Sunteți pe pagina 1din 288

Frank Herbert

Dune
CARTEA lNTll
Dune
lnceputul este momentul n care trebuie acordata cea mai mare aten(ie
corectitudinii echilibrelor. Fiecare sora 8ene Cesserit ;tie lucrul acesta. lata de
ce, atunci cnd ncepe(i studiul vie(ii lui Muad'Dib, ave(i mai nti grija sa l
plasa(i n timp: s-a nascut n cel de-al 57-lea an al lmparatului Padi;ah
5haddam lV. Apoi, lua(i bine aminte la locul lui Muad'Dib n spa(iu: planeta
Arrakis. Nu va lasa(i amagi(i de faptul ca a vazut lumina zilei pe Caladan ;i ca
;i-a petrecut primii cincisprezece ani din via(a acolo. Patria sa ve;nica este
Arrakisul, planeta cunoscuta ;i sub numele Dune.
Fragment din "Manualul lui Muad'Dib" de prin(esa lrulan
N SAPTAMNA dnantea pecar pe Arraks, cnd agta[a utmeor pregatr a|unsese
aproape de nesuportat, o femee batrna o vzta pe mama u Pau.
Era o noapte cada a Casteu Caadan stravechu edfcu, camn a fame Atredes
tmp de douazec ase de genera[, era nvaut n racoarea umeda care preceda
ntotdeauna schmbarea vrem.
Batrna fu ntrodusa prn ua dosnca de a capatu gaere botte ce ducea a dormtoru
u Pau putu sa arunce o prvre n camera baatuu.
Pau era ntns n pat, dar nu dormea. La umna saba a une amp cu suspense, asata sa
puteasca deasupra podee, baatu desu n cadru u sueta nata a necunoscute, n
spatee carea statea mama sa. Batrna parea spectru une vra|toare - paru ca o pnza de
paan|en nccta, chpu umbrt, och asemen unor damante scnteetoare.
- Nu- prea mc pentru vrsta u, |essca? ntreba batrna. Vocea era raguta
zbrntoare, ca un baset* dezacordat.
* lnstrument cu coarde
Mama u Pau raspunse cu gas catfeat de contrato:
- E ucru tut ca Atrez ncep sa creasca trzu, Cuvoa-Ta.
- Am auzt eu, spuse batrna. Dar are de|a cncsprezece an.
- Da, Cuvoa-Ta.
- Nu doarme, observa batrna rse scurt. trengaru asta vcean trage cu urechea. Dar
ce de v[a domneasca trebue sa fe vcen. daca- ntr-adevar Kwsatz Haderach... atunc...
n obscurtatea patuu, Pau [nea och ntredesch, doua fante nguste. Och batrne -
mar rotunz ca och une pasar de noapte - fxau cu ntenstate, parca tot ma mar, ma
strauctor.
- Somn uor, trengar vcean, zse batrna. Mne sa m te sco n puter ca sa nfrun[
gom |abbaru.
Apo se ntoarse e, mpngnd-o pe mama u Pau, nchznd ua cu o bufntura surda.
Pau se ntreba: Ce-i gom jabbarul?
Nc unu dntre evenmentee framntate ae utmeor ze nu se paruse att de stranu ca
vrea zgrp[uroace de adneaor.
Cuvio;ia-Ta.
feu n care spusese mame pe nume, "|essca", de parca s-ar f adresat une
servtoare, nu une Doamne Bene Gessert, concubna unu duce mama motentoruu duca.
5a fie gom jabbarul vreunul dintre lucrurile pe care trebuie sa le aflu despre Arrakis
nainte de-a ajunge acolo| se ntreba.
Murmura pentru sne cuvntee stran: "Com jabbar... lwisatz Haderach..."
Trebuse sa nve[e puzdere de ucrur. Arraks era o ume cu totu dferta de Caadan
mntea u Pau era o vtoare de cunotn[e no. Arrakis... Dune... Planeta-de;ert...
Expca[e e daduse Thufr Hawat, Maestru Asasn a tatau sau: duman or de
moarte, Harkonnen, stapnsera vreme de optzec de an Arraksu, cu statut de semfef, n
vrtutea unu contract ncheat cu Compana CHOAM pentru expoatarea mean|uu, mrodena
geratrca. Acum, Harkonnen aveau sa pece, urmnd ca paneta sa treaca n stapnrea Case
Atredes, cu statut de fef depn. La prma vedere, o vctore pentru Ducee Leto. Dar, preczase
Hawat, aparenta zbnda ascundea o prme|de de moarte, pentru ca ducee Leto se bucura de
popuartate n rndu Caseor Mar ae Landsraaduu.
"Un om popuar strnete nvda ceor puternc", spusese Hawat.
Arrakis... Dune... Planeta-de;ert...
Pau adorm. Vsa ca se afa ntr-o caverna arrakana, ncon|urat de oamen tacu[ care se
mcau n umna pada a unor curgobur.
Domnea o atmosfera soemna, ca ntr-o catedraa. De undeva a|ungea a urech un
zgomot aba ghct - cpoctu unor pcatur de apa. De prns n mre|ee vsuu, Pau tu ca-
va amnt totu cnd se va trez. amntea ntotdeauna vsee premontor.
Vsu se spubera.
Pau se trez n cadura patuu... Gndure napadra ara...
Poate ca umea Casteuu Caadan, unde nu avusese parte de tovara de |oaca de vrsta
u, nu merta gndur trste a despar[re. Doctoru Yueh, nva[atoru u, daduse de n[ees ca
pe Arraks sstemu de casa a faufreucor nu era respectat cu prea muta strcte[e. Paneta
adapostea oamen care traau ber a margnea deertuu, fara cad sau bashar... oamen
asemenea mra|eor pustuu: fremen, care nu fgurau n nc un recensamnt a Domenor
Imperae.
Arrakis... Dune... Planeta-de;ert...
Pau sm[ tensune auntrce, se hotar sa puna n apcare una dn ec[e pentru
mnte--trup pe care e nva[ase de a mama sa. Tre respra[ rapde decanara procesu:
trecu n starea de percep[e fotanta... adapta contn[a. Apo... data[e aortca... evtarea
mecansmuu neadaptat a contn[e... contn[a preferen[aa... mboga[rea sngeu
rgarea rapda a regunor suprasoctate... Nu se poate ob(ine hrana-siguran(-libertate
numai pe baza instinctului... Contn[a anmaa nu depaete momentu, dupa cum nu
recunoate posbtatea dspar[e vctmeor... anmau dstruge, fara sa produca... pacere
anmae ramn a nve senzora, percep[a e scapa... omu are nevoe de o gra prn
ntermedu carea sa observe unversu... adaptarea preferen[aa a contn[e creeaza o
asemenea gra... perfec[unea corpuu rezuta dn concordan[a fuxuu nervos sangun, cu
n[eegerea profunda a necesta[or ceuare... ucrur/ceue/fn[e... toate snt trecatoare, toate
upta pentru a dobnd fuxu permanen[e...
Lec[a se depana ma departe, ma departe, n contn[a fotanta...
Cnd umna gabena a dmne[ atnse pervazu ferestre, Pau o sm[ prn peoapee
asate. Deschse och, recunoscu decoru famar a grnzor de pe tavanu dormtoruu, auz
dn nou ecoure ve[ febre dn caste.
Ua oda se deschse mama sa prv nauntru. Pe ovau mpasb a fe[e, och verz
fxau, grav. Paru e, de cuoarea bronzuu vech, era strns cu o pangca neagra, trecuta
peste coroana.
- Vad ca et treaz, spuse ea. A dormt bne?
- Da.
n tmp ce aegea hanee de pe rafture duapuu, Pau prv sueta nata, vazu n
poz[a umeror semnee ncordar. Un och obnut n-ar f remarcat nmc, dar pe e nva[ase
totu char ea, antrenndu- dupa Metoda Bene Gessert, educndu- sprtu de observa[e.
Mama se ntoarse. ntnse o tunca semprotocoara, cu omu rou - bazonu Case Atredes
- brodat deasupra buzunaruu de a pept.
- mbraca-te repede! Cucernca Maca ateapta.
- M s-a aratat, odata, n vs. Cne e?
- Fosta mea educatoare de a coaa Bene Gessert. Acum e Dreptvorbtoarea
mparatuu. Pau... (Mama ova, apo urma:) Sa- povestet despre vsee tae.
- Bne. Datorta e am ob[nut Arraksu?
- Nu am ob(inut Arraksu.
|essca scutura prafu magnar de pe o pereche de pantaon pe care atrna apo,
mpreuna cu tunca, pe cueru de nga pat.
- Grabete-te. Sa n-o asam pe Cucernca Maca sa atepte!
Pau se rdca n capu oaseor strnse genunch cu bra[ee.
- Ce- gom |abbaru? ntreba.
Dn nou, deprndere pe care e formase tot ea dezvaura o eztare aproape
mperceptba, o tradare nfma a nervor, n care Pau recunoscu spama.
|essca se aprope de fereastra, dadu n atur drapere, prv o cpa dncoo de unca
ruu, spre muntee Syub.
- A sa af curnd ce-... gom |abbaru, rost ea.
Pau desu frca n gasu e constatarea ntrga.
|essca spuse fara sa- ntoarca fa[a:
- Cucernca Maca ateapta n saonu meu. Grabete-te, te rog.
***
Aezata ntr-un |[ tap[at, Cucernca Maca Gaus Heen Moham rdca prvrea cnd
mama fu ntrara. De-o parte de ata, ferestree saonuu domnau panorama meandreor
sudce ae ruu covoru verde a domenor fame Atredes, dar Cucernca Maca gnora
prvetea. n dmnea[a aceasta sm[ea vrsta nu prea reuea sa- nabue rtarea. Dadu
vna pe psa de confort a voa|uu ca pe contactu cu odoasa Ghda Spa[aa mana[e
e msteroase. Era nsa vorba de o msune care necesta nterven[a une Bene-Gessert-cu-
daru-Veder. Nc macar Dreptvorbtoarea mparatuu Padah nu se putea sustrage de a
anumte ndatorr.
Afurisita asta de jessica| gnd Cucernca Maca. Macar de ne-ar fi nascut o fata, dupa cum
i s-a poruncit|
|essca se opr a tre pa de |[ facu o pecacune dscreta, aba atngndu- fusta cu
mna stnga. Pau se ncna scurt, aa cum nva[ase maestru sau de dans sa saute "cnd
rangu persoane este ndoenc".
Cucernce Mac nu- scapa amanuntu.
- Un baat prudent, |essca.
|essca asa mna pe umaru u Pau strnse cu putere. Pre[ de-o batae de nma, n
pama pusa frca. Apo regas camu spuse:
- Aa a fost nva[at, Cuvoa-Ta.
De ce-i e frica? se ntreba Pau.
Batrna stude cu o sngura prvre sfredetoare. Ovau fe[e u semana cu a |essca,
nsa baatu avea oase puternce. Motense de a taca-sau, Ducee, paru negru ca pana
corbuu, dar sprncenee erau ae buncuu dnspre mama, ce a caru nume trebua sa ramna
secret... La fe nasu sub[re, dspre[utor... n schmb, och verz aveau cautatura
cutezatoare a batrnuu Duce, raposatu bunc dn partea tatau.
Un barbat care a ;tiut ntr-adevar sa fie cutezator... pna la moarte, gnd Cucernca Maca.
- nva[atura e una, spuse cu voce tare, ngredentu de baza, ata. Vom vedea.
Och e batrn o fugerara pe |essca.
- Lasa-ne sngur. [ recomand sa practc medta[a de ntre.
|essca ua mna de pe umaru u Pau.
- Cuvoa-Ta, a...
- |essca, t ca trebue s-o fac.
Nedumert, Pau prv mama.
|essca ndrepta spatee.
- Da... desgur.
Pau ntoarse prvrea spre Cucernca Maca. Deferen[a smerena pe care mama e
arata batrne pedau pentru pruden[a. Dar, dn cauza frc pe care o rada faptura mame sae,
cuprnse un sentment de revota amestecata cu nente.
- Pau... (|essca se opr, respra adnc.) Pau, ncercarea a care ve f supus... conteaza
foarte mut pentru mne.
- ncercarea? ntreba Pau, prvnd-o.
- Nu uta ca et fu unu Duce, ma spuse |essca, apo se rasuc , n fonetu uscat a
fuste ung, e cu pa repez dn ncapere. Ua se nchse n urma e.
Pau se ntoarse catre batrna, stapnndu- fura.
- De cnd a a|uns Doamna |essca sa fe expedata ca o servtoare?
Un zmbet adnc pentru o cpa zbrcture dn co[ure gur batrne.
- Doamna |essca, baete, mi-a fost servtoare vreme de pasprezece an de coaa. (Dadu
dn cap.) nca o servtoare foarte buna. Apropie-te|
Porunca fchu ca un bc. Pau se pomen dndu- ascutare nante de a f apucat sa
gndeasca. A folosit Clasul, fugera prn mnte. Se opr a semnu pe care - facu ramase
nemcat, aproape de genunch batrne.
- Prvete, spuse ea.
Scoase dn fadure rase sae ung un cub de meta verde, cu atura de vreo
cncsprezece centmetr. rot Pau vazu ca una dn atur era deschsa - neagra
nfrcoator de strane. n cavtatea neagra a cute nu patrundea umna.
- Vra-[ mna dreapta n cute, porunc batrna.
Pe Pau sageta frca. Dadu sa se retraga, dar femea zse:
- Aa-[ ascu[ mama?
Baatu rdca prvrea catre och de bufn[a a batrne. ncet, sm[nd constrngerea, dar
ncapab s-o nature, Pau vr mna n cute. La nceput, cnd gaura neagra ngh[ mna,
sm[ doar o senza[e de raceaa, apo degetee dadura de meta mna fu strabatuta de
furncatur, ca cum -ar f amor[t brusc.
O exprese de anma de prada se ntpar pe chpu batrne. Rdca mna dreapta o
aprope de gtu u Pau. Baatu prnse cu coada ochuu o scnteere metaca vru sa-
mte capu.
- Sta! se rast batrna.
Clasul, din nou| O prv nemcat.
- Gom |abbaru e a gtu tau, vorb ea. Gom |abbaru, dumanu suprem. Un ac cu vrfu
otravt. Nu! Sa nu fac nc o mcare, otrava nu arta.
Pau sm[ gte|u uscat, ncerca sa nghta. Nu zbutea sa- a och de pe chpu zbrct
a batrne, de a och scaparator, de a gnge decoorate dn[ argnt, de meta, ce
scnteau a fecare cuvnt pe care- rostea.
- Un fu de Duce trebuie sa se prceapa a otravur, zse ea. Aa cer vremure n care
tram, nu? Le t pe toate, frete... Musky, otrava pentru bautur. Aumas, otrava pentru
mncarur. Otravure rapde, otravure ente toata gama de otravur ntermedare. Astaz a
sa fac cunotn[a cu una noua: gom |abbar. Otrava care nu ucde dect anmaee.
Mndra bru frca u Pau.
- Insnuez ca fu unu duce ar f un anma? uera e.
- Insnuez, sa zcem, ca a putea f om, repca batrna. Gata! Nu cumva sa ma mt. Snt
batrna, dar mna mea va apuca sa-[ nfga acu n gt nante de a putea sa-m scap.
- Cne et? opt Pau. Cum de-a reut s-o fac pe mama sa ma ase sngur cu tne? Et
dn neamu u Harkonnen?
- Harkonnen? Cerue, nu! Acum tac!
Un deget uscat atnse gtu. Pau nabu mbodu nvountar de a sar n atur.
- Bne, zse batrna. A trecut de prma ncercare. Sa-[ spun ce urmeaza: daca sco[ mna
dn cute, mor. Asta- sngura regua. Lasa-[ mna n cute ve tra. Trage-o afara ve mur.
Pau respra adnc, ca sa- potoeasca tremuru.
- Un sngur strgat a meu ar f de-a|uns ca servtor notr sa navaeasca ac sa mor
tu.
- Servtor nu vor trece de maca-ta, care sta de stra|a a ua. F sgur de asta. Maca-ta a
suprave[ut aceea ncercar. Acum e rndu tau. Ar trebu sa te sm[ mndru... Se-ntmpa
foarte rar sa- ncercam astfe pe cop de sex mascun.
Curoztatea reduse frca u Pau a un nve suportab. n vocea batrne auzse, fara
ndoaa, adevaru. Daca mama sa statea ntr-adevar de paza a ua... daca era ntr-adevar
vorba de o ncercare... Dar, orce-ar f fost, n-avea scapare. Era przoneru mn care- atngea
gtu, przoneru gom |abbaruu. amnt cuvntee Ltane mpotrva Frc, ncanta[a dn
rtuau Bene Gessert pe care o nva[ase de a mama sa.
"5a nu ma tem. Frica ucide mintea. Frica este moartea marunta, purtatoarea desfiin(arii
totale. Voi nfrunta frica. O voi lasa sa treaca peste mine, prin mine. $i, dupa ce va fi trecut, mi
voi ntoarce ochiul interior ;i voi privi n urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi
ramne doar eu."
regas camu spuse:
- Da- drumu, batrno!
- Batrno! croncan ea. Nu s-ar spune ca-[ psete cura|u. E bne, vom vedea,
domnorue! (Se apeca a urechea u opt): Ve sm[ durere n mna dn cute. Sufern[a.
Dar a amnte! De-[ trag mna [ vo strapunge gtu cu gom |abbaru - ar moartea va ven a
fe de ute ca securea caauu. Retrage-[ mna gom |abbaru [ a va[a. A n[ees?
- Ce- n cute?
- Sufern[a.
Furncature dn mna se accentuara. Pau strnse buzee. Ce fel de ncercare-i asta? se
ntreba. Furncature se transformara n mncarme.
Batrna spuse:
- A auzt de anmaee care- reteaza cu co[ aba ca sa scape dn capcana? Un vceug
demn de un anma. Omu nsa trebue sa ramna n capcana, sa ndure sufern[a sa se
prefaca mort, ca sa- nmceasca apo pe ce ce- amenn[a ntreaga spece.
Mncarmea deven usturme, apo arsura uoara.
- Pentru ce fac asta? ntreba Pau.
- Ca sa afu daca et om. Tac!
Pau nceta pumnu mn stng, n tmp ce senza[a de arsura dn ceaata mna
cretea. Cretea ncet: cadura peste cadura... peste cadura. sm[ unghe mn bere
nfgndu-se n pama. ncerca sa ndoae degetee de a mna care uase foc, dar degetee nu
vora sa- ascute.
- Arde! boboros.
- Tac!
Durerea ncepu sa- papte n susu bra[uu. Fruntea se acoper de sudoare. Fecare fbra
a trupuu strga sa- traga mna dn pu[u cu facar... dar... gom |abbaru! Fara sa- mte
capu, trase cu coada ochuu spre acu otravt care pndea n dreptu gtuu. dadu seama ca
respra sacadat, ncerca sa- domoeasca rtmu respra[e, dar nu zbut.
Sufern[a!
Lumea dn |uru u ramase puste. Nu ma era nmc, dect mna care agonza , a c[va
centmetr de e, chpu brazdat de rdur care sfredeea cu prvrea.
Avea buzee att de uscate, nct nu ndraznea sa e ntredeschda.
Arde| Arde|
I se paru ca smte peea mn pesnnd, carbonzndu-se, ca sub ea carnea se desprnde
cade, dezvend oasee cacnate.
Arsura nceta.
Ca a comanda unu buton, durerea conten.
Pau sm[ bra[u drept tremurnd spasmodc trupu scadat n sudoare.
- A|unge, murmura batrna. Ku wahad! Nc un cop de sex femnn n-a rezstat vreodata
atta tmp. Cred ca voam sa nu zbutet. (Se asa pe spate ua gom |abbaru de a gtu u
Pau.) Scoate-[ mna, tnere om, prvete-o!
Pau nabu un for dureros, prv gou negru pe care mna sa parea ca nu vrea sa-
paraseasca. Amntrea proaspata a sufern[e mpedca orce mcare. Ra[unea spunea ca
avea sa scoata dn cute un cot nnegrt.
- Scoate-o! se rast batrna.
smuse mna dn cute -o prv nmarmurt. Nc un semn. Carnea nu purta nc o urma
a tortur. Rdca mna, o rasuc, ndo degetee.
- Durere prn nduc[e nervoasa, expca batrna. Nu ne putem ngadu sa schodm fn[e
cu poten[a uman. Ah, ce n-ar da un sa afe secretu cute!
Ascunse obectu sub rasa.
- Dar durerea... rost Pau.
- Durerea! pufn ea. Un om trebue sa- stapneasca fecare nerv.
Pau sm[ durere n mna stnga. desceta degetee, prv cee patru urme nsngerate
asate de unghe care mucasera pama. Lasa mna n |os se uta a batrna.
- I-a facut asta mame?
- A cernut vreodata nsp prntr-o sta? ntreba ea.
Fugerarea tangen[aa a ntrebar rcoa n mntea u a un nve superor a contn[e.
Nisip printr-o sita. ncuvn[a, dnd dn cap.
- No, cee dn Bene Gessert, cernem oamen ca sa descoperm fn[ee umane.
Pau rdca mna dreapta, renvnd amntrea sufern[e.
- asta- tot?... Sufern[a! Atta tot?
- |-am observat reac[a a sufern[a, baete. Sufern[a nu- dect axa ncercar. Maca-ta
te-a nva[at cum observam no. Am vazut semnee nva[aturor e. Asta e ncercarea noastra:
crza observa[e.
Pau desu n gasu e confrmarea ceor rostte spuse:
- Adevarat!
Batrna prv ung. Percepe adevarul| El sa fie? 5a fie ntr-adevar el? Apo gnd:
"5peran(a ntuneca observa(ia|" nabu emo[a.
- Vad ca t cnd oamen cred ceea ce spun.
- tu.
n vocea u razbatura armonce capacta[or verfcate de experen[a ea e auz. Rost
cu gas surd:
- Poate ca et Kwsatz Haderach. Sta |os, frate mc. Aeaza-te ac, a pcoaree mee.
- Prefer poz[a n care ma afu.
- maca-ta a ezut cndva nga mne.
- Eu nu snt mama.
- Ne cam detet, nu- aa? ( ntoarse capu spre ua strga:) |essca!
Ua se deschse brusc mama u Pau aparu n prag, prvnd n ncapere cu och de
cremene. vazu fu prvrea se mbnz. Reu sa sch[eze un zmbet.
- |essca, a ncetat vreodata sa ma urat? se adresa batrna.
- Te ubesc te urasc deopotrva, raspunse |essca. Ura, pentru sufern[a pe care n-am s-
o ut ncodata. Dragostea este...
- Este, pur smpu, o ntrerupse batrna, dar gasu suna bnd. Po[ ramne acum, dar
sa nu vorbet. nchde ua a gr|a sa nu ne stnghereasca nmen.
|essca ntra n camera, nchse ua ramase cu spatee rezemat de ea. Fiul meu traie;te
;i e... fiin(a umana. $tiam ca-i a;a... dar... traie;te. Acum pot trai ;i eu mai departe. Sm[ n
spate suprafa[a compacta, reaa, a u. ntreaga ncapere, cu tot ce se afa n ea, se paru
deodata papaba, patrunzndu- sm[ure.
Fiul meu traie;te.
Pau prv mama. A spus adevarul. Ar f vrut sa asa, sa ramna sngur sa se poata
gnd a tot ce se ntmpase, dar dadu seama ca nu va putea peca dect cnd se va
permte. Batrna reuse sa- sub|uge... Amndoua au spus adevarul. Mama sa fusese supusa
aceea ncercar. Toate astea aveau un scop, un [e. Un [e cumpt... cac sufern[a frca
fusesera ee cumpte. ta ce erau [eure cumpte. Erau [eur n caea carora nu putea sta
nmc. Erau [eur care- aveau propra exsten[a, propra necestate. Sm[ ca devense
przoneru unu [e cumpt. Dar nu ta care era [eu acesta cumpt.
- Baete, spuse batrna, poate ca ntr-o z va trebu sa sta tu de partea ceaata a une
u. aceea va f tot o ncercare.
Pau prv mna care trecuse prn sufern[a, apo se uta a Cucernca Maca. Desuse n
vocea e ceva necunoscut, o sonortate pe care nca n-o seszase a nc un at gas. Cuvntee e
se conturasera parca ntr-un nmb de umna. Dstncte, materae. Avu senza[a ca raspunsure
pe care batrna e-ar putea da acum a orce ntrebar, ar f n stare sa- na[e dn umea u de
carne catre ceva mut ma mare[.
- De ce testa[ fn[ee umane? o ntreba.
- Ca sa- eberam pe oamen.
- Sa- ebera[?
- Odnoara, oamen au pus mane sa gndeasca pentru e, spernd ca astfe se vor
ebera. Snguru rezutat a fost ca a[ oamen cu man -au nrobt.
- "Sa nu-[ fac mana dupa asemanarea mn[ omuu", cta Pau.
- Da, aceasta a fost devza |haduu Buteran, reprodusa n Bba Catoca Portocae.
Dar Bba ar f trebut sa spuna: "Sa nu-[ fac mana care sa mte mntea umana". L-a studat
pe mentatu afat n su|ba voastra?
- Am studat cu Thufr Hawat.
- Marea Rascoaa ne-a uat cr|ee a st mntea umana sa se dezvote. Au uat fn[a
co mente sa educe sa antreneze taentee umane.
- coe Bene Gessert?*
*$coala de educa(ie ;i antrenament fizic ;i mintal rezervata ini(ial elevilor de sex feminin.
Ea ncuvn[a dn cap.
- Au suprave[ut doar doua dntre coe stravech: Bene Gessertu Ghda Spa[aa.
Ghda, pare-se, pune accentu ma aes pe matematce pure. Func[a Bene Gessertuu este
cu totu ata.
- Potca, rost Pau.
- Ku wahad! excama batrna.
O fugera dn och pe |essca.
- Nu -am spus nmc, Cuvoa-Ta.
Cucernca Maca se ntoarse ara spre Pau.
- A ghct fara sa a a ndemna prea mute ndc. Aa este. Potca. Prma coaa Bene
Gessert a fost ntemeata de persoane care au ntrevazut necestatea contnuta[ probemeor
umane. Persoanee aceea -au dat seama ca o asemenea contnutate nu poate exsta dect
daca se separa speca umana de speca anmaa... prn seec[e artfcaa.
Pentru Pau, cuvntee Cucernce Mac perdura brusc cartatea. Se sm[ rant n ceea
ce mama u numea instinctul sau de dreptate. Nu pentru ca batrna ar f mn[t. Nu ncapea
ndoaa, credea ce spune. Nu, era ceva ma adnc, ceva egat de [eu cumpt.
- Dar mama m-a spus ca mute suror Bene Gessert nu- cunosc ascenden[a, zse e.
- Arhvee noastre pastreaza evden[a tuturor nor genetce. Maca-ta te ca se trage
sau dntr-un neam Bene Gessert, sau dntr-un neam acceptat de Bene Gessert.
- Atunc cum de nu te cne-s parn[ e?
- Un au voe sa te... Ce ma mu[, nu. S-ar putea, de pda, sa se f urmart
mperecherea e cu o ruda apropata, pentru a se consoda domnanta une anumte nsur
genetce. Avem mute motve.
Pau sm[ ara ofensa adusa drepta[.
- Va asuma[ dreptu a o mu[me de decz, rost e.
Cucernca Maca [ntu cu prvrea, ntrebndu-se: Am deslu;it cumva critica n glasul lui?
- Purtam o povara grea, zse.
Pau sm[ ca ocu ncercar se estompeaza cu repezcune. a[nt prvrea n och
batrne spuse:
- Zc ca s-ar putea sa fu... Kwsatz Haderach. Ce- asta? Un gom |abbar uman?
- Pau! nterven |essca. Nu vorb pe tonu asta cu...
- Da-m voe, |essca, o ntrerupse batrna. Baete, a auzt vreodata de drogu
Dreptvorbtoareor?
- E un narcotc care ampfca puterea de a detecta neadevaru, raspunse Pau. M-a spus
mama.
- A asstat vreodata a Transa Adevaruu?
Pau catna dn cap.
- Nu.
- Drogu e percuos, dar confera ntr-adevar putere. Sub efectu droguu,
Dreptvorbtoarea poate sa vzteze mute ocur dn memora e - dn memora trupuu e. No,
Dreptvorbtoaree, cunoatem mute dntre cae trecutuu... dar numa ca femnne. (n gasu
batrne se strecura o unda de mhnre.) Exsta nsa un oc n care nc o Dreptvorbtoare nu
poate sa a|unga. Locu acea ne respnge, ne ngrozete. Dar se spune ca va ven zua n care
un barbat va descoper, n bnecuvntarea droguu... ochu nteror. E va vedea ceea ce n-a
vazut nca nc una dntre no: ambee trecutur - ce mascun ce femnn.
- Pe barbatu acesta num[ Kwsatz Haderach?
- Da. Kwsatz Haderach: ce care poate f n ma mute ocur deodata. Mu[ barba[ au
ncercat drogu... foarte mu[. Dar nc unu n-a reut.
- Au ncercat au dat gre? Cu to[?
- O, nu, murmura batrna, catnnd dn cap. Au ncercat au murt.
lncercarea de a-l n(elege pe Muad'Dib fara a-i n(elege du;manii de moarte,
Harkonnenii, este asemenea ncercarii de a afla Adevarul fara a cunoa;te
Minciuna. Este ca ncercarea de a vedea Lumina fara a ;ti ce-i ntunericul. Este
cu neputin(a.
Fragment din Manualul lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
ERA O LUME, un gob scuptat, cufundat pe |umatate n umbra, rotndu-se sub ovture
domoae ae une mn obeze, cu degetee ncarcate de nee scnteetoare. Gobu se nvrtea
pe un suport varab, nga unu dn pere[ ps[ de ferestre a ncaper. Cea[ pere[ erau un
mozac mutcoor de suur, bobne, benz fme. Lumna venea de a cteva gobur aur care
puteau n cmpur mobe de suspense gravta[onaa.
n centru camere trona o masa de ucru epsodaa, acoperta cu o paca trandafre dn
emn de eacca petrfcat. n |uru mese erau orndute ma mute scaune verforme cu
suspense, dntre care doua ocupate. ntr-unu edea un tnar negrcos de vreo asprezece
an, cu fa[a rotunda och apatc. n ceaat, un barbat sub[ratc, mc de statura, cu trasatur
efemnate.
Amndo aveau prvre a[ntte catre gob omu care rotea dn umbra.
Un rs nfundat rasuna dntr-acoo. Apo o voce de bas:
- Iat-o, Pter: cea ma mare capcana de oamen dn cte a cunoscut stora. Iar Ducee e
gata sa se vre de bunavoe n face e. Ce zc? Nu- asta o reazare magnfca a Baronuu
Vadmr Harkonnen?
- Fara-ndoaa, Baroane, ncuvn[a barbatu. Avea o voce de tenor, cu nfexun duc,
muzcae.
Mna masva se asa asupra gobuu, puse capat rota[e. Acum, ce dn camera putura sa
contempe suprafa[a nemcata, putura sa- dea seama ca aveau n fa[a unu dn obectee
harazte doar coec[onaror boga[ sau guvernatoror panetar a Imperuu. Gobu purta
pecetea artzanor mpera. Merdanee paraeee erau marcate cu srma de patna,
sub[re ca fru de par. Caotee poare erau ncrusta[ vaporoase de damante cu straucre
aptoasa.
Mna buhata se mca, trasnd detae suprafe[e.
- Va nvt sa prv[ cu aten[e, huru vocea de bas. Uta-te bne, Pter, tu a fe, ubtu
meu Feyd-Rautha. ntre azec de grade attudne nordca aptezec de grade attudne
sudca, doar aceste ondua[ superbe. Cuoarea or nu va duce cu gndu a carameee cee ma
duc? Ncaer nc un pc de abastru. Ncaer acur sau rur sau mar. aceste dragaae
caote poare... Att de mcu[e! Cne n-ar recunoate dntr-o prvre umea asta? Arraks! O ume
fara seaman. ocu dea pentru o vctore fara seaman.
Un zmbet futura pe buzee u Pter.
- cnd te gndet, Baroane, ca mparatu Padah consdera ca -a dat Duceu paneta,
cu mrodena ta cu tot. Umtor!
- Asta- o afrma[e absurda, huru Baronu, pe care-a facut-o numa ca sa- zapacet pe
tnaru Feyd-Rautha. Dar pe nepotu meu nu- nevoe sa- nduc n eroare.
Tnaru cu och apatc se fo n scaun, netez o cuta a coantuu negru n care era
mbracat. ndrepta brusc poz[a, cnd n ua dn spatee sau se auz o batae dscreta.
Pter se smuse dn scaunu u, traversa odaa crapa ua doar ct sa a cndru unu
mesa|, apo o nchse, desfaura suu - parcurse acom cu prvrea. Lasa sa- scape un chcot,
nca unu.
- E? nterpea Baronu.
- Neghobu ne-a trms raspuns, Baroane!
- Parca a scapat vreodata un Atredes pre|u de a se grozav! excama Baronu. Ce zce?
- E cam necuvncos, Baroane. | se adreseaza cu "Harkonnen". Nc "Sre draga Vere",
nc ttu, nmc.
- Harkonnen e un nume frumos, mr Baronu, ar gasu trada nerabdarea. ce spune
dragu[u de Leto?
- Spune aa: "Refuz propunerea de ntrevedere pe care m-a transms-o. [ cunosc prea
bne perfda, dupa cum [-o cunoate toata umea".
- Att?
- Ma zce: "Arta kanynuu are nca admrator pe cuprnsu Imperuu". semneaza:
"Ducee Leto de Arraks". (Pter zbucn n rs.) De Arraks! E, nu! Asta- prea de tot!
- nceteaza, se rast Baronu rsu ceuat amu[ brusc, ca un contact ntrerupt. Kany,
va sa zca! Cu ate cuvnte, vendeta! foosete termenu asta arhac, cu o trad[e att de
bogata, ca sa-m dea de n[ees ca nu- de guma.
- A facut gestu pac, spuse Pter. Formee au fost respectate.
- Vorbet mut prea mut pentru un mentat*, Pter, observa Baronu. gnd: Va trebui
sa ma descotorosesc de el ct de curnd. Aproape ca nu mai e bun de nimic. prv ung
mentatu-asasn, zabovnd asupra amanuntuu pe care orcne remarca numadect: och -
fante nguste, compet abastre. Och fara pc de ab.
*Oameni educa(i ;i antrena(i pentru dobndirea ;i dezvoltarea unei logici desavr;ite.
Un rn|et scurt schmonos chpu u Pter. O cpa, fa[a u paru o masca. Cu doua gaur n
ocu ochor.
- Dar... Baroane! N-a exstat nccnd revana ma frumoasa. O capodopera n matere de
tradare: sa- obligi pe Leto sa ase Caadanu pentru Dune - ba nca fara nc o ansa de
scapare, data fnd porunca mparatuu. Ce festa!
- A un adevarat fux verba, Pter, rost cu voce gacaa baronu.
- Pentru ca-s ferct, Baroane. n tmp ce pe tne... te cam roade nvda.
- Pter!
- Ah, Baroane! Nu e regretab ca n-a reut sa tcuet de unu sngur stratagema asta
ncntatoare?
- ntr-o buna z, am sa pun sa te strnga de gt, Pter.
- Snt sgur, Baroane. n fne! Dar nc o fapta buna nu- zadarnca, aa-?
- A uat cumva semuta** sau verta, Pter?
** Derivat narcotic secundar ob(inut din arderea lemnului elocca.
- Pe Baronu nostru mra adevaru spus fara teama, observa Pter. Fa[a se transforma
n carcatura une mat ncruntate. Aha! Numa ca vez tu, Baroane, eu snt mentat, aa ca am
sa tu cnd [ ve trmte caau. Atta tmp ct [ ma snt de foos, ve atepta. N-ar f economc
sa ac[onez prematur, pna una-ata ma pot face cte ceva. tu ca Dune te-a nva[at un
ucru n[eept: sa nu roset. N-am dreptate, Baroane?
Baronu contnua sa- fxeze n tacere.
Feyd-Rautha se agta n scaun. Dobitocii a;tia ;i ciondaneala lor| gnd. Unchiu-meu nu-i in
stare sa discute cu mentatul fara sa se ia la har(a. Ce ;i-or fi nchipuind? Ca n-am alta treaba
dect sa-i ascult cum se ciorovaiesc?
- Feyd, spuse baronu. Cnd te-am poftt ac [-am spus s-ascu[ sa nve[. nve[?
- Da, unchue, raspunse Feyd-Rautha cu voce sugarnca.
- Uneor nu tu ce sa cred despre Pter, zse Baronu. Eu provoc sufern[a numa dn
necestate, pe cnd e... a putea sa |ur c-o face dn pura pacere. n ceea ce ma prvete, m-e
ma de sarmanu Duce Leto. Curnd o sa- oveasca doctoru Yueh ... s-a zs cu Atrez! Snt
sgur ca Leto va da seama cne -a manevrat pe medcu tradator... ar asta va f ovtura de
gra[e.
- Atunc de ce nu -a cerut doctoruu sa- vre un knd|a* ntre coaste? ntreba Pter. Zc
ca [-e ma, dar...
* 5abie scurta, iama u;or ncovoiata are doua tai;uri.
- Ducee trebue sa fe con;tient n momentu n care- vo pecetu soarta, ntrerupse
Baronu. Trebue sa afe ceeate Case Mar. Asta o sa e ma tae eanu. Iar eu o sa am oc
ca sa ma pot mca ma n voe. Necestatea- evdenta, dar aceasta nu nseamna ca-m face
pacere.
- Ca sa te po[ mca ma n voe, persfa Pter. mparatu e -aa cu och pe tne,
Baroane. Te mt -aa cu prea muta cutezan[a. ntr-o z a sa te trezet char ac, pe Ged
Prm, c-o egune mperaa de sardaukar -atunc s-a zs cu Baronu Vadmr Harkonnen!
- Tare [-ar pacea s-apuc zua aceea, nu- aa, Pter? Ce te-a ma bucura sa vez corpu
sardaukaror pradndu-m oraee |efundu-m paatu! Nu-[ asa gura apa?
- Ma ma ntreb, Baroane? rost aproape n oapta Pter.
- Ar f trebut sa f bashar de trupe, zse Baronu. Prea te ncnta sngee sufern[a.
Poate ca m-am prpt cu fagaduaa prazor de pe Arraks.
Pter facu cnc pa curos de marun[, se opr exact n spatee u Feyd-Rautha. Atmosfera
dn ncapere deven brusc ncordata tnaru ncrunta nentt sprncenee, rasucndu-
capu spre Pter.
- Sa nu te |oc cu Pter, Baroane, mr mentatu. M-a proms-o pe doamna |essca. M-a
proms-o!
- Pentru ce, Pter? ntreba Baronu. Pentru sufern[a?
Pter prv fx, preungnd tacerea.
Feyd-Rautha trase ntr-o parte scaunu.
- Unchue, ma a nevoe de mne? A spus ca...
- Iubtu meu Feyd-Rautha se mpacenteaza, observa Baronu. Se mca n umbra, n
prea|ma gobuu. Rabdare, Feyd. Apo se adresa ara mentatuu:
- Dar mcu Duce, draga Pter? Ce-a de spus despre cop? Despre Pau?
- Capcana [- va pune pe tava, Baroane, morma Pter.
- Nu asta te-am ntrebat. Daca nu ma neaa memora, a prevazut ca vra|toarea Bene
Gessert va face Duceu o fca. Te-a neat, nu- aa, mentatue?
- Nu ma ne prea des, Baroane, se apara Pter pentru prma data vocea u paru
tematoare. Recunoate-m macar mertu asta: nu ma ne prea des. t tu ca femee dn
Bene Gessert nasc ndeobte fete. Char consoarta mparatuu a adus pe ume doar fce.
- Unchue, nterven dn nou Feyd-Rautha, a spus sa vn ca sa afu ceva mportant
pentru mne ...
- Grozav nepot am, se vata Baronu. Aspra a stapnrea barone mee, dar nu- n stare
sa se stapneasca nc macar pe sne. (Se agta n spatee gobuu, umbra prntre, umbre.) Afa,
Feyd-Rautha Harkonnen, ca te-am chemat ac cu speran[a de a-[ ofer un dram de
n[eepcune. L-a urmart pe bunu nostru mentat? A f avut cte ceva de nva[at dn aceasta
dscu[e.
- Dar, unchue...
- Pter e un mentat deosebt de efcent, nu et de-aceea parere, Feyd?
- Ba da, dar...
- Ah! ntocma: dar| Dar consuma prea muta mrodene; o savureaza ca pe o ducea[a. Ia
ute ce och are! Parc-ar f un saahor arrakan. Daaa... E efcent Pter, dar n acea tmp este
emotv predspus a er patmae. Efcent, dar supus gree.
Mentatu vorb cu voce |oasa, ursuza:
- M-a chemat ca sa-m submnez efcen[a prn crtc, Baroane?
- Sa-[ submnez efcen[a? F seros, Pter, doar ma cunot. Nu doresc dect ca nepotu
meu sa constate mtee unu mentat.
- A hotart de|a sa ma nocuet?
- Sa te nocuesc? Cu cne sa te nocuesc? Unde-a putea gas un at mentat cu vcena
vennu tau?
- Acoo unde m-a gast pe mne, Baroane.
- Poate ca n-ar strca s-o fac, spuse Baronu cu un aer medtatv. Par cam nstab n
utma vreme. consum o gramada de mrodene.
- Consder ca pacere mee snt prea coststoare, Baroane? a ceva de obectat n
prvn[a asta?
- Draga Pter, pacere astea te [n egat de mne. Cum a putea sa obectez? Nu vreau
dect ca nepotu meu sa te observe sa traga unee concuz.
- Aadar, e vorba de o demonstra[e, mr Pter. Ce trebue sa fac? Sa dansez? Sa-m
etaez dfertee func[ spre edfcarea emnentuu Feyd-Rau...
- Exact. E vorba de o demonstra[e. -acum, [ne-[ gura.
Baronu se ntoarse spre Feyd-Rautha. observa buzee groase, rasfrnte - caracterstca
genetca a Harkonnenor -, arbornd un zmbet uor amuzat.
- Acesta- un mentat, Feyd, reua Baronu. A fost nstrut cond[onat pentru a ndepn
anumte func[. A nu se omte nsa faptu ca mentatu este ambaat ntr-un corp uman. O
caren[a ct se poate de grava! Uneor char cred ca stramo notr aveau dreptate cu mane
or gndtoare...
- Nte |ucar, pe nga mne, bomban Pter. Char tu, Baroane, a putea sa ntrec
ma;inile aea.
- Poate, facu Baronu. n sfrt... (Inspra adnc, rg. Apo:) Pter, expune- acum
nepotuu meu ne generae ae campane noastre mpotrva Case Atredes. ndepnete-[,
dec, te rog, rou de mentat.
- Baroane, te-am avertzat ca nu e bne sa mpartaet asemenea nforma[ une
persoane de vrsta u. Observa[e mee...
- Da-m voe sa hotarasc eu. |-am dat un ordn, mentatue! ndepnete una dntre
dversee tae func[.
- Prea bne.
Pter ndrepta spatee n[epen ntr-o strane attudne de demntate - ca cum -ar
f pus ata masca, dar care de aceasta data acoperea tot corpu.
- Peste cteva ze standard, ncepu e, ntreaga casa a Duceu Leto se va mbarca a
bordu unu transspa[a a Ghde cu destna[a Arraks; ma exact, orau Arrakeen, cu
sguran[a consderat preferab reedn[e noastre de a Carthag. Mentatu Duceu, Thufr
Hawat, va f a|uns pe buna dreptate a concuza ca Arrakeenu e ma uor de aparat.
- Cuete bne ureche, Feyd, nterven Baronu. F atent a toate panure care snt n
nteroru panuror.
Feyd-Rautha dadu dn cap, gndnd: A;a mai merge. 8atrnul monstru ;i da, n sfr;it, n
vileag, secretele. Ceea ce-nseamna ca vrea ntr-adevar, sa-i fiu mo;tenitor.
- Exsta ma mute posbta[ tangen[ae, reua Pter. Am ndcat faptu ca ntreaga Casa
Atredes se va muta pe Arraks. Cu toate astea, nu trebue scapata dn vedere nc posbtatea
ca Ducee sa se f n[ees cu Ghda sa- transporte ntr-un oc sgur, n afara Sstemuu. Exsta
precedente. n mpre|urar asemanatoare, unee Case s-au exat, cu armamentu atomc a
fame cu scuture, dncoo de mtee Imperuu.
- Ducee e prea mndru ca sa faca aa ceva, comenta Baronu.
- E o posbtate, nssta Pter. Orcum, pentru no rezutatu fna ar f acea.
- Nu- adevarat! mug Baronu. Vreau sa moara sa- para tot neamu!
- Asta- eventuatatea cea ma probaba. Exsta unee actvta[ dupa care se poate
recunoate daca o Casa nten[oneaza sa a caea exuu. Ducee nu pare sa ac[oneze n acest
sens.
- Aa! ofta Baronu. Contnua, Pter.
- La Arrakeen, Ducee fama u vor ocupa Reedn[a, fosta ocun[a a Conteu Fenrng
a doamne sae.
- Ambasadoru pe nga contrabandt, rse Baronu.
- Poftm? facu Feyd-Rautha.
- Unchu tau a gumt, expca Pter. L-a numt pe Contee Fenrng "ambasadoru pe
nga contrabandt", facnd auze a nteresu mparatuu pentru opera[e de contrabanda de
pe Arraks.
Feyd-Rautha prv nedumert unchu.
- De ce?
- Nu f obtuz, Feyd! se rast Baronu. Cum ar putea f atfe, atta vreme ct Ghda Spa[aa
ramne efectv n afara controuu mpera? Cum crez c-ar ma putea sa mune spon
asasn?
Gura u Feyd-Rautha sch[a un "Aha!" nerostt.
- La Reedn[a, contnua Pter, am pus a cae cteva dversun. Va avea oc un atentat
a va[a motentoruu Atredes... E posb ca atentatu sa reueasca.
- Pter, mr Baronu, a spus...
- Am spus ca se pot produce accdente, zse Pter. Tentatva de asasnat trebue sa para
autentca.
- Ah, baatu are un trup att de tnar, att de fraged! rost Baronu. Frete, vrtua e
ma percuos dect tata... ma aes dupa tot ce a nva[at de a vra|toarea de maca-sa.
Bestemata femee! Eh, n sfrt! Contnua, te rog, Pter.
- Hawat va ntu ca un agent de-a nostru s-a nftrat prntre e. Suspectu ce ma evdent
e doctoru Yueh, care- ntr-adevar uneata noastra. Dar Hawat te ca doctoru e absovent a
co Suk supus Cond[onar Imperae - cu ate cuvnte, un om destu de sgur spre a- su|
char pe mparat. Cond[onarea Imperaa se bucura de o ncredere oarba. Un sus[n char ca
nu poate f anhata dect cu pre[u ve[ subectuu. totu, aa cum a remarcat cneva
odata, cu o prghe potrvta po[ urn dn oc o paneta. Iar no am gast prgha potrvta
pentru a- urn pe doctor.
- Cum? ntreba Feyd-Rautha, brusc nteresat. Subectu se parea fascnant. Toata lumea
ta ca persoanee supuse Cond[onar Imperae nu puteau f corupte prn nc un m|oc.
- Atadata, nterven Baronu. Spune ma departe Pter.
- n ocu u Yueh, contnua mentatu, vom scoate n caea u Hawat un suspect mut ma
nteresant. Panu nostru este extrem de ndrazne[. Dar tocma de aceea sntem sgur ca
Hawat o va banu pe ea.
- Ea? rost mrat Feyd-Rautha.
- Doamna |essca n persoana, spuse Baronu.
- Nu e subm? zse Pter. Probema o sa- preocupe n asemenea masura pe Hawat nct
va afecta grav func[e de mentat. S-ar putea char sa ncerce s-o ucda. (Se ncrunta, adauga:)
Dar nu cred ca va zbut.
- nc tu nu doret asta, aa-? provoca Baronu.
- Nu-m dstrage aten[a, repca Pter. n tmp ce Hawat va f ocupat cu doamna |essca,
vom ncurca ma mut, provocnd tuburar n cteva garnzoane ate dversun smare,
care vor putea f nsa repede rezovate. Ducee trebue asat sa creada ca a dobndt un
oarecare grad de securtate. Apo, a momentu potrvt, vom da de tre u Yueh , atacnd
cu for[ee noastre prncpae, vom... vom...
- Da- drumu, spune- tot, ndemna Baronu.
- Vom nvada paneta, spr|n[ de doua egun de sardaukar mbraca[ n unforme
Harkonnen.
- Sardaukar! tresar Feyd-Rautha. Vazu cu och mn[ magnea foroaseor trupe
mperae - ucga fara ma, soda[ fanatc a mparatuu Padah.
- Sper ca-[ da seama cta ncredere [ acord, Feyd, spuse Baronu. Daca o sngura
oapta despre afacerea asta ar a|unge a ureche vreune ate Case Mar, ntregu Landsraad s-
ar putea coaza mpotrva Case Imperae s-ar dezan[u haosu,
- Punctu esen[a e urmatoru, zse Pter. De vreme ce Casa Harkonnen este foosta
pentru a savr trebure murdare ae Imperuu, ea va benefca n mod cert de avanta|. Un
avanta| percuos, desgur, dar care, manevrat cu precau[e, va aduce proftur ma mar dect
ae orcaror ate Case dn Imperu.
- Habar n-a despre ce proftur e vorba, Feyd, spuse Baronu. Nc macar nu [-ar putea
trece prn cap. Pentru nceput... vom ob[ne un drectorat revocab n compana CHOAM.
Feyd-Rautha dadu dn cap. Profture erau totu. Iar CHOAM era chea profturor. Fecare
Casa noba scotea dn speture Compane tot ce putea scoate pe durata unu drectorat.
Drectoratee CHOAM reprezentau adevarata masura a puter potce dn Imperu, trecnd
dntr-o mna n ata, odata cu modfcarea numaruu de votur ob[nute n Landsraad, a
concuren[a cu mparatu ;i cu sus[nator acestua.
- S-ar putea, spuse Pter, ca Ducee Leto sa ncerce sa fuga a nesprav[ de fremen de
a margnea deertuu. Or sa ncerce sa- trmta doar fama spre acest adapost magnar.
Dar aceasta u[a de savare e bocata de unu dn agen[ Ma|esta[ Sae - ecoogu panete.
Poate- ma [ mnte: Kynes.
- Feyd - amntete, nterven Baronu. Spune ma departe.
- Nu prea t sa te-ab[, Baroane, remarca Pter.
- Spune ma departe, [-am porunct! tuna Baronu.
Pter dadu dn umer.
- Daca totu va reu conform panuu, spuse, n ma pu[n de un an standard Arraksu va
deven subfefu Case Harkonnen. Unchu tau va socta o dspensa. Paneta va f condusa de
agentu sau persona.
- Care va stoarce ma mute proftur, rost Feyd-Rautha.
- Exact, ntar Baronu gnd: A;a-i ;i drept. Noi sntem cei care-am colonizat Arrakisul...
cu excep(ia celor ctorva venetici de fremeni care se ascund la periferia de;ertului... ;i-a
prapadi(ilor de contrabandi;ti, care snt prizonierii planetei, ntocmai ca ;i muncitorii indigeni.
- Iar Casee Mar vor t ca Baronu -a dstrus pe Atrez, spuse Pter. Vor t cu sguran[a.
- Vor t, uera Baronu.
- Ce- ma frumos, adauga Pter, este ca va t Ducee. Adca te de-acum, ntr-un fe.
Nu se poate sa nu f mrost capcana.
- te, te, morma Baronu n gasu u razbatu o nota de mhnre. Dar n-are ncotro...
Cu att ma rau pentru e!
Baronu paras ungheru de nga gobu Arraksuu. Iend dn umbra, sueta sa capata
propor[ - mensa, obeza. Cu umfatur dscrete sub fadure robe ntunecate, n ocure unde
trupu matahaos era par[a sus[nut de dspoztve de suspense portabe, prnse n hamur.
Cntarea aproape doua sute de kograme standard, dar pcoaree nu- purtau ma mut de
cnczec.
- M-e foame! mug, mngndu- cu degetee pne de nee buzee groase prvndu- pe
Feyd-Rautha cu och neca[ n grasme. Da porunca sa n se aduca ceva de mncare, dragu
meu. Sa gustam ceva nante de cucare.
Astfel grait-a 5fnta Alia-a-Cu(itului: "Cucernica Maica trebuie sa mbine
puterea de seduc(ie a unei curtezane cu mare(ia sublima a unei zei(e virgine ;i
sa pastreze aceste atribute sub tensiune att timp ct vor dainui for(ele tinere(ii
sale. Caci, atunci cnd frumuse(ea ;i tinere(ea se vor fi dus, va descoperi ca
locul intermediar, ocupat odinioara de tensiune, s-a preschimbat ntr-un izvor
de ;iretenie ;i de iscusin(a".
Fragment din Muad'Dib, comentarii de familie de prin(esa lrulan
- EI, |ESSICA, ce-a de spus n ceea ce te prvete? ntreba Cucernca Maca.
Asfn[ea soaree a Casteu Caadan, n zua ncercar u Pau. Cee doua feme erau
sngure n saonu |essca. Pau atepta aatur, ntre pere[ zoa[ acustc a Camere de
Medta[e.
|essca statea n fa[a ferestreor dnspre sud. Vedea nu vedea cuore pe care amurgu
e aternuse peste unca, peste ru. Auz nu auz ntrebarea Cucernce Mac. Se gndea a o
ata ncercare, petrecuta cu mu[ an n urma. Se gndea a fet[a papnda, cu paru de
cuoarea bronzuu, cu trupu chnut de furtune puberta[ - fet[a care ntrase n brou
Cucernce Mac Gaus Heen Moham, Proctor Superor a co Bene Gessert de pe Waach IX.
|essca prv mna dreapta, ndo degetee, amntndu- durerea, spama, fura.
- Betu Pau, opt ea.
- Te-am ntrebat ceva, |essca.
Tonu era rastt, porunctor.
- Cum? Oh... |essca se smuse dn trecut, se ntoarse catre Cucernca Maca, aezata cu
spatee a perete, ntre cee doua ferestre de a apus. Ce-a vrea sa spun?
- Ce-a vrea sa spu? Ce-a vrea sa spu? cr batrna n vocea e razbatu o nota cruda
de bat|ocura.
- E da, am nascut un fu! zbucn |essca. Dar ta ca mna fusese provocata cu buna
tn[a.
- | s-a porunct sa- fac u Atredes doar fce.
- Dar nsemna att de mut pentru e!
- Iar tu, n trufa ta, [-a nchput ca- ve zams pe Kwsatz Haderach!
|essca na[a fruntea.
- Am sm[t ca ar f cu putn[a.
- Nu te-a gndt dect a dorn[a Duceu de a avea un fu! se rast batrna. Dar dorn[ee
u n-au nmc de-a face cu asta. Casatora une fce Atredes cu un motentor Harkonnen ar f
astupat brea. A compcat ucrure n mod remedab. Acum s-ar putea sa perdem ambee
fa[.
- Nu snte[ nfabe, repca |essca. nfrunta prvrea a[ntta asupra e.
- Faptu e consumat, morma n cee dn urma batrna.
- Am |urat ca n-o sa regret ncodata hotarrea, spuse |essca.
- Cta nobe[e! o zefems Cucernca Maca. N-o sa regre[! Vom vedea cnd se va pune
recompensa pe capu tau o sa trebuasca sa fug, hatuta de to[ ce dspu sa vnda va[a ta
va[a fuu tau.
|essca pa.
- Nu exsta nc o aternatva?
- Aternatva? O Bene Gessert pune asemenea ntrebare?
- Nu vreau sa tu dect ce vez n vtor, gra[e puteror tae.
- n vtor vad ce-am vazut n trecut. Cunot foarte bne probemee noastre, |essca.
Rasa te ca e vremenca se teme de stagnarea eredta[ sae. Are n snge pornrea de a-
amesteca haotc ne genetce. Imperu, Compana CHOAM Casee Mar nu snt dect
rama[ee unor epave trte de fura torentuu.
- CHOAM-u, murmura |essca. m nchpu ca s-a hotart cum vor rempar[ praze de
pe Arraks.
- Ce atceva este CHOAM-u dect grueta vremuror n care tram? mparatu partzan
u controeaza n cpa de fa[a 59,65 a suta dn voture Consuu de admnstra[e a
Compane. Nu ncape ndoaa ca adumeca proftur , cum e adumeca a[, puterea or
asupra voturor va crete. Aa se face stora, fata mea.
- Exact asta-m trebue me acum. O preegere de store!
- Nu f sarcastca, fet[o! t a fe de bne ca mne ce for[e ne ncon|oara. Cvza[a
noastra are tre puncte de spr|n: Curtea Imperaa n opoz[e cu Federa[a Caseor Mar ae
Landsraaduu , ntre ee, Ghda monopou e bestemat n transporture ntersteare. n
potca, trepedu este cea ma nstaba structura. Iar sstemu comerca de tp feuda, care
ntoarce spatee orcare tn[e compca absout totu, nu face atceva dect sa nrauta[easca
stua[a. |essca rost cu amaracune:
- Epave trte de fura torentuu... ca Ducee Leto fu sau ...
- Oh, fa bne tac, fato! ta prea bne, cnd a ntrat n |ocu asta, ca va trebu sa
dansez pe srma.
- "Snt Bene Gessert. Exst doar pentru a serv".
- Adevarat. tot ce ma putem spera acum este sa mpedcam zbucnrea une
confagra[ generae, ca sa savam ce se ma poate sava dn ne de snge esen[ae.
|essca nchse och sm[ apasarea acrmor sub peoape. nabu zbucumu auntrc
tremuru muchor, se upta cu respra[a agtata, cu pusu care nnebunse, cu transpra[a
dn pame.
- O sa-m patesc greeaa, spuse.
- fu tau va pat mpreuna cu tne!
