Excel LP 2

Sortarea







Tabul Data Grupul Sort$Filter Sort.

Din fereastra care apare in primul rand trebuie bifata optiunea my data had headers pentur a
specifica in mod clar ca primul rand reprezinta capul de tabel.
Sort by se alege campul dupa care sa se faca sortarea
Sort on in functie de ce (values, cell color, font color, cell icon)
Order ordinea (pentru numere smallest-larger, pentru text a-z)

Totul tine de datele care sunt disponibile.





Filtrarea datelor
Data Sort&Filter Filter

Gruparea datelor
Tabelul de frecventa
se utilizeaza functia COUNTIF.

Daca se doreste o valoare se tasteaza valoarea respectiv
Daca se utilizeaza semen pentru comparatie trebuie introdus intre ghilimele
Daca se doreste pentru intervale se face diferenta intre 2 formule countif.

=COUNTIF(D2:D5,">=21")-COUNTIF(D2:D5,">30")

Pentru a afla numarul de valori cuprinse in intervalul 21 30 ani.


SAU

Calculeaz frecvena apariiei unor valori ntr-un interval de valori, apoi ntoarce o matrice
vertical de numere. De exemplu, utilizai FREQUENCY pentru a numra cte punctaje de
test se ncadreaz ntr-un interval de punctaje. Deoarece FREQUENCY ntoarce o matrice,
aceast funcie trebuie introdus ca o formul de matrice.
Sintax
FREQUENCY(data_array;bins_array)
Data_array este o matrice sau o referin la un set de valori pentru care dorii s numrai
frecvenele. Dac data_array nu conine nici o valoare, FREQUENCY ntoarce o matrice de
zerouri.
Bins_array este o matrice sau o referin la intervalele n care dorii s grupai valorile din
data_array. Dac bins_array nu conine nici o valoare, FREQUENCY ntoarce numrul de
elemente din data_array.
Observaii
FREQUENCY este introdus ca o formul de matrice dup ce selectai o zon de
celule adiacente n interiorul creia dorii s apar repartiia ntoars de funcie.
Numrul de elemente din matricea ntoars este cu unul mai mare dect numrul
de elemente din bins_array. Elementul n plus din matricea ntoars returneaz
numrul de valori situate peste cel mai nalt interval. De exemplu, cnd se numr trei
zone de valori (intervale) care sunt introduse n trei celule, trebuie introdus
FREQUENCY n patru celule pentru rezultate. Celula n plus ntoarce numrul de
valori din data_array care sunt mai mari dect valoarea din al treilea interval.
FREQUENCY ignor celulele necompletate i textul.
Formulele care returneaz matrice trebuie introduse ca formule matrice.
Exemplu
Acest exemplu presupune c toate punctajele test sunt numere ntregi.
Exemplul este mai uor de neles dac este copiat ntr-o foaie de lucru necompletat.
Cum?

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
A B
Punctaje Intervale
79 70
85 79
78 89
85

50

81

95

88

97

Formul Descriere (Rezultat)
=FREQUENCY(A2:A10;B2:B5) Numrul de punctaje mai mic sau egal cu 70 (1)

Numrul de punctaje n intervalul 71-79 (2)

Numrul de punctaje n intervalul 80-89 (4)

Numrul de punctaje mai mare sau egal cu 90 (2)
Not Formula din exemplu trebuie introdus ca o formul de matrice. Dup copierea
exemplului ntr-o foaie de lucru necompletat, selectai zona A13:A16 ncepnd cu celula n
care se afl formula. Apsai F2, apoi apsai CTRL+SHIFT+ENTER. Dac formula nu
este introdus ca o formul de matrice, unicul rezultat este 1.

