Obstacole Depasite

MARSHA CLARK
Obstacole
dep`[ite
Traducerea [i adaptarea \n limba romn` de
SILVIA IORGULESCU
ALCRIS
Romance
Capitolul 1
Ceea ce vrei tu, nu se poate cu niciun chip, zise Sandra Weir
\ncet, dar ferm.
Calmul din vocea ei era contrazis de uimirea ochilor verzi [i
mari cu care-[i privea veri[oara.
Sugerezi s`-]i iau locul [i s` pretind c` sunt logodnica unui
b`rbat care nu vede? Asta e o nebunie. Nu pot accepta a[a ceva!
Da, da, asta sugerez! \nt`ri veri[oara Sandrei, Alexandra.
Mereu ai fost cam impulsiv`, draga mea. Dac` m-ai asculta, ]i-ai da
seama c` ideea asta nebuneasc` poate fi solu]ia tuturor
problemelor tale. Singura solu]ie, din cte \mi dau eu seama.
Dar Sandra nu era preg`tit` s` admit` c` problemele ei erau
chiar att de mari. {i apoi, rezolvarea lor o privea numai pe ea.
De ce te-ai gndit tocmai la mine? \ntreb` ea, nervoas`.
Din mai multe motive, r`spunse cealalt` cu calm.
Se opri o clip` ca s` ca[te la ad`postul degetelor lungi [i fine, ca
[i cum situa]ia asta dramatic` ar fi plictisit-o, asemenea obliga]iei de
a vizita aceast` demodat` locuin]` de ]ar`. Ochii ei privir` chipul
[ocat al Sandrei, \nainte de a continua:
Ca s` fiu sincer`, eram oricum \n \ncurc`tur` [i cùtam o
solu]ie, cnd am auzit de moartea bunicii. Dar pn` n-am aflat c`
am primit fiecare o mo[tenire de o sut` de lire, nu m-am hot`rt s`
vin s` te v`d. Vreau s` spun, se scuz` ea, v`znd expresia dezgustat`
a Sandrei, c` nu prea avea sens s-o vizitez pe bunica \n ultimii ani.
N-a fost niciodat` de acord cu felul meu de a fi, mai ales dup` ce
am intrat \n lumea modei. S-ar fi zis c` fac cine [tie ce lucru
diavolesc!
Alexandra, te rog!
|n sfr[it! Presupun c` opinia bunicii nu-i chiar att de
important` \n aceast` discu]ie [i, cum v`d c` devii ner`bd`toare,
m` voi \ntoarce la subiect, [i anume la banii pe care ni i-a l`sat. O
sut` de lire.
B`nuiesc c`, folosi]i chiar [i foarte chibzuit, tot nu-]i vor ajunge
dect cteva s`pt`mni. Iar apoi te vei trezi s`rac`. Dup` aceea,
trebuie s`-]i reamintesc c` avem acela[i prenume. Ce ridicol, nu?
Amndou` am fost numite Alexandra \n speran]a c` vom mo[teni
averea bunicii. Avere pe care a pierdut-o att de stupid \n investi]ii
nepotrivite.
N-a fost numai vina ei! o opri Sandra.
Bine, bine, lini[te[te-te! exclam` veri[oara ei. Oricum, e prea
trziu s` mai discut`m despre a[a ceva. Poate c`, \n ciuda faptului
c` a murit [i te-a l`sat aproape pe drumuri, exist` lucruri pentru
care ai putea s`-i mul]ume[ti. Spre exemplu, faptul c` purt`m
acela[i nume, ceea ce simplific` problemele cu pa[aportul. Apoi,
6 MARSHA CLARK
Stein n-ar avea nimic \mpotriva prescurt`rii Sandra, dac` e[ti de
acord s`-mi iei locul.
Sandra \i ignor` cuvintele. I se p`rea att de ciudat` aceast`
situa]ie!
Nu cred c`-]i dai seama ce spui! bolborosi ea. Nu-i po]i spune
lui Stein c` pur [i simplu vrei s` te c`s`tore[ti cu altcineva? Nu-l
cunosc, dar i-ai trimis bunicii o fotografie de-a lui. Sunt convins` c`
un b`rbat care pare att de arogant va suporta vestea f`r`
probleme!
Tocmai asta-i problema! se \ncrunt` Alexandra. Nu sunt sigur`
c` o va face. E destul de tn`r treizeci [i ceva de ani pentru a
face fa]` unei desp`r]iri, dar \n ultima vreme a avut un
comportament destul de ciudat. N-a trecut mult de la accident,
astfel c` e posibil s` nu-[i fi revenit complet. Doctorul spune c` are
momente de depresie [i de nervozitate extrem`. Prin urmare,
trebuie s` fiu foarte atent` cu el. Nu pot risca s`-i spun c` m-am
r`zgndit att de brusc. |n]elegi?
Dar dac` b`rbatul cu care vrei s` te m`ri]i, Arnold, te iube[te
cu adev`rat, nu crezi c` va avea r`bdare pn` cnd vei fi preg`tit`
s` rupi rela]ia cu Stein?
Nu, zise Alexandra. |]i explic imediat cum stau lucrurile.
Arnold m` iube[te [i eu vreau s` fiu cu el. Totu[i, m` \ntreb dac`
dragostea lui va rezista [i dac` Stein va face un gest disperat. E un
om foarte bogat [i cunoscut, [i are oroare de scandal. Nu pot risca
s`-l pierd!
Dar Stein vrea s` petreci dou` s`pt`mni cu el pe insula sa ca
s` afle dac` te po]i obi[nui cu noua... situa]ie.
OBSTACOLE DEP~{ITE 7
Asta nu \nseamn` c` se \ndoie[te de viitorul rela]iei voastre?
Nu [tiu, spuse Alexandra, refuznd s` discute. Problema e c`,
de[i Stein m` ador` \nc`, n-am fost o pereche foarte potrivit` nici
\nainte de accident. Poate am fi fost ferici]i dac` nu s-ar fi \ntmplat
tragedia asta, dar din nefericire, nu putem da timpul \napoi.
Trebuie s` \n]elegi, Arnold nici nu vrea s` aud` c` mai am de-a face
cu Stein. E gata s`-]i dea cinci sute de mii de lire ca s` rupi treptat
rela]ia cu el, dar m-a avertizat c` totul se va termina \ntre noi dac`
m` \ntorc la fostul logodnic, fie [i numai pentru a-i spune adio.
Sandra clipi, str`duindu-se s` se elibereze de senza]ia de scrb`
[i de dispre] care o cuprinsese.
Probabil c` Arnold nu te iube[te foarte mult, de vreme ce
n-are \ncredere \n tine.
Cred c` n-are \ncredere \n Stein. Chiar [i orb, e un b`rbat pe
cinste.
Pentru o clip`, Sandra fu gata s` capituleze. O parte din ea era
fascinat` de imaginea acelui b`rbat, a c`rui fotografie \i r`m`sese [i
acum \n minte. Pe de alt` parte \ns`, nu era preg`tit` pentru o astfel
de aventur`.
Dac` plec cu Stein pe insula asta, relu` ea, n-am nicio garan]ie
c` m` va mai l`sa s` plec. O insul` nu-i cel mai sigur loc din lumea,
[i poate \mi va fi greu s` scap.
Pot s`-]i promit c` Stein nu te va ]ine acolo cu for]a. E prea
mndru pentru a face asta.
Alexandra se foi pe scaun [i Sandra pricepu instinctiv c` abia
acum va afla \ntreg adev`rul.
Noi doi am avut o logodn` neconven]ional`, explic` tn`ra.
8 MARSHA CLARK
Am ob]inut un mic rol \n ecranizarea f`cut` dup` cartea sa. Era
primul rol pe care reu[isem s`-l ob]in [i eram foarte fericit`. Din
p`cate, asistentul de produc]ie a f`cut o pasiune pentru mine [i
imbecilul nu-[i d`dea seama c` nu-l plac deloc. Atunci, la
momentul potrivit, a ap`rut Stein, care m-a salvat din aceast`
\ncurc`tur` [i [i-a c[tigat astfel dreptul de a intra \n via]a mea.
B`nuiesc c` Stein avea la rndul lui ni[te probleme personale,
despre care nu mi-a povestit, dar care l-au f`cut mai \n]eleg`tor fa]`
de necazurile mele. Mi-a sugerat c` ar fi bine s` ne logodim.
Nu te iubea? A vrut s` v` logodi]i doar ca s` te apere? se mir`
veri[oara ei.
Nu! protest` Alexandra, furioas`. Bine\n]eles c` m` iubea [i
m` iube[te \nc`. De asta \mi este [i att de team` de reac]ia lui.
Sandra o privi \ncruntat`, \ncercnd \n zadar s` priceap`
\ntreaga poveste. Veri[oara ei relata foarte confuz faptele.
Dar tu ai \ncetat s`-l mai iube[ti dup` ce a orbit? \ntreb` ea.
Alexandra o privi cu un aer de repro[.
Mereu ai \ncercat s` m` pui \ntr-o lumin` proast`, protest`
tn`ra, indignat`. Apoi, realiznd c` nu-[i putea permite s` se simt`
ofensat`, adùg`:
Sincer, nu cred c` l-am iubit vreodat`. Nu-i puteam oferi
pasiunea pe care p`rea c` o a[teapt` de la mine. Mi-a spus cndva
ironic, desigur c` dac` nu pot fi generoas` cu inima mea, atunci
\i pot oferi trupul.
{i tu ce i-ai r`spuns? \ntreb` Sandra, scandalizat`.
Eram sigur` c` te vei speria. Dar nu-]i face probleme, tu ar`]i
minunat [i e[ti foarte senzual`. Dac` Stein ar putea s` te vad`, sunt
sigur` c` te-ar aprecia. I-am r`spuns c` m` p`strez pentru c`s`torie.
N-am vrut s` afle c` sunt insensibil` la pasiunea lui.
{i crezi c` te vei descurca mai bine cu Arnold? \ntreb` Sandra
cu r`ceal`.
Dar cealalt` p`ru s` nu observe tonul ei distant, fiind, ca de
obicei, prea absorbit` de sine \ns`[i.
Arnold e b`rbatul la care am visat \ntotdeauna. E mai maleabil
dect Stein [i nu-i foarte interesat de probleme din astea...
Totu[i, nu se l`s` Sandra convins`, nu \n]eleg cum vrei s`-l
p`r`se[ti pe Stein! Chiar dac` Arnold e perfect pentru tine, tot nu
po]i r`ni pe cineva pentru a-]i asigura fericirea.
Alexandra replic` agresiv:
O, mi-a[ dori s` nu-]i mai iei fa]a asta cucernic` [i s` \ncerci s`
\n]elegi. Sunt manechin, sunt obi[nuit` ca oamenii s` m` aprecieze.
Nu-mi pot imagina un viitor al`turi de un b`rbat care nu vede. Pe
de alt` parte, lui Stein i-a pl`cut numai frumuse]ea mea, iar acum,
c` nu m` mai poate vedea, e ca [i cum ar fi logodit cu o strìn`. Nici
m`car nu mai \ncearc` s` m` s`rute \n ultima vreme. Tu ai numai
dou`zeci [i unu de ani, Sandra, e[ti mai mic` dect mine cu opt ani,
de asta nu-]i dai seama ct de important poate fi timpul. {ansele
mele de a m` c`s`tori convenabil sunt din ce \n ce mai mici.
Pentru Sandra, aceste lucruri n-aveau niciun sens, dar Alexandra
continu`:
|mi dau seama c` nu e[ti de acord cu mine, dar [i Stein are o
parte de vin` \n toat` povestea asta.
Da? \ntreb` Sandra, nedumerit`.
Da. |nainte, \[i scria singur c`r]ile.
10 MARSHA CLARK
Acum, [i-a dat seama c`-i trebuie o secretar`. A angajat trei, dar
toate [i-au dat demisia. A[a c` insist` s`-l ajut chiar eu. Eu! Nu pot
tasta ca lumea nici m`car un cuvnt. Iar el pretinde c` ar trebui s`
exersez. |n schimb, tu ai putea s`-l aju]i. {tiu c` ai lucrat pentru un
scriitor, mi-a spus bunica.
Dar n-am studii de specialitate. Am lucrat pentru acel scriitor
doar ca s` mai c[tig ni[te bani. La \nceput, nu cred c` eram mai
bun` dect tine. A[a c` [i tu po]i \nv`]a. Domnul Lawrence spunea
c` prind repede [i nu fac gre[eli.
Alexandra se strmb`.
|n]eleg, draga mea. Dar tu e[ti att de tn`r` [i de retras`! Nu
vreau s` par crud`, dar eu sunt manechin [i b`rba]ii nu se pot
concentra bine \n preajma mea.
Dar Stein nu te poate vedea.
Tocmai asta-i problema.
Dac` nu-mi poate vedea frumuse]ea, caut` la mine inteligen]`,
iar asta nu m` avantajeaz`.
Da, se gndi Sandra, veri[oara ei era mai degrab` \ndemnatic`
dect inteligent`, de[i oamenii observau rar diferen]a. De
asemenea, era destul de vesel` [i avea un chip expresiv. Sandra
putea pricepe de ce un om cu afec]iunea lui Stein Freeman putea
fi deziluzionat de adev`rata Alexandra. B`rbatul putea descoperi c`
iubita pe care [i-o imaginase nu exista.
Totu[i, sugestia Alexandrei de a-i lua locul era ridicol`. Era o
nebunie s` te gnde[ti la a[a ceva!
Nu pot face a[a ceva, [opti ea, de[i \i era mil` de Stein
Freeman. N-o pot face, repet` ea.
M` tem c`, dac` te gnde[ti bine la situa]ia \n care te afli, vei
observa c` nu prea ai de ales. Ai avut grij` de bunica de cnd ai
terminat [coala. Acum, te-a l`sat f`r` un ban, \ntr-o cas` pe care
proprietarul vrea s-o vnd`. Dar chiar dac` ai putea locui aici
nestingherit`, tot n-ai avea cum, pentru c` nu ]i-ai permite. Nu e[ti
angajat` nicìeri. {i dac` nu reu[e[ti aici, ct crezi c` vei rezista la
Londra?
Nu [tiu, replic` Sandra nervoas`, privind-o cu ochii ei mari [i
verzi.
{i ea se gndise de multe ori la problemele astea.
Probabil vei muri de foame, \i spuse Alexandra f`r` ascun-
zi[uri. Chiar dac` e[ti foarte preg`tit` \ntr-un anumit domeniu, po]i
s` ai nenorocul s` nu-]i g`se[ti de lucru. Dar dac` te duci cu Stein
pe Kalnos, vei avea timp s` decizi exact ce vrei s` faci. {i apoi, vei
avea banii de la Arnold...
Nervoas`, Sandra pocni din palme. Refuz` s`-[i priveasc`
veri[oara. |i displ`cea profund c` i se punea \n fa]` o astfel de
tenta]ie. Dar cea mai mare ispit`, trebuia s` recunoasc`, era chiar
Stein. Din clipa \n care \i z`rise poza, se gndise numai la el. Dac`
ar fi acceptat aceast` provocare, ar fi putut sc`pa o dat` pentru
totdeauna de aceast` obsesie. Pentru c` nu te po]i \ndr`gosti de o
imagine, orict de atr`g`toare ar fi ea. Cnd Alexandra \i spusese
prima dat` despre accident, Sandra aproape c` plnsese, sim]ind
parc` durerea lui. Sim]ise o mare mil` fa]` de el [i nevoia de a-i s`ri
\n ajutor, de[i nu era convins` c` mila ei ar fi fost bine primit`. Pe
Alexandra o voia cu adev`rat.
M` ascul]i? \ntreb` veri[oara ei cu r`ceal`.
12 MARSHA CLARK
Da, replic` Sandra, plictisit`. Recunosc, sunt tentat` de oferta
ta. Cine n-ar fi, dac` s-ar g`si \n locul meu! Dar ceea ce sugerezi e
att de bizar, \nct nu cred c` poate func]iona. De unde s` [tiu ce
fel de om e Stein, cum reac]ioneaz` diverse situa]ii? Pentru el, sunt
o strìn`. Mai mult, sunt mai tn`r` dect tine [i mai pu]in
inteligent`, cum mi-ai spus-o nu o dat`.
Alexandra se mi[c` precaut` \n scaun.
Stein e aproape un strìn [i fa]` de mine, r`spunse ea sec, a[a
c` nu v`d unde este problema. Greutatea [i \n`l]imea cred c` sunt
acelea[i, de[i tu e[ti mai... senzual`. Nu trebuie s` te apropii prea
mult de el, asta-i tot. Recunosc c` nu sem`n`m ca dou` pic`turi de
ap`, dar un orb nu va observa c` avem ochi de culoare diferit` [i c`
buzele tale sunt ceva mai pline. S`rmanul Stein, dac` ar [ti ce
pierde!
P`rul meu nu-i chiar a[a blond.
Stein [tie c` al meu e vopsit. Dac` cineva va comenta ceva
despre p`rul tù, va presupune c` nu m-am mai vopsit. Nu neg c`
nu mai am tinere]ea [i inocen]a ta [i c` tenul meu nu mai are
prospe]imea pielii tale, dar un orb nu prea remarc` astfel de
lucruri.
Sandra se cutremur`. Alexandra i se p`rea de-a dreptul cinic`.
Dar vocea mea? [opti ea, de[i i se p`rea c` fiecare \ntrebare
era din ce \n ce mai stupid`.
Vocea ta? zmbi Alexandra. Nu cred c` trebuie s`-]i faci
probleme din cauza asta. Nu uita c` sunt o bun` actri]`.
Cred c` talentul `sta mi-ar fi de folos mai mult mie, date fiind
circumstan]ele.
Realiznd c` vorbele ei puteau fi luate drept o acceptare a
planului veri[oarei, adùg` rapid:
Asta nu \nseamn` c` sunt de acord cu ce mi-ai cerut... sunt \n
continuare convins` c` e o nebunie. Stein va descoperi \n[el`toria.
Am citit undeva c` orbii \[i dezvolt` celelalte sim]uri.
Stein n-a avut timp pentru asta.
Cum s-a petrecut accidentul?
Din cte am \n]eles, s-a ciocnit cu un motociclist beat.
Sandra se \nfior`, de parc` ar fi fost chiar ea martora
accidentului.
Oroarea [i durerea \i umplur` inima. Cum putea oare Alexandra
s` \ntoarc` spatele unui om care trecuse printr-o experien]` att de
traumatizant`? Cineva, cndva, trebuia s`-l mngie pentru toat`
suferin]a asta.
Dar acel cineva nu trebuia s` fie ea. {i totu[i, dac` refuza, acest
gest ar fi f`cut-o mai bun` dect Alexandra? Nu, \n niciun caz. Banii
nu contau. Inima ei era plin` de compasiune.
S`rmanul Stein, [opti ea.
Adev`rul e c`, lipsit de vedere, ar putea ajunge destul de
s`rac, ridic` Alexandra din umeri.
{i nu ]i-ar conveni s`-]i legi via]a de un b`rbat f`r` bani!
Nu-i nevoie s` fii att de acuzatoare. Nu sunt f`cut` pentru a
fi s`rac`, r`spunse Alexandra, privind cu dispre] covorul vechi din
sufrageria bunicii. {i apoi, m-a[ plictisi \ngrozitor pe o insul`
greceasc`.
N-ai \ncercat s`-i m`rturise[ti asta lui Stein? Poate c` nu-[i d`
seama de sentimentele tale...
14 MARSHA CLARK
{i crezi c` va pricepe? El e convins c` pot supravie]ui numai
cu dragoste, dar eu nu-mi pot imagina nici m`car o s`pt`mn` f`r`
distrac]ie.
Dragoste? repet` Sandra. Parc` ziceai c` rela]ia voastr` nu e
una foarte... explicit`.
E vorba de originea lui greceasc`. Se pare c` ei vorbesc despre
dragoste cum am discuta noi despre micul dejun.
Dar nu mi-ai spus c`-i grec! \i repro[` Sandra.
Nu-i grec! r`spunse veri[oara ei, exasperat`. Bunica lui e. El e
la fel de englez ca noi dou`. Instinctiv, Sandra \ncepu s` se team`.
Chiar dac` Stein Freeman era numai o p`rticic` grec, trebuia s` ]in`
cont de acest aspect. Era cunoscut faptul c` grecii se conduceau
dup` un cod moral foarte strict.
Toat` povestea asta e o nebunie. Nu pot face a[a ceva!
Foarte bine, replic` Alexandra cu venin \n glas. Dac` nu vrei,
nu vrei. Sper c` nu te a[tep]i s` te ajut sau m`car s` te mai v`d
vreodat` dup` toate astea. |i voi spune adev`rul lui Stein, cum
m-ai sf`tuit, [i dac` se arunc` \n vreun ru, asta e!
O, nu! ]ip` Sandra. Nu po]i face una ca asta, Alexandra!
Ba pot, [i exact asta voi face!
T`cerea dur` cteva momente. Cele dou` veri[oare se privir`
\ndelung. Sandra era con[tient` de ura zugr`vit` pe chipul
Alexandrei.
Bine, aprob` ea. Dar e[ti sigur` c` voi reu[i?
Sunt sigur`, zise Alexandra cu satisfac]ie.
Atunci, \nseamn` c` va fi bine, adùg` Sandra, ridicnd din
umeri.
***
Peste cteva zile, \n drum spre Londra, Sandra se \ntreba \nc`
dac` speran]a ei c` totul va fi bine se va adeveri. |[i d`dea perfect
de bine seama c` Alexandra \i for]ase mna. Voin]a ei [i atrac]ia pe
care o sim]ea fa]` de Stein o convinseser` s` \nceap` aceast`
aventur`. |ncerc` s`-[i orienteze gndurile c`tre lucruri mai vesele.
Aceast` excursie era [ansa ei de aventur`. Niciodat` pn` acum nu
avusese ocazia s` plece de acas`.
{i cum ar fi putut, de vreme ce trebuia s` aib` grij` de bunica ei?
|n afar` de vizitele scurte ale Alexandrei, nimeni altcineva nu le mai
trecuse pragul.
Sandra oft`. Alexandra dusese o cu totul alt` via]`. Nici m`car
nu-i trecuse prin cap c`, dup` cheltuielile de c`l`torie, veri[oarei ei
\i r`m`seser` foarte pu]ini bani din cele o sut` de lire. L`snd la o
parte sentimentele contradictorii pe care le avea, propunerea
Alexandrei p`rea singura solu]ie de redresare. Regreta c` se vrse
\n a[a ceva, dar \ncercase toate celelalte alternative. F`r` succes.
|ngropndu-[i fa]a \ntr-o revist`, dar f`r` s` se poat` concentra
cu adev`rat, se gndea la problemele ce se puteau ivi. Spre
deosebire de Alexandra, ea nu era actri]`. Atunci, cum putea intra
\n rolul de logodnic` a unui necunoscut? Deja \ncepuse s` regrete
promisiunea f`cut` Alexandrei. |i fusese simplu s` re]in` toate
lucrurile pe care i le spusese veri[oara ei timp de dou` zile ct
16 MARSHA CLARK
r`m`sese la ea, dar cine putea garanta c` aceste informa]ii \i vor
asigura succesul?
Din fericire, n-avea s` \ntmpine probleme imediate. Stein abia
se \ntorsese din America [i niciunul dintre prietenii lui englezi n-o
\ntlnise \nc` pe Alexandra. Locuia \ntr-un apartament cu care se
obi[nuise, iar peste cteva zile se va \ntoarce \n Grecia, unde avea
o mul]ime de servitori care-i st`teau la dispozi]ie. Iar medicul lui
personal era \n vacan]`...
Vezi, soarta a fost de partea mea, rse Alexandra triumf`toare,
cnd ajunser` \n apartamentul ei. Ai ajuns aici \n siguran]`, [i
nimeni nu va b`nui nimic.
Da, admise Sandra \n gnd, dar problemele de-abia \ncepeau.
Imediat dup` ce-[i aranj` hainele \n dormitorul Alexandrei,
veri[oara ei o anun]` c` va avea nevoie de haine noi.
Dar dac` Stein nu vede, protest` Sandra, la ce bun?
Pentru c` [tie c` port numai lucruri de calitate. Sim]ul tactil
reprezint` singura lui cale de cunoa[tere.
Bine, aprob` cealalt`, resemnat`.
Nu-]i face griji, cred c` am ni[te haine care ]i se potrivesc.
Restul, \l voi cump`ra eu, ca un cadou. |n fond, voi avea destui
bani, dup` ce m` voi c`s`tori.
A doua zi o petrecur` la cump`r`turi, iar Alexandra \i ar`t`
\mprejurimile.
Nu c` ar conta prea mult, \i zise ea, dar e bine s` [tii locurile,
chiar dac` mai r`mi aici doar cteva zile. Apartamentul meu e
\nchiriat numai pn` la sfr[itul s`pt`mnii, iar ]ie nu-]i va mai
r`mne dect s` \napoiezi cheia proprietarilor.
Mai trziu, Sandra se \ntreb` cum de aceste lucruri n-o
avertizaser` despre adev`ratele inten]ii ale Alexandrei, dar toate
aceste schimb`ri o bulversaser` [i nu b`nuise c` s-ar fi aflat ceva
necurat la mijloc.
A doua zi c`tre sear`, cnd veni \n sfr[it momentul s`-l viziteze
pe Stein pentru prima oar`, era att de emo]ionat`, \nct nu crezu
c` va putea trece de aceast` \ncercare.
Nu cred c` pot s` fac asta, exclam` ea palid`, privindu-[i
veri[oara. Dac` i-ai explica lui Stein de ce vrei s` rupi logodna, cred
c` ar \n]elege. Nimic nu poate fi mai rù dect \ncercarea de a-l
\n[ela.
Dumnezeule, am tras destul de tine ca s` accep]i! replic`
Alexandra, exasperat`. Refuz s` cred c` m` vei l`sa balt` \n ultima
clip`.
O puse s` se \mbrace \n rochia aleas` [i sun` dup` un taxi. Cnd
ma[ina sosi, Alexandra deveni \ns` ceva mai \ng`duitoare.
Dac` [i dup` ce te \ntorci vei avea aceea[i impresie, \]i dau
voie s` te r`zgnde[ti. Tot ce-]i cer este s` te duci la aceast`
\ntlnire. Nu pentru mine, ci de dragul lui Stein.
Tot drumul pn` la apartamentul b`rbatului, Sandra se \ntreb`
de ce acceptase att de u[or cererile Alexandrei. Poate pentru c`
avea prea pu]in` experien]` de via]` [i era vulnerabil` \n fa]a
insisten]elor celorlal]i.
Un mic tremur o str`b`tu cnd ap`s` butonul soneriei lui Stein
Freeman. Era att de preocupat` de propriile gnduri, \nct tres`ri
atunci cnd se deschise u[a. |n fa]a ei se afla un b`rbat \nalt, cu
umeri largi. Era brunet [i bronzat.
18 MARSHA CLARK
Se l`s` o t`cere ciudat`. Sandra se gndi c` nimeni n-ar fi putut
ghici c` b`rbatul din fa]a ei era orb. Sem`na foarte bine cu imaginea
din fotografie. Chipul lui avea contururi dure, nasul drept [i b`rbia
despicat`. P`rea un tip arogant. Ochii lui cenu[ii se plecar` asupra
Sandrei.
Alexandra?
Sandra se \ntreb` dac` Alexandra \l s`ruta de obicei. |n mod
normal, o s`rutare de bun g`sit ar fi fost indicat`, mai ales \ntre
logodnici, dar veri[oara ei nu-i spusese nimic despre asta.
Da! replic` ea, \ncercnd s` se calmeze, \n timp ce b`rbatul \i
repet` numele, de data asta cu oarecare ner`bdare.
Apoi, minunndu-se de propria \ndr`zneal`, \l dep`[i [i intr` \n
hol.
Nu m` a[teptai?
Nu [tiam ce s` mai cred, replic` el, \nchiznd u[a [i
urmnd-o \n sufragerie. N-ai venit \ncoace trei zile...
Dar... \ncepu Sandra, \ntrebndu-se unde fusese Alexandra
ieri sear`, cnd \i spusese c` vine aici.
Stai lini[tit`, zise Stein cu glas \mp`ciuitor. {tiu foarte bine c`
trebuie s` lucrezi. De asta nu te-am sunat. Unde au fost ultimele
aranjamente profesionale?
Aaa... La Brighton, [opti Sandra.
S`rmana de tine! |n sezonul `sta, la Brighton? Ce o fi fost \n
mintea lui Carl?
Lucrurile mergeau din ce \n ce mai prost. Vocea lui Stein era
aproape cinic`. Auzise de Carl Lennox, desigur, fotograful favorit al
Alexandrei, dar nu [tia mai nimic despre el. Sandra f`cu ce-i veni
prima oar` \n minte. |[i petrecu bra]ul pe sub bra]ul b`rbatului
[i-l trase dup` ea c`tre divan.
Hai s` st`m jos, dragul meu. Sunt sigur` c` nu vrei s`
discut`m despre Carl.
Iat` o schimbare! se \ncrunt` Stein, a[ezndu-se totu[i. Ai ceva
mai interesant de spus?
Sandra ro[i [i fu fericit` c` b`rbatul n-o putea vedea. Era ea
\ns`[i uimit` c` putea vorbi att de natural. Stein Freeman era un
tip mai intimidant dect \[i imaginase [i o f`cea s` se simt`
vulnerabil`.
Nu vreau s` discut`m despre nimic \n mod special, zise ea,
aproape sufocat` de emo]ie.
Ca de obicei, nu te intereseaz` cum m` simt, observ` b`rbatul.
|mi pare rù, r`spunse ea cu r`ceal`, imitndu-[i veri[oara.
Cum te sim]i, Stein?
Destul de bine, replic` el. Totu[i, pu]in` c`ldur`, pu]in
entuziasm n-ar strica rela]iei noastre.
Ce voia s` spun` cu asta? |n ochii lui citi o sclipire diavoleasc`.
Poate c` doctorul avea dreptate s` cread` c` nervii b`rbatului erau
zdruncina]i. Clipi, amintindu-[i c` doctorul le recomandase
apropia]ilor lui Stein s` aib` r`bdare cu el.
Totu[i, situa]ia era ciudat`.
Te vei sim]i mai bine dup` ce vom mnca, zise ea.
El rse.
|ntotdeauna ai crezut c` mncarea este leacul pentru orice. {i
totu[i, e[ti destul de slab`.
Privindu-l rapid, Sandra se \ntreb` ce replic` \i putea da.
20 MARSHA CLARK
Nu cred c` ]i-ar mai pl`cea de mine dac` a[ fi gras`, zise ea.
De unde [tii? \ntreb` el, lundu-i mna. Poate c` lucrurile ar
sta tocmai invers...
Sandra \ncerc` s` se elibereze, sim]indu-se tulburat` de
atingerea lui.
A[ vrea s` beau ceva, spuse ea, amintindu-[i c` asta ar fi fost
una dintre primele cereri ale Alexandrei.
Cu o strmb`tur` ironic`, Stein \i l`s` mna cu un gest aproape
violent. Sandra r`sufl` u[urat`. Atingerea lui \i d`dea fiori. Chiar
dac` Alexandra sus]inea c` nu erau compatibili, Stein putea crede
a[a cum era [i normal c`, \n calitate de logodnic, are anumite
drepturi asupra ei. {i, \n ciuda tuturor diferendelor, se presupunea
c` b`rbatul o iube[te \nc`. Totu[i, ac]iunile lui nu dovedeau asta.
Cnd \l v`zu ridicndu-se [i \ndreptndu-se c`tre bar, Sandra \l
urm`ri confuz`.
Mncare [i bùtur`, coment` Stein, punnd whisky \n dou`
pahare. De mine nu pari s` ai nevoie. Cteodat`, m` \ntreb dac`
n-ar trebui s` fiu un iubit mai... activ. Poate avem s` ne oferim unul
altuia mai multe lucruri dect credem.
Capitolul 2
Trupul tinerei se \ncord` la aceste cuvinte. |ntinse mna s`
primeasc` paharul cu bùtur`, uitnd complet c` nu bea niciodat`
t`rii. |n casa bunicii, cel pu]in \n ultimii ani, se g`sea numai
ocazional cte o sticl` de lichior. {i nici cu prietenii ei nu bùse
niciodat` ceva att de tare.
|ncercnd s` g`seasc` printre instruc]iunile oferite de Alexandra
o replic` la vorbele lui, r`spunse deta[at:
N-ai vrut niciodat` s` fim iubi]i... de ce te-ai r`zgndit tocmai
acum?
El zmbi ironic.
Nu [tiu exact, m`rturisi el cu brutalitate. Poate din plictiseal`.
E[ti foarte atr`g`toare, draga mea, dar nu uit c` n-ai fost niciodat`
de acord cu sexul \nainte de c`s`torie. Am sesizat ni[te schimb`ri
\ns`... care m` fac s` cred c` te-ai r`zgndit. Vocea ta pare mai
blnd`, mai dulce, mai promi]`toare...
Te rog, \nceteaz`! [opti Sandra, terifiat`.
U[urarea c` Alexandra spusese adev`rul \n leg`tur` cu rela]ia ei
cu Stein se pierduse din pricina stnjenelii. Niciun b`rbat nu-i mai
vorbise astfel. Totu[i, \[i aminti c`, \n cercurile \n care se \nvrteau
Stein [i Alexandra, o astfel de conversa]ie era ceva obi[nuit.
Nimic nu s-a schimbat, reu[i ea s` spun`.
Deci, ridic` el din umeri cu indiferen]`, sim]urile mele nu-s
att de bine dezvoltate pe ct credeam. Sau defectul meu fizic este
ceea ce te face s` tremuri de dispre]?
Sandra, r`nit` de tonul lui nep`s`tor, se \ntreb` cum avea s`
scape din aceast` situa]ie, care devenea din ce \n ce mai periculoas`
cu fiecare minut. De[i fusese atras` de fotografia b`rbatului, nimic
n-o preg`tise pentru emo]iile pe care le trìa acum \n preajma lui.
Nu era sigur` dac` era vorba de mil` sau de dorin]a de a-l proteja.
Sim]ea nevoia s`-l \mbr`]i[eze, s`-l asigure c` era un b`rbat pe care
orice femeie [i-l putea dori, \n ciuda defectului sù.
Oft` [i \ncerc` s` r`spund` \n stilul Alexandrei.
Accidentul tù n-are nicio leg`tur` cu sentimentele mele \n
aceast` privin]`, Stein, [tii prea bine.
Expresia lui se schimb`.
|mi pare rù, Alexandra, n-am vrut s` te sup`r. Greeson a
trecut pe aici mai devreme [i [tii c` reu[e[te \ntotdeauna s` m`
deprime.
Dar asta nu \nseamn` s` m` r`zbun pe tine.
Sandra, care habar n-avea cine era Greeson, zise repede:
|n]eleg cum te sim]i. Nu-i nevoie s` te scuzi. Bea-]i bùtura [i
\ncearc` s` te relaxezi.
Noroc, [opti el, ridicnd paharul [i bnd aproape jum`tate.
Cineva b`tu la u[`. R`suflnd u[urat`, Sandra v`zu chelnerul
aducnd cina [i, ct timp Stein se \ntoarse cu spatele, arunc`
bùtura din paharul ei \n vaza cu trandafiri din apropiere. Cu un
suspin de regret, sper` c` florile vor aprecia bùtura mai mult dect
ea.
|n timpul cinei, Sandra \i admir` din nou agilitatea. Nu-i venea
s` cread` c` b`rbatul era \ntr-adev`r orb. Accept` un pahar de vin
ro[u la friptur`, dar cnd Stein \i mai oferi unul protest`, spunnd
c` nu era obi[nuit` s` bea att.
Realiz` c` f`cuse o gre[eal` atunci cnd Stein \ncepu s` rd`
sarcastic.
Nu ]i-am cerut niciodat` s` renun]i la obiceiurile tale proste,
doar pentru c` mergem \n Grecia, zise el.