- O sa- ocrotesc ct vo putea ma bne.
- O sa- ocrotet! o apostrofa batrna. Parca n-a t ce rt cu asta! Ocrotete-[ prea
mut fu, |essca, nu va avea ncodata destua putere sa- mpneasca destnu - orcare-ar
f e!
|essca se ntoarse. Dncoo de fereastra se asa ntunercu.
- E char aa de groaznca paneta aceea, Arraks? ntreba.
- Este, dar nu cu totu. Mssonara Protectva a fost acoo a ma mbnzt pu[n
ucrure. (Cucernca Maca se rdca netez o cuta a vemntuu negru.) Cheama baatu.
Curnd trebue sa pec.
- Trebue?
Vocea batrne se nmue:
- |essca, fata mea, a vrea sa pot trece n ocu tau sa te scap de chn. Dar fecare dn
no trebue sa- urmeze propra cae.
- tu.
- M-et a fe de draga ca orcare dn fcee mee, nsa nu m-e ngadut sa-m
nesocotesc datora.
- n[eeg... E necesar.
- Ce-a facut tu, |essca, pentru ce-a facut-o... tm amndoua. Dar bunatatea ma
obga sa-[ spun ca exsta pu[ne anse ca baatu tau sa devna Totatatea Bene Gessert. Sa
nu-[ fac prea mute speran[e.
|essca smuc capu, scuturnd acrme dn co[ure ochor. Era un gest de mne.
- Ma fac sa ma smt ara fet[a de odnoara... raspunznd a prma e ec[e. (ngna
anevoe:) "Oamen nu trebue sa se supuna ncodata anmaeor". ( nabu un hohot de
pns adauga cu voce aba auzta:) Am fost att de sngura...
- Ar trebu sa fe asta o ncercare, spuse batrna. Oamen snt aproape ntotdeauna
sngur. Acum, cheama-[ baatu. A trat o z unga nspamntatoare. Dar a avut tmp sa
refecteze sa- amnteasca, trebue sa- ma pun cteva ntrebar n egatura cu vsee u.
|essca dadu dn cap, se duse a ua Camere de Medta[e o deschse.
- Pau, vno, te rog.
Baatu e cu ndaratnca ncetneaa. prv mama ca pe o strana. Apo se uta cu och
banutor a Cucernca Maca ncna uor capu, ca cnd ar f sautat un ega. n spate, o
auz pe |essca nchznd ua.
- Tnere, zse batrna, sa revenm a probema aceea a vseor.
- Ce vre sa t?
- Vsez n fecare noapte?
- Nu-ntotdeauna vse demne de re[nut. m amntesc toate vsee, dar numa unee
merta sa fe memorate.
- Cum de t sa e deosebet?
- tu.
Batrna arunca o prvre |essca, apo se ntoarse dn nou spre Pau.
- Ce-a vsat noaptea trecuta? Ceva demn de re[nut?
- Da. (Pau nchse och.) Am vsat o caverna... apa... Eram cu o fata - foarte saba, cu
och mar. Och cu totu abatr, fara ab. vorbeam despre tne. povesteam despre vzta
Cucernce Mac a Casteu Caadan.
Pau deschse och.
- ceea ce- povestea acee fete cudate, n egatura cu mne, s-a ntmpat cumva
astaz?
Pau se gnd o cpa.
- Da. spuneam fete ca a vent m-a nsemnat cu pecetea stranuu.
- Pecetea stranuu, opt batrna. Dn nou, o sageta cu prvrea pe |essca, nante de a
se adresa u Pau: Acum, raspunde-m cu toata sncertatea, Pau. Vsez deseor ucrur care,
pe urma, se petrec n reatate ntocma cum e-a vsat?
- Da. Iar pe fata aceea am ma vsat-o nante.
- Ah! O cunot?
- O s-o cunosc.
- Vorbete-m despre ea.
Pau nchse ar och.
- Stam ntr-un fe de frda, ncon|ura[ de stnc. Se asa noaptea, dar nca- zaduf
prntre stnc vad petce de nsp. Ateptam... ceva... Trebue sa ma ntnesc cu nte oamen.
Fata se teme, dar ncearca sa- ascunda teama, ar eu snt tuburat. ea spune: "Povestete-
m despre apee de pe umea ta de batna, Usu". (Pau deschse och.) Nu- cudat? Eu m-am
nascut pe Caadan. N-am auzt ncodata de vreo paneta numta Usu.
- Se ma ntmpa atceva n vs? ntreba |essca.
- Da, raspunse Pau. Tacu un moment, apo: Poate ca mie m spunea Usu. Aba acum m-
am gndt a asta. (nchse och.) Ma roaga sa- povestesc despre apee de ac. Eu o prnd de
mna - spun ca o sa- rect un poem. I- rect, dar trebue sa- expc cuvnte pe care nu e-
n[eege - pa|a, brzan[, age, pescaru...
- Ce poem? ntreba Cucernca Maca.
Pau deschse och.
- Una dn eege u Gurney Haeck.
n spatee u, |essca ncepu sa recte:
"M-aduc amnte de fumu sarat
a unu foc de pe pa|a
de-a pnor umbra;
deasa, curata... Soda.
Pescaru pe cumea faeze,
pete abe pe verde...
prntre pn, o paa de vnt
vne sa egene umbra;
arp ntnd pescaru,
se-na[a
ceru rasuna de [patu or.
Apo aud vntu
nfornd pa|a
-aud brzan[...
vad focu nostru
agee prefacndu-e-n scrum".
- Da, ncuvn[a Pau. Acesta- poemu.
Batrna prv ung, apo spuse:
- Tnere, ca Proctor Bene Gessert caut pe Kwsatz Haderach, barbatu care-ar putea cu
adevarat sa fe ca no. Maca-ta vede n tne posbtatea aceasta, dar ea vede cu och mame.
Posbtatea o vad eu, nsa nmc ma mut.
Tacu Pau n[eese ca- atepta repca. Nu spuse nmc.
- Cum doret, rost ea dupa o cpa. Exsta n tne absur; de asta nu ma-ndoesc.
- Pot peca? ntreba e.
- Nu te ntereseaza ce [-ar putea spune Cucernca Maca despre Kwsatz Haderach? se
adresa |essca.
- A spus ca to[ ce care-au ncercat au murt.
- Dar te-a putea a|uta dndu-[ cteva ndc ca sa n[eeg de ce n-au zbutt, spuse
Cucernca Maca.
lndicii| gnd Pau. De fapt, nu ;tie nimic.
- Ma rog, da-m ndce.
- du-te nab, nu? (Batrna zmb strmb, transformndu- chpu ntr-un paen|en de
rdur.) Prea bne: "Stapn e ce ce se peaca".
Pau ramase umt; vorbea despre ucrur att de eementare ca tensunea dn
semnfca[e? nchpua ca mama nu- nva[ase nmc?
- Care- ndcu? ntreba.
- Nu ne afam ac ca sa ne |ucam cu vorbee sau sa comentam sensu or, raspunse
Cucernca Maca. Saca se peaca n bataa vntuu, prospera da natere ator sac, pna ce
numaru or va na[a un zd n caea vntuu. Acesta e [eu sace.
Pau o prv ung. Spusese (el cuvntu patrunsese adnc n e, dstnd ara gndu aceu
[e cumpt. cuprnse deodata fura pe batrna dn fa[a u. Zgrp[uroaca asta ncrezuta, care
debta pattudn!
- Zc ca s-ar putea sa fu ace Kwsatz Haderach, spuse e. Vorbet despre mne, dar nca
n-a spus nmc despre ce-am putea face ca sa- a|utam pe tata. Te-am auzt vorbndu- mame.
Vorbet de parca tata ar f mort. Tata meu n-a murt!
- Daca s-ar f putut face ceva pentru e, am f facut-o, murmura batrna. Pe tne poate ca
vom reu sa te savam. Nu- sgur, dar e posb. Pentru tata tau... nu se ma poate face nmc.
Cnd ve f nva[at sa adm[ faptu acesta [ ve f nsut o adevarata ec[e Bene Gessert.
Pau remarca ocu pe care cuvntee produsera asupra mame sae. O fugera dn och
pe batrna. Cum de putea vorb astfe despre tata sau? Cum de putea f att de sgura? Sufetu
cocotea de revota.
Cucernca Maca se ntoarse spre |essca.
- L-a nva[at Metoda. Am vazut semnee. eu a f facut a fe dac-a f fost n ocu tau.
Ma duca-se nab Reguamentu!
|essca dadu dn cap.
- Dar acum te avertzez, reua batrna. Trec peste ordnea obnuta a etapeor de
antrenare. Pentru propra u sguran[a, nva[a- Gasu. A prns de|a cte ceva, dar tm
amndoua ct de mut ma trebue... ct de repede. (Se aprope de Pau, [ntu cu prvrea.)
La revedere, tnere om. Sper sa reuet. Iar de nu... no tot vom zbut pna a urma.
Se ntoarse pentru utma data catre |essca amndoua schmbara o prvre cu n[ees.
Apo Cucernca Maca paras ncaperea, n fonetu aspru a robe, fara a ma prv napo.
aungase dn gnd pe ce rama nauntru.
Dar |essca apucase sa vada acrme de pe obra| zbrc[. Iar acrme aceea erau ma
nenttoare dect toate cuvntee, dect toate semnee pe care e schmbasera n acea z.
A(i citit ca Muad'Dib nu avea, pe Caladan, tovara;i de joaca de vrsta lui.
Pericolele erau mult prea mari. Dar Muad'Dib avea minuna(i nva(atori ;i
prieteni. A;a era Curney Halleck, soldatul-trubadur, ale carui balade le ve(i
cnta pe masura ce ve(i citi din aceasta carte. A;a era Thufir Hawat, batrnul
mentat ;i Maestru Asasin, care baga spaima pna ;i n inima lmparatului
Padi;ah. A;a erau Duncan ldaho, Maestrul 5padasin din Casa Cinaz, doctorul
Wellington Yueh, un nume patat de tradare, dar stralucitor prin ;tiin(a, doamna
jessica, ce-;i educa fiul dupa Metoda 8ene Cesserit ;i, desigur, Ducele Leto, ale
carui virtu(i paterne au fost mult timp ignorate.
Fragment din lstoria copilului Muad'Dib de prin(esa lrulan
THUFIR HAWAT se strecura n saa de exerc[u nchse fara zgomot ua. Cteva cpe
ramase nemcat. Se sm[ea batrn, obost, batut de furtun. durea ara pcoru stng, rant
pe vremur, n servcu batrnuu Duce.
Trei genera(ii Atreides, gnd.
La capatu ceaat a spa[oase ncaper scadate n umna puternca a soareu de
amaza, ce patrundea prn umnatoru dn tavan, vazu pe baat, aezat cu spatee a ua,
absorbt de hrte de har[e mpratate pe masa de ucru.
De cte ori sa-i mai repet sa nu stea niciodata cu spatele la o u;a?
Hawat tu ncetor. Pau ramase apecat deasupra mese.
Un nor trecu prn fa[a soareu. Hawat tu nca o data.
Pau ndrepta spatee spuse, fara sa se ntoarca:
- tu. Stau cu spatee a ua.
nabundu- zmbetu, Hawat traversa ncet camera.
Pau nu- rdca prvrea dect n cpa n care batrnu se opr a co[u mese. Pe chpu
oache brazdat de rdur a mentatuu, och scnteau ager.
- |-am auzt pa pe cordor, zse Pau. Te-am auzt cnd a deschs ua.
- Zgomotee pe care e produc eu pot f mtate.
- A recunoate deosebrea.
E-n stare, gnd Hawat. Cu siguran(a ca vrajitoarea de maica-sa i da nva(aturi dintre cele
mai tainice. Ma-ntreb ce parere are despre treaba asta pre(ioasa ei ;coala? Poate ca tocmai de
aceea o vor fi trimis pe batrna inspectoare; ca s-o aduca la ordine pe scumpa noastra doamna
jessica.
Hawat trase un scaun de partea ceaata a mese, se aeza cu fa[a a Pau a ua.
Facu ucru acesta cu vadte nten[ demonstratve, apo se asa pe spate - pmba prvrea
prn ncapere. Saa se paru deodata bzara, strana. Cea ma mare parte a moberuu fusese
de|a expedata pe Arraks. Ma ramasesera pu[ne ucrur: o masa de antrenament, o ognda
pentru exerc[ de scrma, cu prsmee de crsta mobe , aatur, manechnu - petct
umfat, asemen unu stravech pedestra tabact mutat n razboae.
Ca mine, gnd Hawat.
- Thufr, a ce te gndet? ntreba Pau.
Hawat prv.
- Ma gndeam ca n curnd vom paras ocu acesta , probab, nu- vom ma revedea
ncodata.
- De-asta et trst?
- Trst? Nu, ar f absurd! Trst este sa te despar[ de preten. Un domcu e doar un
domcu. (Arunca o prvre spre har[e de pe masa.) Iar Arraksu nu- dect un at domcu.
- Te-a trms tata sa vez n ce ape ma scad?
Hawat se ncrunta - perspcactatea baatuu nu contenea sa- umeasca. Dadu dn cap.
- tu ca a f preferat sa vna e nsu, dar cred ca-[ da seama ct e de ocupat. Va ven
ceva ma trzu.
- Cteam despre furtune de pe Arraks.
- Furtune... Aha!
- Par destu de urte.
- Urte? Pu[n spus. Furtune aceea se dezvota pe cte ase-apte m de kometr de es
se strnesc dn te mr ce - for[a Coros, ate furtun, orce e poate ofer un gram de
energe. Atng vteze de apte sute de kometr pe ora cara cu ee tot ce gasesc n cae:
nsp, praf, totu. Rod carnea de pe oase prefac oasee-n pubere.
- De ce nu exsta contro meteoroogc?
- Arraksu rdca probeme deosebte. Pre[ure snt extrem de mar, este nevoe de
ntre[nere mute atee. Ghda pretnde o suma exorbtanta pentru controu prn satet ar
Casa tatau tau nu- dntre cee ma avute, baete. t asta.
- Fremen * a vazut vreodata?
* Locuitori ai de;erturilor de pe Arrakis.
li zboara gndurile de colo-colo, astazi, gnd Hawat.
- Probab c-am vazut, raspunse. Nu se deosebesc prea mut de ocutor dn grabene
done. Poarta cu to[ mant ung, arg. Iar cnd se afa n oc nchs, put a fe, un, a[.
Dn cauza mbracamn[ de corp - a aa-zseor "dstrae" -, care recupereaza regenereaza
apa dn organsm.
Pau sm[ dntr-o data ceru gur uscat - amnt un vs n care suferea de sete.
ngh[. Gndu ca psa ape sea pe oamen sa- recceze umdtatea dn corp facu sa se
nfoare.
- Apa e pre[oasa acoo, opt e.
Hawat dadu dn cap, gndnd: Cred ca am reu;it sa-l fac sa n(eleaga primejdiile ;i
ostilitatea planetei. Ar fi o nebunie sa ne ducem acolo fara sa avem tot timpul n minte
vrajma;ia lumii aceleia.
Pau rdca prvrea catre tavan. Observa ca afara ncepuse sa poua. Vazu pcature
mar care zbeau metastca cenue a umnatoruu.
- Apa, rost.
- A sa nve[ sa pre[uet apa, spuse Hawat. Char daca tu, fu Duceu, n-o sa- sm[
ncodata psa, ve vedea peste tot n |uru tau obsesa sete.
Pau umez buzee cu vrfu mb. Gndure se ntoarsera cu o saptamna n urma, a
zua n care fusese pus a ncercare de Cucernca Maca. ea vorbse despre ravage pse
de apa.
"O sa cunot Cmpe Funebre", spusese ea. "O sa cunot pusture pr|ote, deertu n
care nu rezsta dect mrodena verm nspuror. Och ta or sa- ntunece cuoarea ca sa
poata suporta vapaa soareu. O gaura ferta de vnt ascunsa veder va f un adapost. Va
trebu sa merg purtat de propre tae pcoare - fara topter, fara mana, fara anma care sa
te care n spate."
Pau fusese mpresonat ma degraba de tonu e - psamodat vbrant - dect de
vorbee pe care e rostea.
"Lumea Arraksuu - spusese ea - khaa, e mpara[a pustuu. Lune [ vor f pretene,
soaree duman."
Pau o sm[se pe mama sa parasndu- ocu de a ua, vennd nga e. |essca o prvse pe
Cucernca Maca ntrebase: "Nu vez nc o speran[a, Cuvoa-Ta?"
"Pentru taca-sau, nu." Apo batrna facuse semn |essca sa taca coborse prvrea
spre Pau. "Sa nu u[ ncodata ce-am sa-[ spun acum, baete: o ume se spr|na pe patru
ucrur..." Rdcase patru degete noduroase. "nva[atura ceor n[eep[, dreptatea ceor mar,
rugacune ceor crednco drzena ceor brav. Dar toate astea nu nseamna nmc..."
strnsese degetee pumn nchease: "... fara un conducator care cunoate arta guvernar.
Aceasta sa fe tn[a ta!"
Trecuse o saptamna de a vzta Cucernce Mac. Dar cuvntee pe care e pronun[ase
vadeau aba n cpa asta ntregu n[ees. Acum, stnd n saa de exerc[u, aatur de Thufr
Hawat, Pau sm[ mucatura adnca a frc. rdca prvrea. Mentatu scruta ncruntat.
- Ce vsa adneaor?
- A cunoscut-o pe Cucernca Maca?
- Vra|toarea de Dreptvorbtoare de a Curtea Imperaa? (Un nteres brusc anma och u
Hawat.) Am cunoscut-o.
- Ea...
Pau se potcn. dadu seama ca nu- putea destanu u Hawat ncercarea a care fusese
supus. Inhb[e aveau radacn adnc.
- E? Ce-a facut?
Pau nspra adnc, de doua or.
- A spus un ucru. (nchse och, redetepta cuvntee , cnd vorb, gasu u mprumuta
fara voe ceva dn tonu batrne:) "Tu, Pau Atredes, cobortor dn reg, fu de Duce, trebue sa
nve[ sa conduc. E un ucru pe care nu -a facut nc unu dntre stramo ta". (Pau deschse
och.) Vorbee e m-au nfurat. I-am spus ca tata meu guverneaza o paneta. M-a raspuns: "E
pe cae s-o parda". Atunc -am spus ca tata va prm o paneta ma bogata. A raspuns: "O va
perde pe aceea." Am vrut sa fug a e, sa- avertzez, dar ea a zs ca fusese de|a avertzat -
de tne, de mama, de mu[ a[.
- E drept, murmura Hawat.
- Atunc, de ce pecam?
- Pentru ca aa a porunct mparatu. pentru ca, n pofda ceor spuse de-o vra|toare -
o spoana, exsta nca speran[e. Ce atceva a ma perorat fntna aceea straveche de
n[eepcune?
Pau prv pumnu mn drepte, ncetat sub taba mese. ncet, s much sa se
destnda. 8atrna... parca mi-a facut farmece. 5a fie cu putin(a?
- M-a ntrebat daca tu ce-nseamna a conduce. I-am raspuns ca nseamna a comanda.
Atunc a zs ca va trebu sa ma dezbar de mute nva[atur grete.
Aici a nimerit-o destul de bine, observa n snea u mentatu. facu semn u Pau sa
contnue.
- A ma spus ca un conducator trebue sa nve[e sa convnga, nu sa constrnga. Ca
trebue sa dureze cea ma cada vatra, ca sa atraga oamen ce ma bun.
- Cum -o f-nchpund ca a atras tata tau oamen ca Duncan Gurney?
Pau rdca dn umer.
- Pe urma a zs ca un bun conducator trebue sa nve[e mba um sae, pentru ca fecare
ume are mba e. Am ntrebat-o daca pe Arraks nu se vorbete gaach, dar ea a spus ca nu a
asta s-a refert, c a mba petreor -a ve[utoareor, mba pe care n-o aud numa ureche.
Eu am spus ca asta- ceea ce doctoru Yueh numete Msteru Ve[. Hawat rse scurt.
- ea cum a reac[onat?
- Cred ca -a et dn sarte. A spus ca msteru ve[ nu e o probema ce se cere
rezovata, c o reatate care trebue trata. Atunc -am ctat Prma Lege a mentatuu: "Nc un
proces nu poate f n[ees daca e ntrerupt. n[eegerea trebue sa nso[easca desfaurarea
procesuu, trebue sa se contopeasca sa se desfaoare odata cu e". M s-a parut ca
raspunsu a satsfacut-o.
Parca i-a mai venit inima la loc, gnd Hawat. Dar e clar ca zgrip(uroaica l-a speriat. De ce-
o fi facut asta?
- Thufr, Arraksu e char aa rau pe ct spunea ea?
- Nmc n-ar putea f char aa rau, raspunse Hawat se s sa zmbeasca. Ute... de
pda, fremen, ocutor proscr a deertuu. Dupa o prma rapda anaza, [ pot spune ca
snt cu mut ma mu[ dect nchpue Imperu. Locuesc oamen acoo, baete! O mu[me de
oamen... (Rdca un deget ung sub[re a na[mea ochor.)... oamen acea urasc de
moarte pe Harkonnen. Dar nu cumva sa suf vreun cuvnt n egatura cu asta. Acum [
vorbete conseru tatau tau.
- Tata m-a povestt odata despre Sausa Secundus. Nu crez, Thufr, ca se aseamana
mut cu Arraksu? Poate nu sub cee ma ree aspecte, dar se aseamana.
- Nu cunoatem nmc despre Sausa Secundus, n cpa de fa[a. tm doar, ntr-o
oarecare masura, cum era cu mut tmp n urma... Dar dn cte tm, da, a dreptate.
- Fremen vor f de partea noastra?
- E o posbtate. (Hawat se rdca.) Astaz pec pe Arraks. Pna ne vom revedea, sa a
gr|a de tne. Macar ca sa- fac pe pac unu moneag care se mndrete cu tne. Bne? Vno-
ncoace aeaza-te cu fa[a a ua, ca un baat de treaba. Nu pentru ca te-ar pate vreo
prme|de n casteu acesta, dar trebue sa te obnuet aa.
Pau se scua dadu oco mese.
- Pec az, dec?
- Az. Iar vo, mne. Data vtoare ne vom ntn pe pamntu no tae patr. (Hawat
strnse bcepsu drept a u Pau adauga:) Bra[u cu[tuu. Sa- [ mereu pregatt, auz?
scutu a ntenstatea maxma.
Desceta degetee, batu uor cu pama umaru u Pau, se ntoarse se ndrepta cu pa
grab[ catre ua.
- Thufr!
Hawat se opr n prag prv napo.
- Sa nu sta cu spatee a vreo ua.
Un surs umna fa[a rdata.
- N-am s-o fac, baete. F sgur ca n-am s-o fac.
Apo e, nchznd uor ua n urma u.
Pau se aeza pe scaunu asat ber de Hawat, aran|a hrte de pe masa. lnca o zi, gnd.
pmba och prn ncapere. Plecam. Gndu pecar se paru deodata ma rea ca orcnd.
amnt un at ucru pe care spusese batrna: ca o ume este suma mutor eemente -
oamen, sou, ve[utoaree, une, mareee, sor -, suma necunoscuta care se numete
natura; un termen vag, compet pst de semnfca[a prezentului. Dar ce nseamna prezentul?
se ntreba.
Ua se deschse brusc un barbat butucanos urt ntra catnndu-se sub greutatea
vrafuu de arme pe care- cara n bra[e.
- E, Gurney Haeck! excama Pau. Et nou Maestru Armurer?
Cu o ovtura de cac, Haeck trnt ua.
- tu ca [-ar f convent sa vn pentru vreun |oc, raspunse e. facu och roata,
observnd ca oamen u Hawat verfcasera de|a ocu ca saa prezenta sguran[a pentru
motentoru Duceu. Semnee subte ae coduu or se zareau peste tot.
Sub prvrea u Pau, omu se puse dn nou n mcare, ndreptndu-se cu ncarcatura de
arme spre masa de antrenament. De umar atrna nepstu baset, cu mutpectru strecurat
prntre cee noua coarde, a partea de sus a gtuu.
Haeck trnt armee pe masa ncepu sa e aneze: rapere, pumnae, knd|ae,
parazatoare, centur-scutur. Apo se ntoarse, zmb ccatrcea asata de fchu de v[a
neagra ncre[ obrazu.
- Va sa zca nc buna zua nu-m da, mpe[atue, spuse e. Iar u mo Hawat, ce ghmpe
-a nfpt n sufet? Pe cordor, a trecut pe nga mne de parca aerga a nmormntarea
dumanuu sau de moarte.
Pau surse. Dntre to[ oamen tatau sau, Gurney Haeck era ce ma drag. cunotea
temperamentu stare sufetet schmbatoare - "toanee" u. Pentru e, Gurney era ma
degraba un preten dect un mercenar oarecare.
Haeck asa sa- aunece basetu de pe umar ncepu sa- acordeze.
- Nu doret, nu vorbet, morma.
Pau se rdca ven nga e.
- Ia spune, Gurney, ne pregatm de muzca n tmp ce a[ se pregatesc de upta?
- Aha! facu Haeck. Az uam a rost pe ce vrstnc. ncerca un acord, catna dn cap.
- Unde- Duncan Idaho? Nu cu e trebua sa am ora de scrma?
- Duncan conduce a doea va, pe Arraks. Va trebu sa te mu[umet cu amartu de
Gurney, care tocma s-a-ntors de pe cmpu de upta tn|ete dupa muzca. (Lua at acord,
ascuta zmb.) Ct despre tne, consu a a|uns a concuza ca et un uptator prea nevonc
ca- ma bne sa nve[ autara, ca sa nu-[ roset char de tot va[a.
- Da? Atunc, cnta-m ceva. Macar sa fu sgur ce nu trebue sa fac.
- Ahaa! rse Gurney ncepu sa cnte Calasiencele, n tmp ce mutpectru parea sa
zboare peste strunee nstrumentuu.
"Of-of, gaasencee toate
Se dau pentru nestemate,
Iar pe-Arraks, pentru apa, orce fetcana!
Dar de vre sa a norocu
Sa da de-o dama ca focu
Cauta pn-a sa gaset o caadanana!"
- Nu- rau pentru unu care aba [ne pectru, comenta Pau. Dar daca te-ar auz mama
cntnd asemenea mascar n caste, ar pune sa se decoreze cu ureche tae zdure de-afara.
Gurney se trase de urechea stnga.
- N-ar f un ornament prea frumos. Arata rau a nab, dupa tot ce-au ndurat ascutnd pe
a u bazacone cu care un tnar cunoscut de-a meu chnue basetu.
- Se vede treaba ca nu [ s-a ma presarat de mut nsp n aternut, repca Pau. Lua
repede una dn centure de pe masa se ncnse cu ea. Atunc, sa ne batem!
Haeck facu och mar excama cu prefacuta mrare:
- Aa?! Care va sa zca tu a fost puamaua! E bne, apara-te, domnorue! Apara-te!
(nfaca o rapera, o rasuc n aer racn:) Vreau razbunare!
Pau apuca rapera ramasa, o arcu o data n mn se posta n aguile, cu un pcor
nante, mtnd aeru soemn a doctoruu Yueh.
- Ce natarau -a gast tata sa-m trmta ca sa ma-nve[e meteugu armeor, decama e.
Gurney Haeck, un ageamu care nu [ne mnte nc prma ec[e a upte cu scutur!
Apasa butonu de actvare de pe centura sm[ medat, pe frunte n ungu spnar,
furncature cmpuu defensv. Zgomotee exteroare, ftrate de scut, se estompara.
- n upta cu scutur, reua e pe un ton ddactc, trebue sa f rapd n aparare ent n
atac. Snguru scop a atacuu este de a dezorenta adversaru, de a- determna sa comta o
greeaa fataa. Scutu respnge ovture u[, dar asa sa treaca un knd|a strecurat cu
ncetneaa!
na[a rapera, fanda scurt o aduse fugerator napo, pentru a- mprma numadect
mcarea enta, menta sa strapunga cmpu de for[a a unu scut.
Haeck urmar ac[unea nu- schmba poz[a dect n utma cpa, asnd ama cu vrf
bont sa- treaca pe nga pept.
- Vteza a fost exceenta, comenta e sec. Dar o contra |oasa, cu un , te-ar f prns
compet descopert.
ncudat, Pau facu un pas napo.
- Pentru nesocotn[a asta, ar trebu sa-[ nvne[esc fundu, admonesta Haeck. Scoase
dn teaca unu dn knd|aee de pe masa - [nu nantea ochor. n mna unu duman, cu[tu
asta [-ar putea varsa sngee! Et un eev bun, ma bun dect orcare atu, dar [-am ma atras
aten[a ca n-a voe, nc macar n |oaca, sa a un om cu moartea n mna sa-[ patrunda garda.
- Adevaru- ca az nu prea am pofta, spuse Pau.
- N-a pofta?! strga ndgnat Haeck. Ce-are a face pofta ac? Te ba[ cnd trebue, nu
cnd ai pofta| Pofta e pentru caart sau pentru facut amor! Or pentru cntat a baset! Nu
pentru upta!
- Regret, Gurney...
- Nu regre[ destu!
Haeck actva a rndu sau scutu - chrc trupu, cumpannd knd|au n mna stnga
ntnsa, rdcnd cu dreapta rapera.
- -acum, fara guma: apara-te!
Facu un sat brusc ntr-o parte, apo nante, atacnd navanc.
Pau batu n retragere, para ovtura. Cee doua scutur se atnsera, respngndu-se cu o
descarcare eectrca, Pau sm[ pe pee furncatura contactuu. Ce l-a apucat? gnd e. Asta
nu mai e joaca| Scutura mna stnga prnse n pama mneru pumnauu care auneca dn
teaca fxata a ncheetura.
- Aha! facu Haeck. Sm[ ca ma a nevoe de o arma! Tradare? se ntreba Pau. Nu|
Curney nu poate fi tradator.
contnuara dueu prn toata saa, schmbnd ovtura dupa ovtura - atac parada,
fenta contrafenta. Aeru dn nteroru scuturor deven greu. Era soctat dn pn, ar
aersrea enta dn zonee margnae nu reuea sa- mprospateze destu. Cu fecare nou contact
a scuturor, mrosu de ozon se facea tot ma puternc.
Pau se retragea pas cu pas, dar ncepu sa- dr|eze retragerea spre masa de
antrenament. Daca izbutesc sa-l atrag lnga masa, gnd, am sa-i arat un mic truc. Hai, Curney,
nca un pas|
Haeck facu pasu.
Pau para o noua ovtura n |os, se rasuc, vazu rapera u Haeck potcnndu-se n mucha
mese. n cpa urmatoare, sar n atur, smua un atac a cap cu rapera, n tmp ce, cu
pumnau dn ceaata mna, strapunse scutu u Haeck, n dreptu gtuu. Opr ama a un
centmetru de vena |uguara.
- Asta voa? uera e.
- Arunca o prvre n |os, baete, rost gfnd Gurney.
Pau dadu ascutare vazu knd|au strecurat pe sub margnea mese, cu vrfu aproape
pt de pntecu u.
- Ne-am f rapus unu pe atu, spuse Haeck. Dar recunosc ca a uptat ceva ma bne
cnd a vazut ca se-ngroaa guma. A prns pofta, ca sa zc aa.
Rn| upete, ccatrcea bo[ obrazu. Pau zse:
- M-a atacat de parca... Char a f fost n stare sa fac varsare de snge?
Haeck retrase knd|au se ndrepta.
- Dac-a f uptat o sngura cpa sub posbta[e tae, da. [ asam o crestatura de nu ma
uta toata va[a. Nu vreau sa-m vad eevu preferat, maceart de prma epadatura Harkonnen
care- va e n cae.
Pau dezactva scutu se spr|n de masa ca sa- traga sufetu.
- Nu zc ca n-am mertat ec[a, Gurney. Dar daca ma ranea, -a f mnat pe tata. De ce
sa patet tu pentru greee mee?
- n prvn[a asta, greeaa ar f fost a mea. Iar o ccatrce sau doua, de pe urma
exerc[or, nu-s nc o tragede. Pna acum a avut noroc. Ct despre tata tau... Ducee m-ar
pedeps doar daca n-a scoate dn tne un uptator de mna-nt. Greeam cu adevarat daca nu-
[ demonstram ct de fasa- deea asta cu pofta, care [-a caunat aa, deodata.
Pau ndrepta poz[a vr pumnau n teaca de a ncheetura.
- Ceea ce facem no ac nu- tocma |oaca, adauga Haeck.
Pau dadu dn cap. Seroztatea neobnuta a u Gurney, attudnea u cumpatata,
mpresonasera. Prv ccatrcea staco|e de pe obrazu sodatuu - amnt ca fusese asata de
bcu u Rabban Besta, ntr-una dn ocnee de scav ae Harkonnenor, pe Ged Prm. I se facu
deodata rune ca se ndose de Haeck, char pentru o cpa. dadu seama ca ccatrcea
aceea era o urma a sufern[e - a une sufern[e a fe de cumpte, poate, ca sufern[a pe care
-o provocase u Cucernca Maca. Izgon gndu; era ca o sufare de ghea[a n unversu or.
- Cred c-a f preferat pu[na |oaca, astaz, spuse e. De a o vreme, vad peste tot numa
fgur grave.
Haeck se ntoarse cu spatee, ca sa- ascunda tumutu sentmenteor. sm[ och
arznd. o durere n adncu fn[e. O durere ca o ccatrce auntrca - tot ce ma ramasese
dntr-o rana veche, vndecata de tmp.
Ct de devreme trebuie sa nve(e copilul acesta sa fie barbat, gnd. Ct de devreme
trebuie sa citeasca inscrip(ia din mintea lui ;i sa n(eleaga necesitatea brutala a precau(iei
care-i dicteaza: "Fere;te-te de semenii tai|"
Spuse, fara sa se ntoarca:
- |-am sm[t pofta de |oaca, baete, , crede-ma, nu m-a f dat n atur. Dar nu ma
avem tmp de |oaca. Mne pecam pe Arraks. Arraksu e rea. Harkonnen snt rea.
Pau atnse fruntea cu ama rapere.
ntorcndu-se, Haeck vazu sautu ncuvn[a cu o ncnare a capuu. Apo arata spre
manechnu de exerc[u.
- O sa ne ocupam de sncronzare. Vreau sa te vad cum [ pept zdren[arosuu aua.
Am sa- comand de-ac, ca sa-[ supraveghez fecare mcare. te prevn ca az o sa-ncerc
cteva contre no. E un avertsment pe care nu- ve auz ncodata de a un duman adevarat.
Pau se rdca pe vrfur pentru a- reaxa much. n[eegea deodata ca va[a u era
supusa acum unor schmbar rapde se sm[ea cuprns de sobretate. Ven nga manechn,
mpunse cu vrfu rapere comutatoru de pe peptu papu, sm[ cmpu defensv respngndu-
ama.
- En garde| strga Haeck, manechnu ataca.
Pau actva scutu, para asatu contraataca.
Haeck urmarea, n tmp ce mnua comenze. Mntea u parea mpar[ta n doua: o
parte era atenta a exerc[u, ceaata ratacea aurea.
5nt un pom fructifer sanatos, spunea. 5nt plin de sentimente sanatoase, de nsu;iri
sanatoase... fructe numai bune de cules.
Fara sa te de ce, ven n gnd magnea suror sae ma mc. amntea perfect chpu
e de sprdu. Dar sora u murse... ntr-o casa de pacer pentru soda[ Harkonnenor.
paceau panseee... sau margaretee? Nu- ma amntea. mhnea faptu ca nu- amntea.
Pau contra un atac ent a manechnuu apca un entretisser cu stnga.
Al naibii| se mra Haeck, atent dntr-o data a manevree dbace ae baatuu. A studiat ;i
s-a antrenat de unul singur. Asta nu-i stilul lui Duncan ;i nici eu nu l-am nva(at a;a ceva.
Dar gndu nu facu dect sa- sporeasca trste[ea. Uite ca mi-a pierit ;i mie "pofta", zse.
Se pomen ntrebndu-se daca u Pau se ntmpa vreodata, n tou nop[, sa tresara sperat
a zgomotee dn perna.
"Daca dorn[ee ar f pet", murmura, "ne-am azvr cu to[ navoadee".
Era o vorba a mame sae, care- venea n mnte or de cte or sm[ea vau negru a ze
de mne. Apo cugeta a rezonan[a strane a acestor cuvnte, acum, nantea pecar pe o
paneta care nu cunoscuse ncodata marea sau pet.
YUEH (yu e), Wellington (wel ing-tun), stdrd J0 082-J0J9J; doctor n
medicina al $colii 5uk (abs. stdrd J0JJ2); cas.: Wanna Marcus, 8.C. (stdrd J0
092-J0 J86?); cunoscut mai ales ca tradatorul Ducelui Leto Atreides. (Cf.
8ibliografia, Anexa Vll: Condi(ionarea lmperiala ;i art. " Tradarea".)
Fragment din Dic]ionarul lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
DEI L AUZISE pe doctoru Yueh ntrnd n saa de exerc[u - remarcase mersu cu pa
vot masura[, Pau ramase ntns pe masa, cu fa[a n |os, n poz[a n care- asase maseuza.
Senza[a de destndere, dupa antrenamentu cu Gurney Haeck, era decoasa.
- Vad ca te sm[ bne, rost Yueh cu vocea u cama ascu[ta. Pau na[a capu.
Sueta [eapana a doctoruu era a c[va pa de masa. O masura dntr-o prvre - costumu
negru, mototot, capu masv, patra[os, buzee ro musta[a pe oaa, damantu Cond[onar
Imperae tatuat pe frunte. Paru ung negru se rasfra pe umaru drept, prns n neu de
argnt a co Suk.
- Ve f, desgur, ncntat sa af ca az n-o sa ma avem tmp pentru ec[, spuse Yueh.
Tata tau sosete ndata.
Pau se rdca.
- Am avut nsa gr|a ca pe durata voa|uu spre Arraks sa a a dspoz[e un proector
cteva ec[ nregstrate.
- Oh!
Pau ncepu sa se mbrace. Se sm[ea cuprns de emo[e a gndu ntnr cu tata sau.
Petrecusera att de pu[n tmp mpreuna de cnd sosse ordnu mparatuu de a preua fefu
Arraks...
Yueh se ndrepta spre masa de ucru, gndnd: Ct de mult s-a dezvoltat baiatul n ultimele
luni. Ce iroseala| Ce trista iroseala| Apo amnt: Nu trebuie sa ;ovai. Ceea ce fac este ca sa
fiu sigur ca fiarele de Harkonneni n-o vor mai chinui pe Wanna mea.
Pau ven nga e, nchendu- tunca.
- Ce vo avea de studat n tmpu caatore?
- Aaa... formee de va[a terranode de pe Arraks. Se pare ca unee dntre ee s-au
adaptat foarte bne a cond[e panete. Cum, nca nu e prea car. Cnd vom a|unge acoo, va
trebu sa au egatura cu ecoogu panete - un oarecare doctor Kynes - sa partcp a
cercetare pe care e efectueaza.
, medat, gnd: Ce tot spun ? 5nt fa(arnic pna ;i cu mine nsumi.
- Va f ceva n egatura cu fremen? ntreba Pau.
- Cu fremen?
Yueh ncepu sa bata cu degetee n masa, apo, observnd prvrea u Pau, retrase
mna.
- Poate vre sa-m spu ceva despre toata popua[a Arraksuu, zse Pau.
- Da, cum sa nu. Exsta doua mar grupur dstncte. Unu e ce a fremenor. Ceaat este
format dn ocutor dn grabene, done ab. Dar am auzt ca snt frecvente casatore
mxte. Femee dn ab done prefera so[ fremen. Barba[ cauta neveste fremene. Au o
zcaa: "Lustru vne de a ora, ar n[eepcunea dn deert".
- N-a nte fotograf?
- Sa vad ce pot sa-[ gasesc. n orce caz, och snt caracterstca or cea ma nteresanta.
Au och abatr... compet abatr, fara nc un pc de ab.
- O muta[e?
- Nu. Fenomenu e provocat de satura[a cu mean| a compoz[e sangune.
- Fremen trebue sa fe oamen dr| de vreme ce se ncumeta sa traasca a margnea
deertuu.
- Asta- parerea generaa. prosavesc cu[tee n poeme. Femee or snt a fe de
aprge ca barba[. Pna cop fremenor snt voen[ percuo. Cred ca nu [ se va ngadu
sa a de-a face cu e.
Pau ramase cu prvrea a[ntta a Yueh. For[a evocatoare a pu[neor cuvnte n care
doctoru sch[ase magnea fremenor captvase. 5a-(i c;tigi ca aliat un asemenea popor|
- Dar verm? ntreba dupa o cpa.
- Poftm?
- A vrea sa afu ma mute despre verm de nsp.
- A, sgur. Am o bobna cu un exempar mc, unu de numa o suta zece metr ungme
vreo douazec do dametru. A fost fmat n nord. Dar martor demn de ncredere afrma ca
au vazut verm ung de peste patru sute de metr e de presupus ca exsta specmene ma
mar.
Prvrea u Pau popos pe una dn har[e desfaurate pe masa - o reprezentare n
proec[e conca a regunor septentronae ae Arraksuu.
- Centura deertuu zona pouu sud snt ndcate ca neocube. Dn cauza vermor?
- a furtunor.
- Dar orce [nut poate f transformat astfe nct sa devna ocub.
- Da, atunc cnd este economcete posb. Percoee Arraksuu snt numeroase
coststoare. (Yueh mnge co[ure musta[.) Trebue sa vna tata tau. nante de a peca
nsa... am un cadou pentru tne. Am dat peste e n tmp ce-m mpachetam ucrure.
Depuse pe masa un obect negru, paraeppedc. Nu era ma ung dect prma faanga a
degetuu mare de a mna u Pau. Baatu se mu[um sa prveasca. Yueh remarca faptu
gnd: Ct e de prudent|
- Este o Bbe Catoca Portocae foarte veche, reua e, o bbe de voa| pentru ce ce
caatoresc n spa[u. Nu- bobna, c o carte adevarata, tparta pe hrte-fament. Are upa
sarcna eectrostatca propre. (Lua obectu n mna contnua, demonstrnd:) Sarcna
comprma arcure dntre coperte, [nnd cartea nchsa. Ape pe margne - aa - ar pagne
pe care e-a aes se respng ntre ee cartea se deschde.
- Ce mca e!
- totu are o me opt sute de pagn. Ape pe margne - ac, aa - sarcna
ntoarce pagna ctta. Sa nu atng ncodata cu degetee suprafa[a pagn. Fo[a de fament
este extrem de fraga. (nchse cartea -o ntnse u Pau.) ncearca tu!
n tmp ce- prvea cum manevra pagne, gnd: lmi salvez con;tiin(a. li ofer ajutorul
religiei nainte de a-l trada. A;a o sa-mi pot spune ca a ajuns el acolo unde eu nu pot ajunge.
- Cartea asta va f datnd dnantea apar[e bobneor, spuse Pau.
- E foarte veche. Dar acesta trebue sa ramna secretu nostru, bne? Parn[ ta ar putea
sa- consdere un cadou prea vaoros pentru vrsta ta.
gnd: Cu siguran(a ca jessica s-ar ntreba ce motive am avut.
Pau nchse cartea ramase cu ea n mna.
- Dar... daca- att de vaoroasa...
- Consdera ca- un caprcu de om batrn, zse Yueh. Bba aceasta m-a fost daruta
me cnd eram foarte tnar. (Trebuie sa-i ademenesc ;i mintea, ;i interesul material, gnd, apo
spuse:) Deschde-o a Kama patru sute azec apte, acoo unde scre:
"Dn apa a fn[a orce forma de va[a". Pagna- nsemnata cu o crestatura uoara pe
mucha coperte.
Pau ppa coperta sm[ doua crestatur. Apasa pe cea ma pu[n pronun[ata. Cartea se
deschse n pama upa auneca deasupra pagn.
- Ctete cu voce tare, ndemna Yueh.
Pau umez buzee ct:
- "Gnd[-va ca surz nu pot sa auda. Dar, oare nu sntem no surz? Ce sm[ur ne
psesc de nu putem vedea auz o ata ume n |uru nostru? ce- aceasta ume care ne
ncon|oara pe care n-o putem..."
- nceteaza! rost taos Yueh.
Pau se opr, prv ung.
Yueh strnse peoapee upta sa- recapete camu. Prin ce perversitate s-a deschis
cartea tocmai la pasajul preferat al Wannei?
Deschse och ntn prvrea u Pau.
- Scuza-ma. Era... era pasa|u preferat a... defuncte mee so[. Nu pe acesta voam sa-
ctet. m trezete amntr... dureroase.
- Snt doua semne, spuse Pau.
Asta era| gnd Yueh. Wanna ;i-a nsemnat pasajul. Degetele lui snt mai sensibile dect ale
mele ;i au gasit semnul ei. A fost o ntmplare, atta tot.
- O sa vez ca- o carte nteresanta, zse. Con[ne mut adevar storc, ct o buna
fosofe practca.
Pau prv cartea mnuscua dn podu pame sae. Era att de mca! totu, ascundea un
mster. Se ntmpase ceva, atunc cnd ctse. Ceva trezse ara gndu [euu cumpt.
- Tata tau poate ven dntr-o cpa n ata, spuse Yueh. Pune bne cartea. O sa ctet dn
ea cnd ve avea ragaz.
Pau atnse mucha coperte, aa cum aratase Yueh, cartea se nchse. O strecura n
nteroru tunc. Vreme de-o cpa, atunc cnd Yueh strgase a e, se temuse ca -o va ua
napo.
- [ mu[umesc pentru cadou, doctore Yueh, rost e, soemn. Va ramne secretu nostru.
Daca-[ pot ofer a rndu meu vreun dar sau vreo favoare, te rog, nu te sf sa-m spu.
- Eu... nu doresc nmc, raspunse Yueh.
gnd: De ce mai stau aici sa ma chinui? $i sa-l chinui ;i pe sarmanul copil... chiar daca
nu-;i da nca seama. Oh| 8lestema(i fie cinii de Harkonneni| De ce m-au ales tocmai pe mine
pentru mr;avia pe care-au pus-o la cale?
Cum abordam studiul Ducelui Leto Atreides, tatal lui Muad'Dib ? Un om de o
bunatate fara seaman ;i, in acela;i timp, de o surprinzatoare raceala. A;a era
Ducele Leto. Totu;i, multe fapte ne deschid calea spre a-l n(elege: dragostea
trainica pentru doamna sa 8ene Cesserit, visurile pe care ;i le-a faurit n
legatura cu fiul sau, devotamentul cu care l-au slujit oamenii sai. lata-l, dar: o
victima n capcana Destinului, o figura solitara, a carei lumina e estompata de
stralucirea fiului. Dar oare nu se spune, pe buna dreptate, ca fiul nu-i dect
extensiunea tatalui?
Fragment din Muad'Dib, comentarii de familie de prin(esa lrulan
PAUL L OBSERVA cu aten[e pe tata sau care- facea ntrarea n saa de exerc[u. zar
pe soda[ dn garda ocupnd poz[ pe cordor; apo unu dntre e nchse ua. Ca ntotdeauna,
Pau avu senza[a prezen[e tatau sau - o prezen[a totaa.
Ducee era nat, cu peea masne. Trasature aspre ae fe[e u sabe nu erau mbnzte
dect de prvrea adnca a ochor cenu. Purta o unforma de ucru, neagra, cu nsemnu
heradc a omuu rou. O centura-scut argnte, vadnd patna une foosn[e ndeungate,
ncngea taa ngusta.
- Lucrez ntens, fue? ntreba e.
Se aprope de masa, arunca och peste hrte care-o acopereau, apo prvrea u dadu
oco ncaper nante de a se rentoarce a Pau. Se sm[ea stovt, mpovarat de efortu dureros
pe care- facea pentru a- ascunde oboseaa. Va trebui sa profit de orice prilej ;i sa ma
odihnesc n timpul calatoriei, gnd. Pe Arrakis nici vorba nu va fi de odihna.
- Nu char ntens, raspunse Pau. Totu- att de...
Rdca dn umer.
- Da. Dar mne pecam. O sa ne nstaam ntr-o casa noua -o sa asam n urma noastra
toate necazure.
Pau dadu dn cap -n mnte navara deodata cuvntee Cucernce Mac: "Pentru tatal
tau... nu se mai poate face nimic".
- Tata, Arraksu e char att de percuos cum spun to[? Ducee se stradu sa para ct ma
dega|at, se aeza pe un co[ a mese, zmb. Un ntreg dscurs se nfrpa n mnte - un
dscurs dntre aceea pe care e-ar f putut foos pentru a rsp negura dn sufetee oamenor
sa, nante de upta. Dar cuvntee nghe[ara pe buze, stavte de un sngur gnd: Acesta e
fiul meu.
- Exsta percoe, recunoscu e.
- Hawat m-a spus ca avem un pan n egatura cu fremen, zse Pau. se ntreba: De ce
nu-i spun ce-a zis batrna? Cum de mi-a pus lacat la gura?
Ducee observa framntarea fuu sau.
- Ca de obce, Hawat vede avanta|u prncpa, spuse e. Dar ma snt atee. De pda...
Combne Honnete Ober Advancer Mercantes - Compana CHOAM. Dndu-m Arraksu,
Ma|estatea Sa e obgata sa-m acorde un drectorat n CHOAM... un avanta| subt.
- CHOAM-u de[ne controu mrodene.
- Iar Arraksu mrodena sa ne deschd arg por[e CHOAM-uu. Dar CHOAM-u nu
nseamna numa mean|.
- Cucernca Maca nu te-a pus n garda? zbucn Pau deodata. nceta pumn,
sm[ndu- pamee ude de transpra[e. Ce efort facuse ca sa poata rost ntrebarea!
- M-a spus Hawat ca te-a bagat n spere[ cu tot feu de avertsmente n egatura cu
Arraksu. Nu asa temere une feme sa-[ ntunece |udecata. Nc o femee nu vrea ca ace
care- snt drag sa- puna va[a-n prme|de. n spatee aceor avertsmente se afa persoana
mame tae. Consdera-e drept semnu dragoste ce ne-o poarta.
- Dar ea te de fremen?
- Da. ma te ate ucrur.
- Ce ucrur?
Adevarul ar putea fi mai rau dect ;i nchipuie, gnd Ducee. Dar ;i primejdiile snt
pre(ioase, daca e;ti nva(at sa le nfrun(i. lar n privin(a asta, fiul meu n-a fost cru(at niciodata
- ;tie ce-nseamna pericolul. Mai are nsa nevoie de plamadeala; e tnar.
- Pu[ne snt bunure care scapa CHOAM-uu, spuse e. Cherestea, ca, asn, vte,
ngraamnte naturae, rechn, pe de baena - tot feu de marfur, de a cee ma prozace
pna a cee ma exotce... Pna prapadtu nostru de orez pund de pe Caadan. CHOAM-u
comercazeaza orce accepta sa transporte Ghda, ncepnd cu obectee de arta de pe Ecaz
termnnd cu mane de pe Ix Rchesse. Dar toate astea nu nseamna nmc pe nga mean|.
Cu un sngur pumn de mean| po[ cumpara un domenu pe Tupe. Mean|u nu poate f ob[nut
pe cae artfcaa; trebue extras dn sou Arraksuu. Mean|u e unc, are ncontestabe
propreta[ geratrce.
- Iar de acum nante va f sub controu nostru?
- ntr-o oarecare masura. Important nsa e atceva. Gndete-te a mu[mea Caseor care
depnd de profture CHOAM-uu, ma gndete-te ca ma|ortatea acestor proftur depnde de
un sngur produs: mrodena. Imagneaza-[ ce s-ar ntmpa daca, dntr-un motv oarecare, ar
scadea produc[a de mrodene.
- Posesor de stocur ar da ovtura, spuse Pau. Cea[ ar ramne cu buzee umfate.
Ducee ngadu un ragaz de satsfac[e amara, n tmp ce- prvea fu se gndea ct
de patrunzatoare, ct de perfect educata fusese remarca u. Dadu dn cap.
- Harkonnen stocheaza mroden de peste douazec de an, zse e.
- nten[oneaza sa provoace o scadere a produc[e, de care sa f facut raspunzator tu.
- Vor ca numee Atredes sa devna nepopuar. Gndete-te a Casee Landsraaduu, care
vad n mne un fe de der - reprezentantu or neofca. nchpue-[ cum ar reac[ona, daca
m-a face vnovat de o dmnuare consderaba a ctguror pe care e reazeaza. La urma
urmeor, proftu persona conteaza ma presus de orce. Duca-se dracuu Marea Conven[e!
Nmen nu poate asa pe atu sa- aduca a sapa de emn! (Un zmbet sumbru aparu pe buzee
duceu.) M-ar ntoarce cu to[ spatee. Indferent ce m s-ar ntmpa.
- Char dac-am f ataca[ cu arme atomce?
- Nu s-ar a|unge pna acoo. Nu prntr-o sfdare deschisa a Conven[e. Dar aproape orce
atceva... ncusv puverzarea de substan[e toxce contamnarea souu.
- Atunc, de ce ntram n capcana?
- Pau, rost Ducee ncruntndu-se, faptu ca tm de exsten[a capcane repreznta prmu
pas spre a o evta. Totu e ca un due, fue, dar a o scara mut ma vasta - o fenta care
ascunde o ata fenta, dntr-o ata fenta... aparent, a nesfrt. Obectvu nostru este sa
descurcam [ee ntrg. tm ca Harkonnen stocheaza mean|. Urmatoarea ntrebare pe care
ne-o punem este; cne ma stocheaza? Astfe ntocmm sta dumanor notr.
- Anume?
- Unee Case despre care tam ca ne snt oste atee pe care n e credeam pretene.
Dar deocamdata nu ee trebue sa ne preocupe, c atcneva, mut ma mportant: ubtu nostru
mparat Padah.
Brusc, Pau sm[ ca se usuca gte|u.
- N-a putea sa convoc Landsraadu sa dezvau...
- Ca dumanu sa- dea seama ca tm n ce mna [ne cu[tu? A, nu, Pau. Acum vedem
cu[tu. Cne te unde va f n momentu urmator? Avertznd Landsraadu n-am face dect sa
strnm o mensa confuze. mparatu ar nega totu. Cne -ar contrazce? Ne-am aege doar cu
un mc ragaz, rscnd totodata sa provocam haosu. dncotro ar ven urmatoru atac?
- Toate Casee ar putea ncepe sa stocheze mrodene.
- Inamcu ne-a uat-o nante: are un avans greu de recuperat.
- mparatu, murmura Pau. Cu ate cuvnte, sardaukar.
- Deghza[, fara-ndoaa, n unforme Harkonnen. Dar ramnnd acea soda[ fanatc.
- Cum ne-ar putea a|uta fremen contra sardaukaror?
- Hawat [-a vorbt despre Sausa Secundus?
- Paneta-nchsoare a mparatuu? Nu.
- Dar daca- ma mut dect o paneta-nchsoare, Pau? Exsta o ntrebare pe care nu -o
pune nmen despre Corpu Impera a sardaukaror: de unde provn acet soda[?
- De pe paneta-nchsoare?
- Provn de undeva.
- Dar recrutare pe care mparatu e mpune...
- Asta sntem ndemna[ sa credem: ca nu-s dect ace recru[, mnunat nstru[ nca de
tner. Dn cnd n cnd ma scapa cte o vorba despre cadree de nstruc[e mperae, dar
echbru cvza[e noastre ramne acea: for[ee mtare ae Caseor Mar dn Landsraad pe
de o parte, ar pe de ceaata sardaukar trupee or de spr|n. $i trupee or de spr|n, Pau.
Sardaukar ramn sardaukar.
- Dar toate refern[ee despre Sausa Secundus sus[n ca- o ume de ad!
- Fara doar poate. Dar dac-a vrea sa formez oamen dur, puternc, cruz, ce cond[
de medu e-a aege?
- Cum [-a putea asgura oatatea unor asemenea oamen?
- Exsta metode verfcate: cutvarea sentmentuu de superortate, a mstc
egamntuu secret, a sprtuu sufern[e comune. Snt m|oace sgure. Au fost fooste pe
mute um -n mute epoc.
Pau dadu dn cap, fara sa- a och de pe chpu tatau sau. Sm[ea mnen[a une
revea[.
- Acum gndete-te a Arraks, reua Ducee. n afara oraeor -a sateor de garnzoana,
este o ume tot att de nspamntatoare ca Sausa Secundus.
Pau facu och mar.
- Fremen!
- Snt baza vrtuaa a une armate a fe de puternce de percuoase ca sardaukar. Va
f nevoe de rabdare pentru a- nstru n secret de ban pentru a- echpa cum se cuvne. Dar
fremen exsta... ar mrodena nseamna ban. Acum a sa n[eeg de ce ne ducem pe Arraks,
de tm ca este o capcana.
- Harkonnen nu cunosc nmc despre fremen?
- Harkonnen -au dspre[ut dntotdeauna. Se amuzau, vnndu- ca pe sabatcun. Nc
macar nu -au dat vreodata osteneaa sa afe c[ snt. Cunoatem potca or fa[a de
popua[e panetare: chetue mnme pentru a e men[ne n va[a a e expoata. (Ducee se
rasuc brusc freture omuu brodat pe unforma scnteara.) n[eeg?
- Sntem pe cae sa negocem cu fremen...
- Am trms o deega[e condusa de Duncan Idaho. Este un om mndru nendurator, dar
ubete adevaru. Cred ca fremen vor apreca. Daca avem noroc, ne vor |udeca dupa e:
Duncan ce drept.
- Duncan ce drept, repeta Pau. Gurney ce drz.
- Bne zs, ncuvn[a tata sau.
Iar Pau gnd: Curney e dintre cei despre care vorbea Cucernica Maica - este dintre aceia
pe care se sprijina o lume: "... drzenia celor bravi".
- Gurney m-a spus ca az te-a descurcat bne a scrma, zse Ducee.
- Me nu m-a spus tot aa, repca Pau.
Tata sau rse cu pofta.
