Sunteți pe pagina 1din 13

Genul liric Genul liric

~trasaturi~ ~trasaturi~
Introducere Introducere
Termenul ,,liric isi are originea in cuvantul grecesc ,,lira, care denumea un Termenul ,,liric isi are originea in cuvantul grecesc ,,lira, care denumea un
instrument muzical cu coarde folosit in antichitate de poeti,pentru a se instrument muzical cu coarde folosit in antichitate de poeti,pentru a se
acompania atunci cand isi cantau versurile. acompania atunci cand isi cantau versurile.
Genul liric Genul liric cuprinde toate operele literare in care gandurile,ideile si cuprinde toate operele literare in care gandurile,ideile si
sentimentele sunt exprimate direct. sentimentele sunt exprimate direct.
Genul liric cult cuprinde totalitatea acestui tip de opere care au un autor Genul liric cult cuprinde totalitatea acestui tip de opere care au un autor
cunoscut si s-au transmis prin intermediul scrisului. Specii ale genului liric au cunoscut si s-au transmis prin intermediul scrisului. Specii ale genului liric au
aparut inca din antichitate,manifestandu-se,de pilda,in literatura latina inca aparut inca din antichitate,manifestandu-se,de pilda,in literatura latina inca
din secolul I. Pe parcurs ele s-au imbogatit nu numai ca diversitate artistica din secolul I. Pe parcurs ele s-au imbogatit nu numai ca diversitate artistica
si tematica,ci si ca numar. si tematica,ci si ca numar.
Trasatura comuna a operelor lirice este exprimarea directa a gandurilor, Trasatura comuna a operelor lirice este exprimarea directa a gandurilor,
ideilor si sentimentelor,realizata prin confesiune,autoexprimare,subiectivi- ideilor si sentimentelor,realizata prin confesiune,autoexprimare,subiectivi-
tate,prin prezenta nemilocita a eului care se exprima pe sine. tate,prin prezenta nemilocita a eului care se exprima pe sine.
!irica este o poezie a momentului,a prezentului,are in centrul ei viata !irica este o poezie a momentului,a prezentului,are in centrul ei viata
oamenilor sub toate aspectele,dar compozitia operei lirice nu urmareste o oamenilor sub toate aspectele,dar compozitia operei lirice nu urmareste o
succesiune de evenimente,ci o varietate de sentimente,a unor stari de spirit succesiune de evenimente,ci o varietate de sentimente,a unor stari de spirit
care sporesc treptat in intensitate. In ciuda acestor trasaturi comune, care sporesc treptat in intensitate. In ciuda acestor trasaturi comune,
operele care apartin genului liric se si particularizeaza prin anumite note operele care apartin genului liric se si particularizeaza prin anumite note
definitorii,ceea ce explica diversitatea creatiilor lirice culte. definitorii,ceea ce explica diversitatea creatiilor lirice culte.
"perele lirice sunt diverse si prin procedeele artistice folosite de "perele lirice sunt diverse si prin procedeele artistice folosite de
scriitori,pentru ca acestea,fie ca sunt tropi sau procedee de sintaxa poetica, scriitori,pentru ca acestea,fie ca sunt tropi sau procedee de sintaxa poetica,
fie ca sunt elemente de versificatie,corespund starilor sufletesti exprimate. fie ca sunt elemente de versificatie,corespund starilor sufletesti exprimate.