Grecia! Gndul c` se va afla cu el pe o insul` strìn` o f`cu s`
tremure mai mult dect gafa legat` de bùtur`. Uitase c` Alexandrei
\i pl`cea att de mult vinul!
Grecia, repet` ea gnditoare. E[ti sigur c` \nc` mai vrei s` te
\nso]esc?
N-am alt ghid, replic` el cu oarecare dispre]. {i apoi, nu vii cu
mine ca s` afli dac` m` iube[ti sau nu?
Desigur, [opti ea. Nu-]i bei cafeaua? relu` ea, \ncercnd s`
schimbe vorba.Vrei s` te ajut?
Ce naiba, Alex! ]ip` el. {tii bine c` m` pot descurca singur.
Doar am exersat att!
|ndep`rtndu-se de el, Sandra se rea[ez` pe divan, lund cea[ca
de cafea \n mini. Stein era foarte tensionat, de vreme ce vorbea
astfel cuiva pe care se presupunea c`-l iube[te.
24 MARSHA CLARK
Spera ca peste cteva minute s` g`seasc` un pretext destul de
bun pentru a pleca.
|mi pare rù, zise ea.
Nu-mi spune c` devii sensibil`, draga mea, o lu` el \n rs.
F`r` s` [tie exact la ce se referea, Sandra zise primul lucru
care-i veni \n minte:
Prime[ti mul]i musafiri?
Destui. Ast`zi au fost vreo [ase, to]i plini de bune inten]ii [i
m`cina]i de curiozitate. Totu[i, va mai trece mult` vreme pn` cnd
s` pot lucra din nou. Ai mai exersat scrisul la ma[in`?
S` exersez? \ntreb` ea mirat`. O, da, aprob` ea, amintindu-[i
spusele Alexandrei. Voi avea cu ce s`-mi ocup timpul \n Grecia.
Vor fi distrac]ii mai importante.
Cum ar fi? \ntreb` ea, dorindu-[i s` nu mai fie nevoie s`-[i
studieze fiecare \ntrebare \nainte de a avea curajul s` i-o adreseze.
Cele obi[nuite, r`spunse el, sorbind din cafea. Plimb`ri [i
mult romantism sub clar de lun`. Luna din Grecia \i poate influen]a
pn` [i pe cei mai pu]in sensibili. Nu te entuziasmeaz` gndul c`
vei fi sedus`?
Nu, deloc! protest` ea. Poate c` Alexandra avusese pn` la
urm` dreptate s`-l p`r`seasc` pe acest b`rbat mult prea senzual.
Ochii ei \l privir` cu nepl`cere.
Cred, tu[i ea, c` voi g`si o mai mare satisfac]ie \n munc`. {i
apoi, mi-ai promis...
Ce anume \i promisese, nu [tia. Alexandra \i amintise vag despre
o promisiune. Poate ar fi fost mai \n]elept s` plece chiar acum [i
s-o re\ntlneasc` pe Alexandra, ca s` clarifice unele lucruri.
Dar cnd se ridic` \n picioare, ca [i cum i-ar fi ghicit inten]iile,
b`rbatul o prinse de mn`.
Nu ]i-am promis niciodat` c` n-am s` te s`rut, nu-i a[a,
Alexandra?
|nainte s` poat` protesta, gura lui o g`si pe a ei.
Sandra nu se a[teptase la a[a ceva. Sau dimpotriv`... |n clipa
cnd buzele lor se unir`, o pasiune arz`toare o cuprinse. Sandra
\ncepu s` protesteze, sim]ind c` era \n pericol de a \nv`]a prea
multe dintr-o dat` [i c` Stein Freeman nu era un b`rbat care s`
ac]ioneze cu m`sur` cnd era mnat de pasiune. Speriat`, \l
\mpinse departe de ea.
Pentru cteva clipe, b`rbatul r`mase lini[tit, f`r` s` mai \ncerce
s` se apropie de ea. Apoi, cnd Stein p`ru gata s-o prind` din nou
\n bra]e, Sandra, zise \ncruntat`:
Trebuie s` plec, Stein.
Era aproape s` izbucneasc` \n lacrimi. Era con[tient` de
nebunia situa]iei. Pn` la urm`, era logodnica lui [i ar fi trebuit
s`-i permit` s-o s`rute.
Dar nu putea. Cu ct se \ntorcea mai repede la Alexandra, cu
att mai bine.
A[tept` speriat` r`spunsul. Stein st`tu o clip` pe gnduri, apoi,
surprinz`tor, aprob`:
Dac` trebuie... Poate amndoi ar trebui s` ne mai gndim la
rela]ia asta...
Da, zise ea gr`bit`, lundu-[i haina. Ai grij` de tine, adùg` ea.
B`rbatul p`rea foarte neajutorat, \n ciuda hot`rrii sale [i a
independen]ei.
26 MARSHA CLARK
Stein, mai pot face ceva pentru tine \nainte de plecare? \ntreb`
ea.
Multe, [opti el, \nso]ind-o pn` la u[`. Dar pentru \nceput, ar
fi de-ajuns s`-mi promi]i c` vei reveni mine. Nu vreau s` mai treac`
alte trei zile pn` s` m` vizitezi din nou. Avem multe de vorbit
\nainte de a pleca \n Grecia.
Grecia? repet` ea, ca [i cum n-ar fi auzit bine.
Da, Grecia. Doar n-ai uitat c` plec`m vineri, nu, Alexandra? Ce
e, draga mea? relu` el, v`znd c` iubita lui nu-i r`spunde. }i-e
team` c` atunci cnd vom fi singuri pe insula Kalnos nu vei mai
putea s`-]i controlezi zvcnetul acela de senzualitate pe care l-am
sim]it mai devreme, cnd te-am s`rutat?
Sandra se sim]ea \nspìmntat`... dar mai sim]ea ceva. Ceva
ciudat, care nu avea nume.
Cum \ndr`zne[ti s`-mi vorbe[ti a[a? zise ea cu r`suflarea
tìat`. M` acuzi cumva de indecen]`?
|nc` dou` minute pe divan, zise el ironic, [i ]i-ai fi ar`tat
adev`rata sensibilitate. De ce ]i-ai ascuns emo]iile pn` acum?
Nu \n]eleg despre ce vorbe[ti!
Era att de \ncurcat`... nu [tia la ce s` se a[tepte. |ncepu s`
tremure.
Las` astea, replic` el. Poate c` nu voi face efortul de a cùta
sub stratul `sta de ghea]`. Iluziile, draga mea, pot fi dùn`toare
pentru un b`rbat care nu vede, pentru c` are tendin]a de a exagera
totul. Sim]urile \i joac` feste [i se poate emo]iona din nimica toat`.
Dar po]i sta lini[tit`, frigida mea Alexandra. Virginitatea ta, dac` mai
exist`, e bine p`zit` al`turi de mine.
Stein!
Te sf`tuiesc s` taci [i s` pleci, zmbi el cu o rece indiferen]`.
Dup` cum am spus [i mai devreme, a[tept s` ne revedem mine.
Sper s`-]i aminte[ti m`car att.
Pe drumul \napoi c`tre veri[oara ei, Sandra hot`r\ c` nu putea
s` treac` prin toat` aventura asta. Dac` pn` acum se resemnase la
gndul c` nu putea rata o astfel de oportunitate, lucrurile i se
p`reau acum total schimbate. Cinci sute de mii de lire i se p`ruser`
o avere, un r`spuns la toate problemele [i a[tept`rile ei. Dar acum,
dup` ce-l \ntlnise pe Stein Freeman, realiza c` fusese teribil de
naiv`. Nu-i venea s` cread` c` acceptase de bun`voie s` intre
\ntr-un astfel de joc. Cum de putuser` s` cread`, ea [i Alexandra, c`
vor reu[i s` p`c`leasc` un b`rbat inteligent [i abil ca Stein
Freeman?
Dar \n sinea ei \[i d`dea seama c` acest efort nu i se p`ruse prea
mare pn` la momentul s`rutului. O s`rutase foarte u[or [i, chiar
dac` se a[teptase ca b`rbatul s` vrea s`-[i s`rute logodnica, fusese
total nepreg`tit` pentru emo]iile pe care acesta i le strnise. Ar fi
vrut s` se topeasc` \n bra]ele lui [i s` fie s`rutat` mai mult [i mai
mult...
Care s` fi fost exact rela]ia dintre el [i Alexandra? Alex jurase c`
nu f`cuse niciodat` dragoste cu el, dar \i spusese c` nu era niciun
b`rbat rece. Atunci, cum reu[ise s`-l ]in` la distan]`? Din cte \[i
d`dea ea seama, nimeni nu-i putea sc`pa. Senzualitatea lui era prea
puternic`.
Pl`ti taxiul [i se repezi c`tre intrarea \n bloc, fericit` c`-[i venise
\n sfr[it \n fire. Alexandra trebuia s`-[i dea seama de
28 MARSHA CLARK
responsabilit`]ile pe care le avea. Era evident c` Stein nu era
preg`tit s` \nfrunte nefericirea ruperii logodnei, astfel c` Alexandra
putea fi obligat` s` mearg` cu el \n Grecia. {i totu[i, gndul c`
Alexandra se va afla \n Grecia al`turi de Stein o durea incredibil de
mult.
Dar cnd deschise u[a apartamentului Alexandrei, o a[tept` un
[oc teribil. Veri[oara ei nu se afla \nùntru. Pe m`su]`, \ns`,
descoperi un bilet.
"Cnd vei descoperi scrisoarea, spuneau rndurile inegale,
gr`bite, eu voi fi deja departe. Nu-]i voi dezv`lui unde, dar \]i voi
spune c` eu [i cu Arnold ne vom c`s`tori mine, astfel c` nu vei mai
putea face nimic ca s` ne \mpiedici. |mi pare rù pentru plecarea
mea gr`bit`, dar n-am vrut s` risc s` m` g`se[ti acas` la \ntoarcere,
pentru c` am b`nuiala c` te-ai r`zgndit. |ntotdeauna ai fost timid`
[i sperioas`, altfel n-ai fi r`mas att de mult al`turi de bunica. |]i
sugerez s` respec]i partea ta de plan. Altfel, vei avea pe con[tiin]` o
tragedie.
P.S. Arnold s-a preocupat s` prime[ti cele cinci sute de mii de
lire. Trebuie s`-l contactezi pe avocatul lui, a c`rui adres` se afl` \n
plic, [i el \]i va da toate detaliile. Nu se [tie niciodat`, draga mea.
Dac`-]i joci rolul a[a cum trebuie, poate \nsu[i Stein va fi la fel de
generos."
Ame]it` de [oc, Sandra privi bucata de hrtie cu ne\ncredere.
Apoi, fu cuprins` de o teribil` disperare. |n ce se vrse? Alexandra
fusese destul de abil` pentru a pune totl la cale. Mai mult, \i
sugerase subtil c` \ntreaga fars` era \n avantajul ei. Sandra se sim]i
ru[inat` c` are o astfel de veri[oar`. Ct despre bani, hot`r\ c` nu
se va atinge de ei.
Trecu mult timp pn` s`-[i revin` [i se duse \n buc`t`rie s`-[i
fac` un ceai. Avea un gust amar \n gur` [i se sim]ea aproape
bolnav`. |[i [terse fruntea de transpira]ie. Se sim]ea prins` \ntr-o
capcan` a fricii [i a deziluziei. Nu se mai sim]ise niciodat` att de
prost.
Prima ei reac]ie, dup` ce se calm`, fu s` se \ntoarc` la Stein [i
s`-i m`rturiseasc` totul.
Se \ndrept` hot`rt` c`tre u[`, apoi realiz` situa]ia \n care o
pusese Alexandra. Cu picioarele tremurnd, ajunse cu greu pn` la
un scaun din apropiere. Dup` cum veri[oara ei \i spusese nu o
dat`, via]a ei ar fi fost total zdruncinat`, dac` Stein ar fi f`cut un gest
nebunesc.
De[i venise noaptea, Sandra nu putu dormi, chinuit` de
gnduri. {ansele de a-i m`rturisi lui Stein adev`rul i se p`reau din
ce \n ce mai palide, mai \ndep`rtate. Era responsabil` pentru via]a
lui. Cum trebuia s` se simt` un om orb, p`r`sit de cineva la care
]inea? |nsingurat, vulnerabil, disperat... Trebuia s` r`mn` lng` el.
Apoi, dup` sosirea \n Grecia, dup` ce calmul, c`ldura [i lini[tea
insulei \[i f`ceau efectul vindec`tor, \i va povesti totul. Va g`si o
modalitate de a-i spune adev`rul cu blnde]e, pentru ca [ocul s` nu
fie prea mare. Pn` acum, b`rbatul nu b`nuise nimic. O acceptase
imediat ca fiind Alexandra. Tot ce-i r`mnea de f`cut era s`
continue [arada, f`r` s` se mai \ngrijoreze dac` Stein va mai \ncerca
s-o s`rute.
30 MARSHA CLARK
A doua zi, \[i petrecu majoritatea timpului \ncercnd s` se
conving` c` totul va merge bine. Dar c`tre sear`, \nainte de vizita la
Stein, se sim]ea la fel de nelini[tit`. Se preg`ti minu]ios pentru
aceast` nou` \ntlnire. De[i se sim]ea ridicol` punndu-[i o rochie
att de elegant` [i fardndu-se cu atta grij`, \[i spuse c` aceste
preg`tiri erau menite doar s`-i \ntrzie plecarea.
|n drum c`tre apartamentul lui, tn`ra se rug` \n gnd s` nu-l
g`seasc` acas`. Dar, din nefericire, Stein o a[tepta. |i deschise u[a
aproape imediat ce sun`, conducnd-o politicos c`tre sufragerie [i
f`cnd-o s` se simt` de parc` ea ar fi fost cea oarb`. P`rea att de
puternic, de st`pn pe situa]ie! Poate, se gndi Sandra, att ea ct
[i Alexandra se \n[elaser` creznd c` era vulnerabil.
Ai \ntziat pu]in, zise el. Credeam c` nu mai vii, dar nu m`
puteai abandona, nu-i a[a, draga mea?
Nu... ezit` ea, [ocat` de sarcasmul din tonul lui [i \n acela[i
timp uimit` de faptul c` b`rbatul turna bùtur` \n dou` pahare.
Nu-i r`mnea dect s` arunce din nou bùtura \n vaza cu
trandafiri. Oare ar fi fost mai bine s`-i spun` c`-[i schimbase
obiceiurile?
Nu te sup`ra, Stein, \l implor` ea, mi-a[ dori o bùtur` ceva
mai slab`. Am avut o zi grea.
O bùtur` mai slab`? repet` el, uimit. Nu te \n]eleg,
Alexandra. Nici nu-mi mai aduc aminte de cnd nu mi-ai mai cerut
a[a ceva. Deci, ce s` fie?
Ap` mineral` cu l`mie sau ce ai la \ndemn`...
Cu un zmbet ironic, b`rbatul \i turn` un pahar de sifon,
adùgnd cteva pic`turi dintr-o alt` bùtur`.
Cred c` asta \]i va fi pe plac..
Sandra se ridic` de pe divan s` primeasc` paharul.
Bea-l, ordon` el.
Tn`ra ridic` paharul la buze, privind f`r` suspiciune bulele
albe de la suprafa]a bùturii.
|n primul moment se sim]i bine, apoi \ns` se \nec`. Rapid,
alarmat`, \ntinse mna dup` batist`. Adaosul strecurat de b`rbat \n
bùtur` \i arse gtul. |[i frec` ochii, \ncercnd s` \ndep`rteze
lacrimile.
Te sim]i mai bine? \ntreb` Stein dup` cteva clipe, cnd
spasmele tinerei \ncetar`.
Ce naiba mi-ai pus \n pahar? \ntreb` ea cu glas r`gu[it.
Ceva care te poate face s`-mi r`spunzi la cteva \ntreb`ri...
care m` fr`mnt` de ieri.
Amenin]area din vocea lui o uimi.
A, e[ti surprins`? \ntreb` el pe un ton ironic. Alexandra pe
care o cunosc eu ar fi bùt totul f`r` nicio problem`. |n schimb, ]ie
o singur` \nghi]itur` ]i-a fost fatal`. Ai sensibilitatea unui copil de
doi ani. Nici m`car trandafirii mei n-au f`cut atta caz pentru o gur`
de t`rie.
Pe jum`tate [ocat`, Sandra \ncerc` s` se calmeze [i s` rd` cu
indiferen]`, \n stilul Alexandrei. Dar glasul i se stinse rapid. Ct de
multe [tia Stein?
Nu m-am sim]it bine nici seara trecut`, reu[i ea s` articuleze.
De asta am aruncat bùtura \n vaza cu flori.
Era con[tient` c` ar fi trebuit s`-l certe pentru c` era att de
suspicios, dar nu era \n stare s` joace un astfel de teatru.
32 MARSHA CLARK
B`rbatul p`rea foarte nervos. Minile lui i se a[ezar`
tremur`toare pe umeri.
Nu [tiu dac` ar trebui s` fie o glum`, [opti el, dar dac` e, s`
[tii c` n-o g`sesc deloc amuzant`. Cine naiba e[ti? {tiu c` nu e[ti
Alexandra, a[a c` nu mai persista \n minciun`.
Mai \nspìmntat` dect fusese vreodat` \n via]a ei, Sandra sim]i
presiunea acut` a bra]elor sale. Chipul b`rbatului era dur [i rece,
iar ochii lui o fixau cu o limpezime de ghea]`.
Nu mai putea nega eviden]a.
Cum ai ghicit? [opti ea.
Rsul lui fu cinic, iar expresia dispre]uitoare.
Te-ai dat de gol \n mai multe feluri, o asigur` el. Refuzul tù
de a bea mai mult de un pahar de vin m-a surprins. Alexandra,
orict de obosit` ar fi fost, putea s` bea singur` o sticl` \ntreag`.
Apoi, gre[eala legat` de cafea. Ea ar fi [tiut c`-mi pot prepara singur
o cea[c` de cafea. Apoi, m-am \ntrebat de ce trandafirii mei
miroseau a whisky. Vrei s` continuu? \ntreb` el furios. S`-]i spun [i
care a fost dovada suprem`, de care mi-am dat seama dup` ce ai
plecat?
Care?
Se pare c` e[ti prea stupid` pentru a-]i juca bine rolul. Oare
trebuie s`-]i demonstrez despre ce vorbesc?
|nainte s`-i descopere inten]ia, b`rbatul se aplec` asupra ei [i o
s`rut` pe gur`, strngnd-o \n bra]e.
Logodnica mea nu are un trup att de \mplinit. Crezi c` n-o
cunosc \ndeajuns? C` nu-i [tiu chipul? Al tù e mult mai atr`g`tor,
draga mea. Nu ]i-ai imaginat c` voi realiza diferen]a, nu-i a[a? Un
b`rbat n-are nevoie de ochi pentru a-[i da seama de astfel de
lucruri. De obicei, le \nva]` oricum pe \ntuneric.
Sandra era lipsit` de ap`rare. Minile lui \[i sporir` presiunea [i
tn`ra ]ip` u[or.
E bine, replic` el, po]i s` protestezi ct vrei. Nimeni nu te
aude. Nimeni nu vine aici.
Te rog, las`-m`, \l rug` ea disperat`, \ncercnd s` scape.
De ce a[ face-o? Nu e[ti preg`tit` s` pl`te[ti pentru gre[elile
tale? S` \n[eli un om orb nu-i tocmai un lucru cinstit. Astfel c` ai
putea s`-mi luminezi pu]in via]a, fiind de acord s` petreci cteva
ore al`turi de mine \n pat. S-ar putea chiar s`-]i plac`.
Nu! strig` ea, de[i \ntregul trup \i fu str`b`tut de o senza]ie de
c`ldur`.
Nu? \ntreb` el ne\ncrez`tor, \n timp ce se aplec` s`-i s`rute
gtul. Atunci, dac` nu e[ti dispus` s` m` \nc`lze[ti cu cteva
s`ruturi, trebuie s`-mi spui adev`rul. Te avertizez c` te pot r`ni mai
mult dect att. Deci, spune-mi! Cine e[ti?
Sandra Weir...
Sandra Weir? repet` el cu ner`bdare. Ascult`-m`, draga mea!
N-am chef de glume proaste [i nu-]i apreciez deloc sim]ul
umorului. Sunt convins c` ai pus la cale toate astea \mpreun` cu
Alexandra. Bun, deci care-i adev`ratul tù nume?
M` numesc Alexandra Weir! repet` tn`ra.
Nu era deloc dispus` s` spun` adev`rul. {i asta pentru c`
adev`rul avea s`-l doar`.
Cu lacrimi \n ochii ei verzi [i mari, se hot`r\ totu[i s` spun`:
Sunt veri[oara Alexandrei.
34 MARSHA CLARK
Am fost botezat` tot Alexandra, din motive... familiale. Dar,
pentru c` sunt mai mic`, toat` lumea \mi spune Sandra.
Hm! exclam` el, cu un aer la fel de ne\ncrez`tor. {i mascarada
asta a fost pus` la cale pentru un anumit motiv? Alexandra a
acceptat cumva un contract cu care, din anumite motive, [tia c` eu
n-a[ fi de acord? De ce naiba n-a vrut s`-mi spun` adev`rul? Pn` la
urm`, ne-am fi \n]eles. Sper c` nu sunt chiar att de terifiant sau de
neajutorat!
Nu, nu, desigur c` nu, \l lini[ti Sandra, \ncercnd s` gndeasc`
limpede. Au existat alte motive pentru care n-a vrut s`-]i spun`.
Ce motive? Ce nebunie a f`cut-o s` aleag` o astfel de variant`?
B`nuiesc c` se \ntoarce \nainte de vineri, nu? {tie c` vineri e
plecarea...
Sandra \l privi tremurnd, dorindu-[i s` poat` disp`rea pur [i
simplu de lng` el. Ce-i putea spune? Stein vorbea \n [oapt`, dar
mnia i se ghicea dincolo de tonul blnd [i calm. Nu-l putea
\nvinov`]i. Nim`nui nu i-ar fi pl`cut s` fie luat de prost. Dac` ar fi
putut pretinde c` Alexandra era plecat` \n interes de serviciu, ar fi
fost minunat. Dar astfel, n-ar fi f`cut dect s` amne aflarea ve[tii
\ngrozitoare. Nu vedea niciun sens \n a-l min]i. I se p`rea
\nfrico[`tor c` ea, acceptnd planul stupid al Alexandrei, trebuia s`
fie responsabil` de durerea b`rbatului. N-avea niciun rost s`-i
spun` c`, dup` \ntlnirea de seara trecut`, se r`zgndise cu privire
la farsa jucat`. Oricum n-ar fi crezut-o.
|mi pare rù, [opti ea cu inima grea. Alexandra nu se va
\ntoarce niciodat`.
Vocea lui deveni ca de o]el.
Vrei s` fii pu]in mai limpede?
Eu... nu [tiu de unde s` \ncep...
Mai bine ai lua loc, o \ntrerupse el cu duritate. V`d c` mai ai
pu]in [i le[ini, dar ai face mai bine s` rezi[ti pn` \mi r`spunzi la
toate \ntreb`rile. Deci, Alexandra s-a hot`rt c` nu mai vrea s` aib`
de-a face cu mine? {i acum, ce va urma?
Sandra respir` adnc.
Alexandra a venit s` m` vad`, \ncepu ea, f`r` s` [tie cum va
continua. Eu locuiesc \n Cornwall, astfel c` ne vedem foarte rar [i
nu cunosc prea multe lucruri despre via]a ei. Desigur, [tiam despre
logodna ei...
F`cu o pauz`, amintindu-[i cum se \ndr`gostise de fotografia
lui.
Ei bine, a venit s` m` vad` [i mi-a povestit despre accident [i
despre dificultatea \n care se afla.
Vrei s` spui c` nu putea suporta faptul c` am orbit?
Nu! neg` Sandra repede, neavnd curajul s`-i spun` adev`rul.
Nu voia s`-i sporeasc` suferin]a.
A ap`rut altcineva \n via]a ei [i acel b`rbat vrea [i el s` se
\nsoare cu ea... Alexandra [i-a dat seama c` trebuie s` fac` o
alegere...
Bun, \i tìe el vorba, s` \n]eleg c` veri[oara ta \l prefer` pe
acest b`rbat dect pe mine? C`-l iube[te [i vrea s` se m`rite cu el?
|ncercnd s`-i ignore sarcasmul ghicit \n voce, Sandra r`spunse
cu blnde]e:
|mi pare rù s`-]i spun toate astea. Crede-m`, n-a[ fi vrut s`
afli. Alexandra [i-a dorit numai s` te protejeze, s` te salveze de la o
36 MARSHA CLARK
suferin]` inutil`. S-a gndit c`, \n felul `sta, nu vei [ti c` te-a p`r`sit
pentru un alt b`rbat. Ac]ionnd \n numele ei, trebuia s`-]i spun c`
m-am r`zgndit \n privin]a logodnei... cnd te \nzdr`veneai.
{i, \ntre timp, pretindeai c` e[ti Alexandra! Dumnezeule!
Cum naiba a]i putut crede c` acest plan va func]iona? Sau veri[oarei
tale pur [i simplu nu i-a p`sat?
Spera c` merge, protest` Sandra, ne[tiind de ce o ap`r` pe
Alexandra, care \n fond \i p`c`lise pe amndoi. Nu era convins` c`
e[ti destul de puternic pentru a suporta acest [oc... iar asta
dovede[te c`-i p`sa de tine mai mult dect crezi.
Capitolul 3
Stein Freeman ridic` din umeri, refuznd s` se lase impresionat.
A fost \ngrijorat` pentru mine, sau pentru imaginea ei
public`? Credea c` va izbucni un scandal dac` \mi f`ceam harachiri
sau dac` m` aruncam \n vreun ru? Se flata singur`, continu` el.
Nicio femeie nu m` va aduce \n halul `sta vreodat`.
Sandra \[i puse o mn` peste bra]ul lui.
Am \n]eles c` acest b`rbat n-o l`sa s` mearg` \n Grecia cu tine.
Cum puteau cteva s`pt`mni s` schimbe situa]ia? Iar dac`
n-avea \ncredere \n propria rezisten]`, \nseamn` c` nu era destul
de \ndr`gostit` de iubitul ei.
Aceast` ultim` remarc` o duru. Oare fuseser` aman]i, Alexandra
[i Stein?
Poate, exclam` ea, n-avea \ncredere \n tine!
Poate c` ai dreptate. Are de gnd s` se m`rite cu acest b`rbat
\ndat`?
Da.
Cine e? \ntreb` el scurt.
|mi pare rù, ro[i Sandra. Am promis s` nu spun.
Da? Atunci, p`streaz`-]i secretul, domni[oar` Weir. Nu va
trece prea mult pn` s` aflu singur.
Redus` la t`cere, Sandra \l asculta.
Dup` cum v`d, nu mai e nimic de spus \n privin]a Alexandrei.
Tu ce vei face? |]i vei asuma rolul \n continuare? Ai fost de acord
s`-i iei locul [i s` vii \n Grecia cu mine, [i acum m` dezam`ge[ti [i
tu? Cred c` e vorba [i de o sum` mare de bani la mijloc, nu-i a[a,
domni[oar` Weir? Care e valoarea... mitei?
Mitei? zise Sandra, f`cnd ochii mari.
Fusese att de agitat` \ntreaga zi, att de preocupat` s` ajung`
la decizia corect`, \nct uitase cu totul de bani. Dup` ce citise
scrisoarea Alexandrei, jurase s` nu se ating` de banii promi[i, dar
ast`zi nu se mai gndise deloc la asta. Nu [tia ce s` spun`.
Nu r`spunzi? o provoc` el. Oamenii sunt dispu[i s` fac` tot
felul de lucruri pentru bani, nu-i a[a, Sandra? Spune-mi, despre ce
sum` e vorba?
Cinci sute de mii, m`rturisi ea. Stein, trebuie s` [tii c` n-aveam
de gnd s`-i iau. M-am r`zgndit \n privin]a \ntregii pove[ti ieri
sear`, dup` ce am plecat de aici. Voiam s-o anun] [i pe Alexandra.
Nu ]i-a dat banii?
Ba da, \ntr-un fel...
E[ti o mic` mercenar`! E inutil s`-]i mai cau]i scuze. Nu
\n]eleg cum po]i s` admi]i f`r` ru[ine c` ai fost de acord s` vii cu
mine \n Grecia doar de dragul banilor? Pn` la urm`, sunt un strìn
pentru tine.
Nu-i chiar a[a!
E[ti foarte impresionabil`! M` \ntreb ce ai face pentru mine,
dac` ]i-a[ da cteva drahme? Alexandra nu te-a avertizat cu cine ai
de-a face?
Sandra \ncerc` s` r`mn` calm`. Nu voia s` mai vorbeasc`
despre bani, s` par` c` era interesat` de acest aspect, dar, cum
trìse atta vreme al`turi de bunica \n condi]ii grele, i se p`rea un
sacrilegiu s` dispre]uiasc` banii.
Nu \n]elegi, replic` ea. Aveam nevoie de o slujb` [i Alexandra
mi-a spus c` ai nevoie de o secretar`.
|n]eleg, mri el, dar nu po]i uita de cel`lalt angajament. Ai
fost de acord s` te dai drept logodnica mea. Nu-mi spune c` nu
]i-ai dat seama c` asta \nseamn` ceva mai mult dect s` scrii cteva
scrisori. Alexandra nu ]i-a explicat?
Sandra p`li. Era speriat` [i uimit`. I se p`rea acum c` Alexandra
nu-i explicase foarte multe lucruri. Nu foarte clar. |nghi]i cu
greutate [i \ncerc` s` se scuze.
Po]i s` ui]i de bani, nu sunt importan]i. |mi pare rù pentru
problemele pe care ]i le-am provocat, dar \]i promit c` nu te voi mai
deranja niciodat`. Dup` cum am mai spus deja, voiam s`-i spun
Alexandrei ieri sear`, dar n-am f`cut-o pentru c`, atunci cnd m-am
\ntors acas`, deja plecase.
{i te a[tep]i s` cred toate astea?
Probabil c` n-o vei face, ridic` ea din umeri. Nu prea cred c`
e[ti dispus s` crezi lucruri bune despre mine. Cel pu]in nu acum.
N-am motive s-o fac.
Presupun c` nu.
40 MARSHA CLARK
|i examin` chipul cu o curiozitate crescnd`. Dup` spusele
Alexandrei, ar fi trebuit s` fie bolnav [i s` nu mai poat` suporta un
alt [oc. Pe cnd aspectul lui Stein era absolut normal, ba chiar
\nfloritor. {i totu[i, sub aceast` masc` insondabil`, putea suferi
\ngrozitor.
|mi pare sincer rù \n leg`tur` cu Alexandra, [opti ea, [i-mi
dau seama cum trebuie s` te sim]i. Cred c` vrei s` r`mi singur, a[a
c` voi pleca... Oricum, nu v`d de ce a[ mai r`mne aici.
O, nu, nu pleci nicìeri, zise el, hot`rt. Planul pe care tu [i
Alexandra l-a]i pus la punct \mpreun` ar fi putut merge doar dac`
puteai s`-]i asumi o munc` de secretariat.
Pot, admise Sandra f`r` nicio pl`cere. Am lucrat pentru un
scriitor cteva luni, dar era foarte diferit de tine. N-a[ putea s`
muncesc al`turi de tine.
De ce n-ai putea? \ntreb` el cu r`ceal`. De vreme ce ochii m`
\mpiedic` s` muncesc, mintea e for]at` s` munceasc` de dou` ori
mai mult. }i-ai imaginat c` te voi l`sa s` scapi att de u[or, ca s`-]i
rzi de mine \mpreun` cu prietenii tì? Ai fost prins` \n propria
capcan`, Sandra Weir, nu exist` vreun mod prin care s` evi]i
consecin]ele propriilor gesturi!
Preg`te[te-te s` c[tigi cei cinci sute de mii, pentru c` vei
transpira din greu pentru fiecare b`nu].
}i-am spus deja c` n-am de gnd s` m` folosesc de banii aceia.
Treaba ta, r`spunse el, dar fie c` o faci, fie c` nu, vei veni cu
mine! Plec vineri, a[a c` nu voi avea timp s` angajez pe altcineva
nici dac` a[ vrea. De asemenea, vei veni cu mine \n calitate de
logodnic`. Dup` cum [i-a dat seama Alexandra, numele voastre att
de asem`n`toare ne vor ajuta. Trebuie s`-mi vizitez bunica [i nu m`
pot prezenta f`r` tine.
Te rog, \l implor` Sandra. |n]eleg foarte bine cum trebuie s`
te sim]i, dar asta nu-]i d` dreptul s`-mi vorbe[ti astfel. Nu voi veni
cu tine, [i nu m` po]i obliga!
Ba da! replic` el, f`r` s` tr`deze nici urm` de sl`biciune. C]i
ani ai, Sandra? E[ti mai tn`r` dect veri[oara ta, dar nu-mi dau
seama cu ct.
Dou`zeci [i unu de ani, r`spunse ea, \ncercnd s`-[i adune
puterile [i s`-l \nfrunte.
A! Aproape ghicisem, sim]indu-]i trupul, continu` b`rbatul,
urm`rindu-i tr`s`turile chipului cu degetele. Un nas drept, u[or
crn, ceea ce demonstreaz` destul` inteligen]`. Ochii u[or
dep`rta]i [i sprncene arcuite. Tenul ca m`tasea [i ni[te buze cu
care sunt destul de obi[nuit pentru a dori s` le cunosc mai bine.
Exist` \n tine o c`ldur` pe care n-am descoperit-o niciodat` la
Alexandra.
Poate n-ai cùtat suficient, zise Sandra, \ndep`rtndu-se de el
cu obrajii \n fl`c`ri.
Din nefericire, acum e oricum prea trziu. M-a p`r`sit pentru
un b`rbat mai bogat.
De unde [tii? [opti Sandra, uimit`.
Doar ]i-a pl`tit cinci sute de mii, o l`muri el. Oamenii care se
despart cu u[urin]` de astfel de sume nu sunt tocmai s`raci.
Poate se va \ntoarce la tine.
R`mne de v`zut.
Asta \nsemna c` avea s-o primeasc` \napoi cu bra]ele deschise?
42 MARSHA CLARK
Sandra se \ntoarse s`-[i ia haina. Nu mai r`m`sese nimic de
spus.
Po]i pleca, murmur` el, percepndu-i mi[carea, dar ar fi bine
s` te \ntorci mine diminea]`. Trebuie s` ne asigur`m c` te pui la
punct cu toate detaliile \naintea plec`rii de vineri.
{i dac` refuz? \l provoc` ea, de[i era con[tient` c` nu va
\ndr`zni.
Ce vei face, te prive[te. Dar dac` nu te prezin]i aici, vei avea
de suferit. {i nu numai tu, ci [i Alexandra. Vei vedea c` un orb e la
fel de capabil de r`zbunare ca oricare altul.
***
Sandra, care nu mai plecase niciodat` peste hotare, g`si
excursia foarte interesant` [i chiar emo]ionant`, \n ciuda tensiunii
dintre ea [i Stein. |n avion, \ntreaga c`l`torie \[i r`suci pe deget cu
nervozitate inelul de logodn`, pn` cnd \[i f`cu o urm` ro[ie pe
inelar.
Ca [i cum ar fi v`zut ce face, Stein \i acoperi mna cu a lui.
|n curnd vom ajunge, zise el \ncet. N-ai de ce s`-]i faci griji,
de[i \mi dau seama c` este primul tù zbor.
|ncercnd s`-[i ascund` nervozitatea, Sandra privi deprimat`
minile lor \nl`n]uite. Pentru un privitor indiferent, puteau p`rea
doi iubi]i obi[nui]i, dar adev`rul era mult mai complex [i mai
dureros. Mna lui a[ezat` peste a ei o sup`ra, dar nu f`cu niciun
efort s` [i-o retrag`, temndu-se de reac]iile lui imprevizibile, care
se declan[au la cea mai inocent` remarc` a ei.