- m nchpuam ca trebue sa fe zgrct cu audee. Zcea ca n[eeg de mnune - snt
cuvntee u - dferen[a dntre tau une ame vrfu e.
- Gurney sus[ne ca nu- artstc sa omor cu vrfu. Ca trebue s-o fac cu tau.
- Gurney e un romantc, morma Ducee. ntorsatura pe care o uase dntr-o data
conversa[a cu fu sau tuburase. Tacu o cpa, apo spuse: A vrea sa nu f ncodata nevot
sa omor... dar daca va f necesar, s-o fac cum po[ - cu vrfu sau cu tau.
na[a och spre umnatoru pe care rapaa poaa.
Pau urmar prvrea se gnd a atmosfera umeda a Caadanuu, a poae - un
fenomen nexstent pe Arraks, dupa cum reatau sursee pe care e studase. Apo, gndu a
ceru de deasupra duse ma departe, a spa[u dntre cee doua um.
- Snt char aa de mar navee Ghde? ntreba.
Ducee cobor prvrea spre e.
- Va f prma ta caatore n afara panete... Da, snt nave mar. Avem de parcurs un drum
ung vom caator a bordu unu transspa[a, o nava cu adevarat ggantca. ntr-un sngur
ungher dn pntecee e, vor ncapea toate fregatee bunure noastre. Vom f doar o farma
dn ncarcatura.
- nu vom avea voe sa em dn fregatee noastre?
- E o parte dn pre[u pe care- patm Ghde pentru garantarea securta[. Daca nga no
s-ar afa nave Harkonnen, n-am avea de ce sa ne temem. Harkonnen n-ar cuteza, nc e, sa-
percteze prvege de transport.
- O sa stau cu och pe ecrane -am sa ncerc sa zaresc un ghdar.
- N-a sa reuet. Nc propr or agen[ nu- vad vreodata pe ghdar. Ghda pazete
cu aceea strance anonmatu ca monopou. Sa nu fac vreun ucru care sa ne
prme|duasca prvege de transport, Pau.
- Crez ca se ascund pentru ca au sufert muta[ nfa[area or nu ma e... umana?
- Cne te? (Ducee dadu dn umer.) Orcum, n-o sa amurm no msteru. apo, avem
probeme ma mportante. Tu, de exempu.
- Eu?
- Mama a vrut sa-[ spun eu, fue. Vez tu... s-ar putea sa a apttudn de mentat.
Pau prv ung tata. O cpa, ramase mut, apo:
- Mentat? Eu? Dar...
- Hawat crede a fe, fue. E-adevarat.
- Dar, dupa cte tu eu, formarea unu mentat trebue sa nceapa dn copare fara a
se dezvau nmc ceu n cauza, pentru a nu- nhba prmee...
Tacu brusc. Evenmentee dn trecut se concentrara fugerator n mntea u, ntr-o sngura
ecua[e.
- n[eeg, murmura.
- Vne o z, rost Ducee, cnd posbu mentat trebue sa afe ce s-a ascuns pna atunc.
Zua n care nu ma poate f ndrumat trebue sa hotarasca sngur daca va contnua sau va
abandona procesu de formare. Un pot merge ma departe, a[ snt ncapab. Numa
posbu mentat poate t asta despre e nsu.
Pau freca barba. Toate nva[ature specae pe care e prmse de a Hawat de a
mama - mnemotehnca, dr|area percep[e concentrarea aten[e, controu muchor
ascu[rea sensbta[, studu vorbr a nuan[eor voc - toate acestea se contopeau,
capatnd acum un n[ees nou.
- ntr-o z ve f Duce, fue, spuse tata sau. Un Duce mentat ar f ntr-adevar o for[a. Po[
hotar acum... sau ma a nevoe de tmp?
Pau raspunse fara ovaaa:
- Vo contnua.
- O for[a, ntr-adevar, murmura Ducee.
Pau prv zmbetu orgoos zmbetu acea rasco sufetu; pe fa[a osoasa a tatau
sau, parea rn|etu une hrc. nchse och sm[ redeteptndu-se n e obsesa [euu cumpt.
Poate ca (elul cumplit e sa devin mentat, gnd.
Dar char n tmp ce forma acest gnd, noua sa con;tiin(a respngea.
Procesul 8ene Cesserit de implantare a unor legende prin Missionaria
Proiectiva a fost deplin fructificat n cazul doamnei jessica ;i al Arrakisului.
lnsamn(area universului cunoscut cu o tema profetica destinata protejarii
personalului 8.C. constituie un sistem a carui ingeniozitate a fost de mult
apreciata, dar niciodata nu a existat o potrivire att de perfecta ntre persoane
;i pregatire, ca pe Arrakis. Legendele profetice se dezvoltasera aici pna la
adoptarea "etichetelor" specifice (inclusiv titlul de Cucernica Maica, ritualul
canto ;i respondu, precum ;i cea mai mare parte din panoplia propheticus
5hari-a). Ct despre doamna jessica, astazi este unanim recunoscut faptul ca
puterile ei latente au fost grav subestimate.
Fragment din Criza arrakian: Analiz de prin(esa lrulan (Document secret
8.C. - Dosarul nr. AR-8J088587)
PRETUTINDENI n |uru doamne |essca, stvute n co[ur, raspndte n m|ocu mareu ho
a paatuu dn Arrakeen, zaceau bunure mpachetate ae fame: az, cufere, cut, baotur
- unee par[a deschse. Iar de afara se auzea zgomotu unu nou transport de pachete, pe
care hama de pe naveta Ghde descarcau a ntrare.
|essca se afa n centru houu. Se rasuc ncet, pmbndu- prvrea peste nee
arcadee cufundate n umbra, peste ferestree adnc nguste. Aspectu anacronc a ocuu
amntea de Saa Suroror de a coaa Bene Gessert. Dar saa co se paruse ntotdeauna
cada, prmtoare. Ac, totu era patra rece.
Oare dn ce strafundur ae store scosese arhtectu aceste zdur cu contrafortur
drapere acestea ntunecate, se ntreba |essca. Tavanu se arcua doua eta|e ma sus, sus[nut
de grnz masve de emn, a caror transport prn spa[u, pna ac, pe Arraks, costase cu
sguran[a o avere. Nc una dntre panetee acestu sstem nu avea copac dn care s-ar f putut
cop asemenea grnz. Doar daca nu cumva erau dn mta[e de emn... Dar nu se pareau
mta[e.
n zee Vechuu Imperu, paatu servse drept reedn[a guvernamentaa. Pe vremea
aceea se acorda ma pu[na mportan[a chetueor. Edfcu data dnantea Harkonnenor a
no or captae, Carthag - un ora eftn urt, afat a vreo doua sute de kometr spre nord-
est, dncoo de |nutu Sfarmaturor. Leto daduse dovada de n[eepcune aegnd drept sedu
admnstratv ocatatea aceasta. Numee, Arrakeen, era un nume sonor, ncarcat de trad[e.
Pe de ata parte, orau era mc, dec ma uor de "sterzat" de aparat.
Dn nou, dnspre ntrare razbatura bufntur de az descarcate. |essca ofta.
n dreapta, rezemat de un cufar, se afa tabou nfa[ndu- pe tata Duceu. Sfore
ambaa|uu atrnau pe rama ca nte ornamente zdren[ute. Mna stnga a |essca ma strngea
nca o bucata de sfoara. Lnga portret era capu mpaat a unu taur negru, montat pe o paca
de emn ustrut. Capu parea o nsua ntunecata, ntr-o mare de hrte mototota. Paca statea
pe podea botu ucos a tauruu era ndreptat spre tavan, ca cnd anmau s-ar f pregatt
sa scoata un muget provocator, n aceasta ncapere pna de ecour.
|essca se ntreba ce-o mnase sa despacheteze ma nt aceste doua obecte - capu
mpaat tabou. dadea seama ca gestu fusese ntructva smboc. Ncodata dn zua n
care negocator Duceu o cumparasera de a coaa, nu se sm[se att de sperata de
nesgura.
Capu tabou.
Obectee sporeau sentmentu de nente. Se zgrbu, prv dn nou ferestree nguste,
nate. Aba trecuse de amaza, dar a attudnea aceasta ceru parea sumbru rece - att de
ntunecat de posomort, n compara[e cu azuru Caadanuu! Doru de casa rasco sufetu
ca un |ungh ascu[t.
Ct de departe e;ti, Caladan...
- E, ata-ne ac!
Era vocea Duceu Leto.
|essca se ntoarse - vazu end dn pasa|u bott care ducea n saa de mese. Unforma
de campane, neagra, cu omu rou heradc pe buzunaru de a pept, era fonata pna de
praf.
- Credeam ca te-a ratact n casa asta hdoasa, spuse e.
- E o casa rece, zse |essca.
prv sueta nata, fa[a smeada care o ducea cu gndu a vez de masn un soare
auru rasfrngndu- razee n ape abastre. Och u cenu aveau ceva dn fumu unu foc de
emne. Dar chpu era de pradator: preung, cu much ascu[te fa[ete.
I se facu deodata frca de e. Devense att de sabatc, att de dur, de cnd hotarse sa se
supuna porunc mparatuu...
- ntregu ora e rece, spuse ea.
- Nu- dect un trg de garnzoana, murdar necat n praf, ncuvn[a e. Dar o sa-
schmbam no. ( pmba och de |ur mpre|ur.) Hou asta sae nvecnate snt destnate
prmror ofcae. Adneaur am aruncat o prvre prn cteva apartamente dn arpa sudca. Snt
mut ma pacute.
Se aprope de |essca - atnse bra[u, admrnd n tacere frumuse[ea e mpunatoare,
pna de demntate.
ara se gnd a obra e necunoscuta. Vreo Casa proscrsa? Vreo dnaste surghunta?
Parea ma maestuoasa char dect membr fame mperae.
Intenstatea prvr u o facu pe |essca sa se ntoarca pe |umatate sa- dezvaue
profu. Iar Ducee constata ca nu exsta nmc deosebt, nmc precs care sa defneasca
frumuse[ea e. Sub paru bogat, de cuoarea bronzuu ustrut, o fa[a ovaa. Och, departa[,
verz a fe de senn cum era ceru Caadanuu dmnea[a. Nasu mc, gura mare
generoasa. Trupu frumos, dar cu dscre[e; era nata, cu n supe.
amnt ca surore dn coaa o caracterzasera drept usca[va, dupa spusee trmor
sa. Descrerea era rudmentara. |essca readusese neamuu Atredes adevarata frumuse[e
prncara. Era ferct ca Pau o motense.
- Unde- Pau? ntreba.
- Pe undeva prn casa. Studaza cu Yueh.
- Probab n arpa de sud. M s-a parut ca aud gasu u Yueh, dar n-am avut tmp sa
verfc. (Ducee o prv, ovand.) De fapt, n-am vent dect ca sa atrn chea Casteuu Caadan
n saa de mese.
|essca [nu rasufarea, nfrngndu- mbodu de a se p de e. Vense sa atrne chea...
Semnfca[a gestuu avea caracter de revocabtate. Dar nu era nc momentu, nc ocu
potrvt pentru a cauta consoare.
- Cnd am sost, am observat drapeu nostru pe cadre, zse ea.
Ducee arunca prvrea catre portretu tatau sau.
- Te pregatea sa- aga[. Unde?
- Undeva, ac.
- Nu.
Cuvntu era net, categorc. |essca ar f putut recurge a vcene pentru a- convnge pe
Duce, nsa o dscu[e deschsa era nuta. Totu, trebua sa ncerce, char daca o facea doar
pentru a- amnt e nse ca nu vrea sa- nee.
- Domna-Ta, daca a vrea sa...
- Raspunsu meu ramne nu. Snt -aa scandaos de ndugent cu tne n mute prvn[e,
dar asta nu. Vn dn saa de mese, care este...
- Domna-Ta! Te rog...
- Am de aes ntre dgesta ta prestgu meu ancestra, draga mea. Locu acestor
obecte este n saa de mese.
|essca ofta.
- Bne, Domna-Ta.
- Po[ sa-[ ree obceu de a ua masa n apartamentee tae or de cte or este posb.
Nu-[ vo pretnde prezen[a a ocu cuvent, dect n ocaz ofcae.
- Mu[umesc, Domna-Ta.
- nu ma f aa gacaa ceremonoasa. Bucura-te ca nu sntem casator[, draga mea,
atfe ar f fost de datoria ta sa-m sta aatur a fecare masa.
|essca dadu dn cap, cu trasature fe[e mobe.
- Hawat a nstaat de|a adumecatoru de otravur deasupra mese dn sufragere, reua
Ducee. n camera ta a sa gaset unu portab.
- A prevazut aceasta... nen[eegere.
- Draga mea, ma gndesc a confortu tau. Am anga|at servtoare. Snt ocance, dar
Hawat e-a verfcat - toate snt fremene. Va trebu sa te descurc cu ee, pna ce oamen
notr vor f termnat cu ceeate trebur pe care e au.
- Exsta vreun ocanc cu adevarat demn de ncredere?
- To[ ce care- urasc pe Harkonnen snt demn de ncredere. Pe mena|era s-ar putea
char sa vre s-o pastrez: shadouta Mapes.
- Shadouta? Fremen au ttur?
- M s-a spus ca nseamna "fntnareasa", un cafcatv cu mpca[ deosebte ac. Poate
ca n-o sa [ se para char tpu servtoare, de Hawat are o parere exceenta despre ea, [nnd
cont de raportu u Duncan. Amndo snt convn ca vrea sa su|easca - ma precs, ca vrea
sa te su|easca pe tne.
- Pe mne?
- Fremen au afat ca et o Bene Gessert. Crcua o mu[me de egende despre Bene
Gessert pe-ac.
Missionaria Protectiva, gnd |essca. Nici o lume nu-i scapa.
- Asta nseamna ca Duncan a reut? Fremen ne vor f aa[?
- nca nu- sgur. Duncan e de parere ca o bucata de vreme vor doar sa ne observe. n
orce caz, au acceptat un armst[u, fagadund ca nu vor ma ataca satee noastre perferce.
Iar asta- un succes ma mportant dect pare a prma vedere. Hawat m-a spus ca fremen au
fost un spn dureros n coasta Harkonnenor ca propor[e ravagor provocate de
ncursune or erau un secret pazt cu strance. mparatu n-ar f stat cu mne-n sn dac-ar f
prns de veste despre sabcunea trupeor Harkonnen.
- O mena|era fremena, rost ngndurata |essca, revennd a subectu shadoute Mapes.
Cu och compet abatr, fara-ndoaa.
- Nu te asa neata de nfa[area acestor oamen. Snt un popor puternc, cu o vtatate
umtoare. Cred ca-s exact ce ne trebue.
- E un |oc percuos.
- Sa nu redeschdem dscu[a asta.
|essca se s sa zmbeasca.
- Sntem defntv anga|a[, e mpede, spuse ea. Puse n apcare metoda rapda de
revenre a cam - cee doua respra[ adnc, gndu rtua -, apo ntreba: A vreo dorn[a
specaa n egatura cu mpar[rea camereor?
- ntr-o z va trebu sa ma nve[ pe mne cum fac asta, zse Ducee. Cum reuet sa-[
aung gr|e sa te ntorc a chestun practce. Trebue sa fe un truc Bene Gessert.
- E un truc de femee.
Ducee zmb.
- mpar[rea ncaperor, dec. Asgura-te sa dspun de un brou spa[os nga dormtoru
meu. O sa am ma mut de furca, ac, cu hr[ogara, dect pe Caadan. , bnen[ees, o camera
de garda. Cred ca asta- tot. Pentru securtatea cadr sa nu-[ fac nc o gr|a. Oamen u
Hawat au controat fecare ungher.
- Snt convnsa.
Ducee consuta ceasu.
- Vez sa se potrveasca toate ceasure dupa ora ocaa a Arrakeenuu. Am nsarcnat un
tehncan cu treaba asta. Trebue sa- faca apar[a. (Rdca mna ndrepta o uv[a de par de
pe fruntea |essca.) Acum trebue sa ma ntorc pe terenu de debarcare. Curnd va sos a doua
naveta, cu restu oamenor.
- N-ar putea sa- ntmpne Hawat, Domna-Ta? Par obost.
- Bunu Thufr e ma ocupat dect mne. t ca paneta- pna de unetre
Harkonnenor. n pus, trebue sa ncerc sa re[n c[va dntre vnator de mrodene care au
experen[a. Schmbarea fefuu e da dreptu bere aeger... panetoogu, pe care mparatu
Landsraadu -au desemnat Arbtru a Schmbar, nu poate f cumparat. A aprobat actu
op[un. Peste apte sute de specat se pregatesc sa se mbarce pe naveta pentru
mrodene, ar sus ateapta o nava de marfa a Ghde.
- Domna-Ta...
|essca ezta.
- Ce este?
Nu, gnd ea. Nu va putea fi convins sa renun(e la ncercarea de a face din aceasta planeta
o lume sigura pentru noi. $i nu-mi pot folosi "trucurile" mpotriva lui.
- La ce ora doret sa e cna? ntreba ea.
Nu asta am vrut sa-mi spuna, gnd e. Ah, jessica, de-am putea fi altundeva, oriunde,
departe de lumea asta cumplita... Numai noi doi, fara griji.
- O sa mannc pe teren, a popota of[eror, raspunse. Nu te atepta sa ma ntorc prea
devreme. ... a, da, am sa trmt o man de patruare dupa Pau. Vreau sa asste a consu
nostru strategc.
drese gasu ca cnd ar f vrut sa ma spuna ceva, apo, brusc, se ntoarse e.
Dnspre ua de a ntrare, |essca auz zgomotu ator az descarcate. Apo vocea Duceu,
porunctoare trufaa, cu tonu pe care e vorbea ntotdeauna servtoror cnd se grabea:
"Doamna |essca e n hou mare. Du-te a ea char acum".
Ua exteroara se trnt.
|essca se ntoarse dadu cu och de portretu Batrnuu Duce. Fusese pctat de
renumtu Abe, a vremea cnd tata u Leto ntra n a doua |umatate a ve[. Artstu
nfa[ase n costum de matador, cu o capa purpure aruncata pe bra[u stng. Avea chpu
aproape a fe de tnar ca a u Leto, cu acea och cenu, cu acea aer de pasare de prada.
|essca nceta pumn de-a ungu trupuu fugera cu prvrea tabou. "F bestemat!
Bestemat! Bestemat!" opt ea.
- Ce poruncet, Vastar Nob?
Era o voce femnna, sub[re vbranta.
|essca se rasuc, vazu o femee marunta, cu paru sur, mbracata ntr-o roche marone de
servtoare. Arata a fe de zbrcta de sfr|ta ca to[ ce dn mu[mea care, n cursu dmne[,
sautase pe drumu de a terenu de debarcare catre ora. To[ batna pe care- vazuse
pna acum, gnd |essca, aratau ca nte prune uscate pareau subnutr[. Dar Leto spusese ca
erau puternc pn de vtatate. och or... Da, desgur, och: de un abastru adnc
ntunecat, fara urma de ab - ca och feme acestea... tanc, mstero. |essca se s sa
nu- ma prveasca.
Femea se ncna scurt, cu gtu [eapan.
- M se spune shadouta Mapes, Vastar Nob, rost ea. Ce poruncet?
- Po[ sa m te adresez cu "Doamna", raspunse |essca. Nu snt vastar nob. Snt
concubna egtma a Duceu Leto.
Dn nou pecacunea aceea cudata, o prvre ntrebatoare, furata pe sub sprncene.
- Are dec o so[e?
- Nu are n-a avut. Snt sngura... consoarta a Duceu, mama motentoruu sau
desemnat.
pronun[nd aceste vorbe, |essca rse n snea e de orgou care se ascundea ndaratu
or. Cum spunea 5fntul Augustin? "Mintea porunce;te trupului ;i trupul asculta.. Mintea ;i
porunce;te sie;i ;i ntmpina rezisten(a". Da... lntmpin tot mai multa rezisten(a n ultimul timp.
Ar trebui sa ma retrag lini;tita n mine nsami.
Un strgat stranu razbatu dn strada. Strgatu se repeta: "Suu-suu-suk!" Apo: "Ikhut-egh!
Ikhut-egh!" ara: "Suu-suu-suk!"
- Ce- asta? ntreba |essca. Am ma auzt de cteva or strgatu acesta az-dmnea[a, cnd
am ntrat n ora.
- E doar un vnzator de apa, Doamna. Dar pe Domna-Ta n-are de ce s-o ntereseze.
Paatu adapostete o csterna de cnczec de m de tr, care- ntotdeauna pna. (Femea se
uta n |os, a rocha e ponosta.) Dupa cum vez, Doamna, nu port dstra* (Rse scurt.) nca
n-am murt!
* mbracaminte de corp confec(ionata dintr-un material sandvi; menit sa regenereze
umiditatea corporala.
|essca ova. Ar f vrut sa o ntrebe o mu[me de ucrur pe fremena, sa ob[na ct ma
mute nforma[ ute. Dar rndurea haosuu dn paat era o treaba ma urgenta. Totu, gndu
ca pe umea aceasta apa reprezenta o marca dstnctva a boga[e nu contenea sa o tubure.
- Ducee m-a spus ttu tau, Shadouta, zse ea. Cunosc cuvntu. E unu stravech.
- t mbe vech, dar? ntreba Mapes atepta raspunsu cu o ncordare cudata.
- Lmbe snt cea dnt nva[atura Bene Gessert, raspunse |essca. Cunosc bhotan |b
chakobsa, cunosc toate graure de upta.
Mapes dadu dn cap.
ntocma cum spune egenda.
|essca se ntreba: De ce ma pretez la blciul asta? Dar cae Bene Gessert erau
ntortocheate coerctve.
- Cunosc Descntecee Negre tanee Mar Mac, zse ea. (Ct semnee tot ma uor de
recunoscut dn mcare mmca feme, tresarre nfme care o tradau.) Mseces pre|a,
contnua ea n daectu chakobsa. Andra t're pera! Trada ck buscakr mseces perakr...
Mapes facu un pas napo. Parea gata s-o rupa a fuga.
- tu mute ucrur, urma |essca. tu ca a adus pe ume cop, ca mu[ dntre ce ce [-s
drag au pert, ca frca te-a facut sa te ascunz, ca a coms acte de voen[a ca ve ma
comte. tu mute ucrur.
Mapes spuse cu voce |oasa:
- N-am vrut sa te |gnesc, Doamna.
- Vorbet de egenda cau[ raspunsur. Pazete-te de raspunsure pe care e-a putea
afa. tu ca a vent pregatta de voen[a ca sub vemnt a o arma
- Doamna, eu...
- Exsta o ansa nfma sa-m ver sngee, dar astfe a aduce ma muta nenorocre dect
[ nchpu n temere tae cee ma smntte. Sa t ca exsta ucrur ma cumpte dect
moartea... Char pentru un ntreg popor.
- Doamna! excama Mapes paru pe punctu de a cadea n genunch. Arma [-a fost
trimisa n dar, daca se dovedete ca et Ea.
- ca sa ma ucda, daca se dovedete ca nu snt, repca |essca.
Atepta, cu aeru de cam aparent care facea dn n[a[ Bene Gessert uptator att de
percuo. Acum vom vedea de ce parte nclina balan(a.
ncet, Mapes strecura mna n corsa|u roche dadu a veaa o teaca de cuoare
nchsa. Dn teaca eea un mner negru, cu adnctur pentru degete. |nnd ntr-o mna teaca
apucnd mneru cu ceaata, femea trase afara o ama de un ab aptos o na[a. Lama
straucea ca cum ar f umnat dnauntru. Avea doua taur, ca un knd|a, vreo douazec
de centmetr ungme.
- t ce- acesta, Doamna?
Pentru |essca, nu putea f dect un sngur ucru: fabuosu crsta* arrakan, cu[tu pe care
nmen nu putuse sa- scoata vreodata n afara panete despre care se ta numa dn auzte.
* Cu(it sacru al fremenilor.
- E un crsta, raspunse ea.
- Nu rost cuvntu cu uurn[a. t ce nseamna?
E o ntrebate cu tlc, gnd |essca. $i adevaratul motiv pentru cere fremena voia sa ajunga
la mine. Trebuia sa-mi puna aceasta ntrebare. lar raspunsul meu poate declan;a violenta
sau... sau ce? Vrea un raspuns de la mine: semnifica(ia unui cu(it. Ei i se spune shadouta n
dialectul chakobsa. ln chakobsa, cu(it se traduce "fauritorul mor(ii". Ah, ncepe sa dea semne
de nerabdare. Trebuie sa-i raspund. lntrzierea este la fel de primejdioasa ca un raspuns gre;it.
Spuse:
- Un faurtor...
- A! strga Mapes excama[a e parea sa exprme, n acea tmp, durere uurare.
Tremura att de voent, nct ama cu[tuu dn mna e arunca refexe fugeratoare n toata
saa.
|essca atepta ncordata. Vose sa spuna un fauritor al mor(ii sa pronun[e denumrea n
vechea mba, dar acum ntrasera n aerta toate sm[ure e perfect antrenate sa nterpreteze
cee ma nfme tresarr ae muchor.
Cuvntu-chee era... faurtor.
Fauritor? Fauritor.
Totu, Mapes contnua sa [na cu[tu ca cnd ar f fost gata sa- fooseasca.
|essca spuse:
- Credea ca eu, care cunosc tanee Mar Mac, nu tu de faurtor?
Mapes asa |os bra[u n care [nea arma.
- Doamna, pentru cne a trat atta amar de vreme cu profe[a, cpa revea[e e ca o
ovtura.
Profe[a... |essca se gnd a Shar-a a toata panopa prophetcus. O sora Bene Gessert
dn Mssonara Protectva, trmsa cu veacur n urma ac, pe Arraks; moarta demut, desgur,
dar cu msunea ndepnta: egendee protectoare nsamn[ate n cutura acestu popor, n
ateptarea ze cnd aveau sa fe de foos une Bene Gessert.
zua aceea vense.
Mapes vr cu[tu n teaca zse:
- Lama e nestabzata, Doamna. Sa pastrez cu[tu asupra Domne-Tae. Daca sta ma
mut de o saptamna departe de carne, dntee de sha-huud ncepe sa se dezntegreze. Ia-.
De-acum [ apar[ne, ct tmp ve tra.
|essca ntnse mna dreapta , asumndu- un utm rsc, rost:
- Mapes, a bagat n teaca ama fara s-o f udat cu snge.
Cu un cnet, Mapes dadu drumu tec n mna |essca - deschse arg corsa|u roche.
- Ia-m apa ve[!
|essca trase ama. Cum scntea! Aprope vrfu de peptu fremene. O frca ma cumpta
dect panca dn cpa mor[ paru sa puna stapnre pe Mapes. Otrava pe vrful lamei? se
ntreba |essca. Fer vrfu, rdcndu-, apasa scurt cu tau deasupra snuu stng a feme. O
pcatura mare de snge zvor dn rana se opr medat. Coagulare ultrarapida, gnd |essca. O
muta(ie pentru pastrarea umidita(ii?
Vr ama n teaca.
- nchee-[ rocha, Mapes.
Tremurnd, fremena se supuse. Och e, ps[ de ab, o fxara pe |essca.
- Et a noastra, murmura. Et Ea.
Dn nou, dnspre ntrare se auz arma de az descarcate. Iute, Mapes smuse arma dn
mna |essca -o ndesa n corsa|u roche.
- Ce care vede cu[tu acesta trebue purfcat sau ucs! uera ea. t asta, Doamna!
O ;tiu acum, gnd |essca.
Dar nu ntra nmen n ho. Descarcator pecara.
Mapes se nt.
- Ce nepurfca[ care-au vazut ama unu crsta nu ma pot paras v Arraksu, zse ea.
Sa nu u[ ncodata asta, Doamna. | s-a ncredn[at un crsta. (Tacu o cpa, respra adnc, apo
spuse:) acum ucrure trebue sa- urmeze cursu. Nmc nu poate f grabt. (Prv roata a
mormanee de cut de cufere.) Iar cta vreme sntem ac, avem destue de facut.
|essca se cod. "Lucrurile trebuie sa-;i urmeze cursul". Era o fraza tp dn stocu de
formue sacre vehcuat de Mssonara Protectva... "Venirea Cucernicei Maici care va va
elibera".
Dar eu nu snt Cucernica Maica, gnd |essca. medat: Mare Maica| Pe A5TA au plantat-
o aici| Atunci, trebuie sa fie o lume oribila, ntr-adevar|
Mapes se adresa cu deznvotura:
- Cu ce sa ncep, Doamna?
Instnctu o avertza pe |essca sa adopte aceea attudne.
- Cu tabou acea, portretu Batrnuu Duce... Trebua atrnat pe unu dn pere[ sa de
mese. Iar pe peretee opus, capu de taur.
Mapes se aprope de trofeu.
- Ce mare trebue sa f fost anmau cu un asemenea cap, spuse , apecndu-se,
adauga: Ma nt trebue sa- cura[, nu?
- Nu.
- Dar s-a adunat murdare pe coarne.
- Nu- murdare, Mapes. E sngee tatau Duceu nostru. Coarnee au fost stropte cu un
fxatv transparent, a cteva ore dupa ce fara -a ucs pe Batrnu Duce.
Mapes ndrepta spatee.
- Cum?"
- Nu- dect snge. Snge vech, uscat. Cheama pe cneva sa te a|ute. Afurstee astea de
obecte snt gree.
- Crez ca m-am sperat de snge? Am trat n deert, -am vazut destu snge.
- Cred... c-a vazut, murmura |essca.
- , nu o data, sngee meu, nssta Mapes. Ma mut dect a curs dn zgretura pe care
m-a facut-o adneaor.
- A f preferat sa ta ma adnc?
- O, nu! Apa trupuu e prea pu[na ca s-o roset degeaba! A facut bne ce-a facut.
|essca, atenta a vorbee gesture fremene, percepu mpca[e ma profunde ae
exprese "apa trupuu". Dn nou, ncerca un sentment apasator a gndu vaor ape pe
Arraks.
- Pe ce perete sa aga[ tabou pe ce perete capu, Doamna? Mereu practica, Mapes
asta, cugeta |essca.
- Aga[a-e unde vre, Mapes. Nu prea conteaza.
- Am n[ees, Doamna. (Se apeca ar ncepu sa adune rama[ee de ambaa| sfoara.)
A omort un batrn Duce, va sa zca? morma preocupata.
- Sa chem pe cneva sa te-a|ute? ntreba |essca.
- Razbesc eu sngura, Doamna.
Da, o sa razbeasca, gnd |essca. E ceea ce o caracterizeaza pe fremena aceasta: voin(a
de a razbi.
Sub corsa|, sm[ contactu rece a tec crstauu se gnd a an[u ung a panuror
Bene Gessert, care- durase o verga ac, pe Arraks. Datorta aceste verg depase o
crza care ar f putut s-o coste va[a. "Nmc nu poate f grabt", spusese Mapes. Dar tocma
graba rtmu navanc predomnau de cnd sossera ac, umpndu- sufetu de temer. nc
pavezee rdcate de Mssonara Protectva, nc mnu[oztatea cu care Hawat nspectase acest
morman de petre suprapuse nu puteau sa- aunge nentea.
- Dupa ce termn cu astea, apuca-te sa goet cuferee, spuse fremene. Unu dntre
oamen de-afara are chee te unde- fecare ucru. Sa-[ dea chee sta. Daca ma a
nevoe de ceva, ma gaset n arpa de sud.
- Bne, Doamna.
|essca se ndeparta. Gnd: Hawat n-are dect sa creada ca locul acesta prezinta
siguran(a. Eu nsa presimt o amenin(are.
O cuprnse, deodata, dorn[a arzatoare de a- vedea fu. Se ndrepta catre portcu arcut
a cordoruu ducnd spre saa de mese apartamentee famae. Mergea repede. Dn ce n ce
ma repede. Aproape ca aerga.
n urma, Mapes nceta o cpa ucru prv sueta care se departa. "E Ea, ntr-adevar",
murmura. "Sarmana".
"Yueh| Yueh| Yueh|" suna refrenul. "Un milion de mor(i nu-i ajungeau lui
Yueh|"
Fragment din lstoria copilului Muad'Dib de prin(esa lrulan
UA ERA NTREDESCHISA. |essca patrunse ntr-o ncapere cu pere[ gaben. n stnga,
vazu o canapea |oasa de pee doua corpur de bboteca, goae, ntre care atrna un burduf
de apa, umfat pn de praf. n dreapta, de o parte de ceaata a une u, ate corpur de
bboteca, goae acestea, un brou de pe Caadan tre scaune. La capatu opus a camere,
cu fa[a a fereastra cu spatee a |essca, statea doctoru Yueh. Parea cu totu absorbt de
prvetea um exteroare.
|essca facu nca un pas neauzt.
Observa ca hana medcuu era fonata ca a na[mea cotuu stng avea urme abe de
creta. Vazuta dn spate, sueta u [eapana descarnata, n vemnte negre, parea o
maroneta gata sa sate pe sfor mnute de un papuar ascuns. Doar capu parea vu - un cap
masv, cu paru ung, de cuoarea abanosuu, prns pe umar n neu de argnt a co Suk -,
mcndu-se uor n tmp ce urmarea ceva dncoo de fereastra.
|essca ma rot o data prvrea prn odae, dar nu descoper nc un semn a prezen[e
fuu e. ta nsa ca ua dn dreapta dadea ntr-un mc dormtor care- pacuse mut u Pau.
- Buna zua, doctore Yueh, spuse ea. Unde e Pau?
Yueh dadu dn cap, de parca ar f raspuns cuva afat de partea ceaata a geamuu. Vorb
cu un aer absent, fara sa se ntoarca:
- Baatu tau e obost, |essca. L-am trms sa se odhneasca n camera de aatur.
Apo, brusc, tresar se ntoarse. Co[ure ung ae musta[ care- acopereau buzee ro
tremurau.
- Doamna, arta-ma! M-erau gndure aurea... N-am vrut sa fu att de... famar.
|essca surse nt cu un gest a mn. O cpa, se temuse ca Yueh va ngenunchea.
- Te rog, Wengton.
- Dar sa-[ pronun[ numee cu atta... Eu...
- Ne cunoatem de ase an. De mut ar f trebut sa renun[am a formasme... n
partcuar.
Yueh sch[a un zmbet stns, gndnd: Cred ca am reu;it. Acum daca va observa ceva
neobi;nuit n purtarea mea, va crede ca-i din cauza stingherelii. $tiind raspunsul dinainte, nu
va cauta motive mai profunde.
- Eram cu capu n nor, spuse e. Or de cte or m se ntmpa sa... sa te compatmesc,
ma tem ca-n gnd aa-[ spun... |essca.
- Ma compatmet? Pentru ce?
Yueh rdca dn umer. daduse de muta vreme seama ca, spre deosebre de Wanna sa,
|essca nu era nzestrata cu tot daru dreptvorbr. Cu toate astea, or de cte or era posb,
dadea sn[a sa- spuna adevaru. Pentru ma muta sguran[a.
- A vazut umea aceasta... |essca. (Se potcnse nante de a- pronun[a numee, dar
contnua repede:) Att de stearpa, dupa Caadan. oamen! Femee pe nga care am trecu
az-dmnea[a, canndu-se sub voaur. Feu n care ne prveau!
|essca ncruca bra[ee. Sm[ crstau ascuns a pept - cu[tu cu ama facuta dn
dntee unu verme de nsp, daca era adevarat ce se spunea.
- Norma, rost ea. Pentru e sntem nte stran - a[ oamen, ate obceur. Pna acum -
au cunoscut numa pe Harkonnen. (Prv peste umaru u, spre fereastra.) La ce te uta?
Yueh ntoarse dn nou fa[a spre geam.
- La oamen.
|essca se aprope, urmar prvrea ndreptata spre fa[ada case, n stnga. Acoo, dn sou
neted, parca batatort, se na[au douazec de pamer. Un gard de fer for|at despar[ea de
oamen care treceau pe strada, nfaura[ n mant arg. |essca percepu un tremur n aeru
dn |uru case - un scut defensv -, n tmp ce observa trecator, ntrebndu-se de ce Yueh
gasea spectacou att de captvant.
Brusc, n[eese - duse nstnctv o mna a obraz. Feu n care oamen prveau pamer!
Pe chpur se ctea nvde, ura ... rar, o urma de speran[a. Fecare trecator scruta pom cu o
prvre fxa.
- t ce gndesc? ntreba Yueh.
- Po[ sa ctet gndure?
- Gndure or, da. Se uta a pamer gndesc: "O suta de-a notr". Asta gndesc.
|essca se ncrunta, prv nedumerta.
- De ce?
- Pom aceta snt curma. Un curma are nevoe de patruzec de tr de apa pe z. Un
om, doar de opt tr. Un curma face dec ct cnc oamen. Snt douazec de pom. O suta de
oamen.
- Dar un prvesc cu speran[a.
- Tot ce spera e sa cada cteva fructe. Numa ca nu- nca tmpu or.
- Prvm ocu acesta cu un och prea crtc, spuse |essca. Exsta, deopotrva, speran[a
perco, ac. Mrodena ne-ar putea face boga[. Cu un tezaur sod, am putea sa schmbam
fa[a panete dupa pacu nostru.
Dar n snea e, rse ronc: Pe cine ncerc sa conving? Rsu erupse peste toate
constrngere, zbucn sec, fara vesee.
- Numa securtatea n-am putea s-o cumparam, zse ea.
Yueh ascunse fa[a. Macar de i-a; ur pe oamenii ace;tia, n loc sa-i iubesc| Prn feu de
a f, n mute prvn[e, |essca semana cu Wanna. Dar char acest gnd con[nea mpca[ care
nu faceau dect sa- ntareasca hotarrea. Cruzmea Harkonnenor urma ca ntortocheate.
Poate ca Wanna traa. Trebua sa se convnga.
- Nu-[ fa gr| pentru no, Wengton, spuse |essca. Snt probemee noastre, nu ae
tae.
Crede ca pentru ea ma tem| ngh[ acrme. $i e adevarat. Dar trebuie sa-l nfrunt pe
diavolul de 8aron dupa ce voi fi savr;it crima pe care a ticluit-o, ca sa apuc unica ;ansa de a-l
lovi cnd va fi cel mai vulnerabil - n clipa izbnzii sale. Ofta.
- Crez ca -ar deran|a pe Pau daca a ntra a e s-arunc o prvre? ntreba |essca.
- Deoc. I-am dat un sedatv.
- Suporta bne schmbarea?
- Doar ca- ceva ma obost dect de obce. agtat, dar a cncsprezece an cne n-ar f,
n mpre|urar ca astea?
Se duse a ua dn dreapta o deschse. |essca urma, prv n penumbra dn dormtor.
Pau statea ntns pe un pat ngust. Un bra[ era ascuns sub patura, pe ceaat - ndose
deasupra capuu. Oboanee ferestre dn apropere [eseau pe chpu u o urzeaa de umbra
umna.
|essca examna fgura u Pau, fa[a ovaa att de asemanatoare cu a e. Paru nsa, negru
ca antractu zbrt, era a Duceu. Gene ung ascundeau och de nuan[a cacaruu cenuu.
|essca surse, sm[nd ca temere o parasesc. Se pomen fascnata de ceea ce dezvauau
caracterstce genetce ae fzonome u Pau: och fa[a e, dar, suprapuse, ne ma
pronun[ate ae tatau, prefgurnd barbatu care avea sa a ocu copuu.
-n cpa aceea, |essca se gnd ca trasature baatuu erau un dstat desavrt,
provent dn confgura[ aeator - rur nesfrte de evenmente hazardur care se
contopeau n acest nex. ven sa ngenuncheze nga pat sa- mbra[eze fu, dar o nhba
prezen[a u Yueh. Se retrase, nchznd ncet ua.
Yueh revense n fa[a ferestre. Nu putuse sa suporte feu n care |essca prvea fu. De
ce nu mi-a daruit Wanna copii? se ntreba. Ca medic ;tiu ca n-o mpiedica nici un motiv fizic.
5a fi existat un motiv 8ene Cesserit? 5a i se fi impus alta menire? Care? Ma iubea, snt sigur.
Pentru prma data dadu n gnd ca poate facea parte dntr-un pan ma vast ma
compex dect putea concepe mntea u.
|essca ven nga e.
- Ce mnunat abandon e somnu unu cop, murmura ea.
Yueh raspunse mecanc:
- De-ar putea adu[ sa se odhneasca a fe...
- Da.
- Unde oare-am perdut asta?
|essca arunca o prvre scurta. Percepuse tonu cudat, dar gndure- erau nca a Pau,
a rgore vtoare ae educa[e sae, a deosebre care aparusera n va[a u - o va[a cu totu
dferta de cea pentru care pregatsera.
- ntr-adevar, perdem ceva, rost ea.
Prv spre dreapta, cona presarata cu tufe pperncte, verz-cenu, ndote de vnt.
Aveau frunzee abe de praf ramur chrcte, ca nte gheare. Ceru prea sumbru parea o pata
de cerneaa deasupra cone, ar umna aptoasa a soareu arrakan dadea pesa|uu un refex
argntu - ca a ame crstauu ascuns n corsa|.
- Ce-ntunecat e ceru, zse ea.
- n parte dn cauza pse de umdtate.
- Apa! Apa! Orunde te ntorc, ac, n-auz dect de psa ape!
- Pre[osu mster a Arraksuu.
- Dar de ce- att de pu[na? Roca dn zona e vucanca. A putea sa enumar ce pu[n
zece surse de energe. Exsta ghea[a a po. Se zce ca nu se pot fora pu[ur n deert, ca
furtune mareee de nsp dstrug echpamentee nante de-a putea f nstaate, daca nu
cumva apare ntre tmp un verme. Orcum, tot nu s-au gast vreodata urme de apa n zona
nspuror. Dar msteru, Wengton, adevaratu mster, snt pu[ure care au fost sapate ac , n
nord, n done depresun. A ctt despre ee?
- O nftra[e uoara a nceput, apo nmc.
- Dar tocma acesta- msteru, Wengton. Se da de apa. Apa dspare. nu ma reapare
ncodata. Iar daca se sapa at pu[ aatur, rezutatu e acea: o nftra[e care se voatzeaza.
N-a fost nmen curos sa afe de ce?
- E, ntr-adevar, o curoztate, admse Yueh. Banuet actvtatea unu agent organc, nu?
Ar f aparut n probee de so.
- Ce sa apara? Matere vegetaa strana? Sau vreun anma necunoscut? Cne-ar putea sa
e recunoasca? (Prvrea |essca se ndrepta dn nou catre cona.) Apa- oprta. O absoarbe
ceva. Asta banuesc.
- Poate ca se cunoate cauza.
- Harkonnen au pus acat mutor surse de nforma[e despre Arraks. Poate-au avut
motve s-o suprme pe aceasta.
- Ce motve? -apo, ma e umdtatea atmosferca. Destu de scazuta, desgur, dar
exsta. Ea- prncpaa sursa de apa ac, captata n capcanee de vnt -n precptatoare. De
unde provne?
- De a caotee poare?
- Aeru rece con[ne prea pu[na umdtate, Wengton. Nu, exsta ac, n spatee vauu
aternut de Harkonnen, ucrur care ar trebu cercetate ndeaproape nu toate snt drect
egate de probema mrodene.
- Sntem, ntr-adevar, n spatee vauu aternut de Harkonnen, spuse Yueh. Dar poate
ca vom... (Tacu brusc, observnd prvrea ntensa cu care- fxa |essca.) Ce este?
- Feu n care pronun[ "Harkonnen", zse ea. Nc vocea Duceu nu- ncarcata de atta
venn cnd rostete numee detestat. Nu tam ca a motve personae sa- urat, Wengton.
Mare Maica| gnd e. l-am trezit banuielile| Acum va trebui sa folosesc toate manevrele pe
care le-am nva(at de la Wanna. Nu exista dect o singura solu(ie: sa spun adevarul, att ct voi
putea...
- Nu ta ca so[a mea, Wanna...
Se potcn, cu gasu sugrumat. sata umer, ncerca ar:
- E...
Nu reu sa artcueze ma mut. Sm[ cum cuprnde panca, strnse dn rasputer
peoapee, uptnd cu chnu dn pept. Apo o mna atnse uor bra[u:
- Iarta-ma, spuse |essca. N-am vrut sa redeschd o rana veche. gnd: 8estiile| 5o(ia lui
era 8ene Cesserit - urmele nva(aturilor ei snt u;or de recunoscut. $i-i limpede ca au ucis-o
Harkonnenii. 8ietul Yueh nu-i dect nca o victima legata de Atreizi prin acela;i Cherem al urii.
- m pare rau, zse doctoru. M-e peste putn[a sa vorbesc despre asta.
Deschse och, abandonndu-se sufern[e auntrce. Asta, ce pu[n era adevarat.
|essca cerceta chpu: pome[ ascu[[, punctee ntunecate ae ochor mgdaa[, tenu
gabu, musta[a moae care- atrna de-o parte de ata a buzeor parca prea ro, peste
barba fna. Rdure care- brazdau obra| fruntea, observa ea, nu erau numa semnu vrste,
c a sufern[e. O cuprnse un sentment de profunda afec[une pentru omu acesta.
- Wengton, spuse, m pare rau ca te-am adus cu no n ocure acestea pne de
prme|d.
- Am vent de buna voe, raspunse e.
asta era adevarat!
- Dar toata paneta e o capcana a Harkonnenor. Trebue sa-[ f dat seama de ucru
asta.
- O capcana nu- destu pentru a- ven de hac Duceu Leto.
asta era adevarat!
- Poate c-ar trebu sa am ma muta ncredere n e, zse |essca. E un tactcan strauct.
- Am fost dezradacna[. Acesta- motvu nentor noastre.
- ce uor se poate dstruge o panta dezradacnata! Ma aes cnd o repantez ntr-un
so ost.
- Sntem aa de sgur ca sou este ost?
- Cnd s-a afat c[ oamen va adauga Ducee a cfra popua[e au zbucnt manfesta[
voente. nu au ncetat dect cnd oamen au vazut ca nstaam capcane de vnt
condensatoare supmentare.
- Ac exsta doar atta apa cta- necesara pentru ntre[nerea ve[ umane. Oamen tu
ca daca ma mu[ vor bea dn canttatea mtata de apa, pre[ure vor crete ce ma sarac
dntre e vor per. Dar Ducee a rezovat probema. nu nseamna ca tuburare de care spu
snt manfestarea une ostta[ permanente.
- Dar garze? nssta ea. Peste tot, garz. scutur. Orunde te u[, da de reverbera[a
or. Nu aa am trat pe Caadan.
- Lasa- Arraksuu macar o ansa, |essca.
Dar ea contnua sa prveasca aprg pesa|u de dncoo de fereastra.
- Locu acesta mroase a moarte, Wengton, spuse ea. Hawat a trms ac o avangarda
dn cteva bataoane de agen[. Santneee de afara snt oamen u. Ce care ne descarca
baga|ee snt oamen u. Sume mar au fost scoase dn tezaur, fara sa se dea nc o expca[e.
Cuantumu or nseamna un sngur ucru: mtur de persoane sus-puse. ( scutura capu
murmura:) Unde apare Thufr Hawat, urmeaza moartea tradarea.
- ponegret.
- ponegresc? Dmpotrva, eogez. Moartea tradarea snt acum snguree noastre
speran[e. Pur smpu, nu-m fac uz cu prvre a metodee u Thufr.
- Ar trebu sa-[ gaset o ocupa[e. Sa nu-[ ma a tmp pentru asemenea gndur
morb...
- O ocupa[e!? Dar ce crez ca-m a tot tmpu, Wengton? Snt secretara Duceu. -s
destu de ocupata ca sa afu n fecare z ate motve de temere... ucrur pe care nc e nu
banuete ca e cunosc. (|essca strnse dn buze contnua aproape optt:) Uneor, ma ntreb
ct au contat stude mee economce Bene Gessert atunc cnd m-a aes.
- Ce vre sa spu? ntreba Yueh. surprnsese tonu e cnc, aceasta amaracune pe care
|essca nu -o dezvause ncodata pna atunc.
- Nu crez, Wengton, ca o secretara nrobta prn dragoste e mut ma sgura?
- Nu- drept ce spu acum, |essca.
Rostse reprou spontan. Sentmentee Duceu pentru concubna sa nu puteau f puse a
ndoaa. Era sufcent sa- vez cnd o urmarea cu prvrea...
|essca suspna.
- A dreptate. Nu- drept.
cuprnse dn nou trupu cu bra[ee, apasnd n carne teaca crstauu, amntndu- ca
cu[tu acesta era o probema nca neeucdata.
- Curnd, spuse ea, va curge mut snge. Harkonnen nu vor avea odhna pna nu- vor f
gast moartea sau nu- vor f dstrus pe Duce. Baronu nu poate sa ute ca Leto e nrudt cu
fama mperaa - orct de ndepartata ar f nrudrea -, n vreme ce tture Harkonnenor
au et dn portofou CHOAM-uu. Dar adevarata otrava, vennu care- mpregneaza fecare
gnd, e faptu ca un Atredes a cerut expuzarea pentru atate a unu Harkonnen, dupa bataa
Corrnuu.
- Vechea vra|ba, murmura Yueh. , pentru o cpa, sm[ mucatura acda a ur. Vechea
vra|ba prnsese n pnza e de paan|en -o omorse pe Wanna sau, ma rau, o ferecase n
cameree de tortura ae Harkonnenor, pna ce so[u e avea sa e ndepneasca porunca.
Vechea vra|ba prnsese n cursa... to[ oamen aceta dn |uru u faceau parte dn cursa.
Iar rona soarte vose ca aceasta vra|mae de moarte sa erupa tocma ac, pe Arraks, unca
sursa dn unvers a mean|uu, substan[a care preungea va[a, drogu bnefacator pentru
sanatate.
- La ce te gndet? ntreba |essca.
- Ma gndesc ca decagramu de mrodene a a|uns n cpa de fa[a a ase sute douazec
de m de soar pe pa[a ofcaa. O avere cu care se pot cumpara mute...
- Setea de ctg te atnge char pe tne, Wengton?
- Nu setea de ctg.
- Dar ce, atunc?
Yueh dadu dn umer.
- Zadarnca, raspunse. Apo arunca |essca o prvre peza. [ ma amntet ce gust
avea mrodena, prma oara?
- Un gust asemanator cu a scor[oare.
- Dar gustu nu- ncodata acea. Mean|u e ca va[a... De fecare data [ arata ata fa[a.
Un sus[n ca produce o reac[e ndusa. Organsmu, descopernd ca substan[a face bne,
nterpreteaza favorab aroma - pacuta, vag euforca. , tot asemenea ve[, mposb de
sntetzat cu adevarat.
- Cred c-ar f fost ma n[eept pentru no s-aegem caea exuu, sa ne refugem dncoo
de sfera de nfuen[a a Imperuu.
Yueh dadu seama ca |essca nu- ascutase cugeta a vorbee e, ntrebndu-se: lntr-
adevar... de ce nu-l va fi determinat pe Leto s-o faca? Virtual, ar putea sa-l oblige la orice.
Profta de moment ca sa schmbe subectu, ma aes ca era vorba de adevar.
- M-a consdera ndrazne[... |essca, daca [-a pune o ntrebare personaa?
Cu un sentment de nente nexpcab, |essca se p de pervazu ferestre.
- Nu, frete. Et... pretenu meu.
- De ce nu -a determnat pe Duce sa va casator[?
|essca se rasuc deodata - fugera cu prvrea.
- De ce nu -am determnat? Dar...
- Nu trebua sa te ntreb, se scuza Yueh.
- Nu, zse ea. Apo rdca dn umer. Exsta un bun motv potc. Att tmp ct Ducee
ramne cebatar, unee Case Mar ma pot spera ntr-o aan[a. -apo... (ofta) a manevra
oamen, a- s sa se supuna von[e tae nseamna a adopta o attudne cnca fa[a de
umantate. E ceva care degradeaza totu. Daca- determnam sa... sa faca asta, nu era fapta
u.
- Aa ar f spus Wanna mea, murmura Yueh.
acesta era at adevar! duse mna a gura, ngh[ convusv. Nu fusese ncodata ma
aproape de a vorb, de a- marturs rou ascuns. Vorb nsa |essca momentu se spubera.
- n afara de asta, Wengton, n Leto exsta de fapt do barba[. Pe unu dn e ubesc
nespus. E pn de farmec, sprtua, decat... tandru - tot ce -ar putea dor o femee. Dar
ceaat barbat e... dur, rece, autortar, egost - a fe de aspru de taos ca vntu ern. E ce
pe care -a modeat tata. (|essca schmonos chpu.) De-ar f murt batrnu cnd s-a nascut
Leto!
n tacerea aternuta, aderea unu ventator facu sa foneasca drapere.
Brusc, |essca nspra adnc. Apo zse:
- Leto are dreptate. ncapere de ac snt ma pacute dect cee dn restu paatuu. (Se
ntoarse - pmba prvre de |ur mpre|ur.) -acum te rog sa ma scuz, Wengton; vreau sa
vad ceeate oda, ca sa tu cum sa e mpart.
Yueh dadu dn cap.
- Desgur.
gnd: Macar de-ar exista vreo cale sa ma sustrag de la ce am facut...
|essca asa bra[ee de-a ungu trupuu; traversa camera, catre cuoar. n prag, ova o
cpa, nante de a e. Tot timpul ct am vorbit a avut ceva de ascuns, gnd ea. ]inea ceva n
el. Ca sa-mi menajeze sentimentele, fara doar ;i poate. Ezta ara, fu pe punctu de a se
ntoarce, de a- descoase pe Yueh de-a face sa- dea a veaa secretu. Nu. 5-ar sim(i
ru;inat ;i ngrozit la gndul ca poate fi ghicit cu atta u;urin(a. Ar trebui sa am mai multa
ncredere n prieteni.
5-a remarcat deseori rapiditatea cu care Muad'Dib a nva(at necesita(ile
Arrakisului. 5urorile 8ene Cesserit cunosc desigur temeiul acestei rapidita(i.
Pentru ceilal(i, putem spune ca Muad'Dib a nva(at repede fiindca prima sa
nva(atura a fost cum sa nve(e. $i prima lec(ie a acestei nva(aturi era
ncrederea fundamentala ca putea sa nve(e. Este surprinzator ct de mul(i
oameni nu cred ca pot sa nve(e ;i mai ales ct de mul(i cred ca este greu sa
nve(e. Muad'Dib ;tia ca fiecare experien(a comporta o lec(ie.
Fragment din Umanitatea lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
NTINS N PAT, Pau se prefacea ca doarme. Nu- fusese greu sa ascunda n pama
somnferu doctoruu Yueh, smund ca- nghte. nabu rsu. Pna mama crezuse
adormt. Fusese ct pe ce sa sara dn pat sa- ceara voe sa exporeze cadrea, dar daduse
seama ca nu- va asa. Domnea nca prea muta nesguran[a. Nu! Era ma bne-aa...
Daca ies fara sa-i cer voie, nu voi fi nesocotit un ordin. $i am sa ramn n casa, unde nu-i
nici un pericol.
Trase cu urechea. Mama vorbea cu Yueh n camera ceaata. Cuvntee or nu erau
desute - ceva n egatura cu mrodena... cu Harkonnen. n rastmpur, taceau.
stramuta aten[a a taba scuptata de a capu patuu - o paca fasa, fxata n perete
mascnd teecomenze camere. Ornamentu nfa[a un pete sarnd dntr-o apa cu vaur
nate. ta ca o apasare pe ochu peteu comanda aprnderea ampor cu suspense.
Depasarea unu va punea n func[une sstemu de venta[e. Un atu rega temperatura.
Fara zgomot, Pau se rdca n capu oaseor. n stnga, nga perete, se afa o bboteca
nata. Corpu e putea f rott, descopernd, n zdu dn spate, o na cu sertare pe una dn
atur. Can[a u dnspre cordor ntruchpa o mana de orntopter*.
* Aeronava reactiva cu aripi mobile.
S-ar f zs ca ncaperea fusese anume conceputa pentru a- ademen.
ncaperea ntreaga paneta.
Se gnd a bobna pe care -o aratase Yueh: "Arraks, Sta[unea Expermentaa pentru
Botanca Deertuu a Maesta[ Sae Imperae". Era o bobna veche, dnantea descoperr
mrodene. Nume dupa nume se perndara n mntea u Pau, fecare cu magnea mprmata
de mpusu mnemonc a proectoruu: saguaro, tufa-magaru;ului, curmal, verbina de nisip,
primula de seara, cactus-butoi, livan, scumpie, tufa de creozot... vulpe pitica, ;oimul
de;ertului, ;oarece marsupial...
Nume magn. Nume magn dn trecutu terestru a omuu - mute dntre ee
nexstente astaz n ata parte a unversuu dect ac, pe Arraks.
Attea ucrur no de nva[at despre... mrodene.
S verm nspuror.
n camera de aatur se nchse o ua. Pau auz pa mame sae perzndu-se spre capatu
cordoruu. ta ca acum doctoru Yueh va gas ceva de ctt nu va paras ncaperea.
Sosse momentu sa porneasca n exporare.
Tpt, se dadu |os dn pat se ndrepta spre bboteca pvotanta. Un zgomot n spatee u
opr. Se ntoarse. Paca de a capatu patuu cobora deasupra ocuu n care statuse ntns cu
cteva cpe ma nante. Pau ncremen mobtatea sava va[a.
Dn spatee tabe aparu un vnator-cautator, nu ma ung de cnc centmetr. Pau
recunoscu medat. Era o arma comuna de asasnare, pe care orce cop de obre
arstocratca nva[a s-o cunoasca de a cea ma frageda vrsta. Un ac metac ghdat de a mca
dstan[a, care se nfgea n carne ve - croa drum prn sstemu nervos pna a ce ma
apropat organ vta.
Cautatoru urca, tae atera aeru dn odae reven deasupra patuu.
n mntea u Pau fugerara nstantaneu toate cunotn[ee egate de mtee arme.
Cmpu de suspense comprmat dstorsona vzbtatea ochuu de transmse. ntruct
penumbra dn dormtor ngreuna ma mut vzarea [nte; operatoru nu putea sa conteze
dect pe mcare. Trebua sa atace tot ce mca. Centura scutuu ndvdua ramasese pe pat.