In tabelul cu:
frecventele trebuie realizata si frecventa absoluta (valori)
frecventa relative (%)
frecventa absoluta cumulata crescator
frecventa relative cumulata crescator

,
Formula Sturges
Are rolul de a determina in cate intervale egale sa se imparta un lot studiat

=1+ln(numar cazuri)/Ln2
Indicatori ai tendintei centrale

Media
Media aritmetica:
=AVERAGE(sir)

Mediana valoarea care se afla la mijlocul sirului
=MEDIAN(sir)

Modul valoarea cel mai des intalnita
=MODE(sir)

Daca nu exista nicio valoare care sa se repete va da eroare.
Cu cat lotul este mai omogen, cu atat aceste valori vor fi mai apropiate una de cealalta.
Indicatori ai imprastierii
Simpli
Amplitudinea
Diferenta intre valoarea maxima si valoarea minima inregistrata
Ax=Xmax-Xmin
Ax=Max(sir)-Min(sir)
Abatere individuala
Departarea unei valori fata de valoarea medie
Di=Xi-Xmediu
Trebuie mai intai calculate media. Celula respectiva va deveni celula de referinta ($a$1). Daca se afla
pe alt sheet se va nota Sheet1!$a$1. Pentru usurinta se poate da un nume unei celule. (click dreapta
define name)
Sintetici
Abaterea Standard (Deviatia standard)
Abaterea standard este o msur a ct de mult sunt dispersate valorile fa de valoarea medie.
Argumentele pot s fie numere sau nume, matrice sau referine care conin numere.
Argumentele care sunt valori de erori sau texte ce nu pot fi interpretate ca numere cauzeaz erori.
=STDEV.S(sir)
Varianta (dispersia)
Dispersia unei liste de valori este ptratul abaterii standard, adic media ptratelor abaterilor
numerelor de la media lor.
Media abaterilor individuale la patrat.

=VAR(sir)
=VAR.P(sir)
Funcia VarP evalueaz o populaie, iar funcia Var evalueaz o mostr de populaie.
Dac interogarea subiacent conine mai puin de dou nregistrri, funciile Var i VarP returneaz o
valoare Nul, care indic faptul c nu se poate calcula variana.
Dispersia unei variabile X, notate cu Var(x) este valoarea asteptata a diferentei patrate dintre
variabila si valoarea ei asteptata. Practic este patratul abaterii individuale.

Coeficientul de variabilitate
Este utilizat n scopul stabilirii gradului de omogenitate a unui esantion si se obtine prin raportarea
abaterii standard la media esantionului. Rezultatul obtinut se raporteaza apoi n procente
Interpretarea coeficientului de variabilitate se face n functie de valorile obtinute:
a. daca coeficientul este cuprins ntre 0 si 15%, nseamna ca mprastierea datelor este
foarte mica, iar media este reprezentativa, deoarece esantionul masurat este omogen;
b. daca valoarea lui este ntre 15 si 30%, mprastierea datelor este mijlocie, media fiind
nca suficient de reprezentativa;
c. daca coeficientul depaseste 30%, media aritmetica nu este reprezentativa pentru
esantionul n cauza, fiind recomandata utilizarea medianei din cauza lipsei de
omogenitate a grupului.
=stdev.s(sir)/Average(sir)
Pentru a se afisa in procente fie se formateaza celula ca procent, fie se adauga semnul % la sfarsitul
formulei

Indicatorii de forma
Indicatori de boltire (kurtosis)
Boltirea (n engleza kurtosis "cocoasa") se refera la naltimea curbei, comparativ cu cea normala. Se
vorbeste astfel de distributii leptocurtice (cu cocoasa nalta) si platicurtice (mai aplatizate). Valorile
pozitive indica distributii "nalte", leptocurtice, iar cele negative distributii "plate", platicurtice.
Pentru a fi considerata normala, o distributie trebuie sa nu depaseasca 1,96. Indicatorul se obtine cu
ajutorul formulei
=KURT(sir)

Indicatori de simetrie (asimetrie, Skewness)
Exista situatii destul de frecvente cnd media nu corespunde cu mediana. Daca ele ar coincide am
vorbi despre o distributie complet simetrica, specifica unei distributii normale teoretice.
Indicele de asimetrie (de oblicitate) ne arata n ce masura media se ndeparteaza de mediana, si
implicit, n ce masura curba de distributie normala a datelor se departeaza de mijloc, deplasndu-se
spre stnga sau spre dreapta.
O asimetrie pozitiv indic o repartiie cu o coad asimetric extins ctre mai multe valori pozitive.
O asimetrie negativ indic o repartiie cu o coad asimetric extins ctre mai multe valori negative.
Sunt considerate distributii relativ normale cazurile n care acesti indicatori nu depasesc 1,96.
=SKEW(sir)

Reprezentarea grafica a rezultatelor