Pentru a-i evita izbucnirile, \ncepuse s` fie de acord cu toate
lucrurile pe care i le ceruse \n ultimele dou` zile. Se revoltase, \n
schimb, \mpotriva purt`rii inelului Alexandrei. Ap`rndu-[i
mndria, \l implor` s-o lase s` poarte un inel pe care-l avea de la
bunica ei. Nu era scump, dar era mult mai potrivit dect inelul cu
diamant al Alexandrei.
{i apoi, \i spusese ea lui Stein, e mult prea valoros. Mi-ar fi
team` s` nu-l pierd.
El vrse inelul \n buzunar [i spusese scurt:
Probabil c` ai dreptate. Totu[i, dac` mai trziu voi dori s` te
r`spl`tesc cu ceva chiar mai valoros, va trebui s` fii preg`tit` s`
accep]i.
Sandra nu replicase, emo]ionat`. |ntre ei exista o atrac]ie
reciproc`, dar bine ascuns`. |n schimb, nici urm` de simpatie.
Pentru el, devenise un joc amuzant s-o ironizeze pn` la limita
suportabilit`]ii. De aceea [i fusese de acord s` \nceap` ct mai
curnd lucrul la noua lui carte. Avea nevoie de ceva care s`-l
distrag` [i s`-i potoleasc` nelini[tea care-l m`cina. De fapt,
terminaser` deja primul capitol, care, dup` ce i-l citise, i se p`ruse
mul]umitor.
|l voi revizui pe insul`, spusese el. Cred c` e nevoie de numai
cteva modific`ri. {tii, n-am mai lucrat cu nimeni... a[a [i nu
credeam c` voi fi \n stare. Am \ncercat cu Alexandra...
B`rbatul se \ntrerupsese brusc, neputincios.
Chiar [i a[a, Sandra sim]i o tres`rise de satisfac]ie.
44 MARSHA CLARK
Probabil datorit` faptului c` \l ajuta, trecnd peste faptul c` o
[antajase pentru a merge cu el \n Grecia.
|nc` se \ntreba de ce se \ntorsese \n apartamentul lui, a[a cum
\i ordonase. R`mnea un mister [i pentru ea de ce anume revenise
a doua zi, permi]ndu-i s-o trateze ca pe o umil` servitoare. Pe
alocuri, putea fi chiar civilizat, dar de cele mai multe ori \i ordona
s` se ocupe de una sau de alta. Dac` b`nuise c` zilele dinaintea
plec`rii vor fi plictisitoare, realitatea o contrazise. Abia avusese timp
s` se odihneasc`. B`rbatul p`rea s` cread` c` era capabil` s`
\ndeplineasc` multe sarcini.
|nve]i repede, \i spusese el cnd \l condusese s`-[i vad`
editorul.
Presupun c`, \n condi]iile date, ar fi putut s` vin` el la tine,
r`spunsese ea, con[tient` de atingerea minii lui pe bra]ul ei.
Stein refuza s` poarte un baston alb, la fel cum nu voia s` ias`
afar` cu ochelarii negri.
Oricum, n-ai altceva de f`cut, replic` el scurt. {i, cum se
presupune c` suntem \ndr`gosti]i, mi se pare normal s` mergem
bra] la bra]. Oamenii nu-[i vor da seama c` e ceva \n neregul` cu
mine.
B`rbatul nu p`rea s` ia \n considerare faptul c` era total strìn`
\n Londra [i c` habar n-avea unde se g`sesc toate locurile unde voia
s` fie dus. Pn` la urm`, se \nv`]ase s` nu mai protesteze [i s` cear`
informa]ii taximetri[tilor amabili.
Telefonul \ns` se dovedise a fi un dezastru [i mai mare dect
aceste c`l`torii aventuroase. Se p`rea c` Stein are [i alte interese [i
afaceri \n afara scrisului, [i oamenii \l sunau continuu. De multe ori,
sim]ise c` a ajuns la cap`tul r`bd`rii. Nu [tia ce s` le spun` celor
care voiau s`-i vorbeasc` lui Stein, pentru c` b`rbatul nu voia s`
discute cu niciunul \nainte de a se \ntoarce din Grecia.
M` voi \ntoarce destul de repede, \i \ndep`rta el repro[urile
cu un gest indiferent. Voi vorbi cu ei atunci. Nu-i nimic urgent, a[a
c` nu m` for]a, Sandra.
Ca [i cum ar fi putut cineva s` fac` asta!
Dar sunt colegi de-ai tì, protesta ea, \ncercnd s`-i spun`
cteva dintre numele foarte cunoscute pe care le notase.
S` a[tepte. Toate la timpul lor.
Astfel c` ajunsese foarte iscusit` la inventarea scuzelor, \n timp
ce Stein st`tea [i asculta, cu un zmbet ironic pe fa]`. Cteodat`, i
se p`rea c` trecuse mai mult de un an de cnd lucra pentru el, nu
doar o s`pt`mn`.
Rareori o pomenea pe Alexandra de[i, din cnd \n cnd, cnd
Sandra protesta c` o trateaz` ca pe o sclav`, \i amintea c` pl`te[te
pentru p`catele veri[oarei sale.
Aeroportul din Atena o uimi prin dimensiuni, zgomot [i
aglomera]ie.
Aeroporturile sunt la fel oriunde, \i spuse Stein. Cu ct sunt
mai mari, cu att sunt mai urte. Ar fi mai bine s` te obi[nuie[ti.
Se p`rea c` b`rbatul se gndea c` vor mai face multe alte
c`l`torii \mpreun`. Nervoas`, \[i retrase mna dintr-a lui.
Stai lini[tit`, o cert` el. Sunt obligat s` m` bazez pe tine, la
naiba. Nu m` po]i l`sa \n drum.
{ocat` de dura lui admonestare, tn`ra p`li.
Iart`-m`, [opti el mai \mp`ciuitor.
46 MARSHA CLARK
Dar [tii foarte bine c` nu m` pot descurca f`r` tine.
N-am inten]ionat s` se \ntmple asta, dar cteodat` a[ fi foarte
fericit` s` scap de tine, replic` ea.
Dup` ce trecur` peste toate formalit`]ile de rigoare, Stein \i
spuse c` ar fi putut zbura direct c`tre insula Corfu, unde locuia
bunica lui, dar c` voia s` \ntlneasc` pe cineva la Atena, astfel c` se
\ndreptar` c`tre pia]a Syntagma, unde se aflau unele dintre cele
mai bune hoteluri. |n drum, Sandra abia avu timp s` z`reasc`
ora[ul [i fu foarte u[urat` cnd ajunse la destina]ie. Grecii
conduceau cu o vitez` \ngrijor`toare [i nu p`reau s` [tie la ce
folose[te frna. De multe ori fusese aruncat` \n bra]ele lui Stein,
care suporta r`bd`tor greutatea trupului ei. Pentru ea \ns`, s` fie
]inut` att de aproape de el \nsemna un adev`rat pericol, mai ales
cnd bra]ele b`rbatului o strngeau mai tare dect era nevoie.
Hotelul era uria[, cu \nc`peri spa]ioase, iar atmosfera era
relaxant`. Directorul \l \ntmpin` personal pe Stein, cu un
entuziasm care Sandrei i se p`ru tipic grecesc. Stein \i men]ion` c`
se caza aici destul de des, de[i st`tea adesea [i la prieteni.
Fur` condu[i \ntr-un apartament cu dou` dormitoare [i o
sufragerie.
Cnd directorul p`r`si apartamentul, spuse:
Dac` apartamentul `sta nu v` convine, domnule Freeman, v`
pot oferi camerele pe care le-a]i rezervat ini]al sau un alt
apartament.
Cu obrajii \n fl`c`ri, Sandra \ntreb`:
De ce ai schimbat rezerv`rile, Stein? N-ar fi fost mai bine s`
avem dou` camere, una lng` alta?
El o privi indiferent [i ridic` din umeri.
Nu. Astfel, ai fi reu[it s` m` evi]i foarte u[or. Am hot`rt c` a[a
ar fi mai bine. Ai fi preferat s` vin mereu la tine, \n cealalt` camer`,
nu?
{tii bine c` nu te-a[ fi p`r`sit. Pare ridicol s` spui asta, cnd
deja rezervase[i dou` camere.
Las` asta, izbucni el, deodat` ner`bd`tor. Asta a fost atunci
cnd credeam c` veri[oara ta va veni cu mine.
{i eu nu merit acela[i respect? \ntreb` Sandra.
Nu, replic` el, f`r` s`-i ofere alte explica]ii.
Apoi \nchise u[a camerei [i strig`:
Am nevoie de \ntregul ajutor de care poate beneficia un om
\n situa]ia mea [i ar fi bine s` mi-l oferi, f`r` s` te mai plngi atta
c` e[ti umilit`.
Privind u[a \nchis`, Sandra se \ntreb` ce altceva mai putea face
pentru el. Nu o deranja s`-l conduc` de colo-colo, s` r`spund` la
cteva telefoane [i s`-l asiste la scris. Dar alte lucruri, mai intime, \i
d`deau fiori. Gndul c` ar fi trebuit s`-l ajute s`-[i \mbrace hainele
era mai mult dect \[i \ng`duia s`-[i imagineze.
Dormitorul ei era confortabil [i bine mobilat, dar aceste
constat`ri n-o f`cur` s`-[i uite resentimentul \mpotriva lui Stein.
Cum \ndr`znea s-o pun` \ntr-o astfel de situa]ie? Oare avea de gnd
s` intre \n camera ei oricnd dorea, folosindu-se mereu de faptul
c` era orb? Nu-i spusese chiar el, \n avion, c` \n ultima vreme
sim]urile i se acutizaser`, astfel \nct \i transmiteau o imagine la fel
de clar` ca [i vederea? Nu, nu, refuza s`-l primeasc` \n camera ei [i
s` fac` pentru el mai multe dect f`cea deja.
48 MARSHA CLARK
Totu[i, zece minute mai trziu, se trezi gr`bindu-se c`tre
dormitorul lui cnd \l auzi strignd-o. Spre marea ei surpriz`,
realiz` c` b`rbatul f`cuse du[, era deja \mbr`cat [i-[i piept`nase
p`rul.
Cum ai reu[it? [opti ea, dndu-[i seama c`, \n ce o privea, \n
afar` de faptul c`-[i d`duse jos haina, nu f`cuse altceva dect s` stea
gnditoare pe marginea patului.
}i-am spus c` am mai locuit aici, replic` el, iar s` rezolv
misterele valizei a fost foarte u[or. Totu[i, s-ar putea s` am nevoie
de ajutorul tù ceva mai trziu. Nu mi-am adus valetul cu mine.
Valetul?
Nu [tiai c` la Londra aveam un valet? Venea numai diminea]a
[i seara, cte o or`. De aceea nu l-ai v`zut niciodat`.
Alexandra nu mi-a spus...
Pentru c` nici ea nu l-a cunoscut. Nu v`d de ce iubita mea ar
fi trebuit s` [tie ct de neajutorat sunt.
Nu m-am gndit la asta.
Nu sunt magician, Sandra. Pentru anumite lucruri, am nevoie
de ajutorul cuiva. Fie [i numai pentru a m` asigura c` nu port
aceea[i c`ma[` la nesfr[it.
Da, bine\n]eles, se \ncrunt` Sandra, \ntrebndu-se cte mai
avea de aflat despre acest b`rbat. Dar aici, ce vei face?
M` vei ajuta chiar tu, zmbi el. |]i promit c` nu-]i voi cere
lucruri care s`-]i r`neasc` sensibilitatea feciorelnic`. Cel pu]in, nu
\nainte de a fi preg`tit`.
Sandra \ncepu s` tremure imperceptibil.
Nu mai fi att de nervoas`, draga mea.
N-am de gnd s` te asaltez.
B`nuiam c` nu...
Ar trebui s` ai mai mult` \ncredere \n farmecele tale. Mul]i
b`rba]i ar da orice s` aib` o fat` inocent` ca tine \n bra]e. Dar poate
nu e[ti cu adev`rat inocent`... iar eu n-am dect o singur`
posibilitate s` aflu...
Potole[te-te... \ncepu ea.
Nu, o opri Stein, punndu-[i minile pe umerii ei [i refuznd
s`-i dea drumul. Abia a[tept s`-mi confirm b`nuiala c` n-ai f`cut
nimic altceva de cnd am sosit dect s` stai [i s` tremuri \n camera
ta. De team` sau de dorin]`... \nc` nu [tiu, dar nimic nu arat` c`
te-ai fi \mbìat [i schimbat, a[a cum am f`cut eu.
|]i place s` m` iei peste picior.
Poate, replic` el enigmatic. Dar asta poate fi din cauz` c`, din
cte \mi dau seama, ai c`p`tat obiceiul s` te a[tep]i la ce-i mai rù
din partea mea. E[ti \ntotdeauna speriat` c` a[ putea s`-]i fac... asta.
F`r` avertizare, o trase la pieptul lui [i buzele \i fur` strivite de gura
b`rbatului.
Cnd \[i ridic` fruntea, Sandra observ` c` ochii lui deveniser`
mai \ntuneca]i [i, dup` o scurt` ezitare, gura i se mi[c` mai blnd
pe chipul ei.
Cred c` ai toate calit`]ile pentru a \nnebuni pur [i simplu un
b`rbat, zise el cu o voce r`gu[it`.
Te rog, d`-mi drumul, \l rug` Sandra.
Capul \i era greu [i picioarele foarte sl`bite. Fiorii sim]i]i la
contactul cu trupul puternic al b`rbatului o paralizaser` parc` \n
loc. Voia s` scape, dar era incapabil` s` se mi[te.
50 MARSHA CLARK
Stein \i ignor` rug`mintea, iar buzele lui alunecar` u[or c`tre
gtul ei, sim]indu-i pulsul. |i lu` chipul \n mini [i-i spuse \n [oapt`:
|mi pare rù c` nu pot privi \n ochii tì, Sandra, s` citesc ce se
ascunde \n lumina lor. Femeile nu sunt \ntotdeauna dispuse s`
spun` ceea ce b`rba]ii [i-ar dori s` aud`, dar ochii le tr`deaz`
secretele. Vocea lui era dulce [i insinuant`.
Cnd vom ajunge pe insul`, sunt sigur` c` vei g`si persoane
mai interesante s` le h`r]uie[ti, domnule Freeman!
Ca pentru a o pedepsi c`-l numise astfel, gura lui se \nchise din
nou peste a ei, bra]ele lui strngnd-o s`lbatic. |ncerc` s`-i reziste,
dar se sim]ea de parc` fusese aruncat` \n mijlocul unei furtuni
violente. Gura [i minile lui, de[i se mi[cau cu aparent` inocen]`,
strneau \n ea un r`spuns surprinz`tor, f`cnd-o s` se \ntrebe cum
avea s` i se \mpotriveasc` dac` b`rbatul ar fi vrut s` fac` dragoste
cu ea.
Dar, cu un oftat de ciud`, b`rbatul o \ndep`rt` de el.
Comand` ni[te ceai, \i ordon` el, pe un ton neutru. Vom mai
avea timp pentru astfel de desf`t`ri la Corfu. De[i s-ar putea s` fii
destul de ocupat`, domni[oar` Weir. {i apoi, cnd bunica mea va
realiza c` nu-]i pas` de mine cu adev`rat, \mi va g`si pe altcineva,
mult mai dispus` s`-mi satisfac`... gusturile att de instinctive, cum
spui tu. Dup` ce luar` ceaiul, o anun]` c` \nchiriase o ma[in` cu
[ofer, ca s`-i arate ora[ul.
Asta va fi tot ce prime[ti, zise el arogant. Mai trziu, va trebui
s` plec [i nu vreau s` umbli singur` pe aici. Ai putea s` te r`t`ce[ti
[i s` atragi aten]ia mai multor b`rba]i, care nu se vor opri la cteva
s`ruturi, ca mine.
Sunt aici ca s`-mi fac treaba, Stein, [i n-am nevoie s` m` plimb
pe afar`. Nu trebuie s`-mi ar`]i ora[ul, ca un ghid. {i apoi, adùg`
ea f`r` s` se gndeasc`, nu po]i...
Vedea, o complet` el.
Spre marea ei u[urare, dar [i stnjeneal`, b`rbatul nu p`ru
deranjat de remarca ei stngace. Dimpotriv`, i se p`ru c` zmbe[te,
ca [i cum i-ar fi putut vedea chipul ro[u de jen`.
{tiu c` nu pot vedea, Sandra, dar pentru mine Grecia a fost
\ntotdeauna o ]ar` a aromelor mirodenii, flori, eucalipt, brazi. |mi
amintesc prea bine cmpurile \nsorite de m`slini, iarba ars` [i
nisipul fierbinte. Grecia miroase adesea ca tine, foarte tn`r`, dulce
[i curat`, dar, ca [i tine, pare tentat` de lucruri nu tocmai morale.
Vorbe[ti de parc` a[ fi vreun diavol.
N-ai acela[i snge ca veri[oara ta?
Dac` sunt att de resping`toare, de ce mai vrei s` ai de-a face
cu mine?
N-am spus c` e[ti resping`toare. Pot sim]i frumuse]ea cu
aceste mini, poate mai bine dect cu ochii. {i s` [tii c`, din cnd
\n cnd, te po]i bucura [i de un pahar de vin mai prost dac` ]i-e sete
[i n-ai altceva la \ndemn`.
R`nit`, Sandra replic`:
V`d c` nu pretinzi c` sunt mai mult dect un surogat, de[i e[ti
nevoit s` te bazezi pe mine, deocamdat`. Pentru cineva att de
lipsit de ap`rare ca tine, e[ti ori foarte curajos, ori foarte stupid.
Nu sunt lipsit de ap`rare, draga mea, nu te am`gi!
Nici eu, domnule Freeamn!
El rse, plin de cruzime.
52 MARSHA CLARK
{tiu c` felinele zgrie, dar cu att mai dulce va fi \mblnzirea.
Nu ]i-am mai spus s` nu-mi mai spui domnul Freeman? Dac`-]i
scap` a[a ceva \n preajma bunicii, vei suferi consecin]ele.
Foarte dr`gu]` familie! coment` Sandra.
Vei afla singur`, rse el.
A doua zi, \n zbor c`tre Corfu, Sandra se gndi din nou la
evenimentele serii trecute. Dup` ceai, Stein \i l`sase zece minute s`
se schimbe, \naintea sosirii ma[inii de lux \nchiriate. |i spusese
[oferului s`-i duc` la Acropole.
Trebuie s` vizitezi acest loc, altfel prietenii tì vor refuza s`
cread` c` ai fost \n Grecia.
Acropole se ridica deasupra ora[ului, dar Stein nu-i permisese
s` se aventureze singur` \n centrul arheologic. |ntr-o zi, \i
promisese el, \i va ar`ta locurile cum se cuvine. Apoi, o duse \n
portul plin de magazine, zgomotos [i aglomerat.
Nu st`tuser` mult nici aici.
Mai trziu, la hotel, o \ntrebase cu ce s` se \mbrace pentru cin`
[i-i spusese s` nu-l a[tepte, pentru c` se va \ntoarce trziu.
|nspìmntat`, Sandra se gndi ce se va \ntmpla dac`, \n loc s`
intre \n dormitorul lui la \ntoarcere, va p`trunde din gre[eal` \n al
ei. Dar, cu toate astea, adormi destul de u[or [i, \n ciuda temerilor
ei, cel mai rù lucru cu care trebuise s` se confrunte fusese
zmbetul ironic al lui Stein la micul dejun.
Capitolul 4
Peste o or`, aterizar` la Corfu, pe aeroportul interna]ional. Aici,
fur` \ntmpina]i de o ma[in` cu [ofer.
Kyrie! exclam` [oferul, venind rapid c`tre Stein.
Thimios?
Cei doi erau \n mod evident prieteni. Se \mbr`]i[ar`, apoi Stein
se \ntoarse spre Sandra.
Sandra, vino s`-l cuno[ti pe ajutorul cel mai de pre] al bunicii,
Thimios. Ea este secretara [i logodnica mea, domni[oara Weir.
Tinerei \i pl`cu plec`ciunea de mod` veche a [oferului, de[i
nu-[i d`du seama cum trebuie s` r`spund` unui asemenea gest.
Thimios p`ru mul]umit de zmbetul ei, pentru c` se plec` din nou,
\n semn de aprobare.
Se urcar` \n ma[in`.
Thimios a fost al`turi de bunica dintotdeauna, \i spuse Stein.
M` ducea la malul m`rii, chiar \nainte de a \nv`]a s` merg. Lui \i
datorez faptul c` sunt \nc` \n via]`... m-a salvat o dat` din mare.
Atunci, ai multe pentru care s`-i fii recunosc`tor, zmbi
Sandra privind c`tre Thimios.
Poate! exclam` Stein agresiv. Dar acum, am motive \ntemeiate
pentru care mi-a[ fi dorit s` m` lase s` m` \nec. Nici m`car nu mai
pot vedea apele din care m-a salvat.
Sandra respir` adnc. Nu-l putea acuza de autocomp`timire,
dar \i [tia prea bine pasele proaste [i \ncepuse s` se team` de ele,
pentru c` \n aceste momente trata orice semn de simpatie cu un
dispre] strivitor. Cnd voia s`-l mngie, nu i se permitea. Doar o
avertizase de attea ori c` n-are nevoie de mil`! {i nu subliniase el
asta cnd o prezentase lui Thimios \n primul rnd ca secretar`?
Poate \ntr-o zi \]i vei recupera vederea, Stein. Atunci, vei fi din
nou recunosc`tor lui Thimios c` ]i-a salvat via]a.
B`rbatul \i prinse mna [i i-o strnse cu putere. Sandra ]ip` de
durere.
|nceteaz` s` mai faci pe de[teapta sau te va durea [i mai tare.
Te ur`sc! [opti ea, privind pe geam.
Mna lui o atinse u[or pe obraz [i se \ndep`rt` rapid, ca ars` de
lacrimile ei.
Prefer ura f`]i[`, draga mea, dect o fals` afec]iune.
Plecar` din ora[ul cu hoteluri \nalte [i luxoase [i ajunser`
\ntr-un mic sat cu mici magazine de-a lungul str`zile \nguste [i
\ntortocheate. Mergeau printre livezi de portocali [i m`slini.
Peste o jum`tate de or`, intrar` pe o str`du]` \n cap`tul c`reia
se vedea o vil` alb` [i mare, coco]at` pe o stnc`. La poale, departe
\n largul m`rii albastre, se z`rea un iaht. |n rest \ns`, nici urm` de
locuitori. Izolarea casei era total` [i aproape \nspìmnt`toare.
Thimios deschise portiera.
Duc eu bagajele. Cred c` doamna v` a[teapt`.
Haide, Sandra, zise Stein cu r`ceal`, a[teptnd-o lng` u[`.
Ia-o \nainte. Nu vreau s` pari c` mi te \ncurci printre picioare ca o
potaie \nfometat`. Bunica se a[teapt` s`-i aduc o tn`r` inteligent`
[i descurc`rea]`.
E[ti vrednic de dispre], [opti ea, [i refuz s` te las s`-mi mai
vorbe[ti astfel. |ncep s` cred c` Alexandra avea dreptate.
Dup` expresia lui, pricepu c` mersese prea departe, dar fu
fericit` c` \n sfr[it sim]ea fa]` de el ur` [i afec]iune.
Vila bunicii i se p`ru surprinz`toare de[i, judecnd dup` ma[ina
care-i \ntmpinase, realizase c` b`trna trebuia s` fie destul de
bogat`. Casa era luxoas` [i modern mobilat`. Prin contrast,
doamna Kartalis p`rea un simbol al vechimii. O b`trn` \nalt`, cu
p`rul grizonant [i cu un aer sever.
Spre deosebire de Thimios, n-o \ntmpin` pe Sandra zmbind,
ci o cercet` din cap pn`-n picioare. Pe Stein, \ns` \l primi cu mare
afec]iune.
Deci, ea e femeia cu care te-ai logodit, nepoate?
Da, r`spunse Stein scurt, f`r` entuziasm, aproape plictisit.
Dar e destul de mic`, Stein. E aproape un copil. E prea tn`r`
pentru tine.
El ridic` din umeri.
Nu conteaz` diferen]a de vrst`, replic` b`rbatul.
|n sfr[it, se resemn` bunica. Dar speram s` te c`s`tore[ti cu
una dintre veri[oarele tale grecoaice. Dac` aceast` fat` va fi capabil`
s`-]i ofere fiii pe care ]i-i dore[ti, sngele lor va fi [i mai... diluat.
56 MARSHA CLARK
Sandra ro[i de indignare.
Sunt sigur` c` Stein nu se va sup`ra dac` nu vom avea att de
curnd copii, doamn`. N-am discutat deloc despre asta.
Se l`s` t`cerea. O t`cere grea, cople[itoare. Sandra privi
stingherit` salonul \n care bunica \i primise, ceramica greceasc`,
covoarele bogate r`spndite pe podeaua de marmur`. Stein p`rea
mnios. F`r` s`-[i dea seama cum, \n ultimele ore b`rbatul ajunsese
s` fie din ce \n ce mai grec [i din ce \n ce mai pu]in englez. {i Grecia
era o ]ar` unde b`rba]ii \nc` \[i dominau so]iile.
|ntorcndu-se c`tre ea, Stein zise furios:
Sandra, ]i se va ar`ta \ndat` camera ta.
|i f`cu semn c`tre femeia care st`tea deoparte \n umbr`.
Te sf`tuiesc s-o urmezi pe Katrina. E so]ia lui Thimios [i va
avea deplin` grij` de tine.
Cu inima b`tndu-i puternic, Sandra nu [tia dac` s`-l asculte sau
nu. Era con[tient` c` ordinele lui nu puteau fi discutate, mai ales
\n fa]a bunicii, iar dac` refuza s` se supun` putea interveni o scen`
nepl`cut`. {i totu[i, nu se putu hot`r\ s` se \ndrepte \n direc]ia
femeii.
Nu sunt obosit` [i nu vreau s` m` duc \n camera mea, ripost`
ea cu \nc`p`]nare.
Mi-ar pl`cea s` fac o plimbare pn` la mare.
Vei face ceea ce ]i s-a spus! tun` el, \n timp ce bunica lui st`tea
dreapt` lng` el, privind-o cu ochi reci ca o]elul [i p`rnd s` se
bucure de acest duel foarte pu]in dr`g`stos.
Curajul o p`r`si \ncet-\ncet. Sandra \[i mu[c` buzele, spernd s`
\ndr`zneasc` s`-l \nfrunte. Cum naiba o putea face acest b`rbat s`
tremure, cnd \i era att de simplu s`-i \ntoarc` pur [i simplu
spatele? |[i [terse fruntea asudat`.
Doamna Kartalis zise pe un ton triumf`tor:
Cnd e vorba de probleme de familie, n-ai de ales,
domni[oar` Weir. Stein este un b`rbat care poate supune orice
femeie.
Chipul lui Stein c`p`t` o expresie de aprobare.
Sandra a avut ocazia s` simt` ce \nseamn` dezaprobarea mea
\n mai multe ocazii. {tie prea bine c` nu trebuie s`-mi pun` la
\ncercare r`bdarea, astfel c` sper c-o vei ierta de data asta. Poate
mai trziu \i vei da cteva sfaturi.
Sandra se l`s` condus` \n camera ei, gndindu-se c` bunica lui
Stein era o femeie absolut detestabil`. Se sim]ea obosit`. Doamna
Kartalis \[i ar`tase f`]i[ dezaprobarea fa]` de ea, iar Stein o insultase
cu snge-rece. {i totu[i, era logodnica lui! Se apropie de fereastr`,
privind cmpurile de m`sline [i marea verde-argintie.
Deodat` \ns`, fu str`b`tut` de un fior de regret. F`r` s`-[i dea
seama cum, ie[i gr`bit` pe u[` [i cobor\ sc`rile. Trebuia s`-l
g`seasc` pe Stein! Ct de repede uitase c` b`rbatul avea nevoie de
ajutor! Avea nevoie de afec]iune, nu de furie [i resentimente. Nu
conta c` o provocase.
|n holul cel mare nu se afla nimeni, astfel c` intr` \n salon,
spernd c`-l va g`si. Stein nu era \ns` acolo, dar doamna Kartalis
st`tea dreapt` \n fotoliu, cu ochii \n gol. Privirea ei dur` o f`cu s`
se cutremure.
|l caut pe Stein, \ndr`zni ea, dndu-[i p`rul de pe frunte la o
parte. Poate are nevoie de ajutorul meu.
58 MARSHA CLARK
Vino \ncoace, copil`! r`spunse vocea dur` a femeii.
|l cùtam pe Stein, repet` Sandra.
Dar cum l-ai putea ajuta? \ntreb` doamna Kartalis cu r`ceal`.
Am aflat c`-l aju]i s`-[i scrie c`r]ile, dar nu cred c`-i st` mintea acum
la a[a ceva.
Nu, aprob` Sandra nervoas`. Nu acum.
Atunci, cum vrei s`-l aju]i, domni[oar` Weir?
Tn`ra ro[i [i se \ntoarse sfid`toare c`tre bunica lui Stein.
Credeam c` are nevoie de mine... s`-l ajut cu hainele. La
hotel...
Da? relu` b`trna.
Nimic, relu` Sandra, amintindu-[i sfatul lui Stein. |l ajutam
s`-[i aleag` c`m`[ile.
|n]eleg, replic` femeia cu o voce de ghea]`, plin` de
dezaprobare. Presupun c`, fiind strìn`, n-ai pic de ru[ine. Ai locuit
\ntr-unul dintre cele mai bune hoteluri din Atena [i-l ajutai totu[i s`
se \mbrace. Ce vor spune prietenii mei despre asta? Vom fi subiect
de brf` pentru toat` comunitatea de pe insul`. Speram s` se
\nsoare cu o virgin`. Noi, grecii, ]inem la aceste reguli [i Stein era
cndva destul de \n]elept pentru a le respecta. Nu credeam c` s-a
prostit \n halul `sta doar pentru c` [i-a pierdut vederea.
V` rog! exclam` Sandra.
Doamne, oare avea nevoie de un du[man att de \nver[unat?
Doamna Kartalis abia o cuno[tea, [i totu[i o judeca \n felul acesta!
V-am spus deja, \l ajutam s`-[i aleag` hainele!
Ei, nu trebuie s` faci asta ct te afli aici, replic` acru b`trna.
Thimios are grij` de el, astfel c` te rog s` r`mi \n camera ta. Nu
uita c`, dac` un b`rbat \[i pierde respectul pentru o fat`, nu o va
mai lua niciodat` de so]ie. Pe insul` sunt multe fete frumoase,
al`turi de care ar fi mult mai fericit.
Da, doamn`! exclam` ea [i-i \ntoarse spatele f`r` un cuvnt.
Cina fu foarte lini[tit`. Masa se servi trziu [i Sandra, care nu-l
mai v`zuse pe Stein de la sosire, sim]i un val de u[urare cnd \l
rev`zu, p`[ind al`turi de ea cu mare \ncredere.
Nu [tiu cum reu[e[ti, zise doamna brusc, cnd intrar` \n
sufragerie. Nu gre[e[ti niciun pas.
Asta pentru c` [tiu casa asta ca pe propriul buzunar [i
niciodat` n-ai mutat mobila. {i apoi, trebuie s`-i fiu recunosc`tor
Sandrei. |ntotdeauna folose[te acela[i parfum, o arom` floral`.
Norocul meu c` n-are altul.
Sandra \[i mu[c` buzele, pentru a nu replica tìos.
Mi-a fost d`ruit de fostul meu [ef [i ]in foarte mult la el, se
ap`r` ea.
Atunci, ar trebui s`-]i cump`r altul. Nu g`sesc c` e normal ca
logodnica mea s` fie ata[at` de darurile altui b`rbat.
Doamna Kartalis adùg` repede, ignornd spusele fetei:
Te vei sim]i mai bine dup` ce stai aici cteva s`pt`mni, Stein.
Locurile familiare \]i vor face bine.
V`znd c` Stein nu comenteaz`, adùg` cu o privire
p`trunz`toare c`tre Sandra:
Mi se pare c`, dup` numai cteva ore, pari mult mai relaxat.
Casa [i prezen]a mea \]i fac mai bine dect logodnica ta, care-[i
imagineaz` c` dac` se \mbrac` extravagant [i-[i piapt`n` p`rul ca o
zv`pìat`, te poate ajuta. Nu-]i po]i prinde p`rul `la, fato?
60 MARSHA CLARK
Nu... nu e foarte lung, replic` Sandra calm, \ncercnd din
toate puterile s` nu-i tremure vocea.
Orice s-ar fi \ntmplat, nu trebuia s`-i permit` acestei femei s-o
scoat` din s`rite.
Presupun c` e[ti o actri]` sau ceva asem`n`tor... relu`
b`trna, pe un ton care ar`ta clar c` nu era de acord cu astfel de
ocupa]ii.
Sandra p`li. Nu [tia ce s` spun`, pentru c` Stein n-o anun]ase
despre cele [tiute de bunica lui.
Am jucat numai \ntr-un singur film.
Ce culoare e rochia ta, Sandra? \ntrerupse Stein aceast`
disput`.
Verde, rse cu r`ceal` doamna Kartalis, f`r` s`-i lase Sandrei
posibilitatea de a r`spunde. Verde ca ochii ei de pisic` [i abia \i
acoper` umerii delica]i. Nu c` ar trebui s`-]i spun ct de delica]i
sunt, adùg` ea pe un ton acid, de vreme ce a]i locuit \mpreun` la
Atena.
Stein zmbi.
Un b`rbat orb nu-i mai pu]in b`rbat. Iar Sandra nu-i grecoaic`,
replic` b`rbatul.
De asta mi-am dat seama. De cnd sunte]i logodi]i?
De ceva vreme, r`spunse Stein. De prea mult` vreme chiar.
Cteva luni.
Luni? repet` b`trna, sorbind zgmotos din sup`. Niciodat`
n-ai fost un om r`bd`tor, Stein.
Nu, aprob` el.
Cu obrajii \n fl`c`ri, Sandra \[i plec` ochii \n farfurie.
Cei doi vorbeau de parc` nu s-ar fi aflat acolo. Nu mai \ntlnise
niciodat` o persoan` cu o limb` mai ascu]it` dect a doamnei
Kartalis [i sinceritatea ei i se p`rea din ce \n ce mai sup`r`toare.
Mi-aduc amine, Stein, cnd te-ai \ndr`gostit de Sophy...
Atunci, erai altfel. Ai plecat din Corfu de c]iva ani, [i ai [i uitat
bunul-sim] al fetelor din Grecia.
Sandra privi c`tre Stein, dar pe chipul lui \ntlni numai un
zmbet ironic.
Cu ct \naintezi \n vrst`, cu att \]i dai seama c` e bine s`
abordezi problema asta cu mai mult` subtilitate. Ajungi la acela[i
rezultat, dar mai repede.
Doamna se \ncrunt`, ca [i cum ar fi fost gata s`-l admonesteze [i
pe Stein \n stilul ei caracteristic, dar chiar atunci intr` Katrina,
aducnd felul doi. Se l`s` t`cerea, atta vreme ct farfuriile fur`
a[ezate \n fa]a fiec`ruia, dar aceasta nu dur` mult. Imediat ce
servitoarea plec`, b`trna \ncepu din nou s` vorbeasc`.
Nu te superi, Stein, dac` invit cteva persoane tinere la noi,
nu-i a[a? Mul]i dintre prietenii tì de aici au \ntrebat de tine, de la
accident \ncoace. M` tem c` se vor sim]i ofensa]i dac` nu-i anun] c`
te afli aici.
Cheam` pe cine dore[ti, aprob` el, f`r` s-o consulte pe
Sandra. Numai s` nu ui]i c` am mult` treab`.
Umerii b`trnei se ridicar`, ca [i cum acest aspect ar fi fost lipsit
de importan]`.