Scuture erau vunerabe a atacu cu aser, dar armee-aser erau scumpe, greu de ntre[nut
prezentau ntotdeauna percou une expoz ntempestve, n cazu n care fasccuu
ntersecta un scut actvat a ntenstatea maxma. Atrez se bzuau numa pe scuture
ndvduae pe abtate.
|ntut ocuu, ntr-o fxtate aproape catatonca, Pau n[eese ca pentru a nfrunta aceasta
amenn[are nu- ramasese dect abtatea.
Vnatoru-cautator se na[a nca o |umatate de metru. Undu n [esatura de umna
umbra aternuta de oboane, sondnd ncaperea.
Trebuie sa ncerc sa-l prind, gnd Pau. Dedesubt e lunecos din cauza cmpului de
suspensie. Va trebui sa strng cu putere.
Acu cobor o |umatate de metru, se abatu a stnga, se rot pe deasupra patuu. Bza
aba auzt.
Cine l manevreaza| se ntreba Pau. Cineva din apropiere. A; putea sa-l strig pe Yueh, dar
l-ar lovi de cum ar deschide u;a.
n spatee u, ua dnspre cordor scr[. Apo se auz o batae uoara ua se deschse.
Vnatoru [n pe nga capu u Pau, n drec[a mcar.
Mna dreapta a baatuu sageta atera prnse dn zbor manara ucgaa. Acu vbra
bza n pumnu strns, dar much se ncetara cu dsperare. Rasucndu-se voent, Pau zb
vrfu arme de metau u. Auz scrnetu ochuu spart sm[ cum cautatoru moare n
pama. Dar nu- dadu drumu. Voa sa fe sgur.
rdca och ntn prvrea fxa, abastra, a shadoute Mapes.
- Tata tau a trms dupa tne, spuse ea. Escorta ateapta n ho.
Pau dadu dn cap, fara sa- a och de a cudata femee n roche cafene, de servtoare.
Femea se uta acum a obectu dn pumnu u ncetat.
- Am auzt de asemenea arme, zse ea. M-ar f ucs, aa-?
Pau trebu sa nghta ca sa poata vorb.
- Eu... eram [nta.
- Dar venea catre mne.
- Pentru ca te mca.
Cine-i creatura aceasta? se ntreba.
- Atunc... m-a savat va[a, spuse femea.
- Am savat ve[e amndurora.
- Dar, asndu- sa ma oveasca, putea profta ca sa fug.
- Cne et?
- Shadouta Mapes, mena|era.
- Cum de-a tut unde snt?
- M-a spus mama ta. Am ntnt-o a capatu cordoruu, nga scara ce duce a camera
stranor. (Femea arata cu mna spre dreapta.) Trm tatau tau te ateapta.
Oamenii lui Hawat, gnd Pau. Trebuie sa-l gasim pe cel care-a manevrat arma.
- Du-te a e, zse. Spune-e ca am prns n casa un vnator-cautator ca trebue sa-
gaseasca operatoru. Sa ncon|oare medat cadrea sa bocheze toate ere. Ma departe,
vor t ce au de facut. Atentatoru e n mod cert un stran prntre no.
se ntreba: 5a fi fost chiar creatura aceasta? Dar dadu seama medat ca era
mposb. Cautatoru se afa sub contro cnd ntrase ea.
- nante de a-[ ndepn vruta, pu de om, spuse Mapes, trebue sa dega|ez drumu
dntre no. A pus pe umer me o povara de apa pe care nu tu dac-am s-o pot duce. Dar no,
fremen, ne patm datore - fe ee negre, sau abe. Avem tn[a ca prntre vo se afa un
tradator. Cne-, nu tm, dar sntem sgur ca e exsta. Poate ca a sa a fost mna care-a
caauzt acest strapunge-carne...
Pau recep[ona totu n nte: un tradator. nante de-a apuca sa vorbeasca, cudata
femee ntoarse spatee porn n graba spre hou de a ntrare.
Vru s-o opreasca, dar ceva dn attudnea e dadea de-n[ees ca feme nu -ar f facut
pacere. spusese ce ta acum pecase sa- ndepneasca "vruta". Peste cteva cpe,
oamen u Hawat aveau sa mune prn toata casa.
n mnte rasunara ate frntur dn mba|u neobnut a feme: camera straniilor. Prv
spre stnga u, n drec[a pe care -o ndcase. Noi, fremenii. Aadar era fremena. ntrerupse
o cpa gndure, pentru a- fxa n memore trasature chpuu e: fa[a zbrcta ca o pruna
uscata, peea bruna, och abastru-n-abastru, fara ab. Etcheta nforma[a: shadouta Mapes.
Apo, strngnd n pumn vnatoru dstrus, se ntoarse n dormtor. Cu stnga, ua de pe pat
centura-scut - facu vnt n |uru m|ocuu, strngndu- catarama n vreme ce pcoaree
purtau de|a n goana spre capatu dn stnga a cordoruu.
Shadouta Mapes spusese ca mama era ntr-acoo... O scara... camera straniilor...
Ce a sus(inut-o pe doamna jessica n momentele de grea ncercare?
Reflecta(i asupra urmatoarei parabole 8ene Cesserit ;i poate ve(i n(elege:
"Orice drum parcurs pna la capat duce exact nicaieri. Escaladeaza muntele
doar att ct sa te convingi ca e munte. Din vrful muntelui nu po(i sa vezi
muntele".
Fragment din Muad'Dib, comentarii de familie de prin(esa lrulan
LA EXTREMITATEA arp de sud, |essca descoper o scara metaca, n spraa, care urca
spre o ua ovaa. Prv n |ur, apo, dn nou, ua de sus.
De ce ovala? se ntreba. Ciudata forma pentru interiorul unei case.
Prn ferestree care margneau scara, vedea soaree mare ab a Arraksuu cobornd
spre asfn[t. Umbre preung strabateau hou. |essca prv ara scara. Pe treptee de meta,
razee obce reefau buca[ee de pamnt uscat.
|essca puse o mna pe baustrada ncepu sa urce. Sub pama e, metau baustrade era
rece. A|unse n fa[a u, se opr observa ca nu exsta can[a, c doar o adnctura uoara n
ocu n care ea ar f trebut sa se afe.
Nu poate fi un zavor cu amprenta, spuse. Un asemenea zavor cu amprenta trebuie sa
fie adaptat la forma minii ;i liniilor palmei unei anumite persoane. Parea, totu, un zavor cu
amprenta. Dar exstau metode pentru a deschde orice zavor - fe e cu amprenta -, dupa
cum nva[ase n coaa.
Se uta peste umar ca sa se asgure ca n-o vede nmen, apo p pama pe adnctura
dn ua. O apasare uoara pentru a deforma ne, o mcare dn ncheetura, nca una, o rotre
nfma a pame pe suprafa[a metauu... Zavoru [acan. Brusc, |essca retrase mna, se
rasuc, o vazu pe Mapes oprndu-se a baza scar.
- n hou mare snt nte oamen care zc ca -a trms ducee dupa domnu ce tnar,
spuse Mapes. Au sgu duca garda -a dentfcat.
Prv ute ua ovaa, apo ara a |essca.
E prudenta, gnd |essca. 5emn bun.
- gaset ntr-a cncea camera de a capatu acesta a cordoruu, n dormtoru mc,
spuse ea. Daca nu reuet sa- trezet, cheama- pe doctoru Yueh dn ncaperea nvecnata.
S-ar putea ca Pau sa aba nevoe de o n|ec[e tonca.
Dn nou, Mapes prv pez catre ua ovaa |essca se paru ca desuete pe chpu e
aversune. Dar pna s-o ntrebe de ua ce se afa n spatee e, Mapes pornse cu pa repez
spre cordor.
Hawat a controlat toata casa, gnd |essca. Nu poate exista aici cine ;tie ce grozavie.
mpnse ua. Descoper o ncapere strmta , n fa[a, ata ua ovaa. n centru cee de-a
doua u se afa un voan.
O ecluza| constata ea umta. Prv n |os vazu pe podea o t|a de spr|n. T|a purta
nsemnu persona a u Hawat. U;a a fost proptita n pozi(ie deschisa. Probabil ca cineva a
dobort din gre;eala propteaua, fara sa ;tie ca prima u;a are un zavor cu amprenta.
Pa peste pragu nat.
Ce rost are o ecluza n interiorul casei? se ntreba. se gnd deodata a creatur exotce,
zoate n ncaper cu cmat speca.
Climat special|
Parea ceva pauzb pentru Arraks, unde pna cee ma rezstente pante strane
trebuau rgate.
Ua dn spatee e dadu sa se nchda sngura. O prnse -o propt cu t|a asata de Hawat.
Reven a ceaata ua aba atunc observa nscrp[a dscreta, gravata n meta, deasupra
voanuu. Textu era n gaach. Ct:
"O omue! Iata o spendda parte dn Crea[a u Dumnezeu. Prvete-o dar, nva[a sa
ubet perfec[unea Pretenuu Tau Suprem".
|essca apasa cu toata greutatea trupuu pe voan. Roata se nvrt spre stnga ua se
deschse. O adere uoara mnge obra|, nvoburndu- paru. Sm[ ca nspra at aer, ma
bogat. Deschse arg ua se pomen nantea unu zd de verdea[a, scadat n umna aure.
Un soare galben? Nu. 5ticla filtranta|
Trecu pragu ua se nchse n urma e.
"O sera!" opt ea.
Era ncon|urata de pante arbut, n vase mar, de pamnt ars. Recunoscu o mmoza, un
gutu nfort, o sondag, o penscenta nvemntata n for verzu, un akarso cu dung verz
abe... trandafr...
Pna ;i trandafiri|
Se apeca sa nspre parfumu une urae for roz, apo se ndeparta - pmba och de
|ur-mpre|ur.
Un zgomot rtmc nvada sm[ure.
Dadu n atur o perdea deasa de frunze prv catre m|ocu sere. Vazu o mca fntna, cu
margne |oase, caneate. nvrte|ndu-se, un arc de apa se rasfra cadea rapand n baznu
de meta.
|essca se supuse regmuu rapd de mpezre a percep[e ncepu sa cerceteze metodc
ocu. ncaperea parea patrata, cu atura de vreo zece metr. Dupa poz[a fa[a de extremtatea
houu dupa uoaree deosebr de construc[e, deduse ca fusese adaugata pe acoperu
aceste arp cu mut dupa termnarea cadr orgnae.
Pe atura sudca, se opr n fa[a vaste suprafe[e de stca ftranta, se ntoarse prv n
|ur. Tot spa[u era ocupat cu pante exotce de cma umeda. Dn masa de verdea[a razbatu un
fonet. |essca se ncorda, apo zar un smpu servok cu mecansm de ceasornc bra[e pentru
stropt. Unu dn bra[e se na[a puverza un voa dafan de strop, burndu- obra|. Bra[u se
retrase |essca prv [nta aspersoruu: o ferga arborescenta.
Era pretutnden apa n ncaperea aceasta. Apa. Pe o paneta unde apa era cea ma
pre[oasa seva a ve[. O rspa att de fagranta, nct |essca sm[ ca- nghea[a ceva n adncu
sufetuu.
Prv soaree, prn geamu de stca gabena. Atrna a orzont, deasupra cresteor ascu[te
ae mensuu an[ muntos carua se spunea Scutu de Patra.
5ticla filtranta, gnd ea. Pentru a face acest soare alb mai blnd si mai familiar. Cine sa fi
construit sera? Leto? l-ar sta-n fire sa ma surprinda cu un astfel de cadou, dar timpul a fost
prea scurt. $i a avut de rezolvat probleme mai serioase.
amnt de raportu care men[ona ca mute case dn Arrakeen au ecuze a u a
ferestre, pentru pastrarea regenerarea umdta[ nteroare. Leto sus[nuse ca pentru a-
demonstra de a bun nceput puterea boga[a vor gnora n mod deberat asemenea
precau[ nu vor prote|a ferestree ue reedn[e dect mpotrva prafuu omnprezent.
Dar aceasta sera era o demonstra[e ma eocventa dect absen[a orcaror ecuze. |essca
se gnd ca acest oc de pacere con[nea destua apa ca sa asgure trau pe Arraks a o me de
persoane... daca nu ma mute.
Pa de-a ungu pereteu de stca, contnund sa scruteze nteroru. Noua perspectva
dezvau o suprafa[a metaca nga fntna - taba une masu[e pe care se afau un bocnotes
un stograf, par[a mascate de-o frunza ca un evanta. Se aprope de masa, observa
semnee asate de Hawat, apo se apeca asupra mesa|uu nscrs pe bocnotes:
"DOAMNEI |ESSICA.
Fe ca ocu acesta sa-[ ofere tot atta pacere cta m-a darut me. Te rog, ngadue
aceste ncaper sa-[ amnteasca o ec[e pe care-o tm de a aceea nva[atoare: aproperea
unu ucru dort ncna a prea muta ngadun[a. Fagau acesta este percuos.
Cu cee ma bune gndur,
MARGOT, DOAMNA FENRING"
|essca dadu dn cap. ta de a Leto ca fostu reprezentant a mparatuu pe Arraks
fusese Contee Fenrng. Dar mesa|u camufat a nsemnar, formuate n aa fe nct sa- dea
de n[ees ca aceea care-o scrsese era tot Bene Gessert, cerea acum toata aten[a. n
treacat, avu totu un gnd amar: Contele s-a casatorit cu doamna sa. nsa char n aceea
cpa, ncepu sa caute mesa|u ascuns. Trebua sa exste unu. Rndure aternute a vedere
con[neau enun[u cfrat pe care orce Bene Gessert, neconstrnsa de vreo In|onc[une a co,
era obgata sa- transmta, a nevoe, ate Bene Gessert: "Fagau acesta este percuos".
|essca ppa cu vrfure degeteor fe[ee pagn, cautnd mce puncte codfcate. Nu gas
nmc. Degetee aunecara pe muche bocuu. Nmc. Cuprnsa brusc de nente, aeza
bocu aa cum gasse. Sa f fost ceva egat de poz[a u? Dar Hawat scotocse sera nu
ncapea ndoaa ca mutase bocnotesu dn oc. Prv frunza ce atrna deasupra mese. Frunza!
pmba un deget pe suprafa[a nteroara, pe margn, peste peduncu. Ac era! Degetee
descoperra rure de semne mnuscue e parcursera dntr-o mcare:
"O prme|de medata amenn[a pe fu tau pe duce. Unu dn dormtoare a fost
amena|at ca sa-[ ademeneasca baatu. H. -au n[esat cu capcane mortae detectabe, asnd
una care-ar putea sa scape nedescoperta". |essca stapn pornrea de-a o rupe a fuga spre
dormtoru u Pau; trebua sa afe ntregu con[nut a mesa|uu. Degetee ctra nfrgurate,
ma departe: "Nu cunosc precs natura percouu, dar e ceva n egatura cu un pat. Ducee
este amenn[at de tradarea unua dntre tovara sau ocotenen[ sa de ncredere. H.
panuesc sa te ofere unu favort afat n su|ba or. Iarta-ma ca nu-[ pot spune ma mut.
Sursee mee snt sarace, deoarece Contee nu- n soda H. n graba, M.F.".
|essca asa frunza dadu sa se repeada spre ere. n momentu acea nsa, ua ecuze
se deschse voent Pau sar peste prag, strngnd ceva n pumnu mn drepte. mpnse ua
cu umaru, o zar pe mama sa, trecu ute prntre frunze pna a ea, observa fntna vr
pumnu ncetat sub |etu de apa.
- Pau! (|essca prnse de umar, prvndu- fx pumnu.) Ce-a n mna?
- Un vnator-cautator. L-am prns n camera mea -am zdrobt capu, dar vreau sa fu
sgur. Apa o sa- scurtcrcuteze.
Vorbse cu deznvotura, dar |essca seszase tensunea care- stapnea.
- Scufunda-! porunc ea.
Pau se supuse.
- Da- drumu. Lasa- n apa!
E scoase mna, -o scutura de apa, prv acu de meta care zacea nemcat pe fundu
baznuu. |essca rupse o ramura mpnse cu ea ghmpee ucga. Era mort. Dadu drumu
ramur n apa - prv fu. Och u examnau ncaperea |essca recunoscu n ntenstatea
prvr Metoda Bene Gessert.
- Locu asta poate ascunde orce, spuse e.
- Am motve sa consder ca- sgur.
- camera mea ar f trebut sa fe. Hawat a zs...
- A fost un vnator-cautator, amnt ea. Manevrat de cneva afat n casa. Teecomanda
are raza de ac[une mtata. S-ar putea ca obectu sa f fost ntrodus dupa termnarea
nvestga[or u Hawat.
Dar n acea tmp se gnd a mesa|u nscrs pe frunza: "... tradarea unuia dintre tovara;ii
sau locotenen(ii sai de ncredere". Dar nu Hawat. O, n nici un caz Hawat.
- Oamen u Hawat perchez[oneaza char acum cadrea, spuse Pau. Vnatoru era ct
pe ce s-o omoare pe batrna care-a vent sa ma trezeasca.
- Shadouta Mapes, murmura |essca, amntndu- dscu[a de pe scara. Tata tau vrea sa
ast a...
- E o treaba care poate sa ma atepte. De ce crez ca ocu asta preznta sguran[a?
|essca arata bocnotesu - expca. Pau paru ceva ma uurat. Pe ea nsa zbucumu
sufetesc n-o paras. Un vnator-cautator| gnd. Maica milostiva| Trebu sa apeeze a toate
resursee trupuu e antrenat ca sa- nabue o crza de tremur sterc.
Pau raspunse cam:
- E mna Harkonnenor, frete. Va trebu sa- dstrugem.
n ua ecuze se auz un ropot uor - Semnau de recunoatere a agen[or u Hawat.
- Intra, strga Pau.
Ua se deschse un barbat nat, n unforma Atredes cu nsgna u Hawat pe
cascheta, trecu pragu.
- Ah, ac era, Domnue! spuse e. Mena|era m-a ndrumat ncoace. (Prvrea u parcurse
ncaperea.) Am descopert un tumu n bec. nauntru era un ndvd cu o cute de comanda
pentru cautator.
- Vreau sa fu de fa[a a nterogatoru, zse |essca.
- m pare rau, Doamna. N-am reut sa- prndem vu.
- n-ave[ nc un ndcu ca sa- dentfca[?
- Deocamdata n-am gast nmc, Doamna.
- Era un arrakan? ntreba Pau.
|essca dadu dn cap: ntrebarea era |udcoasa.
- Are nfa[area batnaor, raspunse omu. Dupa cum arata, e de presupus c-a fost
ascuns n tumu cu ma bne de-o una nante de sosrea noastra. Ier, cnd am nspectat becu,
petree mortaru erau ntacte. Snt gata sa-m pun n |oc reputa[a pentru asta!
- Nu pune nmer a ndoaa contncoztatea dumtae, spuse |essca.
- O pun eu, Doamna. Ar f trebut sa cercetam subsou cu utrasunete.
- Presupun ca o face[ acum, zse Pau.
- Da, Domnue.
- Da[- de tre tatau meu ca vom ntrza.
- Imedat, Domnue. (Omu se ntoarse spre |essca.) Ordnee u Hawat snt ca n
asemenea stua[ domnu ce tnar sa fe pus a adapost. (Och sa cercetara dn nou nteroru
sere.) Locu acesta- sgur?
- Am motve sa cred ca da, raspunse |essca. A fost nspectat de Hawat, de mne.
- Atunc am sa stau de paza afara, Doamna, pna ce ma controam o data cadrea.
Se ncna, sauta pe Pau cu mna a cascheta e.
Pau rupse ce dnt tacerea:
- Poate ca n-ar strca sa controam no cadrea, ma trzu. Och ta ar putea sa
descopere ucrur pe care a[ nu e vad.
- Arpa asta era snguru oc pe care nu- cercetasem. Am asat-o a urma pentru ca...
- Pentru ca Hawat s-a ocupat persona de ea.
|essca arunca o prvre scurta, scodtoare.
- N-a ncredere n Hawat?
- Ba da... Dar a mbatrnt... Lucreaza prea mut. Ar trebu sa- ma uuram povara.
- N-am reu dect sa- nsutam sa- dmnuam efcen[a. Dupa pe-o sa afe ce s-a
ntmpat, nc o nsecta n-o sa ma poata patrunde n arpa aceasta. va f rune sa...
- Trebue sa uam propre noastre masur.
- Hawat a servt cu cnste tre genera[ Atredes. Merta tot respectu toata ncrederea
noastra... ntret.
- Cnd fac ceva care nu- pace, tata spune "8ene Cesserit|" de parca ar n|ura.
- ce nu- pace tatau tau?
- Sa- contrazc.
- Tu nu et tata tau, Pau.
O s-o ngrijoreze, gnd e, dar trebuie sa-i spun ce mi-a destainuit acea Mapes despre
existen(a unui tradator printre noi.
- Ce-m ascunz? ntreba |essca. Nu aa te tam, Pau.
E rdca dn umer, apo reata dscu[a cu Mapes.
|essca se gnd ar a mesa|u de pe frunza. Se decse deodata. arata u Pau frunza -
reproduse mesa|u.
- Trebue sa- avertzam numadect pe tata, spuse e. O sa- transmt char acum o
radograma cfrata.
- Nu. A s-atep[ pna ce ve putea sa vorbet cu e ntre patru och. Cu ct vor t ma
pu[n despre asta, cu att ma bne.
- Vre sa spu ca nu trebue s-avem ncredere n nmen?
- Ma exsta o posbtate. S-ar putea ca mesa|u sa f fost anume tcut pentru a ne
aarma. Char daca ce care n -au transms cred ca- adevarat, este posb ca snguru sau
scop sa fe acea de a ne parven.
Chpu u Pau ramase ferm ntunecat.
- Ca sa strecoare n rndure noastre nencrederea suspcunea, zse e. Ca sa ne
sabeasca.
- Trebue sa- vorbet tatau tau n secret sa- atrag aten[a asupra acestu aspect.
- n[eeg.
|essca se ntoarse catre panou dn stca ftranta, prv spre sud-vest, unde apunea
soaree Arraksuu - gob de aur deasupra stncor
Pau se aprope.
- Nc eu nu cred ca poate f Hawat, spuse e. Sa fe Yueh?
- Yueh nu- este nc tovara, nc ocotenent, raspunse ea. pot sa te asgur ca- urate
pe Harkonnen a fe de patma ca no.
Pau ramase cu prvrea a Stnce dn departare, gndnd: $i nu poate fi nici Curney... sau
Duncan. O fi vreunul din sublocotenen(i? lmposibil. 5e trag cu to(ii din familii care ne-au fost
loiale genera(ii de-a rndul... ;i din motive ntemeiate.
|essca masa fruntea. Sm[ ct de obosta era. Attea primejdii, aici| Contempa pesa|u,
gaben dncoo de geam. La oarecare dstan[a de domene reedn[e se ntndea un depozt
mpre|mut cu zdur nate. Fooare de paza, coco[ate pe pcoare ung, pareau paan|en
pndnd n |uru ruror de sozur pentru mrodene. |essca numara ce pu[n douazec de
depozte asemanatoare, sozur dupa sozur, pe toata suprafa[a baznuu, pna departe, spre
poaee Scutuu de Patra.
ncet, soaree cobor sub orzont. Pe cer aparura steee. Observa una strauctoare, char
deasupra orzontuu, carnd rtmc. Era ca o vbra[e umnoasa: cp-cp-cp-cp-cp...
Aatur, n ntunerc, Pau se fo nerabdator.
Dar |essca nu- desprnse prvrea de a acea stea zoata strauctoare. Apo dadu
seama ca steaua era prea |os, ca caru venea de fapt de pe una dn Stnce Scutuu.
Un semnal|
ncerca sa descfreze mesa|u, dar era ems ntr-un cod pe care nu- cunotea.
Ate umn se vra pe cuprnsu Cmpe de a poaee stncor: scnte mc, gabene,
presarate n ntunercu abastru. una dn ee, n stnga, crescu n ntenstate ncepu sa
cpeasca - ute de tot: cp-cp-car-cp!
Apo se stnse.
Pe creasta, steaua fasa dsparu brusc.
Semnae... Pe |essca o copera dn nou presm[re.
De ce folosesc semnale luminoase in interiorul bazinului? De ce nu comunica prin radio?
Raspunsu era evdent: radocomunca[e erau acum supravegheate de agen[ Duceu
Leto. Semnaee nu puteau f dect mesa|e schmbate de duman u, agen[ Harkonnen.
n ua sere rasuna o batae uoara, urmata de vocea omuu u Hawat:
- Totu- n ordne, Domnue... Doamna. E tmpu sa- conducem pe domnu ce tnar a
tata sau.
5e spune ca Ducele Leto ar fi nesocotit pericolele Arrakisului ;i ca ar fi cazut
n capcana din nesabuin(a. Dar nu-i de presupus, mai degraba, ca el a trait
vreme att de ndelungata n prezen(a primejdiei de moarte, nct n-a putut sa
deslu;easca o schimbare n intensitatea acestei primejdii? 5au ca s-a sacrificat
cu buna ;tiin(a, pentru ca fiul lui sa aiba parte de un trai mai bun? ln mod cert,
Ducele nu era genul de om u;or de indus n eroare.
Fragment din Muad'Dib, comentarii de familie de prin(esa lrulan
DUCELE LETO ATREIDES statea spr|nt de parapetu turnuu de contro a terenuu de
debarcare de nga Arrakeen. La sud, moneda de argnt suspendata deasupra orzontuu,
straucea prma una. Sub ea, Stnce ascu[te ae Scutuu de Patra scpeau ca nte sour de
ghea[a n opaescen[a prafuu. Departe, n stnga, ppau n pca umne Arrakeenuu -
scnteer gabene... abe... abastre...
Ducee se gndea a ntn[are purtnd semnatura sa, care fusesera dfuzate n toate
zonee popuate ae panete: "Submu nostru mparat Padah m-a nsarcnat sa preau
aceasta paneta sa pun capat tuturor dsensunor".
Formasmu rtua a fraze dadea un sentment de sotudne. Cine sa se lase mbrobodit
de aceasta declara(ie pompoasa? ln nici un caz fremenii. $i nici Casele Mici, care controlau
comer(ul interior al Arrakisului... ;i care erau, aproape toate, aservite Harkonnenilor.
Au ncercat sa ia via(a fiului meu|
Fura era greu de nabut.
Observa umne unu vehcu ce se apropa dnspre Arrakeen spera sa fe mana de
patruare care trebua sa- aduca pe Pau.
ntrzerea se parea exasperanta, de ta ca se datora masuror de precau[e ae
ocotenentuu u Hawat.
Au ncercat sa ia via(a fiului meu|
scutura capu, stradundu-se sa aunge gndure mnoase. Prv dn nou terenu a
margnea carua cnc dntre fregatee sae se na[au ca tot attea santnee monotce.
Mai bine o ntrziere din exces de precau(ie, dect...
Locotenentu era un om de nade|de. Un of[er de o oatate exempara, propus pentru
avansare.
"5ublimul nostru lmparat Padi;ah..."
De-ar f putut ocutor acestu ora de garnzoana decadent sa vada nota confden[aa a
mparatuu catre "Nobu Duce", cu auze e pne de dspre[ a adresa barba[or a femeor
care purtau voa: "...dar ce atceva e de ateptat dn partea unor barbar a caror vs ce ma
drag este sa traasca n afara securta[ ordonate a faufreucor?"
n aceste cpe, Ducee sm[ea ca propru sau vs ce ma drag era de a desfn[a toate
deosebre de casa de a sfr o data pentru totdeauna cu ordnea mpusa de amenn[area
cu moartea. na[a och spre steee care strauceau fara car n atmosfera ncarcata de
praf. n jurul uneia dintre lumini(ele acelea se rote;te Caladanul... dar eu nu-mi voi revedea
niciodata patria. Sm[ deodata doru de Caadan, ca o durere n cou peptuu. O durere care
parea ca nu a natere n adncu trupuu sau, c a|unge a e de pe Caadan. Nu, nu reuea sa
vada n pustu Arraksuu o noua patre. se ndoa ca va reu vreodata.
Trebuie sa-mi ascund sentimentele, gnd. De dragul baiatului. Daca-i e dat sa aiba o
patrie, aceasta va fi patria lui. Chiar daca pentru mine Arrakisul e un iad n care-am ajuns
nainte de-a fi murit, el trebuie sa gaseasca aici ceva care sa-l nsufle(easca. Trebuie sa existe
ceva.
napad pe neateptate un va de autocompatmre. Dar aunga medat, cu dspre[ , n
mod stranu, amnt doua versur dntr-un poem pe care Gurney Haeck recta adesea:
Smt n pamn aeru Tmpuu
Strnt de caderea nspuu...
Ac, ce pu[n, cugeta e, Gurney avea sa gaseasca nsp dn beug. Deertu centra, care
se ntndea dncoo de Stnce argntate de una, era numa patra seaca, dune praf spuberat
de vnt. Un tertoru necartografat, ard sabatc, a margnea carua, poate pe c pe coo
-n nteror, traau grupur raze[e de fremen. Daca exsta vreun vtor pentru neamu Atredes,
acest vtor nu se putea ntemea dect cu spr|nu fremenor.
Daca Harkonnen nu zbutsera sa- nfesteze pe fremen cu urzee or vennoase.
Au ncercat sa ia via(a fiului meu|
Un vuet metac nvau turnu ducee sm[ cum parapetu vbreaza sub mn. Ecranee
de protec[e coborra prvetea dsparu.
Naveta. E timpul sa ma-ntorc la lucru.
ncepu sa coboare scara catre marea saa de adunare, stradundu-se sa- mpuna camu
sa- pregateasca expresa fe[e pentru ntnrea care urma.
Au ncercat sa ia via(a fiului meu|
Cnd a|unse pe utmee trepte, observa ca oamen ncepusera de|a sa se adune sub
domu gaben a sa. Intrau, cu ran[ee spa[ae pe umer, vocfernd chund ca nte eev
ntor dn vacan[a.
- He! Sm[ ce- sub tap? Gravta[e, amce!
- C[ G snt pe-ac, oamen bun? Ma smt greu a nab...
- n manua scre noua zecm!
Cuvntee zbucneau de pretutnden, spornd vacarmu dn saa.
- V-a[ utat bne a gaura asta cnd am cobort? Unde-s praze bogate despre care s-a
trancant atta?
- Le-au umfat Harkonnen!
- Me unu nu-m trebue dect un du ferbnte -un pat moae.
- N-a auzt, begue? Ac nu exsta duur. O sa-[ frec fundu cu nsp!
- He! Lasa[ gura! Ducee!
Leto patrunse n saa peste care se aternuse brusc ntea.
Gurney Haeck e n ntmpnare, [nnd cu o mna ran[a aruncata pe umar strngnd
n ceaata gtu basetuu. Avea mn cu degete ung faange groase, care nsa tau sa dea
gas ceor ma decate sunete ae coardeor.
Ducee prv cu admra[e pe omu acesta urt matahaos, a caru och scnteau ca
nte crstae de ntegen[a sabatca. Iata un om care traa n afara faufreucor, de se
supunea fecarua dntre preceptee or. Cum spusese Pau? "Curney cel drz".
uv[e rare, de un bond spaact, aba reueau sa acopere cranu u Haeck. Gura u
mare se a[se ntr-un rn|et de satsfac[e ccatrcea asata de bcu de v[a neagra tremura
ca cnd ar f fost anmata de propra e va[a. Toata fn[a u emana aeru omuu pe care se
poate conta, a omuu dntr-o bucata. Se ncna nantea Duceu.
- Gurney! rost Leto.
- Domna-Ta... (Haeck arata cu basetu catre oamen dn saa.) Aceta-s utm. A f
preferat sa vn cu prmu va, dar...
- Ma snt c[va Harkonnen pentru tne, Gurney, spuse Ducee. Vno, avem de vorbt.
- La ordn, Domna-Ta.
Se retrasera ntr-o frda, nga un dstrbutor automat de apa, n tmp ce n marea saa
oamen ncepura sa se foasca nerabdator. Haeck trnt ran[a ntr-un co[, dar pastra
basetu n mna.
- C[ oamen po[ ceda u Hawat? ntreba Ducee.
- Thufr are necazur, Sre?
- N-a perdut dect do agen[, dar Cerceta u ne-au transms nforma[ exceente
despre dspoztvu Harkonnenor. Daca ne mcam repede, putem ctga o mar|a de
sguran[a, att ct sa respram ma n voe. Hawat vrea to[ oamen de care te po[ dspensa -
oamen care sa nu dea napo daca se va cere sa faca uz de cu[t.
- Pot sa- dau tre sute dntre ce ma bun, spuse Haeck. Unde sa- trmt?
- La poarta prncpaa. Hawat a asat un agent care- ateapta.
- Sa ma ocup char acum de asta, Sre?
- ndata. Ma avem o probema. Comandantu terenuu va nvoca un pretext ca sa re[na
naveta pna n zor. Transspa[au care ne-a adus pe no a pecat ma departe, dar naveta
urmeaza sa fe recuperata de o nava de marfa venta sa ncarce mrodene.
- Mrodena noastra, Domna-Ta?
- A noastra. Dar naveta va ua a bord o parte dn vnator de condment a vechuu
regm. Au optat sa pece n urma schmbar fefuu Arbtru Schmbar -a dat acordu. E
vorba de vreo opt sute de ucrator cafca[, Gurney. nantea pecar navete, trebue sa-
convng pe c[va sa ramna cu no.
- Ct de convngator sa fu, Sre?
- Vreau s-o faca de bunavoe, Gurney. Avem nevoe de experen[a de prceperea or.
Faptu ca vor sa pece dovedete ca nu fac parte dn mana[e Harkonnenor. Hawat
consdera ca prntre e s-ar f putut strecura c[va duman, dar pentru e orce umbra
ascunde un asasn.
- Thufr a descopert pna acum unee umbre deosebt de actve, Domna-Ta.
- Iar pe atee nu e-a descopert. Dar eu cred ca nftrarea unor agen[ prntre munctor
care vor sa pece depaete magna[a Harkonnenor.
- Posb, Sre. Unde snt oamen?
- n saa de ateptare de a subso. |-a sugera sa cobor a e, sa e nmo nme cu un
cntece sau doua -aba apo sa te pu pe treaba. Po[ sa prom[ postur de conducere ceor
care au competen[a necesara. saar cu douazec a suta ma mar dect cee pe care e-au
avut sub Harkonnen.
- Numa att, Sre? Cunosc sstemu de saarzare a Harkonnenor, dar pentru nte
oamen cu chdarea n buzunar cu doru de duca n sufet, Sre... hm, douazec de procente
nu repreznta o oferta prea mbetoare.
- Atunc fa cum crez, de a caz a caz, spuse nerabdator Leto. Nu uta nsa ca tezauru
nu- un sac fara fund. n masura posbuu, mteaza-te a cfra pe care [-am ndcat-o. Ne
trebue ma aes conducator de ene, meteo-observator, dunar... oamen cu experen[a n
argu nspuror.
- Am n[ees, Sre. "E vor ven cu to[ a chemarea voen[e: nfruntnd vntu de est,
vor nrob nspu".
- Emo[onant ctat, comenta ducee. Sa preda unu ocotenent comanda trupeor tae.
Spune- sa e faca oamenor un scurt nstructa| despre dscpna ape, apo sa- cazeze n
barace de nga teren. O sa- ndrume personau de servcu. nu uta de oamen pentru
Hawat.
- Tre sute dntre ce ma bun, Sre. (Haeck rdca ran[a.) Unde ma preznt a raport
dupa ce termn treaba?
- Am pus sa se amena|eze o saa de consu a eta|. Vom [ne acoo edn[a de stat ma|or.
Vreau sa stabm o noua ne de dspersare panetara, cu bndatee n prmu eaon.
Haeck, care daduse sa pece, se opr. Och sa cautara prvrea u Leto.
- Ne putem atepta a asemenea dfcuta[, Sre? Am n[ees ca exsta ac un Arbtru a
Schmbar.
- Lupta deschsa, upta candestna, rost sec ducee. O sa ma curga mut snge pna sa
spravm totu.
- " apa uata dn ru se va face pe uscat snge", cta Haeck.
Ducee ofta.
- Grabete-te, Gurney.
- Gata, Domna-Ta. (Un rn|et ncre[ ccatrcea.) "Iata, ca un asn sabatc dn deert,
ma-nham dn nou a munca".
Se ndrepta repede spre centru sa, zabov o cpa ca sa dea ordnee necesare, apo
porn ma departe, facndu- oc prntre oamen.
Leto urmar cu prvrea, catnnd dn cap. Haeck nu contenea sa- umeasca. O mnte
pna de cntece, de ctate de fraze mpodobte... o nma de asasn, de cum venea vorba
de Harkonnen.
Paras frda se ndrepta fara graba spre ascensor, traversnd saa n dagonaa,
raspunznd a sautur cu uoare mcar ae mn. Recunoscnd un om dn corpu de
propaganda, se opr ca sa- dcteze un mesa| destnat re[ee de radodfuzune; oamen care-
adusesera nevestee trebuau nforma[ ca acestea erau n sguran[a anun[a[ unde e puteau
gas; cea[ aveau sa fe ncunotn[a[ ca, dupa toate aparen[ee, popua[a ocaa numara
ma mute feme dect barba[. Ducee atnse uor bra[u omuu de a propaganda, semnandu-
astfe ca mesa|u avea prortate absouta ca trebua dfuzat medat.
Apo vazu de drum, ntorcnd sautur, zmbnd, schmbnd cte-o guma n treacat.
Un comandant trebuie sa para totdeauna ncrezator, gnd e. lncrederea oamenilor apasa
pe umerii sai ca o povara, in timp ce el lnfrunta primejdia, nelasnd sa se vada nimic.
Rasufa uurat cnd patrunse n ascensor prvrea sa nu ma ntn dect suprafa[a neutra
a uor.
Au ncercat sa ia via(a fiului meu|
Deasupra ie;irii terenului de debarcare al Arrakeenului, gravata grosolan,
parca de-un instrument rudimentar, se afla o inscrip(ie pe care Muad'Dib avea
s-o repete deseori. O descoperise in prima noapte petrecuta pe Arrakis, cnd
oamenii tatalui sau l condusesera spre postul de comanda ducal ca sa asiste la
cel din(ii consiliu de stat major. lnscrip(ia era o invoca(ie adresata celor ce
paraseau Arrakisul, dar pentru adolescentul abia scapat din ghearele mor(ii
impactul ei va fi fost cu att mai sumbru. Ea spunea: "O, voi, cei care ;ti(i ce
induram aici, nu ne uita(i in rugile voastre".
Fragment din Manualul lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
- TOATA TEORIA confcteor armate se reduce a rscu cacuat, spuse Ducee. Dar cnd
a|ung sa-[ rt propra fame, eementu calcul e copet de... atceva.
dadu seama ca nu reuea sa- stapneasca mna cum ar f trebut , ntorcndu-se,
ncepu sa se pmbe de coo-coo prn fa[a mese.
Ducee Pau erau sngur n saa de consu - o ncapere pna de ecour, a care unc
mober consta ntr-o masa unga, ncon|urata de scaune demodate, cu tre pcoare, o
paneta pentru har[ un proector. Pau ocupa unu dn scaunee de nga paneta. reatase
tatau sau ncdentu cu vnatoru-cautator. vorbse de faptu ca era amenn[at de un
tradator.
Ducee se opr n fa[a fuu sau ov cu pumnu n masa.
- Hawat m-a asigurat de securitatea casei|
Pau spuse cu gas ovaenc:
- eu am fost furos... a nceput. eu -am nvnut pe Hawat. Dar atentatu a fost
dr|at dn afara case. O ac[une smpa, dbace drecta. Care-ar f reut, daca n-a f
cunoscut ce-am nva[at de a tne de a mu[ a[, ncusv Hawat.
- aper?
- Da.
- mbatrnete. Asta- adevaru. Ar trebu sa...
- E n[eept are experen[a. De cte dntre greee u [ po[ amnt?
- Eu ar trebu sa- au apararea, nu tu.
Pau zmb.
Leto se aeza n capu mese - asa mna pe mne fuu sau.
- Te-a... maturzat n utmu tmp, fue, spuse e, asta nu poate dect sa ma bucure.
( retrase mna zmb, a rndu sau.) Hawat se va pedeps sngur. Va f ma mnos pe e
nsu, dect am putea f no, amndo.
Pau ndrepta prvrea spre ferestree dn spatee panete cartografce, spre ntunercu
nop[. Afara, baustrada terase refecta umna dn camera. Desu o mcare, apo recunoscu
sueta une santnee n unforma Atredes. Och aunecara de a fereastra a peretee ab dn
spatee tatau sau, a suprafa[a ucoasa a mese, a pumn u nceta[.
Ua dn ceaat capat a sa se deschse cu voen[a. Thufr Hawat patrunse n saa. Parea
ma batrn ma zbrct ca orcnd. Traversa ncaperea se opr n poz[e de drep[ n fa[a
Duceu.
- Domna-Ta, se adresa e unu punct afat deasupra capuu u Leto, adneaor am afat
de greeaa pe care-am coms-o. ntruct consder ca este necesar sa-m preznt dem...
- Ia oc nceteaza cu proste, tae vorba Ducee, aratnd cu mna scaunu dn fa[a u
Pau. Daca a coms o greeaa, este ca -a supraestmat pe Harkonnen. Mn[e or smpe au
tcut o stratagema smpa. No nu ne-am ateptat a stratageme smpe. Iar fu meu -a dat
toata osteneaa sa ma convnga ca, daca a scapat cu va[a, asta se datorete n buna masura
nva[aturor tae. n aceasta prvn[a, n-a coms nc o greeaa. (Lov uor spataru scaunuu
go.) |-am spus sa e oc!
Hawat se asa moae n scaun.
- Dar...
- Nu vreau sa ma aud nmc. Consder ncdentu ncheat. Avem trebur ma mportante.
Unde snt cea[?
- I-am rugat sa atepte afara pna ce...
- Cheama-.
Hawat prv n och u Leto.
- Sre, eu...
- tu cne m-e cu adevarat preten, Thufr. Cheama oamen nauntru.
- Am n[ees, Domna-Ta, raspunse n oapta Hawat. Apo se rasuc n scaun strga spre
ua ntredeschsa: Gurney, pute[ ntra.
Haeck facu apar[a n fruntea unu grup numeros. Of[er de stat ma|or aveau
chpure ncruntate, grave. Erau nso[[ de tner aghotan[ specat, care pareau cu to[
pn de ardoare. ncepura sa se aeze n |uru mese, facnd sa rasune saa de zgomotu
scauneor raspndnd n aer o aroma dscreta de rachag *.
* 5timulent de tip cofeinic.
- Pentru cne dorete, avem cafea, spuse Ducee.
cuprnse pe to[ cu prvrea, gndnd: O echipa buna. Un om ar putea face figura mult
mai rea ntr-un razboi ca acesta. Atepta, n tmp ce se servea cafeaua adusa dn ncaperea
aaturata. Nu- scapa oboseaa ntparta pe unee chpur.
Brusc, compuse masca de cam efcen[a, se rdca n pcoare e ceru aten[e,
cocannd cu degetu n masa.
- Domnor, ncepu e, se pare ca cvza[a noastra s-a obnut ntr-att cu razboaee de
cotropre, nct [u ne putem supune nc macar unu sngur ordn a Imperuu fara ca veche
naravur sa nu- scoata capu.
Se auzra rsete dscrete Pau dadu seama ca tata sau spusese exact ucru potrvt,
foosnd exact tonu potrvt, pentru a ncaz atmosfera. Pna urma de oboseaa dn gasu sau
fusese corect dramuta.
- Pentru nceput, cred ca n-ar strca sa afam daca Thufr ma are ceva de adaugat a
raportu sau cu prvre a fremen. Thufr?
Hawat na[a och.
- Ma am de anazat unee probeme economce egate de raportu meu genera, Sre, dar
n momentu de fa[a pot sa afrm ca fremen par dn ce n ce ma mut a f aa[ de care avem
nevoe. Char daca ma ateapta nca, nante de a ne acorda ncredere depna, attudnea or
pare sncera. Ne-au trms darur: dstrae confec[onate n ateeree or... har[ ae unor regun
de deert dn |uru puncteor fortfcate asate de Harkonnen... Informa[e pe care n e-au
furnzat s-au dovedt demne de ncredere ne-au fost de un foos consderab n tranzac[e
cu Arbtru Schmbar. Au ma trms ate ucrur: b|uter pentru doamna |essca, acoo de
mrodene, ducur, produse medcnae. Oamen me e examneaza char n aceste cpe, dar
nu pare a f vorba de vreun vceug.
- Dumtae [ pac acet oamen, Thufr? ntreba unu dntre of[er.
Hawat se ntoarse spre e.
- Duncan Idaho spune ca snt demn de admra[e.
Pau se uta a tata sau, apo a Hawat, nante de a se ncumeta sa ntrebe:
- A vreo nforma[e noua despre numaru fremenor?
Hawat prv grav.
- Dupa produc[a de amente dupa dverse ate crter, Idaho a estmat popua[a
compexuu subteran pe care -a vztat a aproxmatv zece m de oamen. Conducatoru or
spunea ca este capetena unu setch de doua m de fam. Avem motve ntemeate sa
credem ca exsta foarte mute asemenea comunta[, numte setchur. Toate par a f
credncoase unu oarecare Let.
- Asta- ceva nou, spuse Leto.
- S-ar putea sa greesc eu, Sre. Anumte aspecte dau de presupus ca acest Let ar putea
sa fe o zetate ocaa.
Un at of[er drese gasu ntreba:
- E sgur ca fac afacer cu contrabandt?
- O caravana cu marfa de contrabanda a parast setchu n prezen[a u Idaho. Caravana
transporta o canttate mare de mrodene. Contrabandt fooseau anmae de povara au
men[onat faptu ca atepta o caatore de optsprezece ze.
- Dupa toate aparen[ee, contrabandt -au ntensfcat actvtatea de cnd domnete
dezordnea, spuse Ducee. Trebue sa chbzum bne probema asta. Sgur, nu- cazu sa ne
facem prea mute gr| pentru fregatee neautorzate care ac[oneaza n afara panete. Aa-
peste tot. Dar nc sa e asam sa scape cu totu de sub controu nostru, nu- bne.
- A vreun pan, Sre? ntreba Hawat.
Ducee se uta a Haeck.
- Gurney, vreau sa conduc o deega[e care sa a egatura cu afacert ata romantc.
Ve f un fe de ambasador, daca vre. Sa e spu ca snt dspus sa nchd och a opera[e or,
att tmp ct vor accepta sa-m pateasca o d|ma ducaa. Hawat consdera ca mtee
mercenar de care-au facut uz pna acum ca sa- poata desfaura actvtatea -au costat de
patru or ma mut.
- daca povestea asta a|unge a ureche mparatuu? ntreba Haeck. Suveranu [ne cu
dn[ de profture sae dn CHOAM, Domna-Ta.
Leto zmb.
- Vom vra fa[ ntreaga d|ma n contu u Shaddam IV -o vom scadea n mod ega dn
mpoztu pentru ntre[nerea trupeor de spr|n. Sa vedem ce-or sa ma zca Harkonnen! -o
sa runam astfe c[va dntre ocanc care s-au mbubat pe vremea or. Ado, per[ur!
Haeck rn| ncntat.
- Ah, Domna-Ta, stranca ovtura! Ce n-a da sa vad mutra baronuu cnd va afa
vestea!
Ducee se ntoarse catre Hawat.
- Thufr, a ob[nut regstree de contabtate pe care spunea ca e-a putea cumpara?
- Da, Domna-Ta. Examnarea or amanun[ta e n curs. De e-am rasfot doar, pot sa
formuez o prma estmare.
- S-auzm.
- n tre sute trezec de ze standard, Harkonnen reazau ac un benefcu de zece
marde de soar.
Un murmur surd facu ocou mese. Pna aghotan[ ma tner, care ncepusera sa dea
semne de pctseaa, se ndreptara n scaune schmbara prvr umte.
Haeck rost cu voce |oasa:
- "Cac e vor ngh[ boga[e mar comore ascunse n nsp".
- E mpede, domnor, spuse Leto. Ma poate f cneva att de nav nct sa creada ca
Harkonnen -au facut frumue baga|ee -au asat totu bata, numa pentru ca aa a
porunct mparatu?
Oamen dadura gas unu cor de murmure aprobatoare.
- Va trebu sa brum cu tau sabe, conchse Ducee. Se ntoarse catre Hawat. Dar
poate ca- momentu sa afam cum stam cu uta|ee. Cte enete, combne, fabrc de
mrodene echpamente auxare ne-au asat?
- ntregu parc, dupa cum men[oneaza nventaru mpera, contrasemnat de Arbtru
Schmbar, Domna-Ta, raspunse Hawat facu semn unua dntre aghotan[ sa- dea un dosar,
pe care apo deschse n fa[a u. Numa ca s-a oms sa se men[oneze ca ma pu[n de
|umatate dn enete snt n stare de func[onare, ca doar crca o treme dn. ee dspun de
aeroportante care sa e transporte a nspure cu mrodene, ca... n sfrt, tot ce ne-au asat
Harkonnen se afa ntr-o stare deporaba. O sa putem spune ca am avut noroc daca vom
zbut sa punem pe pcoare |umatate dn uta|e, un noroc chor daca un sfert dntre ee vor
ma f n stare de func[onare peste ase un.
- Nc nu ne-am ateptat a atceva, zse Leto. Care snt cfree exacte pentru uta|ee de
baza?
Hawat consuta dosaru.
- Noua sute trezec de fabrc-combne, care vor putea sa asa a ucru peste cteva ze.
ase m doua sute cnczec de orntoptere pentru supraveghere, recunoatere observa[
meteoroogce... Aeroportante, ceva ma pu[n de-o me.
- N-ar f ma rentab sa reuam negocere cu Ghda pentru autorzarea une fregate
orbtae ca satet meteoroogc? ntreba Haeck.
Ducee se uta a Hawat.
- Nmc nou n prvn[a asta, Thufr?
- Deocamdata va trebu sa cautam ate ca, raspunse mentatu. De fapt, agentu Ghde
nc nu a negocat. N-a facut atceva dect sa-m dea mpede de n[ees, ca de a mentat a
mentat, ca pre[u depaete posbta[e noastre ca va contnua sa e depaeasca orcare-ar
f ee. Trebue sa afam de ce, nante de a redeschde dscu[a cu e. Unu dntre aghotan[ u
Haeck se agta n scaun zbucn:
- Asta nu e dreptate!
- Dreptate? Ducee fugera cu prvrea. Cne pretnde dreptate?O sa ne facem sngur
dreptate. Ac, pe Arraks. Vctore sau moarte. Regre[ ca ne mpartaet soarta, domnue?
Omu prv ung, apo raspunse:
- Nu, Sre... Domna-Ta nu po[ sa refuz cea ma bogata sursa de ventur dn unversu
nostru... ar eu nu pot dect sa te urmez. m cer scuze pentru accesu de fure, dar... (Of[eru
dadu dn umer.) Pe to[ ne copeete cteodata amaracunea.
- Amaracunea o n[eeg, spuse Ducee. Dar sa nu ne pngem de nedreptate, ct tmp
avem bra[e bertatea de a e foos. Ma snt a[ cope[ de amaracune? Daca da, sa
vorbeasca. Ne-am adunat ac ca ntre preten. Orcne poate sa spuna ce are pe sufet.
- Eu cred ca ceea ce ne roade pe to[, Sre, zse Haeck, este faptu ca n-au aparut
vountar dn partea ceorate Case Mar. Te numesc "Leto ce Drept" -[ fagaduesc amc[e
eterna... dar numa atta tmp ct asta nu costa pe nmen nmc.
- Casee Mar nu tu nca cne va ctga n urma schmbar, spuse Ducee. Cee ma
mute s-au mboga[t asumndu- rscur mnme. Dar nu e putem bama pentru asta. Nu
putem dect sa e dspre[um. (Se ntoarse catre Hawat.) Dar vorbeam despre uta|e. Vre sa
proectez cteva exempe, ca sa famarzam oamen cu mane?
Hawat ncuvn[a dn cap facu semn unu aghotant afat nga proector.
O magne sodo-trdmensonaa aparu pe suprafa[a mese, a mca dstan[a de ocu n
care statea Ducee. Un dntre oamen de a capatu ceaat se rdcara n pcoare, ca sa vada
ma bne.
Pau se apeca prv cu aten[e mana. Raportata a na[mea mnuscueor suete
umane dn |uru e, parea sa aba vreo suta douazec de metr ungme vreo patruzec de
metr a[me. Semana cu o nsecta unga, avnd drept membre setur ndependente de ene
ate.
- Ceea ce vede[ este o mana de recotat, combnata cu o rafnare de mrodene,
expca Hawat. Am aes una n stare buna, anume pentru proec[e, E un fe de dragna adusa
ac de prma echpa de ecoog mpera. Mana ma func[oneaza s az... de nu-m dau
seama cum... sau de ce.
- Daca- cumva cea supranumta 8aba Maria, e o adevarata pesa de muzeu, nterven un
aghotant. Cred ca Harkonnen o fooseau ca oc de pedeapsa ca- amenn[au cu ea
munctor recactran[: f cumnte sau a|ung a 8aba Maria|
Oamen rsera.
Nu nsa Pau. Toata aten[a sa era concentrata asupra proec[e a ntrebar care se
nascuse n mnte. Arata cu degetu magnea de pe masa spuse:
- Thufr, exsta verm de nsp destu de mar ca sa nghta o mana ca asta?
n saa se facu brusc tacere. Ducee bestema n gnd, apo zse: Nu... Trebuie sa
nfrunte realita(ile acestei lumi.
- n m|ocu deertuu traesc verm care-ar putea sa nghta aceasta combna dntr-o
data, raspunse Hawat. Dar ac, n aproperea Scutuu de Patra, unde se expoateaza cea
ma mare parte a mrodene, exsta verm destu de mar ca sa rupa n buca[ o mana ca
asta s-o devoreze n thna.
- De ce nu se foosesc scutur? ntreba Pau.
- Raportu u Idaho preczeaza ca n deert scuture snt percuoase, spuse Hawat. Un
smpu scut ndvdua poate sa atraga to[ verm afa[ a sute de metr de |ur-mpre|ur. Se
pare ca scuture e provoaca un fe de freneze ucgaa. Aa sus[n fremen n-avem nc un
motv sa ne ndom de spusee or. Idaho n-a vazut nc o urma de echpament pentru scutur n
setch-u* pe care -a vztat.
* "Loc de adunare n caz de primejdie" n fremena.
- Char nc una? ntreba Pau.
- Ar f destu de greu sa se ascunda aa ceva de catre o popua[e care numara cteva m
de oamen. Idaho a avut acces ber n tot setchu. N-a observat nc un scut n-a descopert
nc un ndcu ca fremen ar foos scutur.
- E o engma, spuse Ducee.
- n schmb, urma Hawat, e mpede ca Harkonnen e fooseau dn pn. Aveau ateere de
repara[ n fecare sat de garnzoana, ar contabtatea or nregstreaza chetue masve
pentru achz[onarea de scutur pese de schmb.
- Nu cumva fremen dspun de vreun m|oc de neutrazare a scuturor? ntreba Pau.
- Pu[n probab, raspunse Hawat. Teoretc ar f posb, bnen[ees... cu o contrasarcna
statca de dmensun kometrce. Dar e o experen[a pe care n-a putut s-o ncerce nmen pna
n prezent.
- Orcum, am f afat de mut, nterven Haeck. Contrabandt au egatur strnse cu
fremen. Dac-ar f exstat asemenea dspoztve, e-ar f achz[onat nu s-ar f sft sa e
comercazeze n afara panete.
- E totu o probema prea mportanta ca s-o asam n suspense, zse Leto. Thufr, te rog
sa- acorz prortate. Vreau un raspuns precs.
- E de|a n aten[a noastra, Domna-Ta. (Hawat drese gasu.) Idaho a ma preczat
ceva: a spus ca nmen nu s-ar putea nea asupra attudn fremenor fa[a de scutur... Zcea
ca e prvesc cu amuzament.
Ducee se ncrunta.
- Dscutam despre uta|ee de expoatare, spuse e.
Hawat facu semn aghotantuu de a proector.
Pe masa, magnea soda a combne fu nocuta de proec[a unu aparat de zbor pe nga
care suetee oamenor dn |ur pareau ma mc dect nante.
- Aceasta- o aeroportanta, expca Hawat. n n mar, e un topter ura, a caru sngura
func[e este sa transporte o combna n zona nspuror bogate n mrodene s-o recupereze
cnd face apar[a un verme de nsp. Pentru ca ntotdeauna apare unu. Recotarea
mrodene este, n utma nstan[a, un proces de nstaare rapda retragere rapda, cu o
captura ct ma bogata.
- Perfect adecvat etc Harkonnenor, comenta Ducee.
Rsetee care subnara remarca parura nsa crspate prea zgomotoase.
Un orntopter nocu aeroportanta n focaru proec[e.
- Aceste toptere snt destu de conven[onae, reua Hawat expca[e. L s-au apcat nsa
modfcar mportante pentru a e mar raza de ac[une o gr|a deosebta a fost acordata
prote|ar par[or esen[ae contra nspuu a prafuu. n genera, numa unu dn trezec este
echpat cu scut defensv, urmarndu-se probab, ca prn naturarea greuta[ generatoruu sa
se mareasca ma mut raza de ac[une.
- Nu-m pace deoc acest deznteres pentru scutur, murmura Ducee. gnd: Acesta sa
fie secretul Harkonnenilor? 5a-nsemne asta ca nu vom mai avea nici macar posibilitatea sa
fugim la bordul fregatelor noastre dotate cu scuturi, daca totul se va ntoarce mpotriva
noastra? scutura voent capu ca sa aunge aceste gndur spuse: Sa trecem a devzu
economc. La ct se va rdca benefcu nostru?
Hawat scoase un carne[e - rasfo.