Genul liric cult cunoaste o mare diversitate de specii# Genul liric cult cunoaste o mare diversitate de specii#
- -lirica cetateneasca lirica cetateneasca cuprinde imnul,oda,psalmul,pamfletul,satira si epigrama cuprinde imnul,oda,psalmul,pamfletul,satira si epigrama
- -lirica intima lirica intima contine elegia,cantecul,romanta si meditatia contine elegia,cantecul,romanta si meditatia
- -lirica peisagistica lirica peisagistica este constituita din pastel si idila este constituita din pastel si idila
$aca creatiile lirice populare apar in exclusivitate versificate,cele care $aca creatiile lirice populare apar in exclusivitate versificate,cele care
apartin liricii culte sunt,in maoritatea lor in versuri,dar pot fi si in proza, asa apartin liricii culte sunt,in maoritatea lor in versuri,dar pot fi si in proza, asa
cum este cazul poemelor in proza. Indiferent de specia lor stabilita in cum este cazul poemelor in proza. Indiferent de specia lor stabilita in
functie de tema si de natura sentimentelor,poeziile lirice se clasifica si dupa functie de tema si de natura sentimentelor,poeziile lirice se clasifica si dupa
un criteriu de structura# numarul strofelor,numarul versurilor dintr-o strofa, un criteriu de structura# numarul strofelor,numarul versurilor dintr-o strofa,
masura unui vers,dispunerea strofelor si a versurilor,etc. masura unui vers,dispunerea strofelor si a versurilor,etc.
Tinand seama de criteriile enumerate poeziile cu forma fixa sunt sonetul, Tinand seama de criteriile enumerate poeziile cu forma fixa sunt sonetul,
rondelul si gazelul. rondelul si gazelul.
Clasificarea operelor lirice
I."pere lirice populare
%.$oina&opera lirica populara in versuri,specifica poporului romanesc,prin care
sunt exprimate cele mai puternice si mai variate sentimente-de dor, de ale,
de dragoste,de regret,de revolta,etc'#
a'doina de ale# ,,(nde-aud cucul cantand
b'doina de dor# ,,)runza verde lacramioare
c'doina de haiducie# ,,*ult mi-e dor si mult mi-e sete,+oinicul
d'doina de catanie# ,, *aica,maica draga mea
e'doina de instrainare# ,, ,antecul singuratatii
f'doina de dragoste# ,,*ai badita,floare dulce
$oina se interpreteaza pe o melodie tipica,alnica,taraganata.
-.Strigaturile&creatii lirice de mica intindere,de obicei catrene, care se
rostesc la hora,la nunta,in alte momente din viata satului,in timpul dansului si
in ritmul acestuia si care contribuie la conducerea si sincronizarea miscarilor,
la inveselirea celor din ur,transmitand mesae de dragoste,reflectii morale
si atitudine satirice'
II."pere lirice culte
.!irica cetateneasca
%.Imnul&opera lirica prin care se preamareste divinitatea,un erou,patria, o
idee,un eveniment deosebit'
,ategorii de imnuri#
a'Imnuri internationale# ,,Gaudeamus igitur/ Imnul olimpic
b'Imnurile nationale&cantece patriotice,solemne,adoptate de o tara pentru a
fi intonate in cadrul unor ceremonii publice nationale sau internationale,
exprimand idealurile de libertate si unitate nationala a unui
popor'#,,$esteapta-te, romane0&1ndrei *uresanu'
-."da&opera lirica in care se exprima sentimente de admiratie sau de
veneratie fata de o persoana, fata de o idee,fata de un sentiment,fata de
patrie,fata de un eveniment sau fata de limba nationala-cu alte cuvinte,fata
de un aspect al realitatii prezent sau trecute'#,,Patria romana&G. ,osbuc'
2.Psalmul&specie a liricii religioase,imn sau oda religioasa,prin care se inalta
lauda lui $umnezeu,exprimand sentimente de recunostinta,de implorare, de
umilinta,de regret,de adoratie,de multumire si de iubire'
ex# Psalmul %34
3.5legia&poezie lirica in care se exprima sentimentul de tristete intr-o gama
variata-melancolie,regret,nostalgie,ale si durere'.
