Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
primara conectata in V
Masinile electrice asincrone sunt caracterizate prin faptul ca au viteza de rotatie putin diferita
de viteza campului invartitor,de unde si numele de asincrone. Ele pot functiona in regim de
motor, in regim de generator sau in regim de frana.
Cea mai larga utilizare o au ca motoare electrice, fiind preferate fata de celelalte tipuri de
motoare, prin constructia mai simpla si siguranta in exploatare.
Ca orice masina rotativa, masinile asincrone au un stator, care este inductorul, si un rotor
(indusul), separate de un intrefier.
Dupa modul de realizare a infasurarii indusului, exista doua tipuri principale de masini
asincrone:
Partile principale ale unei masini asincrone sunt : statorul, rotorul, portperiile (numai la
masinile cu inele), scuturile, lagarele, cutia de borne etc (fig.1.1).
Statorul produce campul magnetic invartitor si este format din carcasa, pachetul de tole si
infasurarea statorului.
Carcasa se executa din fonta, din otel sudat sau la masini mici din aliaje de aluminiu.
Pachetul de tole este de forma cilindrica, cu crestaturi la partea interioara. Se executa din
table, silicioasa, laminata, la cald sau la rece, cu grosimea de 0,5 mm.
In figura 1.1, a sunt indicate formele principale ale crestaturilor din tola statorului.Infasurarea
statorului poate fi monofazata sau trifazata,intr-un strat sau in doua straturi.
Fig 1.1. Sectiune printr-o masina cu inele colectoare :
a-stea; b-triunghi
Rotorul cu inele (fig. 1.1) este format din arborele de otel, pe care este impachetat
pachetul de tole prevazut cu crestaturi la exterior, a caror forma este aratata in figura 1.2,b.
Infasurarea indusului este trifazata si realizata din conductoare izolate, introduce in
crestaturile rotorului, similar cu infasurarea statorului. Infasurarea rotorului se leaga in stea, iar
cele trei capete se scot printr-o gaura practicata axial in arbore, la capatul unde este montat
subansamblul inele colectoare. Acesta are tre inele, executate din bronz, alama sau otel, isolate
intre ele, si montate strans pe un butuc izolat. La fiecare inel se leaga unul din capetele
infasurarii rotorului, legata in stea.
Rotorul in scurt-circuit (fig.1.4) este format din arbore, pachetul de tole prevazut cu
crestaturi a caror forma este aratata in figura 1.2, c si infasurarea in scurtcircuit.
In Romania se executa motoare asincrone de la puteri fractionare (sub 1kW) pana la 1600 kW si
6 KV, in scurtcircuit sau cu inele.
siguranta in functionare
tensiuni pana la 10 kV si o gama larga de puteri si turatii : de la cativa Watt pana la zeci
de MW si de la sute de rotatii pe minut la 3000 rot/min
Cea mai simpla schema pentru a obtine un camp magnetic invartitor este formata din doua
bobine identice sau diferite 1 si 2, asezate in asa fel, incat planurile celor doua bobine sa fie
perpendicular intre ele,bobinele fiind alimentate cu current alternative bifazat.
i 2 I m 2 cos(t )
2
Presupunem cazul intrefierului constant si infasurari diferite, alegemca axa de referinta axa fazei
1, tensiunile magnetice pe armonica fundamental ale celor doua faze sunt :
x
v 1 ( x) V1 cos
v 2 ( x) V2 cos (x )
2
amplitudinile fiind :
2 k w1 W1
V1 i1
P
2 k w 2 W2
V2 i2
P
Rezulta :
x
V1 ( x, t ) V1(1,1) cos cos t
x
V2 ( x, t ) V2(1,1) cos( ) cos(t )
2 2
V1(1,1) x V (1,1) x
V1 ( x, t ) cos( t ) 1 cos( t )
2 2
V2(1,1) x V2(1,1) x
V 2 ( x, t ) cos( t ) cos( t )
2 2
Pentru a anula campul resultant invers este suficient sa fie indeplinita conditia :
x
v( x, t ) v1 ( x, t ) v 2 ( x, t ) V (1,1) cos( t ) si reprezinta un camp magnetic invartitor
circular.