- Dupa evauarea uta|eor ntacte a costuu dferteor repara[, am ntocmt un prm
devz a chetueor de expoatare. Bnen[ees, devzu se bazeaza pe o cfra sub vaoarea
reaa, care sa ne ngadue un coefcent de sguran[a. (Hawat nchse och contnua n
semtransa mentatca:) Sub Harkonnen, chetuee de ntre[nere, nvest[e saare n-au
depat ncodata pasprezece a suta. Cu pu[n noroc, vom reu sa e men[nem, pentru
nceput, a trezec a suta. Lund n consderare factor renvest[e dezvotare, a care se
adauga cota CHOAM chetuee mtare, benefce noastre se vor mta a numa ase sau
apte a suta, pna n momentu n care vom f nocut uta|ee deterorate. Dupa aceea, vom
avea posbtatea sa e rdcam pna a dosprezece-cncsprezece a suta, adca a nveu
norma. (Deschse och.) Exceptnd cazu n care Domna-Ta vrea sa adopte metodee
Harkonnenor.
- Scopu stradanor noastre este edfcarea une baze panetare sode permanente,
spuse Ducee. Pentru aceasta, ma|ortatea popua[e trebue sa fe mu[umta. n speca,
fremen...
- n prmu rnd, fremen, ntar Hawat.
- Pe Caadan, suprema[a noastra se datora puter martme cee aerene. Ac, va
trebu sa dobndm ceea ce vo num puterea de;ertului. nca nu-m pot da seama daca asta
ncude sau nu puterea aerana. De aceea va atrag aten[a asupra pse scuturor de pe
toptere. (Catna dn cap.) n buna masura, Harkonnen recrutau personau de baza dn
afara panete. No nu ne putem permte acest ucru... Fecare ot de nou-ven[ -ar avea cota-
parte de provocator.
- n cazu acesta, va trebu sa ne mu[umm cu benefc mut ma reduse cu recote
mnore, spuse Hawat. Produc[a noastra dn prmee doua sezoane va f doar o treme dn
produc[a mede a Harkonnenor.
- Adca exact stua[a pe care am prevazut-o, conchse Ducee. Va trebu sa rezovam
repede chestunea fremenor. A vrea sa dspun de cnc bataoane compete de trupe
fremene nantea prme revz contabe a CHOAM-uu.
- Nu- prea mut tmp, Sre, observa Hawat.
- Sntem n crza de tmp, dupa cum bne t. La prmu pre|, vor nava ac cu
sardaukar purtnd unforma Harkonnenor. C[ crez ca vor debarca, Thufr?
- Ce mut cnc bataoane, Sre, dat fnd pre[u Ghde pentru transportur mtare.
- n cazu acesta, cnc bataoane de fremen, pus propre noastre for[e, ar f de-a|uns.
Atepta[ sa ducem c[va przoner sardaukar n fa[a Consuu Landsraaduu -o sa vede[
cum ucrure vor ua cu totu ata ntorsatura - ndferent de stua[a benefcor.
- Vom face tot ce ne sta n putn[a, Sre.
Pau se uta a tata sau, apo, dn nou, a Hawat. Dntr-o data, dadu seama de vrsta
nantata a mentatuu. Batrnu acesta su|se tre genera[ Atredes. Vrsta. I se ctea n
straucrea umeda a ochor capru, n obra| brazda[ de rdur tabac[ de cme exotce, n
curbura umeror, n na sub[re a buzeor acoperte cu petee rubn ae abuzuu de sapho.
Att de multe depind de un om batrn, gnd Pau.
- De fapt, spuse Ducee, sntem anga|a[ ntr-un razbo de asasn, dar care nu -a atns
nca toata ampoarea. Thufr, cum se preznta dspoztvu Harkonnenor?
- Am emnat doua sute cnczec noua dntre oamen or de ncredere, Domna-Ta. N-
au ramas ma mut de tre ceue Harkonnen - vreo suta de n, cu totu.
- Lache pe care -a[ naturat de[neau propreta[?
- Ce ma mu[ aveau o stua[e nfortoare, Domna-Ta; n casa antreprenoror.
- Sa ob[ semnature or, apo sa e contrafac tuturor, deasupra semnaturor, certfcate
de oatate. Sa preda cte o cope dupa fecare certfcat Arbtruu Schmbar. vom acuza n
mod ega ca au ramas pe Arraks sub fasa oatate. Le vom confsca toate bunure, e vom
aunga fame, vom asa pe drumur. Bnen[ees, fara a omte sa depunem n contu
Coroane cee zece procente cuvente. Totu, conform eg.
Thufr Hawat zmb, dezvendu- dn[ cu pete rubn.
- O manevra demna de mare[a Domne-Tae. M-e rune ca nu m-a trecut me prn cap.
Haeck prv ncruntat mpre|ur, surprnse expresa a fe de ntunecata de pe fa[a u Pau.
Cea[ nsa zmbeau dadeau dn cap, vadt mu[um[.
E o gre;eala, gnd Pau. Adversarii vor lupta cu ;i mai multa nver;unare, convin;i fiind ca
n-au nimic de c;tigat daca se predau. ta ca de mut nu se ma respectau nc un fe de regu
n kany*, dar aceasta era o ac[une care putea duce a perzane, char daca e oferea o
vctore.
* "Loc de adunare n caz de primejdie" n fremena.
- "-am fost stran n [ara strana", murmura Haeck.
Pau prv ung, recunoscnd ctatu dn Bba CP. ntrebndu-se: Oare ;i Curney ar vrea
sa se puna capat acestor stratageme ntortocheate?
Prvrea Duceu popos o cpa asupra ferestreor a ntunercuu de afara, apo se
ntoarse spre Haeck.
- Gurney, c[ dunar a convns sa ramna cu no?
- Doua sute optzec ase, Sre. Cred ca ar trebu sa- acceptam sa ne consderam
noroco. To[ au cafcar ute.
- Numa a[[? (Ducee muca buzee.) Bne, atunc da de tre ca...
ntrerupse zgomotu u. Duncan Idaho trecu prntre santnee, traversa ute saa se
apeca pentru a- vorb a ureche Duceu. Leto rdca mna.
- Vorbete tare, Duncan. Sntem reun[ n consu strategc.
Pau prv atent pe Idaho, admrndu- dn nou mcare de fena, rapdtatea refexeor
care faceau dn e un maestru de scrma att de greu de ntrecut. n aceea cpa, fa[a rotunda
oachea a spadasnuu se ntoarse spre e; och negr, adnc[ n orbte, nu parura sa-
recunoasca, dar Pau recunoscu masca de sennatate care- camufa agta[a auntrca.
* Vrajma;ie declarata oficial sau vendeta.
Idaho pmba prvrea n ungu mese, apo spuse:
- Am capturat un grup de mercenar Harkonnen deghza[ n fremen. Fremen
trmsesera de|a un curer ca sa ne puna n garda, n cursu atacuu, ne-am dat seama ca omu
or fusese nterceptat de Harkonnen, care- ransera grav. A murt n tmp ce- transportam
ncoace pentru a f ngr|t de medc notr. Pe drum, am observat ca omu suferea ngroztor
-am oprt ca sa vad daca- pot a|uta n vreun fe. L-am surprns n momentu n care ncerca sa
arunce ceva. (Idaho ntoarse och spre Leto.) Un cu[t, Domna-Ta, un cu[t cum n-a vazut
atu.
- Un crsta? ntreba cneva.
- Fara doar poate, raspunse Idaho. Ab-aptos straucnd ca cnd ar avea propra-
umna.
strecura mna n nteroru tunc scoase o teaca dn care eea un mner negru, cu
adnctur pronun[ate.
- Lasa ama n teaca!
Gasu rasunase dn drec[a u deschse, de a capatu ceaat a sa. Un gas vbrant,
patrunzator, care facu pe to[ ce dnauntru sa- na[e capetee sa prveasca spre ua.
n prag, n spatee sabor ncrucate ae garzor, se profa o sueta nata. Trupu omuu
era n ntregme ascuns de o mante unga, de cuoare bruna. Doar och se zareau ntre guga
voau negru de sub ea - och abatr, fara ab.
- Sa- ase sa ntre, opt Idaho.
- Lasa[ omu sa treaca, ordona Ducee.
Santneee eztara, apo retrasera sabe.
Omu strabatu repede ncaperea se opr n fa[a Duceu.
- Stgar, capetena setchuu pe care -am vztat conducatoru ceor care ne-au dat de
veste despre banda Harkonnenor, prezenta Idaho.
- F bnevent, domnue, zse Ducee. De ce sa nu scoatem ama dn teaca?
Stgar se uta a Idaho.
- Tu cunot rnduee noastre de onoare purtate, rost e. |e-[ ngadu sa vez ama
omuu carua -a aratat pretene. (Prvrea u se ntoarse spre cea[.) Dar pe oamen aceta
nu- cunosc. Le-a ngadu sa pngareasca o arma onoraba?
- Snt Ducee Leto, spuse tata u Pau. Me m perm[ sa vad ama?
- [ permt sa-[ ctg dreptu de-a o scoate dn teaca, raspunse Stgar , a auzu
murmuruu de protest a ceor dn saa, rdca o mna fna, strabatuta de vene ntunecate
adauga: Va reamntesc ca ama a apar[nut unu om care va era preten.
n tacerea care urma, Pau stude omu percepu car aura de putere pe care o emana.
Era un conducator. Un conducator fremen.
Unu dntre of[er afa[ de partea ceaata a mese mr:
- Cne- e, ca sa ne spuna ce dreptur avem pe Arraks?
- Se zce ca Ducee Leto Atredes guverneaza cu consm[amntu ceor guverna[, rost
fremenu. De aceea, am sa va spun cum sta treaba cu no: ce care vad un crsta asuma o
anumta responsabtate. (Arunca o prvre ntunecata catre Idaho.) Ne apar[n. Nu ma pot
paras Arraksu fara consm[amntu nostru.
Haeck a[ c[va dadura sa se rdce, cu mna ntparta pe chpur. Haeck spuse
amenn[ator:
- Ducee Leto este ce care hotarate...
- O cpa, va rog, nterven Leto bnde[ea voc sae re[nu. Nu trebuie sa pierd
controlul, gnd e. Se ntoarse spre fremen: Domnue, onorez respect demntatea orcaru om
care respecta demntatea mea. [ snt, ntr-adevar, ndatorat. Iar eu m patesc ntotdeauna
datore. Daca datna voastra cere ca arma sa ramna n teaca, atunc acesta e un ordn... pe
care- dau eu. daca ma exsta vreo cae ca sa- cnstm cum se cuvne pe omu care a murt
n servcu nostru, te rog sa-m spu.
Fremenu prv ung. Apo, ncet, rdca voau, descopernd un nas sub[re o gura cu
buze pne, ntr-o barba de un negru uctor. n mod deberat, se apeca deasupra mese
scupa pe suprafa[a ucoasa.
n cpa n care to[ ce prezen[ fura pe punctu sa sara n pcoare, vocea u Idaho tuna:
- Sta[!
, n tacerea ncordata care se aternu, urma:
- [ mu[umm, Stgar, pentru daru umdta[ dn trupu tau. acceptam n sprtu n
care ne-a fost ofert.
Idaho scupa a rndu sau pe masa dn fa[a duceu. Apo, ntorcndu-se repede catre
Leto, spuse cu voce |oasa:
- Nu uta ct de pre[oasa- apa ac, Sre. A fost un gest de respect.
Leto se asa ncet n scaun surprnse prvrea u Pau, zmbetu ters de pe chpu fuu
sau, nante de a sm[ uoara destndere a atmosfere dn saa, pe masura ce oamen
n[eegeau scena a care asstasera.
Fremenu prv spre Idaho.
- A fost aprecat n setchu meu, Duncan Idaho. Te eaga vreun |uramnt de credn[a fa[a
de Ducee tau?
- m cere sa ntru n su|ba u, Sre, spuse Idaho.
- Accepta un egamnt dubu? ntreba Leto.
- Doret sa pec cu e, Sre?
- Doresc sa hotarat sngur ce-a de facut, raspunse Leto, dar nu putu sa- ascunda
ncordarea dn gas.
Idaho scod cu prvrea pe fremen.
- Accep[ cond[a, Stgar? n anumte cazur, va trebu sa revn pentru a- su| pe
Ducee meu.
- Lup[ bne a facut tot ce [-a stat n putn[a pentru pretenu nostru, spuse Stgar. Se
ntoarse spre Leto. Sa fe, atunc, astfe: omu Idaho va pastra crstau pe care- are, ca pe un
semn a credn[e fa[a de no. Va trebu sa se purfce, de buna seama, dupa cum cere datna,
dar se poate. Va f fremen sodat Atredes. Exsta un precedent: Let su|ete do stapn.
- Duncan? facu Ducee.
- E car, Sre.
- Atunc, ne-am n[ees, conchse Leto.
- Apa ta ne apar[ne, Duncan Idaho, zse Stgar. Trupu pretenuu nostru va ramne
Duceu tau. Apa sa e apa Atrezor. Acesta va f egamntu nostru.
Leto ofta prv spre Hawat, cautndu- och. Batrnu mentat dadu dn cap, cu un aer
mu[umt.
- O sa atept afara pna ce Duncan Idaho a ramas bun de a preten sa, spuse
Stgar. Turok era numee pretenuu nostru care-a murt. Sa v- amnt[ cnd va f sa- ebera[
sprtu. Snte[ preten u Turok.
Stgar porn spre ua.
- Nu vre sa ma ram pu[n? ntreba Leto.
Fremenu se ntoarse. trase vau peste fa[a cu o mcare smpa, potrvnd ceva
dedesubt. Pau ntrezar ceea ce se paru a f un tub sub[re.
- E vreun motv sa ramn?
- Ne-a face o onoare, raspunse Ducee.
- Onoarea m cere sa fu prezent n ata parte, zse fremenu.
prv dn nou pe Idaho, apo se ntoarse e repede prntre garze de a ua.
- Daca cea[ fremen snt ca e, o sa ne n[eegem bne, decara Leto.
- E un ns reprezentatv, Sre, rost cu voce seaca Idaho.
- Cred ca a n[ees cum stau ucrure, Duncan.
- Snt ambasadoru Domne-Tae a fremen, Sre.
- Vor depnde mute de tne, Duncan. Avem nevoe de ce pu[n cnc bataoane de
fremen nante de nterven[a sardaukaror.
- N-o sa fe uor, Sre. Fremen au o fre destu de ndependenta. (Idaho ova.) Ma e
ceva, Sre. Unu dntre mercenar captv a ncercat sa fure crstau de a pretenu nostru
fremen care-a murt. Mercenaru spune ca Harkonnen ofera o recompensa de un mon de
soar ceu care e va aduce un crsta.
Leto prv surprns.
- Ce motve-ar putea avea sa doreasca att de mut o arma ca asta?
- Cu[tu e copt dn dntee unu verme de nsp; este semnu de recunoatere a
fremenor, Sre. Cu e, un om cu och abatr ar putea patrunde n orce setch de pe Arraks.
Pe mne nu m-ar asa n ocure unde nu-s cunoscut. Pentru ca nu arat ca un fremen. Dar...
- Pter de Vres! excama Ducee.
- Un om de-o vcene daboca, Domna-Ta, rost Hawat.
Idaho strecura crstau n nteroru tunc.
- A gr|a cum pastrez cu[tu, pova[u Ducee.
- Am n[ees, Sre. (Lov ncetor mcu aparat de emse-recep[e prns a centura.) O sa
va dau vet ct de curnd. Thufr cunoate codu meu de ape. Sa foos[ grau de upta.
Sauta scurt, se ntoarse paras camera. Pa u se perdura spre capatu cordoruu.
Leto Hawat schmbara o prvre cu n[ees. Zmbeau.
- Ma avem mute de facut, Sre, observa Haeck.
- Iar eu va re[n, zse Leto.
- Am ntocmt raportu asupra bazeor avansate, spuse Hawat. asam pentru atadata,
Sre?
- Dureaza mut?
- pot rezuma, Sre. Prntre fremen umba vorba ca pe Arraks au fost construte peste
doua sute de asemenea baze, n peroada Sta[un Expermentae Botance. Se presupune ca
toate au fost asate n parasre, dar exsta rapoarte care men[oneaza ca ma nante ar f fost
sgate.
- Sa fe echpamente n nteror?
- Aa sus[n rapoartee u Duncan.
- Unde snt ampasate? ntreba Haeck.
- Raspunsu fremenor a aceasta ntrebare, zse Hawat, este ntotdeauna acea: "Let
te".
- Dumnezeu te, murmura Leto.
- Poate ca nu, Sre, spuse Hawat. Adneaor, ace Stgar a pronun[at e numee. Sa se f
refert a o persoana reaa?
- Care "su|ete do stapn", nterven Haeck. Parca- un ctat dntr-un text regos.
- Iar tu ar trebu sa- cunot, zse Ducee.
Haeck zmb.
- Dar Arbtru Schmbar? ntreba Leto. Ecoogu mpera, Kynes... E nu te unde snt
bazee astea?
- Sre, rost Hawat, Kynes este omu mparatuu.
- Numa ca mparatu e cam departe, repca Leto. Vreau bazee. Probab ca snt pne de
materae pe care e-am putea foos ca sa ne reparam uta|ee.
- Sre! Dn punct de vedere ega bazee snt nca fefu Maesta[ Sae.
- Intempere Arraksuu snt n stare sa nmceasca orce. Putem da orcnd vna pe ee.
Lua[- a ntrebar pe Kynes afa[ ce pu[n daca bazee exsta.
- Ar f percuos sa e rechz[onam, nssta Hawa. Duncan a fost ct se poate de car
asupra urmatoruu ucru: bazee, sau ceea ce repreznta ee, au pentru fremen o semnfca[e
profunda. Nu- excus ca fremen sa- schmbe attudnea fa[a de no daca e vom ocupa.
Pau scruta fe[ee ceor prezen[ observa ncordarea cu care oamen urmareau fecare
cuvnt. Pareau adnc tubura[ de attudnea tatau sau.
- Ascuta-, tata, nterven e cu voce |oasa. E-adevarat ce spune.
- Sre, reua Hawat, s-ar putea ca aceste baze sa ne ofere materau necesar pentru
repararea uta|eor, dar s-ar putea a fe de bne ca ee sa ne fe naccesbe dn motve
strategce. Ar f mprudent sa ac[onam pna nu ob[nem ma mute nforma[. Kynes are de
partea Imperuu mputerncre de arbtra|. Sa nu utam asta. Iar fremen recunosc
autortatea.
- Proceda[ cu duhu bnde[, atunc. Vreau sa tu doar daca bazee exsta.
- Cum doret, Sre.
Hawat se aeza - asa och n |os.
- Bun, zse Ducee. tm ce ne ateapta: munca. Dar sntem nva[a[ cu munca. Avem
oarecare experen[a. tm care vor f recompensee, ar aternatvee snt destu de care.
Fecare dntre vo cunoate sarcne. (Se uta a Haeck.) Gurney, sa rezov ma nt
probema contrabandtor.
- "Vo porn catre rebe ce saauesc n puste", decama Haeck.
- ntr-o z, o sa- surprnd pe omu asta fara nc un ctat a-ndemna -o sa para go
puca, observa Ducee.
Se auzra cteva rsete, dar Pau e sesza efortu.
Tata u se ntoarse catre Hawat.
- Sa nstaez nca un post de comanda pentru contranforma[ transmsun a eta|u
acesta, Thufr. Dupa ce termn, avem de vorbt.
Hawat se rdca prv mpre|ur, ca cnd ar f cautat a|utor. Apo se ntoarse -
ndrepta pa spre ua. n zgomotu scauneor date n atur, cea[ urmara n graba,
schmbnd prvr ncurcate.
Un final confuz, gnd Pau, urmarnd cu prvrea oamen care eeau. Pna atunc, conse
de stat ma|or se ncheasera totdeauna ntr-o atmosfera de decze. Dar aceasta edn[a parea
ca se dezagregase, macnata de propre- nsufcen[e , n cee dn urma, spuberata de o
controversa.
Pentru prma data, Pau ngadu sa se gndeasca a posbtatea reaa a une nfrnger
- nu de teama sau dn cauza avertsmenteor de feu ceor formuate de Cucernca Maca, c
ca pe o concuze a propre sae evauar a stua[e.
Tata e deznadajduit, spuse e. Lucrurile nu merg deloc bine pentru noi.
Hawat... Pau amnt reac[e batrnuu mentat n tmpu consfatur - momentee de
eztare, semnee de nervoztate. Hawat nu era n apee u. framnta ceva.
- Cred ca- ma bne sa-[ petrec restu nop[ ac, fue, spuse Ducee. De atfe, curnd o
sa se crape de zua. O anun[ eu pe maca-ta. (Se rdca de a masa, ncet, [eapan.) Pune cteva
scaune unu nga atu cuca-te.
- Nu-s prea obost, tata.
- Cum vre.
Ducee nceta mne a spate ncepu sa se pmbe prn fa[a mese.
Ca un animal n cu;ca, gnd Pau.
- A sa dscu[ cu Hawat posbtatea une tradar? ntreba e.
Ducee se opr dnantea u , na[ndu- och spre ferestree ntunecate, spuse:
- Am dscutat de mute or posbtatea asta.
- Fremena parea foarte sgura de spusee e. Iar mesa|u pe care mama...
- Am uat masur de precau[e. (Prvrea Duceu facu ncon|uru sa Pau observa
stcrea de sabatcune nco[ta a ochor.) Ram ac. Ma duc sa dscut cu Thufr probema
posturor de comanda.
Ie repede, adresnd un gest de saut santneeor de a ua.
Pau prv ocu n care statuse tata sau avu senza[a cara ca spa[u acea fusese de|a
go, nante ca Ducee sa f parast ncaperea. ara rasunara n mnte cuvntee Cucernce
Mac; "Pentru tatal tau... nu se mai poate face nimic".
ln acea prima zi n care Muad'Dib a parcurs strazile Arrakeenului mpreuna
cu familia sa, unii oameni de pe marginea drumului ;i-au amintit legendele ;i
profe(ia ;i au strigat: "Mahdi|" Dar strigatul lor era mai degraba ntrebare dect
afirma(ie, caci nca nu puteau dect spera ca el sa fie cel pe care proorocirile l
numeau Lisan al-Caib, Clasul din Alta Lume. Cndurile arrakeenilor se
ndreptau nsa;i catre mama sa, deoarece oamenii auzisera ca era o 8ene
Cesserit ;i nu se ndoiau ca ea se nfa(i;a ca un alt Lisan al-Caib.
Fragment din Manualul lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
DUCELE L GASI pe Thufr Hawat sngur, n camera de pe co[, spre care ndrumase unu
dntre soda[ de paza. Dn ncaperea nvecnata se auzeau zgomotee oamenor care nstaau
echpamentu de radocomunca[. Mentatu se rdca dn spatee une mese n[esate cu hrt,
n tmp ce Ducee examna odaa. Pere[ erau verz uncu mober, n afara mese, consta n
tre scaune cu suspense, de pe spataree carora H-u Harkonnenor fusese ndepartat n graba,
asnd o pata decoorata.
- Scaunee snt captura, spuse Hawat, dar nu preznta nc un perco. Unde este Pau,
Sre?
- L-am asat n saa de consu. Sper sa se poata odhn pu[n, n psa mea.
Hawat dadu dn cap. Apo se duse Ia ua deschsa spre ncaperea aaturata o nchse,
curmnd arma aparateor eectronce.
- Thufr, spuse Leto, ma preocupa probema stocuror de mrodene ae Harkonnenor
ae mparatuu.
- Domna-Ta?
Ducee [ugue buzee.
- Nte sozur nu snt ceva ndestructb
Hawat vru sa spuna ceva, dar Leto opr cu un gest a mn.
- Nu- vorba de rezervee mperae, contnua e. n snea u, suveranu s-ar bucura daca
Harkonnen ar avea de sufert. Dar cum s-ar putea pnge Baronu de dstrugerea unor stocur
a caror exsten[a n-o poate recunoate deschs?
Hawat catna dn cap.
- Dspunem de foarte pu[n oamen, Sre.
- Ia de a Idaho. poate ca nc ctorva fremen nu e-ar dspace o escapada n afara
panete. Un rad pe Ged Prm ar f o dversune cu destue avanta|e tactce, Thufr.
- Cum doret, Domna-Ta.
Hawat se departa c[va pa, ar Ducee, observndu- nervoztatea, gnd: Poate crede ca
n-am ncredere n el. $tie ca am informa(ii confiden(iale despre existen(a unor tradatori. Mai
bine sa-l lini;tesc chiar acum.
- Thufr, spuse e, ntruct et unu dntre pu[n oamen n care pot avea toata
ncrederea, a vrea sa ma dscutam o probema. tm amndo ct de vgen[ trebue sa fm ca
sa prevenm nftrarea unor tradator prntre for[ee noastre... dar m s-au adus a cunotn[a
doua fapte no.
Hawat se ntoarse - prv fx. Iar Leto reata cee spuse de Pau.
Dar, n oc sa decaneze ntensa concentrare mentatca, nforma[e parura sa sporeasca
agta[a u Hawat.
Leto scod cu prvrea, apo, dntr-o data, spuse:
- m ascunz ceva, batrne preten. Ar f trebut sa-m dau seama dupa nervoztatea pe
care a manfestat-o n tmpu edn[e. Ce- att de grav nct sa nu poata f dat a veaa ntr-un
consu de stat ma|or?
Buzee patate de sapho ae mentatuu se contractara ntr-o ne sub[re dn care radau
rdur mnuscue. pastrara aceea rgdtate cnd Hawat spuse:
- Domna-Ta, e o probema pe care nu tu cum s-o abordez.
- Avem destue ccatrce comune, Thufr. t bne ca po[ sa abordez orice subect cu
mne.
Hawat prv pe Duce n tacere, gndnd: A;a-l prefer. Acesta-i omul de onoare care
merita tot devotamentul ;i toata puterea mea de munca. De ce trebuie sa-l ranesc?
- E? facu Leto.
Hawat rdca dn umer.
- E vorba de un fragment de mesa|. L-am capturat de a un curer Harkonnen. Mesa|u era
destnat unu agent cu numee Pardee. Avem motve ntemeate sa credem ca Pardee era efu
re[ee de spona| a Harkonnenor a Arrakeen. Mesa|u acesta... ar putea avea consecn[e
grave... sau deoc.
- care- con[nutu att de decat a acestu mesa|?
- Fragment de mesa|, Domna-Ta. Era o mprmare pe fm mnmc, prevazut cu obnuta
capsua de dstrugere. Am reut sa oprm ac[unea acduu cu pu[n tmp nante de-a apuca sa
dstruga textu n ntregme am savat un fragment. Fragmentu este, totu, extrem de
semnfcatv.
- Ascut.
Hawat freca buzee.
- Textu suna aa: "... eto nu va banu nmc cnd ovtura va f apcata de mna
ndragta, doar recunoaterea e va f sufcenta ca sa- dstruga". Mesa|u purta sgu persona
a Baronuu. Autentfcarea am facut-o eu nsum.
- E mpede pe cne banuet, rost Ducee, cu gas dntr-o data gaca.
- Ma curnd m-a taa bra[ee dect sa te ranesc, Domna-Ta, spuse Hawat. Dar daca...
- Doamna |essca, rost Leto, cocotnd de fure. N-a putut stoarce confrmarea de a ace
Pardee?
- Dn nefercre, Pardee nu se ma afa prntre ce v, cnd ne-a cazut n mna cureru. Ct
despre acesta dn urma, snt sgur ca nu cunotea con[nutu mesa|uu.
- n[eeg.
Leto scutura capu. Ce stratagema deplorabila| Nu-i nimic adevarat, mi cunosc femeia.
- Domna-Ta, daca...
- Nu! este o eroare care...
- Nu putem sa gnoram faptu, Domna-Ta.
- Traesc cu ea de asprezece an! Au exstat nenumarate ocaz ca sa... Tu nsu[ a
verfcat coaa! A verfcat-o pe ea! Hawat murmura abatut:
- Dn pacate nu snt nfab.
- [ spun eu ca e cu neputn[a! Harkonnen vor sa dstruga neamul Atredes - ncusv
pe Pau. Au ncercat s-o faca. Crez cumva ca o femee ar putea partcpa a un compot
mpotrva propruu cop?
- Poate ca nu compoteaza mpotrva copuu e... Poate ca atentatu de er n-a fost dect
o nscenare scusta...
- Nu putea f o nscenare.
- Sre, se zce ca nu -ar cunoate parn[. Dar daca- cunoate? Daca- orfana, sa zcem,
dn cauza unu Atredes?
- Ar f ac[onat demut! Pu[n murky, ntr-un pahar... sau un stet, noaptea. Cu -ar f fost
ma uor sa ma ucda?
- Harkonnen vor sa te distruga, Domna-Ta. Nu urmaresc numa sa te ucda. n kany
exsta o sumedene de nuan[e. Aceasta ar putea f o capodopera prntre vendete.
Umer Duceu se grbovra. Leto nchse och , dntr-o data, paru batrn obost. Nu se
poate, gnd. Femeia asta ;i-a deschis inima naintea mea.
- Exsta o cae ma sgura, pentru a ma dstruge, dect aceea de a ma face sa suspectez
femea ubta?
- E o nterpretare a care m-am gndt eu. Totu...
Ducee deschse och - prv ung pe Hawat. N-are dect s-o banuiasca. 5uspiciunea e
meseria lui, nu a mea. Daca ma voi preface ca-i dau crezare, poate ca alt personaj va comite o
impruden(a.
- Ce propu? ntreba cu gas optt.
- Deocamdata, supraveghere permanenta, Domna-Ta. O vom urmar pas cu pas. Vo
avea gr|a sa se procedeze cu toata dscre[a. Idaho ar f omu dea pentru o treaba ca asta.
Poate ca, peste o saptamna sau doua, vom putea sa- rechemam. Avem un tnar pe care
formam de ma mut tmp n trupee u Idaho care ar putea sa prea msunea u. Tnaru are
voca[e pentru dpoma[e.
- Sa nu percta[ capu de pod pe care -am ob[nut a fremen.
- Se-n[eege, Sre.
- Pau?
- Poate c-ar f bne sa- prevenm pe doctoru Yueh.
Leto ntoarse spatee.
- Fa cum crez.
- Vo f ct se poate de dscret, Domna-Ta.
Cel pu(in pe asta pot sa contez, gnd Leto. Apo spuse:
- Ies pu[n sa au aer. Daca a nevoe de mne, ma gaset pe-ac. Garze or sa...
- Domna-Ta, nante de a peca a vrea sa ctet o mcrobobna. E o prma anaza
aproxmatva a rege fremenor - raportu pe care m -a cerut.
Ducee se opr, fara sa se ntoarca.
- E ceva care nu sufera amnare?
- Nu, Domna-Ta. Dar a ntrebat ce se strga pe straze Arrakeenuu. Strgatu era
"Mahd!" era adresat domnuu ceu tnar. Cnd oamen au...
- Lu Pau?
- Da, Domna-Ta. Una dntre egendee arrakene, o profe[e, spune ca va ven a e un
conducator, vastaru une Bene Gessert, care e va arata caea catre adevarata bertate. Unu
dntre obnutee mtur despre mesa.
- e cred ca Pau este acest... acest...
- Spera doar, Domna-Ta.
Hawat ntnse capsua care con[nea mcrobobna. Ducee o ua - dadu drumu n
buzunar.
- Am sa ma ut peste ea ma trzu.
- Bne, Domna-Ta.
- Deocamdata vreau sa... sa ma gndesc.
- Da, Domna-Ta.
Ducee nspra adnc, parca suspnnd, e dn camera. O ua a dreapta, catre capatu
cordoruu. Mergea cu mne a spate, gnornd tot ce se afa n |ur. Cuoare, scar, terase,
hour... Oamen care sautau se dadeau a o parte dn fa[a u...
ntr-un trzu, reven n saa de consu, pe care o gas cufundata n ntunerc. Pau dormea
pe o masa, acopert cu peerna une santnee cu o ran[a sub cap. ncet, Ducee traversa
ncaperea e pe terasa care domna terenu de debarcare. n umna dfuza a ampor de pe
psta, o santnea afata a co[u terase recunoscu ua poz[e de drep[.
- Pe oc repaus, murmura Leto.
nceta mne de metau rece a baustrade.
Peste cuprnsu baznuu, domnea ntea prevesttoare a zoror. Ducee na[a prvrea.
Sus, steee erau o marama presarata cu paete, aternuta peste ceru negru-abastru.
Deasupra orzontuu sudc, a doua una straucea ntr-o pca dafana de praf. I se paru ca
astru prvete cu suspcune, cnc.
Sub och u, una cobor n spatee Scutuu, poend Stnce cu chcura argnte. n
ntunercu dntr-o data ma dens, Leto sm[ un for de frg se zgrbu.
Brusc, podd fura.
Harkonnenii m-au har(uit, ;i m-au haituit, ;i m-au ncol(it pentru ultima data. 5nt ni;te
scrnavii cu min(i de temnicerii Dar acum ma aflu aici, ;i aici voi ramne| Un va de trste[e ua
ocu mne. Va trebui sa domnesc cu ochii ;i cu ghearele - ca ;oimul printre pasarile mai
slabe. Fara sa- dea seama, atnse cu degetee bazonu de pe tunca.
La est se v o geana de umna cenue, apo o opaescen[a sdefe care facu steee sa
paeasca. Zor nsufe[ra na zm[ata a orzontuu, ncet, ca un dangat preung de copot.
Frumuse[ea copetoare a prvet tubura.
5nt lucruri, gnd, care nu au asemanare.
Ncodata nu- magnase ca pe Arraks ar putea exsta ceva att de frumos ca acest
orzont rou, nvapaat, ca purpuru ocru stncor dn zare. Dncoo de pstee terenuu, unde
roua saraca a nop[ daduse un sufu de va[a semn[eor grabte ae Arraksuu, vazu nsue
mar, de for ro , prntre ee, pete mov... ca nte urme urae de pa.
- E o dmnea[a frumoasa, Sre, spuse santnea.
- Da.
Dadu dn cap, gndnd: Poate ca ntreaga planeta va fi odata a;a.
Poate ca va deveni o patrie nfloritoare pentru fiul meu. Apo observa suetee oamenor
care traversau cmpure de for, maturndu-e cu unete cudate, ca nte coase. Cuegator de
roua. Apa! Apa, att de pre[oasa ac, nct nc roua nu trebua rosta.
5au poate ca va ramne, mereu, o lume cumplita?
"Nu exista, probabil, revela(ie mai zguduitoare dect clipa n care descoperi
ca tatal tau este un om... facut din carne".
Fragment din Pildele lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
- CEEA CE TREBUIE sa fac este odos, Pau, spuse Ducee, dar n-am ncotro.
Statea nga adumecatoru de otravur portab, care fusese adus n saa de consu cnd
se servse mcu de|un. Senzor aparatuu atrnau moae deasupra mese, sugerndu- u Pau
magnea une stran nsecte moarte.
Prvrea Duceu era a[ntta dncoo de ferestre, asupra terenuu de debarcare, nvaut n
pca sub[re de praf a dmne[.
n fa[a u Pau se afa proectoru cu mcrobobna despre practce regoase ae
fremenor. Fmu fusese reazat de unu dntre exper[ u Hawat Pau era nca tuburat de
referre a e nsu.
"Mahdi|"
"Lisan al-Caib|"
De cum nchdea och, n mnte rasunau strgatee mu[m. A;adar, asta spera, gnd.
amntea spusee Cucernce Mac: Kwsatz Haderach. Amntre redeteptau n fn[a u
senza[a de [e cumpt, popund aceasta ume necunoscuta cu mpres famare, pe care nu e
putea n[eege.
- Odos, repeta Ducee.
- La ce te refer, tata?
Leto se ntoarse prv fu.
- Harkonnen nchpue ca pot sa ma traga pe sfoara, facndu-ma sa-m perd
ncrederea n persoana mame tae. Nu- dau seama ca ma degraba m-a perde ncrederea
n mne nsum.
- Nu n[eeg, tata.
Dn nou, Leto se ntoarse catre fereastra. Soaree ab se apropa de cvadrantu sau
matna. n umna aptoasa, nor mar de praf se depasau ncet spre canoanee ascunse care
brazdau Scutu de Patra.
Vorbnd rar, cu voce scazuta, ca sa- nabue mna, Ducee povest u Pau despre
msterosu fragment de mesa| descopert de Hawat.
- Tot aa m-a putea suspecta pe mne, repca Pau.
- Trebue sa- asam sa creada ca au reut. Trebue sa- nchpue ca snt char att de
prost. Totu trebue sa para verdc. Nc macar mama n-are voe sa te.
- Bne, dar... de ce, tata?
- Raspunsu mame tae nu trebue sa fe un ro. Oh, tu, e capaba sa |oace mnunat
teatru... dar depnd prea mute de asta. Sper sa demasc un tradator. De aceea, este necesar
sa se creada ca am fost tota ndus n eroare. Trebue sa- facem acest rau mame ca s-o ferm
de un rau ma mare.
- Pentru ce-m spu toate astea, tata? Daca ma vo trada?
- Pe tne n-or sa te urmareasca n aceasta afacere, spuse Ducee. Ve pastra secretu.
Trebuie. (Se aprope ar de fereastra contnua, fara sa se ntoarca:) Iar daca m se va
ntmpa ceva, o sa- po[ spune tu adevaru: ca nu m-am ndot ncodata de ea. Nc macar o
sngura cpa. Va trebu sa fe ncredn[ata de ucru acesta.
Pau recunoscu n cuvntee tatau sau gndu mor[ spuse repede:
- Nu [ se va ntmpa nmc, tata. Ce...
- Tac, fue.
Pau prv ung spatee, desu oboseaa n poz[a gtuu, n na umeror, n ncetneaa
mcaror.
- Et doar obost, tata.
- Snt obost, ntr-adevar, rost Ducee. Obost mora. Pesemne ca m-a a|uns pe mne
degenerescenta depresva a tuturor Caseor Mar. ce puternc am fost odata...!
- Casa noastra nu a degenerat! zbucn Pau, cu neateptata mne.
- Oare?
Ducee ntoarse fa[a spre fu sau. Avea cearcane ntunecate sub och de cremene.
Gura u sch[a o grmasa cnca.
- Ar f trebut sa ma casatoresc cu maca-ta, s-o fac Ducesa, spuse e. Dar... cebatu meu
ma asa unor Case speran[a ntr-o aan[a cu mne prn fcee or de martat. (Dadu dn umer.)
Aa ca...
- Mama m-a expcat stua[a.
- Nmc nu poate sa- ofere unu conducator ma muta oatate dect mpresa de
barba[e, zse Ducee. Iata de ce ncerc sa ntre[n un aer de barba[e.
- Conduc bne, protesta Pau. Guvernez bne. Oamen te urmeaza de buna voe te
ubesc.
- Am unu dntre cee ma efcente servc de propaganda, repca Ducee - ndrepta
ara prvrea catre bazn. Posbta[e noastre snt ma numeroase ac, pe Arraks, dect ar
putea sa banuasca Imperu. Cu toate acestea, uneor m se pare ca ar f fost ma bne dac-am
f renun[at, daca am f aes caea exuu. Uneor, a vrea sa ne putem cufunda n anonmatu
ma|orta[, sa fm ma pu[n expu a...
- Tata!
- Da, snt obost... ta ca foosm rezduu de mrodene ca matere prma ca dspunem
de|a de propra noastra fabrca de pecua?
- Poftm?
- Nu ne putem permte sa ducem psa de pecua pentru fme. Atmnter cum am ma
putea sa nundam satee oraee cu nforma[e noastre? Poporu trebue sa te ce bne e
guvernat. cum sa te daca nu- spunem no?
- Ar trebu sa te odhnet pu[n, spuse Pau.
Dn nou, Ducee ntoarse och spre e.
- Arraksu ma preznta un avanta|, despre care m se pare ca nu [-am vorbt. Mrodena
e pretutnden, ac. O respr, o mannc n orce. Am descopert ca asta creeaza un fe de
muntate naturaa a unee dntre otravure uzuae dn Manuau Asasnor. Iar mperatvu
economsr fecare pcatur de apa mpune o supraveghere strcta a ntreg produc[
amentare - cuture de fermen[, cee hdroponce, chemavtu, absout tot. Nu putem sa
ucdem prn otravre patur arg ae popua[e... nc no nu putem f ataca[ pe aceasta cae.
Arraksu ne reda onesttatea moratatea.
Pau dadu sa spuna ceva, dar Ducee nu- asa vreme.
- Trebue sa pot mparta cuva ucrure acestea, fu meu. (Ofta, prvrea sa reven a
pesa|u ard dn care, acum, fore dsparusera... strvte de cuegator de roua, ofte de
vapaa tot ma puternca a soareu.) Pe Caadan am stapnt cu puterea noastra martma
aerana. Ac, trebue sa uptam ca sa dobndm puterea asupra deertuu. Aceasta va f
motenrea ta, Pau. Ce ve face daca m se va ntmpa ceva? Nu ve ua caea exuu, c pe
aceea a ghere - fuga har[uaa.
Pau vru sa raspunda, dar nu gas cuvntee de care avea nevoe.
Ncodata nu- vazuse pe tata sau att de deprmat.
- Arraksu nu poate f pastrat, reua Ducee, dect cu pre[u unor hotarr care sa nu [na
seama de sentmentu demnta[ personae. (Arata cu mna dncoo de fereastra, spre steagu
verde negru a Atrezor, care atrna nert pe catargu de a capatu terenuu de debarcare.)
S-ar putea ca acest stndard onorab sa devna smbou mutor neegur.
Pau sm[ gte|u uscat. Cuvntee tatau sau exprmau un sentment a zadarnce, un
fatasm care- rascoea sufetu - facea sa smta un go n cou peptuu.
Ducee scoase dntr-un buzunar o tabeta contra obose -o ngh[.
- For[a frca, rost e. Unetee guvernar. Vo cere sa se acorde ma muta aten[e
nstrur tae pentru cond[e ghere. A vazut mcrobobna... E te numesc "Mahd"... "Lsan
a-Gab"... n utma nstan[a, te ve foos de asta.
Pau observa ca spatee umer tatau sau se ndreptasera sub efectu rapd a tabete,
dar nu zbut sa- aunge dn mnte cuvntee de teama ndoaa pe care e auzse.
- De ce-o f ntrznd ecoogu? morma Ducee. I-am spus u Thufr sa- cheme ct ma
devreme.
Tatal meu, lmparatul Padi;ah, m-a luat ntr-o zi de mina, iar eu am sim(it
imediat, gratie nva(aturilor mamei mele, ca era tulburat. M-a condus n 5ala
Portretelor, la ego-simulacrul Ducelui Leto Atreides. Privindu-l, am observat
surprinzatoarea asemanare dintre tatal meu ;i barbatul din portret - acela;i
chip prelung rasat, cu trasaturi aspre ;i ochi reci. "Prin(esa-fiica", mi-a spus
tatal meu, "a; fi vrut sa fi fost mai n vrsta, la vremea cnd acest barbat s-a
apucat sa-;i caute o nevasta". Tatal meu avea pe atunci ;aptezeci ;i unu de
ani ;i nu arata mai batrn dect barbatul din portret; eu nu aveam mai mult de
paisprezece ani, dar am n(eles n ziua aceea ca tatal meu ;i dorise n taina un
fiu asemenea Ducelui ;i ca ura necesita(ile politice din cauza carora erau
du;mani.
Fragment din ln casa tatlui meu de prin(esa lrulan
PRIMA SA NTLNIRE cu acea pe care, aa cum se ordonase, trebua sa- tradeze, avu
asupra doctoruu Kynes efectu unu oc. Pe buna dreptate, Kynes se consdera un om de
tn[a pentru care mture nu erau dect ndc nteresante despre radacne une cutur.
Baatu, nsa, parea ntruchparea exacta a magn dn stravechea profe[e. Avea "och
scodtor" "aeru de rezerva candda".
Frete, profe[a nu ndca prea amurt daca Dvna Mama avea sa- aduca pe Mesa odata
cu ea sau daca avea sa- zamseasca dupa venre. Orcum, exsta o potrvre strane ntre
proorocre no ven[.
Acea prma ntnre avu oc pe a m|ocu dmne[, n fa[a cadr admnstratve a
terenuu de debarcare de nga Arrakeen. n apropere, un orntopter fara nc un fe de
nsemne atepta zumzand n surdna, ca o nsecta moeta. Lnga e, facea de garda o
santnea Atredes, cu saba trasa dn teaca cu sueta nvauta n aura uor tremuratoare a
unu scut defensv.
Kynes prv zefemtor reverbera[a scutuu, gndnd: ln privin(a asta, Arrakisul le rezerva o
surpriza|
Rdca o mna escorta de fremen care nso[ea se opr.
Contnua sa nanteze sngur catre ntrarea mobuu - un gang ntunecat n zdu de
patra prote|at cu un strat de pastc. O cladire monolitica, dar vulnerabila, gnd e. Net
inferioara oricarei grote.
Observa mcare n gangu ntunecat. Se opr, foosnd ragazu ca sa- ndrepte manta
zoa[e de pe umaru stng a dstrauu.
Ue de a ntrarea cadr se deschsera arg. Un grup de soda[ Atredes narma[ pna-n
dn[ - aveau parazatoare, sab scutur - era grab[ se postara n fa[a ntrar. n urma
or, facu apar[a un barbat nat, cu fa[a ca de pasare de prada, cu peea oachea paru
negru. Purta o peerna |ubba cu bazonu Atrezor, dar feu n care o facea arata ca nu era
obnut cu vemntu. Peerna se pea de pantaonu dstrauu, fara sa sate ber, uor, n
rtmu paor.
Aatur de e paea un tnar cu paru a fe de negru, dar cu fa[a ma rotunda. Kynes
cunotea vrsta se paru cam mc de statura pentru un tnar de cncsprezece an. Trupu de
adoescent, nsa, dega|a un cudat aer de fermtate, de sguran[a, ca cum tnaru ar f avut
puterea de a dscerne n |uru sau de a n[eege ucrur nevazute pentru a[. Era mbracat a
fe ca tata sau, dar, spre deosebre de acesta, purta peerna cu o dega|are ce dadea
mpresa ca avusese asemenea mbracamnte dntotdeauna.
"Mahdi va cunoa;te lucruri pe care al(ii nu pot sa le vada", spunea egenda.
Kynes catna dn cap, mustrndu-se: 5nt oameni ca to(i oamenii.
Lnga ce do, nvemntat n aceea [nuta de deert, venea un om pe care Kynes
cunoscuse de|a: Gurney Haeck. Panetoogu trase adnc aer n pept, ncercnd sa-
potoeasca resentmentee pe care e trezea omu care nstruse cum sa se poarte n
prezen[a Duceu a motentoruu duca.
"l te po(i adresa Ducelui cu 'Domnia-Ta' sau cu '5ire'. Este corect ;i 'Vlastar Nobil', dar
asta se spune n ocazii cu un caracter mai deosebit. Fiului i te po(i adresa cu 'Domni;orule',
sau cu 'Domnia-Ta'. Ducele e un om ngaduitor, dar nu-i plac familiarismele".
Kynes, prvnd grupu care se apropa, spuse: Vor afla ei curnd cine-i adevaratul
stapn al Arrakisului. Porunca sa fiu interogat mai toata noaptea de mentatul lor, da ? Porunca
sa fac pe ghidul fiindca vor sa inspecteze cum se exploateaza mirodenia, da?
Impca[e ntrebaror u Hawat nu- scapasera u Kynes. Voau sa puna mna pe bazee
mperae. nu ncapea nc o ndoaa ca afasera despre baze de a Idaho.
Am sa-i ordon lui 5tilgar sa-i trimita Ducelui capul lui ldaho, spuse Kynes.
Grupu Duceu se afa acum a numa c[va pa de e. Auz scrnetu nspuu sub ghetee
or de deert.
Kynes se ncna.
- Domna-Ta, Duce.
Ct tmp se apropasera de omu care atepta sotar n aproperea orntopteruu, Leto
avusese tmp sa- cerceteze pe ndeete: nat, sab, nvemntat ca pentru deert, ntr-o mante
unga, dstra ghete cu carmbu scurt. Guga mante era data pe spate, cu vau atrnnd ntr-
o parte, asnd a vedere paru ung, bond-rocat o barba rara. Sprncene groase umbreau
och nsondab, abastru-n-abastru. n |uru orbteor sub ee, peea obrazuu era ma
ntunecata.
- Aadar dumneata et ecoogu, spuse Ducee.
- Pe Arraks preferam vechea denumre, Domna-Ta, raspunse Kynes. Snt panetoog.
- Cum doret, zse Ducee.
arunca o prvre u Pau.
- Fue, e este |udecatoru Schmbar, arbtru orcaror dspute, omu a caru msune este
sa se respecte ege, pna ce vom preua compet puterea asupra acestu fef.
Se ntoarse spre Kynes:
- |- preznt pe fu meu.
- Domna-Ta, rost Kynes.
- Et fremen? ntreba Pau.
Kynes surse.
- Am acces ber n setchur, n sate, Domnorue. Dar snt supusu Maesta[ Sae.
Snt panetoogu mpera.
Pau dadu dn cap, mpresonat de aeru de putere a omuu dn fa[a u. Ceva ma nante,
Haeck - aratase pe Kynes de a una dn ferestree stuate a eta|u cadr: "Ce escortat de
fremen... Ce care se aprope acum de orntopter."
Pau examnase n graba cu bnocu, observndu- na dreapta a gur, buzee sub[r,
fruntea nata. Gurney optse a ureche: Un ndvd a nab de cudat. sa- auz cum
vorbete - cuvnte sacadate, fraze scurte, care, parca retezate cu brcu."
n spatee or, Ducee comentase: "Tpu savantuu."
Acum, cnd era a numa c[va pa de e, Pau sm[ea for[a u Kynes, mpactu
pesonata[ sae. Ca cum panetoogu ar f fost o fn[a cu snge rega, nascuta sa comande.
- M se pare ca dumtae trebue sa-[ mu[umm pentru dstrae pentru peernee
astea, spuse Ducee.
- Sper ca va vn bne, Domna-Ta. Snt facute de fremen ce care e-au crot -au dat
sn[a sa e confec[oneze dupa masure date de omu Domne-Tae, Haeck, ac de fa[a.
- Am fost oarecum mrat cnd m s-a adus a cunotn[a ca nu ne po[ conduce n deert
dect mbraca[ cu hanee astea. Putem ua cu no o canttate mare de apa. Nu avem nten[a
sa zabovm prea mut vom avea o escorta aerana - cea de deasupra noastra. E destu de
pu[n probab sa fm nevo[ sa coborm pe nsp.
Kynes prv ung, cntarndu- dn och trupu ghftut de apa. Spuse gaca:
- Pe Arraks nu exsta cuvntu "probab". Exsta doar cuvntu "posb".
Haeck se zbur:
- Duceu te adresez cu "Domna-Ta" sau "Sre"!
Leto domo cu un semn a mn - unu dn dscretee semnae de mna codfcate -
apo spuse:
- Obceure noastre snt nca no pe ac, Gurney. Trebue sa fm ngadutor.
- Am n[ees, Sre.
- [ sntem ndatora[, doctore Kynes, zse Leto. Nu vom uta de straee acestea nc de
gr|a pe care a aratat-o pentru sguran[a noastra.
Sub mbodu momentuu, Pau amnt un pasa| dn Bba C.P., rost:
- "Daru e bnecuvntarea ceu ce da".
Cuvntee rasunara neateptat de tare n aeru nemcat. Fremen dn escorta u Kynes,
care ateptau ghemu[ pe vne n umbra cadr, sarra n pcoare, agtndu-se murmurnd
ntre e. Unu excama:
- Lsan a-Gab!
Kynes se rasuc pe cace, reteza scurt aeru cu mna, n drec[a cete de fremen.
Contnund sa murmure, oamen se retrasera spre co[u cadr.
- Interesant, comenta Ducee.
Kynes se uta cu asprme a Pau, apo a Duce.
- Ma|ortatea ocutoror dn deert au mntea pna de superst[, spuse e. Nu e da[
aten[e. Nu fac nc un rau.
Dar e se gnd a cuvntee egende: "Va vor ntmpina cu Vorbe 5finte ;i vor lua
darurile voastre drept binecuvntare".
Imagnea pe care Leto -o facuse despre Kynes - bazata n buna parte pe scurtu raport
verba a u Hawat ("Kynes este rezervat suspcos") - se crstaza brusc: omu acesta era
fremen. Vense nso[t de o escorta de fremen. Aparent, s-ar f putut spune ca fremen vroau
doar sa verfce daca erau ntr-adevar ber sa crcue n zonee urbane, aa cum se
promsese de pu[n tmp. Dar escorta aceasta parea ma degraba o garda de onoare. Iar Kynes
se purta ca un om mndru, obnut cu bertatea, un om ae caru vorba comportare, reatv
ume, se datorau numa suspcun fa[a de nte stran. ntrebarea u Pau fusese oportuna
ntemeata.
Kynes se transformase n batna.
- Nu pecam, Sre? ntreba Haeck.
Ducee dadu dn cap.
- Ba da. Topteru nostru o sa- potez eu. Kynes va sta cu mne, n fa[a, ca sa-m arate
drumu. Tu cu Pau va aeza[ pe scaunee dn spate.
- O cpa, va rog, nterven Kynes. Cu permsunea Domne-Tae Sre, trebue sa verfc
ma nt securtatea dstraeor pe care e purta[.
Ducee vru sa spuna ceva, dar Kynes -o ua nante:
- Ma gndesc a propra-m pee... Domna-Ta. tu prea bne cu s-ar scoate och,
daca v s-ar ntmpa vreun accdent, ct tmp snte[ cu mne.
Leto se ncrunta, gndnd: Delicata treaba| Daca refuz, s-ar putea sa se simta jignit. $i n-
am de unde sa ;tiu cta nevoie o sa am vreodata de omul asta. Dar... sa-l las sa treaca de scut
;i sa-mi atinga trupul, cnd ;tiu att de pu(ine lucruri despre el?
Gndure goneau nebunete, mnate dn urma de necestatea decze.
- Sntem n mne dumtae, se hotar brusc.
Facu un pas nante, desfacu peerna. vazu pe Haeck arcundu-se pe vrfu
pcoareor, ramnnd nemcat, dar gata sa ntervna.
- te-a ruga, adauga, sa a bunatatea de a ne expca noua ce e de fapt costumu
asta, cu care dumneata et, desgur, foarte obnut.
- Bne, ncuvn[a Kynes.
Ppa pe sub peerna Duceu zoa[e de pe umer, vorbnd, pe masura ce verfca strau.
- Materau propru-zs este un mcrosandv: un ftru cu efcactate sporta, dubat de un
sstem de schmb de cadura.
A|usta zoa[e.
- Stratu care vne n contact cu peea este poros. Lasa sa treaca transpra[a care a
racort corpu... prn procesu norma, sau aproape norma, de evaporare. Urmatoaree doua
stratur...
Strnse zoa[e pectorae.
- ... comporta famente pentru schmbu caorc decantoare de sare. Sarea este
regenerata.
La semnu ecooguu, ducee rdca bra[ee, zse:
- Foarte nteresant.
- Respra adnc, spuse Kynes.
Ducee se supuse. Kynes cerceta zoa[e de a subsuor, a|usta una dntre ee.
- Mcare corpuu, contnua e, ma aes respra[a, un oarecare efect osmotc
furnzeaza for[a necesara pompar.
Reven a zoa[e pectorae, e sab pu[n.
- Apa reccata se aduna n nte buzunare coectoare, de unde se poate sorb prn tubu
acesta, a caru capat se afa n coeru de a gt.
Ducee trase barba, ncnnd capu ca sa vada capatu tubuu.
- Efcent comod, observa e. Frumoasa concep[e!
Kynes ngenunche, controa zoa[e de a pcoare.
- Urna matere fecae snt sterzate preucrate n captueaa de pe coapse.
Se rdca n pcoare, ppa coeru de a gt, extrase un fe de mba semcrcuara.
- n pn deert, ftru acesta se trage peste |umatatea de |os a obrazuu, ar tubu de sub
e se ntroduce n nar, cu a|utoru acestor doua cepur cu cema care asgura etanetatea. Se
nspra prn ftru de a gura se expra prn tubu naza. Cu un dstra fremen n stare perfecta,
nu po[ perde ma mut de un degetar de umezeaa pe z - char daca te prnde noaptea n
Ergu Mare.
- Un degetar pe z, murmura Ducee.
Kynes apasa cu degetu pe caota frontaa a gug costumuu; spuse:
- Ac s-ar putea sa te roada n[e. Daca te supara prea tare, te rog sa-m spu. Am sa ma
strng pu[n margnea gug.
- Mu[umesc, rost Ducee, vazndu- pe Kynes ca se da un pas napo. mca umer n
nteroru costumuu, remarcnd medat ca se sm[ea ma bne. Strau era ma strns pe trup,
ma pu[n rtant.
Kynes se ntoarse spre Pau.
- E, acum sa te vedem pe tne, baete.
E un om de treaba, spuse ducee, dar va trebui sa nve(e cum sa ni se adreseze.
Pau atepta mpasb, n tmp ce Kynes examna costumu. Avusese o senza[e bzara
cnd mbracase strau acesta ucos aunecos. Fusese perfect content ca nu ma purtase
ncodata pna atunc un dstra. Cu toate acestea, fecare gest de a|ustare a gacor aderente
de a zoa[, sub ndrumarea stngace a u Gurney, se paruse natura, nstnctv. Cnd
strnsese zoa[e pectorae, ca sa ob[na ct ma muta for[a de pompare dn mcarea
respratore, tuse ce anume facea n ce scop. Cnd potrvse coeru de a gt margnea
gug, tuse ca o face ca sa evte frecarea.
Kynes se rdca, se dadu napo, cu un aer perpex.
- A ma purtat vreodata dstra? ntreba.
- E prma oara.
- Atunc, [ -a aran|at cneva?
- Nu.
- Ghetee [-s strnse ma tare deasupra gezneor dect dedesubt... Cne [-a spus sa e
strng n feu asta?