ex# ,,",ramai..&*ihai 5minescu'
4.*editatia&poezie lirica filosofica in care poetul isi exprima sentimentele
cugetand-meditand-asupra problemelor fundamentele ale existentei'#
ex# ,,Psalm&Tudor 1rghezi'
.!irica peisagista
Pastelul&opera lirica descriptiva in versuri in care sunt infatisate un tablou de
natura,o priveliste,un fenomen al naturii,aspecte din viata plantelor sau a
animalelor in stransa legatura cu care autorul isi exprima si propriile
sentimente'#
ex# ,,"aspetii primaverii&+.1lecsandri'
,,+ara&G.,osbuc'
Teme si motive literare
%.Tema naturii#
.motivul extremelor#muntele si marea
.stihiile#viscol,caldura,furtuna,ger
.natura nocturna
.motivul acvatic#lacul,izvorul,oceanul,marea,fantana reprezinta sugestia
eternitatii naturii&a inspiratiei'/resursa viatala/echivalentul ordinelor lumii
.anotimpurile#
a'primavara-regenerare,promisiunea unui nou inceput,reinvierea trairilor
ascunse ale pamantului
b'vara-trairea plenara e existentei/ apogeul capacitatii de rodire a
pamantului,vitalitae
c'toamna-presentimentul sfarsitului/ ravasirea vegetatiei si a vietii
interioare,spaima de moartea hibernala/ momentul de regres al vietii
interioare
d'iarna-sugestia odihnei,a puritatii/ moarte cosmica/ mineralizarea naturii
.comuniunea om-natura
.motivul astral#stele,luna,luceferi,soare
.motivul pasarilor- sugestia efemeritatii&ca si vantul,zborul lor nu lasa urme'#
a'ciocarlia
b'corbii&deveniti prin lirica lui 5dgar 1llem Poe si Traian $emetrescu deveniti
sinonimi cu sugestii ale mortilor'
c'lebedele&la 5minescu sugestia gratiei'
d'pescarusul,randunelele dau sugetia primaverii
e'sitatii dau sugestia toamnei
f'buha&bufnita' da sugestia mortii
.motivul arborilor-brazii &sugestia perenitatii,a victoriei impotriva iernii'/
salcia&sugestia vulnerabilitatii,a tristetii'/ salcamul&sugestie a parfumului,a
durabilitatii,a vechimii la *ihai 5minescu'
.motivul floral-sugestia frumusetii,puritate,capacitate de seductie
.motivul unitatii nivelelor lumii &uscat,apa,cosmos'
-.Tema iubirii#
.asteptarea nelinistita,dureroasa
.extazul erotic
.iubirea imposibila
.despartirea
.sarutul
.dialogul varstelor
.motivul iubirii decazute& femeia frivola'
2.Tema timpului#
.succesiunea anotimpurilor&sugestii ale eternitatii naturii'
.ceasul&sugestii ale rutinei,ale timpului mecanic'
.,,6on omnis moriar
.,,,arpe $iem
.motivul efemeritatii fiintei umane si a lucrurilor
.motivul opririi timpului& ,,",timp..opreste-ti zborul0'
.motivul rutinei cotidiene
.antiteza prezent-trecut
3.Tema mortii#
.motivul reinvierii
.opozitia efemer-etern
.motivul corbilor
.motivul bufnitei
.victoria asupra mortii prin creatie&,,6on omnis moriar'
.regenerarea prin moarte&motivul ciclurilor de viata reinoite mereu'
4.Tema visului&onierismul'#
.motivul oracular
.rememorarea unui trecut luminos&intoarcerea in trecut ca intr-un vis,
pentru totdeauna pierdut'
.efemeritatea tuturor intreprinderilor omenesti& ,,!a vida es sueno-
,alderon de la 7arca'
8.Tema creatiei#
.,,6on omnis moriar
.motivul suferintei pentru creatie
.drama creatorului&anonimatul'
.motivul programului artistic&arta poetica'
.motivul demiurgic
Eul liric
%.*arcile lexico-gramaticale ale eului liric#
.verbe,pronume si adective pronominale de persoana I
.interectii care personalizeaza discursul liric prin relevarea trairilor
interioare ale eului liric
.adresarea directa pronume,adective pronominale si verbe de persoana a
III-a/ substantive in vocativ
.o viziune personala a eului liric asupra unui aspect din realitate
-.Tipul de lirism#
a'subiectiv apar marcile lexico-gramaticale ale eului liric
apare o viziune personala asupra unui aspect de viata interioara
sau exterioara
"bservatie000
Tot lirism subiectiv este si un text la persoana a III-a,unde eul liric este
disimulat si se identifica cu un aspect din realitatea prezentata&eul liric se
identifica cu poetul,cu un indragostit'. 1l doilea argument se refera la
viziunea subiectiva,starea de emotie in legatura cu un aspect de viata
interioara sau exterioara.