Se observa in acest caz, existent in masina a doua campuri invartitoare de sensuri opuse, viteze
egale, dar amplitudini diferite.
Se zice ca in masina exista un camp magnetic invartitor elliptic, adica un camp magnetic
invartitor rezultant unic, care se roteste neuniform si a carui amplitudine variaza intre un maxim
si un minim.
Campurile invartitoare eliptice la masinile electrice, conduc la inrautatirea functionarii acestora
(apar pierderi marite, cupluri inverse, tensiuni electromagnetice de frecvente duble etc.), fiind
caracteristice functionarilor nesimetrice a masinilor, care trebuie evitate.
De aceea teoria in aceste situatii se face prin descompunerea in component simetrice, dup ace in
prealabil se efectueaza o reducere a uneia din infasurari (cea notate cu 2), la cealalta (cea notate
cu 1).
' k w1W1
U2 U2
k w 2W2
' k w 2W2
I2 I2
k w 2W1
Defectul reprezinta deteriorarea sau intreruperea capacitatii unui sistem de a asigura o functie
ceruta in conditiile de functionare specificate.
Defectele unei masini electrice pot fi la nivelul sistemului mecanic (la nivelul lagarelor,
cuplajelor si arborelui), sistemului magnetic (excentritati ale miezului rotoric, anizotropii,
neomogenitati, fisuri ale miezului), si la nivelul sistemului electric (scurtcircuite la nivelul
infasurarilor bobinate, inversari de cai de curent, intreruperi de bobinaj, fisuri ale barelor sau
inelelor de scurtcircuitare, probleme la nivelul periilor colectoare).
Defectele la nivelul infasurarilor statorice reprezinta aproximativ 30-40% din totalul defectelor
care apar in masinile electrice.
Scurtcircuit intre spirele conductoare elementare sau intre bobinele aceleiasi faze;
descarcari electrice;
lovituri accidentale;
Protectia impotriva punerilor la pamant, se instaleaza, in cazul motoarelor cu puteri mai mari sau
egale cu 4000 kW alimentate din retele cu neutrul izolat, numai daca valoarea curentului de
defect depaseste 5 A. Protectiile utilizate sunt de tipul maximal de curent homopolar, realizate cu
FCSH sau cu TSH, conform schemei din fig. 2 si comanda declansarea intrerupatorului.
Protectiile de minima tensiune se prevad fie la fiecare motor, fie pe grupuri de motoare
alimentate de la aceleasi bare.
In fig. 3 este prezentata schema unei protectii de minima tensiune pentru un grup de patru
motoare electrice. Contactele releelor minimale de tensiune sunt conectate in serie pentru
excluderea actionarii gresite a protectiei in cazul arderii unei sigurante in secundarul
transformatorului. Alimentarea contactelor releelor 1, 2, 3 si 4 se realizeaza prin contactele
separatorului S de conectare a transformatorului, pentru ca protectia sa nu actioneze la
deschiderea acestui separator.
motoare de importanta mai mica sau a caror autopornire nu este posibila sau nu este
permisa (M1, M2) care sunt deconectate de catre protectia minimala de tensiune realizata
cu releele 1, reglata la
motoare importante, (M3, M4), care sunt deconectate de catre protectia minimala de
tensiune realizata cu releul 2, reglata la
U pp 2 0,5U n , (3)
Protectia motoarelor din instalatii de importanta mai mica se realizeaza cu doua relee de tensiune
sau cu unul singur.
Fig. 3. Protectia de tensiune minima a motoarelor asincrone
K sig
I pp K sch I n , (0)
K rev
unde Ksig = 1,11,2 (celelalte marimi sunt cunoscute din relatiile similare anterioare), iar
curentul de pornire al sectionarii rapide de determina cu relatia (1).