- Nmen. Aa... aa m s-a parut ca trebue strnse.
- Char aa trebue.
Kynes freca obrazu, cu gndu a egenda: "El va cunoa;te tipicurile voastre ca ;i cnd
s-ar fi nascut cu ele."
- Sa nu ma perdem tmpu, spuse Ducee.
Arata catre topteru care atepta, porn nante, raspunznd cu o ncnare a capuu a
sautu santnee. Urca n cabna, prnse centura de sguran[a, ncepu sa verfce
nstrumentee comenze. Aparatu pr cnd cea[ urcara, a rndu or.
Kynes strnse centura, concentrndu- aten[a a amena|are dn nteroru aeronave -
uxu dscret a captona|eor gr-verzu, confortu scaunuu, ucu nstrumenteor. Trase cu
pacere n pept aeru curat, racoros, care nunda cabna cnd ue fura nchse ventatoaree
prnsera va[a, bznd dscret.
Confort| gnd. Mole;eala|
- Totu- n regua, Sre, anun[a Haeck.
Leto puse contactu arpor, e sm[ rdcndu-se cobornd - o data, de doua or. Se
na[ara zece metr, apo Ducee boca arpe ac[ona reactoaree posteroare care propusara
aparatu ntr-o mcare ascendenta, ueratoare, pe o panta abrupta.
- Spre sud-est, dncoo de Scut, zse Kynes. Acoo -am spus mastruu nspar sa-
concentreze uta|ee.
- Bne.
Ducee stabza pafonu de zbor. Ceeate aparate ocupara poz[e de escortare
deasupra or ntreaga forma[e vra spre sud-est.
- Concep[a reazarea dstraeor vadesc o perfec[une tehnca deosebta, spuse, dupa
cteva cpe, Ducee.
- Poate ca ntr-o z va vo duce sa vzta[ un ateer dntr-un setch, zse Kynes.
- M-ar nteresa, ntr-adevar. Dar m se pare ca se fabrca dstrae n unee orae de
garnzoana.
- Imta[ nereute. Orce dunar care [ne a va[a poarta dstra fremen.
- char nu se perde ma mut de-un degetar de apa pe z?
- Daca dstrau este bne a|ustat, daca guga e strnsa cum trebue daca toate zoa[e
snt n perfecta stare, canttatea cea ma mare de apa se perde prn pamee mnor. Cnd nu
trebue sa-[ fooset mne a vreo treaba ma decata, po[ purta manu de dstra. Ce ma
mu[ dntre fremen dn deert, nsa, prefera sa- unga mne cu seva extrasa dn frunzee
tufe de creozot, care are daru de a opr transpra[a.
Ducee arunca o prvre n |os, spre stnga, a pesa|u haotc a Scutuu de Patra - stnc
ravate de crevase nguste adnc, petece gabene-brune, ntretaate de dunge negre ae
faor nascute dn prabur. Imensu an[ muntos parea sa f fost azvrt dn spa[u asat
pentru totdeauna acoo unde se sfarmase, zbndu-se de suprafa[a panete.
Survoara un bazn nu prea adnc, pn cu nsp cenuu, ca un ru zvort dn gura unu
canon ce se deschdea catre sud. Degete de nsp se prengeau parca n nteroru baznuu,
conturnd o deta uscata moba, ncon|urata de roca ntunecata.
Kynes se rezema de spataru scaunuu. Se gnd a trupure saturate de apa pe care e
sm[se sub straee Atrezor. Purtau centur de scut peste peerne, parazatoare aga[ate a
od, ar a gt, prnse de an[oare, radoem[atoare de marmea une monede. Ducee, fu
sau erau narma[ cu cu[te vrte n tec prnse de ncheetura mn, ar tece se parusera
destu de uzate. spuse, nu fara o oarecare doza de admra[e, ca oamen aceta erau un
amestec cudat de bnde[e for[a brutaa. Aveau o sguran[a -un cam pe care nu e
observase ncodata a Harkonnen.
- Sper ca ve men[ona n raportu pe care- ve adresa mparatuu, n egatura cu
schmbarea fefuu, ca no am respectat ege, nu- aa? ntreba Leto. Se uta pez catre
Kynes, apo dn nou nante.
- Harkonnen au pecat. Atrez e-au uat ocu.
- Dec totu- n regua? nssta Leto.
Zvcnetu unu much de pe maxar trada ncordarea de-o cpa a panetooguu.
- Ca panetoog |udecator a Schmbar, snt supusu drect a Imperuu... Domna-Ta.
Ducee rn| sumbru.
- Reatatea, nsa, tm amndo care e.
- [ reamntesc ca actvtatea mea se bucura de spr|nu Maesta[-Sae.
- Zau? n ce consta aceasta actvtate?
n ntea scurta care urma, Pau gnd: Tata ntinde prea mult coarda. li arunca o prvre
u Haeck, dar menestreu-razbonc parea absorbt de prvetea dezoanta de sub e
Kynes raspunse gaca:
- Te refer, desgur, a actvtatea mea de panetoog.
- Desgur.
- n mare, ma ocup de booga de botanca souror uscate... ca de unee cercetar
geoogce - carota|e, anaze. Posbta[e une panete snt practc nepuzabe.
- ntreprnz cercetar refertoare a mrodene?
Kynes se ntoarse spre Duce, ar Pau sesza contrac[a muchor dn obrazu
panetooguu.
- Curoasa ntrebare, Domna-Ta.
- Nu uta, Kynes, ca acum paneta este fefu meu. metodee mee snt atee dect ae
Harkonnenor. Nu am nmc mpotrva studor dumtae cu prvre a mrodene, atta tmp ct
ma [ a curent cu ceea ce af.
Se uta fx a panetoog; adauga:
- Harkonnen nu prea ncura|au cercetare egate de mrodene, nu- aa?
Kynes ntoarse prvrea, dar nu raspunse.
- Po[ vorb fara gr|a, ndemna Ducee. N-a de ce sa te tem.
- Mda, murmura Kynes. Curtea Imperaa e ntr-adevar cam departe. gnd: Ce-;i
nchipuie cotropitorul asta, umflat de apa? Ma crede chiar att de natng nct sa ma fac sluga
lui?
Ducee emse un rs scurt, ntoarse prvrea a drec[a de zbor.
- Remarc o oarecare acreaa n tonu dumtae, domnue. Am nvadat Arraksu cu hata
noastra de ucga cu chpur ba|ne, eh? ma avem preten[a sa recunoate[ ca sntem
atmnter dect Harkonnen, nu- aa?
- Am ctt materau de propaganda pe care -a[ raspndt prn setchur prn sate,
spuse Kynes. "Sa darum dragostea noastra ustruu Duce!" Servcu dumtae de pro...
- Masoara-[ cuvntee! atra brusc Haeck, smugndu-se de nga geam apecndu-se
amenn[ator nante.
Pau puse o mna pe bra[u u Haeck.
- Gurney! rost Ducee, aruncndu- o prvre peste umar. Omu acesta a trat mut tmp
sub Harkonnen.
Haeck reua vechea poz[e. Morma:
- Mda...
- Omu Domne-Tae, Hawat, este destu de ab, - spuse, dupa o cpa, Kynes. Dar m-
am dat medat seama ce urmarea.
- Foarte bne, repca Ducee. Et de acord sa ne deschz bazee?
- Bazee snt propretatea Maesta[ Sae, raspunse taos Kynes.
- zac nefooste.
- Ar putea f fooste.
- Maestatea Sa e de aceea parere?
Kynes strafugera cu prvrea.
- Arraksu ar putea sa devna un Eden daca pe guvernator sa -ar ma nteresa
atceva dect scurmatu dupa mrodene!
Nu mi-a raspuns la ntrebare, gnd Ducee, apo ntreba:
- Cum ar putea deven un Eden, daca nu dspune de ban?
- La ce bun ban, daca nu po[ cumpara cu e a|utoru de care a nevoe? repca
panetoogu.
Aha| spuse Ducee. Zse repede:
- Vom dscuta probema asta ata data. Am mpresa c-am a|uns a margnea Scutuu.
Contnuam drept nante?
- Drept nante, murmura Kynes.
Pau prv pe fereastra. Sub e, tancure sfarmate ncepusera sa coboare n cute abrupte
spre un patou neted, de patra, margnt de un prag ca o muche de cu[t. Dncoo de prag,
asemenea unor ungh frumos taate, se preungeau pna a orzont rur contnue de dune.
Prntre ee, departe, se zareau dn oc n oc pete ntunecate care nu pareau sa fe nsp.
Aforsmente stncoase? n reverbera[a aeruu ferbnte, Pau nu e putea dstnge prea bne.
- Nu cresc deoc pante, acoo, |os? ntreba e.
- Pu[ne, raspunse Kynes. Zona boogca de a aceasta attudne se caracterzeaza ma
aes prn ceea ce no numm "mc ho[ de apa" - ve[utoare adaptate sa- prade unee atora
umezeaa, pndndu-se ntre ee pentru pcature de roua. Anumte regun ae deertuu
forfotesc de va[a. Dar toate aceste forme v au nva[at cum sa suprave[uasca n cond[e
vtrege ae meduu. Daca tu, om, te pomenet vreodata acoo, |os, nu vre sa mor, trebue
sa fac exact ce fac ee.
- Adca sa- fur atua apa? ntreba Pau.
Ideea se paruse revotatoare gasu trada tuburarea.
- Se ma ntmpa -aa, rost Kynes, de nu a asta m-am refert. Vez tu, baete, cma
mea pretnde o attudne deosebta fa[a de apa. Ac nu exsta secunda n care sa nu te gndet
a apa. N-a voe sa roset nmc dn ceea ce con[ne ct de ct umezeaa.
"Clima mea..." gnd Ducee.
- Vreaza doua grade spre sud, Domna-Ta. La vest e furtuna. Ducee dadu dn cap.
Vazuse e taazurea de praf cafenu. Vra arg, ncnnd topteru pe-o parte, observnd cu
coada ochuu refexu portocau-aptos a prafuu, pe arpe aparateor dn escorta, care
mtau manevra.
- E bne sa trecem ct ma departe de ea, zse Kynes.
- m nchpu ca- destu de percuos sa zbor n nspu aa, spuse Pau. E adevarat ca
poate strapunge metaee cee ma dure?
- La attudnea asta nu- nsp, c praf, expca Kynes. Snguree percoe snt psa
vzbta[, turbuen[a obturarea przeor de aer.
- char o sa vedem astaz o expoatare de mrodene n ucru?
- Foarte posb.
Pau tacu, se rezema de spataru scaunuu. foosse ntrebare hperpercep[a pentru
a efectua ceea ce mama sa numea "nregstrarea" persoane. - fxase bne pe Kynes acum -
tmbru voc, fecare detau a fe[e, fecare detau a gesturor. G cuta nefreasca pe mneca
stnga a mante panetooguu trada prezen[a unu cu[t ntr-o teaca prnsa pe bra[. n dreptu
tae, manta parea ma umfata. Auzse ca oamen deertuu poarta un so de cngatoare cu
buzunare, n care [n feurte obecte de strcta necestate. Poate ca asta era expca[a
umfaturor de sub mante. n nc un caz nu putea f vorba de o centura de scut. Manta era
nchsa a gt cu o fbua de cupru pe care era gravata magnea unu epure. O ata fbua, ma
mca, purtnd acea desen, atrna de co[u gug rasfrnte pe umer. Aatur, Haeck se rasuc,
cotroba n compartmentu dn spate, scoase a veaa basetu. Kynes arunca o prvre
napo cnd Haeck ncepu sa- acordeze nstrumentu, apo se concentra dn nou asupra
drec[e de zbor.
- Ce-a vrea s-ascu[, Domnorue? ntreba Haeck.
- Ce vre tu, Gurney.
Haeck peca urechea deasupra cute de rezonan[a, ua un acord ncepu sa cnte
ncet:
"Parn[ notr au mncat mana n deert,
n [nutu ferbnte unde se-ncrncena vntu-n vrte|ur.
Izbavete-ne, Doamne, de [ara cea hda!
Izbavete-ne... o, zbavete-ne
De setea uscacunea deertuu."
Kynes arunca Duceu o prvre; spuse:
- Nu caatoret cu o escorta prea numeroasa, Domna-Ta. To[ oamen care te nso[esc
au ma mute taente?
- Ca Gurney? rse Ducee. Gurney e unc. aprecez n mod deosebt och. Pu[ne ucrur
e scapa.
Panetoogu se ncrunta.
Haeck, fara sa parda nc o masura dn meode, mprovza ma departe:
"Cac eu snt ca buha deertuu, o!
Aa-! Snt ca buha deertuu!"
Ducee se apeca brusc, desprnse un mcrofon de pe tabou! de bord, conecta cu o
apasare a degetuu spuse:
- Aten[e Escorta Gama! Ac Lderu. Obect zburator pe drec[a ore noua, n sectoru B.
L-a[ dentfcat?
- Nu- dect o pasare, zse Kynes. adauga: A och ager.
Dfuzoru de pe tabou de bord pr, apo o voce raspunse:
- Escorta Gama. Am examnat obectu prn teescop. E o pasare mare!
Pau prv n drec[a ndcata, desu un punct ntunecat care se mca ntermtent.
dadu seama ct de atent pota tata sau... Cu toate sm[ure a pnda.
- Nu tam ca exsta pasar att de mar n argu deertuu, spuse Ducee.
- Trebue sa fe un vutur, raspunse Kynes. Snt destue ve[utoare care s-au adaptat a
medu acesta.
Orntopteru survoa acum o cmpe puste de patra. De a na[mea ceor doua m de
metr a care zburau, Pau zar dedesubt umbra dforma a nave or , pu[n ma napo,
umbree aparateor dn escorta. Sou de sub e parea pat, dar feu n care se contorsonau
umbree dezmn[ea aceasta mprese.
- A reut cneva, vreodata, sa parcurga teafar deertu? ntreba Ducee.
Haeck se opr dn cntat. Se apeca, ateptnd raspunsu u Kynes.
- Largu deertuu, nu, spuse Kynes. Au fost nsa cteva cazur n care un oamen au
zbutt sa se saveze dn zona secundara. Au suprave[ut traversnd regune stncoase, n care
verm se aventureaza rareor.
Aten[a u Pau fu atrasa deodata de tmbru voc u Kynes. sm[ ntregu mecansm a
percep[e trecnd n aerta, aa cum deprnsese prn antrenament.
- Ah! excama Ducee. Verm! Trebue sa apuc sa vad eu unu.
- Poae c-o sa vez unu char astaz, zse Kynes. Unde- mrodene, snt verm.
- Totdeauna? ntreba Haeck.
- Totdeauna.
- Exsta vreo egatura ntre verme mrodene? se nteresa Ducee.
Kynes ntoarse capu spre e Pau observa feu n care [ugue buzee nante de a
raspunde.
- Verm apara nisipurile cu mrodene. Fecare verme are... tertoru sau. Ct despre
mrodene... Cne te? Specmenee de verm pe care e-am cercetat ne fac sa presupunem
exsten[a unor compexe schmbur chmce recproce. Am descopert urme de acd corhdrc n
sstemu vascuar, ar n... n ate par[, acz ma compec. O sa-[ trmt monografa mea,
refertoare a subectu asta.
- scuture snt ntr-adevar neputncoase? ntreba Ducee.
- Scuture! pufn Kynes. Actveaza un scut ntr-o zona cu verm soarta [-e pecetuta!
Cum smt, verm nu ma [n scama de fronteree tertorae; vn sa- atace de a cee ma
mar departar, de peste tot. Nmen n-a suprave[ut vreodata unu asemenea atac.
- Atunc cum e-a[ vent de hac vermor pe care -a[ dsecat?
- ocur eectrce de nata tensune apcate separat fecaru segment near. E sngura
modatate pe care o cunoatem pentru a- ucde a e recupera cadavree ntacte. Expoze
nu fac dect sa- ame[easca sau sa- raneasca, ar fecare segment are propra u va[a. n
afara armamentuu atomc, nu cunosc nc un at m|oc capab sa nmceasca un verme mare
n ntregme. Snt ncredb de rezsten[.
- De ce nu s-a ntreprns nmc pentru a- extermna? ntreba Pau.
- Costa prea mut, raspunse Kynes. Suprafa[a- prea mare.
Pau se retrase n co[u u. Sm[u adevaruu, percep[a nuan[eor dn voce spuneau ca
panetoogu mn[ea sau rostea numa |umata[ de adevarur. Gnd: Daca exista vreo legatura
ntre mirodenie ;i viermi, exterminarea viermilor ar nsemna distrugerea condimentului.
- n curnd, nmen nu va ma trebu sa se teama de ntndere de nsp, spuse Ducee. Un
sngur ape, prn ntermedu unor em[atoare de genu ceor de a gtu nostru, va f sufcent
pentru a socta a|utoru echpeor de savare. Nu peste mut tmp, to[ nspar notr vor f
dota[ cu asemenea aparate. Pna atunc vom pune a punct un servcu speca de savare.
- Laudaba n[atva, comenta Kynes.
- Dupa tonu cu care-o spu, nu s-ar zce ca et de acord.
- De ce sa nu fu de acord?! Dmpotrva! Numa ca em[atoaree n-o sa va fe de cne te
ce foos. Sarcna eectrostatca a furtunor de nsp ecraneaza aproape n ntregme semnaee
rado, ar nstaa[e de emse-recep[e pot f orcnd scurtcrcutate. De atfe, s-a ncercat de|a
foosrea or. Arraksu nu duce psa de echpament tehnc. n afara de asta, cnd te
urmarete un verme, n-a prea mut tmp a dspoz[e. De obce, nu-[ ramn dect vreo
cncsprezece-douazec de mnute dn cpa n care te-a descopert.
- Atunc, ce ma sfatuet? ntreba Ducee.
- m cer sfatu... me?
- Da. Ca panetoog.
- A urma un sfat de-a meu?
- Daca -a consdera n[eept.
- Foarte bne, Domna-Ta. Sa nu caatoret sngur.
Pentru o cpa, Ducee abatu aten[a de a comenz.
- Asta- tot?
- Asta- tot. Sa nu caatoret sngur.
- Dar daca et zoat de-o furtuna st sa cobor? nterven Haeck. Nu se poate face
nmc atceva?
- Altceva nseamna o mu[me de ucrur, zse Kynes.
- Dumneata ce-a face? ntreba Pau.
- Kynes se ntoarse - sfrede cu prvrea, apo se adresa Duceu:
- M-a ngr| n prmu rnd de starea dstrauu. Daca m-a afa n afara une zone cu
verm sau prntre stnc, a ramne n nava. Daca m-a afa n nsp deschs, m-a ndeparta de
nava ct a putea de ute. O dstan[a de vreo me de metr ar f de-a|uns. Apo, m-a ascunde
sub mante. Nava nu -ar scapa n nc. un caz unu verme, eu nsa a putea trece neobservat.
- pe urma? vru sa te Haeck.
Kynes dadu dn umer.
- A atepta sa pece vermee.
- Att? ntreba Pau.
- Dupa ce vermee s-a ndepartat, po[ ncerca sa te depasez a rndu tau, spuse Kynes.
Trebue sa paet uor, sa ev[ tobee de nsp baznee de praf cu maree sa te ndrep[
catre cea ma apropata zona stncoasa. Snt mute asemenea zone. Numa aa a anse sa
reuet.
- Tobe de nsp? se mra Haeck.
- O stare naturaa de tasare a nspuu, expca Kynes. Cum a cacat pe suprafa[a sa
ncepe sa bubue. Sunetu atrage medat verm.
- Ce snt baznee de praf cu maree? se nteresa Ducee.
- De-a ungu secoeor, o sere de depresun dn deert s-au umput cu praf. Unee snt
att de ntnse, nct au curen[, fux refux. Daca nu t sa e recunot, et perdut. Te nght
nstantaneu, a prmu pas gret.
Haeck se asa pe spate, ncepu sa mnge dn nou strunee basetuu. Apo, deodata,
cnta:
"O, nu- mna pe-a deertuu ze
Daca te tem de moarte vre
Prme|de sa..."
Se ntrerupse, se apeca nante:
- Nor de praf n fa[a, Sre.
- vad, Gurney.
- Destna[a noastra, spuse Kynes.
Pau se na[a n scaun ca sa prveasca prn parbrz. Vazu un nor gaben care se rostogoea
aproape de suprafa[a deertuu, a vreo trezec de kometr n fa[a or.
- E o fabrca de mrodene, zse Kynes. A fost coborta pe suprafa[a, ceea ce-nseamna ca
acum ucreaza. Noru este format de nspu evacuat dupa separarea centrfugaa a mrodene.
Nu exsta at nor de nsp care sa se asemene.
- Snt nte toptere deasupra, observa Ducee.
- Da, ncuvn[a Kynes. Do... tre... patru cerceta. Pndesc semnu de verme.
- Semnu de verme?
- Un va de nsp mcator, care se depaseaza catre ena care poate f vazut de
departe. Uneor nsa, verm se depaseaza a adncm prea mar ca sa rdce un va n cazu
acesta semnu este detectat de sondee sesmce nstaate pe suprafa[a nspuu.
Kynes scruta vazduhu.
- Ar trebu sa fe -o arpa purtatoare prn prea|ma, spuse, dar n-o vad ncaer.
- Verm snt neps[ - parca aa zcea, nu? ntreba Haeck.
- Neps[.
Pau se apeca n fa[a, atnse umaru u Kynes.
- Ct de ntnsa- zona pe care o stapnete un verme?
Kynes se ncrunta. Putu nu contenea sa puna ntrebar de adut.
- Depnde de marmea vermeu, raspunse.
- Care-s mtee? ntreba Ducee.
- Ce mar pot controa pna a tre sau patru sute de kometr patra[. Ce mc...
Tacu brusc, cac Ducee ac[onase fara veste reactoaree de frnare. Aparatu se potcn
scurt motoaree amu[ra. Arpe prnsera va[a, ncepura sa bata aeru. Ducee nscrse
topteru ntr-un vra| arg, men[nndu- pafonu, arata cu mna stnga spre est, dncoo de
ena.
- Nu cumva- semn de verme acoo?
Kynes se apeca prn fa[a u, cercetnd zarea.
Pau Haeck se nghesura unu ntr-atu, prvnd n aceea drec[e Pau observa ca
escorta or, surprnsa de manevra neateptata contnundu- cteva cpe zboru, vra acum
strns napo. Combna era tot n fa[a or, a numa vreo tre kometr dstan[a.
n drec[a n care aratase Ducee, crestee semcrcuare ae duneor se preungeau,
umbra dupa umbra, pna a orzont - ar de-a curmezu or, strabatndu-e ca o ne dreapta
ce se perdea n departare, croa drum un dea preung - o coama mcatoare de nsp. Lu
Pau se paru ca ceea ce vedea semana cu sa|u asat de un pete mare, notnd sus
atngnd cu spnarea suprafa[a une ape ntte.
- E un verme, spuse Kynes. Unu mare.
Se retrase ute pe scaunu sau, nfaca mcrofonu de pe tabou de bord, schmba
frecven[a de emse. Prvnd cu och scnteetor caroa|u har[ prnse pe roe deasupra
capeteor or, vorb n mcrofon:
- Aten[e ena dn sectoru Deta Aax noua! Semn de verme. ena dn Deta Aax!
Semn de verme. Rog confrma[ recep[a.
Atepta.
Dfuzoru de pe tabou de bord emse o sere de paraz[, apo o voce:
- Cne cheama Deta Aax noua? Recep[e.
- Nu se prea omoara cu frea, constata Haeck.
Kynes raspunse n mcrofon:
- Zbor nenmatrcuat - a nord-vest de vo, dstan[a aproxmatv tre kometr. Semnu
de verme e n depasare pe drec[a voastra. Contact n aproxmatv douazec cnc de
mnute.
n dfuzor se auz ata voce:
- Ac Centru de comanda a Cercetaor. Confrm observa[a. Ramne[ pe recep[e
pentru estmarea contactuu. Urma o pauza, apo: Contact peste douazec ase de mnute.
Probabtatea estmar anteroare a fost exceenta. Cne- a bordu aparatuu nenmatrcuat?
Recep[e.
Haeck desprnse ute centura de sguran[a, se repez n fa[a, ntre Kynes Duce.
- Kynes, asta- frecven[a de ucru obnuta?
- Da, de ce?
- Cne- pe recep[e?
- Numa echpa|ee care ucreaza n zona. Pentru evtarea nterferen[eor.
Dfuzoru pr dn nou, apo vocea care vorbse prma spuse:
- Ac Deta Aax noua. n contu cu trecem prma pentru avertsment? Recep[e.
Haeck arunca Duceu o prvre ntrebatoare.
Kynes spuse:
- Se acorda o prma n mrodene ceu care semnaeaza ce! dnt vermee. Vor sa te...
- Spune-e cne-a vazut prmu semnu de verme, zse Haeck.
Kynes ezta cteva secunde, apo rdca mcrofonu:
- Trece[ prma pentru avertsment pe numee Duceu Leto Atredes. Repet: Ducee Leto
Atredes. Recep[e.
Par[a dstorsonata de un an[ de descarcar eectrostatce, vocea dn dfuzor repca
mpasba:
- Am n[ees va mu[umm,
- Aa! Acum spune-e sa mparta prma ntre e, porunc Haeck. Spune-e ca asta-
dorn[a Duceu.
Kynes trase adnc aer n pept, apo transmse:
- Ducee dorete ca prma sa fe mpar[ta membror echpa|uu. A[ n[ees? Recep[e.
- Am n[ees va mu[umm, suna raspunsu.
Ducee spuse:
- Am utat sa men[onez faptu ca Gurney este foarte taentat n matere de pubctate.
Kynes ntoarse mrat prvrea spre Haeck.
- Oamen vor n[eege astfe ca Duceu nu- este ndferenta soarta or, amur Haeck.
Vestea o sa se raspndeasca. Am ems n banda de frecven[a a zone de ucru nu cred sa ne
f putut ntercepta vreun dn agen[ Harkonnenor.
rdca prvrea spre escorta aerana, apo adauga:
- Orcum, sntem bne apara[. Merta rscu.
Ducee vra n drec[a noruu de nsp care se rdca deasupra combne.
- Ce se va ntmpa acum? ntreba e,
- Pe undeva, prn apropere, se afa un aerotransportor, raspunse Kynes. O sa- faca
apar[a -o sa rdce ena.
- daca n-o sa- faca apar[a? nterven Haeck. Daca- accdentat?
- Atunc ve[ perde un uta|, rost mpasb Kynes. Oprete deasupra ene, Domna-Ta;
o sa vez ucrur nteresante.
Ducee se ncrunta, concentrndu-se asupra comenzor. Orntopteru patrunse n zona cu
turbuen[a de deasupra ene.
Pau prv n |os. Monstru dn meta pastc, de sub e, contnua sa scupe nsp. Semana
cu un gndac ggantc, vargat cu dung cafen abastre, ntnzndu- atera abe termnate cu
ene ate. n botu man, o trompa mensa, cu capatu n forma de pne, rma ntr-un nsp
nchs a cuoare.
- Dupa cuoare, se pare c-au dat de-un strat bogat, observa Kynes. Vor contnua sa
ucreze pna n utmu mnut.
Ducee acceera bataa arpor, apo e boca brusc. Topteru cobor vertgnos. Dupa cteva
cpe, Ducee ac[ona mana, mprmnd aparatuu o mcare crcuara. Nava ncepu sa paneze
n cercur mar deasupra ene. Leto rdca och, observa mu[umt ca escorta pastrase
attudnea n[aa, dnd a rndu e oco zone, n cerc.
Pau prv o bucata de vreme noru gaben, pe care- scupau gure de evacuare ae
combne, apo muta prvrea catre deert, a urma tot ma apropata a vermeu.
- N-ar trebu sa- auzm chemnd aerotransportoru? ntreba Haeck.
- Comunca[e cu arpa se tac de obce pe ata banda de frecven[a, raspunse Kynes.
- N-ar trebu sa exste cte doua transportoare pentru fecare ena? ntreba Ducee.
Dupa cte tu snt douazec ase de oamen n mana aa; ca sa nu ma vorbm de vaoarea
uta|uu.
Kynes spuse:
- N-ave[ destu echp...
O voce mnoasa erupse dn dfuzor, neasndu- sa- termne vorba:
- Vede careva arpa? Noua nu ne raspunde.
Dfuzoru mproca un torent de prtur [utur ngh[te medat de un semna de
supraregare. Urma o pauza, apo se auz dn nou prma voce:
- Raporta[ n ordne numerca! Recep[e.
- Ac Centru de comanda a Cercetaor. Cnd am vazut-o utma oara, arpa pana n
cerc, a attudne mare, pe drec[a nord-vest. Acum nu se ma vede. Termnat.
- Cerceta unu: nmc. Termnat.
- Cerceta do: nmc. Termnat.
- Cerceta tre: nmc. Termnat.
Tacere.
Ducee se uta n |os. Umbra aparatuu sau trecea char atunc peste combna.
- N-au dect patru cerceta?
- Patru, raspunse Kynes.
- No dspunem de cnc aparate. Ae noastre-s ma mar -o sa poata ua fecare cte tre
oamen n pus. Cerceta or pot e sa ma a cte do.
Pau socot repede n mnte spuse:
- Ma ramn tre.
- De ce nu s-au repartzat cte doua transportoare fecare ene? zbucn mnos Ducee.
- N-ave[ destue echpamente auxare, spuse Kynes.
- Un motv n pus ca sa pazm ce avem.
- Unde-o f dsparut transportoru aa? murmura Haeck.
- Poate c-a fost st sa coboare undeva, dncoo de na orzontuu, spuse Kynes.
Ducee nha[a mcrofonu. Degetu mare ova deasupra ntrerupatoruu.
- Cum de nu -au observat dspar[a?
- Aten[a Cercetaor e ndreptata spre so, expca Kynes. Msunea or e detectarea
semnuu de verme.
Ducee apasa pe ntrerupator, vorb n mcrofon:
- Ac Ducee vostru. Coborm sa mbarcam echpa|u de pe ena dn Deta Aax noua.
Ordon tuturor Cercetaor sa faca acea ucru. Cerceta vor aterza pe atura estca, ar no
pe cea vestca. Termnat.
Se apeca n fa[a, trecu pe banda de frecventa a escorte, repeta acea ordn, napoe
mcrofonu u Kynes.
Panetoogu reven pe frecven[a ocaa medat o voce zbucn n dfuzor:
- ... proape o ncarcatura competa de mrodene! Avem aproape o ncarcatura competa!
Doar n-o s-o asam unu afurst de verme! Termnat.
- S-o dea dracuu de mrodene! tuna Ducee. Smuse mcrofonu dn mna u Kynes,
strga:
- Putem sa gasm orcnd o ata zona cu mrodene! Avem oc pentru douazec tre de
oamen. Trage[ a sor[ sau decde[ cum va tae capu cne ramne. Evacuam zona. E un ordn!
Trnt mcrofonu n mna u Kynes, morma: "Scuza-ma", cnd acesta scutura un deget
ovt.
- Ct tmp a ma ramas? ntreba Pau
- Noua mnute, raspunse Kynes.
- Nava noastra- ma puternca dect ceeate, spuse brusc ducee. Daca decoam cu
reactoaree cu arpe a tre sfertur, ma putem ua nca un om.
- Nspu e moae, preven Kynes.
- Daca decoam pe reactoare cu patru oamen n pus a bord, rscam sa rupem arpe,
Sre, adauga Haeck.
- Cu aparatu asta, nu, repca Ducee.
Ac[ona grabt comenze topteru ncepu sa coboare catre ena. Arpe se na[ara
brusc, frnara coborrea, nava auneca uor pe nsp, oprndu-se a douazec de metr de
combna.
Mana se ntse, nu ma scupa nsp. Scotea doar un urut mecanc, care se auz ma
dstnct cnd Ducee deschse ua topteruu.
Nare e fura asatate nstantaneu de mrosu de scor[oara - greu n[epator.
Ffnd zgomotos, aparatee Cercetaor aterzara de partea ceaata a ene. Dncoace,
topteree dn escorta Duceu coborra a rndu or, nrndu-se unu n spatee ceuat, pe
nsp.
Pau se uta a combna, observa ct de ptce erau aeronavee pe nga ea - nte [n[ar n
|uru une radate.
- Gurney, tu cu Pau demonta[ scaunee dn spate, spuse Ducee.
Repe manua arpe e rega unghu zavorndu-e a tre sfertur, apo controa
comenze reactoareor.
- De ce dracu' nu es odata dn mana aa?
- Spera nca sa se veasca arpa, spuse Kynes. Ma au cteva mnute. Scruta orzontu spre
est.
Se ntoarsera cu to[ n aceea drec[e. Nu se vedea nc urma de verme, dar atmosfera
devense deodata apasatoare, ncarcata. Amenn[atoare.
Ducee ua mcrofonu, seecta banda de frecven[a a escorte, spuse:
- Do dntre vo sa- demonteze generatoaree scuturor. Prm do n ordne numerca.
Ve[ ua fecare cte un om n pus. N-o sa abandonam pe nmen dhane.
Trecu napo pe frecven[a zone de ucru, se rast:
- Gata, Deta Aax noua! Toata umea afara! Imedat! E un ordn a Duceu vostru! n pas
aergator, daca nu vre[ sa va gauresc ena cu aseree.
Lnga botu combne se deschse o trapa; apo ata n spate nca una deasupra. Oamen
ncepura sa sara afara, asndu-se sa aunece pe corpu man rostogondu-se n nsp.
Utmu e un barbat derat, mbracat ntr-un combnezon petct. Sar pe una dn ene, apo
pe nsp.
Ducee aga[a mcrofonu a ocu u, e pe arpa strga:
- Cte do oamen a fecare Cerceta!
Omu n combnezon petct ncepu sa aeaga grupur de cte do munctor, mpngndu-
apo catre aeronavee care ateptau de partea ceaata.
- Patru n ac, strga Ducee. A[ patru, a aparatu de coo!
Arata cu mna unu dntre topteree escorte, afat n spatee u
dn care soda[ scoteau char n cpa aceea generatoru scutuu defensv.
- nca patru a aparatu dn spate!
ntnse bra[u spre ceaata nava de pe care se demontase generatoru.
- Cea[, cte tre a fecare topter! Da[- drumu odata, crt[e de nsp ce snte[!
Lunganu sfr cu repartzarea oamenor, ncepu sa aerge anevoe, prn nsp, catre
topteru Duceu. urmau utm tre munctor.
- Aud vermee, dar nu- vad, zse brusc Kynes.
Apo auzra cu fo[ - un hrt abrazv, ndepartat, dar crescnd cu fece cpa.
- Ce porcare! mr Ducee.
n |uru or, topteree ncepura sa se na[e, ffnd dn arp rdcnd nor de praf. Iar
Ducee amnt subt de o scena dn |ungee panete sae natae - navaa nopnata ntr-un
umn, fftu de arp zboru sperat a unor pasar hotare, surprnse nga strvu unu bvo
sabatc.
Nspar a|unsera nga topter, ncepura sa se ca[ere unu dupa atu, ntrnd n cabna prn
spatee Duceu. Haeck a|uta, tragndu- nauntru.
- Da[- zor, bae[, da[- zor! uera e. Pas aergator!
Pau se nghesu ntr-un co[. Sm[ mrosu frc dn transpra[a dunaror, observa ca do
dntre e aveau coeree dstraeor prost a|ustate. nmagazna nforma[a n memore,
pentru a -o amnt ma trzu. Tata sau va trebu sa mpuna o dscpna ma severa n prvn[a
dstraeor a a|ustar or. Nesupraveghea[, oamen aveau tendn[a sa neg|eze amanunte
de mportan[a vtaa.
Utmu munctor patrunse gfnd n cabna, boboros:
- Vermee! Ne-a|unge! Da[- drumu!
Ducee se aeza ncruntndu-se n scaunu sau. Spuse:
- Ma avem nca tre mnute pna a ora estmata pentru contact. Nu- aa, Kynes?
nchse ua, o asgura.
- Cam att, Domna-Ta, raspunse panetoogu gnd: Un tip cu snge rece, Ducele asta...
- n spate totu- n ordne, Sre, vest Haeck.
Ducee dadu dn cap, urmar cu prvrea decoarea utmuu topter dn escorta. Apo puse
contactu, ma prv o data arpe nstrumentee, porn motoaree cu reac[e.
Aparatu [n voent, apasndu- bruta pe Duce pe Kynes n scaune, comprmndu- pe
ce dn spate. Kynes urmar feu n care Ducee manevra comenze - cam, sgur. Topteru
urca pept. Leto consuta ndca[e nstrumenteor, prv n stnga n dreapta, a arp.
- Se cam opntete, Sre, observa Haeck.
- Sntem n mtee de toeran[a, repca Ducee. Doar nu-[ nchpu ca m-a permte
rscur cu asemenea pasager, Gurney? Ce zc?
Haeck rn|:
- Aa este, Sre.
Ducee vra arg uor, survond combna.
Pau, nghesut nga geam, prv mana nerta de sub e. Semnu de verme dsparu brusc
a vreo patru sute de metr de ena. medat dupa aceea, nspu dn |uru combne paru ca
ncepe sa taazuasca.
- Vermee- acum sub ena, spuse Kynes. Ve[ vedea un ucru pe care pu[n au apucat
sa- vada.
Nspu dn |uru combne se acoper brusc cu nor mar de praf. Uraa mana ncepu sa
se ncne spre dreapta. , n nspu dn partea aceea, se porn dntr-o data' un vrte| ggantc.
Se nvrtea dn ce n ce ma repede. Pe o raza de cteva sute de metr de |ur-mpre|ur, aeru se
umpu de nsp de praf.
Apo vazura.
n nsp se casca o gaura rotunda, mensa. Lumna soareu fugera n sp[ee abe,
scnteetoare, care o margneau. Pau dadu seama ca dametru gaur avea ce pu[n de
doua or ungmea ene. Prv, ncrement, cum fabrca de mrodene se rastoarna greo n
hau acea, ntr-o avaana de praf nsp. hau dsparu.
- Pe to[ ze, ce nama! murmura unu dntre oamen de nga Pau.
- Ne-a ngh[t toata truda! mr atu.
- Va pat cneva pentru asta, spuse Ducee. V-o promt eu.
Pau percepu fura care cocotea dncoo de tonu gaca a voc tatau sau dadu
seama ca- mpartaea mna. Perderea aceasta era un act crmna!
n tacerea care se asase, auzra pe Kynes murmurnd:
- Bnecuvntat fe Faurtoru apa Lu. Bnecuvntata fe venrea bnecuvntata fe
pecarea Lu. Fe ca trecerea Lu sa purfce umea. Fe ca E sa faca sa danuasca umea,
pentru poporu Lu.
- Ce tot boboroset acoo? ntreba Ducee.
Kynes nu- raspunse.
Pau se uta pez catre oamen ngramad[ nga e. Prveau nfrcoa[ spatee u Kynes.
Unu dn e opt:
- Let!
Kynes se ntoarse, se ncrunta. Omu se facu mc.
Un atu ncepu brusc sa tueasca - o tuse convusva, uscata. ngama cu gas gtut:
- Bestemata asta de gaura de ad!
Dunaru ce derat, care ese utmu dn ena, spuse:
- Cameaza-te, Coss. O sa tuet ma rau.
Apo se fo ntre cea[, se apeca nspre scaunu Duceu.
- na[mea-Ta trebue sa f Ducee Leto, rost e [ mu[umm ca ne-a savat ve[e. Am f
crapat cu to[ acoo daca n-a f vent.
- Tac, omue, morma Haeck. Lasa- pe Duce sa poteze.
Pau prv cu coada ochuu. Gurney observase e zvcnetee marunte dn co[u fac
tatau sau. Cnd Ducee se asa prada mne, trebua sa paet n vrfu pcoareor...
Leto ncepu manevra de redresare dn vra|u arg de pna atunc. Se razgnd brusc, zarnd
o noua mcare pe suprafa[a nspuu. Vermee se retrasese n adncur, ar acum, nu departe
de ocu n care se afase ena, aparusera doua suete care se depasau catre nord,
ndepartndu-se ute de depresune. Pareau ca auneca pe deasupra nspuu, neasnd n
spatee or dect o urma aba ghcta de praf.
- Cne-s oamen aa? tuna Ducee.
- Do prapad[ care ne-au rugat sa- uam cu no, na[mea-Ta, se grab sa raspunda
dunaru ce nat.
- De ce nu ne-a[ poment nmc de e?
- -au asumat sngur rscu, na[mea-Ta.
- Domna-Ta, nterven Kynes, oamen aceta tu ca nu se poate face ma nmc pentru
ce surprn n m|ocu deertuu, n mpara[a vermor.
- Cnd vom a|unge a baza vom trmte un topter dupa e! se rast Ducee.
- Cum doret, Domna-Ta, spuse Kynes. Dar nu prea cred ca topteru va ma avea pe
cne sa saveze cnd va a|unge ac.
- O sa- trmtem totu, nssta Ducee.
- Erau char nga ocu n care a et vermee, spuse Pau. Cum de-au scapat cu va[a?
- Dstan[ee snt neatoare, zse Kynes. Dn cauza pere[or ncna[ a depresun care
se formeaza cnd nspu astupa gaura.
- Consumam carburant degeaba, Sre, observa Haeck.
- A dreptate, Gurney.
Ducee vra brusc, orenta nava n drec[a Scutuu de Patra. Topteree dn escorta
abandonara zboru de ateptare, coborra aatur de e, ocupnd poz[ de-o parte de ata a
aparatuu duca.
Pau se gnd a cuvntee dunaruu a expca[e u Kynes. Seszase dn nou |umata[ de
adevarur mncun. Iar oamen pe care- zarse, aunecnd parca pe suprafa[a deertuu, se
depasau cu mcar att de sgure!... Nu ncapea ndoaa ca tau cum sa mearga ca sa nu
atraga dn nou vermee dn adncure n care se retrasese...
Fremeni| spuse Pau. Erau fremeni. Care al(i oameni s-ar putea deplasa pe nisip cu
atta siguran(a? Care al(i oameni ar fi abandona(i fara remu;cari... cu certitudinea ca pentru El
nu e nici o primejdie? El ;tiu cum sa traiasca aici| El ;tiu cum sa pacaleasca viermele|
- Ce cautau nte fremen ntr-o combna? ntreba brusc Pau.
Kynes se rasuc n scaun.
Dunaru ce nat se ntoarse spre Pau, prv cu och hoba[ - och abatr, fara ab.
- Cne- putu? ntreba e.
Haeck facu o mcare scurta, strecura bustu ntre dunar Pau, spuse:
- "Putu" e Pau Atredes, motentoru Duceu.
- De ce zce ca erau fremen n rn[a noastra? ntreba omu.
- Pentru ca aratau ca nte fremen, raspunse Pau.
Kynes pufn dspre[utor:
- Nu dupa aparen[e se recunoate un fremen!
Se uta a dunar, se rast:
- Tu! Cne erau oamen aa?
- Preten unua dntre ucrator, raspunse dunaru. Nte cunoscu[ dntr-un sat. Voau sa
vada e nspure cu mrodene.
Kynes ntoarse capu, mormand:
- Fremen!
Dar n mnte rasunara dn nou cuvntee egende: "lar lui Lisan al-Caib nu i se va putea
ascunde nimic."
- Probab ca-s de|a mor[, Domnorue, spuse dunaru. Sa nu- vorbm de rau.
Dar Pau auzse prefacatora dn gasur, sm[se amenn[area care determnase n mod
nstnctv pe Haeck sa se aeze pavaza ntre e dunar.
Spuse cu voce surda:
- nfrcoator oc de moarte.
Fara sa- ntoarca fa[a, Kynes zse:
- Cnd Dumnezeu sorocete unea dntre creature Lu sa moara ntr-un oc anume, face
n aa fe nct creatura sa se duca n ace oc mnata de propra e von[a.
Leto arunca o prvre sfredetoare.
Iar Kynes, ntorcndu- prvrea, dadu seama ca de fapt era profund tuburat de ceea ce
constatase n dmnea[a aceea: Ducelui i-a pasat mai mult de soarta oamenilor dect de
mirodenie. $i-a riscat ;i via(a lui, ;i via(a fiului sau ca sa salveze echipajul ;enilei. A renun(at la
o combina ct ai clipi din ochi. lar primejdia care amenin(a permanent via(a dunarilor i-a strnit
mnia. Un asemenea conducator ar putea sa-;i atraga un devotament fanatic din partea
supu;ilor. Un asemenea conducator n-ar fi u;or de nfrnt.
n pofda propre sae von[e a tuturor pre|udeca[or, Kynes se pomen gndnd: lmi
place Ducele asta.
Marirea e o experien(a trecatoare, lipsita de consisten(a. Marirea depinde n
parte de imagina(ia creatoare de mituri a omului. Cel ce cunoa;te marirea
trebuie sa n(eleaga mitul din care face parte. Trebuie sa ;tie sa reflecte
lumina care se proiecteaza asupra sa. $i trebuie sa fie sarcastic. Numai a;a se
poate mpiedica sa se creada ceea ce l cred al(ii. Numai sarcasmul i poate
ngadui sa se mi;te liber nlauntrul fiin(ei sale. Fara aceasta nsu;ire, chiar ;i o
marire ocazionala l poate distruge pe om.
Fragment din Pildele lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
N SALA DE MNCARE a Reedn[e dn Arrakeen fusesera aprnse amp cu suspense,
mente sa aunge ntunercu nserar. Lumna or gabena scotea n reef capu negru a
tauruu cu coarnee nsngerate dadea un ucu sumbru portretuu n ue a Batrnuu Duce.
Sub cee doua tasmane, fa[a de masa straucea aba n refexee scptoare ae vesee
tacmuror de argnt ae Atrezor, aran|ate cu gr|a pe masa unga - mc arhpeagur de
obecte scnteetoare, nga cupee de crsta. Fecare arhpeag era dspus n fa[a cte unu
scaun masv de emn. Trad[onau candeabru centra, nsa, nu fusese aprns an[u sau
rasuct se perdea n penumbra tavanuu, acoo unde era dsmuat mecansmu sponuu de
otravur.
Ducee se oprse n pragu u, pentru a verfca pregatre. Se gndea a sponu de
otravur a semnfca[a obectuu n socetatea or.
To(i sntem croi(i dupa acela;i ;ablon, spuse. Am putea fi categorisi(i dupa limbajul pe
care-l folosim - dupa defini(iile precise ;i subtile pe care le-am rezervat mijloacelor mi;ele;ti
de asasinare. Oare n seara asta va ncerca cineva sa foloseasca chaumurky - otrava pentru
bauturi? 5au chaumas - otrava pentru mncaruri?
Scutura dn cap.
n dreptu fecare farfur se afa cte o carafa cu apa. Era destua apa a masa aceasta,
socot Ducee, ct sa a|unga une fam sarace dn Arrakeen vreme de ma bne de-un an.
De-o parte de ata a u, erau aezate avoare mar, ornamentate cu ceramca gabena
verde. Fecare avoar avea eta|era sa cu tergare. Mena|era expcase ca exsta datna ca,
pe masura ce ntra n saa de mncare, oaspe[ sa cufunde n mod ceremonos mne ntr-
un avoar, sa mprate cteva caue de apa pe pardoseaa, sa- usuce mne cu un tergar
apo sa arunce tergaru n batoaca ce se forma nga ua. Dupa ospa[, apa stoarsa dn
tergare era mpar[ta ceretoror care se adunau a ntrarea paatuu.
O josnicie tipica pentru un fief Harkonnen, gnd Ducee. Toate njosirile morale
imaginabile. Respra adnc, sm[ndu- mna ca pe un nod n stomac.
"De az nante datna asta nu va ma exsta!" murmura prntre buze.
Zar o su|nca - una dn batrnee smochnte pe care e recomandase mena|era -
ovand n pragu u de a bucatare, a ceaat capat a sa. O chema cu un gest a mn.
Femea e dn umbra, se aprope n graba, dnd oco mese. Ducee prv fa[a zbrcta, och
abastru-n-abastru.
- Domna-Ta?
vorbse cu capu pecat, ferndu- prvrea.
Leto arata cu mna:
- Sa e de-ac avoaree tergaree.
- Dar... Vastar Nob...
Femea na[a capu, ramase cu gura ntredeschsa.
- Cunosc datna! se rast Ducee. Ia avoaree du-e n fa[a u de a ntrare. Ct tmp
vom serv masa ac, nauntru, sa se dea fecaru ceretor cte o cana pna cu apa. A n[ees?
Ct, pe chpu scofct a feme, sentmente contradctor: deznade|de, fure...
Intu dntr-o data ca su|nca panuse, desgur, sa vnda pcature de apa stoarse dn
tergaree cacate n pcoare, ca sa stoarca, a rndu e, c[va googan de a nenoroc[ care
veneau a ua. Poate ca asta era o datna...
Chpu se ntuneca. Mr:
- Am sa pun o santnea sa vegheze a ndepnrea porunc.
Se ntoarse, porn pe condoru care ducea n hou prncpa. Prn mnte ncepura sa se
pernde subt puzdere de amntr. Ca boborosee unor babe trbe. amnt ntnder de apa
sub ceru ber...
Vaur. Cmp nverzte. Ver frematatoare care trecusera pe nga e ca nte frunze
uscate, maturate de v|ee.
Nu- ma ramasese nmc dn toate astea.
lmbatrnesc, gnd. Am sim(it atingerea rece a vremelniciei vie(ii. Fiorul mor(ii| $i de ce?
Din cauza rapacita(ii unei batrne|
n hou mare, o zar pe |essca n m|ocu unu grup pestr[, adunat n fa[a emneuu.
Lemnee prau, arznd cu facar v aruncnd |ocur pptoare de umna portocae pe
guvaerur, pe dantear, pe [esature scumpe. Prntre ce strn n |uru |essca, recunoscu un
fabrcant de dstrae dn Carthag, un mportator de aparata| eectronc, un furnzor de apa a
caru reedn[a de vara se afa n aproperea uzne sae de a pou nord, un reprezentant a
Banc Ghde (usca[v, dstant - deosebt de cea[), un negustor de pese de schmb pentru
uta|e de expoatare a mrodene, o femee saba, cu chpu sever, a care agen[e de ghz
pentru turt ven[ de pe ate um era de fapt un paravan pentru tot feu de opera[ de
contrabanda, spona| anta|.
Ma|ortatea femeor dn ho pareau sa apar[na aceea categor tpce - decoratve,
mondene, cu un bzar aer de senzuatate amestecata cu o vrtute ncoruptba.
Char daca n-ar f fost gazda, |essca ar f domnat grupu, observa Leto. Nu purta nc o
b|utere se mbracase n cuor cade - o roche unga, avnd parca nuan[a facaror dn
camn o pangca de cuoarea utuu peste paru ca bronzu.
dadu seama ca aesese n mod deberat aceste vemnte, vrnd parca sa- reproeze n
mod subt raceaa cu care o tratase n utma vreme, |essca ta ca acestea erau nuan[ee n
care- pacea s-o vada - ca -o magna ca pe un freamat de cuor cade.
n grup, parca totu ma retras fa[a de cea[, se afa Duncan Idaho, n unforma
scptoare, cu chpu mpasb, cu paru negru cre[ peptanat ngr|t. Fusese rechemat de a
fremen uase n prmre noua msune pe care -o ncredn[ase Hawat: "5ub pretextul
protec(iei, n-o vei slabi nici o clipa din ochi pe doamna jessica."
Ducee pmba prvrea prn saa.
Pau era e ac, ncon|urat de ma mu[ tner apar[nnd caste rchece dn Arrakeen,
care se gudurau pe nga e. Prntre aceta, asstnd rezerva[ a conversa[e, Leto zar tre
of[er dn Garda Case. Aten[a Duceu zabov o cpa asupra tnereor fete. Motentoru
Duceu reprezenta, desgur, o partda frumoasa. Dar Pau trata pe toata umea a fe - cu
aceea pote[e arstocratca.
O sa ;tie sa-;i poarte titlul, gnd Ducee. Apo se nfora, dndu- seama ca gndu
acesta era egat de moarte.
Pau zar pe tata sau, n pragu u, dar oco prvrea. Se uta a nvta[ dn |ur, a
degetee ncarcate de petre pre[oase care strngeau paharee cu bautur ( a prvre
aruncate pe fur mnsponor de otravur monta[ n nee). I se facu deodata sa de fe[ee
acestea care nu ncetau sa trancaneasca. Nu erau dect nte mat nereute, acopernd
gndur ab|ecte - gasur ce fecareau ca sa ascunda ntea asurztoare dn peptur.
5nt ntr-o dispozi(ie proasta, gnd e se ntreba cum ar reac[ona Gurney, daca -ar
spune ucru acesta.
ta motvu star sae. Nu vose sa a parte a recep[e, dar tata sau fusese de
nendupecat. "A un rang, o poz[e pe care trebue sa [-o afrm. A a|uns a vrsta a care po[
s-o fac. Et aproape barbat."
vazu pe tata sau parasnd cadru u, examnnd repede ncaperea, n tmp ce se
ndrepta catre grupu dn |uru mame sae.
Cnd Leto se aprope de grup, furnzoru de apa tocma ntreba:
- E adevarat ca Ducee va ntroduce controu meteoroogc?
Leto raspunse dn spatee ndustrauu:
- nca nu ne ducem char att de departe cu gndu, stmate Domn.
Omu se ntoarse - o fa[a afaba, cu tenu de cuoare nchsa.
- Ah, Ducee! excama e. [ sm[eam psa, Domna-Ta.
Leto arunca |essca o prvre.
- Am avut pu[na treaba.
Apo se adresa dn nou ceuat, expcndu- ce poruncse n egatura cu avoaree.
Adauga:
- n ceea ce ma prvete, am pus capat aceste datn.
- E un ordn duca genera vaab, Domna-Ta? ntreba omu.
- A[ vor face dupa cum e dcteaza... aa... contn[a, raspunse Leto.
Se ntoarse, cac observase pe Kynes apropndu-se de grup.
Una dntre feme spuse:
- Eu cred ca este un gest pn de generoztate. Sa ofer apa cere...
Cneva ss femea tacu.
Ducee se uta a Kynes. Observa ca panetoogu purta o unforma demodata, de cuoare
cafene, cu epoe[ de func[onar mpera cu mca nsgna de aur a ranguu sau scntend
dscret a guer.
- Ducee nu- de acord cu datne noastre? se auz gasu mnos a furnzoruu de apa.
- Datna asta s-a schmbat, repca Leto.
Raspunse a sautu u Kynes cu o ncnare a capuu, observa prvrea ncruntata a
|essca, gnd: Nu-i sta bine cnd se ncrunta. Dar asta va alimenta zvonurile despre
nen(elegerile dintre noi.
- Cu permsunea Duceu, reua ndustrau, a vrea sa ma ntreb cteva ucrur
refertoare a datn.
Leto auz tonu brusc onctuos dn gasu omuu, remarca tacerea ncordata a ceor dn
grup, capetee ntoarse spre e ae ceora[ oaspe[ dn ho.
- Nu- vremea sa mergem a masa? nterven |essca.
- Oaspetee nostru ma are de pus cteva ntrebar, rost Ducee. ! prv fx pe furnzoru
de apa, observndu- fa[a rotunda, och
bubuca[, buzee groase. amnt pove[ee Su Hawat: "... ;i furnizorul acela de apa
trebuie supravegheat ndeaproape. Re(ine-i numele: Ungar 8ewt. Harkonnenii s-au folosit de
el, dar n-au reu;it niciodata sa-l transforme ntr-o unealta ascultatoare."
- Datne egate de apa snt captvante, spuse Bewt zmbtor. Snt curos ce nten[ a cu
prvre a sera paatuu. A de gnd s-o etaez n contnuare sub nasu ocancor... Domna-Ta?
Leto stapn fura, se uta ung a omu de nga e. Cntar cu repezcune stua[a.
Provocarea proferata char n casteu duca era o dovada de cutezan[a, ma aes ca acum
dspuneau de semnatura u Bewt pe un contract de oatate. Era totodata o demonstra[e
de for[a. Pe Arraks, apa nsemna ntr-adevar putere. Daca, de pda, s-ar f mnat nstaa[e de
producere a ape... gata sa sara n aer a un sngur semna... Bewt parea capab s-o faca.
Dstrugerea nstaa[or de apa putea sa nsemne perea Arraksuu. Poate ca acesta fusese
comagu cu care Bewt [nuse a respect pe Harkonnen.
- Domnue, spuse |essca, Ducee cu mne avem ate panur n egatura cu sera.
surse u Leto, apo contnua:
- Inten[onam s-o pastram, frete, dar o vom pastra pentru vtoru aceste um. Vsu
nostru este ca, ntr-o z, cma Arraksuu sa poata f astfe schmbata, nct pante precum cee
dn sera sa creasca orunde pe suprafa[a panete.
8ravo| gnd Ducee. 5a-l lasam pe dragu(ul nostru furnizor sa mai mediteze la treaba
asta|
- Interesu dumtae pentru apa pentru controu meteoroogc este fresc, spuse e tare.
Te-a sfatu nsa sa-[ dversfc nvest[e. ntr-o buna z, apa nu va ma f o marfa de pre[ pe
Arraks.
, n gnd: Hawat trebuie sa-;i dubleze eforturile de infiltrare n organiza(ia acestui 8ewt.
$i trebuie sa ncepem imediat construc(ia unor instala(ii de apa auxiliare. Nimeni n-o sa ma
(ina la respect cu bta|
Bewt dadu dn cap, contnund sa surda:
- Un vs demn de auda, Domna-Ta.
Se dadu un pas napo.
n cpa aceea, Leto observa expresa de pe chpu u Kynes. Panetoogu se uta fx a
|essca. Parea transfgurat - ca un ndragostt... sau ca cnd ar f cazut ntr-o transa
regoasa.
ntr-adevar, de data aceasta gndure u Kynes fusesera copete de cuvntee profe[e:
"$i ei vor mparta;i cu voi cel mai scump vis al vostru." I se adresa brusc |essca:
- Aduc caea cea scurta?