b'obiectiv nu apar marcile lexico-gramaticale ale eului liric
eul liric este disimulat/ disimulate sunt si emotiile legat de un
anumit aspect din realitate.
Descrierea
a'$efinitie
$escrierea este modul de expunere prin care autorul infatiseaza un colt de
natura,un tinut,fenomene specifice anumitor anotimpuri,diverse obiecte si
chipuri de oameni,prezentand sugestiv particularitatile acestora.
b'Tipuri de descriere#
.descriere literara poetica sau subiectiva
.descrierea obiectiva sau stiintifica
.descrierea tehnica
.descrierea publicitara
$escrierea poate fi de tip portret
de tip tablou
c'$emonstratia ca este descriere#
%.preponderenta epitetelor&inlantuite,evidentiate prin inversiune/ cromatice'
-.o viziune personala a eului liric asupra unui aspect din realitate.
Valorile stilistice
I. +alori stilistice ale adverbelor#
%.1dverbele iterative 9 exprima sugestia unei actiuni repetate#,,tot,inca, mai,
si. 1cestea exprima o realitate care nu si-a epuizat continutul#,,Tot mai
miroase via a tamaios si coarna.
"bservatie000
a'adverbul ,,SI are si o valoare cumulativa- +ine si mama
b'adverbul ,,*1I poate exprima o actiune cu intermitente alternativa la alta
actiune- *ai ploua,mai ninge.
Totodata,adverbul ,,*1I poate exprima o actiune ce se vrea continuata-
*ai citeste si tu o carte.
,oncluzie# adverbele iterative exprima si o actiune care nu si-a modificat
continutul.
-.1dverbele restrictive 9 ,,decat,numai,doar
1dverbele restrictive izoleaza un element dintr-o serie se scoate un
element din anonimat capatand individualitate,deci comunicarea se centreaza
in legatura cu elementele precedate de adverbele restrictive.
2.1dverbele comparative 9 ,,ca,precum,asa marcheaza o relatie de analogie
intre doua realitati.

II.+alori stilistice a unor persoane#
. Persoana a II-a singural&tu' si persoana I plural&noi' se folosesc pentru a
exprima o atitudine general valabila cu un spatiu larg de adresabilitate
preponderenta lor in poezie cu un continut gnomic.
. Persoana I plural mai poate sugera si implicarea eului liric& un plural al
implicarii si unul al autorului'
III.+aloarea stilistica a modurilor si timpurilor#
%.Indicativul prezent 9 simultaneitatea dintre momentul trairii si
confesiunii este un timp care da senzatia de autenticitate,mai pregnant ca
alte timpuri.
-.Imperfectul 9 arata o actiune despre al carui sfarsit nu se stie nimic
sigur,prin urmare poate avea un ecou prelungit asupra prezentului
9 in proza este un timp al evocarii&dar pastreaza semnificatia
de efect asupra prezentului'
2.+iitorul,conunctivul&uneori si imperativul' 9 capata valoarea unui
conditional-optativ exprimand o dorinta
3.Gerunziul 9 arata o actiune cu ecou prelungit,sugerand o actiune fara
inceput si sfarsit&uneori apar sugestii ale eternitatii'
Timpurile verbale pot fi semnalul unor planuri diferite0
Explicarea titlului
%.1rticulat : sugereaza o viziune personala,o realitate trecuta prin trairile
personale ale eului liric/ titlul este un semnal de lectura. $iscursul lirica va
promova o viziune subiectiva asupra unor aspecte de viata.