Ar trebui s` te relaxezi o vreme.
Stein zmbi.
Sophy va veni [i ea? \ntreb` el.
62 MARSHA CLARK
Da, da, r`spunse femeia, b`tnd din palme. Nu s-a m`ritat
\nc` [i, din cte \mi dau seama, mai are \nc` o sl`biciune pentru
tine. De fapt, ea a \ntrebat de tine cel mai mult.
O astfel de grij` este \nduio[`toare, admise el. |n ultima
vreme, am fost lipsit de afec]iune.
Credeam c` nu acorzi mare aten]ie semnelor de afec]iune,
interveni Sandra.
O, [opti el, a[ putea s` m` obi[nuiesc [i cu asta.
Dup` mas`, b`rbatul r`mase \n salon s`-[i bea cafeaua,
discutnd cu bunica. {i, cum \ntreaga conversa]ie se purt` \n
grece[te, Sandra nu le putu ]ine companie. |[i imagin` c` b`trna \l
\ntreb` despre accident, dup` expresia lui dureroas` [i a[tept`
al`turi de ei, t`cut` [i r`bd`toare. |[i aminti \ns` masca de
indiferen]` rece pe care o afi[a b`rbatul cnd ea \ns`[i \l \ntreba
despre acela[i subiect.
{i totu[i, de[i exclus` din conversa]ie, se trezi ascultnd cu
pl`cere vocea profund` a lui Stein, privindu-l pe sub gene. Mai
trziu, realiz` c` nu-[i putea lua ochii de la el. |i studie fa]a dur` [i
trupul puternic [i \nalt.
Afar`, se l`s` treptat \ntunericul. Dup` o vreme, Stein se ridic`
[i spuse c`tre Sandra:
A[ vrea s` discut`m pu]in, \nainte de a te duce la culcare.
Da, desigur, zise ea, curioas` s` afle despre ce era vorba.
Poate ar fi bine s` facem o plimbare sub clar de lun`. Thimios
mi-a spus c`-i lun` plin`.
Sandra \l urm`, spunndu-i un politicos "noapte bun`" bunicii.
B`trna era gata s` se retrag` [i ea \n camera ei.
Katrina a[tepta s-o conduc` [i, dup` mersul obosit al b`trnei,
Sandra realiz` c` trecuse de mult ora ei de somn. Stein \[i s`rut`
bunica pe obraz.
|n gr`din`, mirosea puternic a flori. Soarele apusese de mult [i
era r`coare.
Asear`, te-ai \ntors trziu, zise Sandra deodat`, amintindu-[i c`
adormise \nainte de sosirea lui.
Ai observat asta?
Da, r`spunse ea simplu, f`r` s` aminteasc` faptul c` st`tuse
treaz` cteva ore bune \n a[teptarea lui. Despre ce ai vrut s`
vorbim? relu` ea, rapid.
Voiam s` te rog s` fii dr`gu]` cu bunica. |mb`trne[te [i nu
mai ]ine cont de ceea ce spune.
Oare trebuia s` priceap` cuvintele lui ca pe o scuz`?
Am \ncercat s` m` port frumos, r`spunse Sandra, \ncercnd s`
se \ndep`rteze de el.
Dac` \ncepea o nou` ceart`, era mai bine s`-[i asigure avantajul
distan]ei.
Nu cred c` ai \ncercat prea mult, replic` el.
Nedreptatea acestei observa]ii o uimi. Cu tot respectul datorat
b`trnei, trebuia s`-[i dea seama c` era un adev`rat diavol.
Ascult`, Stein, am venit aici \mpotriva voin]ei mele, dar
preg`tit` s` m` port frumos cu rudele tale. De ce crezi c` e vina
mea faptul c` bunica ta nu m` place deloc? Tot timpul m-a acuzat
de tot soiul de lucruri, iar tu i-ai luat ap`rarea.
El privi \n jos c`tre ea [i chipul i se \n`spri.
De multe ori, a avut dreptate.
64 MARSHA CLARK
Dar nu cred c` era nici locul, nici momentul potrivit pentru a
spune acele lucruri.
El ridic` mirat din sprncene.
Dar pentru cineva de vrsta bunicii, timpul [i ocaziile pot fi
limitate. De asta e att de brutal` \n exprimare. De asemenea, \i e
team` c` nu voi avea un fiu [i un mo[tenitor.
Am observat, izbucni Sandra cu am`r`ciune. |ntotdeauna pui
familia [i pe tine \nsu]i \naintea mea.
}i-e mil` de tine, draga mea? De ce ar trebui s`-]i ofer simpatie
[i ajutor? Tu sau Alexandra v-a]i gndit m`car o clip` [i la mine?
De ce \mi aminte[ti mereu povestea asta? Nu crezi c-am pl`tit
destul pentru gre[elile Alexandrei?
Nu, nu cred. Veri[oara ta a gre[it, dar \n[el`ciunea ta a fost [i
mai mare. Tu ai acceptat s` joci acest rol, a[a c` trebuie s` fii
preg`tit` s` pl`te[ti pre]ul cuvenit. Seara trecut` era gata-gata s` m`
\ntorc mai devreme [i s`-]i fac o vizit`, dar o astfel de r`zbunare
nu-i eficient`. |n schimb, m-am hot`rt s` nu m` mai gr`besc [i s`
te chinui pe \ndelete.
Stein! Faptul c` ai orbit te-a \nnebunit!
Poate, aprob` el, tr`gnd-o mai aproape.
Dac` ai putea vedea, ]i-ai da seama.
Dar nu pot vedea, la naiba! |ns` celelalte sim]uri m` pot ajuta.
Pot s` simt, [i asta mi se pare suficient. Iar \n ce te prive[te, trebuie
s` te obi[nuie[ti cu acest sim] al meu.
Sandra \ncerc` s` se mi[te, dar \[i sim]i oasele moi, ca topite.
B`rbatul \i atinse u[or snii.
Ah, impostoareo! [opti el.
Nu-mi spune c` atingerea mea te las` indiferent`. Nu te cred.
Cu c]i b`rba]i ai mai fost pn` acum... stau [i m` \ntreb.
Cu niciunul!
Nu po]i fi niciodat` cinstit`, nu?
Stein! ]ip` ea. Nu-]i dai seama ce-mi faci!
Nu? A[a crezi? replic` el, cu o voce uscat`. Poate m` crezi naiv,
draga mea, dar nu sunt deloc.
|nc` o dat`, \ncerc` s`-i spun` s` se opreasc`, dar \nainte s`
poat` vorbi, gura \i fu acoperit` de buzele lui. |nchise ochii,
ame]it`.
Tot el \ns` fu cel care, dup` o vreme, o \mpinse departe de el,
spunnd:
Ajunge!
Tremurnd, sim]indu-se ca [i cum ar fi luat foc, Sandra se d`du
\napoi.
S` nu mai faci asta niciodat`, nu-mi place! ]ip` ea.
De fapt, trebuia s` recunoasc`, orict s-ar fi urt pentru asta, c`
dorea s` se afle din nou \n bra]ele lui. Avea asupra ei o putere
necunoscut` [i fascinant`.
S` fim serio[i! o ironiz` el. Pe cine vrei s` convingi de ceea ce
spui? Sunt sigur c` nici tu nu crezi asta. Po]i s` m` conduci \napoi
\n gr`din`? Nu cunosc fiecare piatr` de aici [i pentru asta trebuie s`
fii recunosc`toare... pentru c` nu te duc... cine [tie unde.
|nc` o dat`, fu nevoit` s`-i suporte mna pe bra]ul ei. Oare a[a
trebuia s` se petreac` misterul seduc]iei? |l privi \nc` o dat` [i se
sim]i din nou atras` de el. Trebuia s` lupte \mpotriva acestor
sentimente nebune[ti [i dureroase.
66 MARSHA CLARK
Mine diminea]`, o instrui Stein cnd ajunser` \n cas`, trebuie
s` vii la mine \n birou. Thimios \]i va ar`ta unde este. Vom \ncepe
s` revizuim primul capitol al c`r]ii. Te rog s` vii ct mai devreme.
Credeam c` nu vei \ncepe s` scrii dect dup` ce vom ajunge
pe insula ta.
Te-am angajat ca s`-mi spui ce trebuie s` fac?
Nu vreau ca bunica ta s` cread` c` te \ncurajez s` scrii
\mpotriva voin]ei ei. {i apoi, e[ti \nc` foarte obosit.
Poate tu e[ti cea care m` obose[te, r`spunse el ironic. Nu-i de
mirare... cu attea pref`c`torii [i false principii... {i, apropo, ar fi
bine s` ne purt`m ca [i cum am fi \ntr-adev`r iubi]i, \n fa]a bunicii.
Dac` va descoperi adev`rul, nu voi mai avea pace.
A doua zi diminea]`, Sandra se trezi dup` o noapte grea,
hot`rt` s` exploreze plaja. Stein o avertizase s` nu \noate de una
singur`, pentru c` apa era plin` de stnci periculoase [i marea era
\nc` rece \n aprilie. Ar fi fost mai bine, \i spusese el, s` se rezume la
piscina din spatele casei.
|n aceast` diminea]` \ns`, Sandra sim]i c` agita]ia m`rii se
potrivea mai bine cu starea ei de spirit dect piscina, [i se \ndrept`
decis` c`tre plaj`. Spre mare ei surpriz`, nu reu[i s` descopere
nicio potec` printre stnci. Ieri sear`, plaja p`ruse totu[i att de
aproape! Acum, descoperea c` nu era chiar a[a, iar stncile erau
foarte periculoase [i abrupte. Pn` la urm`, \ncepu s` coboare cu
greutate [i ajunse \n sfr[it unde dorea.
Ajuns` pe plaj`, privi \napoi c`tre dealul \mpodobit de florile de
prim`var`. Se plimb` \ndelung pe malul m`rii, apoi urc` din nou
c`tre vrf.
Sus, descoperi c` rochia \i era aproape sf[iat`, iar minile \i
erau acoperite de cicatrice. Pe viitor, nu se va mai duce pe plaj`
dect echipat` \n blugi.
Spre nemul]imirea ei, cnd ajunse din nou \n dormitor,
descoperi c` era mult mai trziu dect ar fi crezut. {i apoi, \i era
team` ca Stein s` nu remarce r`nile de pe minile ei. B`rbatul nu
le putea vedea dar, dac` nu era capabil` s` scrie cum se cuvenea,
putea s`-[i dea seama. |[i sp`l` minile cu ap` cald`, dar nu g`si
niciun unguent [i n-avea timp s` a[tepte ca Thimios s`-i aduc`
unul. Se schimb` [i-[i ascunse rochia rupt`. Nu [tia cine sp`la
rufele [i nu voia s` deranjeze pe nimeni cu o astfel de cerere.
Katrina avea [i a[a destule de f`cut.
|n birou \l g`si pe Stein, a[teptnd-o cu ner`bdarea lui
obi[nuit`. |l privi \ndelung, f`r` s` realizeze c` era certat` pentru
\ntrziere. B`rbatul purta ni[te pantaloni negri [i o c`ma[` alb`. Un
fior rece o str`b`tu cnd \[i aminti atingerea bra]elor lui.
|mi pare rù, zise ea \ntr-un final. Pe viitor, voi \ncerca s`
ajung la timp.
Te rog, o avertiz` el rece, lund de pe mas` primul capitol al
c`r]ii. Vreau s`-mi cite[ti foile [i s` marchezi modific`rile pe
marginea paginilor. Apoi, va trebui s` rescrii cteva pagini, dar sper
c` nu prea multe.
Bine, aprob` Sandra.
Ai o voce foarte frumoas`, o compliment` el absent. B`nuiesc
c` ar fi o idee foarte bun` s` \nregistr`m fiecare capitol pe care-l
parcurgem. Apoi, voi asculta casetele pentru corectura final`...
Atunci, nu cred c` vei mai fi al`turi de mine.
68 MARSHA CLARK
Capitolul 5
Auzindu-i cuvintele, Sandra p`li. Se gndea la zicala care spunea
c` soarta are straniul obicei de a ne d`rui ceea ce credem c` ne
dorim cel mai mult. Acum dou` s`pt`mni, tot ce dorea era s`
scape de acest b`rbat, dar acum \[i dorea s` se afle mereu \n
preajma lui.
|n aceast` diminea]`, cuvintele lui o durur`, de[i \i era greu s`
accepte c`, \n a[a scurt timp, \ncepuse s` ]in` la el.
Aprob` din cap \n t`cere, dar b`rbatul, observnd c` t`cerea se
prelunge[te, o \ntreb` dac` \i convenea acest aranjament. Realiznd
c` nu vedea, Sandra r`spunse cu glas tare:
Dac` m` crezi capabil` s` m` descurc...
Bine\n]eles.
Dac` n-a[ fi crezut asta, n-a[ fi spus-o, replic` el.
Sandra sim]i c` b`rbatul era sup`rat pe circumstan]ele care-l
obligaser` s` apeleze la un astfel de ajutor.
|mi pare rù, [opti ea, cu vocea \necat` \n lacrimi.
Sandra! ]ip` b`rbatul. Nu ]i-am mai spus c` n-am nevoie de
mila ta? Probabil c` aceast` empatie nu se explic` dect prin faptul
c` te sim]i vinovat`, iar aceast` ciudat` reac]ie nu face bine
nim`nui. Nici mie, nici ]ie. Acum, dac` ]i-ai [ters lacrimile [i nu mai
\ncerci s` m` impresionezi, poate ne apuc`m de lucru. Pentru o
secretar`, e[ti cam vorb`rea]`.
Cnd Thimios b`tu la u[a biroului, dou` ore mai trziu, Sandra
se sim]i eliberat`.
Au sosit musafirii, zise b`rbatul c`tre Stein. Doamna m-a rugat
s` v` chem \n salon.
Foarte bine, aprob` Stein, dar nu-i ceru Sandrei s`-l
\nso]easc`. Ar fi bine s` te apuci de rescris cele [ase pagini, o instrui
el. Ne vedem la masa de prnz.
La prnz? se mir` Sandra, apoi \[i aminti c` faptul c` nu luase
micul dejun nu era dect vina ei. Nu bùse nici m`car o cafea [i
sim]ea nevoia de un \nt`ritor, \nainte de a se apuca din nou de
lucru. Se sim]ea rù.
Cu o mare team`, ap`s` soneria pentru servitori [i, spre mare ei
uimire, Thimios veni imediat.
Da, domni[oar` Sandra, zise el.
Prietenia din vocea b`rbatului o lini[ti.
A[ dori pu]in` cafea [i un biscuit.
Ochii b`rbatului c`p`tar` o expresie nelini[tit`.
{tiu c` n-a]i luat micul dejun, dar Katrina mi-a spus c` femeile
din Anglia sar peste aceast` mas`.
Sandra zmbi, prefernd s`-l lase s` cread` asta dect s` [tie
adev`rul.
70 MARSHA CLARK
|i mul]umi c`lduros cnd \l v`zu \ntorcndu-se cu tava de
mncare, dar b`rbatul se \ncrunt` la vederea minilor ei.
N-am nimic, Thimios, \ncerc` ea s`-l lini[teasc`. M-am zgriat
de stnci cnd am ie[it mai devreme pe plaj`. Oare Katrina are un
unguent care m` poate ajuta?
Thimios se \ncrunt` [i ie[i imediat, dar se \ntoarse \nso]it de
Stein. B`rbatul \i ordon` s`-i arate minile. Ea \[i ascunse imediat
bra]ele, dar Stein se apropie de ea [i o prinse de \ncheietur`, \n
timp ce degetele lui \i explorau palma.
Cum ai reu[it s` te r`ne[ti? \ntreb` el cu o voce dur`.
Dac` Thimios ]i-a spus despre asta, r`spunse ea, aruncnd o
privire nervoas` c`tre servitor, atunci trebuie s` m`rturisesc. Am
fost pe plaj`.
Nu-mi vine s` cred! Vrei s` spui c` ai ie[it singur`,
azi-diminea]`, \nainte s` vii \ncoace?
Da, n-am vrut s` \ntrzii, dar n-am g`sit nicio potec`.
Trebuia s` \ntrebi.
Dar n-aveam pe cine.
Puteai veni la mine. Sau, ca de obicei, n-ai vrut s`-mi ceri
ajutorul?
De unde s` [tiu unde te aflai? Poate erai \n pat \nc`.
{i nu crezi c` te-ai fi r`nit mai pu]in dac` veneai la mine... \n
pat? Te-ai fi putut bucura de o or` sau dou` \n bra]ele mele.
Sandra tremur`. Cum putea fi att de brutal, de direct, \n fa]a lui
Thimios? Apoi, observ` c` servitorul plecase.
Unde s-a dus? \ntreb` ea.
Cred c` mi-a anticipat dorin]a, r`spunse Stein.
Aduce ap` cald` [i plasturi pentru r`nile tale. M` tem c` nu vei
mai putea scrie cteva zile. Un om mai pu]in binevoitor dect mine
ar putea crede c` ai f`cut-o special.
Nu fi stupid! De ce a[ \ncerca s` m` r`nesc, cnd, imediat ce
romanul tù genial va fi gata, voi putea pleca? {i apoi, e vorba doar
de cteva zgrieturi. Dac` m-a[ lua dup` tine, a[ crede c` aproape
mi-am rupt bra]ul!
P`rerea ta despre romanul meu nu m` surprinde, domni[oar`
Weir. Mi-am dat seama c` ai o minte superficial`.
Sandra se sim]i att de vinovat`, \nct remarca lui rùt`cioas`
referitoare la inteligen]a ei trecu neobservat`. Merita toate astea!
{tiind ct de greu \i era s` lucreze, nu trebuia s`-i arate att de clar
c` depindea \n totalitate de ea. Orbirea lui era de vin` pentru
temperamentul sù agresiv, dar ea n-avea nicio scuz`.
Stein, [opti ea, privindu-i chipul. Stein, \mi pare rù. N-am
vrut s` spun c` romanul tù nu e bun. Dimpotriv`, pare foarte
interesant. Chiar [i eu... cu mintea mea... superficial`, pot vedea
asta, [i chiar dup` primul capitol. Te rog s` m` ier]i.
Observ c` situa]ia devine cam melodramatic`, mormì el.
Cred c` mi-am pierdut min]ile dac` am permis unei persoane
insignifiante ca tine s` m` influen]eze \n a[a hal. Uite-l pe Thimios
cu bandajul. Stein \i lu` din mna b`rbatului antisepticul [i \ncepu
s`-i [tearg` r`nile.
Prnzul va fi servit curnd, spuse el, dup` ce servitorul lu`
vasul cu ap` cald` [i ie[i din camer`. Po]i veni cu mine. Musafirii
vor s`-mi cunoasc` logodnica, a[a c` preg`te[te-te s` te por]i
frumos cu mine.
72 MARSHA CLARK
Masa se dovedi un chin insuportabil, [i Sandra abia a[tepta s` se
termine. Doamna Kartalis prezid` un adev`rat festin, cu att mai
surprinz`tor cu ct oaspe]ii sosiser` pe nea[teptate. Stein o
prezent` pe logodnica lui doamnei Nikitiadis, care avea dou` fete.
Xenia, cea mai mare, era c`s`torit`. Petrina, cea mic`, \l privea pe
Stein cu o expresie admirativ`. Se vedea c` se mai \ntlniser` [i c`
avea amintiri pl`cute despre el. Era tn`r`, avea dou`zeci [i ceva de
ani, [i era foarte atr`g`toare. Nu foarte \ncntat`, Sandra se sim]i
totu[i u[urat` c` nu era vorba despre Sophy, de care Stein \ntrebase
seara trecut`, [i \ncerc` din r`sputeri s` ignore faptul c` tn`ra \[i
punea prea des [i prea tandru mna pe bra]ul b`rbatului.
|ntrebar` cu to]ii de ce mna Sandrei era plin` de plasturi [i,
cnd aflar`, fetele dorir` s` [tie de ce se gr`bise s` mearg` pe plaj`,
cnd doamna Kartalis avea o piscin` att de frumoas`.
N-am mai fost la mare de ani de zile. A[a c` voiam nu s` \not,
ci doar s` v`d valurile [i s` simt aerul s`rat.
Ce trist s` nu vezi marea atta vreme! exclam` doamna
Nikitiadis. Eu iubesc marea [i n-a[ putea trì f`r` ea.
Bunica lui Stein, care ascultase conversa]ia, interveni brusc:
Filmul `sta \n care ai jucat, nu s-a turnat pe plaja din Nassau?
Unele p`r]i au fost filmate la Florida Keys [i \n Bahamas,
aprob` Stein, dar Sandra n-a fost acolo. Majoritatea cadrelor cu ea
se petreceau \ntr-un avion care zbura deasupra m`rii.
Sandra plec` ochii \n farfurie, \ntrebndu-se cu triste]e cnd se
vor termina toate astea. Stein nu putea fi mereu al`turi de ea s-o
salveze de la astfel de scene penibile, provocate de propria
stupiditate.
Petrina o privi cu atta insisten]`, \nct \ncepu s` se simt` prost.
Nu prea ar`]i ca o vedet` de film, zise ea. Ai p`rul frumos [i o
fa]` interesant`, admise tn`ra f`r` pl`cere, dar nu semeni cu
starurile pe care le-am mai v`zut. Nu, Stein?
Sandra n-a fost actri]a principal` \n acest film, dar are calit`]i
actorice[ti destul de interesante, cred.
|ncercnd s` m`nnce f`r` s`-i tremure minile, Sandra realiz`
f`r` s` vrea indiferen]a din vocea lui Stein. De ce nu spunea odat`
adev`rul, de ce nu m`rturisea c` logodnica lui era una... fals`?
Abia a[tept`m s` vedem filmul f`cut dup` cartea lui Stein, zise
fata cea mare, zmbind fermec`tor. {i va fi cu att mai intersant s`
te vedem [i pe tine jucnd \n el, adùg` ea. Ce rol ai avut?
Stein rse nep`s`tor.
A[ strica surpriza dac` v-a[ spune. {i apoi, e vorba despre un
rol mic. Poate nici n-o ve]i observa.
Sandra fu traversat` de un val de c`ldur`. Lucrurile mergeau din
ce \n ce mai rù. Dac` prietenii lui Stein vor vedea filmul [i vor
descoperi adev`rul, ce se va \ntmpla?
Nu se va lansa oricum foarte curnd, complet` Stein, de parc`
i-ar fi ghicit gndul.
Da, da, [tiam asta, interveni Petrina. Cred c` de-abia a[tepta]i
s`-l vede]i, nu-i a[a? Sandra privi c`tre Stein, nelini[tit`. Petrina ro[i.
O, \mi cer scuze, am uitat c` Stein...
Dar Stein \i r`spunse foarte amabil:
Nu trebuie s` te jenezi, Petrina. Cine [tie, poate c` pn` la
lansarea filmului pe pia]` se va \ntmpla un miracol [i voi putea
vedea din nou.
74 MARSHA CLARK
O, da, bine\n]eles. Sper din tot sufletul. Dar \mi pare foarte
rù, dragul meu Stein, adùg` tn`ra, a[ezndu-[i din nou mna pe
bra]ul lui.
Sandra a[tept` reac]ia lui Stein. B`rbatul lu` mna Petrinei [i o
duse la buze, apoi \i zmbi c`lduros. Sandra \nghi]i cu dificultate.
Cnd ea \i ar`tase aceea[i compasiune, fusese respins` cu atta
r`ceal`!
|nainte de a pleca, musafirii \i invitar` pe Stein [i pe Sandra a
doua zi, c`tre sear`, la un restaurant local. Iar doamna Nikitiadis \i
pofti la cin` smb`ta urm`toare.
A doua zi, dup` cin`, Stein \i spuse:
S`-]i pui o rochie frumoas`. M-am s`turat de blugii pe care-i
por]i mereu.
Dar...
Dac` \mi mai spui o singur` dat` c` nu pot vedea, te ucid, o
amenin]` el. Nu mi-am pierdut toate sim]urile [i te asigur c`-mi
place mai mult atingerea m`t`sii dect cea a blugilor.
Ar fi trebuit s` te faci poet, \l ironiz` ea.
Nu po]i fi tot ce vrei, orict de mult ]i-ai dori. M` tem c` \n
acest moment nu pot fi dect scriitor [i, poate, un iubit... aspirant.
Ar fi fost un iubit extraordinar, era convins`, de[i nu era deloc
la fel de sigur` c` i-ar fi fost [i fidel.
Seara petrecut` la restaurant fu foarte amuzant` [i pl`cut`.
Sandra r`mase la mas`, cu un pahar de uzo \n fa]`, privind
perechile de dansatori [i ascultnd conversa]iile celorlal]i. Nu
\n]elegea mare lucru, pentru c` nu cuno[tea dect pu]ine cuvinte
\n greac`, dar \i pl`ceau discu]iile lor animate.
Majoritatea oamenilor p`reau s`-l cunoasc` pe Stein [i se sim]ea
mndr` v`znd ct era de cùtat [i de curtat. Dar b`rbatul refuz` s`
danseze, chiar [i la rug`min]ile Petrinei. Nu-i permise nici Sandrei
s` danseze cu vreunul dintre tinerii numero[i care o invitar`.
E[ti, cel pu]in teoretic, logodnica mea, \i explic` el. Trebuie s`
stai lng` mine, nu pentru c` nu m-a[ descurca singur, dar pentru
c` a[a se cuvine. {i apoi, de ce s` se bucure ace[ti b`rba]i de ceea
ce eu nu pot avea?
Sandra r`mase deci al`turi de el, mul]umit` c` avea nevoie de
ea.
Cina de smb`t` seara era un eveniment de care se temea
dinainte [i realiz` c` teama ei devenise [i mai mare cnd ajunser`
\n casa doamnei Nikitiadis.
Thimios \i conduse, ca de obicei. Pe drum, Stein fu foarte t`cut.
De cteva zile, i se p`ruse foarte moroc`nos. Nici m`car faptul c`
degetele ei se vindecaser` [i putea lucra din nou nu-l putuse
\nveseli. Crezuse c` ie[irea la restaurant \i f`cuse bine, dar efectul
trecuse repede. {i nu din pricina faptului c` ar fi fost singur.
Dimpotriv`. Telefonul suna continuu [i oamenii \l invitau \n
diferite locuri, ca s` nu mai pun` la socoteal` [irul nesfr[it de
invita]i care veneau acas`.
Bunica lui Stein p`rea s-o condamne pe ea pentru starea de
spirit a nepotului.
Cnd ajunser` la familia Nikitiadis, Sandra \n]elese \n sfr[it de
ce se sim]ea att de nelini[tit`. Sophy Parara se afla acolo. Pricepu
\ndat` c` domni[oara Parara nu era deloc o fat` naiv`. |n plus, era
foarte frumoas` [i sigur` pe ea.
76 MARSHA CLARK
Nu m-am putut \ntoarce acas` imediat ce am aflat c` ai venit,
\i [opti ea lui Stein, aruncnd priviri mirate c`tre Sandra. S`rmanul
de tine, continu` ea, am fost pur [i simplu distrus` cnd am aflat
despre accident [i mi-a[ fi dorit s` pot veni \ndat` la tine. Dar, [tiind
c` logodnica ta e lng` tine, a trebuit s`-mi \nfrnez dorin]ele.
Prezen]a ta ar fi fost o adev`rat` mngiere, zmbi el.
Sandra se uit` c`tre el, uimit` de acest r`spuns. De[i n-o
\ncuraja direct pe Sophy, p`rea s`-i aprecieze grija.
Sper c` tu te sim]i bine, adùg` el, politicos.
O, da, replic` tn`ra. Abia a[teptam s` te v`d. De fapt, rse ea
cu o rece satisfac]ie, m-am \ntnit cu un vechi amic de-al tù,
profesorul Manoli. Mi-a povestit despre cazul tù, f`r` s`-mi dea
am`nunte, desigur...
Hai s` ie[im pe teras` cteva minute, Sophy, o \ntrerupse el.
|mi vei povesti totul \ntre patru ochi, continu` el, ignornd-o pe
Sandra. Doamna Nikitiadis n-a cobort \nc` [i sunt sigur c` ne va
scuza cteva minute. A trecut atta vreme de cnd nu ne-am mai
v`zut [i am multe s`-]i spun.
Sandra privi \n urma lor, sim]indu-se p`r`sit`. Ce ve[ti bune
avea Sophy [i de ce Stein o rugase s` ias` afar` pentru a discuta? Era
convins` c` mesajul tinerei era de maxim` importan]` pentru el, de
vreme ce reac]ionase att de prompt. Sau era vorba despre faptul
c` voia s` r`mn` singur cu Sophy, poate pentru a-i explica gestul
de a se logodi cu o strìn`?
La cin`, Sophy, ca pentru a demonstra restabilirea rela]iilor pe
care le avusese cu Stein, o \ntreb` ironic pe Sandra dac` se
obi[nuise cu via]a din Grecia.
Cred c` te sim]i ca o strìn` printre noi, nu ?
Nu, replic` Sandra prompt.
Apoi, dndu-[i seama c` afirma]ia ei era prea dur`, adùg`:
Da, cteodat` mi se \ntmpl`.
Vezi? relu` satisf`cut` cealalt`. |n felul `sta, nu cred c`-l aju]i
prea mult pe Stein. De cnd sunte]i logodi]i, domni[oar` Weir?
Sandra se uit` disperat` spre Stein, dar b`rbatul discuta cu
doamna Nikitiadis.
De aproape un an, cred.
Un an!
Rsul lui Sophy fu plin de dispre].
Nu mi-l pot imagina pe Stein a[teptnd att de mult, dac`
iube[te.
Ui]i c` \ntre timp s-a petrecut accidentul, Sophy, s`ri Stein \n
ajutorul Sandrei. Asta a schimbat mult lucrurile.
Dar viitorul tù e asigurat, dragul meu, r`spunse Sophy
mirat`. Credeam c` e[ti ner`bd`tor... sau cel pu]in a[a ai fost
\ntotdeauna... \n dragoste. Nu-i a[a?
Cum m`tu[a ei \i f`cea semne disperate s` \ncheie aceast`
conversa]ie stnjenitoare, tn`ra se \ndrept` c`tre ea [i zmbi
afectuos:
Nu mai fi att de uimit`, draga mea m`tu[`. |n Anglia, se
discut` liber despre dragoste [i despre c`s`torie. La fel [i \n Grecia.
Numai noi, cei de pe insul`, r`mnem ancora]i \n aceste vechi
tradi]ii. De[i, chiar [i aici...
Ridicarea umerilor ei frumo[i complet` ceea ce Sophy l`sase
nespus.
78 MARSHA CLARK
Mare parte din farmecul insulei const` tocmai \n aceste tradi]ii
\nvechite. |n ce m` prive[te, nu mi-a[ dori s` se schimbe, replic`
doamna Nikitiadis cu \nc`p`]nare.
Din nou, Sophy ridic` din umeri.
Chiar [i a[a, sunt convins` c` Stein [i Sandra nu s-ar sim]i
jena]i dac` i-a[ \ntreba cnd va avea loc nunta. Sau de cnd Stein a
avut accidentul, Sandra se gnde[te s`-l \n[ele...
Sandra r`mase uimit` de aceast` ciudat` remarc`.
Amndoi am trecut printr-o experien]` traumatic` [i avem
nevoie de timp pentru a ne obi[nui cu noua realitate, interveni
Stein. De asta n-am fixat \nc` data nun]ii. {i eu [i Sandra ne putem
r`zgndi oricnd.
Sandra p`li la auzul acestor cuvinte. Ceea ce sim]ea pentru acest
b`rbat putea fi doar o pasiune trec`toare, dar chiar [i a[a vorbele
lui o durur`. S`-l aud` discutnd despre o eventual` desp`r]ire era
ca [i cum i-ar fi r`sucit cu]itul \n ran`. Ah, ar fi trebuit s` fie
avertizat` de la \nceput despre aceast` capcan`! Ce compensa]ie \i
putea oferi Alexandra pentru inima ei frnt`? |ntreaga poveste
devenea din ce \n ce mai greu de \n]eles, [i nici nu era sigur` c`
vrea s` mai \n]eleag` ceva.
|n drum spre cas`, Stein exclam`:
Mi-a[ dori ca oamenii s` nu mai vorbeasc` att despre
c`s`torie. Mi se pare c` m` consider` complet naiv!
Strngnd din din]i pentru a-[i ascunde durerea, Sandra
r`spunse pe un ton foarte rece:
Perfect de acord. Nu mi se pare normal s`-[i dea cu p`rerea.
Cel pu]in, \n ce prive[te c`s`toria noastr`. Dar b`nuiesc c` \n
situa]ia dat` e normal s` fie curio[i, a[a c` n-avem dect o
posibilitate s` sc`p`m de toate astea.
Nu-mi cere s`-]i dau drumul s` pleci, r`spunse el. {tii foarte
bine ct de important` e cartea asta pentru mine. Cnd romanul va
fi gata [i ne vom \ntoarce la Londra, e[ti liber` s` faci ce dore[ti.
Sandra privi pe fereastr`. Pe cer se vedeau mii de stele
str`lucitoare. Marea Ionic`, imens` [i misterioas`, se z`rea albastr`
\n dep`rtare.
Stein \i ar`tase nu o dat` c` n-o pl`cea deloc.
Sunt sigur`, zise ea pe un ton ironic, c` Sophy va fi gata s`-mi
ia locul. De ce nu-i acorzi o [ans`?
Ce leg`tur` are Sophy cu povestea asta? Poate c` m` crezi
prost, dar nu vreau s`-i aud numele rostit de buzele tale.
Dar n-am insultat-o! Era doar o sugestie...
Atunci, fii bun` [i d`-mi voie s`-mi conduc via]a cum vreau. O
femeie fermec`toare cum e Sophy nu trebuie s` fac` pe secretara.
N-am deja una? E[ti o secretar` pe jum`tate eficient` [i o logodnic`
\ncnt`toare, al c`rui trup \i tr`deaz` \ntotdeauna fiecare gnd.
Cum po]i spune a[a ceva?
De ce te ru[inezi? {tii bine c` a[a e.
Imediat ce spuse acestea, se aplec` asupra ei [i o s`rut` cu
pasiune.
~sta e singurul mod \n care te pot vedea [i nu-]i voi cere
iertare pentru s`rutul meu, zise el.
|n urm`toarele dou` s`pt`mni, via]a la vila Kartalis fu foarte
ocupat` din punct de vedere social. |n privin]a romanului lui Stein,
lucrurile evoluau foarte \ncet. Nici m`car scrisoarea primit` de la
80 MARSHA CLARK
editura din Londra nu gr`bi lucrurile. Stein era obi[nuit s` lucreze
singur [i era dificil s`-[i dicteze cuiva ideile.
Pe de alt` parte, soneria [i telefonul sunau continuu, iar
doamna Kartalis era o gazd` neobosit`, \n ciuda venerabilei sale
vrste. Rela]iile dintre ea [i Sandra r`m`seser` la fel de reci ca la
\nceput. Doamna o prefera pe Sophy Parara [i nu ascundea deloc
dorin]a ei ca nepotul sù s-o ia de so]ie. Iar Sophy p`rea s` accepte
tacit situa]ia, petrecnd cteva ore pe zi \n casa Kartalis. Femeia
intra nestingherit` \n biroul de lucru al lui Stein [i-l ruga att de
dr`g`la[ s` ias` afar` la plimbare, \nct acesta rareori reu[ea s-o
refuze. |notau \mpreun` \n piscin` [i Sophy \l conducea cu ma[ina
proprie peste tot pe insul`. Stein p`rea s` fi uitat cu totul scopul
pentru care se afla aici [i, de asemenea, de angajamentul dintre ei.
Cnd tn`ra \i suger` c` [i-ar fi dorit [i ea s` fac` o excursie pe
insul`, Stein \i r`spunse abrupt s`-l roage pe Thimios s-o conduc`.