- A, doctoru Kynes! excama furnzoru de apa. n seara asta a renun[at Ia tovaraa
hoardeor de fremen ca sa ne onorez cu prezen[a? Dragu[ dn partea dumtae.
Kynes arunca o prvre mpasba.
- O vorba dn deert spune ca acea care aduna prea muta apa a|unge sa comta gree
fatae, rost e.
- Mute vorbe cudate se spun prn deert, repca Bewt, dar gasu trada nesguran[a.
|essca trecu nga Leto, strecura mna sub bra[u sau, foosnd ragazu ca sa se
cameze. Kynes spusese: "... calea cea scurta." n mba veche expresa era... "Kwsatz
Haderach." Cea[ nu pareau sa f remarcat cudata ntrebare a panetooguu. vazu pe
Kynes apecndu-se catre o doamna dn grup, ascutnd cne te ce remarca cocheta.
lwisatz Haderach, gnd |essca. 5a fi sadit Missionaria Proiectiva ;i aici legenda aceasta|
Gndu resuscta speran[a tanca pe care o nutrea n egatura cu Pau Ar putea fi lwisatz
Haderach. Ar putea fi.
Reprezentantu Banc Ghde se ansase ntr-o dscu[e cu furnzoru de apa vocea u
Bewt se rdca a un moment dat deasupra zumzetuu genera a conversa[or reuate de
cea[ oaspe[:
- Mu[ au vrut sa schmbe fa[a Arraksuu.
Ducee observa mpactu pe care produsera aceste cuvnte asupra u Kynes. Ecoogu
tresar vzb, se retrase brusc de nga doamna amatoare de frtur.
n ntea care se aternuse deodata, un sodat n unforma de ma|ordom tu uor n
spatee u Leto, apo anun[a:
- Masa poate f servta, Domna-Ta.
Ducee arunca |essca o prvre ntrebatoare.
- Ac se obnuete ca gazdee sa- urmeze oaspe[ pna a masa, rost ea surzatoare.
Schmbam datna asta, Domna-Ta?
Leto raspunse gaca:
- Pare un obce frumos. Deocamdata o sa- pastram.
Trebuie sa men(in impresia ca o suspectez de tradare, reamnt e. Se uta pez a
musafr care ncepusera sa treaca pe nga e. Care din voi crede minciuna asta?
|essca, sm[ndu- raceaa, ncepu ara sa se framnte, aa cum se framntase de ma
mute or n cursu saptamn care trecuse. Se poarta de parca s-ar lupta cu el nsu;i, gnd ea.
5a-l fi iritat faptul ca m-am grabit cu organizarea acestei recep(ii? Dar ;tie ;i el ct de necesara
este stabilirea ct mai grabnica a unor contacte intre oamenii no;tri ;i localnici. Pentru ei
sntem ca ni;te parin(i $i nimic nu poate eviden(ia mai bine faptul, dect asemenea recep(ii,
menite sa nlesneasca stabilirea unor rela(ii de apropiere.
Prvnd ru nvta[or care se perndau prn fa[a or, Leto amnt cum reac[onase
Hawat cnd nformase despre recep[e: "5ire| l(i interzic|"
Un zmbet sumbru se ntpar pe chpu Duceu. Hawat fusese ct pe ce sa faca o scena! n
cee dn urma, n[eegnd ca Ducee nu putea f convns sa renun[e, Hawat catnase posomort
dn cap: "Nu-m pace deoc ce se-ntmpa, Domna-Ta. Totu merge prea ute ac pe Arraks.
Nu- stu Harkonnenor. Nu- deoc stu or."
Pau trecu pe nga parn[ u, nso[nd o fata ma nata cu o |umatate de cap dect e.
arunca o prvre ursuza tatau, apo ncuvn[a cu un aer absent o remarca a tnere care- [nea
de bra[.
- Tata fete e fabrcant de dstrae, opt |essca Duceu. Gure ree spun ca numa un
nebun ar f-n stare sa se aventureze-n deert cu un costum facut n ateeree u.
- Cne- ndvdu cu ccatrce, dn fa[a u Pau? ntreba Leto. Nu-m amntesc de e.
- A fost trecut ma trzu pe sta, opt |essca. L-a nvtat Gurney. E trafcant.
- L-a nvtat Gurney?
- La cererea mea. Hawat a fost de acord, de nu m s-a parut ca era prea entuzasmat.
cheama Tuek, Esmar Tuek. E un om nfuent prntre ce dn tagma u. cunoate toata umea.
E nvtat ma peste tot.
- Ce cauta ac?
- Aceea ntrebare -o vor pune to[ nvta[, raspunse |essca. Smpa prezen[a a u
Tuek va semana ndoe va trez suspcun. Pe de ata parte, va atrage aten[a asupra
faptuu ca et pregatt sa duc pna a capat campana mpotrva corup[e - char cu spr|nu
trafcan[or. Dupa cte m-am dat seama, asta -a fost pe pac u Hawat.
- Nu snt sgur ca m-e mie pe pac.
ncna capu spre o pereche care trecea pe nga e; observa ca nu ma ramasesera
prea mu[ oaspe[ n ho.
- De ce n-a nvtat c[va fremen?
- L-am nvtat pe Kynes, raspunse ea.
- Da, -a nvtat pe Kynes, murmura e. M-a ma pregatt ate surprze?
Porn mpreuna cu ea, nchend ru nvta[or.
- Restu este conform uzan[eor, spuse |essca.
gnd: Dragul meu, nu-(i dai seama ca traficantul asta dispune de nave rapide, ca poate
fi cumparat? Trebuie sa ne pastram o porti(a de scapare de pe Arrakis, daca ajungem vreodata
sa fim ncol(i(i|
De cum ntrara n saa de mncare, |essca desprnse bra[u, se aeza pe scaunu a care
o condusese Leto. Apo e se ndrepta spre ocu sau dn capu mese. Un vaet [nu scaunu.
Oaspe[ ncepura sa se aeze. Cteva cpe, n saa rasuna doar fonetu vemnteor
zgomotu scauneor trte pe pardoseaa. Ducee ramase n pcoare. rdca mna soda[
n unforme de vae[ care se agtau n |uru mese se trasera napo, ncremennd n poz[e de
drep[.
n ncapere se asa o tacere stnghera.
Dn ocu unde se afa, |essca se uta catre capu mese, zar tremuru uor a gur u Leto,
observa cocotu fure n sngee care- ntunecase obra|. Ce l-o fi nfuriat? se ntreba. ln nici
un caz faptul ca l-am invitat pe traficant.
- Un se ntreaba, rost brusc Leto, de ce-am pus capat datne avoareor. E un act prn
care vreau sa va dau tuturor de-n[ees ca se vor schmba mute.
O nte penba puse stapnre pe grupu convvor.
ll cred beat, gnd |essca.
Leto ua de pe masa carafa cu apa, o na[a n umna ampor cu suspense.
- n catate de Cavaer a Imperuu, spuse e, vreau sa rostesc un toast.
Invta[ rdcara carafee, ramasera cu prvre a[ntte asupra u. n cpa aceea de
nte, o ampa se depasa uor, mpnsa de o adere venta dnspre ua bucatare. Pe chpu
de om a Duceu |ucara umbre.
- Snt ac vo ramne ac! tuna e.
Carafee dadura sa se urneasca spre gur, se oprra a |umatatea drumuu. Ducee
ramasese cu bra[u rdcat.
- Toastu meu este una dn devzee att de drag nmor noastre: "Afacere nseamna
progres! Norocu surde pretutnden!"
Sorb dn apa.
Cea[ mtara, prvndu-se nedumer[.
- Gurney! strga Leto.
Dntr-o na afata n spatee Duceu, gasu u Haeck raspunse:
- Ac snt, Domna-Ta.
- O meode, Gurney.
Dn umbra ne razbatura acordur dscrete de baset, n tonatate mnora. La semnu
Duceu, vae[ ncepura sa aeze pe masa patoure cu mncarur - epure de deert a gratar,
cu sos cepeda, apoma| sran, chukka a pahar, cafea cu mean| (raspndnd mrosu
patrunzator de scor[oara a mrodene), pot--oe cu vn spumos de Caadan.
Ducee, nsa, ramasese tot n pcoare.
n tmp ce nvta[ ateptau, prvnd cnd patoure aezate nantea or, cnd sueta
Duceu, Leto spuse:
- n vremure de demut, era de datora gazde sa- dstreze oaspe[ cu taentee sae.
Faangee degeteor u, ncetate pe carafa, se abra brusc.
- Eu nu tu sa cnt, dar am sa va rect cuvntee cntecuu u Gurney. Consdera[-e ca
pe un a doea toast - un toast n amntrea tuturor ceor care -au dat va[a ca no sa fm
astaz ac.
Mesen se fora stn|en[.
|essca cobor peoapee, prv pe sub gene a nvta[ dn medata e apropere -
rubcondu furnzor de apa, so[a u, vdu sobru reprezentant a Banc Ghde (parea o
speretoare de cor, cu och a[nt[ a Leto), masvu Tuek, cu obrazu brazdat de ccatrce cu
prvrea ochor sa abastru-n-abastru ndreptata n |os.
- "Aduce[-v-amnte, preten - de oste care au pert demut, aduce[-v-amnte",
decama ducee. "Oten ce cu povara avu[e -a durer au fost batu[ de soarta. sprtee
or, acum, a nostru |ug de-argnt poarta. Aduce[-v-amnte, preten - de oste care au pert
demut, aduce[-v-amnte. Un frce de tmp fara uz fase fost-a fece otean. fece otean
s-a dus, asnd a-navu[r nada. Aduce[-v-amnte, preten - de oste care-au pert demut,
aduce[-v-amnte. Cnd tmpu ce n-e soroct se va sfr rn|nd vcean... Ne vom f dus no,
asnd a-navu[r nada."
Ducee rost utmu vers cu voce aba auzta. Apo sorb ndeung dn apa, trntnd carafa
pe masa. Pcatur mar mprocara pnza aba.
Invta[ baura stngher[, n tacere.
Ducee na[a nca o data carafa. Cu un gest scurt, varsa pe |os apa care o ma umpea
nca pna a |umatate. Atepta, tnd ca cea[ trebuau sa- mte.
|essca fu prma care urma exempu.
O cpa, oaspe[ ramasera ncremen[, apo ncepura sa- verse carafee. |essca se uta a
Pau, care edea aatur de tata sau, vazu urmarnd reac[e ceor dn |uru sau. Apo fu ea
nsa fascnata de ceea ce dezvaua comportarea mesenor - ma aes a femeor. Apa a
care trebuau sa renun[e era apa curata, apa buna de baut, nu umezeaa tearsa dntr-un
tergar foost. Reac[a organca de mpotrvre a un asemenea act de rspa se dadea de go n
tremuru mnor, n ovaaa mcaror, n rsetee crspate... n efortu voent pe care - cerea
supunerea dn necestate. Una dntre feme scapa dn mna carafa, ntoarse prvrea n
partea ceaata, n tmp ce barbatu de nga ea se apeca s-o rdce.
Kynes nsa fu ce care re[nu n mod deosebt aten[a. Panetoogu ezta un moment,
apo go carafa ntr-un recpent ascuns sub tunca. zmb |essca, n cpa cnd surprnse
prvrea a[ntta asupra u, apo na[a carafa goaa, ntr-un toast mut. Faptu ca gestu sau
fusese observat nu parea sa- f tuburat ctu de pu[n.
Acordure basetuu, care contnuasera sa rasune n ncapere, schmbara brusc
tonatatea mnora, devennd voae crstane, ca- cum Gurney ar f vrut sa nsenneze
atmosfera.
- Sa mncam, rost Ducee se asa ncet pe scaun. E furios ;i nesigur, gnd |essca.
Pierderea combinei l-a afectat mai serios dect era de a;teptat. Trebuie sa fie vorba nsa ;i de
altceva, de ceva mult mai grav dect pierderea ma;inii. Pare disperat. ua furcu[a, spernd
ca gestu sa- aunge sentmentu apasator ce pusese deodata stapnre pe ea. De ce nu? E
disperat.
Cna, nceputa ntr-o amban[a posomorta, se nvora ncetu cu ncetu, pe masura ce
conversa[e prnsera sa se ege. Fabrcantu de dstrae o fecta pe |essca pentru taentee
bucataruu savoarea vnuu.
- Amndoua snt roadee Caadanuu, spuse |essca.
- Decoasa! excama e, gustnd chukka. Absout decoasa! nc o farma de mean|!
Pna a urma [ se face ehamte de-atta condment n toate cee!
Reprezentantu Banc Ghde se uta a Kynes, care era aezat n fa[a u.
- Aud, doctore Kynes, ca o noua ena a cazut prada unu verme.
- Iute se ma raspndesc vete, morma Ducee.
- Aadar, e-adevarat? facu bancheru, ntorcndu-se catre Leto.
- Cred eu ca- adevarat! rost mnos Ducee. Pentru ca a dsparut un afurst de
aerotransportor! Iar dspar[a unu asemenea coos nu poate f ucru curat!
- Cnd a aparut vermee nu exsta nc un m|oc de recuperare a ene, expca Kynes
bancheruu.
- Nu- deloc ucru curat! repeta Ducee.
- N-a observat nmen cnd a dsparut arpa? ntreba bancheru.
- Cerceta supravegheaza de obce numa dunee, spuse Kynes. Pe e ntereseaza, n
prmu rnd, descoperrea semnuu de verme. Echpa|u unu aerotransportor se compune dn
patru oamen: do po[ do nso[tor. Daca unu sau char do dn membr echpa|uu au fost
cumpara[ de duman Duceu...
- Ah, n[eeg! excama bancheru. dumneata, ca |udecator a Schmbar, ce masur a
de gnd sa e?
- Decza mea trebue chbzuta n nte, raspunse panetoogu. n nc un caz nu este un
subect pe care sa- dscut a masa. gnd: 5cheletul asta galbejit| $tie ca am ordin sa ignor
acest gen de infrac(iuni.
Bancheru surse, reua cna. |essca amnt deodata unu dn cursure pe care e
urmase a coaa Bene Gessert. Obectu cursuu era spona|u contraspona|u. Lector era o
Cucernca Maca doofana, ae care chp vese gas vo contrastau n mod stranu cu
subectu preegeror.
"Un lucru demn de re(inut n legatura cu orice ;coala de spionaj ;i/sau contraspionaj este
similitudinea configura(iei reac(iilor de baza ale absolven(ilor lor. Orice disciplina nchisa ;i
lasa amprenta - configura(ia specifica - asupra celor care o studiaza. Aceasta configura(ie
specifica poate fi analizata ;i anticipata.
lntr-adevar, configura(iile, sau modelele motiva(ionale, snt similare la to(i agen(ii
serviciilor de spionaj. Cu alte cuvinte, anumite tipuri de motiva(ii sn{ similare, chiar daca
;colile snt diferite ;i scopurile antagoniste. lntr-o prima, etapa, ve(i nva(a sa izola(i acest
element pentru a-l putea supune analizei - mai nti, studiind metodele de investiga(ie care
eviden(iaza orientarea interioara a investigatorilor, apoi, observnd ndeaproape orientarea
complexului limbaj-gndire al celor pe care i analiza(i. Ve(i constata, de pilda, ca este foarte
simplu sa determina(i limba originara a subiec(ilor analizei voastre, observndu-le, fire;te,
inflexiunile vocii ;i modul de exprimare."
, n cpa aceea, stnd a masa mpreuna cu fu! e, cu Ducee oaspe[ or ascutndu-
pe reprezentantu Banc Ghde, |essca sm[ un for de ghea[a: omu acesta era un agent a
Harkonnenor. Avea accentu ceor de pe Ged Prm - camufat cu dbace, dar tot att de
mpede, pentru sm[ure e antrenate, ca cnd omu -ar f afat ostentatv orgnea.
Nu cumva s-a ntors pna ;i Childa mpotriva Casei Atreides? se ntreba ea. Gndu se
paru nspamntator. ascunse tuburarea cernd unu vaet sa- aduca un nou tacm. Contnua
sa- ascute pe spon, pndnd ate semne care sa- tradeze nten[e. Acum va schimba
subiectul. Va aborda o tema aparent nevinovata, dar cu substrat amenin(ator, spuse. Asta-i
metoda lui - modelul ;colii sale.
Bancheru ngh[ o mbucatura, sorb dn vn, zmb a o remarca a feme care statea n
dreapta u. O vreme, paru sa ascute spusee unu barbat afat ceva ma departe de e care
expca Duceu ca pantee arrakene natve snt pste de [ep. Apo, brusc, se adresa |essca:
- Me, ac pe Arraks, m pace sa prvesc zboru pasaror. Bnen[ees, toate pasare
noastre snt hotare mute dn ee traesc fara sa consume apa, ntruct s-au nva[at sa se
adape cu snge.
Fca fabrcantuu de dstrae, care edea ntre Pau tata e, de partea ceaata a mese,
strmba chpu ca de papua spuse:
- E, Susu! Ce-[ ven sa vorbet despre ucrur att de dezgustatoare?
Bancheru zmb.
- M se spune Susu pentru ca snt conseru fnancar a Sndcatuu coportoror de apa.
cum |essca nu- raspunse, contnund doar sa- prveasca, adauga: Iar vnzator de apa se
anun[a strgnd suu-suu-suk!
Imta att de bne strgatu, nct ma mu[ mesen zbucnra n rs. |essca seszase
audaroena dn tonu bancheruu, dar nu- scapase faptu ca fata ntervense n mod deberat
n dscu[e. |ucau amndo teatru. Fata rostse repca ce trebua sa decaneze remarca
sponuu. arunca o prvre peza u Lngar Bewt. Magnatu ape mnca ncruntat, fara sa-
rdce och dn farfure. |essca se gnd ca bancheru spusese, de fapt: " eu stapnesc o
parte dn sursa esen[aa a puter pe Arraks - apa."
Pau detectase prefacatora dn gasu tovarae sae de masa, observase ca mama sa
urmarea conversa[a cu ntenstatea Bene Gessert. Se hotar deodata sa ntervna, sa
raspunda provocar. Se adresa bancheruu:
- Cu ate cuvnte, domnue, pasare de-ac snt canbae?
- Cudata ntrebare, Domnorue, raspunse bancheru. N-am spus dect ca pasare beau
snge. Asta nu nseamna ca e neaparat vorba de sngee semeneor or, nu- aa?
- ntrebarea nu a fost cudata, repca Pau, |essca remarca n vocea u nfexune
corozve ae rposte, rodu antrenamenteor dr|ate de ea. Un om nstrut te ca, pentru orce
organsm tnar, concuren[a cu ce ma rdcat poten[a o consttue organsmee apar[nnd
aceea spec.
Pescu ostentatv o buca[ca de frptura dn farfura vecne sae, o vr n gura, o ngh[,
urma:
- Mannca dn aceea farfure. Au aceea necesta[ vtae.
Bancheru avu o tresarre mnoasa, prv ncruntat spre Duce.
- Sa nu fac cumva greeaa de a crede ca fu meu nu- dect un cop, spuse Ducee
zmb.
|essca se uta repede a ce dn |ur. Chpu u Bewt se nsennase, ar Kynes trafcantu
rn|eau.
- Este, ntr-adevar, o egtate ecoogca, spuse Kynes, pe care tnaru Domnor pare c-o
n[eege foarte bne. Lupta dntre formee de va[a este upta pentru energa dsponba dntr-
un sstem. Sngee este o sursa efcenta de energe.
Bancheru asa |os furcu[a mr furos:
- Se spune ca epadature de fremen beau sngee mor[or or...
Kynes catna dn cap, repca pe un ton ddactc:
- Nu sngee, domnue, apa dn trupu unu om apar[ne n utma nstan[a poporuu sau
- trbuu sau. Pentru ce ce traesc a margnea Mareu es aceasta- o necestate vtaa.
Acoo e pre[oasa fecare pcatura de apa, aproape aptezec a suta dn corpu omuu este
apa. Unu mort, orcum, apa aceasta nu- ma e de foos.
Bancheru asa mne pe masa, de-o parte de ata a farfure. |essca crezu ca se va
rdca va peca, tunnd fugernd. n cpa urmatoare, Kynes se ntoarse spre ea:
- Sa-m fe cu ertare, Doamna, daca am vorbt ucrur nepacute a masa, dar v s-au
nfa[at adevarur denaturate -am consderat necesar sa e carfc,
- De cnd tot sta prntre fremen, [-a perdut orce dram de sm[re! scrn bancheru.
Kynes se uta cam a e, fxndu- fa[a vda, buzee tremurnd de fure.
- Cuvntee dumtae repreznta o provocare, domnue?
Bancheru ncremen. ngh[ n sec, apo rost sacadat:
- Bnen[ees ca nu! Nu m-a permte sa nsut astfe gazdee noastre!
|essca auz frca dn vocea omuu, -o vazu pe chp, n respra[e, n papta[a une vene
pe tmpa. Bancheruu era groaza de Kynes!
- Gazdee noastre snt perfect capabe sa hotarasca sngure daca trebue sau nu sa se
consdere nsutate, spuse Kynes. Snt o fame vteaza, care te Ce-nseamna sa-[ aper
onoarea. Avem cu to[ dovada cutezan[e or, n smpu fapt ca se afa acum... ac... pe
Arraks!
|essca observa ca Leto savura aterca[a. Ceea ce nu se putea spune, nsa, despre
ma|ortatea convvor. Ce ma mu[ edeau ncorda[, cu mne ascunse sub masa, gata sa
sara a o parte. Snguree excep[ erau Bewt, care zmbea, vadt ncntat de ncurcatura
bancheruu, Tuek, trafcantu, care parea ca ateapta un semn dn partea u Kynes. Ct
despre Pau, acesta fxa pe panetoog cu o prvre admratva.
- Atept, rost Kynes.
- N-am vrut sa te nsut, boboros bancheru. Daca te-a sm[t nsutat, te rog sa prmet
scuzee mee.
- De buna voe ofert, de buna voe prmt, raspunse Kynes. zmb |essca reua
cna ca cnd nmc nu s-ar f ntmpat.
|essca observa ca trafcantu ncepuse e sa mannce. nota n memore faptu ca
omu paruse tot tmpu pregatt sa sara n a|utoru u Kynes. Exsta un fe de n[eegere ntre
Kynes Tuek.
Leto ncepu sa se |oace cu furcu[a, prvndu- cu un aer medtatv pe panetoog. Purtarea
acestua ndca o schmbare a attudn sae fa[a de Casa Atredes. Kynes se aratase mut ma
rece n cursu scurte ncursun pe care o facusera n deert.
|essca e ceru vae[or sa aduca no mncarur bautur. La masa facura apar[a
patour cu langues de lapins de garenne - cu vn rou sos de cuperc ferment.
ncetu cu ncetu, conversa[e fura reuate, dar |essca e sesza ncordarea. Oaspe[
pareau agta[, ar bancheru mnca ntr-o tacere mohorta. lynes l-ar fi ucis fara sa ;ovaie,
gnd ea. dadea seama ca puterea u Kynes dovedea o attudne dega|ata fa[a de actu
ucder. Kynes era capab sa ucda cu uurn[a |essca banu ca nsurea aceasta era
comuna tuturor fremenor.
Se ntoarse catre fabrcantu de dstrae, afat n stnga e; spuse:
- Importan[a ape pe Arraks nu contenete sa ma umeasca.
- Apa e-ntr-adevar mportanta, ncuvn[a omu. Ce fe de mncare- aceasta? E decoasa!
- Lmb de epure sabatc ntr-un sos speca. O re[eta foarte veche.
- Trebue sa-m procur eu re[eta asta.
|essca dadu dn cap.
- Vo avea gr|a sa o prmet.
Kynes se uta a ea, spuse:
- Ma|ortatea ceor ce vn pentru prma data pe Arraks subestmeaza mportan[a pe care
o are ac apa. Asta pentru ca n-au de unde sa te ca pe Arraks ac[oneaza egea mnmuu.
|essca n[eese ca panetoogu ncerca s-o sondeze; raspunse:
- Creterea este mtata de eementu necesar care exsta n canttatea cea ma mca. ,
natura, cond[a cea ma pu[n favoraba ve[ determna coefcentu de cretere.
- Nu m s-a ntmpat prea des sa cunosc membr a une Case Mar care sa n[eeaga
probeme de panetooge, zse Kynes. Aa este. Apa este cond[a cea ma pu[n favoraba
ve[ pe Arraks. Dar nu trebue utat faptu ca nsa cre;terea poate produce cond[
defavorabe, daca nu este tratata cu extrema pruden[a.
|essca sm[ prezen[a unu mesa| ascuns n cuvntee u Kynes. dadu seama ca nu
reuete sa- descfreze.
- Creterea, murmura ea. Vre sa spu ca pe Arraks s-ar putea crea un ccu sstematc a
ape
s
capab sa ntre[na va[a omeneasca n cond[ ma favorabe?
- Imposb! hama magnatu ape.
|essca ntoarse capu! spre Bewt.
- Imposb?
- Imposb pe Arraks, ntar e. Nu-[ peca urechea a spusee unu vsator, Doamna.
contrazc toate doveze tn[fce, toate demonstra[e de aborator.
Kynes se uta a Bewt, ar |essca observa ca, dn nou, ceeate dscu[ ncetasera ca
toata umea era atenta a aceasta noua poemca.
- Demonstra[e de aborator au tendn[a sa ne faca orb a un fapt foarte smpu, rost
Kynes. Acest fapt este urmatoru: n cazu despre care dscutam avem de-a face cu fenomene
a caror orgne a fost ramne medu exteror - medu n care o sere de pante anmae
contnua sa duca o exsten[a normaa.
- Normaa! excama zefemtor Bewt. Nmc nu- norma pe Arraks!
- Dmpotrva. contrazse Kynes. Pe Arraks s-ar putea crea ma mute puncte de
armonzare, n zonee geografce care permt autontre[nerea. Pentru asta ar f sufcent sa
n[eegem mtee panete constrngere a care este supusa.
- Aa ceva nu se va reaza ncodata, spuse Bewt.
La capatu ceaat a mese, Ducee n[eese brusc cnd anume se produsese schmbarea
dn attudnea u Kynes: n cpa n care |essca spusese ca vor pastra pantee dn sera pentru
vtoru Arraksuu.
- Concret, ce-ar f de facut pentru a se crea acest sstem autonom, doctore Kynes?
ntreba Leto.
- Daca am reu sa determnam un procent de tre a suta dn pantee verz de pe Arraks
sa formeze compu carbonc ca matere nutrtva, am decana un sstem ccc, raspunse
Kynes.
- Apa e sngura probema? ntreba Ducee. Sm[se nfacararea u Kynes constata ca
mpartaea emo[a.
- Apa ecpseaza ceeate probeme. Paneta are mut oxgen, dar psesc fenomenee
concomtente prezen[e acestua - va[a vegetaa raspndta pe scara arga surse
mportante de boxd de carbon n stare bera, cum ar f, de pda, vucan. Pe Arraks au oc
schmbur chmce neobnute... nca pe suprafe[e foarte ntnse.
- Lucrez a proecte expermentae? ntreba Ducee.
- Ne-ar trebu o gramada de tmp ca sa punem a punct efectu Tansey. Nu s-au efectuat
deocamdata dect experen[e de mca ampoare, dar, datorta or, tn[a mea dspune acum de
o sere de poteze de ucru.
- Nu e destua apa, nterven Bewt. Asta- sngura probema. Nu e destula apa|
- Meteru Bewt este expert n matere de apa, comenta Kynes. Zmb, rencepu sa
mannce.
Ducee reteza aeru cu mna dreapta.
- Nu! Vreau un raspuns! Exsta sufcenta apa, doctore Kynes?
Kynes ramase cu prvrea a[ntta a farfura dn fa[a sa.
|essca urmar |ocu sentmenteor ce se ogndeau pe chp. 5e ascunde bine, gnd. Dar
ea nregstrase pe panetoog. Ct pe fa[a u regretu pentru faptu ca se avntase n aceasta
dscu[e.
- Exsta sufcenta apa? ntreba dn nou Ducee.
- S-ar putea... sa exste, raspunse Kynes.
5imuleaza incertitudinea| gnd |essca.
Cu sm[u sau ma ascu[t pentru adevar, Pau percepu substratu afrma[e, socta a
maxmum resursee antrenamentuu, pentru a- ascunde tuburarea. Exista apa suficienta|
Dar lynes nu vrea sa se ;tie acest lucru.
- Panetoogu nostru nutrete mute vsur nteresante, comenta rautacos Bewt. Vseaza
mpreuna cu fremen... a mpnr de profe[ a mntutor.
n |uru mese se auzra cteva rsete. |essca e nota: trafcantu, fca fabrcantuu de
dstrae, Duncan Idaho, femea cu msteroasa agen[e de ghz turstc.
Ciudat mai snt mpar(ite tensiunile n seara asta, spuse ea. 5e petrec prea multe
lucruri pe care nu le pot n(elege. Trebuie sa-mi gasesc neaparat surse de informare.
Ducee pmba prvrea de a Kynes a Bewt, apo a |essca. Sm[ea o strane decep[e. I
se parea ca- scapase un ucru de mportan[a vtaa.
- 5-ar putea sa exste, murmura e.
Kynes spuse repede:
- Poate c-ar trebu sa dscutam despre asta ata data, Domna-Ta. Snt prea mute...
Tacu brusc. Un sodat n unforma Atredes daduse buzna pe ua de servcu. Omu trecu
pe nga santnee, se ndrepta grabt spre Duce, se apeca a urechea u, ncepu sa- vorbeasca
n oapta.
|essca recunoscu nsemnee detaamentuu u Hawat, reprma ngr|orarea. Se
ntoarse catre so[a fabrcantuu de dstrae - o femee papnda, cu paru negru trasatur
decate.
- Aba te-a atns de mncare, draga mea. Sa-[ comand atceva?
Femea se uta a barbatu e, apo raspunse tmorata:
- Nu prea m-e foame.
n cpa aceea, Ducee se rdca n pcoare rost cu un ton aspru, porunctor:
- Ramne[ a ocure dumneavoastra. Va trebu sa ma scuza[, dar a ntervent ceva care
necesta prezen[a mea personaa.
Facu un pas atera.
- Pau, te rog sa f tu gazda n ocu meu.
Pau se scua de pe scaun. Vru sa- ntrebe pe tata sau ce se ntmpase, apo se razgnd.
Trebua sa- pastreze camu arstocratc, sa faca fa[a stua[e cu toata demntatea. Oco
co[u mese se aeza n scaunu tatau sau.
Ducee se ntoarse spre na n care veghea Haeck. Spuse:
- Gurney, ocupa, te rog, ocu u Pau a masa. Sa nu ramna un numar mpar. Dupa ce-o
sa termna[ cna, s-ar putea sa te chem mpreuna cu e a postu de comanda de pe terenu de
debarcare. Sa f[ pregat[.
Haeck facu apar[a. Era mbracat n unforma de gaa, dar ur[ena trupuu sau
matahaos parea neaocu e prntre vemntee scnteetoare ae ceora[ oaspe[. rezema
basetu de perete, se aprope de scaunu eberat de Pau, se aeza.
- Va rog sa nu va aarma[, reua Ducee, dar doresc sa nu paraseasca nmen cadrea
fara permsunea corpuu de garda. Atta tmp ct ramne[ ac, ve[ f n perfecta sguran[a. Va
asgur ca vom rezova ct se poate de repede aceasta mca nepacere.
Pau sesza cuvntee codfcate dn enun[u tatau sau - garda-siguran(a-repede. Era
vorba de o probema de securtate, nu de voen[a. Observa ca mama sa descfrase acea
mesa|. Rasufara amndo uura[.
Ducee e adresa tuturor un saut scurt cu capu, se ntoarse e grabt pe ua de
servcu, urmat de sodatu sau.
- Va rog sa va contnua[ cna, rost Pau. M se pare ca doctoru Kynes spunea ceva
despre apa.
- Nu s-ar putea sa reuam dscu[a ata data? ntreba Kynes.
- Cnd doret, raspunse Pau.
|essca observa, cu un sentment de mndre, attudnea demna, maturtatea
sguran[a de sne a fuu e.
Bancheru na[a carafa cu apa, gestcua cu ea catre Bewt:
- Nc unu dntre no nu- poate ntrece pe meteru Bewt a vorbe-nforte. Aa frumos e
brodete, de parc-ar aspra a rangu de Casa Mare! Ha, metere Bewt, nchna un toast dn
partea noastra a tuturor. Poate ca t vreo cugetare destu de n[eeapta ca sa- fe pe pac
putuu ce trebue tratat ca un barbat.
|essca nceta pumn mn drepte sub masa. zar pe Haeck schmbnd un semna
de mna cu Idaho, vazu ca santneee anate nga pere[ ocupa, cu mcar dscrete, poz[ de
upta.
Bewt arunca o prvre vennoasa bancheruu.
Pau se uta repede a Haeck, a garze gata sa ntervna, apo [ntu pe bancher cu
prvrea pna ce acesta asa |os carafa. Spuse, taraganat:
- Odata, pe Caadan, am vazut cadavru unu pescar necat. Avea...
- necat? excama fata fabrcantuu de dstrae.
Pau ova, apo contnua:
- Da. Scufundat n apa mort prn asfxere. necat.
- Interesanta moarte, murmura fata.
Pau adresa un surs nghe[at, se ntoarse dn nou catre bancher:
- Interesant era atceva a omu acea, anume rane de pe umer sa. Ran provocate
de nca[are ghntute ae atu pescar. Vctma facuse parte dn echpa|u une aupe - o
nava cu care se caatorete pe apa. aupa naufragase... se scufundase sub apa. Un at
pescar, care a|utase a recuperarea cadavruu, spunea ca vazuse deseor urme de feu acea.
Rane aratau ca, n momentu naufraguu, un at membru a echpa|uu ncercase sa se
ca[ere pe umer napastutuu sau tovara, ca sa a|unga a suprafa[a - a aer.
- Care- partea nteresanta a ntmpar? ntreba bancheru.
- Remarca tatau meu, care era de fa[a. A spus ca gestu necatuu care se ca[ara pe
umer atua ca sa se saveze este scuzab... cu excep[a cazuu cnd o face n careu
of[eror...
Pau atepta cteva cpe, pentru a- da tmp bancheruu sa n[eeaga ce avea sa urmeze,
apo termna:
- , a adauga eu, cu excep[a cazuu cnd o face a masa.
n saa se aternu brusc tacerea.
Asta a fost o impruden(a, gnd |essca. Rangul bancherului i-ar putea permite sa-l
provoace pe fiul meu la duel. Vazu ca Idaho era pregatt sa ntervna. Santneee stateau
nemcate, ateptndu- semnau. Gurney Haeck era cu och pe oamen dn fa[a sa.
- Ho-ho-hoooo!
Tuek, trafcantu, rdea n hohote, cu capu dat pe spate.
Pe chpure mesenor aparura zmbete nervoase.
Bewt ncepu sa rn|easca.
Bancheru trase scaunu napo, fugera cu prvrea pe Pau.
- Cne- nfrunta pe Atrez o face pe peea u, comenta mpasb Kynes.
- Atrez obnuesc sa- nsute oaspe[? mug bancheru.
nante ca Pau sa poata raspunde, |essca se apeca peste masa rost:
- Domnue!
Iar n gnd: Trebuie sa ne lamurim ce urmare;te aceasta unealta a Harkonnenilor. Un nou
atentat la via(a lui Paul? ll mai ajuta ;i altcineva?
- Fu meu evoca un tabou dumneata [ vez n e portretu? ntreba ea. Fascnanta
destanure.
strecura pe fur mna spre crstau a caru teaca -o prnsese deasupra gezne.
Bancheru ntoarse prvrea dumanoasa spre |essca. Pau trase uor scaunu ma
napo, gata sa sara daca va f nevoe. Recep[onase cuvntu cfrat: tablou. "Pregate;te-te
pentru violen(a".
Kynes se uta ung a |essca, apo facu un semn dscret u Tuek.
Trafcantu se scua brusc n pcoare, na[a carafa.
- Propun un toast! strga e. Sa bem n sanatatea tnaruu Pau Atredes, care arata ca un
put, dar se poarta ca un barbat.
De ce se amesteca? se ntreba |essca.
Bancheru stramutase acum prvrea a Kynes |essca observa groaza care se
ntparse dn nou pe chpu agentuu.
Oaspe[ ncepura sa raspunda a ndemnu toastuu.
Oamenii se supun voin(ei lui lynes, gnd |essca. A dat de n(eles ca e de partea lui Paul.
Care sa fie secretul puterii lui? n nici un caz faptul ca este judecator al 5chimbarii. Func(ia
asta e temporara. $i snt sigura ca nu-i vorba nici de rangul lui de func(ionar imperial.
retrase mna de pe mneru crstauu, na[a carafa n drec[a u Kynes. Panetoogu
raspunse cu acea gest.
Numa Pau bancheru (5usu| 5tupida porecla| gnd |essca) ramasesera nemca[.
Bancheru contnua sa se ute a Kynes. Pau prvea fx farfura dnantea u.
Eram stapn pe situa(ie, gnd e. De ce s-au amestecat? Prv pe sub sprncene capetee
nvta[or dn fa[a sa. Pregate;te-te de violenta? Din partea cui? Din partea bancherului? ln nici
un caz.
Haeck spuse fara sa se adreseze cuva anume:
- ntr-o socetate ca a noastra, oamen n-ar trebu sa se prpeasca, atunc cnd se pare
ca snt nsuta[. Nu rareor o hotarre nechbzuta nseamna curata snucdere.
O prv pez pe fca fabrcantuu de dstrae, urma:
- Nu et de aceea parere, domnoara?
- Oh, ba da, ba da, categorc! se grab sa raspunda fata. Se abuzeaza tot tmpu de
voen[a. M se face de-a dreptu sa. De cee ma mute or, nu- vorba de nc o ofensa totu
mor oamen. Este absurd.
- Este absurd, ntr-adevar, ntar Haeck.
|essca sesza |ocu aproape perfect a fete, gnd: Csculi(a asta nu-i deloc o gsculi(a. ,
n cpa aceea, n[eese n ce consta amenn[area - dadu seama ca n[eesese Haeck.
Panusera sa- mbrobodeasca pe Pau prn ntermedu une feme. |essca rasufa uurata. Fu
e ntrevazuse probab ce dnt manevra - antrenamentu u nu- asase sa omta acest
gambt bana.
- M se pare ca snt necesare no scuze, se adresa Kynes bancheruu.
Agentu ntoarse |essca un surs chnut, zse:
- Doamna, ma tem ca am baut peste masura. S-au servt vnur tar a masa aceasta, ar
eu nu-s prea obnut cu asemenea bautur.
|essca auz vennu dn voce. Raspunse cu amabtate:
- n rea[e cu stran trebue sa prvet cu ngadun[a deosebre de obceur
educa[e.
- Mu[umesc, Doamna.
So[a fabrcantuu de dstrae se apeca nspre |essca - spuse:
- Ducee zcea ca, ramnnd ac, sntem n sguran[a. Sper ca n-au nceput no confcte
armate.
A fost ndrumata sa canalizeze conversa(ia pe faga;ul asta, gnd |essca.
- Nu cred ca- vorba de ceva grav, spuse ea. Dar, deocamdata, ma exsta o sere de
probeme care necesta prezen[a personaa a Duceu. Nc o masura de precau[e nu- de
prsos, atta tmp ct contnua vra|maa dntre Casee Atredes Harkonnen. Ducee a |urat
kany. bnen[ees, nu se va asa pna ce nu- va f chdat pe to[ agen[ Harkonnenor care
se ma afa pe Arraks.
Se uta pez a reprezentantu Banc Ghde, adauga:
- Iar ege Conven[e ngadue acest ucru. Apo, prvndu- pe Kynes: Nu- aa, doctore
Kynes?
- De buna seama, raspunse panetoogu.
Fabrcantu de dstrae o nghont dscret pe so[a u.
Femea se uta repede a e, spuse:
- Parca m s-a facut me foame. A gusta dn frptura aceea de pasare care s-a servt
ma nante.
|essca facu semn unu vaet, apo se ntoarse catre bancher:
- Char, domnue, vorbea ceva ma nante despre pasar despre obceure or. Afu tot
ma mute ucrur nteresante n egatura cu Dune. Spune-m, unde se afa ocure cu
mroden? Vnator trebue sa patrunda adnc nspre centru deertuu?
- O, nu, Doamna. Se cunosc foarte pu[ne ucrur despre centru deertuu. aproape
nmc despre emsfera sudca.
- Exsta o poveste care spune ca n [nuture sudce s-ar afa un ggantc Fon-Mama de
mroden, nterven Kynes, dar banuaa mea este ca- doar o pasmure -un pretext de
baada. Dn cnd n cnd, un vnator ma cutezator patrund n zonee mtrofe centur
centrae, dar exped[e acestea snt extrem de percuoase - navga[a- nesgura furtune-s
foarte frecvente. Cu ct se ac[oneaza ma departe de bazee de a poaee Scutuu, cu att
devn ma posbe accdentee. Deocamdata, s-a dovedt nerentab sa ne aventuram prea
departe, spre sud. Poate ca dac-am dspune de-un satet meteoroogc...
Bewt na[a capu dn farfure, vorb cu gura pna, adresndu-se tuturor:
- Se zce ca fremen pot a|unge acoo, ca e se pot depasa unde vor, ca au descopert
sugator sfntn char n emsfera sudca.
- Sugator sfntn? se mra |essca.
Kynes raspunse repede:
- Vorbe, Doamna, vorbe. Astea exsta pe ate panete, dar nu pe Arraks. Sugatore snt
ocur n care apa se nftreaza pna a suprafa[a sau destu de aproape de suprafa[a ca sa
poata f descoperta dupa anumte semne. Sfntna e tot un fe de sugatoare, dn care se poate
sorb apa prntr-un tub nfpt n so... ce pu[n aa se zce.
Nu pare sincer, gnd |essca.
De ce minte? se ntreba Pau.
- Foarte nteresant, comenta |essca. gnd: "5e zice...". Curioase ;abloane verbale mai
au pe-aici. Macar de ;i-ar da seama ct de revelatoare este exprimarea aceasta pentru
credin(a n supersti(ii de care nu pot scapa.
- Am auzt, nterven Pau, ca ave[ o zcaa: ustru vne de a ora, ar n[eepcunea dn
deert.
- Arraksu are mute zcae, spuse engmatc Kynes.
|essca se pregatea sa formueze o noua ntrebare, cnd un vaet se aprope de ea, se
ncna ntnse un bet. Ea despatur, recunoscu scrsu Duceu semnee de cod. Ct
repede mesa|u, apo se adresa tuturor:
- Sper ca va va face pacere sa afa[ ca Ducee ne trmte vet mbucuratoare. Probema
pentru care a trebut sa ne paraseasca a fost rezovata. S-a gast aerotransportoru dsparut.
Un agent Harkonnen strecurat prntre membr echpa|uu -a st pe cea[ sa aterzeze a o
baza a trafcan[or, cu speran[a ca e va putea vnde acestora aparatu. omu, mana au
fost predate trupeor noastre.
ncna uor capu catre Tuek.
Trafcantu raspunse cu aceea mcare.
|essca mpatur betu, - strecura n mneca.
- Ma bucur ca nu s-a a|uns a upta deschsa, decara bancheru. Popua[a spera dn toata
nma ca Atrez vor aduce pacea prospertatea.
- Ma aes prospertatea, rost Bewt.
- Cred ca atepta[ cu to[ desertu, spuse senna |essca. I-am comandat bucataruu
nostru o specatate caadaneza: orez pund cu crema dosa.
- Suna foarte mbetor, zse fabrcantu de dstrae. Cum a putea ob[ne eu re[eta?
- Ve prm orce re[eta doret, domnue, raspunse |essca, nregistrnd omu pentru a
dscuta despre e cu Hawat. Fabrcantu era tpu arvstuu meschn frcos, care putea f
cumparat eftn.
n |uru e, convv reuasera fecareaa: "Ce matera dragu[..." "A comandat o montura
a fe de superba ca patra..." "Poate ca vom ncerca sa sporm produc[a n trmestru
urmator..."
|essca se uta a farfura dn fa[a e, refectnd a pasa|u cfrat dn mesa|u u Leto:
"Harkonnenii au ncercat sa debarce un transport de lasere. Le-am capturat Asta nu nseamna
nsa ca n-au reu;it sa debarce ;i alte transporturi. $i n orice caz, e o dovada ca nu se prea
sinchisesc de scuturi. Lua(i masuri de precau(ie n consecin(a."
Lasere, gnd |essca, descumpanta. Fasccuee ncandescente de umna brzanta puteau
strapunge orce matera cunoscut, neprote|at de un scut defensv. Faptu ca fenomenu de
conexune nversa, a contactu cu scutu, putea sa provoace expoza smutana a ceor doua
surse de energe nu- preocupa pe Harkonnen. De ce? O expoze aser-scut era o varaba
percuoasa; putea f ma puternca dect orce arma atomca, sau putea provoca doar moartea
tragatoruu s a [nte sae.
Necunoscutee probeme o nenteau.
auz pe Pau spunnd:
- Nu m-am ndot nc o cpa ca vom gas transportoru. Cnd tata meu pune n gnd sa
rezove o probema, o rezova. Harkonnen ncep sa descopere e acest adevar.
5e lauda, gnd |essca. N-ar trebui sa se laude. Cnd urmeaza sa-(i petreci noaptea
ascunzndu-te sub pamnt, de frica laserelor, n-ai dreptul sa te lauzi.
N-avem scapare - platim pentru violen(a stramo;ilor no;tri.
Fragment din Pildele lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
|ESSICA AUZI LARMA dn hou prncpa, aprnse ampa de nga pat. Ceasu de ac nu
fusese potrvt a ora ocaa trebu sa scada mnta douazec unu de mnute, ca sa- dea
seama ca era ora doua noaptea.
De puternca, arma era confuza.
5a fi declan;at Harkonnenii atacul? se ntreba.
Cobor dn pat, se duse a montor. Pe unu dntre ecrane vazu pe Pau, dormnd n
compartmentu ce ma adnc a becuu, unde se mprovzase n graba un dormtor. Evdent,
zgomotu ou a|ungea pna acoo. n camera Duceu nu era nmen; patu nu fusese desfacut.
Oare Leto ma era acum pe terenu de debarcare?
|essca ramase nemcata n m|ocu ncaper, tragnd cu urechea.
Desu o voce care strga cuvnte deznate. Apo o ata voce, care- chema pe doctoru
Yueh. |essca gas o mante, o mbraca, vr pcoaree n papuc, prnse crstau deasupra
gezne.
Dn nou, o voce strga pe Yueh.
|essca ncnse manta a m|oc, e pe cordor. Brusc, o strafugera un gnd: Daca a
fost ranit Leto?
ncepu sa aerge.
se paru ca nu va ma a|unge ncodata a capatu cordoruu. Ie de sub arcada, trecu n
goana prn saa de mncare, se napust n pasa|u care ducea n. hou prncpa. Se opr nauca
n saa vasta, puternc umnata. Toate ampe cu suspense de nga pere[ strauceau a
ntenstatea maxma.
n dreapta e, char n fa[a u de a ntrare, zar do soda[ dn corpu de garda, [nndu-
de subsuor pe Duncan Idahao, a caru cap se baanganea de coo-coo, cu barba n pept.
|essca prv ncrementa.
Unu dntre soda[ se adresa do|entor u Idaho:
- Vez ce-a facut? A trezt o pe doamna |essca.
n spatee or, drapere gree stateau umfate, semn ca ua ramasese deschsa. Nc
Ducee, nc Yueh nu se vedeau ncaer. Ceva ma departe, retrasa, Mapes prvea cu raceaa
pe Idaho. Purta o roba cafene, cu un desen n serpentna pe tv, ar n pcoare avea ghete de
deert cu reture desfacute.
- Bne c-am trezt-o, boboros Idaho. dadu capu pe spate, zbera: Pe Grumman m-am
muat nta|' data aba-n snge!
Maica Marc| E beat| gnd |essca.
Fa[a oachea rotunda a u Idaho se schmonos ntr-o grmasa ar[agoasa. Paru u cre[,
ca bana unu [ap negru, era nacat de praf. Avea tunca rupta ntr-o parte , de sub margne
zdren[ute, atrna un co[ a cama de borangc pe care o purtase Ia cna.
|essca se aprope de e.
Unu dntre soda[ o sauta, fara a- sab pe Idaho.
- N-am tut ce sa facem cu e, Doamna. Vocfera n fa[a case, dar nu voa sa ntre. Ne-
am temut sa nu treaca vreun ocanc sa- vada n hau asta. Ne-ar f et vorbe.
- De unde vne? ntreba |essca.
- Dupa cna a condus-o acasa pe una dn domnoare, Doamna. Dn ordnu u Hawat.
- Ce domnoara?
- Una dn fetcanee de a agen[a de ghz. Nu t, Doamna? Se uta cu coada ochuu a
Mapes, cobor gasu: Se apeeaza totdeauna a Idaho pentru supravegherea doamneor.
Foarte bine| gnd |essca. Dar de ce-i beat?
Se ncrunta, se ntoarse catre Mapes.
- Mapes, adu- un stmuent. Cofena, daca se poate. Vez daca n-a ma ramas nte cafea
cu mean|.
Idaho na[a anevoe capu, se uta chor a |essca, bodogan:
- Am casapt ma mu' de-o suta d'n pen' Duce... Da' vreau sa tu o ce caut ac? Su'
pamnt nu- de trat. Deasupra, nc att. Ce dracu' de ume ma e -asta, ha?
Dnspre cordor se auz un zgomot. |essca ntoarse capu, vazu pe Yueh vennd catre
e, cu trusa medcaa n mna stnga. Damantu tatuat pe fruntea u se contura ma pregnant
ca orcnd.
- Iaca dom'Doctor! zbera Idaho. Ce- doctore? A vent a-m'pu atee?
rot och nce[oa[ n drec[a |essca.
- Prost bancu', a?
|essca se ncrunta, dar nu spuse nmc. Se ntreba: Ce motiv ar putea avea ldaho sa se
mbete? Nu cumva a fost drogat?
- Afursta aa de bere de mr'dene, morma Idaho, ncercnd sa stea drept.
Mapes reven cu o ceaca aburnda n mn. Se opr nehotarta n spatee u Yueh, se uta
a |essca. Ea facu semn sa atepte. Yueh asa |os trusa, o sauta pe |essca, spuse:
- Berea de mrodene, zc?
- A ma stra|nca peaa, bgu Idaho. ncerca sa a poz[e de drep[, ura: Pe Grumman
m-am muat nta|' data aba-n snge! Am taat un Harkon... pen' Duce -am taat.
Yueh se ntoarse, se uta a ceaca pe care o [nea Mapes.
- Ce- acoo?
- Cofena, spuse |essca.
Yueh ua ceaca, -o ntnse u Idaho.
- Bea asta, baete.
- Nu ma' beau nmc.
- Iar eu [ spun, bea-o!
Capu u Idaho se baangan n drec[a u Yueh. Catnndu-se, spadasnu facu un pas
nante, trndu- pe ce do soda[ dupa e.
- M-am saturat pna-n gt sa to' fac pe pacu' 'Nversuu-mpera, doctore! Acu' o sa ma
facem ' cum vreau o.
- Dupa ce-o sa be asta, spuse Yueh. Nu- dect cafea.
- O porcare ca ' paneta asta! Cu-afurstu' e de soare ab. Care decooreaza totu'...
strmba toate...
- Bun, acum nsa e noapte, spuse Yueh rabdator. F baat de treaba da pe gt ceaca
asta. O sa te sm[ ma bne.
- Nu vreau sa ma sm'a bne!
- Doar n-o sa ne petrecem noaptea, tocmndu-ne cu e, nterven |essca. gnd: Are
nevoie de-un ;oc.
- Te po[ retrage, Doamna, zse Yueh. Am eu gr|a de e |essca scutura capu Facu un
pas nante, ov cu putere pe Idaho peste fa[a.
Spadasnu se dadu napo, tragnd santneee dupa e, o fugera cu prvrea.
- Cum te por[ n casa Duceu tau? uera ea. Smuse ceaca dn mna u Yueh,
mprocnd pcatur de chd, -o vr sub nas u Idaho. Bea-o medat! E un ordn!
Idaho se ndrepta brusc, o prv fx, urt. Apo vorb ncet, pronun[nd cuvntee raspcat
atent:
- Nu prmesc ordne de a o bestemata de spoana a Harkonnenor.
Yueh se cutremura, se ntoarse spre |essca.
Chpu e se facuse vd. Dadu ncet dn cap. Acum prcepuse totu. Vorbee faptee
observate n cursu utmeor ze, vorbee faptee a caror n[ees se paruse trunchat,
capatasera deodata semnfca[e. O cope o fure aproape nsuportaba. Fu nevota sa-
socte toate resursee antrenamentuu e Bene Gessert ca sa- regeze pusu sa-
egazeze respra[a. Vapaa nsa contnua sa ppe mocnt n sufetu e.
5e apeleaza totdeauna la ldaho pentru supravegherea doamnelor|
sageta pe Yueh cu prvrea. Doctoru asa och n |os.
- ta? ntreba ea.
- Am... auzt unee vorbe, Doamna. Dar n-am vrut sa-[ ngreunez povara.
- Hawat! uera ea. Sa vna medat a mne Thufr Hawat!
- Doamna, dar...
- Imedat!
Nu poate fi dect Hawat, gnd ea. Daca ar fi provenit din alta sursa, o asemenea banuia/
ar fi fost respinsa fara regret. Idaho scutura capu, boboros:
- Nu ma puteam sa-nr [n gura.
O cpa, |essca se uta a ceaca pe care o [nea n mna, apo, brusc, azvr con[nutu n
obrazu u Idaho.
- nchde[- ntr-una dn cameree pentru oaspe[, dn arpa de est, porunc ea. Sa doarma
acoo pna-... revne,
Ce do soda[ o prvra posomor[. Unu dntre e ngama:
- Poate c-ar f ma bne sa- ducem n ata parte, Doamna. L-am putea...
- Trebue sa stea ac! se rast |essca. I s-a ncredn[at o msune ac! n gas razbatu
amaracunea: Supravegherea doamneor este specatatea u.
Sodatu ngh[ n sec.
- Unde e Ducee? ntreba ea.
- La postu de comanda, Doamna.
- Hawat e cu e?
- Hawat e n ora, Doamna.
- Duce[-va dupa e aduce[- ac. atept n camera mea.
- Doamna...
- Daca este nevoe, vo chema pe Duce, spuse ea. Dar sper sa nevoe. N-a vrea sa-
tubur cu povestea asta.
- Prea bne, Doamna.
|essca vr ceaca goaa n mne u Mapes, care o prv ntrebator cu och e abastru-n-
abastru.
- Du-te te cuca, Mapes.
- Et sgura ca nu ma a nevoe de mne, Doamna?
|essca adresa un surs mohort.
- Snt sgura.
- Poate ca ar f ma bne sa a totu pe mne, Doamna, nterven Yueh. |-a putea da un
sedatv ...
- ntoarce-te n apartamentu dumtae asa-ma pe mne sa fac ceea ce cred de
cuvn[a, rost ea. Apo batu ncetor pe bra[, pentru a atenua asprmea porunc: E ma bne
aa, crede-ma.
na[a brusc fruntea, se rasuc paras hou, ndreptndu-se catre apartamentu e.
Mergea cu spatee drept, cu och a[nt[ nante. Zdur rec... cordoare... o ua cunoscuta...
Apasa bruta can[a, ntra trnt ua n spatee e. Ramase nemcata, prvnd cu och
scaparator ferestree opaczate de scutu defensv a camere. Hawat| 5a se fi vndut
Harkonnenilor? Vom vedea.
Se aprope de |[u de moda veche, tap[at cu pee de schag brodata, ntoarse cu fa[a
spre ua. aduse amnte subt de crstau afat n teaca prnsa deasupra gezne. Desprnse
teaca -o ega pe antebra[, ncercnd apo aunecarea arme. Prv nca o data prn camera,
fxndu- cu precze n mnte, ca masura de prevedere, poz[a fecaru obect: dvanu dn co[,
scaunee cu spatar drept de nga perete, cee doua masu[e |oase, [tera prnsa n suportu e,
nga ua dormtoruu.
Lampe cu suspense mpratau o umna pada, trandafre. Le mcora ma mut
ntenstatea, apo se aeza n |[. Batu ncetor c degetee n tap[era bra[eor, mu[umta de
masvtatea mpunatoare a fotouu, att de potrvt pentru ceea ce avea sa urmeze.
Acum poate sa vina, gnd ea. Vom vedea ce e de vazut| se pregat de ateptare, n
stu Bene Gessert, acumund rabdare, dramundu- for[ee.
Ma curnd dect nchpuse, n ua se auz o batae , a ndemnu e, Hawat ntra n
ncapere.
|essca prv fara sa- paraseasca |[u, observnd n mcare Iu prezen[a vbranta a
energe nduse de drog, sesznd dncoo de paravanu acesta semnee obose. Och umez
batrn a u Hawat scnteau. Peea u ncre[ta parea uor gabue n umna dn camera; pe
mneca bra[uu drept a mentatuu se ntndea o pata mare, |ava.
|essca sm[ mrosu de snge.
arata scaunu de nga perete, rost:
- Ia-[ un scaun aaza-te n fa[a mea.
Hawat se ncna, facu precum spusese. Toate astea pentru ca dobitocul de ldaho s-a
mbatat| gnd e. Iscod chpu |essca, ntrebndu-se cum o va scoate a capat.
- De mut trebua sa amurm cteva ucrur n ceea ce ne prvete, spuse |essca.
- Care- necazu, Doamna? ntreba Hawat, aezndu-se asndu- mne pe genunch.
- Nu fa pe netutoru cu mne! se rast ea. Daca nu [-a spus Yueh pentru ce te-am
chemat, atunc a afat-o de a vreunu dn spon pe care -a pus pe urmee mee. Ce pu[n
cnd sntem numa no do, putem vorb fara ascunzur...
- Cum doret, Doamna.
- n prmu rnd vreau sa-m raspunz a o ntrebare. Et, n cpa de fa[a, agentu
Harkonnenor?