-.6earticulat : exprima un grad mare de generalizare/ este un aspect de
viata despre care se pot emite mai multe interpretari/ titlul este un semnal
de lectura. 5ul liric avanseaza un punct de vedere despre acel aspect de viata
privind in aspectele lui generale.

"pera lirica se caracterizeaza prin#
.subiectivism&subiectivitate'
.prezenta nemilocita,directa,a autorului
.prezenta sentimentelor intime si a confesiunii.
Semnele de punctuatie
In vorbire se stabilesc raporturi logice intre cuvinte, grupuri sintactice si
propozitii care formeaza unitati aparte din punctu de vedere al intelesului.
Pentru a exprima aceste raporturi,in afara de procedeele gramaticale,
pauzele, intonatia si intreruperea sirului comunicarii.5xprimarea in scris
necesita intrebuintarea unor miloace grafice cu autorul carora sa poata fi
redate aceste procedee. 1stfel se explica creareapunctuatiei- un sistem de
semne convenctionale care au rolul de a marca in scris pauzele, intonatia,
intreruperea cursului vorbirii.
%.Punctul
-marcheaza pauza care se face in vorbire intre propozitiisau fraze
independente ca inteles. 5l se pune de asemenea la sfarsitul unor fraze si
propozitii independente, grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care
echivaleaza cu propozitii independente si dupa care vorbirea nu mai continua..
S e foloseste in urmatoarele situatii#
$upa propazitii enuntiative#
a'independente &5ra liniste imparateasca.'
b'dupa fraze alcatuite din propozitii enuntiative care se gasesc in
raport de coordonare
!a sfarsitul unei propozitii optative sau la sfarsitul unei fraze
alcatuite din propozitii dependente de o optativa, cand tonul nu este
exclamativ#
;<elui-m-as si n-am cui.=
!a sfarsitul propozitiei imperative sau al unei fraze dependente de o
imperativa, cand acestea sunt rostite pe un ton neutru# ;(rcati in
varfuri pe catarg Si puneti steagul de plecare.=
!a sfarsitul unei propozitii interogative indirecte#
Tata a intrebat cate exemplare vom trage.
In abreviri de cuvinte
-6u se pune punct dupa -titlurile de carti, de opere literare,muzicale
-formulele de adresare&din scrisori,cuvantari'
-.Semnul intrebarii
-este foloseit in scriere pentru a marca intonatia propozitiilor sau a frazelor
interogative.
-se pune dupa cuvinte, grupuri de cuvinte, propozitii si fraze care au un
caracter interogativ si care sunt intrebari directe.
-titlurile care au caracter interogativ &;,e-I de facut>='
2.Semnul exclamarii
-*archeaza grafic intonatia frazelor si a propozitiilor exclamative sau
imperative
-se pune de asemenea dupa interectiile si vocativele care exprima stari
afective si sunt considerate cuvinte&sau parti de fraza' independente
-cand interectia are in acelasi timp sens exclamativ si interogativ,semnul
exclamarii este insotit de semnul intrebarii
-se foloseste dupa un substantiv in cazul vocativ
3.+irgula
-delimiteaza grafic unele propozitii in cadrul unei fraze si unele parti de
propozitie in cadrul propozitiei. +irgula arata felul in care fraza si propozitia
se despart in elementele lor constructive, pe baza raporturilor sintactice
dintre ele&functia gramatica'
-modurile de folosire a virgulei in limbi diferite nu exista deosebiri esentiale
-virgula marcheaza grafic anumite pauze scurte facute in cursul rostirii unei
propozitii sau fraze.1stfel, ea, alaturi de alte semne de punctuatie, serveste
la redarea grafica a ritmului vorbirii si a intonatiei
-totodata,ea realizeaza rapoarte de coordonare si subordonare prin
uxtapune in interiorul unei fraze
4.Punctul si virgula
-este semnul de punctuatie care marcheaza o pauza mai mare decat cea
redata prin virgula si mai mica decat cea redata prin punct