B`rbatul o duse lng` ora[ul Corfu, la superba vil` unde se
n`scuse Prin]ul Philip. Apoi, se plimbar` de-a lungul falezei,
\ndreptndu-se c`tre ora[ul vechi.
Cnd revenir` acas`, Stein se \ntorsese [i el, dar Sophy lipsea.
Ei, ai cump`rat destule vederi din trgul local? \ntreb` el, ca [i
cum ar fi fost enervat de absen]a tinerei.
N-am luat niciuna, pentru c` n-am cui s` le trimit, replic` ea.
S`rmana orfan`! exclam` el pe un ton ironic.
E adev`rat, chiar sunt orfan`, r`spunse ea st`pnindu-[i cu
greu lacrimile. Apoi, Sandra \ncerc` s` schimbe subiectul,
\ntrebndu-l cum \i mersese \n acea zi.
Foarte bine. Dac` n-ar fi fost Sophy...
Se \ntrerupse brusc, apoi relu`:
Cnd ]i-ai pierdut p`rin]ii?
Acum mult` vreme. Aveam aproape opt ani. Am fost crescut`
de bunica.
Mai trìe[te?
Nu, a murit [i ea.
Iar de atunci, n-ai f`cut dect ce ai vrut, folosindu-]i libertatea
f`r` \n]elepciune, concluzion` el.
Sandra nu r`spunse. Era evident c` nimic din ce spunea nu-i
convenea b`rbatului [i nu [tia ce anume \l nemul]ume[te.
Nu vrei s` ne apuc`m de lucru?
Lucru! pufni el. Nu \n]elegi c` munca mea nu e o activitate
u[oar`? Crezi c` pot avea inspira]ie la comand`? {i apoi, probabil c`
nu voi reu[i s`-]i dictez dect cteva propozi]ii, [i telefonul va suna
din nou.
Dup` o scurt` pauz` tensionat`, b`rbatul \ntreb`:
Cu ce e[ti \mbr`cat`?
Cu o rochie din bumbac, \[i descrise ea ]inuta.
V`d c` ai multe haine.
Nu prea, r`spunse Sandra. Alexandra mi-a dat tot ce am. Dar
de ce conteaz` asta?
Vrei s` spui c` ai utilizat banii pe care ]i i-a dat ca s`-]i cumperi
aceste haine?
Stein!
De ce te scandalizezi? Nu-i a[a? Chiar mine vom merge \n
ora[ [i-]i voi cump`ra o alt` garderob`. Nu vreau ca logodnica mea
s` poarte haine ob]inute astfel. Trebuie s` g`se[ti o scuz` [i s`-i
82 MARSHA CLARK
spui Katrinei s` arunce toate celelalte obiecte vestimentare pe care
le ai.
Nu \n]eleg de ce ar fi mai bine s` accept haine de la tine dect
de la Alexandra.
Nu pricepi, nu-i a[a? {i asta din vina mentalit`]ii nes`n`toase
pe care o ai! ]ip` el, ca scos din min]i.
De ce era mereu att de nervos, de ce nu putea fi de acord cu
niciun gest al ei, cu nicio vorb`?
Sandra nu vru s` coboare la cin`. Se sim]ea r`nit`. Dar,
amintindu-[i c` astfel desconsidera munca lui Thimios [i a Katrinei,
se hot`r\ s` onoreze masa. Stein fusese \ntr-o dispozi]ie nepl`cut`
\n aceast` dup`-amiaz`, dar trebuia s`-l \n]eleag`. A trì \ntr-un
perpetuu \ntuneric era dureros, mai ales la o astfel de vrst`.
B`rbatul era curajos [i lupta cum putea \mpotriva sor]ii. Trebuia
s`-[i aminteasc` mereu asta [i s` nu-l mai judece.
Capitolul 6
Sandra, care sperase c` vinul [i mncarea bun` vor ajuta la
schimbarea dispozi]iei lui Stein, remarc` faptul c` b`rbatul
r`m`sese la fel de moroc`nos. Katrina g`tise miel cu pilaf [i
preparatul \i reu[ise de minune. La desert, mncar` baclava. Acum,
bnd cafeaua turceasc` foarte tare [i dulce, Sandra se \ntreba dac`
men]ionarea Alexandrei \i provocase logodnicului ei aceast`
accentuat` depresie.
Sau \n plimb`rile al`turi de Sophy, b`rbatul descoperise c` era
\nc` ata[at de ea [i \ncepuse s` vad` logodna cu Sandra ca pe un
obstacol \n calea noii sale pasiuni?
Doamna Kartalis \l \ntreb` pe Stein unde fusese \n acea zi [i ceru
ve[ti despre Sophy. R`spunsurile b`rbatului fur` \ns` foarte scurte,
aprope brutale. Apoi, dintr-o dat` [i f`r` preg`tire, Stein anun]`:
Bunico, m-am hot`rt s` plec la Kalnos, s`-mi termin cartea.
Sau mai degrab` s-o \ncep...
Se l`s` t`cerea.
Sandra realiz` c` femeia era prea uimit` pentru a replica.
Doamna Kartalis ]ip` ceva \n grece[te, apoi, cnd Stein f`cu un
semn discret c`tre Sandra, relu` \n englez`:
Nu cred c` e o idee bun`.
|n clipa asta, de[i \mi dau seama c` ]i s-ar putea p`rea o
obr`znicie, p`rerea ta nu conteaz`. Exist` destule motive pentru
care a[ r`mne aici, dar nu-mi mai pot neglija munca.
Bunica se \ncrunt`.
Dar, dragul meu nepot, cred c` po]i trì confortabil [i f`r` s`
mai scrii. De ce te obose[ti cu a[a ceva, dac` nu-i necesar?
Pentru mine, este foarte important. Banii singuri pot fi lipsi]i
de valoare, dac` via]a nu-]i mai ofer` ocazia s`-i cheltuie[ti.
Filozofia ta, Stein, m` dep`[e[te, r`spunse doamna cu acreal`.
E[ti chiar att de ner`bd`tor? Mereu ai fost un rebel.
Nu sunt adolescent [i nici nu mai am dou`zeci de ani, a[a c`
nu se poate spune c` sunt rebel.
Stein, poate ar trebui s` te gnde[ti mai bine la toate astea...
\nainte s` iei vreo hot`rre definitiv`. A[ fi vrut oricum s` discut cu
tine... interveni timid` Sandra.
Hot`rrea mea a fost luat`! strig` el. Nu \ncepe [i tu! Bunicii
\i pot ierta toate astea din pricina vrstei ei, dar refuz s` te protejez
[i pe tine.
Doamna Kartalis trìse toat` via]a \ntr-o ]ar` dominat` de
b`rba]i [i de aceea fu foarte precaut` cnd relu`:
Stein, mi-e team` c` plecarea ta este imposibil`. N-am vrut
s`-]i dau vestea asta mai devreme, pentru c` am vrut s` te cru]...
m`car pn` te mai \nzdr`veneai. Chiar [i acum, mi-e greu...
Stein ridic` fruntea [i o \nfrunt` nervos:
Nu ]i-am mai spus c` nu-mi place s` fiu tratat ca un invalid?
Ce veste vrei s`-mi dai? Nu-mi spune c` insula Kalnos s-a scufundat!
Nu, zise b`trna pe un ton plin de duritate, dar Panayiotis [i
Gina Mylonas... au murit. Nu-mi place s` fiu purt`toarea ve[tilor
rele, Stein. S-a \ntmplat imediat dup` ce ai venit \ncoace. Au ie[it
pe mare noaptea [i, pe nea[teptate, a \nceput o furtun`. Trupurile
lor au fost descoperite a doua zi.
Doamne!
Stein se ridic` brusc de pe scaun, iar Sandra s`ri [i ea de pe
locul ei, gata s`-l ajute. Nu-[i d`dea seama ct era de [ocat, dar \[i
aminti c` Stein \i povestise despre ei [i despre ct de bine \l
\ngrijeau cnd se afla la Kalnos. De la accident \ncoace, toate
lucrurile familiare deveniser` pentru el [i mai pre]ioase, iar vestea
tragic` era cu siguran]` o adev`rat` lovitur`.
B`rbatul se \ndrept` spre fereastr`. Figura lui puternic` luase o
expresie de t`rie, de hot`rre. Ca de obicei, Stein ridicase o barier`
de netrecut \ntre el [i ceilal]i. Cele dou` femei \l priveau \n t`cere,
unite \n grija pentru el. Dar cnd Stein se \ntoarse la mas`, chipul
lui redevenise impasibil.
Doamna a[tept` s` se a[eze, apoi \[i relu` argumenta]ia.
Cred c` \n]elegi, Stein, de ce nu pute]i pleca acolo f`r`
servitori. Iar faptul c` Sandra e logodnica ta complic` [i mai mult
lucrurile...
Exist` un mijloc, zmbi b`rbatul privind c`tre Sandra.
|n ochii lui citi o lucire diabolic`. Oare att de groaznic era
planul pe care-l ascundea?
86 MARSHA CLARK
Sandra, continu` el, f`r` s`-i mai explice nimic bunicii, voiai
s` discut`m ceva [i, de asemenea, [i eu vreau s`-]i vorbesc. |]i
sugerez s` facem o plimbare \n gr`din`. La \ntoarcere, vom putea
s` ne hot`rm \n cuno[tin]` de cauz` asupra planurilor de viitor.
Sandra \l urm` afar`, cu un murmur de scuz` c`tre doamna
Kartalis. Inima \i b`tea s`-i sparg` pieptul. Ceva \i spunea c` discu]ia
nu va fi deloc pl`cut`. Stein \i lu` bra]ul [i o conduse printre
straturile de flori frumos mirositoare.
Stein, \ncepu ea, \mi pare rù pentru servitorii tì, dar, dup`
cum a spus [i doamna Kartalis, asta \nseamn` c` va trebui s` r`mi
aici.
Sau ne puteam \ntoarce la Londra. A[ putea s` te ajut eu... \n
fiecare zi. Sau ai putea s` angajezi pe cineva specializat. Te vei
obi[nui repede...
Stai jos, Sandra, zise b`rbatul cnd ajunser` la b`ncu]a alb`
din gr`din`.
O trase mai aproape de el [i-i lu` mna \ntr-a sa.
Nu trebuie s` te \ngrijorezi, n-am de gnd s` te s`rut. |n
schimb, vreau s` m` asigur c` vei r`mne lng` mine pn` cnd
termin tot ce am de spus. Ai obiceiul sup`r`tor de a disp`rea pe
nea[teptate.
Ce vrei s`-mi spui? \ntreb` Sandra, tem`toate.
E[ti emo]ionat`?
Pu]in.
E[ti sup`rat` pe mine?
Cteodat`... m` cam enervezi, se ap`r` ea. Ai o limb`
ascu]it`...
Aceast` remarc` p`ru s`-l amuze, dar cnd Sandra \ntreb` dac`
plimbarea lor avea vreo leg`tur` cu plecarea la Kalnos, b`rbatul
redeveni serios.
Cum ]i-ai dat seama? o ironiz` el.
Nu era greu de ghicit. De vreme ce servitorii tì au murit, nu
mai putem merge acolo.
Ei bine, afl` c` nu voi r`mne aici [i nici n-am de gnd s` m`
\ntorc la Londra.
Deci, vrei s` te duci totu[i la Kalnos? Atunci, b`nuiesc c`-]i
po]i g`si u[or al]i oameni care s` aib` grij` de tine.
Asta-i problema, Sandra. Iubesc acele locuri, de[i nu-mi petrec
prea mult timp acolo. Lucrez minunat pe insul`, am mai mult`
inspira]ie. De fiecare dat` cnd am avut probleme, Kalnos a fost
spa]iul unde m-am reg`sit pe mine, unde am reu[it \ntotdeauna
s`-mi aflu lini[tea.
Atunci, dup` cum am mai zis, ar trebui s`-]i g`se[ti pe cineva
care s` aib` grij` de tine.
Stein ridic` din umeri.
Vezi tu, relu` el, asta e o alt` problem`. Locuitorii sunt foarte
supersti]io[i. Kalnos este o comunitate restrns` [i izolat`. Oamenii
vor lega moartea lui Panayiotis [i a Ginei de casa mea. Nu cred c`
voi reu[i s` conving pe cineva cel pu]in pentru o vreme c`
frumosul meu castel nu e bntuit de sirene care atrag pescarii \n
primejdie. {i nu pot trì singur.
{i...
{i \]i cer s` vii cu mine, draga mea. |n calitate de so]ie.
So]ie! exclam` Sandra. Glume[ti!
88 MARSHA CLARK
Nu, o contrazise el gr`bit. Te sup`r` acest gnd?
Stein, explic` ea, mi-ai promis c` m` vei l`sa s` plec dup` ce
vom petrece aici cteva s`pt`mni. Au trecut deja cinci, [i cred c` a
venit momentul s`-mi dai voie s` m` \ntorc \n ]ar`. |n schimb... \mi
ordoni s` m` c`s`toresc cu tine. Ai \nnebunit?
Posibil. Trebuie s` m`rturisesc c` sunt de acord cu tot ce ai
spus, dar circumstan]ele s-au schimbat \ntr-un fel pe care nu l-am
putut prevedea. Cnd mi-ai promis c`-]i vei asuma rolul de
logodnic`, ai fost dispus` s` m` aju]i [i \n munca mea. {i, dup` cum
bine [tii, n-am f`cut nimic \n acest sens. E foarte important s` vii cu
mine la Kalnos, iar cererea \n c`s`torie e menit` numai s-o
lini[teasc` pe bunica. Dac` am trì \mpreun` f`r` s` fim c`s`tori]i,
s-ar sim]i att de ru[inat`, \nct n-ar mai putea s` dea ochii cu
nimeni din Corfu. Vezi tu, aici eticheta e mai strict` dect \n Anglia.
La ]ar`, nu e permis nici ca doi oameni s` fie v`zu]i \mpreun` f`r`
s` fie logodi]i.
Bine, dar s` te c`s`tore[ti dintr-un astfel de motiv! Stein, e o
nebunie. Contractul nostru, s`-i spunem astfel, a fost \ncheiat
pentru cteva s`pt`mni. C`s`toria este ceva permanent! S`
presupunem c` mariajul ar mul]umi-o pe doamna Kartalis. Ce se va
\ntmpla cnd ne vom \ntoarce \n Anglia?
Putem ob]ine o anulare. Sau putem divor]a.
Sandra privi apa str`lucitoare a piscinei. Stein se folosea din
nou de ea. Cnd avea nevoie, o voia aproape de el. Apoi, nu
pregeta s-o alunge, f`r` s`-i pese de suferin]a ei. Nu se putea gndi
la o rela]ie mai rea, mai nes`n`toas`. O fals` c`s`torie era ceva de
neconceput.
Nu pot face a[a ceva. Pur [i simplu, nu cred c` sunt capabil`
de o astfel de pref`c`torie.
M` tem c` trebuie s-o faci, zmbi el, amenin]`tor. N-am timp
de pierdut \ncercnd s` te conving. Am un contract strict pentru
noul roman [i o dat` limit` foarte precis`. Trebuie s` ajung la
Kalnos.
Nu m` po]i obliga, ]ip` ea.
Poate c` nu, dar \]i pot face mult rù. {i ]ie, [i Alexandrei.
Alexandrei?
Da. Poate c` noul ei so] ar vrea s` afle ni[te detalii interesante
despre via]a ei. Pot garanta c` acestea i-ar putea distruge c`snicia.
E[ti \ngrozitor. Ai uitat c` [i tu ai fost logodit cu ea?
Ascult`, Sandra! }i-am f`cut o propunere de afaceri. Nu
trebuie s` te temi c` voi profita de situa]ie.
Nici nu te-a[ l`sa. Am mai auzit de situa]ii dintr-astea, dar nu
credeam s` mi se \ntmple mie. |n]eleg c` \n c`r]i totul se termin`
cu bine, dar \n via]a real` lucrurile stau cu totul altfel. E[ti orb,
Stein, nu m-ai v`zut niciodat`. Imagineaz`-]i c`-]i vei rec`p`ta
vederea [i vei realiza c` ai f`cut o gre[eal`.
Nu cred c` m` po]i dezam`gi din punctul `sta de vedere.
Te-am ]inut \n bra]e [i [tii bine c` pot vedea prin alte sim]uri. Nu
e[ti o frumuse]e tulbur`toare, dar ai un trup frumos [i tr`s`turile
chipului tù sunt regulate. Nu cred c` voi urla de dezn`dejde dac`,
a[a cum spui tu, mi-a[ rec`p`ta vederea [i te-a[ putea contempla.
Dar Sophy?
Dac` e[ti nedumerit` de ce nu-i cer ei s` vin` cu mine, nu uita
c` e vorba despre o propunere de afaceri. Sophy e... o eventualitate
90 MARSHA CLARK
de viitor. N-a[ putea s-o insult propunndu-i a[a ceva. Cred c` ar
muri de plictiseal` dup` o s`pt`mn` petrecut` la Kalnos.
Dar eu?
Poate c` ]i se pare nedrept din partea mea s`-]i propun asta,
dar \]i promit c` nu vei regreta. Ai putea rupe buc`]ele cecul de la
Arnold. Suma pe care ]i-o voi oferi eu va fi mult mai satisf`c`toare.
Nu crezi c` ar fi mai bine s` nu mai depinzi de Alexandra, dup` cele
\ntmplate? Ct despre c`s`toria noastr`, nu-]i face griji, nu voi
profita de situa]ie. Crezi c` m-a[ implica \ntr-o rela]ie serioas` cu
cineva att de apropiat de fosta mea logodnic`? Cnd \mi voi
\ntemeia o familie, nu vreau ca fiii mei s`-i semene nici pe departe.
***
Nu peste mult` vreme, Sandra [i Stein se urcar` \n elicopterul
care avea s`-i duc` spre Kalnos. Se c`s`toriser` \n diminea]a
plec`rii, la Corfu, [i \ntrega ceremonie, ca de altfel toat` s`pt`mna
care trecuse, i se p`ruse Sandrei ireal`. Avusese o rochie alb` pn`
la genunchi, comod` [i nu foarte preten]ioas`, [i un voal scurt. |n
ce o privea, nu considerase c` trebuia s` se \mbrace mireas`, dar
doamna Kartalis insistase s` se respecte tradi]ia.
Stein \[i ]inuse promisiunea de a-i cump`ra o nou` garderob`,
dar Sandra reu[ise s` strng` destui bani pentru a-[i achizi]iona
singur` rochia de mireas`. Fusese la fel de categoric` \n aceast`
privin]`, pe ct fusese bunica lui Stein \n privin]a alegerii culorii
albe. |i d`ruise Katrinei toate hainele ei vechi, [i femeia fusese
foarte \ncntat` de acest cadou, dar singura rochie din noile
achizi]ii pe care o pre]uise cu adev`rat fusese cea de mireas`. Avea
straniul sentiment c` nu va mai purta o alta niciodat`. |l iubea pe
Stein att de mult, \nct nu voia s` se mai c`s`toreasc` vreodat`.
Acesta era [i adev`ratul motiv pentru care acceptase acest mariaj.
Dup` disputa lor din gr`din` din acea noapte, \[i jurase c` nu
va face niciodat` ceea ce i se propusese, dar a doua zi diminea]`
cedase. Gndul c` b`rbatul se va duce la Kalnos singur, f`r` s` aib`
pe nimeni al`turi, era prea greu de suportat. Totu[i, sentimentul de
compasiune care \i sf[ia inima nu se putea compara cu iubirea pe
care o sim]ea pentru el. Era o dragoste care \nflorise \nc` de la
prima lor \ntlnire [i care cre[tea cu fiecare zi ce trecea. |n aceast`
diminea]`, \n biseric`, atunci cnd st`tuse lng` el, se sim]ise
fericit`. Att de fericit`, \nct fu recunosc`toare c` Stein n-o putea
vedea. |n schimb, privirii ascu]ite a doamnei nu-i sc`pase acest
am`nunt, dar Sandra se \ndoia c` acest lucru va schimba opinia
b`trnei despre ea.
Ceremonia \n sine fusese destul de stranie, dar extrem de
mi[c`toare. Stein ]inuse la respectarea vechiului obicei de a
schimba inelele [i de a \nconjura altarul de trei ori. Surprinz`tor,
b`rbatul \i d`ruise un nou inel, \nlocuindu-l pe cel purtat \nc` de
la Londra. Nu era la fel de scump ca cel al Alexandrei, dar era mult
mai pre]ios, pentru c` apar]inuse mamei lui.
Acas` se d`duse o mic` recep]ie, pentru c` Stein a refuzat s`
invite to]i cunoscu]ii.
Poate data viitoare, zmbise el, cnd bunica lui protestase.
92 MARSHA CLARK
Temerile ei c` b`rbatul \[i va cere drepturile conjugale se
stinser` curnd. Nimic nu indica faptul c` Stein o dorea ca pe o
so]ie \n adev`ratul sens al cuvntului.
Cnd ajunser` pe insula Kalnos, Sandra realiz` c` acest loc era
absolut minunat. Z`ri un sat pe un deal, dar majoritatea locurilor
p`reau necultivate, pres`rate cu tufi[uri [i plcuri de m`slini.
Deasupra celui mai \nalt pisc, pilotul \ncepu s` coboare [i
tn`ra observ` o cas` ad`postit` pe coast`.
Dup` ce coborr` [i pilotul se \ndep`rt`, refuznd invita]ia la
mas`, cei doi r`maser` pe loc, \n t`cere.
Apoi, alungnd aceast` pauz` stnjenitoare, b`rbatul zise,
dregndu-[i glasul:
Ei, doamn` Freeman, am ajuns. Te invit s` intr`m \n cas`.
Sandra se \nfior`. Tonul lui lipsit de c`ldur` accentuase voit
ironicul "doamn` Freeman".
Mai bine ia-o \nainte, Stein. Voi c`ra eu bagajele, r`spunse ea.
Cred c` m` voi descurca.
Doamne, Sandra, nu mai face pe proasta! replic` el nervos.
Nu m-am \nsurat cu tine ca s` mi te fac sclav`. D`-mi mie valiza cea
mare [i las` restul. Voi trimite pe cineva s` se ocupe de celelalte
bagaje.
Pe cine? \ntreb` tn`ra, privind mirat` \n jur. Ziceai c` nu mai
ai servitori.
S-ar putea s` nu mai fie, nu-]i promit nimic, replic` el plin de
ner`bdare. Sper totu[i c` vor fi. Un salariu bun nu-i de-ajuns pentru
ace[ti oameni, dar faptul c` sunt orb poate s` ajute. Se poate ca [i
o tn`r` [i frumoas` mireas` s` ajute...
Stein!
B`rbatul rse.
Te tachinam [i eu, copil` drag`. Nu mai lua totul att de \n
serios. Voiam s` spun c` simpla curiozitate poate fi un bun motiv
pentru ca oamenii s` ne ajute. Locuitorii insulei sunt teribil de
romantici.
Uimit`, Sandra \i privi chipul \ntunecat.
Te rog, Stein, \l implor` ea. Sunt sigur` c` m` pot descurca
singur`. Eu... noi n-avem nevoie de curiozitatea lor. Nu vor face
dect s` ne studieze [i s` ne judece.
Iar diminea]a... ar \n]elege ceva ce nu ]i-ar conveni [i de care
nu e[ti deloc mndr`.
Nu asta voiam s` spun...
Ba da, replic` el rece. Pe vremuri, pe aceast` insul` mireasa
trebuia s` aga]e cear[aful nup]ial la fereastr`. Ace[ti oameni sunt, \n
multe privin]e, \nc` p`gni. Poate nu crezi, dar obiceiurile str`vechi
se p`streaz` aici foarte bine.
Sandra se \ndep`rt` de el, cu inima b`tndu-i puternic.
Atunci, n-ar fi mai bine s` le spui cinstit c` \n cazul nostru
n-ar face dect s`-[i piard` timpul? Nu-mi pas` ce cred ei, dar nu
vreau s` fiu privit` ca un personaj de circ.
B`rbatul o prinse rapid de mn` [i o \ntoarse c`tre el.
Iar eu n-am de gnd s`-mi g`tesc singur cina [i micul dejun.
Nu [i dac` pot apela la altcineva.
Cu o mi[care brusc`, se plec` [i-i d`du un s`rut pasional.
Sandra sim]i c` o senza]ie de fericire o cuprinde deodat`. Acest
s`rut \i spori dorin]a sim]it` \n bra]ele lui.
94 MARSHA CLARK
Era de parc` \ntregul trup i-ar fi fost cuprins de fl`c`ri.
Peste cteva clipe \ns`, Stein o eliber`. Lng` ei se ivise ca din
p`mnt un tn`r. Cu extraordinara sa putere de percep]ie, Stein \l
auzise, dar singurele sunete pe care Sandra le auzea erau b`tìle
inimii sale.
B`rbatul \l cuno[tea pe Stein [i [opti cteva cuvinte de
\ntmpinare. Schimbar` cteva cuvinte rapide, apoi Stein \ncuviin]`
din cap [i se \ntoarse c`tre Sandra, care a[tepta s` fie prezentat`.
El e Panos, explic` Stein, [i tn`ra \ntinse mna b`rbatului.
St`tuse \n Grecia destul de mult` vreme pentru a realiza c` acest
lucru era considerat o polite]e necesar`.
Kalispera, zise ea.
Bun` seara, replic` Panos \n englez`.
Doamna nu vobe[te \nc` limba noastr`, zise Stein laconic, dar
va \nv`]a \n curnd. Oricum, adùg` el ironic, m`car se str`duie[te.
Abia atunci Sandra realiz` cu adev`rat schimbarea ei de statut.
Acum, devenise doamna Freeman [i, pentru motive necunoscute,
Stein continua s`-i reaminteasc` acest lucru. Obrajii ei palizi se
\nro[ir`.
Panos ne va da o mn` de ajutor \n gospod`rie, continu`
Stein. El [i mama lui vor veni mine diminea]`. Thyra ar fi venit [i
ea din seara asta, dar una dintre fiicele ei nu se simte prea bine.
|n]eleg. |mi pare rù, zise Sandra c`tre Panos, for]ndu-se s`
zmbeasc`, \n ciuda nervozit`]ii. Nu-i venea s` cread` c` simpla ei
prezen]` generase o astfel de desf`[urare de for]e.
Cnd Panos ridic` bagajele [i se \ndrept` spre cas`, Sandra \i
zise lui Stein:
Asta contrazice ceea ce mi-ai spus despre locuitorii
supersti]io[i ai insulei, Stein!
Nu neap`rat. Dac` a[ fi fost singur, a[ fi fost obligat s` m`
descurc pe cont propriu. Oamenii ace[tia au venit numai pentru ca
s-o vad` pe tn`ra [i fermec`toarea doamn` Freeman. Grecii
admir` curajul [i consider` c` nu e[ti lipsit` de aceast` calitate, de
vreme ce te-ai c`s`torit cu un b`rbat care nu poate vedea.
O, Stein! zise Sandra, \nduio[at`.
Taci, draga mea. Cred c` ar trebui s` [tii foarte bine c` n-am
nevoie de mila nim`nui.
Casa era mai mare dect cea din Corfu. |ntr-adev`r, sem`na cu
un castel, a[a cum o numise Stein. Zidurile sale impresionante [i
dimensiunile covr[itoare te duceau cu gndul la un mic palat, dar
interiorul era surprinz`tor de modern [i de intim. Sandra fu pl`cut
impresionat` de aceast` descoperire.
V` duc bagajele sus? o \ntreb` Panos, politicos.
Da, pune-le \n camera cea mare de la cap`tul holului,
interveni Stein.
Dup` ce b`rbatul se achit` de aceast` \ns`rcinare [i reveni, Stein
\i zise:
Mu]ume[te-i mamei tale, Panos [i spune-i c` abia a[tept`m
s-o revedem mine diminea]`.
Da, domnule.
Tem`toare, Sandra \l urm`ri plecnd. |[i scoase haina, dar nu
descoperi niciun loc unde s-o a[eze. {i-ar fi dorit s` urce la etaj, dar
nu voia s`-l \ntrebe pe Stein unde avea s` doarm`. Pn` la urm`, era
ziua nun]ii ei [i, chiar dac` era o pref`c`torie, se s`turase de
96 MARSHA CLARK
tachin`rile lui. Dac` l-ar fi \ntrebat care era dormitorului ei, Stein ar
fi \n]eles, poate, c`-l invit` s` \mpart` camera. Situa]ia \i reamintea
de cele petrecute la Atena.
F`r` s` se arate foarte gr`bit s` l`mureasc` situa]ia confuz`,
Stein zise:
M` tem c` \n seara asta va trebui s` preg`te[ti chiar tu cina,
sau ne vom culca \nfometa]i. {tiu foarte bine c` nu-i chiar o cerere
potrivit` pentru o proasp`t` mireas`, a[a c` nu mai \ncerca s`-mi
atragi aten]ia.
Ei, replic` tn`ra, ro[ind. Amndoi [tim situa]ia, mariajul
nostru este doar o conven]ie.
Poate. Dar o mireas` r`mne o mireas`, oricare ar fi
circumstan]ele, protest` el.
Ezit` o clip`, apoi \ntoarse capul c`tre sc`ri.
Nu ]i-ar pl`cea ca mai \nti s` faci un du[ [i s` te \mbraci \n
ceva mai lejer? Apoi, vom merge amndoi \n buc`t`rie s` vedem ce
provizii ne-au mai r`mas. Vom lua o cin` u[oar` \n salon. Din cte
o cunosc pe Thyra, \ndat` ce va veni la noi, ne va \mbuiba cu
mncare.
Sandra \l urm`, \ntrebndu-se de ce se simte att de nervoas`.
Avea sentimentul c` nimic din ce i se \ntmpla nu p`rea real. Se afla
aici, \n aceast` cas` uria[`, pe o insul` greceasc`, m`ritat` f`r` voie
cu un b`rbat att de straniu. |nc` nu-i venea s` cread` c` toate astea
i se \ntmplau chiar ei. Dac` m`car Stein ar fi iubit-o... Dar fiecare
nou` zi \i dovedea c` b`rbatul n-avea deloc sentimente pentru ea.
|n acela[i timp, era clar c` n-o g`sea deloc resping`toare. Dac` ar fi
vrut s` petreac` al`turi de ea o noapte, n-ar fi ezitat, chiar dac` \n
inima lui nu era loc pentru dragoste. Depindea numai de ea s`
p`streze distan]a \ntre ei [i s` nu-i permit` s-o domine.
Urcar` sc`rile [i, la cap`tul unui lung [i \ntortocheat coridor,
Stein se opri \n fa]a u[ii grele de stejar.
Cred c` ar fi bine s` stai \n camera de lng` mine... adic` aici.
Apoi, adùg` cu ironie:
Dac` b`nuie[ti c` e[ti cumva \n pericol, po]i alege dormitorul
de la cap`tul culoarului sau o camer` de dormit de la etajul
urm`tor, dar cred c` \ntr-o cas` de dimensiunile astea te vei sim]i
mai bine [tiindu-m` aproape.
Stein avea dreptate [i Sandra nu putea nega adev`rul spuselor
sale. Hot`r\ s` accepte oferta lui, chiar dac` aceasta nu era n`scut`
numai din amabilitate. Amintindu-[i sentimentul de intimitate [i de
c`ldur` care o \ntmpinase la intrarea \n cas`, era sigur` c`
dimensiunile impresionante ale locuin]ei n-aveau s-o sperie, dar
\ntunericul orelor nop]ii \i putea da fiori.
Dar Stein interpret` \n felul sù scurta ei ezitare.
|nc` ]i-e team` c` te voi seduce? \ntreb` el.
Nu, replic` ea, sim]indu-se totu[i r`v`[it` de emo]ii.
Stein era un b`rbat extraordinar de atr`g`tor. Era \nalt [i
puternic [i... era so]ul ei. Iar \ntre ei exista o atrac]ie incontestabil`.
Dar nu! Nu se putea l`sa atras` de farmecele lui! Nu, dac` \ntre ei
nu exista dragoste!
Stein p`rea extrem de \ncordat.
Stein, \l implor` ea, uitnd complet de sine \n valul de
tandre]e care o cuprinse \n fa]a infirmit`]ii b`rbatului. Stein, nu-mi
pas` unde dorm, am \ncredere \n tine.
98 MARSHA CLARK
Dar speran]a c` spusese ceea ce trebuia fu violent contrazis` de
Stein.
Ochii b`rbatului devenir` mai duri.
Speri s`-mi tai toate cìle, nu-i a[a? Spui c` ai \ncredere \n
mine, spernd c` o astfel de declara]ie inocent` m` va ]ine la
distan]`. |n inima ta de ghea]` nu exist` dect egoism.
Te rog, Stein...
Nu m` mai ruga! o repezi el cu dispre]. M` \ntreb cum vei
reac]iona cnd, \ntr-o bun` zi, nu voi mai avea nevoie de mila ta.
Nu uita c` sunt pe jum`tate grec [i c` am fost crescut \n spiritul
acestei insule. Am \nv`]at s` cred c` o femeie trebuie s` fie supus`.
Dac` a[ fi vrut s` fac dragoste cu tine, aici [i acum, n-ar \nsemna
dect s`-mi folosesc drepturile. {i nu-mi spune c` nu ]i-ar pl`cea.
Chiar [i f`r` s` te v`d, \mi dau seama c` trezesc \n tine sentimente
[i emo]ii profunde.
|nainte s` poat` da o replic`, b`rbatul o p`r`si \n fa]a
dormitorului. |nc` o dat`, Sandra \[i aminti de hotelul din Atena.
Doamne, ce bine ar fi fost s` se afle din nou \n Anglia, al`turi de
bunica sa. Dar bunica nu mai era [i nu era \n]elept s` tnjeasc`
acum dup` sfaturile ei. |ntr-un fel, bunica fusese la fel ca doamna
Kartalis, sincer`, direct`, tìoas`, dar cu un adnc bun-sim]
\nn`scut, [i Sandrei i se p`rea c` nu se va putea descurca la fel de
bine f`r` ea.
Dezam`git`, se \ntoarse [i deschise u[a dormitorului. Ce rost
avea s` plng` dup` momentele trecute? Trebuia s` se \ngrijoreze
\n privin]a clipelor prezente. Intrase \ntr-o ciudat` c`s`torie, avea
un so]. {i tot ce spunea sau f`cea p`rea gre[it, de prisos. Al`turi de
Stein, se sim]ea de parc` ar fi trebuit s`-[i g`seasc` drumul prin
jungl`. Acest b`rbat putea fi tandru sau, dimpotriv`, s` se arate
crud, dup` cum \i dicta dispozi]ia lui schimb`toare. Nu putea
prevedea dinainte cum va reac]iona [i avea \ntotdeauna de suferit.
|ncercnd s` nu se mai gndeasc` la toate astea, \ncepu s`-[i
cerceteze camera. Mobila era grea, masiv`, dar \n culori
str`lucitoare. Patul era imens, iar lenjeria sa imaculat` \i d`dea un
aer de lux. Baia al`turat` era [i ea extrem de luxoas`.
|n aceast` cas` se investiser` foarte mul]i bani. Sandra nu se
\ndoia c` se va sim]i foarte confortabil aici. Dac` putea uita c`
aceast` noapte era noaptea nun]ii ei, putea adormi cu u[urin]`. Nu
credea c` Stein \[i va \nc`lca promisiunea. Nu c` i-ar fi spus ceva
limpede, \n afar` de faptul c` era strict interesat de ajutorul ei \n
munca sa. N-avea niciun rost s` spere \n secret la \mbr`]i[area lui.
{i totu[i, ar fi fost frumos s` se simt` ap`rat`. Ap`rat` de ce? Sandra
nu [tia cum s`-[i l`mureasc` aceast` confuzie. {i nici ce anume
a[tepta so]ul ei de la ea.
100 MARSHA CLARK
Capitolul 7
Trecuse o s`pt`mn` [i se sim]ea \nc` asaltat` de dorin]e [i
speran]e ne[tiute, dar nu la fel de puternice ca \n prima noapte
petrecut` la castel.
