magnetic (excentritati ale miezului rotoric, anizotropii,
neomogenitati, fisuri ale miezului), si la nivelul sistemului electric (scurtcircuite la nivelul
infasurarilor bobinate, inversari de cai de curent, intreruperi de bobinaj, fisuri ale barelor sau
inelelor de scurtcircuitare, probleme la nivelul periilor colectoare).

Defectele la nivelul infasurarilor statorice reprezinta aproximativ 30-40% din totalul defectelor
care apar in masinile electrice.

Aceste defecte pot fi:

  Intreruperea infasurarii unei faze;

 Inversarea capetelor infasurarii unei faze;

 Scurtcircuit intre spirele conductoare elementare sau intre bobinele aceleiasi faze;

 Scurtcircuit intre infasurarile a doua faze diferite;

 Punerea la masa a infasurarii unei faze;

 Inversarea unei cai de curent .

Cauzele principale ale acestor defecte sunt:

 temperaturi ridicate in miezul statoric sau in infasurari;

 strangerea slaba a miezului, a cuplajelor;

 contaminare datorata uleiului, umezelii si impuritatilor;

 scurtcircuite sau supratensiuni la pornire;

 descarcari electrice;

 scurgeri în sistemele de racire;

 lovituri accidentale;

 calitatea necorespunzatoare a executiei;

 suprasarcini sau scurtcircuite.

a. Protectia impotriva scurtcircuitelor in stator

Pentru motoare cu puteri mai mici decât 4000 kW se folosesc protectii de curent rapide în doua
variante:

 cu relee de curent cu caracteristica independenta, in cazul motoarelor care nu sunt

supuse suprasarcinilor;

 cu relee de curent cu caracteristics timp de actionare – curent dependents, care asigura

si protectia impotriva suprasarcinilor, in cazul in care motoarele antreneaza mecanisme
supuse suprasarcinilor.
Schemele protectiilor pot fi realizate cu doua transformatoare de curent şi un releu conectat la
diferenta curentilor secundari, fig. 1a, sau cu doua transformatoare de curent şi doua relee, fig. 1b.

Fig. 1. Sectionarea de curent cu un releu (a) si cu două relee (b)

a motoarelor asincrone

Valoarea curentului de pornire al protectiei se calculeaza in raport cu valoarea efectiva maxima a

curentului de pornire Iporniremax., care poate dura pana la 15 s.

Componenta aperiodica, care mareste valoarea curentului la inceputul procesului de pornire cu

4070% si se amortizeaza in cca. 0,04 s, este considerata prin adoptarea unui coeficient de
siguranta corespunzator:

I pp  K sig K sch I porn.max. (0)

unde: Ksig = 1,41,6 pentru relee cu caracteristica independenta;

Ksig = 1,82 pentru relee cu caracteristica dependenta;

Ksch =  3 pentru schema din fig. 1a;

Ksch = 1 pentru schema din fig. 1b;

Iporniremax.– valoarea efectiva maxima a curentului de pornire, in conditii de tensiune nominala si

alunecare s = 1.

Dupa calculul curentului de pornire, se verifica valoarea coeficientului de sensibilitate: se

impune Ksens  2.

b. Protectia impotriva punerilor la pamant

Protectia impotriva punerilor la pamant, se instaleaza, in cazul motoarelor cu puteri mai mari sau
egale cu 4000 kW alimentate din retele cu neutrul izolat, numai daca valoarea curentului de
defect depaseste 5 A. Protectiile utilizate sunt de tipul maximal de curent homopolar, realizate cu
FCSH sau cu TSH, conform schemei din fig. 2 si comanda declansarea intrerupatorului.

Fig. 2. Protectia de curent homopolar a motoarelor asincrone

c. Protectia de tensiune minima

Protectia impotriva scaderii tensiunii de alimentare sub limitele admisibile are rolul de a preveni
incalzirea motoarelor, asigurarea autopornirii motoarelor importante prin deconectarea celor mai
putin importante sau a celor la care autopornirea nu este posibila, precum si pentru asigurarea
securitatii personalului de serviciu.

Protectiile de minima tensiune se prevad fie la fiecare motor, fie pe grupuri de motoare
alimentate de la aceleasi bare.

In fig. 3 este prezentata schema unei protectii de minima tensiune pentru un grup de patru
motoare electrice. Contactele releelor minimale de tensiune sunt conectate in serie pentru
excluderea actionarii gresite a protectiei in cazul arderii unei sigurante in secundarul
transformatorului. Alimentarea contactelor releelor 1, 2, 3 si 4 se realizeaza prin contactele
separatorului S de conectare a transformatorului, pentru ca protectia sa nu actioneze la
deschiderea acestui separator.

Motoarele alimentate de pe sistemul de bare sunt grupate in modul urmator:

 motoare de importanta mai mica sau a caror autopornire nu este posibila sau nu este
permisa (M1, M2) care sunt deconectate de catre protectia minimala de tensiune realizata
cu releele 1, reglata la

U pp1  0,7U n , (2)

cu temporizarea introdusa de releul 3, ta3 = 0,5 s.

 motoare importante, (M3, M4), care sunt deconectate de catre protectia minimala de
tensiune realizata cu releul 2, reglata la

U pp 2  0,5U n , (3)

cu temporizarea introdusa de releul 4, ta4 = 510 s.

Protectia motoarelor din instalatii de importanta mai mica se realizeaza cu doua relee de tensiune
sau cu unul singur.
 Fig. 3. Protectia de tensiune minima a motoarelor asincrone

d. Protectia impotriva suprasarcinilor

Protectia impotriva suprasarcinilor se prevede in cazul motoarelor electrice care antreneaza
mecanisme ce pot fi supraincarcate, precum si pentru motoarele cu conditii deosebit de grele de
pornire si autopornire.

Protectia utilizata impotriva suprasarcinilor este maximala de curent, temporizata si se combina

cu protectia impotriva scurtcircuitelor interne, ambele fiind realizate cu relee cu caracteristica de
timp dependenta, combinata cu sectionarea rapida, dupa scheme asemanatoare cu cele din fig. 4a
si b. Curentul de pornire al protectiei cu caracteristica dependenta se determina cu relatia:

K sig
I pp  K sch I n , (0)
K rev

unde Ksig = 1,11,2 (celelalte marimi sunt cunoscute din relatiile similare anterioare), iar
curentul de pornire al sectionarii rapide de determina cu relatia (1).

Protectia impotriva suprasarcinilor se poate realiza si cu relee termice, cu temporizarea de

minimum 10 s.