-o astfel de pauza este adesea necesara pt. 1 desparti propozitii sau grupuri
de propozitii care formeaza unitati relativ independente in cadrul unei
fraze.1stfel, fraza castiga in claritate si se evita legarea gresita a unei
subordonate dinaintea pauzei marcate prin punct si virgula de propozitia
imediat urmatoare, 1lteori, punctul si virgula corespunde unei pauze pe care
vorbitorul o face pentru a arata ca partea de fraza care urmeaza e o
intregire, o explicatie sau o concluzie a celor afirmate anterior
8.$oua puncte
-anunta vorbirea directa sau o enumerare, o explicatie, o concluzie si
marcheaza totodata o pauza, in genere mai mica decat pauza indicata de
punct. 5le se pun atat la sfarsitul unei fraze, cat si in interiorul ei
?.Semnele citarii&ghilimelele'
-sunt semne grafice care se intrebuinteaza atunci cand reproducem intocmai
un text spus sau scris de altcineva
ele se pun si la inceput si la sfarsitul unei citari, inchizand vorbirea directa
@.!inia de dialog si de pauza -acelasi semn de punctuatie & - 'are doua functii
cu totul diferite#
a'linia de dialog indica inceputul vorbirii fiecarei persoanecare ia parte
la o convorbire
b'linia de pauza marcheaza, ca si alte semne de punctuatie, pauza
dintre diferite parti ale propozitiei, dintre propozitii sau fraze
A.Paratezele
-parantezele rotunde & ' sau drepte B C arata un adaos in interiorul unei
propozitii sau al unei fraze
-parantezele rotunde cuprind o explicatie, o precizare ori un amanunt, care
imbogatesc intelesul propozitiei sau al frazei de care lunt legate. In acest
sens, parantezele au aceeasi functiune ca linia de pauza sau virgula, cand
acestea cuprind comunicari care explica sau intregesc propozitia sau fraza in
interiorul careia se afla
-in peisele de teatru se dau intre paranteze rotunde se dau indicatiile
scenice
-parantezele drepte se folosesc cu scopul de a inchide un adaos facut de noi
intr-un text citat. $eci, ele auta la separarea spuselor noastre de ale altuia,
ori de cate ori este nevoie sa intervenim cu o lamurire
%D.Puctele de suspensie
-arata o pauza mare in cursul vorbirii.Spre deosebire de punct, punctele de
suspensie nu marcheaza sfarsitul unei propozitii sau al unei fraze, ci indica, in
general, o intrerupere a sirului vorbirii
-comunicarea care e asezata inaintea pauzelor redate in scris prin pc. $e
suspensie are intotdeauna o intonatie caracteristica# cand pauza este
neintentionata, intonatia este descendenta, iar cand pauza este intentionata,
intonatia comunicarii este ascendenta
%%.,ratima&liniuta de unire sau de despartire'
-ca semn de punctuatie, cratima se foloseste #
In repetitii, cand cuvantul separat formeaza o unitate
In interiorul unor expresii formate din doua substantive , un
substantiv si un adverb, din doua adverbe sau doua interectii&calea-
valea, caine-caineste, ici-colo'
Intre - numerale, pentru a arata ca indicatia numerica e aproximativa
Intre cuvinte care arata limitele unei distante, ale unui interval de
timp
Semnele ortografice
Semnele ortografice sunt inrudite cu semnele de punctuatie. (neori chiar
semnele de punctuatie se folosesc ca semne ortografice.$e exemplu, punctul
marcheaza de obicei abrevierile.Semnele ortografice propriu-zise sunt
cratima si apostroful.
,ratima
-marcheaza rostirea impreuna a - sau mai multe cuvinte, fie ca lipsesc
sunete, in care caz inlocuieste apostroful din vechea ortografie, fie ca nu
lipsesc
-se foloseste si la scrierea unor cuvinte compuse
-se intrebuinteaza la despartirea cuvintelor in silabe
-se foloseste intre doua numerale
1postroful
-marcheaza absenta accidentala in rostirea unor sunete.