Munca mergea bine. Viteza ei de dactilografiere se \mbun`t`]ea
pe zi ce trecea.
Ceea ce o nelini[tea \nc` era tensiunea existent` \ntre ei [i
cople[itoarea dorin]` de a-l sim]i mai aproape, de a-l \mbr`]i[a. Iar
a[a ceva era imposibil s` se \ntmple.
Pe insula Corfu erau \ncojura]i [i de al]ii, dar aici se aflau mai
mereu singuri. Panos [i mama sa soseau \n fiecare zi la castel, dar
nu r`mneau peste noapte. {i nop]ile erau cele mai grele
momente.
|n noaptea sosirii, g`tise o cin` consistent` [i, de[i nu fusese
niciodat` o buc`t`reas` prea bun`, fusese mndr` de realizarea ei.
Friptura fusese fraged`, iar garnitura de legume asortate foarte
gustoas`.
M` simt de parc` a[ fi acas`, spusese ea, privindu-l cum
savureaz` mncarea.
Da, aprobase el pe un ton sarcastic, dac` e s` ne lu`m dup`
ce ai g`tit. Dar nu uita c` gusturile mele sunt mai cosmopolite dect
ale tale. Totu[i, e confortabil s` te \ntorci la normalitatea plat` a
iubitei Anglii.
Apoi, dup` terminarea felului principal de mncare, Stein o
\ntrebase dac` mai avea ceva s`-i ofere. Sandra se cutremur`. Oare
ce voia s` spun`? |n orice caz, r`spunsul ei trebuia s` fie nu. Dac`
lucrurile ar fi stat altfel, dac` b`rbatul ar fi iubit-o [i s-ar fi purtat cu
ea mai tandru, poate ar fi r`spuns diferit la \ntrebarea lui cu dublu
sens.
Poate, zise el r`gu[it, ar trebui s` te concentrezi asupra
buc`t`riei locale. Vei descoperi c` are o savoare aparte. Poate te va
ajuta, indirect, s` m` \n]elegi mai bine [i pe mine. B`nuiesc c` \n
mintea ta m` asociezi b`rba]ilor englezi, dar ar trebui s` te
obi[nuie[ti cu ideea c` nu le sem`n deloc. Nu \n profunzime.
Nu v`d de ce ar trebui s` ne cunoa[tem mai bine, \l contrazise
ea. N-ar avea niciun sens, dat` fiind situa]ia nostr`.
Nu? se mir` el. Cred c` e prea devreme s` tragem o concluzie
despre aceast` c`s`torie. Oricine se poate r`zgndi, \n orice
privin]`. Tremuri? relu` el. Asta \nseamn` c` [tii foarte bine despre
ce vorbesc.
Cred c` e[ti nedrept [i cinic, r`spunse ea calm.
Nu chiar, relu` el. Te avertizez numai c` angajamentul nostru
s-ar putea lesne transforma \n ceva mai profund.
|n acea noapte, bùser` vin. La fel [i \n serile urm`toare.
102 MARSHA CLARK
Stein se dusese \n pivni]` [i revenise cu dou` sticle acoperite de
praf [i etichetate, rugnd-o pe Sandra s`-i citeasc` \nsemn`rile.
Sunt obi[nuit s` cobor sc`rile pivni]ei, dar nu mai re]in unde
se afl` fiecare sticl`, explicase el.
Bùse un pahar de vin \ntr-o dispozi]ie moroc`noas`, refuzase
cafeaua [i-i spusese tinerei s` se duc` la culcare. Era trziu, poate
c` se sim]ea obosit`. |n ce-l privea, avea s` asculte pu]in` muzic` [i
va urca mai trziu.
Sandra \l ascultase, de[i sim]ea nevoia s` mai fi r`mas al`turi de
el. Obrajii i se \nro[iser`. Se sim]ea din nou tr`dat`. Stein ar fi putut
s` fac` efortul de a-i oferi m`car o amintire frumoas`. |n fond, era
noaptea nun]ii lor. Ar fi fost minunat s` stea al`turi, \mp`ca]i [i
mul]umi]i m`car o or`, \n loc s-o trimit` la culcare ca pe un copil.
{i-ar fi pus o rochie de sear` [i ar fi petrecut o sear` frumoas`
\mpreun`. Dar o singur` privire c`tre chipul lui \ntunecat \i
demonstr` c` acest efort ar fi fost zadarnic.
Diminea]a urm`toare o \ntlnise pe mama lui Panos, pe Thyra,
care vorbea engleza la fel de bine ca [i fiul ei. Sandra o pl`cuse
imediat, de[i Stein men]ionase c` nu era o servitoare la fel de bun`
ca fosta menajer`. |n condi]iile date \ns`, erau noroco[i c` g`siser`
totu[i pe cineva disponibil.
Cnd b`rbatul o \ntreb` ce p`rere avea de noul ajutor casnic,
Sandra \l asigur`:
Thyra [i cu mine ne \n]elegem foarte bine.
Da, e o persoan` foarte agreabil`. |n Anglia nu va mai fi al`turi
de noi, dar vom g`si pe altcineva, care s`-]i ofere sprijinul de care
ai nevoie.
Bine, r`spunse Sandra, nedorind s` discute despre viitorul
care-i a[tepta \n Anglia.
Casa n-avea piscin`, astfel c` Sandra mergea s` se scalde \n
mare. Acolo o descoperise Stein a doua zi diminea]`, \n cea de-a
doua zi petrecut` pe insul`. Tn`ra st`tea [i privea limpedea
\ntindere alb`struie a M`rii Egee. Aerul era minunat, blnd [i cald.
Vntul nu b`tea. Vara era aproape. |ntreaga ei fiin]` se bucura de
atmosfera fermec`toare de afar`. Se sim]ea mai relaxat`, mai
mul]umit`.
F`r` s` aud` apropierea lui Stein, se sperie cnd mna lui o
atinse. B`rbatul purta un costum de baie [i era evident c` voia s`
\noate.
O, Stein, zise ea, tr`gnd adnc aer \n piept, doar nu te
gnde[ti s` intri \n ap`!
De ce nu? \ntreb` el, amuzat.
Cred c` e periculos pentru... cineva ca tine, insist` ea. Am
auzit pe cineva vorbind despre rechini pe aici.
E[ti prea credul`. Evident, se \ntmpl` [i accidente, ca peste
tot \n lume. Dar dac` ne gndim numai la lucrurile rele, nu vom
mai face niciodat` nimic. Pe vremuri, \notam foarte mult noaptea.
Nu ]i-era fric`?
Deloc.
Apoi, dup` o clip` de t`cere, adùg`:
Marea este foarte frumoas` [i toamna. Merit` s-o vezi atunci.
Nu cred c` ne vom mai afla aici pe acea vreme, zise ea pe un
ton care suna a regret. Sau... poate doar dac` nu-]i termini pn`
atunci romanul.
104 MARSHA CLARK
Va trebui s` ne \ntoarcem \n Anglia \nainte de finalizarea
c`r]ii. Nu intri \n ap`? \ntreb` el.
Sandra accept`, \n primul rnd pentru c` nu-l putea l`sa singur
\n larg. Tn`ra era o bun` \not`toare, mul]umit` orelor de sport
f`cute \n [coal`, astfel c` reu[i s` se ]in` aproape de Stein, de[i
b`rbatul era mult mai puternic.
Apa era cald` [i prima ei intrare \n mare i se p`ru divin`. Cnd
ie[ir` din nou pe ]`rm, zmbetul fermec`tor al lui Stein \i ar`t` c`
o aprecia.
|no]i foarte bine. Felicit`ri.
Mul]umesc, r`spunse ea fericit`, \ntinzndu-i prosopul [i
evitnd s`-l priveasc`.
Trupul lui puternic, \nalt [i bronzat, \i d`dea fiori.
Mi-ar pl`cea s` pot face [i surfing, adùg` tn`ra.
|mi pare rù, replic` el cu duritatea obi[nuit`, dar sportul
`sta nu m` avantajeaz` [i nici nu te pot l`sa s` te aventurezi singur`
\n larg. De altfel, nu sunt dispus nici s`-l las pe Panos s` te \nve]e.
E foarte \ndemnatic, dar face excese [i-[i asum` multe riscuri.
Riscuri la care n-a[ vrea s` fie expus` so]ia mea.
O, nu-i nimic, se gr`bi Sandra s`-l lini[teasc`. Eu ar trebui
s`-mi cer scuze pentru c` am sugerat a[a ceva.
Regreta din tot sufletul c` \l f`cuse din nou s` se simt` inferior.
{i doar nu era chiar att de greu s` re]in` toate lucrurile pe care
Stein nu le mai putea face!
Las`, las` o \ntrerupse el. {tiu c` nu te po]i ab]ine... e[ti o
fiin]` destul de naiv` [i de superficial`. }ine minte numai c` n-ai
voie s` faci surfing.
Lista lucrurilor pe care n-am voie s` le fac devine cu fiecare zi
mai mare. Iar acest lucru este cu att mai suprinz`tor cu ct
mariajul nostru nu este dect o p`c`leal`.
{i a cui e vina? relu` el, [tergndu-se cu prosopul. Numai tu
[i veri[oara ta sunte]i singurele vinovate.
Nu vei uita niciodat` ceea ce s-a \ntmplat, nu-i a[a?
Cum ajunseser` iar`[i s` se certe? se \ntreb` Sandra, foarte
mirat` [i dezam`git`.
Ar fi mai bine [i mai \n]elept s` nu uit!
Nu cred c` ai fi fost fericit al`turi de Alexandra [i cred c` [tii
foarte bine asta. |n aceste ultime zile...
Deodat`, b`rbatul se apropie de ei [i-[i puse minile goale pe
umerii ei, strngnd-o cu putere.
Ei, ce s-a \ntmplat \n aceste ultime zile? \ntreb` el, curios.
Sunt foarte interesat de concluziile la care ai ajuns.
N-am ajuns la nicio concluzie! ]ip` ea, \ncercnd s` se
elibereze. Apoi, dndu-[i seama c` acest gest nu f`cea dect s`-l irite
[i mai tare, se opri [i r`spunse:
Nu te-ai purtat deloc ca un b`rbat distrus de ruperea rela]iei
cu fiin]a iubit`.
Draga mea, r`spunse el sarcastic, iat` o fraz` demn` de o pies`
de Shakespeare. Crezi cumva c` sunt preg`tit pentru o nou`
dragoste?
E foarte probabil s` cau]i s` te r`zbuni pe mine f`r` s`-]i dai
seama, dar nu trebuie s` arunci \ntreaga vin` pe umerii mei.
Ac]iunile tale, ca [i alte motive, te-au \ndep`rtat deopotriv` de
persoana iubit`.
106 MARSHA CLARK
Ce limb` ascu]it` ai! exclam` el. Deci, tu crezi c` prin c`s`toria
cu tine mi-am sacrificat speran]a de a m` mai \nsura cu altcineva?
Dar n-ai zis chiar tu c` mariajul nostru nu-i dect un fals? Ui]i c`
este un aranjament f`cut din interes, [i nu din dragoste, [i c` \n
curnd va trebui s` se sfr[easc`?
Nu te gnde[ti dect la tine, nu-i a[a? replic` ea, amintindu-[i
chipul \ntristat al lui Sophy \n ziua nun]ii lor. Sunt convins` c`
Sophy nu apreciaz` deloc acest aranjament.
Nimeni nu pare s-o fac`, a[a c` de ce m-ar mai deranja?
mormì el.
Chipul lui devenise mai \ntunecat, mai aspru la auzul numelui
lui Sophy.
Poate n-ar trebui s`-mi mai fac astfel de griji, relu` el. De ce s`
mai \ncerc s` m` schimb? Opinia ta despre mine nu poate fi mai
proast` de att.
Apoi, pe nea[teptate, b`rbatul o s`rut` cu o pasiune care avea
\n ea ceva umilitor.
E[ti ca vinul tare, draga mea, coment` el. Mi te urci la cap [i
[tiu prea bine c` asta nu poate duce dect la situa]ii nepl`cute.
Amintindu-[i acum toate astea, Sandra se r`suci \n pat,
nelini[tit`. Trecuser` patru zile de la acea \ntmplare, dar nu
putuse uita nicio clip` cele \ntmplate, la fel cum nu putea ignora
micile fapte de zi cu zi petrecute de atunci. Remarcele ambigui ale
lui Stein o puneau mereu pe gnduri.
Din fericire, munca lor mergea bine. Dar [i aici existau
probleme. Abia \ncepuser` lucrul la cel de-al treilea capitol, [i asta
\nsemna c` aveau s` r`mn` pe insul` destul` vreme \nc`.
{i nu [tia dac` poate rezista...
|n cele din urm`, adormi. Dar se trezi destul de repede. |n jur,
era lini[te [i \ntuneric. Ciuli urechile [i auzi sunetele \nfundate care
veneau din camera lui Stein [i zgomotul de obiecte grele trntite pe
podea. Prima ei impresie fu c` b`rbatul fusese atacat. Cobor\ rapid
din pat [i intr` \n camera lui.
Spre mare ei uimire, Sandra observ` c` \n dormitor, \n afar` de
Stein, nu se mai afla nimeni. Era evident c` Stein avea un co[mar.
Dormea chircit, ghemuit pe o parte. De altfel, se p`rea c` acest vis
urt se petrecea de ceva vreme, judecnd dup` cear[aful mototolit
aflat la picioarele patului.
Impresionat`, Sandra \l contempl` cteva clipe. Apoi, eliberat`
din aceast` stranie paralizie, se apropie de pat [i-l prinse de umeri,
cl`tinndu-l cu blnde]e.
Stein, dragule, [opti ea, treze[te-te! Sunt Sandra.
El se \ntoarse brusc, dndu-i mna la o parte cu o for]` brutal`.
La naiba! ]ip` el r`gu[it. Nu po]i s` m` sco]i de aici?
Stein! Calmeaz`-te, nu e[ti prins nicìeri. Ai doar un co[mar,
\i murmur` ea la ureche.
La \nceput, crezu c` n-o aude. Apoi, minile lui se \ntinser`
c`tre ea, lovind-o peste bra]e.
E numai vina ta! ]ip` el.
Stein! relu` disperat`, repetndu-i numele f`r` \ncetare.
Treze[te-te, te implor!
|nc` o dat`, crezu c` d`duse gre[, dar chipul lui deveni mai
relaxat. B`rbatul se ridic` [i spuse nedumerit.
Sandra! Ce naiba cau]i aici?
108 MARSHA CLARK
Tn`ra sim]i c` Stein se str`duie[te s` r`mn` calm, dar expresia
lui d`du cuvintelor o nuan]` dezaprobatoare.
Aveai un co[mar, Stein... sau cel pu]in a[a mi s-a p`rut. Te-am
auzit din camera mea.
Unde ai fi f`cut mai bine s` fi r`mas.
Nu-i era deloc recunosc`tor.
Cum a[ fi putut? \ntreb` ea cu repro[. }ipai ca din gur` de
[arpe. Nu mi-ar pl`cea s` cred c`, dac` ar fi fost vorba de mine,
te-ai fi \ntors pe cealalt` parte [i ai fi adormit la loc.
B`rbatul \[i [terse fruntea transpirat`. Acest gest \l f`cu s` par`
vulnerabil [i inima tinerei se strnse de mil`.
O, Stein, adùg` ea, ce fel de so]ie a[ fi dac` te-a[ ignora?
Credeam c` nu-mi e[ti cu adev`rat so]ie. Ce te-a f`cut s` te
r`zgnde[ti? Crezi c` astfel e[ti mai pu]in de condamnat pentru
ceea ce ai f`cut?
De ce schimbi subiectul? [opti ea. Vorbeam despre tine,
despre co[marul tù.
}i se \ntmpl` des?
Nu, acum nu, r`spunse el scurt. |nc` mai visez cteodat` c`
sunt prins \ntr-o ma[in`, dar n-ai de ce s` te \ngrijorezi. Poate ar fi
trebuit s` te avertizez, totu[i...
Da, ar fi fost bine. Ar fi fost de ajutor... pentru tine. }i-ar fi
f`cut bine s` vorbe[ti despre asta.
Sandra se aplec` asupra lui [i-[i d`du la o parte p`rul de pe
frunte.
S`-]i aduc ceva de bùt, Stein?
Nu, r`spunse el cu voce tremurat`. Nu mi-e sete...
Ceva din tonul lui, din expresia lui ar fi trebuit s-o avertizeze,
dar \ngrijorarea pe care o sim]ea pentru el \nvinse.
Stein, [opti ea, m` tem pentru tine. Cnd te-am auzit...
Vino \ncoace, draga mea, zise el, strngnd-o la piept. Totul e
bine, nu vreau s` te \ngrijorez. S` [tii \ns` c` apreciez foarte mult
faptul c` ai venit.
F`cnd un efort supraomenesc, Sandra \ncerc` s` se elibereze.
Trebuie s` plec, spuse ea. Crezi c` te descurci singur?
Nu.
B`rbatul nu-i d`du voie s` se ridice. Cu un mic geam`t, tn`ra
\[i ascunse chipul la pieptul lui. |i pl`cea s`-l ating`, s`-l simt`
al`turi de ea. Ag`]ndu-se de el cu toat` puterea, \[i a[ez` buzele pe
fruntea sa.
Sub fierbintea presiune a gurii sale, calmul b`rbatului se risipi.
O trase mai aproape [i degetele \ncepur` s` i se plimbe prin p`r. |n
gesturile sale se sim]ea o foame teribil`, o foame de dragoste.
Precau]iile disp`rur` din mintea Sandrei. Erau c`s`tori]i. Ar fi
fost oare att de grav dac` i-ar fi cedat, dac` i s-ar fi d`ruit complet?
Nu contau cu adev`rat numai sentimentele lor? Ale ei [i ale lui
Stein?
Se afla \n bra]ele lui, [optindu-i numele. Pn` acum, nu mai
sim]ise o astfel de pasiune. Dar era oare gre[it s` simt` astfel?
El o ]inea \n continuare aproape de el, [i pasiunea sa cre[tea cu
fiecare nou s`rut. Carnea ei tremura, \nfiorat` de emo]ie.
Peste cteva secunde \ns`, b`rbatul o \ndep`rt` cu brusche]e.
Sandra fu [ocat`. Dup` momente \ndelungate de pasiune, fusese
att de nepl`cut \ntoars` cu picioarele pe p`mnt.
110 MARSHA CLARK
Stein, s-a \ntmplat ceva? \ntreb` ea cu o voce timid`.
Nu, zise el, lipindu-[i umerii goi de peretele rece. Dar s-ar fi
putut \ntmpla ceva foarte rù, dac` nu mi-a[ fi amintit tr`darea ta.
Dac` ai fi r`mas al`turi de mine \ntreaga noapte, c`s`toria noastr`
n-ar mai fi putut fi desf`cut`.
|mpietrit`, Sandra \l privi cteva clipe, f`r` s` reu[easc` s` se
dezmeticeasc`. Pasiunea n-o p`r`sise, iar dorin]a \i r`m`sese
cuib`rit` \n inim`. Dar realiza acum c` implicarea lui era pur fizic`
[i se sim]i devastat` de un sentiment sf[ietor de ru[ine.
E chiar att de important pentru tine s` ne desp`r]im? [opti
ea.
{i pentru tine, o corect` el, cu un chip inexpresiv. Mine
diminea]` \mi vei mul]umi pentru aceast` hot`rre.
Vocea tinerei tremura, dar se str`dui s` se controleze.
Cred c` e tocmai invers. |mi dau seama c` abia a[tep]i s` scapi
de mine.
Nu vreau s` ne ridic`m singuri obstacole, aprob` el cu un glas
dur. Dac` ]i se pare c` sunt capabil s` risc [ansele la fericire ale unei
femei perfect s`n`toase [i tinere, doar pentru c`-[i folose[te trupul
\n scopuri meschine, ei bine, te \n[eli amarnic... Aceste cuvinte \i
str`punser` inima ca un cu]it. Se sim]ea din ce \n ce mai umilit`.
Nu-mi folosesc trupul, a[a cum spui tu.
Nu? Veri[oara ta era o fiin]` rece, dar [tia s`-[i st`pneasc`
sim]urile. Cu tine, e altfel. Te implici trup [i suflet \n aceast`
\n[el`torie. Nu-mi spune c` n-ai mai f`cut dragoste cu nimeni pn`
acum, [tii foarte bine ce trebuie s` faci. |ntreg trupul tù \mi spune
asta. Slav` Domnului c` mi-a venit mintea la cap la timp.
Mi s-a p`rut c` e[ti destul de calculat, ]ip` ea, \ncercnd s`-l
r`neasc` la rndul ei. Cred c` ai \ncercat numai s`-]i g`se[ti o scuz`
pentru a face dragoste cu mine. N-ai fost deloc att de entuziast pe
ct pretinzi, de vreme ce te-ai putut opri cnd ai vrut.
La naiba! zise el, rznd \n hohote. Nu m` acuza pe nedrept.
Motivul pentru care m-am oprit a fost c` am sim]it o durere
\ngrozitoare la ochi.
O, dragule, [opti Sandra, uitndu-[i \ndat` mnia.
Las`-m`! o alung` el. Nu te mai preface, [tiu c` nu-]i pas`.
Durerea a trecut, dar sunt recunosc`tor c` a ap`rut la timp ca s` m`
salveze de la o mare prostie. Ar fi bine s` te \ntorci \n patul tù. Nu
te mai vreau lng` mine.
Nimic nu putea fi mai plat, mai neutru dect aceste cuvinte
lipsite de pasiune.
|n fa]a cafelei de diminea]`, Sandra se gndea la \ntmpl`rile
serii trecute, \n timp ce asculta neatent` plngerile Thyrei cu privire
la c`derile de tensiune. Generatorul le juca feste. Cina de ieri sear`
fusese aproape stricat` din pricina lui.
Dar cina nu fusese singurul lucru e[uat, se gndi Sandra. Ochii
ei obosi]i privir` c`tre Thyra.
|i voi spune domnului Freeman, promise ea.
Dac` se stric` definitiv, va fi mult mai complicat. |n afar` de
lumin` [i de g`tit, mai e vorba [i de frigider. Domnul Stein avea
grij` de toate astea \nainte de accident.
Sandra se \ncrunt`. Acum, nici m`car nu mai era capabil s` vad`
lumina.
Nu mai e nimeni pe insul` care s` [tie... lucrurile astea?
112 MARSHA CLARK
Cum? se mir` femeia, ne\n]elegnd \ntrebarea.
Vreau s` spun, se mai pricepe cineva la generatoare? Panos,
de exemplu...
Nu, doamn`, nu se mai pricepe nimeni, cl`tin` femeia din
cap. E o insul` mic`, cu c]iva pescari [i fermieri. Trìm bine, dar
n-avem lumin` electric`. Domnul Stein s-a oferit s` ne instaleze
gratis, dar \nc` nu ne-am hot`rt.
Nu crede]i c` v-ar fi de folos?
Ba da, zmbi Thyra, nu suntem \napoia]i. Dac` v-am l`sat
impresia asta, este pentru c` ne place s` ne p`str`m tradi]iile. Ne
place s` trìm \n trecut [i cteodat` chiar pretindem c` suntem mai
tradi]ionali[ti dect suntem cu adev`rat, pentru c` turi[tilor le
place s` simt` c` viziteaz` o lume strìn`, cu totul nou`. Dar grecii
sunt foarte inteligen]i [i la fel de bine informa]i ca restul lumii.
Nici n-am crezut vreodat` altceva, replic` Sandra.
Numai bunica lui Stein o derutase, sus]innd c` vechile
obiceiuri era \nc` valabile pe insul`, iar so]ul ei \i sus]inuse acest
punct de vedere.
Voi vorbi cu so]ul meu, promise ea din nou.
|l g`si \n birou, ascultnd casetele cu munca zilei trecute. Stein
nu fu deloc impresionat de problema generatorului.
De fiecare dat` cnd bate vntul, Thyra intr` \n panic`. O s`
verific cnd o s` am pu]in timp liber.
Se vedea c` nu mai avea chef s` discute despre acest subiect, a[a
c` Sandra nu insist`. Dup` cele \ntmplate noaptea trecut`, nu-i
mai era team` c` Stein va profita de \ntuneric pentru a-[i impune
drepturile conjugale.
E[ti mul]umit de ce ai lucrat ieri? \ntreb` ea, pe un ton
indiferent.
Nu sunt foarte sigur. Verificam casetele \n a[teptarea ta. {tii
bine c` ai \ntrziat din nou.
|mi pare rù, se scuz` ea pe un ton rece.
Stein se d`du un pas \napoi, uimit de tonul ei nea[teptat de dur.
Nu mai suferi ca o martir`, Sandra. Nu e[ti singura care se
simte prost dup` seara trecut`. |n timp \ns`, vei uita. Asta dac`
reu[e[ti s` stai departe de dormitorul meu.
N-am de gnd s` te mai vizitez vreodat`! exclam` ea. Nu
trebuie s` te mai \ngrijorezi.
O f`cuse s` se simt` ca o femeie u[oar`.
Sesizndu-i reac]ia violent`, Stein se apropie de ea.
Nu ]i-a ajuns o singur` dat`? \ntreb` el [optit. Vrei s` m`
r`ne[ti din nou? Ce lucru regretabil c` sunt orb, nu-i a[a? ~sta e
singurul lucru care-]i \ncurc` planurile!
Sandra \[i pierdu controlul [i ridic` mna s`-l loveasc`. Dar, cu
aceea[i surprinz`toare prezen]` de spirit care \l ap`rase
\ntotdeauna, b`rbatul \i prev`zu gestul [i-i prinse bra]ul.
Dac` m` love[ti, te voi plesni [i eu, o avertiz` el.
Sandra reu[i s` ignore aceste vorbe [i nu f`cu niciun
comentariu, prefernd s` se \nchid` \ntr-o t`cere demn`. Realiza c`
era \nvins` [i-[i d`dea seama c` n-avea sens s` i se opun`.
|ncepu s` caute pe birou un pix, r`scolind hrtiile pentru a-i da
de \n]eles c` e gata de munc`.
B`rbatul ridic` din umeri [i se a[ez` pe scaun.
Bun, s` \ncepem lucrul.
114 MARSHA CLARK
Sunt gata, aprob` ea cu r`ceal`.
Lucrar` att de mult, \nct la sfr[itul serii Sandra se sim]i
complet epuizat`. De aceea, se sim]i cu att mai frustrat` cnd Stein
\i spuse c` nu era deloc mul]umit de cele realizate.
N-a fost dect o pierdere de vreme, accentu` el cu furie,
aruncnd caseta abia \nregistrat` \n foc.
Cu ochii \nl`crima]i, Sandra contempl` caseta arznd.
Zmbind amar, b`rbatul adùg`:
Poate c` pn` la urm` venirea ta aici n-a fost o idee prea bun`.
Aceste cuvinte \i \nt`rir` Sandrei b`nuiala c` \ntregul lor
aranjament era un e[ec. Aproape c` nu vru s` coboare la cin`, dar
realiz` c` Thyra ar fi fost foarte sup`rat` dac` i-ar fi ignorat munca.
Dar cina fu un e[ec la rndul ei. Stein st`tea t`cut \n col]ul sù
[i bea pahar dup` pahar. |ncerc` s` se conving` c`-l ur`[te, dar era
incapabil` de astfel de sentimente. Se scuz` rapid [i se duse \n
dormitor, iar Stein nu f`cu nimic ca s-o opreasc`.
|nc` o dat`, somnul refuz` s` vin`. Se ridic` din pat [i se duse
s`-[i fac` o can` de ceai. Cnd se \ntoarse, lumina se stinse.
R`mas` \n cap`tul sc`rii, Sandra [ovì, ne[tiind pe unde merge.
|ncordat`, privi \ntunericul. |ncepu s` tremure, iar cana din mn`
\i sc`p` jos, sf`rmndu-se cu zgomot \n zeci de buc`]ele.
Sandra ]ip` ascu]it. |ntinse mna c`tre balustrada sc`rii, dar nu
\ntlni siguran]a acesteia [i presim]i c` va c`dea. }ip` din nou,
\nainte de a se pr`bu[i \n gol cu un geam`t surd. Era \n pragul
isteriei, cuprins` de o fric` inexplicabil`. Se stricase generatorul,
atta tot, \ncerc` ea s`-[i spun`. {i totu[i, casa asta p`rea de-a
dreptul terifiant` pe \ntuneric. Se auzeau sunete ciudate, mobila
veche trosnea, iar vntul [uiera afar`, zgl]ind acoperi[ul [i
aruncnd spirale de aer rece pe sub u[i.
Sandra, tu e[ti?
Era glasul lui Stein. Nu-l auzise apropiindu-se, dar sunetul vocii
lui \i aduse o imens` u[urare.
Stein! strig` ea.
Doamne, copil`!
B`rbatul o lu` \n bra]e [i o \ntreb` cu ner`bdare:
Ce s-a \ntmplat? Te-am auzit ]ipnd... tremuri ca o frunz`
b`tut` de vnt...
116 MARSHA CLARK
Capitolul 8
Trecu mult` vreme pn` cnd Sandra reu[i s` vorbeasc` din
nou coerent. Oare a[a se sim]ise [i Stein cnd avusese accidentul?
Fiecare zi trìt` al`turi de el o f`cea s`-l \n]eleag` mai bine.
Sandra! zise el nelini[tit. Te rog s`-mi r`spunzi. Destul cu
joaca!
Un fior rece o str`b`tu. Deci, asta credea el, c` se joac`? Ame]it`,
\ncerc` s` se smulg` din bra]ele lui.
A fost din pricina luminii, explic` ea.
Luminii?
Thyra mi-a spus s` te avertizez cu privire la generator.
O! exclam` el. Am uitat cu totul. Dar ce naiba cùtai pe sc`ri
la ora asta?
M-am dus \n buc`t`rie s`-mi fac un ceai.
{i ai c`zut pe sc`ri?
Da.
Ai f`cut un t`r`boi nemaipomenit!
Ai reu[it s` m` treze[ti, imagineaz`-]i! N-ai putut dormi?
|mi pare rù c` te-am trezit.
Pe mine, \ntunericul nu m` mai deranjeaz`. Ceaiul era
fierbinte?
Da.
{i te-a op`rit?
Sandrei i se p`rea ciudat s` stea aici [i s` vorbeasc` \n [oapt`,
strn[i unul \ntr-altul.
Nu, r`spunse ea. N-am p`]it nimic. B`rbatul zmbi.
Cteodat`, nici nu [tiu ce s` m` mai fac cu tine, Sandra. Te
plimbi prin cas` \n miezul nop]ii \mbr`cat` foarte sumar, dai buzna
la mine \n dormitor... E[ti o continu` ispit`...
|mi pare rù, se scuz` ea din nou.
Acum c` te sim]i mai bine, relu` el, o s`-]i fac rost de o lumin`
temporar`, pentru c` nu pot repara generatorul.
O conduse c`tre buc`t`rie, ]inndu-[i minile \n jurul trupului
ei. Sandra nu protest`. |n fond, nu se putea descurca singur`. Stein
\i spuse unde se g`sesc chibriturile [i lampa, dar aceasta era goal`
[i nu descoperi nici urm` de kerosen.
La naiba, se \ncrunt` Stein. Trebuia s` verific dac` avem
provizii de combustibil. Panayiotis avea grij` de toate astea...
{i acum, ce facem? \ntreb` Sandra, cnd se \ntoarser` \n salon.
N-avem nici m`car o lumnare. Nu pot aprinde chibrituri toat`
noaptea.
M` tem c` trebuie s` \nfrun]i \ntunericul pn` mine
diminea]`, zise el cu glas lini[tit. |]i voi aduce un coniac, dar dup`
aceea trebuie s` te descurci singur`.
118 MARSHA CLARK
|n fa]a acestei crude indiferen]e, Sandra se sim]i mai vulnerabil`
dect \n clipa \n care c`zuse pe sc`ri. Ar fi vrut s`-i spun` c` n-avea
nevoie de nicio bùtur`, dar sim]ul practic c[tig` b`t`lia cu
demnitatea. {tia c` putea avea nevoie de o gur` de coniac. Gndul
de a petrece toat` noaptea singur` \n uria[ul ei dormitor o \nfiora.
Bù coniacul \n t`cere.
Jum`tate de pahar te va ajuta s` dormi mai bine dect o can`
de ceai.
Jum`tate de pahar! exclam` ea, mirat`. Nu pot s` beau att.
Deja \[i sim]ea picioarele sl`bite.
Ajun[i din nou \n cap`tul sc`rii, Sandra, care \[i pierduse
papucii, c`lc` \ntr-un ciob. }ip` scurt.
Acum, ce mai e? \ntreb` Stein ner`bd`tor.
Nimic, zise ea cu voce slab`. Am c`lcat \n ceva.
Unde-]i sunt papucii?
Mi-au c`zut.
Ai picioarele prea mici, o cert` el.
Faptul c` m` cer]i nu rezolv` problema, r`spunse ea,
aplecndu-se [i sco]ndu-[i ciobul din picior.
F`r` s`-i lase timpul de a protesta, b`rbatul o ridic` \n bra]e [i o
purt` pe sc`ri.
Dumnezeu m-a \nzestrat cu r`bdare, mormì el. Dar dac` nu
reac]ionez rapid, te-ai putea accidenta foarte grav.
Leg`nat` \n bra]ele sale puternice, Sandra se sim]i \n siguran]`.
Totu[i, pentru a p`stra aparen]ele, \ncerc` s` se zbat`.
Potole[te-te sau te \nchid \n pivni]`. E[ti beat`.
Ba nu! protest` ea, f`r` s` se supere \ns`.
Nu-i mai p`sa de nimic, atta vreme ct se afla \nc` \n bra]ele lui.
Ar fi dat orice pentru a r`mne acolo \ntreaga noapte. Dar, f`r`
s`-i cunoasc` gndurile, Stein o puse jos cu blnde]e cnd ajunser`
\n fa]a camerei ei.
|nfiorat` de perspectiva de a petrece o noapte singur` \n
\ntuneric, Sandra \ndr`zni s`-i spun`:
Stein, nu pot r`mne singur` aici. Nu ne putem \ntoarse \n
salon, s` facem focul?
B`rbatul oft` adnc.
Nu mai sunt bu[teni, r`spunse el.
Dar...
Dac`-]i imaginezi c` m` voi duce afar` ca s` aduc al]ii [i s`
petrec ore bune \ncercnd s` aprind focul, te \n[eli!
Nu pot r`mne singur` noaptea asta, repet` ea.
Nu? \ntreb` el cu o voce nep`s`toare. {i ce sugerezi? Nu vreau
s` stau cu tine \n buc`t`rie [i s` tremur`m amndoi.
Sandra ezit` [i trase adnc aer \n piept.
Am v`zut... un scaun \n camera ta.
Oare Stein se va sup`ra de aceast` sugestie? Dar pn` la urm`,
era so]ia lui [i aceasta era un caz de urgen]`.
Sandra, \ncepu el cu un glas dur, nu pricep ce fel de joc faci,
dar nu trebuie s` te a[tep]i de la mine s` te \ncurajez. Nu ]i-ai dat
\nc` seama c` am dep`[it vrsta hrjonelilor? S-ar putea s` te alegi
cu mai mult dect ]i-ai dori.
Tot ce vreau este s` m` la[i s` stau \n camera ta. Nu \ncerc s`
m` strecor \n patul tù. Uit` c` ]i-am spus asta, \mi pare rù c` am
\ntrebat, adùg` ea.
120 MARSHA CLARK
Dar deja ai f`cut-o, draga mea. S` [tii c` nu-mi place s` m` iei
drept fraier. Crezi c` nu-mi dau seama care e strategia ta? Ieri, ]i
s-a p`rut c` m` auzi ]ipnd, ast`zi s-a stins lumina [i te-ai \mpiedicat
pe scar`... S` fie oare generatorul sau un simplu bec? Sau ai mers
pn` acolo \nct te-ai gndit chiar s` strici generatorul?
|n timp ce vorbea, b`rbatul se \ndrept` c`tre \ntrerup`torul de
pe hol [i aprinse lumina. Sandra clipi uimit`, pentru c`, \ntr-adev`r,
\n camer` se rev`rs` un val de lumin` puternic`.
Deci, relu` el \ncet, n-ai f`cut dect s` sco]i un bec din
func]iune. |n restul casei, lumina func]ioneaz` perfect, nu-i a[a? Nu
[tiai c` pot face diferen]a \ntre lumin` [i \ntuneric?
R`mas` f`r` cuvinte, Sandra privi \n jur. |i venea s` rd`. Nici
m`car nu-i trecuse prin cap c` era vorba doar de un singur bec.
|l privi pe Stein, dorindu-[i s`-i poat` demonstra c` era
nevinovat`.
|mi pare rù, Stein... dar ceea ce crezi despre mine nu-i
adev`rat! |mi dau seama c` am fost cam stupid`. Am b`nuit c` era
generatorul, pentru c` Thyra mi-a spus c` nu func]ioneaz` prea
bine. Chiar crezi c` mi-a f`cut pl`cere s` bjbi a[a, prin \ntuneric?
Aproape ]i-a reu[it planul!
De ce naiba te faci c` nu pricepi, Stein! ]ip` ea. Doar nu crezi
c` am pl`nuit toate astea doar ca s`-mi petrec noaptea \n camera ta!
Ce altceva pot crede? {tii s`-]i joci rolul la fel de bine ca [i
veri[oara ta.
|n]eleg, r`spunse ea, r`nit`. Da, admit c` am fost o proast` c`
n-am verificat lumina, dar nu te voi mai deranja alt` dat`. Noapte
bun`, Stein!
O, nu, nu scapi a[a u[or! o opri el. De data asta, draga mea,
vei duce la \ndeplinire planul \nceput. E timpul s` \nve]i c` nu te
po]i juca astfel cu focul.
Stein, las`-m` jos! ]ip` ea.
Ghicindu-i inten]ia, dar f`r` s`-l poat` \mpiedica, Sandra \ncepu
s`-l loveasc` cu pumnii strn[i.
{tiu c` \ncerci numai s` m` sperii, strig` ea, dar dac` nu-mi
dai drumul, vei regreta. B`rbatul rse, ignorndu-i rug`mintea.
Mine diminea]`, s-ar putea s` regret multe, dar m`car vom
avea amndoi amintiri pl`cute.
Doamne! Nu se putea \ntmpla a[a ceva. Era mai rù dect \[i
imaginase. Aproape c` nu mai putea r`sufla, dar se lupta cu el la fel
de tenace. F`r` succes, \ns`. Dintr-o singur` mi[care, mna grea a
lui Stein reu[i s`-i sf[ie c`ma[a de noapte.
Fiecare gest al b`rbatului era calm [i decis. Inima Sandrei b`tea
\n ritm alert. Acum, era mai rù dect noaptea trecut`, cnd
\ncercase s`-l lini[teasc` d`ruindu-i-se [i fusese respins`. Acum,
pasiunea cre[tea \n el cu fiecare clip`, f`cndu-l s` par` un strìn.
Nu-l mai recuno[tea.
Stein, te rog! \l implor` ea. Mi-ai promis c` mariajul nostru va
fi doar de form`... o conven]ie...
Asta a fost \nainte. De atunci, ai f`cut tot posibilul s` m`
convingi c` a[ fi un prost dac` n-a[ profita de aceast` oportunitate.
Ai un trup foarte frumos, minunat. De ce nu m-a[ bucura de el? De
ce s` nu aduci pu]in` lumin` \n universul meu \ntunecat? {i apoi,
trebuie s` recuno[ti c` [i tu ai sim]it aceea[i pasiune \n bra]ele
mele. Nu \ncerca s` negi!
122 MARSHA CLARK
Nu! \l \mpinse ea. Ai \n]eles gre[it, Stein. |mi pare rù, Stein!
{i ar trebui s`-]i par`. Crezi c` sunt tmpit, doar pentru c`
sunt orb? Aveam speran]a c` putem \nc` anula c`s`toria.}i-am mai
spus c` nu-mi place jocul pe care-l joci [i nu vreau s` m` implic \n
el.
N-ar fi trebuit s` m` m`rit niciodat` cu tine. Te ur`sc... e[ti o
bestie... asta e[ti...
Ar fi mai bine s` taci... |]i pot \nchide gura imediat.
|ntr-adev`r, gura lui se aplec` asupra buzelor sale, f`cnd-o s`
tac`. |n urm`toarele clipe, Sandra realiz` c` era pierdut`. Pasiunea
dintre ei cre[tea cu fiecare secund`. Ceva ca un foc lichid i se p`rea
c`-i str`bate venele. Sim]ea c` se tope[te \n bra]ele lui.
Stein putea fi egosit [i crud dac` voia, dar acum era o blnde]e
infinit` \n gesturile sale. Camera [i totul \n jur p`reau s` se [tearg`,
s`-[i piard` conturul. Pluteau deasupra universului. Promisiunea
\mplinirii dup` care tnjise se afla aproape. Mna lui \i mngie
coapsa [i trupul ei se lipi f`r` voie de al lui.
Dar nu, trebuia s` reziste. Nu trebuia s` piard` aceast` b`t`lie.
{i totu[i... Pasiunea fu mai mare dect ideea umilin]ei.
|n ciuda dorin]ei care-i ardea trupul, nu era preg`tit` pentru
durerea p`trunz`toare care \ncheie extazul primei lor \mbr`]i[`ri.
R`mase tremurnd \n bra]ele lui, suspinnd amar.
|mi pare rù, [opti el. Trebuia s`-mi fi spus. Te-am judecat
gre[it.
Sandra se sim]ea tr`dat`, \n[elat`.
Nu m-ai crezut cnd am \ncercat s`-]i explic \l acuz` ea. Habar
n-aveam c` va fi astfel.
Data viitoare, va fi mai bine, zmbi el, [tergndu-i cu o mn`
blnd` lacrimile de pe obraz. Sandra, se scuz` el \nc` o dat`, dac`
a[ fi [tiut, m-a[ fi purtat cu mai mult` aten]ie, dar, dup` cum ]i-am
spus, data viitoare nu va mai fi la fel de rù.
Data viitoare, nu va mai exista! ]ip` ea, \ncercnd s` se
acopere cu cear[aful.
Ba da! Crezi c` te voi l`sa s`-mi scapi tocmai acum?
Nu! strig` ea, ru[inat` c` trupul ei r`spundea ardorii sale att
de repede. Vreau s` m` duc la mine \n camer`. Te rog s`-mi dai voie
s` plec, Stein, [opti ea.
Nu. Seara asta ne-a dovedit c` trupurile noastre se doresc,
chiar dac` tu vrei s` negi asta.
Acum te sim]i probabil, r`nit`, deziluzionat`, dar \]i promit c`
nu va fi mereu la fel. Acum [tiu cum reac]ioneaz` trupul tù [i
unele lucruri ar trebui repetate \ndat`.
Era o nebunie s` asculte vocea interioar` care-i spunea s`
r`mn`, s` afle mai mult. {tia c` trebuia s` plece de lng` el, c`
ezitarea nu f`cea dect s`-i sporeasc` suferin]a, dar p`rea incapabil`
s` se mi[te. Se ag`]` de el cu un geam`t u[or, ca [i cum l-ar fi
implorat s` fac` din nou dragoste cu ea. B`rbatul o trase mai
aproape [i \ncepu s-o s`rute. Prin trupul ei trecu un val de pasiune
\n care se topi al`turi de Stein. Nu crezuse c` exist` ceva a[a de
minunat pe lume.
Sandra se trezi \n lumina zorilor, sim]indu-se \nc` ame]it`. F`r`
s`-[i dea seama unde se afl`, se ridic` \ntr-un cot [i privi \nc`perea.
Lng` ea, dormea Stein. Adormit, p`rea mai tn`r de treizeci [i cinci
de ani, [i mult mai vulnerabil. Dar o voce interioar` o avertiz` c`
124 MARSHA CLARK
b`rbatul nu era nicidecum inocent, ci era foarte puternic [i st`pn
pe sine. {i totu[i, ct \l iubea...
|n clipa \n care realiz` de ce se afla \n patul lui, lacrimile o
podidir`. |[i aminti ct de rù o tratase. Dac` i-ar fi acordat m`car
pu]in` aten]ie, [i-ar fi dat seama c` ezitarea ei virginal` era
justificat`. Dar, prea preocupat de sine, nu voise dect s`-[i ating`
scopul.
|nc` nevenindu-i s` cread` c` noaptea care trecuse fusese
aievea, Sandra continu` s`-l priveasc` pe Stein, \ntrebndu-se cum
se va sim]i el la trezire. I se p`rea incredibil ca un om s`-i poat`
oferi atta fericire dar, \n lumina crud` a dimine]ii, realiz` c` so]ul
ei putea s` nu simt` acela[i lucru.
Se sim]ea cu totul alta, de parc` faptul c` f`cuse dragoste cu
Stein l`sase asupra ei o urm` de ne[ters, care o transformase
pentru totdeauna. |n schimbul hot`rrii sale de a-[i \nsu[i trupul ei,
cu sau f`r` voia ei, \i d`ruise totu[i foarte mult. |n inima tinerei nu
mai exista loc pentru ur`.
Stein gemu u[or [i se mi[c` \n pat. |l iubea [i nu regreta c` i se
d`ruise, mai ales c` astfel \l ajutase s` uite pentru o clip`
\ntunericul \n care era for]at s` trìasc`. Era inevitabil s` fie r`nit`,
dar acum n-avea timp s` se gndeasc` la asta.
{i totu[i, fu r`nit` mai repede dect prev`zuse.
Sophy, [opti el.
Sandra sim]i c` \nghea]`. Deci, n-o uitase \nc` pe fosta lui iubit`?
Ea, Sandra, era so]ia lui, ea f`cuse dragoste cu el, dar el visa mereu
la cealalt` femeie.
Se d`du jos din pat \n t`cere.
Acum cteva secunde, fusese tentat` s`-l trezeasc` pe Stein cu
un s`rut, dar acum totul se schimbase.
Ie[i din camer` [i intr` la ea \n dormitor. |[i d`du jos c`ma[a de
noapte [i intr` sub du[. Ct de naiv` fusese s`-[i imagineze c`
cineva ca Stein \i va fi credincios. Dac` b`rbatul suspina dup` o alt`
femeie chiar [i \n vis, cum avea s` fie viitorul lor? Nu era oare mai
\n]elept s`-l urasc`?
Dar trebuia s` fie sincer` cu sine \ns`[i. Chiar gestul ei de a se
da drept logodnica lui fusese o teribil` gre[eal`. Acum, Stein nu
mai era dispus s` cread` nimic bun despre ea [i despre familia ei.
Prin urmare, va b`nui c` \ntreaga ei strategie urm`rise s` fac`
dragoste cu el. Poate va merge pn` acolo \nct \[i va imagina c`
f`cuse asta numai ca s` \mpiedice ob]inerea unui divor] u[or. Fiind
foarte bogat, se credea probabil ]inta tuturor femeilor doritoare s`
c[tige o avere \n mod necinstit.
Cu aceste gnduri nefericite, Sandra se [terse de ap`, se \mbr`c`
\ntr-o rochie simpl` [i cobor\. Poate ar fi trebuit s` pretind` c`
nimic din toate astea nu s-a \ntmplat. Nu era u[or, cnd tot ce-[i
dorea cu adev`rat era s` se afle din nou \n bra]ele lui, dar [tia c`
n-ar fi f`cut dect s`-l supere, dac` ar fi \ncercat s`-i arate dragostea
ei. Mai avea \nc` pu]in` mndrie [i nu voia s` se transforme \ntr-o
femeie posesiv`.
|n holul de la parter se opri [i se gndi s` \ncerce dac` lumina
func]iona. Toate becurile mergeau, cu excep]ia celui din hol. Asta
putea justifica concluzia la care ajunsese Stein. Se hot`r\ s`
\nlocuiasc` becul [i se duse \n buc`t`rie s`-i cear` altul Thyrei.
Stein veni [i el cnd tn`ra se afla deja la a doua cea[c` de cafea.
126 MARSHA CLARK
Sandra \ncerc` s` se concentreze \n alt` parte, dar nu-[i putea
lua ochii de la el. B`rbatul n-o s`rut`, nici m`car n-o atinse, ceea ce
o f`cu s` realizeze c` regreta probabil cele \ntmplate.
Stein zise numai:
E o diminea]` frumoas`.
B`nuiesc, r`spunse ea cu un efort, c` vrei s` \ncepem
devreme.
Ce? Munca? zmbi el. Nu, ast`zi nu. M` gndeam c` nu te
sim]i \n stare. De aceea, am hot`rt s` mergem la picnic pe plaj`.
Sandra trase adnc aer \n piept, gndindu-se c` putea fi al`turi
de el \ntreaga zi, dar \[i d`du seama c` ar fi fost mai \n]elept s`
refuze.
Nu se poate, Stein. N-am terminat al treilea capitol.
El rse, ridicnd din umeri cu indiferen]`.
|n clipe ca astea, Sandra, a[ da orice s`-]i v`d chipul. E[ti doar
ru[inoas`, sau e[ti la fel de rece pe ct \]i sun` vocea? Ieri sear`
n-ai fost nici una, nici alta.
Cum \ndr`znea s`-i aminteasc` despre asta?
Cred c` ar fi mai bine s` uit`m noaptea trecut`, r`spunse ea.
De ce? Te-am dezam`git?
Stein, te rog, zise ea cu chipul \n fl`c`ri, [tii bine c` n-am
inten]ionat s` se \ntmple asta...
Dar s-a \ntmplat, [i lucrurile nu se mai pot schimba.
Dar nici repeta.
B`rbatul rse.
Ah, Sandra, de ce trebuie s` ne cert`m \n diminea]a asta, cnd
disear` m` vei cùta din nou, poate? Nu m` simt foarte confortabil
s` discut despre evenimentele de asear` cu cineva pe care nu-l v`d,
dar memoria nu-mi joac` feste. |mi amintesc foarte bine cum s-au
\ntmplat toate.
Sandra ro[i. Nu voia s`-[i aminteasc` felul \n care se sim]ise \n
bra]ele lui. Iar faptul c` el nu visa dect la Sophy nu-i d`dea dreptul
s`-i aduc` aminte de asta.
Cred, repet` ea, c` ar fi mai bine s` uit`m toate astea.
Stein puse jos furculi]a [i cu]itul, de parc` [i-ar fi pierdut
apetitul, [i se aplec` spre Sandra.
{i cum sugerezi s` proced`m?
Ah, b`rba]ii! exclam` Sandra, s`rind \n picioare. Vrei s` faci
dragoste cu mine, dar iube[ti o alt` femeie. M` \ntreb cum po]i face
a[a ceva.
Stein se ridic` la rndul lui.
Asta crezi tu despre mine? \ntreb` el.
Dac` nu te plac, e numai din vina ta.
Cu un oftat, Stein \[i l`s` minile pe umerii ei.
E[ti o fat` deosebit`, Sandra, [i niciun b`rbat nu se poate
s`tura repede de cineva ca tine, dar mai ai \nc` multe de \nv`]at
despre b`rba]i. Azi-diminea]`, cnd m-am trezit, te-a[ fi vrut lng`
mine, dar plecase[i. Am avut sentimentul c` sunt o corabie f`r`
ancor`. Un obiect att de mic, [i totu[i att de necesar! Nu vreau s`
m` mai trezesc [i s` nu te aflu al`turi de mine.
Nu trebuie s` m` obligi, Stein, \l implor` ea. Nu ]i-ar pl`cea s`
[tii c` m` aflu lng` tine doar din datorie. N-ai ascuns nicio clip`
faptul c` \mi ur`[ti familia, astfel c` mi se pare imposibil s` m` vrei
pe mine!
128 MARSHA CLARK
Sandra nu \n]elegea nici ea de ce adusese acest subiect \n
discu]ie, dar nu mai putea retrage cele spuse.
Da, admise el, dar ura poate fi un sentiment mai intens dect
iubirea. Iar asta nu m` poate face s` resping trupul tù att de
apetisant. M` pot bucura de el, chiar dac` te ur`sc.
Pn` la urm`, plecar` \mpreun` la picnic, iar Sandra descoperi
c` nu-i era deloc u[or s` se debaraseze de el. Stein avea ciudata
abilitate de a o descoperi oriunde s-ar fi aflat.
Foarte curnd, Sandra realiz` c` nu putea trì f`r` prezen]a lui.
Nop]ile petrecute \n bra]ele lui erau momente pe care le pre]uia,
\n a[teptarea clipei inevitabile \n care el avea s` se sature de ea.
Sandra [tia c` Stein nu-i va spune niciodat` c` o iube[te [i, de[i
\l aprecia pentru c` nu se pref`cea, inima ei suferea. F`ceau
dragoste \n majoritatea nop]ilor, dar cuvntul iubire lipsea din
conversa]iile lor.
|ntre timp, era for]at` s` \ndure ironiile lui referitoare la
veri[oara sa [i la felul \n care ea \ns`[i se comportase. |ntotdeauna
\i amintea c` rela]ia lor nu putea fi dect una fizic`, de[i nu f`cea
niciun secret din faptul c` o dorea din ce \n ce mai mult.
Cteodat`, se sim]ea att de r`nit`, \nct se \ntreba ct va mai
rezista. |ncepuse s` sl`beasc` [i era din ce \n ce mai palid`. Pricepu
c` Thyra \i spusese asta lui Stein cnd b`rbatul insist` s` ias` la
plimbare mai des. Spunea c` [i-ar fi dorit s-o duc` s` viziteze insula
[i s` \ntlneasc` locuitorii, dar nu era destul de sigur pe sine pentru
asta. O ducea \n schimb pe plaj` [i acolo, pe nisipul moale [i
fierbinte, cu so]ul ei al`turi, Sandra se sim]ea ciudat de fericit`.
Lucrau [i la carte, dar nu foarte mult.
Stein p`ruse s`-[i fi pierdut \n mod misterios gustul pentru
romanul sù [i nu se putea concentra. |ntr-o bun` zi, dup` ce
f`cuser` o scurt` revizuire a paginilor scrise pn` atunci, o anun]`
c` s-ar putea s` plece de pe Kalnos pentru o s`pt`mn` sau dou`.
M` duc la Londra, \i explic` el, pentru o opera]ie. S-ar putea
s` existe [anse de a-mi rec`p`ta vederea.
Sandra nu putu vorbi cteva secunde. Era [ocat`, tem`toare.
Dar exist` riscuri... \ncepu ea. N-ar trebui s` faci ni[te teste,
mai \nti?
Ba da, dar le-am f`cut acum mult` vreme.
Atunci, de ce... de ce ai a[teptat pn` acum?
Nu [tiu. Cred c` nu m-am putut hot`r\.
Sandra b`nui c` nu acesta era adev`ratul motiv, ci teama.
Te-am \ntrebat dac` nu cumva opera]ia implic` vreun risc.
El se \ntoarse c`tre fereastr`.
Dac` exist` vreo [ans` pentru a vedea din nou, sunt dispus s`
risc. Nimic nu e sigur, dar am hot`rt s` accept. N-am prea multe
de pierdut. Am trimis r`spunsul meu cu elicopterul care ne-a adus
coresponden]a s`pt`mna trecut`. Cnd se va \ntoarce, probabil va
veni r`spunsul [i voi putea pleca tot cu el.
Sandra era emo]ionat`. Nu r`spunse imediat. Stein se apropie
de ea.
Ce se \ntmpl`, draga mea? Nu-]i place ideea c` pot vedea din
nou? Atunci, nu te vei mai putea ascunde de mine att de u[or.
O, termin` odat` cu ironiile astea! strig` ea.
Se scuz` \ns` \ndat`.
|mi pare rù, Stein, dar nu-mi spui niciodat` nimic.
130 MARSHA CLARK
De cte ori te-am \ntrebat despre asta? |ntotdeauna refuzi s`
discu]i. Puteai m`car s`-mi spui despre teste! Iar acum, \mi dezv`lui
totul dintr-o dat`. {i \ntr-o astfel de manier`!
Dac` nu vorbesc despre asta, replic` el, e pentru c` vreau s`
uit acest subiect.
Iar dac` ai fi [tiut, poate c` nu te-ai mai fi c`s`torit cu mine, iar
eu nu m-a[ mai fi putut r`zbuna. |ngrijorarea ta m-ar fi \nduio[at,
dac` a[ fi crezut c` e sincer`.
Sandra \l privi uimit`. Probabil c` b`rbatul abia a[tepta s` ob]in`
divor]ul [i s`-[i reia idila cu Sophy. Odat` ce [i-ar fi rec`p`tat
vederea [i ar fi fost liber, reluarea rela]iei ar fi fost ceva foarte
simplu.
Orict de mult ]i-ai fi dorit s` te r`zbuni, nu era cazul s` te
c`s`tore[ti cu mine [i s` m` aduci aici.
Depinde, replic` el enigmatic.
Stein, \ncepu ea, \ncercnd s` ignore durerea strnit` de
cuvintele sale crude, dac` exist` un risc ct de mic, mi-a[ dori s` nu
faci aceast` opera]ie. Nu m` deranjeaz` s` stau cu tine aici pentru
totdeauna.
Rsul lui o cutremur`.
Ce sugestie generoas`, draga mea! {i ar trebui s`-]i fiu
recunosc`tor pentru asta?
Nu m` \ndoiesc c`-]i place via]a pe care o duci acum, c` o
g`se[ti confortabil`...
Sandra se d`du un pas \napoi. Stein i se p`rea un strìn. Mereu,
aceea[i umilin]`!
|mi pare rù, zise ea.
|mi dau seama c` am intervenit \n ceva care nu m` prive[te.
Desigur c` trebuie s` mergem la Londra. Cnd vine elicopterul?
Trebuie s` \mpachetez lucrurile.
Ct de curnd, r`spunse Stein, dar nu se pune problema s` vii
[i tu. Vechiul meu prieten, profesorul Manoli, m` va \nso]i. Tu te
vei \ntoace la Corfu [i vei locui cu bunica mea.
132 MARSHA CLARK
Capitolul 9
Elicopterul sosi a doua zi. Sandra f`cuse bagajele so]ului [i
a[tepta ,resemnat`. Nu-i trecuse \nc` [ocul afl`rii ve[tii, dar se
str`duia s` n-o arate.
Nu voia s-o asculte, refuzase s` asculte orice sugestie. |n mod
evident, n-o dorea lng` el [i trebuia s` se supun` hot`rrii lui de
a pleca la Corfu.
Asear`, se dusese la culcare \n camera ei. Adormise plngnd.
Nu [tia dac` Stein venise pe la ea \nainte de plecare. La trezire,
nu-l mai g`sise.
La micul dejun, Thyra \i spuse c` so]ul ei plecase de diminea]`
\n sat cu Panos, dar c` se va \ntoarce la timp pentru a primi
coresponden]a.
|n elicopter, Stein \i povesti mai multe. Profesorul Manoli \i
a[tepta la Corfu, iar mine cei doi se vor \ndrepta spre Londra.
Sandra va r`mne la doamna Kartalis [i va fi anun]at` despre
rezultatul opera]iei. Imediat ce va fi posibil, se va interesa de
desfacerea c`s`toriei. |ntre timp \ns`, Sandra trebuia s` r`mn`
\ntr-un loc unde s` fie bine \ngrijit` [i la ad`post.
Vila Kartalis i se p`ru Sandrei foarte agitat`, dup` lini[tea de la
Kalnos. Doamna Kartalis se sim]ea \n elementul ei. Avea grij` de
Stein [i era preocupat` de buna primire a profesorului. Sophy sun`
dup`-amiaz`, la fel [i doamna Nikitiadis [i cele dou` fete ale sale,
iar Stein primi aceast` mic` intruziune cu foarte mult calm. Credea
c` b`rbatul va fi enervat de faptul c` bunica lui r`spndise vestea
opera]iei, dar asta nu se \ntmpl`.
Cnd se afla ea \n preajm`, b`rbatul lua \n rs \ntreaga aventur`.
Pentru c` de data asta era normal s` \mpart` cu Stein aceea[i
camer`, se schimb` rapid pentru cin`, spernd s`-i evite prezen]a.
|i fu recunosc`toare Sophyei pentru prima dat` pentru faptul c`-l
angajase \ntr-o lung` conversa]ie. Era gata cnd b`rbatul intr` la
rndul lui \n camer` [i descoperi pe pat c`ma[a preg`tit` de ea.
Stein \i mul]umi ironic c` \[i continua \nc` \ndatoririle de so]ie.
F`r` s` r`spund`, Sandra \ncerc` s` se \ndep`rteze. Dar b`rbatul o
prinse de mn`.
Acum c` am plecat de pe insul`, nu-]i mai place s` \mp`r]im
aceea[i camer`?
N-a[ fi spus-o chiar a[a, dar... da... ai dreptate, admise ea.
Da? Ai hot`rt, deci, s` m` ]ii la distan]`? Ai uitat ct de mult
\]i place s` te afli \n bra]ele mele?
Ai mult tupeu s` vorbe[ti astfel, mai ales cnd \mi aminte[ti
foarte des despre divor]. Presupun c` ai vrea s` faci dragoste [i cu
mine, [i cu Sophy.
Dar ea nu-i so]ia mea. {tii proverbul cu cioara de pe gard?
134 MARSHA CLARK
Sandrei nu-i venea s` cread` c` poate fi att de dur, mai ales cu
cineva a c`rei inim` era plin` de dragoste [i \ngrijorare pentru el.
E[ti o bestie! strig` ea. Poate ar fi mai bine s` scap de tine.
Nu m-a[ gr`bi att, dac` a[ fi \n locul tù. Ar fi mai \n]elept s`
a[tep]i cteva s`pt`mni.
Te referi la opera]ie? Te gnde[ti mereu numai la tine.
Nu numai, replic` el. Nu te-ai gndit niciodat` c` poate exista
o consecin]` foarte concret` a nop]ilor pe care le-am petrecut
\mpreun`?
O, nu! exclam` ea.
|[i mu[c` buzele. Dac` Stein ar fi iubit-o, n-ar fi fost nicio
problem`. De fapt, nu [i-ar fi dorit nimic cu mai mult` ardoare. Dar
\n felul `sta, nu putea accepta!
Cina, servit` trziu la lumina lumn`rilor, i se p`ru Sandrei
foarte solemn`, interminabil`. Parc` mintea, inima [i \ntreg trupul
\i erau \nghe]ate. Spera din tot sufletul ca sugestia lui Stein s` nu fi
fost adev`rat`. Nu-[i putea imagina un viitor al`turi de Stein, chiar
dac` b`rbatul ar fi fost for]at s` r`mn` al`turi de ea.
La cafea, reu[i s` discute cu profesorul Manoli [i s`-l \ntrebe
despre opera]ia lui Stein. V`znd c` ezit`, Sandra \i explic`:
Nu [tiu prea multe lucruri despre aceast` interven]ie, pentru
c` Stein nu vorbe[te. Nu pare s`-[i dea seama ct de \ngrijorat`
sunt.
|nc` nesigur, b`rbatul \ncepu:
Dac` el nu vrea s` [tii...
Dar trebuie s` aflu!
Draga mea copil`, nu trebuie s` insi[ti. Dac` so]ul tù...
Profesore! \l \ntrerupse ea. Nu-]i cer s`-mi dezv`lui secrete
profesionale. A[ vrea numai s` [tiu ct de periculoas` va fi opera]ia.
Stein pare s` nu-i acorde mare importan]`. Vorbe[te de parc` ar fi
o simpl` vizit` la dentist.
Dup` cteva clipe \n care o privi atent, profesorul zmbi. O lu`
de bra] [i o conduse c`tre teras`.
Poate n-ar trebui s` facem un secret din asta, conveni el.
Ochiul, dup` cum [tii, este un instrument delicat, un receptor
super-specializat al sistemului nervos. Odat` r`nit, se pot ivi tot
soiul de complica]ii, iar pierderea vederii este una dintre ele...
|i explic` apoi cum accidentul lui Stein condusese la orbire [i
faptul c` testele ulterioare dovediser` c` r`nile se puteau vindeca.
Opera]ia era posibil`, [i dac` reu[ea, \i putea reda b`rbatului
vederea.
Exist` cumva vreun pericol? relu` Sandra.
Nu pot pretinde c` nu exist` niciun risc. |n orice opera]ie
exist` un procent mai mare sau mai mic de risc. Sunt \ns` pu]ine
indicii care s` ne fac` s` credem c` se expune vreunui pericol.
Gnde[te-te c` e decizia lui [i c` nu-i va dùna \n niciun fel, chiar
dac` se poate s` nici nu-i aduc` vreun beneficiu. Dar cred c` [tii la
fel de bine ca [i mine c` so]ul tù e foarte \nc`p`]nat. Eu \l [tiu de
o via]` \ntreag` [i nu s-a schimbat.
Cnd se \ntoarser` de pe teras`, majoritatea oaspe]ilor
plecaser`. Fugi \n dormitor, l`sndu-l pe Stein s` discute cu
profesorul.
|[i a[tept` so]ul \ncordat`. Nu se putea relaxa, mai ales dup`
discu]ia avut` cu profesorul. De[i Manoli f`cuse totul ca s-o
136 MARSHA CLARK
lini[teasc`, ideea \ns`[i c` Stein avea s` se opereze [i s` sufere o
\ngrijora. Totu[i, sentimentele ei nu puteau schimba rela]ia
tensionat` dintre ei. Trebuia s`-l a[tepte pe Stein [i s`-l \ntrebe dac`
aranjase ca ea s` doarm` \n alt` camer`.
B`rbatul urc` destul de repede, dar o anun]` c` nu mai exista
nicio alt` camer` goal`. |ntr-un dormitor de oaspe]i era g`zduit
Manoli, iar \n alt` camer` se afla o menajer`, chemat` special
pentru a avea grij` de oaspe]i.
Poate ar fi bine s` m` duc s` dorm cu ea, zmbi el, dac` m`
prime[te.
Sandra ro[i, amintindu-[i cum \l privise femeia cnd le servise
masa. Era o dovad` clar`, dac` mai avea nevoie de vreuna, c` Stein
era un b`rbat foarte atr`g`tor.
Speram c` vei fi mai \n]eleg`tor, replic` ea. Sunt sigur` c`,
ingenios cum e[ti, te-ai fi putut gndi la o rezolvare.
El zmbi din nou.
Du-te s` faci baie, zise Stein. Cnd vei ie[i, te vei r`zgndi,
poate.
Sandra \ncerc` s` se relaxeze \n cada plin` cu ap` cald`. |nchise
ochii, dndu-[i p`rul pe spate. Probabil c` Stein aflase despre
conversa]ia ei pe teras`, cu profesorul. Faptul c` nu era furios era
un semn bun.
Nu-l auzi cnd intr` \n camer`. Numai \n momentul \n care apa
\ncepu s` se scurg` din cad` realiz` c` b`rbatul scosese dopul.
Ai stat destul, zise el. }i-am spus s` faci o baie, nu s` dormi \n
cad`.
S` \n]eleg c` ai tu de gnd s` dormi aici?
El rse f`r` veselie.
|n niciun caz. Am de gnd s` dorm cu tine, draga mea.
Credeam c` pot rezista tenta]iei, mai ales \n circumstan]ele date,
dar se pare c` nu pot.
Sandra \[i strnse bra]ele pe lng` corp.
Stein, [tii bine c` totul \ntre noi s-a terminat. Ai spus-o chiar
tu. A[ prefera orice altceva dect...
Vorbe[ti prea mult, doamn`, o ironiz` el.
Stein o mngie pe obraz, iar gura lui ferm` se apropie de a sa.
Atingerea lui era minunat`, plin` de farmec. Un scurt fior o
str`b`tu. {i-ar fi dorit s` fie s`rutat` mereu dar, de[i trupul \l dorea,
mintea era revoltat` de emo]iile pe care le sim]ea.
Nu, Stein! protest` ea. Vei regreta, [tii bine!
Nu te mai agita! strig` el, ap`sndu-[i gura pe ei.
|i ridic` b`rbia, de parc` ar fi putut s-o priveasc` \n ochi.
Nici nu [tii ct de mult \mi doresc s` te pot vedea, draga mea
Sandra.
Sunt foarte comun`, [opti ea.
Nu cred, o contrazise el. Formele tale sunt delicate [i
fermec`toare. E foarte u[or s` fii iubit`.
Sandra \ncerc` s` se lupte cu el, dar Stein era puternic [i foarte
hot`rt. Gura lui era insistent` [i bra]ele o tr`geau c`tre el, pn`
cnd camera \ncepu s` se \nvrt` cu ea. Buzele ei \ncepur` s`
r`spund` asaltului gurii sale. Cu un mic geam`t, ced`.
Peste cteva ore se trezi, sim]indu-se de parc` s-ar fi \ntors la
realitate dintr-un co[mar. Stein nu se mai afla lng` ea. Pentru c`
b`rbatul se trezea oricum foarte devreme, \ncerc` s`-[i alunge
138 MARSHA CLARK
sentimentul de panic`, spunndu-[i c` se plimba probabil prin
gr`din`. Alerg` la fereastr` [i privi afar`, dar nici urm` de el. {tia c`
trebuia s` plece ast`zi, dar nu putea crede totu[i c` o p`r`sise f`r`
s`-i spun` adio, mai ales dup` cele \ntmplate seara trecut`. |ntre
ei, totul p`rea s` se fi schimbat. Stein nu spusese nimic, dar felul \n
care o \mbr`]i[ase avusese o tandre]e care-i d`duse speran]e.
Amintindu-[i s`rutul delicat pe obrazul ei, \nainte s` adoarm`,
realiz` c` era un semn de maxim` afec]iune din partea lui.
Se \mbr`c` rapid, \[i piept`n` p`rul [i cobor\ gr`bit` la parter.
Poate c` Stein lua micul dejun.
Katrina se afla \n hol.
Unde sunt domnii Stein [i Manoli?
Au plecat! exclam` mirat` femeia. Nu [tia]i? Domnul mi-a spus
c` sunte]i obosit` [i s` nu v` trezesc. Presupun c` v-a]i luat deja la
revedere.
Da, da, desigur, r`spunse Sandra. Speram totu[i... s`-l prind
\nainte s` plece.
Nu-i putea explica femeii c` voia s`-l conving` s` se
r`zgndeasc` \n privin]a ei, c` voia s`-l conving` s-o ia cu el.
La ce or` au plecat?
Acum o or`, doamn`. Au plecat devreme, ca s` prind` leg`tura
la Atena.
Da, asta [tiu, zise ea, dezam`git`.
A, era s` uit, continu` Katrina. Am un bilet pentru
dumneavoastr`. Domnul Stein mi-a cerut s` vi-l dau \ndat` ce v`
trezi]i.
Sandra \i mul]umi [i se retrase s` citeasc` scrisoarea.
Iat` c` se gndise totu[i la ea! |ntoarse plicul alb, dar pe el nu
scria nimic. Nimic care s-o preg`teasc` pentru [ocul care urm`.
"Drag` Sandra, scria el,
Nu \ncerca s` m` urmezi. Scurtul nostru mariaj a fost mai pl`cut
dect mi-am imaginat, dar toate lucrurile au un sfr[it. Ceea ce
]i-am spus cndva, este \nc` valabil. M` refer la divor]. Totu[i, nu
cred c` e cazul s`-i spui nimic bunicii. Peste o s`pt`mn` sau dou`,
te voi contacta. |ntre timp, \]i mul]umesc pentru tot."
Sandra reciti mesajul, nevenindu-i s`-[i cread` ochilor. Obrajii \i
luar` foc. Deci, Stein credea c` se putea folosi de ea [i apoi s-o
azvrle pur [i simplu! Desigur c` putea, \[i spuse ea, [i nu putea
face nimic ca s` \mpiedice asta. Mnia \i disp`ruse la fel de repede
pe ct se ivise. |n locul ei, ap`ru durerea. O durere surd`, grea,
cople[itoare. Toate speran]ele i se risipiser`. Nu \nsemna nimic
pentru el, iar aceast` scrisoare o dovedea din plin. Nu f`cuse dect
s` profite de ea, a[a cum ar fi f`cut majoritatea b`rba]ilor \n situa]ia
dat`. Fusese naiv` s` cread` c` va fi altfel.
Doamna Kartalis cobor\. Cu toat` durerea ei, Sandra \i ie[i \n
\ntmpinare, \ntrebnd-o ct ar fi trebuit s` a[tepte pn` s` sune la
spital. Mndria devenise irelevant`, comparat` cu \ngrijorarea pe
care o sim]ea. Trebuia s` afle cum se simte, chiar cu riscul ca acest
demers s`-l \nfurie. Doamna Kartalis se \ncrunt`.
Cred c` ar fi mai bine s` ne interes`m mine. {tii bine c` Stein
ur`[te graba.
140 MARSHA CLARK
Dar sunt so]ia lui, protest` Sandra cu demnitate.
Nu pricep de ce n-ai fost la fel de insistent` [i cnd a fost
vorba s` pleci cu el.
N-a vrut s` m` ia.
Tinerii din ziua de azi m` uimesc, declar` bunica plin` de
gravitate. Nimic nu m-ar fi putut ]ine departe de bunicul lui Stein,
cnd eram tineri.
|n mod straniu, aceste cuvinte o obsedar` pe Sandra \ntreaga zi.
Stein \i promisese c` o va anun]a cum se simte, dar b`nuia c` n-o
va face \nainte de realizarea opera]iei, a[a cum era [i normal.
Inten]ionase s`-l \ntrebe pe profesor ct va dura \nainte de a [ti cu
siguran]` dac` opera]ia avusese succes. Dar nu se trezise la timp.
De ce, de ce dormise att de mult? Pierduse ocazia de a afla cel mai
important lucru care o interesa.
A doua zi diminea]`, Sandra realiz` c` nu mai putea r`mne la
Corfu. Trebuia s` se duc` la Londra, pentru a fi al`turi de Stein.
Asear`, cnd sunase la clinica unde era internat, i se spusese c`
opera]ia nu avusese loc.
Ceruse s` vorbeasc` la telefon cu so]ul ei, dar i se r`spunsese c`
era imposibil.
Astfel c` se hot`r\ s` plece. Biletul pe care Stein i-l l`sase nu i se
mai p`rea important acum. Atta vreme ct era s`n`tos, nu mai
conta dac` voia sau nu s` se debaraseze de ea. |n fond, poate era
mai \n]elept s` se despart`, de vreme ce el n-o iubea. |ntre timp,
trebuia s` fie al`turi de el.
Cnd \i \mp`rt`[i doamnei Kartalis inten]iile ei, femeia n-o
descuraj`. Asta putea \nsemna c` b`trna era bucuroas` s` scape de
ea. Pe de alt` parte, de la plecarea lui Stein, nu se mai purtase cu
ea la fel de rece.
Pentru a o pune la curent cu planurile ei, Sandra intr` \n
dormitorul femeii.
|mi pare rù c` v` deranjez att de trziu, se scuz` ea, dar dac`
Thimios m` poate duce la aeroport, voi putea prinde avionul c`tre
Atena.
Stabilir` s` plece cu Thimios ct mai repede. B`rbatul era un
[ofer \ncercat [i priceput [i conducea, ca majoritatea localnicilor,
cu mare vitez`.
Voi avea grij` s` prinde]i primul avion, o asigur` el.
Cum se \ntmpl` accidentul, nu afl` niciodat`. Thimios \i spuse
dup` aceea c` fusese vina unui [ofer care venea din sens opus cu o
vitez` la fel de mare ca a lor, dar acest lucru nu fu limpezit pe
de-a-ntregul. Nu-[i mai amintea dect c` ma[ina ie[ise de pe drum.
Apoi, totul se \ntunecase.
Se trezi mirat` la spital. Se afla \ntr-un loc r`coros [i lini[tit, dar
nefamiliar. Realiz` apoi unde se afla [i, cu gndul la Stein, \ncerc`
s` se ridice.
Unde m` aflu? strig` ea.
|nceti[or, doamn`, \i vorbi o sor` medical`. Nu trebuie s` v`
agita]i. A]i suferit un accident [i ave]i o contuzie, dar \n rest sunte]i
bine.
Accident, contuzie...
Sandra \ncerc` s` se mi[te, dar o intens` durere o str`b`tu. |[i
aminti totul.
Ce s-a \ntmplat cu Thimios, cu ma[ina? [opti ea.
142 MARSHA CLARK
{oferul se simte bine, doamn`. Are doar cteva zgrieturi, iar
ma[ina n-a p`]it nimic. Grecii sunt foarte rezisten]i, doamn`.
Ce s-a \ntmplat?
|n salon intr` doctorul, care interveni \n discu]ie cu un zmbet
autoritar fa]` de asistent`.
Din nefericire, a]i fost aruncat` din ma[in` la impact, doamn`
Freeman, r`spunse el. Dar nu trebuie s` v` \ngrijora]i. Sunte]i
foarte bine \ngrijit`.
So]ul meu? relu` ea cu \ngrijorare.
Bunica lui, doamna Kartalis, a luat leg`tura cu el. Doamna
mi-a transmis s` v` spun, cnd v` reveni]i, c` opera]ia a decurs
bine.
{i-a rec`p`tat vederea?
N-ar fi crezut niciodat` c` o singur` \ntrebare putea s`-i
provoace atta durere. Fruntea \i transpir` [i pulsul \i crescu.
Nu v` mai stresa]i, doamn` Freeman. Doamna Kartalis a spus
c` e prea devreme pentru a [ti exact.
|n]eleg, clipi ea.
Ce ironie! Dup` attea eforturi, tot nu reu[ise s` ajung` la Stein.
Nu se afla acolo unde era cu adev`rat nevoie de ea.
Ct timp va trebui s` r`mn \n spital, domnule doctor?
Trebuie s` ajung la Londra ct mai repede posibil.
B`rbatul se \ncrunt`, dar \n privirea lui citi o \n]elegere
profund`.
M` tem c` vor trece cteva zile pn` cnd ve]i putea s`
c`l`tori]i. |n schimb, ve]i putea pleca din spital destul de repede.
Doamna Kartalis va avea grij` de dumneavoastr`.
Peste opt zile de la plecare, Sandra se \ntoarse \napoi la vil`.
|n spital, \i lipsiser` ve[tile de la Stein. |n sfr[it, doamna
Kartalis \i spusese la telefon c` opera]ia reu[ise. O c`ldur` imens`
o cuprinse la gndul c` Stein va putea vedea din nou. Cnd o
\ntreb` pe b`trn` dac` Stein aflase de accidentul ei, femeia fusese
evaziv`.
Ajuns` la vil`, repet` \ntrebarea, [i doamna Kartalis \i r`spunse
cu sinceritate:
Nu, nu i-am spus. Nu puteam... Cred c` nici ]ie nu ]i-ar fi
pl`cut s` fii responsabil` pentru eventualele reac]ii adverse.
|n]eleg, zise ea, dar ce a crezut Stein cnd a v`zut c` nu m-am
interesat de starea lui?
Te \ngrijorezi degeaba, zmbi doamna. Sophy se afl` la
Londra [i mi-a promis s`-l sune [i s` se duc` s`-l vad`. De fapt, nici
n-a fost nevoie s`-i spun eu. S-a dus acolo singur`. Spre deosebire
de tine, desigur.
Sandra suport` criticile b`trnei cu stoicism. Orict de mult \l
iubea pe Stein, trebuia s` \n]eleag` c` b`rbatul n-o iubea. Se
c`s`torise cu ea [i profitase de prezen]a ei, dar asta era tot.
Iar Sophy se afla la Londra, al`turi de Stein, care era deja att de
\ndr`gostit de ea. Ce [anse mai avea ea?
Draga de Sophy se va \ntoarce apoi \n America. Va r`mne
al`turi de Stein doar o s`pt`mn` sau dou`.
Dr`gu] din partea ei! exclam` Sandra.
Vrei s` te duci la Londra, dup` ce \]i revii complet?
Trebuie, replic` ea scurt.
|l iube[ti, nu-i a[a, Sandra?
144 MARSHA CLARK
Desigur, m`rturisi ea. Altfel, nu m-a[ fi c`s`torit cu el. Nu-i
normal ca o so]ie s`-[i iubeasc` so]ul? se ap`r` ea.
Da, a[a este, aprob` doamna Kartalis zmbind.
Dar Stein nu m` iube[e, continu` Sandra.
Iat`, avusese curajul s-o spun`, de[i b`nuia c` nimic nu-i putea
face mai mult` pl`cere b`trnei.
Nu exist` dect un singur mod de a afla, spuse femeia brusc,
departe de a p`rea mul]umit` de m`rturisirea fetei. Trebuie s` te
duci la el, ct mai repede posibil.
Ploua cnd ajunse la Londra. Cerul era cenu[iu. P`rea o zi de
iarn` [i nu una de var` timpurie. Sandra se gndi cu regret la
c`ldura insulei pe care o l`sase \n urm`.
Lu` un taxi de la aeroport [i se \ndrept` c`tre apartamentul lui
Stein. Sunase la spital cu o sear` \nainte [i i se spusese c` pacientul
va fi externat a doua zi.
Emo]ionat` [i \ngrijorat`, privi pe geam afar`. Oare Stein putea
vedea din nou? O, ar fi fost un adev`rat miracol!
Sandra se \ntreb` ce va face el \n continuare. Probabil unul
dintre primele lucruri va fi s` ob]in` divor]ul. Trebuia s` se
elibereze de fostele lui obliga]ii. {i apoi, va continua s` scrie. Al`turi
de el va fi Sophy... Se va c`s`tori cu ea, de data asta de bun`voie.
Rela]ia lor \l va face fericit [i-l va inspira. |n via]a lui nu mai exista
loc pentru o fat` ca Sandra.
|ncercnd s`-[i ignore durerea din inim`, Sandra se ghemui pe
bancheta taxiului, f`r` s` mai spere c` viitorul \i va aduce mai mult
dect triste]e [i singur`tate.
Capitolul 10
Se afla \n fa]a u[ii apartamentului, cu degetul pe sonerie, dar
curajul o p`r`si.
{i totu[i, la gndul de a-l revedea, ap`s` hot`rt` butonul.
|ntregul ei trup a[tept` \n alert`. U[a fu deschis` de Sophy, singura
persoan` pe care spera s` n-o mai vad` niciodat`.
Bun` seara, zmbi Sophy. M` \ntrebam cnd ai de gnd s`
apari.
N-am putut veni mai repede, se ap`r` ea.
Sophy st`tea \n u[`, blocndu-i vederea. Iar Stein nu p`rea s` se
afle \nùntru. Poate \i l`sase acest spa]iu Sophyei [i se dusese \n alt`
parte. Nu, nu trebuia s`-[i mai fac` speran]e de[arte. Sophy era
prea bine \mbr`cat` [i aranjat` pentru a fi singur`.
A[ vrea s`-l v`d pe Stein, relu` Sandra.
Face baie. Chiar acum voiam s` m` duc s` v`d cum se
descurc`.
Nu [i-a revenit complet? \ntreb` Sandra, tem`toare.
Ba da, rse Sophy. Totul e bine. Dar a trecut printr-o
experien]` grea. Cred c`-]i imaginezi.
Da, desigur, replic` tn`ra. Doamna Kartalis mi-a spus c` te
\ntorci \n America, adùg` ea.
Da, a[a este.
Atunci... dac` este adev`rat, de ce stai aici? Sau nu locuie[ti
aici, de fapt?
Ba da. {i nu cred c` trebuie s` m` scuz pentru asta. Nu mi
s-a p`rut normal s`-l p`r`sesc tocmai acum, mai ales c` are de gnd
s` divor]eze.
}i-a spus asta?
Uimit`, Sandra intr` \n cas`, chiar cnd Stein p`r`si baia [i ie[i
\n hol. Purta un halat din m`tase. B`rbatul o privi pentru prima
oar`.
Bun` seara, zise el cu r`ceal`, nerecunoscnd-o.
Stein, strig` Sandra, prinzndu-l de bra]. Am aterizat acum o
or` [i am venit direct s` te v`d.
Doamne, de ce spusese tocmai aceste cuvinte? Ar fi trebuit s`-l
\ntrebe cum se simte, s`-i spun` ct era de fericit` s`-l revad`. Dar
trebuia s` n-o lase pe Sophy s` \n]eleag` c` Stein nu-[i mai v`zuse
niciodat` so]ia. Femeia [tia despre existen]a Alexandrei, despre
rolul ei \n filmul lui Stein, iar Sandra trebuia s` fie Alexandra!
O, Doamne, zise b`rbatul, so]ia mea! }i-a luat ceva timp s` vii
s` m` vezi...
Sandra nu-[i d`du seama dac` Stein realizase delicate]ea
situa]iei sau dac`-i p`sa. Cum \i putea explica cele \ntmplate [i
s`-i spun` despre accident, cnd Sophy \i privea cu o ciudat`
curiozitate? {i apoi, ce voia Stein s` spun`? Nu fusese chiar el cel
care-i interzisese s`-l urmeze la Lomdra?
Spre uimirea Sandrei, Sophy fu cea care rupse t`cerea.
Stein, zise ea, cred c` ar fi mai bine s` plec, pn` \]i l`mure[ti
situa]ia. {tii unde s` m` g`se[ti, dac` ai nevoie de mine.
Sandra o privi intrnd \n dormitor [i ie[ind rapid cu o valiz`.
Oare femeia spera ca reac]ia ei s`-l fac` pe Stein s`-[i alunge so]ia?
|[i luar` la revedere [i Sophy plec` \ndat`. Ce \nsemnau toate
astea? se \ntreb` Sandra mirat`.
Ei, zise Stein, privind \n urma Sophyei, ai reu[it rapid, nu-i
a[a? Ai sc`pat de singura femeie c`reia-i p`sa de mine. Ai de gnd
s`-i iei locul?
Indiferen]a lui o r`ni.
Femeia asta a dormit aici, cu tine? \ntreb` ea.
}i-ar p`sa dac` ar fi a[a?
Mi-a spus c` [tie despre divor].
Poate a ghicit, replic` el, turnndu-[i un pahar de whisky.
O! exclam` ea, perplex`. Sophy nu [tia c` nu m-ai mai v`zut
niciodat`. }i-am spus c` vei fi dezam`git. Ai crezut c` sunt o strìn`.
Trebuie s`-]i dai seama, \i aminti el, c` e[ti singura persoan`
pe care m` a[teptam s-o v`d aici. {i apoi, dup` cum chiar tu ai spus,
nu te-am mai v`zut niciodat`. Abia cnd ai vorbit mi-am dat seama
cine e[ti.
Acum vezi c` sunt o femeie obi[nuit`.
Nu e[ti obi[nuit`. Dar mi-am dat seama c` nu e u[or s`
corelezi vocea cuiva cu trupul pe care i-l [tii. Dar \n noaptea asta
vom crea \ntre noi o leg`tur` mai puternic`.
148 MARSHA CLARK
Stein, zise ea, [tii bine c` nu pot r`mne aici. Altfel, divor]ul
va fi imposibil.
Vrei s` spui c` ai venit numai din curiozitate? Doamne, \mi
vine s` te ucid! Voiam s` fii lng` mine [i te-am a[teptat, dar trebuia
s` [tiu c` nu vei veni, tic`loaso! Cnd eram orb, ai crezut c` m` po]i
duce de nas, dar gndul c` acum sunt \ntreg la trup te sperie.
Inima tinerei se strnse. Dac` o credea cu adev`rat tic`loas`,
atunci era mai bine s` se despart`. Ce rost avea s`-i mai spun`
despre accident? Niciunul, de vreme ce b`rbatul avea o p`rere att
de proast` despre ea.
Te rog, \l implor` ea, hai s` uit`m toate astea. Acum, sunt aici,
al`turi de tine. Nu credeam c` vei ie[i din spital att de repede [i
am fost \ngrijorat`. Crezi sau nu, \]i spun adev`rul.
A[ mai fi \nc` \n spital, dac` m-a[ fi lua dup` medici. Dar m`
simt bine, zmbi el ironic. Totu[i, nu cred c` e bine s` locuiesc
singur, a[a c` ar trebui s` r`mi, pn` g`sesc pe altcineva s`-mi
poarte de grij`.
Nu pot sta aici.
Ba da! zise el, tr`gnd-o c`tre sine [i [optindu-i la ureche.
Trebuie s` te revan[ezi fa]` de mine. Ai min]it [i m-ai p`c`lit, iar
acum a venit momentul s` pl`te[ti. Da, pot vedea [i m` pot bucura
complet de ceea ce pn` acum numai am atins. Vreau s` profit de
tot timpul pe care-l mai am la dispozi]ie, \nainte de a te l`sa s`
pleci.
Sandra \ncerc` s` scape din strnsoarea lui. Nu trebuia s`-l
asculte! Disperat`, apel` la cel mai bun argument la care se putea
gndi:
Cum crezi c` mai putem divor]a, dac` locuiesc aici, cu tine? {i
cu Sophy, ce vei face?
Ce-i cu ea? Venind aici \n seara asta, ai reu[it s-o alungi. Astfel
c` voi avea nevoie de alt` companie feminin`. Nu-]i dai seama c`
Sophy nu-i genul care s` locuiasc` aici, cu mine, \n timp ce
a[tept`m divor]ul?
Nu, draga mea, va trebui ca tu s` ai grij` de mine pn` cnd m`
refac complet. Apoi, vom pleca \napoi \n Grecia, unde vom ob]ine
divor]ul \ndat`.
E[ti nebun? strig` ea. Crezi c` m` po]i trata \n felul `sta, f`r`
s` am nicio reac]ie?
Bine\n]eles, zise el ironic. Ei, [i acum, s` te privesc
\ndeaproape. Vreau s` v`d dac` mi te-am imaginat exact a[a acum
e[ti. Ar`]i mai tn`r` dect m` a[teptam, dar e[ti cu att mai
atr`g`toare.
Gura lui se aplec` asupra ei, dar tn`ra \l opri.
Deci, nu supor]i s` te ating, concluzion` el indiferent. Bine,
voi comanda cina, \n timp ce tu vei face du[. S` sper`m c` te vei
sim]i mai bine dup` aceea. |mbrac`-te cu ceva frumos.
Dar...
Niciun dar! ripost` el. Ar fi bine s` m` ascul]i. Am trìt un an
\n \ntuneric, vreau s` v`d frumuse]ea lumii.
Sandra f`cu un du[ rapid [i-[i puse o rochie din m`tase u[oar`.
Dup` ce fu gata, mai r`mase pu]in \n \nc`perea rezervat` de Stein.
Era o camer` de oaspe]i [i, vrnd s` dea impresia c` prefera s`
r`mn` aici, \[i scoase cteva lucruri personale [i le \mpr`[tie \n jur.
Apoi, trase adnc aer \n piept [i ie[i.
150 MARSHA CLARK
O, e[ti gra]ioas` ca o leb`d`, o \ntmpin` el, tr`gndu-i
scaunul s` se a[eze.
De[i \ntre ei era o oarecare tensiune, atmosfera se \nc`lzi cnd
Sandra \ncepu s`-l \ntrebe despre opera]ie. Cu o amabilitate
ciudat`, Stein \i r`spunse la toate \ntreb`rile, apoi adùg`:
Am primit o vizit` foarte special` la clinic`.
Da? Cine? Sophy?
De ea [tiai. E vorba despre altcineva. Nu ghice[ti?
Nu...
Alexandra, zmbi el.
Alexandra! zise Sandra, f`cnd ochii mari. Veri[oara mea?
Da, da.
Ce voia?
A auzit despre opera]ie.
Cine i-a spus? Profesorul?
Nu. Dar presupun c` a aflat de la ni[te prieteni comuni.
|n]eleg, spuse Sandra, c`znd pe gnduri.
Deja ap`ruse o nou` femeie \n via]a lui. Ce [anse mai avea ea?
Dar Alexandra se m`ritase... sau nu?
Nu s-a c`s`torit cu Arnold? \ntreb` ea.
Ba da, p`rea fericit`... cu milioanele lui.
A \ntrebat de mine?
{tii bine c` Alexandrei \i place s` vorbeasc` mai mult despre
ea. Palid`, Sandra ridic` paharul.
Pentru toate fostele tale iubiri, \nchin` ea.
Pentru toate tr`d`toarele, complet` el. Pentru toate so]iile
frumoase care nu sunt lng` tine cnd ai nevoie de ele.
Stein! protest` ea. De ce m` r`ne[ti mereu?
Vei vedea c` sunt capabil de mai multe lucruri dect \nainte...
Vrei cafea?
Nu! replic` ea.
T`cut, b`rbatul o examin` cu o privire ironic`.
Era aproape nou` seara. Sandra se ridic` de pe scaun, \ncercnd
s` nu ia \n seam` pornirile inimii, care spunea s` r`mn`.
Cred c` m` voi duce la culcare devreme, zise ea. Sper c` nu te
superi.
Ba da, m` sup`r. Mai ]ii minte cnd ai stat pentru prima oar`
pe acest divan? Te blbiai att de mult, \nct \ncepusem s` m`
\ngrijorez.
A[ prefera s` uit.
Preferi s` ui]i prea multe lucruri. Dar cteva ]i le vei aminti
totu[i pentru tot restul vie]ii.
O s`rut` pasional. Sandra se sim]i sufocat` de c`ldura care-i
invad` trupul [i care-i readuse culoarea \n obraji.
E[ti foarte frumoas`, [opti el. E[ti att de mic` [i de delicat`
c` te-a[ putea strivi \ntr-o \mbr`]i[are. Te doresc att de mult...
De ce vrei s` te r`zbuni pe mine? Doar nu te gnde[ti [i acum
c` te-am p`c`lit, pretinznd c` sunt Alexandra.
O, am uitat de mult. Dar \nc` te doresc.
Nu pricep cum po]i spune a[a ceva, cnd pari s` fii \nc`
\ndr`gostit de veri[oara mea [i o iube[ti \n acela[i timp pe Sophy.
Poate... n-am iubit niciodat` pe niciuna. Poate n-am f`cut
dect s`-]i strnesc gelozia, s`-mi hr`nesc orgoliul, umilindu-te.
Ai uitat c` erai logodit cu Alex \nainte de a m` \ntlni?
152 MARSHA CLARK
El rse, mngindu-i obrajii.
S`-]i spun oare ct de mult o iubeam pe Alexandra?
Nu, nu trebuie, se ap`r` ea. I-ai spus c` ne-am c`s`torit?
Da.
{i ce a spus?
O, foarte multe! Consider` c` ]i-ai dep`[it misiunea. Se pare
c` mariajul nu se pusese \n discu]ie cnd ai acceptat s` joci rolul
stabilit. Nu i-a pl`cut s` afle c` suntem c`s`tori]i.
Chiar trebuie s` te r`zbuni pe to]i din jur? |n fond, Alexandra
nu ]i-a f`cut niciun rù. Sau... consideri c` te-a r`nit cnd m-a adus
\n via]a ta?
Ini]ial, a[a am crezut, admise el cu cinism. Asta pn` cnd
mi-am dat seama ct de bine m` puteam distra cu tine. Cnd
oamenii m` r`nesc, [tiu s` ripostez. Cu aceste cuvinte, Stein \ncepu
s`-i s`rute chipul cu o pasiune r`zbun`toare.
Dac` nu-mi dai drumul, vei regreta, \l amenin]` ea.
Nu se a[tepta ca strig`tul ei s` aib` vreun efect, astfel c` fu foarte
uimit` cnd b`rbatul o eliber`.
Cred c` am s` fac totu[i ni[te cafea.
Se \ndrept` spre buc`t`rie, posomort.
Uite ce poate face o vizit` la spital unui om obi[nuit, coment`
el. Sau ar fi trebuit, poate, s` stau mai mult...
Sandra \l urm` \n buc`t`rie, \ngrijorat`. B`rbatul deveni palid [i
se cl`tin` u[or pe picioare.
Ar fi mai bine s` stai jos, \l \ndemn` ea. Pari tulburat.
Poate... c` starea mea are mai mult de-a face cu tine dect cu
opera]ia, zise el nervos.
Nu vorbi a[a, a fost o opera]ie grea!
De fapt, o corect` el, problemele pe care le-am avut n-au fost
att de grave pe ct m` a[teptam. Am fost norocos, a[a c`
p`streaz`-]i sentimentele de comp`timire pentru altcineva. Ochii
mei au nevoie numai de pu]in timp s` se obi[nuiasc`.
Totu[i, b`rbatul \[i trase un scaun [i se a[ez`.
Poate am \ncercat prea curnd s` te privesc, dar [tiu c` atunci
cnd m` uit la tine v`d ro[u \n fa]a ochilor.
|[i turn` un pahar de coniac pe care-l bù dintr-o \nghi]itur` [i
o prinse cu putere de mn`.
Credeam c` vei ajunge s` m` iube[ti. Sim]eam asta dup` felul
\n care \mi r`spundeai cnd f`ceam dragoste. Sau cel pu]in \mi
imaginam c` simt... Mi-amintesc cum te sim]eam \n bra]ele mele. Te
doream de fiecare dat` mai mult... Dar tu nu sim]eai nimic. |ndat`
ce am plecat, m-ai uitat. Eram obsedat de tine, m` gndeam la tine
pe patul de spital... iar tu erai la Corfu, f`r` s`-]i pese de mine...
Stein, \l \ntrerupse ea, vrei s` [tii de ce nu te-am urmat
imediat?
El r`mase t`cut o vreme, apoi zise cu un glas tìos:
Nu mai vreau s` mai aud alte pove[ti mincinoase.
Am avut un accident, m`rturisi ea. Pe drum c`tre aeroport, eu
[i Thimios ne-am ciocnit cu alt` ma[in`. Am fost \n spital o
s`pt`mn`. Cnd am ie[it, am venit \ncoace f`r` \ntrziere. Poate a[
fi venit chiar mai devreme, dar \mi pierdusem [i pu]ina \ncredere
pe care o mai aveam. Nu [tiam dac` m` vei primi. |n biletul pe care
mi l-ai l`sat, p`reai foarte hot`rt s` nu m` mai vezi vreodat`.
Bunica ta m-a convins s` vin.
154 MARSHA CLARK
B`rbatul p`li, iar degetele lui se strnser` mai tare pe
\ncheietura minii ei.
De ce nu mi-ai spus? se r`sti el. De ce nu mi-a spus altcineva,
dac` tu nu puteai? Vrei s` spui c` ai z`cut \n spital [i nimeni nu
m-a anun]at?
N-am vrut s` te \ngrijor`m. Bunica ta a spus c` vestea ar fi
putut avea asupra ta un efect dezastruos. Iar problema era c` nu-i
puteam m`rturisi c` a \n]eles gre[it [i c` accidentul meu nu te
putea \ngrijora, pentru c` nu m` iube[ti. Cel pu]in, nu a[a cum te
iubesc eu.
Sandra! strig` el. Vrei s` repe]i ce ai spus?
Uimit`, Sandra repet`. Nu avusese inten]ia s` spun` aceste
cuvinte, dar \i sc`paser` de pe buze f`r` voie.
De ct timp? relu` el.
Dinainte de c`s`torie, [opti tn`ra. Dac` nu te-a[ fi iubit, n-a[
fi f`cut acest pas.
Dar ai p`strat secretul pn` acum, o acuz` el. E[ti mereu
\n[el`toare.
Sandra \ncerc` s`-[i ascund` suspinul, dar lacrimile \ncepur`
s`-i alunece pe obraz.
Nu te mai iubesc, ]ip` ea. Mai mult, cred c` te ur`sc. Ce naiba
vrei s` fac? M-ai umilit \n toate modurile posibile, [i totu[i nu e[ti
\nc` mul]umit.
O, draga mea! zise el, cu o expresie schimbat`. |mi pare rù,
iart`-m`. Dar cnd m` gndesc la timpul pe care l-am pierdut
astfel... Pe insula Kalnos, am \ncercat s`-]i rezist, dar n-am putut.
{tiu c` n-am nicio scuz` pentru c` am f`cut dragoste cu tine \n
noaptea aia, cnd credeai s` s-a stricat generatorul, dar lucrurile au
sc`pat de sub control. Nu cred c`-]i dai seama de agonia pe care am
trìt-o la clinic`. Nu din pricina opera]iei, ci pentru c` b`nuiam c`
nu vrei s` vii s` m` vezi. S` aflu acum c` m` iube[ti, fie [i numai cu
jum`tate din dragostea pe care ]i-o port, e o veste incredibil`.
Stein, zise ea.
Dar n-avu timp s` continue, pentru c` buzele sale \i pecetluir`
gura. O ridic` \n bra]e [i o purt` c`tre dormitor. O a[ez` pe patul
mare. Sandra se sim]ea captiv`, dar de data asta era prizonier` de
bun`voie. Se ag`]` de el, \n timp ce minile lui \i d`deau jos
hainele, apoi totul p`ru s` se dizolve \ntr-o dorin]` nemai\ntlnit`.
Mai trziu, odihnindu-[i capul pe snul ei, b`rbatul zise:
Te iubesc, draga mea, [i nu trebuie s` crezi c` mai po]i sc`pa
de mine acum. Nu credeam c` m` iube[ti [i voiam s` te fac s` suferi
pu]in. De asta ]i-am scris biletul [i de asta am insistat s`-]i amintesc
despre divor]. Speram \ns` s` m` urmezi la Londra. Asta ar fi
\nsemnat c`-]i p`sa de mine mai mult dect \]i imaginai chiar tu.
Dar gndurile mele nu s-au adeverit. Mndria mea a avut de suferit.
De asta n-am vrut s` vorbesc cu tine la telefon [i n-am p`rut fericit
c` te v`d cnd ai sosit. Eram disperat, credeam c` am pierdut cea
mai important` b`t`lie din via]a mea. Asta pn` cnd mi-ai spus c`
m` iube[ti.
Deci, nu mai vrei s` scapi de mine? \ntreb` ea \n glum`.
Nu, \ncearc` numai s` pleci! Nu crezi c` am nevoie de o so]ie
care s` m` ajute \n perioada de convalescen]`?
Dar celelalte femei din via]a ta? relu` Sandra. Ai de gnd s`-mi
poveste[ti despre Alexandra?
156 MARSHA CLARK
A, da. Se pare c` nu ]i-a spus cum am ajuns s` ne logodim.
Mi-a spus c` ai salvat-o de un admirator prea insistent [i
nedorit.
{i i-am oferit protec]ia inelului de logodn`. A fost un gest
stupid din partea mea. Dar totul s-a redus la o conven]ie. {i asta
pentru c` b`rbatul nu-i d`dea deloc pace. Mi-a p`rut rù pentru ea,
mai ales c` avea destule probleme cu filmul. Lucrurile s-au
complicat cnd Alexandra a refuzat s`-[i ]in` partea de \nvoial` [i
n-a mai vrut s` rup` logodna. Un gest ciudat, mai ales c` nu eram
deloc \ndr`gosti]i unul de altul. Nu-mi amintesc s-o fi s`rutat
vreodat`. |mi spunea mereu c` s-ar sim]i umilit` dac` a[ p`r`si-o.
I-am l`sat cteva zile de gndire...
{i atunci s-a \ntmplat accidentul, interveni Sandra.
Exact. Veneam de la ea [i avusesem o discu]ie aprins`. Nu voia
nici \n ruptul capului s` renun]e la logodn`. Am \ncercat s`
dep`[esc, f`r` s` v`d c` din fa]` venea alt` ma[in`. A[a am orbit.
|mi pare att de rù, Stein. Dar ce a f`cut Alexandra, dup`
aceea?
A v`rsat lacrimi de crocodil [i [i-a f`cut publicitate pe seama
mea, dar pentru o vreme am fost prea bolnav ca s`-mi pese. Cnd
mi-am revenit, am pretins, spre ru[inea mea, c` orbirea era
permanent`. Numai c` nici a[a n-am reu[it s` scap de ea. Numai
dup` ce l-a \ntlnit pe Arnold s-a r`zgndit. Totu[i, chiar [i a[a, se
gndea s` vin` cu mine la Corfu [i s` m` ajute, dar Arnold n-a fost
de acord. Atunci, a apelat la tine.
Cred c`-l iube[te pe Arnold.
Mai degrab` iube[te contul lui din banc`.
Mai ales \n compara]ie cu veniturile unui scriitor orb. Totu[i,
pentru c` te-a trimis la mine, sunt gata s-o iert.
Cred c` am fost tare ridicol`, \ncercnd s-o imit.
Da, draga mea. Iar eu eram foarte sup`rat pe familia ta [i pe
tine. Am fost [i mai furios cnd mi-am dat seama c` \ncep s` ]in la
tine. |n fiecare zi, eram [i mai \ndr`gostit.
Regre]i ce s-a \ntmplat?
Nu, nu regret nimic, din clipa \n care te-am s`rutat prima dat`,
chiar aici, \n apartament. Atunci mi-am dat seama c` nu e[ti
Alexandra, dar nu te puteam l`sa s`-mi scapi. Ce ironie, nu-i a[a,
cnd \ncercasem din r`sputeri s` scap de Alexandra atta vreme! {i
ce experien]` extraordinar`, s` m` \ndr`gostesc de o fat` pe care
n-am v`zut-o niciodat`! Dar e[ti att de minunat`, iubita mea
Sandra!
O, \ncerci s` m` flatezi! glumi ea. A[adar, m-ai iertat?
Da, dar trebuie s`-i \napoiezi Alexandrei banii.
Dar nu i-am avut niciodat`. Trebuia s` m` \ntlnesc cu
avocatul lui Arnold, dar n-am f`cut-o. {i am acceptat s` joc toat`
comedia asta doar pentru c` mi s-a p`rut c` veri[oara mea te-a
tr`dat [i... pentru c` bunica murise de curnd [i r`m`sesem f`r`
bani. {i apoi, n-aveam nicio preg`tire... nu-mi puteam g`si de lucru.
Sandra! o mngie el. Nu vreau s` te mai gnde[ti la toate
astea acum. S-a terminat, au trecut. Acum, nu mai vreau s` mai
vorbim despre alte femei.
Nici m`car despre Sophy?
Nici m`car despre Sophy, repet` el ironic. De[i, ca s` nu te
\ngrijorezi, am s`-]i spun numai c` a locuit aici ca s` nu stea la
158 MARSHA CLARK
hotel, ct am fost internat. Cnd ai sosit, era deja gata de plecare.
|[i f`cuse [i bagajul. N-avea nicio inten]ie s` stea cu mine, \n ciuda
remarcelor ei rùt`cioase.
O, dragul meu, [opti ea.
Nu sunt milionar, iubita mea. Orict de mult te iubesc, trebuie
s` fii preg`tit` s` trìe[ti mai mereu pe Kalnos, de[i nu cred c` ai
amintiri prea pl`cute de acolo. Din nefericire, activitatea mea \mi
consum` mult timp. Dar ai la dispozi]ie insula.
Voi fi fericit` cu tine oriunde, atta vreme ct [i tu vei fi
mul]umit.
Dac` te am pe tine [i insula, [i m` pot bucura de amndou`
v`zndu-v`, ce altceva \mi mai pot dori? Dar att de pu]in va fi
suficient pentru tine?
Tu ai fi de-ajuns pentru a m` face fericit`, r`spunse ea,
\nconjurndu-l cu bra]ele calde. Cred c` voi reu[i s` fac orice atta
vreme ct m` vei iubi.
Nu voi obosi niciodat` s` te iubesc, o asigur` el.
Toate celelalte lucruri din jur fur` date uit`rii. Se aveau unul pe
altul [i asta era de-ajuns.
Sfr[it

Obstacole Depasite

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Obstacole Depasite

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MARSHA CLARK

S-ar putea să vă placă și