Hawat se smuse pe |umatate dn scaun. Cu fa[a neagra de mne, mr:
- ndraznet sa ma nsu[ astfe?
- Sta |os, rost ea. A ndraznt acea ucru.
ncet, mentatu se asa pe scaun.
Iar |essca, ctnd semnee de pe chpu pe care cunotea att de bne, ngadu un
suspn de uurare. Nu e Hawat.
- Acum tu ca a ramas credncos Duceu meu, spuse ea. snt dspusa sa-[ ert
afrontu.
- E ceva de ertat?
|essca se ncrunta, gnd: 5a-mi joc atu-ul? 5a-i spun ca de cteva saptamni o port n mine
pe fiica ducelui? Nu... Nici macar Leto nu ;tie nca... Asta n-ar face dect sa-i complice
existen(a, sa-l tulbure, acum cnd trebuie sa-l preocupe doar supravie(uirea noastra. Poate mai
trziu. Mai este timp.
- O Dreptvorbtoare ar putea sa rezove probema asta, spuse cu voce tare, dar dn
pacate nu avem o Dreptvorbtoare autorzata de Curtea Suprema.
- Aa este. Nu avem Dreptvorbtoare.
- Sa se f strecurat vreun tradator prntre no? ntreba ea. I-am cercetat cu cea ma mare
gr|a pe to[ oamen notr. Cne-ar putea f? Gurney nu-. Nc Duncan. Locotenen[ lor nu
ocupa poz[ strategce demne de uat n seama. Tu nu et, Thufr. Pau nu poate f. $tiu ca nu
snt eu. Cne ma ramne? Yueh? Sa- chem ac, sa- pun a ncercare?
- N-ar avea nc un rost, spuse Hawat. Yueh este cond[onat de natu Coegu. De asta
snt eu absout sgur.
- n pus, so[a u, Bene Gessert, a fost ucsa de Harkonnen, adauga |essca.
- Asta era, dec, zse Hawat.
- N-a remarcat ncodata ura dn gasu u, atunc cnd rostete numee Harkonnen?
- t ca n-aud asemenea ucrur, murmura Hawa.
- De unde pna unde a cazut banuaa asupra mea? ntreba ea Hawat se posomor.
- Doamna, ma pu ntr-o stua[e mposba. n prmu rnd, datorez oatate. Duceu.
- Cunosc aceasta oatate de aceea [-am spus ca snt dspusa sa ert mute.
- Iar eu ma vad st sa-ntreb dn nou: e ceva de ertat?
- Remza?
Batrnu mertat rdca dn umer.
- Foarte bne, rost |essca. Sa vorbm atunc despre atceva. Despre Duncan Idaho,
uptatoru scust ae caru nsur de paznc supraveghetor snt att de pre[ute. n noaptea
asta, a baut peste masura ceva ce se numete bere de mrodene. M s-a adus a cunotn[a ca
a[ oamen de-a notr s-au ntoxcat cu bautura aceasta. E adevarat?
- Vad ca et bne nformata, Doamna,
- Snt. Nu [ se pare ca be[e astea snt smptomatce, Thufr?
- Vorbet n cmtur, Doamna.
- Foosete-[ facuta[e de mentat! se rast ea. Nu t ce- cu Duncan? Cu cea[? [
spun eu, n doua vorbe: n-au patre.
Hawat a[nt degetu catre podea.
- Arraksu e patra or.
- Arraksu nu nseamna nmc pentru e! Patra or era Caadanu. Dar no -am
dezradacnat. Au ramas fara patre. se tem ca Ducee e-a neat speran[ee.
Hawat n[epen n scaun.
- Daca vreunu dntre oamen notr ar rost asemenea vorbe, ar f...
- nceteaza, Thufr! E defetst sau tradator medcu care da dagnostcu corect a une
bo? Nu vreau dect sa vndec boaa.
- Ducee m-a ncredn[at mie msunea aceasta.
- Dar nu se poate sa nu-[ da seama ca- norma! sa ma ntereseze ;i pe mine mersu
une asemenea bo. nu se poate sa nu recunot ca ma prcep ;i eu pu[n a asemenea
ucrur.
Trebuie oare sa-i aplic un ;oc mai serios| se ntreba. Cred ca da... Trebuie sa-l smulg
cumva din rutina.
- Interesu Domne-Tae ar putea f nterpretat atfe, observa Hawat dadu dn umer.
- Aadar, m-a osndt de|a?
- Nu, Doamna. Dar n stua[a n care ne afam, nu-m pot asuma nc un rsc. Nici unul.
- O tentatva de asasnare a fuu meu [-a scapat neobservata char n casa aceasta,
spuse ea. Cne -a asumat rscu asta? Chpu mentatuu se ntuneca.
- I-am prezentat Duceu demsa mea.
- Dar mie m-a prezentat-o? Sau u Pau?
Hawat nu ma reu sa- ascunda mna. ncepu sa rasufe repede, cu nare datate. Och
scaparara. |essca vazu tmpee pusnd navanc.
- Snt su|toru Duceu, spuse e, mucnd parca fecare cuvnt.
- Nu exsta nc un tradator, zse |essca. Atundeva- amenn[area. Poate ca e ceva n
egatura cu aseree. Poate ca vor ncerca sa nstaeze asere cu decanare ntrzata,
ndreptate asupra scutuu defensv a cadr. Poate ca...
- cne ar putea doved dupa aceea ca n-a fost vorba de o expoze atomca? o
ntrerupse Hawat. Nu, Doamna. N-ar rsca o asemenea egatate. Rada[a ramne. Doveze
snt greu de naturat. Nu. Vor respecta ma|ortatea egor. Snt sgur ca exsta un tradator.
- Zc ca et su|toru Duceu! A f n stare sa- dstrug, ncercnd sa- savez?
Hawat nspra adnc, apo rost:
- Daca et nevnovata, Doamna, ve prm scuzee mee cee ma ume.
- Sa prvm atfe ucrure, Thufr, zse, dupa o cpa, |essca. Oamen traesc ce ma bne
atunc cnd fecare are ocu sau, cnd fecare te unde -e ocu n ornduaa naturaa a
ucruror. Dstruge ocu dstrug omu. Dntre to[ oamen care snt devota[ Duceu,
Thufr, tu cu mne sntem stua[ dea pentru a ne dstruge unu atua ocu. Oare nu -a
putea opt eu Duceu, noaptea, ca te banuesc de tradare? Cnd crez ca ar f ma receptv
a asemenea oapte, Thufr? Ce vre sa-[ spun ma mut de-att?
- Ma amenn[? mr e.
- Nu te amenn[. Nu vreau dect sa-[ atrag aten[a ca cneva ne ataca, ovnd tocma n
ornduaa esen[aa a trauu nostru. E un atac ntegent, daboc. [ propun sa respngem
acest atac, orndundu-ne astfe va[a nct sa nu ma exste nc o fsura capaba sa creeze un
punct vunerab.
- Ma acuz de nsnuarea unor banue nentemeate?
- Exact. Nentemeate.
- vre sa raspunz cu propre-[ banue?
- Tu traet dn banue, Thufr, nu eu.
- Te ndoet de facuta[e mee?
|essca ofta.
- Thufr, a vrea sa-[ anazez sentmentee personae mpcate n povestea asta. Omu
natural este un anma pst de ogca. Logca |udeca[or tae este nenaturaa, dar se ngadue
sa se manfeste atta tmp ct are un caracter ut. Et ntruchparea ogc, Thufr - et
mentat. Cu toate acestea, sou[e probemeor pe care e anazez tu snt concepte proectate,
ntr-un sens ct se poate de rea, n afara fn[e tae. Acoo snt ee studate, ntoarse pe toate
par[e, examnate dn toate unghure.
- Nu cumva vre sa ma nve[ propra mea mesere? ntreba e, fara a ncerca sa-
camufeze dspre[u dn gas.
- n[eeg -[ po[ apca ogca a orce fenomen exteror fn[e tae, contnua netuburata
|essca. Dar e n frea omuu ca atunc cnd este confruntat cu probeme personae sa- vna
foarte greu sa- scoata a veaa gndure cee ma ntme sa e ase exporate de ogca.
Avem tendn[a sa ne mpotmom, sa dam vna pe orce atceva dect pe adevarata probema,
cea care zace n adncu sufetuu nostru ne roade.
- ncerc n mod deberat sa-m submnez ncrederea n apttudne mee de mentat,
uera e. Daca a afa ca vreunu dn oamen notr ncearca sa saboteze astfe orce ata arma
dn arsenau nostru, n-a ezta sa- denun[ sa- dstrug.
- Ce ma ab menta[ au un respect sanatos pentru factoru de eroare dn cacuu or,
rost ea.
- N-am pretns ncodata contraru.
- Atunc, gndete-te a smptomee pe care e-am observat amndo: oamen se mbata,
se cearta... Trancanesc vrute nevrute despre Arraks, gnora cee ma eementare...
- Se pctsesc, asta- tot, o ntrerupse Hawat. Nu ncerca sa-m torpez ra[onamentee,
prezentndu-m o probema cara ntr-o umna tubure.
|essca prv ung. Se gnd a oamen Duceu, care se framntau n barac, ntr-o
atmosfera n care tensunea se rdcase att de mut, nct aproape ca se sm[ea mros de
zoa[e arsa. Au nceput sa se asemene din ce n ce mai mult cu oamenii din legendele despre
vremurile dinaintea Childei, spuse ea. Au ajuns ca oamenii ratacitorului printre stele,
Ampoliros. 5atui de batalii... ve;nic cautnd, pregatindu-se ve;nic ;i ve;nic nepregati(i.
- De ce n-a apeat ncodata a a|utoru meu n probemee pe care trebua sa e rezov
pentru Duce? ntreba ea. Te tem sa nu-[ perz postul?
Hawat o fugera cu prvrea.
- Cunosc cte ceva despre antrenamentu vostru de...
Tacu brusc, se ncrunta.
- De ce te-a oprt? Da- drumu, spuse: de vrajitoare Bene Gessert.
- Cunosc cte ceva despre antrenamentu real dn coe voastre. L-am observat a
Pau, dar sa nu crez ca ma as prostt de oznca vehcuata de Bene Gessert... ca exsta[ -
chpure - numa pentru a serv.
$ocul trebuie sa fie dur, gnd ea. E aproape pregatit sa-l primeasca.
- La cons ma ascu[ respectuos, spuse cu voce tare, dar [ rareor seama de parere
mee. De ce?
- Nu am ncredere n motvee Bene Gessert, repca e. N-a dect sa crez ca po[ prv
ntr-un om; n-a dect sa crezi ca po[ determna un om sa faca exact ceea ce vre sa...
- Thufr, bet natarau! hohot ea sumbru.
Hawat nceta face, p spatee de speteaza scaunuu.
- Indferent ce zvonur [-au a|uns a urech despre coe noastre, reua ea, sa t ca
adevaru e ntrece. Daca a vrea sa- dstrug pe Duce... sa te dstrug pe tne sau pe orcare
atu dntre ce afa[ n prea|ma mea, nmen n-ar f n stare sa ma mpedce.
medat dupa aceea gnd: De ce ma las prada trufiei, rostind asemenea vorbe? Nu a;a
am fost nva(ata sa procedez. Nu a;a trebuie sa-l zdruncin.
Hawa fura mna sub tunca, ppa mcu proector de sage[ otravte. Nu poarta scut,
gnd e. 5-o fi creznd chiar a;a de grozava? l-a; putea face de petrecanie chiar n clipa asta...
dar, ahhh, ar fi vai ;i-amar daca m-am n;elat|
|essca observase mcarea. Spuse:
- Sa ne rugam ca no do sa n-a|ungem ncodata a voen[a.
- n[eeapta propunere!
- Boaa de care vorbeam nsa contnua sa se propage. Iata de ce te ntreb dn nou: nu e
ma ra[ona sa presupunem ca Harkonnen au semanat aceasta banuaa ca sa ne
nvra|beasca?
- Pare-se ca a|ungem ar a remza, repca sec Hawat.
Ea ofta, spuse: E aproape pregatit.
- Ducee cu mne sntem ca nte parn[ pentru oamen notr, zse. Poz[a...
- Nu et so[a Duceu, o ntrerupse Hawat.
|essca mpuse camu, gnd: 8una riposta.
- Dar nc nu va avea ata so[e, repca. Ce pu[n atta tmp ct traesc eu. , aa cum am
spus, sntem ca nte parn[. Harkonnen vor sa frnga aceasta rnduaa naturaa a exsten[e
noastre, vor sa ne tubure, sa ne dezbne, sa ne ntunece mn[e... Ce [nta s-ar parea ma
adementoare?
Hawat ntu unde vroa sa a|unga |essca sprncenee se mpreunara deodata ntr-o cuta
adnca.
- Ducee? contnua ea. E o [nta atragatoare, ntr-adevar, numa ca nmen atu, n afara
poate doar de Pau, nu e ma bne pazt. Eu? Da, frete, dar dau seama ca o Bene Gessert
nu- o [nta uoara. -apo exsta o [nta ma buna... Un om ae caru ndatorr creeaza, n mod
nevtab, o monstruoasa pata ntunecata. Un om pentru care suspcunea este a fe de
naturaa ca respra[a. Un om care cadete ntreaga va[a pe nsnuar mster.
Mna e dreapta se destnse ca un arc, catre e.
- Tu!
Hawat dadu sa sara dn scaun.
- Nu [-am perms nca sa pec, Thufr!
Cuvntee cazura ca un fuger.
Batrnu mentat se prabu n scaun. Much tradasera. Instantaneu.
|essca prv cu un zmbet amar.
- Acum cunot ceva despre antrenamentu nostru real, spuse ea.
Hawat sm[ gte|u arznd, ncerca sa nghta. Porunca e fusese suverana, rezstba -
rostta pe un ton ntr-un chp care nu ngaduau mpotrvre. Trupu se supusese ma nante
ca mntea u sa poata ncrop un gnd. Nmc nu -ar f putut mpedca reac[a aceasta - nc
ogca, nc mna cea ma turbata... Nmc. Ceea ce facuse |essca demonstra o cunoatere
perfecta, ntma, a omuu pe care putea manevra astfe. Hawat nu -ar f magnat ncodata
posbtatea unu contro att de tota.
- |-am spus ma nante ca ar trebu sa ne n[eegem unu pe ceaat, rost |essca. De
fapt, vroam sa spun ca tu ar trebu sa ma n[eeg pe mne. Pentru ca eu te-am n[ees demut.
[ ma spun o data ca, pentru mne, sngura garan[e pe care o ofer este oatatea ta fa[a
de Duce.
Hawat o prv ung, umez buzee cu vrfu mb.
- Daca m-a f dort o maroneta, Ducee s-ar f casatort cu mne, urma ea. Ar f putut
char sa ramna cu mpresa ca a facut-o dn propra sa von[a.
Hawat asa capu n pept, contnund s-o prveasca pe sub gene. Numa un autocontro
sever reu sa- faca sa se stapneasca sa nu cheme garda. Autocontrou... supoz[a ca
femea aceasta -ar putea mpedca. O supoz[e noua. I se ncre[ peea amntndu- feu n
care domnase. n cpa aceea, cnd trupu tradase, |essca ar f putut sa scoata o arma
sa- ucda!
Oare to(i oamenii snt att de vulnerabili? se ntreba. Oare oricare dintre noi poate fi
manipulat, mpotriva voin(ei sale, cu atta u;urin(a? Gndu facu sa se cutremure. Cine i-ar
putea sta n cale unei fiin(e cu asemenea putere?
- A zart pentru o cpa pumnu dn manua Bene Gessert, reua |essca. Pu[n vad
ma ramn n va[a. Iar ceea ce am facut adneaor este reatv smpu. Nu-m cunot ntregu
arsena. Sa te gndet a asta!
- De ce nu- nmcet pe duman Duceu? ntreba e.
- Eu sa- nmcesc? repca ea. A vrea sa fac dn Ducee nostru un neputncos, un nfrm
depnznd venc de mne?
- Dar... cu asemenea putere...
- Puterea e o sabe cu doua taur, Thufr. Tu gndet aa: "Ce uor -ar f sa modeeze o
arma umana cu care sa strapunga nma dumanuu." Este adevarat, Thufr; char nma ta.
Dar ce-a reaza n feu asta? Daca ate Bene Gessert ar face acea ucru, n-ar deven
ntregu Bene Gessert suspect? No nu vrem asta, Thufr. Nu vrem sa ne dstrugem sngure.
Dadu ncet dn cap, adauga:
- Este adevarat, Thufr: exstam numa pentru a serv.
- Nu-[ pot raspunde, ngama e. t ca nu-[ pot raspunde!
- Nu ve vorb nmanu despre ceea ce s-a ntmpat ac, zse ea. Te cunosc, Thufr.
- Doamna...
Dn nou, batrnu sm[ gte|u arznd ncerca sa nghta. Apo gnd: Da, e puternica.
Dar oare asta nu nseamna ca ar putea fi o unealta cu att mai nspaimntatoare n minile
Harkonnenilor?
- Ducee poate f dstrus a fe de repede de preten, ca de duman, spuse ea.
Nada|duesc ca acum te ve gnd ma bne a banuaa ta -o ve abandona.
- Daca se va doved nentemeata, repca Hawat.
- Daca, rost ea ronc.
- Daca, repeta e.
- Et perseverent.
- Prudent... content de factoru de eroare.
- Atunc am sa te ma ntreb un sngur ucru: Ce-nseamna pentru tne faptu ca te
pomenet, egat pst de aparare, n fa[a une persoane care- [ne cu[tu a beregata ta
ca aceasta persoana, n oc sa te omoare, te dezeaga -[ da cu[tu sa- fooset aa cum
crez de cuvn[a?
Se rdca dn |[, se ntoarse cu spatee a e.
- Po[ peca, Thufr.
Batrnu mentat se scua n pcoare. ova. strecura dn nou mna spre arma ascunsa
sub tunca. se gnd deodata a tata Duceu (fusese un barbat vteaz, n cuda tuturor
defecteor sae), a corrda a care asstase cu mu[ an n urma, a tauru negru foros ce se
oprse cu capu n pamnt, nemcat, descumpant. Batrnu Duce azvrse capa purpure
peste bra[. Apo se ntorsese cu spatee a coarne, n poaa de acama[ a mu[m.
5nt taurul... iar ea e matadorul, gnd Hawat. retrase mna de pe patu arme, prv
broboanee de sudoare dn pama.
n[eese ca, ndferent de ntorsatura pe care aveau s-o a ucrure pna a urma, e n-
avea sa ute ncodata cpa aceasta nc sentmentu de suprema admra[e pentru doamna
|essca.
ncet, se ntoarse paras ncaperea
Iar |essca desprnse prvrea de pe magnea ogndta n geamu ferestre, se rasuc, se
uta ung a ua nchsa.
" acum sa vedem ce-o sa se ma ntmpe", opt ea.
Te lup(i cu vise?
Te cer(i cu umbre?
Te mi;ti ca ntr-un somn adnc?
Timpul a trecut.
Via(a (i s-a luat.
Te-ai amart cu fleacuri,
E;ti victima nesabuin(ei tale.
Cntec de jale pentru ]amis n Cmpia Funebr - Extras din Cntecele lui
Muad'Dib de prin(esa lrulan.
DUCELE SE OPRISE sa cteasca betu a umna sngure amp cu suspense dn vestbuu
de a ntrarea paatuu. Ma erau cteva ore pna n zor de|a sm[ea oboseaa. Mesa|u fusese
predat santneeor de un curer fremen, cu cteva mnute nantea venr sae de a postu de
comanda.
Pe bet scra: "O cooana de fum zua, un stp de foc noaptea".
Att.
Ce-ar putea sa nsemne? se ntreba ducee.
Cureru pecase fara sa atepte raspuns nante de a se f putut adresa vreo ntrebare.
Dsparuse ca o umbra n noapte.
Leto vr betu ntr-unu dn buzunaree tunc, cu gndu sa - arate u Hawat ma trzu.
dadu a o parte o uv[a de par de pe frunte, ofta. Efectu tabeteor tonce ncepuse sa se
estompeze. Trecusera doua ze stovtoare dn seara recep[e nca ma mut tmp de cnd
nu dormse.
, ca cnd probemee mtare nu -ar f dat destu de furca, ma ntervense
convorbrea aarmanta cu Hawat, reatarea ntreveder sae cu |essca!
5-o trezesc? se ntreba. A cum nu mai are nici un rost sa joc teatru. 5au... gre;esc?
Numai nenorocitul de Duncan ldaho e de vina|
Catna dn cap. Nu, nu Duncan. Eu snt de vina. Pentru ca nu m-am destainuit jessicai de
la bun nceput. Trebuie sa-i spun totul chiar acum, pna nu se mai ntmpla cine ;tie ce
blestema(ie.
Hotarrea paru sa- reconforteze. Paras cu pa repez vestbuu, traversa hou prncpa
patrunse n cordoru care ducea spre apartamentee famae.
La ntersec[a cu mcu cuoar de servcu se opr brusc. De undeva, dnspre capatu
cuoaruu, se auzse un sunet stranu. Ducee duse mna stnga a butonu de pe centura
scutuu, trase cu mna dreapta knd|au. Prezen[a papaba a arme avu daru sa-
nteasca. Sunetu nforase.
Cu pa uor, ncepu sa nanteze n cuoaru ngust, bestemnd umna nsufcenta.
Lampe cu suspense erau mnuscue, aezate a vreo opt metr una de ata regate a
ntenstate mnma. Pere[ ntuneca[, dn patra, parca ngh[eau umna.
n semntunercu dn fa[a u, zar o forma necara, chrcta.
Leto ova, fu pe punctu de a- actva scutu, dar se razgnd pentru ca asta -ar f mtat
mcare, auzu... pentru ca transportu de asere pe care capturasera reuse sa-
strecoare n sufet ndoaa.
Se aprope cu precau[e de mogdea[a ntunecata, vazu ca era trupu unu om, un barbat
care zacea cu fa[a n |os pe pardoseaa de patra. Strngnd cu putere mneru arme, Leto
ntoarse cu pcoru, se apeca sa- prveasca fa[a n umna anemca. Era Tuek, trafcantu. Pe
pept avea o pata mare, umeda. Punctee negre ae ochor mor[ fxau bezna de deasupra.
Leto ppa pata... Cada.
Cum de-a murit omul asta aici? se ntreba. Cine l-a ucis?
Sunetu dnante se auz dn nou, ma desut. Un geamat. Venea dn fa[a dntr-o parte,
dn pasa|u catre camera centraa n care nstaasera generatoru scuturor defensve ae
cadr.
Cu mna pe contactu centur, cu knd|au gata sa oveasca, Ducee trecu peste cadavru,
se fura pe nga peretee cuoaruu arunca prvrea dupa co[, catre camera
generatoruu.
O ata mogdea[a zacea pe |os, a c[va pa de e Leto dadu medat seama ca
aceasta era sursa cudatuu sunet. Mogdea[a se mca, ncepu sa se trasca spre e, dureros
de ncet, cnnd, boborosnd.
Ducee poto spasmu subt a frc, [n spre m|ocu pasa|uu. ngenunche nga
faptura care se tra. O recunoscu pe Mapes, mena|era fremena - cu paru atrnndu- peste
fa[a, cu mbracamntea ravata. Lucnd posomort, o pata mare, de cuoare nchsa, acoperea
omopa[. Leto atnse umaru femea se rdca n coate, na[a barba, a[nt asupra u
och ca doua gaur negre.
- Domna-Ta, boboros ea. Ucs... santnea... trms... dupa... Tuek... saveze... doamna...
sa... Domna-Ta... ac, nu...
Se prabu, capu se zb de pardoseaa,
Leto cauta pusu a tmpe, Nu sm[ nmc. Prv pata de snge. Cneva o n|unghase pe
Mapes pe a spate. Cne? Mntea ncepu sa- aerge nebunete, Femea vose sa- spuna ca
cneva omorse o santnea? Tuek... |essca chemase? De ce?
Dadu sa se rdce. Un a aseea sm[ preven. Mna fugera catre butonu de a
centura... Prea trzu. Un oc arunca bra[u ntr-o parte. Sm[ o uoara durere n antebra[,
vazu capatu une sage[ mc end prn mneca, dadu seama ca paraza avansa repede n
susu bra[uu. Facu un efort; cumpt ca sa- rdce capu sa prveasca spre capatu
pasa|uu.
Ua de a camera generatoruu era deschsa n pragu e statea Yueh. Fa[a era
scadata n umna gabena a une amp cu suspense, care patea deasupra u. Dn camera
afata n spatee u, nu se auzea nc un zgomot. Generatoru amu[se.
Yueh| gnd Leto. A sabotat generatorul| Ne-a lasat descoperi(i|
Yueh porn catre e, vrndu- n buzunar parazatoru.
Leto constata ca ma putea sa vorbeasca, ngama:
- Yueh! Cum?
n cpa urmatoare, paraza atnse pcoaree. Auneca pe pardoseaa. Spatee ramase
pt de zdu de patra.
Cu chpu abatut, Yueh se apeca. atnse fruntea. Ducee sm[ atngerea; o atngere
ndepartata... nespus de ndepartata.
- Drogu dn vrfu sage[ e seectv, spuse Yueh. Po[ vorb, dar nu-[ recomand s-o fac.
Arunca o prvre spre ceaat capat a pasa|uu, apo se apeca dn nou deasupra u Leto.
Smuse sageata, o azvr. Sunetu sage[ rostogondu-se pe daee de patra a|unse sab
ndepartat a ureche Duceu.
Nu poate fi Yueh, gnd Leto. E condi(ionat.
- Cum? opt e,
- m pare rau, draga Duce, dar exista ucrur care depaesc asta. atnse damantu
tatuat pe frunte. E stranu pentru mne sa constat ca pot strapunge barera contn[e mee
pretce.., dar vreau sa ucd un om. Da, vreau ntr-adevar ucru asta. nmc nu-m va putea
sta n cae.
cobor prvrea spre Duce,
- O, nu- vorba de tne, dragu meu Duce. Baronu Harkonnen. Vreau sa- omor pe Baron.
- Pe Ba...
- Tac, tac, te rog, betu meu Duce. Nu [-a ma ramas prea mut tmp. Ma [ mnte
dntee cu tft pe care [ -am pus dupa accdentu de a Narca? Dntee... Trebue sa [-
nocuesc. Peste cteva cpe te vo anesteza - vo nocu.
desfacu degetee mn, prv ceva afat n cauu pame.
- O cope fdea, reua e. Nervu dn centru pare perfect autentc. Detectoaree obnute
nu- vor depsta. nc o nspec[e sumara. Dar daca mut ma tare pe dntee asta, nveu
se sparge. E sufcent sa expr o sngura data cu putere, ca sa mprat n |uru tau un gaz
otravtor... Un gaz care ucde fara ma.
Leto se uta fx a Yueh, vazu prvrea aproape dementa a doctoruu, sudoarea de
deasupra sprnceneor de pe barbe.
- Orcum era sortt per, betu de tne, contnua Yueh. Dar nante de a mur ve da och
cu Baronu. E va crede ca et ame[t de drogur, ncapab de vreun efort supraomenesc, ca
sa- atac. , ntr-adevar, ve f drogat... egat. Dar un atac poate ua deseor forme stran.
Iar tu, nu ve uta de dnte. Dintele, Duce Leto Atredes. |ne mnte: dntee!
Batrnu medc se apeca ma aproape, apo ma aproape, pna ce chpu musta[a u
unga ocupara cmpu vzua dn ce n ce ma ngust a Duceu.
- Dntee, uera Yueh.
- De ce? opt Leto.
Yueh se asa ntr-un genunch, nga e,
- Am ncheat cu Baronu un trg a u Shatan. Trebue sa ma ncredn[ez ca -a
respectat e anga|amentu. Cnd vo vedea, vo t. Numai prvndu- n fa[a vo t. Dar n-a
putea a|unge pna a e fara sa patesc pre[u cerut. Iar pre[u et tu, betu meu Duce. Prn tne
vo a|unge a e vo afa. Sarmana mea Wanna m-a nva[at mute ucrur. M-a nva[at sa
desuesc adevaru n cpee de mare tensune. Nu-m reuete ntotdeauna, dar cnd vo
prv pe Baron... cnd vo prv pe Baron voi ;ti.
Leto ncerca sa vada dntee dn pama u Yueh. I se parea ca totu era un comar. Nu...
Nu putea f adevarat...
Buzee ro ae medcuu se strmbara ntr-o grmasa.
- A f facut char eu totu, dar n-am nc o ansa s-a|ung att de aproape de Baron. Nu. Pe
mne m-ar [ne a dstan[a. Pe cta vreme tu... ah! Tu, arma mea ubta! Baronu nu se va putea
ab[ne sa nu te prveasca de-aproape... Ca sa te soarba dn och, ca sa se umfe-n pene...
Leto se pomen aproape hpnotzat de muchu care zvcnea pe maxaru u Yueh a
fecare vorba.
Medcu se aprope ma mut.
- Iar tu, bunu meu, scumpu meu Duce, sa nu u[ dntee! I- arata, [nndu- ntre degetu
mare aratator.
- Este snguru ucru care [-a ma ramas.
Gura u Leto sch[a o mcare psta de sunet, apo:
- Refuz.
- A, nu! Nu trebue sa refuz. Pentru ca n schmbu acestu mc servcu, am sa fac eu
ceva pentru tne. Am sa-[ savez fu femea. Nmen atcneva n-o poate face. O sa- trmt
ntr-un oc n care nu- va putea atnge nc un Harkonnen...
- Cum... sa-... savez? opt Leto.
- Lasnd sa se creada c-au murt, ascunzndu- prntre oamen care scot cu[tu numa
cnd aud de Harkonnen, care- urasc pe Harkonnen ntr-att nct ard scaunu pe care a ezut
un Harkonnen sareaza sou pe care a cacat un Harkonnen.
Ppa maxaru u Leto.
- Sm[ ceva?
Ducee dadu seama ca nu ma putea sa raspunda. Sm[ ca prn vs ca se trage ceva
dn deget, vazu mna u Yueh pmbndu- prn fa[a ochor neu cu sgu duca.
- Pentru Pau, rost Yueh. Peste cteva secunde a sa-[ perz cunotn[a. La revedere,
sarmanu meu Duce. Cnd ne vom revedea, n-o sa ma avem tmp sa stam de vorba.
O unda rece, ca o boare ndepartata, nvau maxaru u Leto, urca n obra|. Cuoaru
cufundat n umbra se ngusta dn ce n ce ma mut, pna a|unse doar un punct avnd n centru
buzee ro ae u Yueh.
- Sa nu u[ dntee! uera Yueh. Dntee!
Ar trebui sa existe o ;tiin(a a nemul(umirii. Oamenii au nevoie de suferin(e
;i de oprimare ca sa-;i dezvolte mu;chi psihici.
Fragment din Pildele lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
|ESSICA SE TREZI n ntunerc. Lntea dn |ur se paru rau prevesttoare. Nu putea
n[eege de ce mntea trupu erau att de amor[te. Peea transmse furncatur de spama
de-a ungu nervor. Vru sa se rdce sa aprnda o umna, dar ceva stav hotarrea.
sm[ea gura... cudat.
8um-bum-bum-bum|
Era un sunet surd, mposb de ocazat n ntunerc. Undeva.
Momentu de ateptare se paru tcst de tmp, de mcar marunte, dese, ca
mpunsature unu ac de cusut.
Apo ncepu sa- smta trupu, egature de a ncheeture mnor de a gezne, cauu
dn gura. Era cucata pe-o parte, cu mne egate a spate. ncerca egature. Erau dn fbra
krmske. Cu ct ar f tras de ee, cu att s-ar f strns ma tare.
n cpa aceea amnt.
Sm[se mcare n ntunercu dormtoruu. Ceva umed moae o zbse peste fa[a,
umpndu- gura, n tmp ce mn necunoscute o mobzau. Gemuse nsprase nvountar, o
sngura data. Sm[se narcotcu n momentu medat urmator perduse cunotn[a
prabundu-se n hau negru a spame.
5-a ntmplat, gnd. Ct de u;or i-a venit de hac redutabilei 8ene Cesserit| N-a fost nevoie
dect de tradare. Hawat a avut dreptate|
dadu sn[a sa nu- mte egature.
Nu-i dormitorul meu, spuse. M-au dus n alta parte.
ncet, recompuse camu nteror.
Deven contenta de mrosu statut a propre e transpra[, mbbate cu nfuza chmca a
frc.
Unde e Paul? se ntreba. Fiul meu| Ce-au facut cu el?
Calmul.
- mpuse, foosnd practce stravech.
Dar spama dadea nca trcoae.
Leto? Unde e;ti, Leto?
Sesza o dmnuare a bezne dn |ur. Se conturau umbre. Dmensune se separara,
devenra no sage[ de percep[e. Ab. O dunga de umna sub ua.
5nt pe podea.
Oamen. Le sm[ pa n vbra[a podee.
reprma dn nou obsesa spame. Trebuie sa ramn calma, atenta ;i pregatita. Poate ca
n-o sa am dect o singura ;ansa. nca o data, mpuse camu nteror.
Batae nm se potora, devenra reguate, rtmce. Numara nvers. Am fost incon;tienta
aproape o ora. l nchse och, concentra ntreaga aten[e a pa care se apropau.
Patru in;i.
Percepu deosebre dn umbetu or.
Trebuie sa-i las sa creada ca nu mi-am revenit. l destnse trupu pe podeaua rece,
testa starea de aerta a sm[uror. Auz cum se deschde o ua, sm[ prn peoapee nchse
ntenstatea umn.
Pa... ma aproape. Cneva se opr char deasupra e.
- tu ca et treaza, mug o voce de bas. N-are rost sa te prefac. |essca deschse och.
Deasupra e se afa Baronu Vadmr Harkonnen. Apo, recunoscu decoru: compartmentu
de bec n care dormse Pau. vazu canapeaua nga zd... Goaa. Do soda[ ntrara aducnd
amp cu suspense pe care e asara n aproperea u deschse. Cuoaru dn spatee u era
att de puternc umnat, nct trebu sa- fereasca och.
Se uta a Baron. Purta o peerna gabena, deformata de suspense portabe. Obra| Iu
bucaa[, de heruvm, pareau doua baonae sub och negr, de paan|en.
- Efectu droguu a fost cacuat a secunda, spuse e. Am tut exact cpa n care o sa-[
rev.
5a fie cu putin(a? se ntreba ea. Ar fi trebuit sa-mi cunoasca exact greutatea,
metabolismul, toate... Yueh|
- Pacat ca nu-[ pot scoate cauu, spuse Baronu. Am f avut ce dscuta.
Nu poate fi dect Yueh, gnd ea. Cum?
Baronu arunca o prvre peste umar, spre ua.
- Intra, Pter.
|essca nu- ma vazuse ncodata pe omu care ntra se aprope de Baron, dar ta cne
era: Piter de Vries, asasinul mentat| examna repede - trasatur de pasare de prada, och
abatr ca cerneaa. Och de arrakan. Detae nfme ae [nute gesturor dezmn[eau nsa
aceasta mprese. Iar carnea u trada conssten[a ape. Era nat, zvet avea un aer vag
efemnat.
- Mare pacat ca nu putem sta de vorba, draga mea Doamna |essca, spuse Baronu. Dar
n-am ce face. [ cunosc taentee.
prv repede pe mentat.
- Nu- aa, Pter?
- Cum zc tu, Baroane.
Gas de tenor. |essca sm[ un for rece pe ra spnar. Nu auzse ncodata un gas ma
nghe[at. Pentru sm[ure e antrenate gasu urase: Uciga;|
- Vreau sa- fac o surprza u Pter, spuse Baronu. E crede ca -am chemat ac ca sa-
prmeasca raspata - pe tne, Doamna |essca. Dar vreau sa- demonstrez ceva: ca, de fapt, nu
te dorete cu adevarat.
- Te |oc cu mne, Baroane? ntreba Pter zmb.
Observndu- zmbetu, |essca se mra ca Baronu nu se retrage de nga mentat ca dn
fa[a unu arpe vennos. Apo se corecta. Baronu nu putea sa descfreze zmbetu acea.
Nu cunoscuse ncodata Antrenamentul.
Baronu surse u Pter, a caru chp se transformase ntr-o masca a ateptar.
- Eu tu ce vrea, de fapt, Pter. Pter vrea putere.
- M-a fagadut-o pe ea, rost Pter. Vocea de tenor perduse o parte dn rezerva
gacaa.
|essca auz tonatatea-reper dn tmbru voc, avu o tresarre auntrca. Cum de-a putut
8aronul sa transforme un mentat ntr-un asemenea animal?
- Te as sa aeg, Pter, zse Baronu.
- Ce sa aeg?
Baronu pocn dn degetee u grase.
- Femea asta exu dncoo de hotaree Imperuu sau Ducatu Atredes a Arraksuu,
ca sa- guvernez n numee meu.
|essca observa prvre scormontoare cu care och de paan|en a Baronuu scrutau pe
Pter.
- Ac a putea f Duce, char fara ttu, supracta Baronu.
Mi l-au ucis pe Leto? se ntreba |essca. undeva, n adncu
sufetuu e, se porn un vaet mut.
Baronu contnua sa- fxeze pe mentat.
- Refecteaza bne, Pter! Pe ea o vre pentru ca a fost femea unu Duce - un smbo a
puter e. E frumoasa, uta, mnunat pregatta pentru rou e. Dar un ntreg ducat, Pter!... Un
ducat este ma mut dect un smbo. E reatatea. Un ducat [-ar ofer mute feme... nu
numa att;
- Nu cumva gumet cu Pter?
Baronu se ntoarse cu gra[a de dansator pe care -o confereau suspense.
- Sa gumesc? Eu? U[ ceva! Eu nsumi renun[ a baat. A auzt tu ce-a spus tradatoru
despre educa[a u. Amndo snt a fe - mama, fu. Moarte curata!
Zmb.
- E, acum trebue sa pec. O sa ram cu pazncu pe care -am pregatt speca pentru
treaba asta. E cu desavrre surd. Are porunca sa te nso[easca pna a prma escaa a
drumuu tau n ex. Va avea gr|a ca femea sa nu-[ vna de hac nante de vreme. Nu-[ va
ngadu sa- sco[ cauu dect dupa ce ve[ f departe de Arraks. Daca te hotarat cumva sa
ram... are at ordn.
- Sta, opr Pter. Am aes.
- Aha! rse Baronu. O hotarre att de prompta nu poate sa nsemne dect un sngur ucru.
- Iau Ducatu.
Iar |essca gnd: Nu-;i da seama ca 8aronul l minte? Ahh... Cum sa-;i dea seama? Piter e
un mentat "strmb".
Prvrea Baronuu se ntoarse spre |essca.
- Ce zc, nu- grozav ca- cunosc att de bne pe Pter? Am pus paru cu maestru meu
armurer ca Pter va prefera aceasta ate natva. Ha! E... acum pec. Aa e mut ma bne. Mut
ma bne, da! Cred ca ma n[eeg, Doamna |essca... Persona, n-am nmc cu tne. E o
necestate. - mut ma bne-aa. Da. Nc nu se poate spune ca am poruncit sa f chdata.
Cnd vo f ntrebat ce s-a ntmpat cu tne, vo da ntt dn umer.
- Atunc, ma ocup eu de restu? ntreba Pter.
- Pazncu [ sta a dspoz[e, raspunse Baronu. Da, hotarate tu ce- de facut.
Se uta ung a Pter.
- Da, da. Eu vo ramne cu mne curate. Da. Hotarate tu. Eu nu tu nmc. Dupa ce-o sa
pec eu... fa ce vre. Da. Aa... aaa, da... Da. Bun.
5e teme de interogatoriul unei Dreptvorbitoare, gnd |essca. Ce Dreptvorbitoare? Ahhh,
Cucernica Maica Caius Helen... fire;te| De vreme ce ;tie ca va fi supus interogatoriului ei,
nseamna ca e la mijloc mna lmparatului. O, sarmanul meu Leto|
Baronu arunca o utma prvre |essca, se ntoarse e. Ea urmar dn och, gndnd:
A avut dreptate Cucernica Maica... E un adversar prea puternic.
n bec ntrara do mercenar Harkonnen. Un atu, a caru chp era o masca de ccatrc
orbe, se opr n pragu u, cu un aser n mna.
5urdul, gnd |essca, cercetndu- chpu desfgurat. 8aronul ;tie ca a; putea folosi Clasul..
Ccatrce se uta a Pter:
- Putu- afara. L-am pus pe-o targa. Ce poruncet?
Pter se adresa |essca:
- Ma gndsem sa te supun amenn[ndu-[ fu, dar ncep sa-m dau seama ca n-a f
reut. Am asat emo[e sa-m ntunece ra[unea. O ac[une nefasta pentru un mentat.
Se uta a ce do mercenar, ntorcndu-se n aa fe nct surdu sa- vada buzee.
- Duce[- pe amndo n deert, aa cum ne-a sfatut tradatoru sa facem cu putu.
Panu e bun. Verm vor dstruge orce dovada. N-o sa e ma gaseasca nmen cadavree.
- Nu vre sa e fac sngur de petrecane? ntreba Ccatrce.
Cite;te pe buze, gnd |essca.
- Vo urma exempu Baronuu, spuse Pter. Duce[- unde-a spus tradatoru.
|essca auz n gasu u Pter nfexune aspre ae autocontrouu mentatc. Gnd: $i el se
teme de Dreptvorbitoare.
Pter sata umer, porn catre ua. n prag, pa ovara |essca crezu ca se va
ntoarce s-o ma prveasca o data. Dar mentatu paras ncaperea.
- Ca sa spun drept, nc me nu m-ar pace sa dau och cu Dreptvorbtoarea dupa treaba
dn noaptea asta, morma Ccatrce.
- N-a teama, spuse unu dntre mercenar. N-o sa dea ea de tne, cotoroan[a aa!
Se aprope de capu |essca, se apeca deasupra e.
- Dect sa stam a tacae, ma bne s-o uam dn oc sa ne facem treaba. Apuc-o de
pcoare ...
- De ce sa nu- chdam char ac? ntreba Ccatrce.
- Ramne mzere, raspunse ceaat. Doar daca te amuza sa- strng de gt. Eu nsa zc sa
facem treaba ca umea, curat. crestam n[e ca s-atraga verm - asam n nsp. Dupa aa,
n-o sa ma avem ce cura[a.
- Mda... pa, cam a dreptate, ncuvn[a Ccatrce.
|essca ascutase, pndnd, nregstrnd. Dar cauu contnua sa- mpedce Gasu, ar
surdu era o probema.
Ccatrce vr aseru n toc, o apuca de pcoare. O rdcara ca pe un sac, o scoasera pe
ua - facura vnt pe o targa cu suspens, n care se ma afa cneva. Cnd o ntoarsera ca s-o
nghesue spre m|ocu targ, vazu chpu u Pau. Era egat, dar nu avea cau. Fa[a u se afa
a ma pu[n de zece centmetr de a e. Avea och nch respra ega.
E drogat? se ntreba ea.
Mercenar rdcara targa pentru o frac[une de secunda och u Pau se ntredeschsera.
Doua fante negre ndreptate spre ea.
Numai sa nu-i treaca prin cap sa-;i foloseasca Clasul| se ruga n gnd |essca. 5urdul|
Och u se nchsera.
Pau practcase exerc[u de respra[e controata, ascutnd ucd tot ce se vorbse n bec.
Surdu era o probema, dar Pau stapnea dsperarea. Regmu Bene Gessert de mpezre a
gnduror, pe care nva[ase de a mama sa, ngaduse sa- pastreze camu. Era pregatt sa
profte de orce pre| favorab.
nca o data scruta repede, prntre gene, chpu mame sae. Parea nevatamata. Dar
pusesera cau.
Se ntreba cne fusese n stare s-o a prn surprndere. Capturarea u nu era un mster -
nante de cucare ngh[se o tabeta prescrsa de Yueh, ar cnd se trezse era egat ntns pe
targa aceasta. Poate ca e se ntmpase acea ucru. Logc gndnd, tradatoru nu putea f
dect Yueh, dar parca nu- venea sa creada. Era de nen[ees. Un doctor Suk tradator!
Targa se ncna uor. Mercenar scoasera prntr-o ua sub ceru nsteat a nop[. Una
dn bazee cu suspense zb pragu u. Apo Pau auz scrnetu nspuu sub tape
oamenor. Deasupra u, arpa unu topter ecpsa steee. Targa fu asata |os.
Och u Pau se acomodara repede cu umna saba. vazu pe surd deschznd ua
orntopteruu, aruncnd o prvre n nteroru nvaut n umna verde, dfuza, a nstrumenteor
de pe tabou de bord.
- Cu topteru' asta trebue sa- ducem? ntreba e se ntoarse sa prveasca buzee
tovarauu sau.
- Tradatoru a zs ca asta- snguru echpat pentru deert, raspunse ceaat.
Ccatrce dadu dn cap.
- O chchnea[a de nava de egatura. Afar' de e nu-ncap ma mut de do oamen.
- Do oamen de-a|uns, repca ce de-a treea mercenar, apropndu-se ca surdu sa-
vada buzee. Ne ocupam no de e, ma departe, Knet.
- Baronu m-a porunct sa nu- sabesc dn och, zse Ccatrce.
- Da' ce te fac praf atta? ntreba mercenaru dn spatee targ.
- Femea asta- vra|toare Bene Gessert. Are puter ascunse.
- Zau? excama mercenaru, ducndu- un pumn a ureche. Una d-aea, care va sa zca?
Acu-n[eeg.
Tovarau u mr:
- Las' ca-n curnd o sa fe hrana pentru verm. Nu s-a nascut ea vra|toarea aa Bene
Gessert care sa- vna de hac a vreunu' dn verm aa mar. nghont pe ce dn spatee
targ. Ce zc, Czgo?
- Aa-, ncuvn[a omu.
Se apeca deasupra targ, o prnse pe |essca de subsuor.
- Ha, Knet. Merg cu mne daca vre cu-adevarat sa vez ce-o sa se-ntmpe.
- Mers de nvta[e, morma surdu.
|essca se sm[ rdcata. Umbra arp auneca ntr-o parte... Steee. Mercenar o mpnsera
pe ocu dn spate, controara frnghe krmske, apo o mobzara cu una dn centure
scaunuu. Pau fu nghesut nga ea. n tmp ce- strngeau cu ceaata centura, |essca observa
ca egature u erau fun obnute.
Surdu Knet se aeza n fa[a. Mercenaru care a|utase sa duca targa, Czgo, trecu nga
e, pe ceaat scaun.
Knet nchse ua, manevra comenze. Topteru decoa, catnndu-se n bataa arpor
vra catre sud, n drec[a Scutuu de Patra. Dupa cteva cpe, Czgo batu tovarau pe
umar:
- Ce-ar f sa te ntorc sa sta cu och pe e?
- Et sgur ca t drumu? ntreba Knet, cu och a buzee u.
- Am auzt eu ce-a spus tradatoru.
Knet rasuc scaunu. La umna steeor, |essca vazu ucnd n mna u aseru. Interoru
cabne paru sa se ma umneze, pe masura ce och e se acomodau cu semobscurtatea, dar
chpu desfgurat a surduu ramnea estompat. |essca ncerca pe fur centura scaunuu,
constata ca nu parea strnsa. Apo sm[ ca materau era ma rugos n por[unea care- trecea
peste bra[u stng. dadu medat seama ca n ocu acea cureaua era sec[onata aproape n
ntregme! Ar f putut s-o rupa cu o sngura smuctura.
5a ne fi pregatit cineva topterul ca sa ne putem salva? se ntreba. Cine? ncet, retrase
pcoaree egate de nga pcoaree u Pau.
- Mare pacat sa prapadet o mndre[e de femee ca asta, spuse brusc Ccatrce. A avut
vreodat' d-a face cu una de neam mare?
Se ntoarse sa- prveasca pe pot.
- Nu toate aea dn Bene Gessert s de neam mare, raspunse potu.
- N-or f, da' arata toate de parca-ar f.
Ma vede destul de bine, gnd |essca. sata pcoaree pe perna scaunuu se ghemu
pe-o parte, prvndu- fx pe Ccatrce.
- Frumoasa foc, pe egea mea, spuse Knet. trecu mba peste buze. Zau ca- pacat. Se
uta a Czgo.
- Nu cumva te gndet a ce cred eu ca te gndet? ntreba potu.
- Cne-o sa afe? facu mercenaru. Dupa aa...
Dadu dn umer.
- N-am avut ncodat' d-a face cu cucoane. Cne te cnd s-o ma v vreo ocaze ca asta...
- ncearca numa sa te atng de maca-mea! uera Pau. fugera cu prvrea pe surd.
- He! rse potu. Ca[eandru' a-nceput sa atre. Noroc ca nu poate sa mute.
|essca gnd: Paul articuleaza notele prea acut. Poate c-o sa reu;easca totu;i.
Ce do mercenar tacura.
Nenoroci(ii| gnd |essca, prvndu- amntndu- cuvntee Baronuu. O sa-i omoare de
cum vor raporta ca ;i-au ndeplinit misiunea. 8aronul nu vrea martori.
Topteru vra arg deasupra versantuu sudc a Scutuu , pentru o cpa, |essca zar
dedesubt o mba de nsp umnata de una.
- Cred c-a|unge, spuse potu. Tradatoru zcea sa- asam n nsp, cum trecem de Scut.
ncna botu aparatuu nspre dune, cobor rapd n pca|, apo redresa aproape de
suprafa[a deertuu.
|essca vazu pe Pau ncepnd respra[a rtmca a exerc[uu de camare. Fu e
nchse och, apo redeschse. |essca se uta a e neputncoasa. lnca nu stapne;te Clasul,
gnd ea. Daca da gre;...
Cu o hurducatura uoara, topteru atnse nspu |essca, prvnd catre nord, spre Scut,
observa cum dspare n spatee stncor un at topter.
Cineva ne urmare;te| gnd. Cine? Apo: Cei pe care 8aronul i-a pus sa-i supravegheze pe
ace;tia doi. lar supraveghetorii snt ;i ei supraveghea(i la rndul lor. De al(ii.
Czgo opr motoaree arpor. Se facu nte.
|essca ntoarse capu. Prn parbrzu dn spatee surduu, vazu geana papnda de
umna a rasartuu cee de-a doua un, creasta acoperta parca de chcura a une na[m
stncoase, cu terase taate de vnt de nsp.
Pau drese gasu.
- E, Knet? facu potu.
- tu eu ce sa zc, Czgo?
Czgo se ntoarse, spuse:
- Ah... a prvete!
ntnse mna spre rocha |essca.
- Scoate- cauu! porunc Pau.
|essca sm[ cuvntee reteznd aeru. Tonu, tmbru fusesera exceente - mperatve,
taoase. Doar nota ar f trebut sa fe o dee ma |oasa, de char aa se ncadra destu de
bne n spectru audtv a mercenaruu.
Czgo rdca mna catre fa trecuta peste gura |essca, trase de nodu de a spate.
- Ia mna! strga Knet.
- Ma taca-[ feanca! se rast Czgo. E egata.
Desfacu nodu fa de pnza cazu. Omu o prv pe |essca cu och strauctor.
Knet prnse de bra[.
- Ascuta Czgo, ce te-a...
|essca smuc capu, scupa cauu. acorda gasu pe un ton catfeat, nsnuant:
- Domnor! Nu- nevoe sa va bate(i pentru mne.
n acea tmp se rasuc unduos catre Knet.
vazu pe amndo. ncordndu-se, tu ca n cpa aceea erau convn ca trebuie sa se
bata pentru ea. Nu ma aveau nevoe de ate motve. n mn[e or, se bateau de|a pentru ea.
|essca na[a capu n umna nstrumenteor, ca sa fe sgura ca surdu poate sa- vada
buzee, spuse:
- Nu trebue sa va certa[.
Ce do se departara ma mut unu de ceaat, se prvra pez.
- Merta vreo femee sa te ba[ pentru ea? urma |essca.
Dar char cuvntee e, prezen[a e, consttuau un ndemn rezstb.
Pau strnse buzee, sndu-se sa nu faca vreun zgomot. Avusese un sngur pre| de a-
foos Gasu reuse. Acum nsa... totu depndea de mama sa, a care experen[a o ntrecea
cu mut pe a u.
- Mda, facu surdu. N-are rost sa ne batem pentru...
Mna u fugera catre gtu potuu. Lovtura fu ntmpnata de o scnteere metaca ce zb
smutan bra[u peptu u Knet.
Surdu horca, cazu moae pe spate, oprndu-se cu capu n ua de pe partea u.
- Credea c-are de-a face c-un ageamu, morma Czgo.
retrase mna, dnd a veaa pumnau. Lama scp n umna un.
- -acum ca[eandru, mr e se apeca spre Pau.
- Nu- nevoe, murmura |essca.
Czgo ova.
- N-a prefera sa cooperez? ntreba |essca. Lasa- baatuu o ansa.
strmba co[u gur ntr-un surs trst, dupa care adauga:
- Cta ansa ar putea avea n nspu de afara... Ofera- asta ... (zmb)... n-o sa-[ para
rau.
Czgo se uta n stnga, n dreapta, apo dn nou a |essca.
- Am auzt destue grozav despre pustu asta, zse. Cu[tu ar putea f o moarte ma
bnda pentru put.
- [ cer prea mut? peda |essca.
- Vre sa ma trag pe sfoara, boboros Czgo.
- Nu vreau sa-m vad fu murnd, repca |essca. Asta nseamna ca vreau sa te trag pe
sfoara?
Czgo se dadu napo, apasa cu cotu pe can[a u. Apo nfpse degetee n tunca u
Pau, trase peste scaun, spre cadru u deschse pregat cu[tu.
- Ce-a sa fac, potae, daca-[ ta funa?
- O sa fuga spre Stnce dn fa[a, spuse |essca.
- Aa o sa fac, potae?
Pau raspunse cu voce surda.
- Da.
Lama cobor, reteza frngha care- ega pcoaree. Pau sm[ mna nfpta n ceafa sa,
mpngndu- n |os, catre nsp. Se prefacu ca se mpedca de cadru u, se rasuc brusc, ca
cnd ar f vrut sa- regaseasca echbru, ov naprasnc cu pcoru drept.
Tapa [nt cu o precze care spunea mute despre an ndeunga[ de antrenament - de
parca snguru scop a antrenamenteor fusese cpa aceasta. Aproape fecare much dn trupu
u contrbu a pasarea ovtur. Vrfu pcoruu zb abdomenu u Czgo exact sub stern, tapa
[n n sus cu o putere nspamntatoare, peste fcat prn dafragma, strvnd ventrcou drept
a nm.
Cu un sngur uret gtut, mercenaru se rasturna pe spate, de-a curmezu scauneor.
Pau, cu mne mobzate, se prabu n nsp, chrcndu- trupu pentru a amortza caderea,
aterznd revennd pe pcoare ntr-o mcare nentrerupta. Se ca[ara apo n cabna, gas
cu[tu [nu n dn[ pna ce mama sa tae egature. Apo |essca ebera mne.
- Trebua sa ma a pe mne, rost ea. L-a f determnat sa-m tae frnghe. A rscat
prostete.
- Poz[a era buna am fructfcat-o, repca e.
|essca auz controu ferm dn vocea u, spuse:
- Pe pafonu cabne e gravat semnu Case u Yueh.
Pau prv n sus, vazu smbou spraat.
- Sa em sa nspectam aparatu, spuse ea. Sub scaunu potuu e un baot. L-am
sm[t de cum ne-au mpns nauntru.
- O bomba?
- Nu cred... E ceva cudat n toata povestea asta.
Pau sar pe nsp |essca urma. Apo se ntoarse - vr mne sub scaunu dn fa[a.
Pcoaree u Czgo atrnau [epene ntr-o parte. |essca trase pachetu afara. Pnza era umeda.
O udase sngee potuu.
Risipa de umezeala, gnd ea. Apo, surprnsa, dadu seama ca gndse exact aa cum
gndeau arraken.
Pau prv n |ur, vazu ecartamentu stncos care rasarea dn deert, ca o pa|a ce se na[a
dn mare - o faeza cu pasade sapate de vnt. Se ntoarse n momentu n care mama sa
scotea baotu dn topter: o vazu rdcndu- brusc capu, prvnd ncordata peste crestee dune-
or, spre Scutu de Patra. Se uta n aceea drec[e. Un at topter venea drept spre e. n[eese
ca nu vor avea tmp sa ascunda cadavree mercenaror sa se saveze.
- Fug, Pau! [pa |essca. Snt Harkonnen!
Arrakisul te nva(a atitudinea cu(itului - sa retezi ceea ce nu-i ntreg ;i sa
spui: "Acum este ntreg, pentru ca sfr;e;te aici".
Fragment din Pildele lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
UN OM N UNIFORMA Harkonnen aparu brusc a capatu cordoruu. a[nt prvrea
asupra u Yueh. Parea sa f nregstrat dntr-o sngura aruncatura de och cadavru u Mapes,
trupu ntns pe pardoseaa a Duceu prezen[a u Yueh pe cuoar. Omu [nea n mna
dreapta un aser. ntreaga sa fn[a emana un aer de brutatate, durtate vgen[a. Yueh se
nfora.
5ardaukar, gnd e. 8ashar, dupa nfa(i;are. Probabil vreunul dintre oamenii de ncredere
ai lmparatului, trimis spre a supraveghea totul ndeaproape. Oricare le-ar fi uniforma, i
recuno;ti dintr-o mie.
- Et Yueh, rost omu.
Se uta ung a neu co Suk, care strngea paru medcuu, apo a damantu tatuat pe
frunte, ntn n sfrt prvrea u Yueh.
- Yueh, ncuvn[a doctoru.
- Po[ f ntt, Yueh, zse omu. Dupa ce a neutrazat scuture cadr am ntrat fara nc
o dfcutate. Ac sntem stapn pe stua[e. Asta- Ducee?
- Ducee.
- Mort?
- Incontent. V-a sfatu sa- ega[.
- Tot tu -a aran|at pe cea[? Arata cu capu peste umar.
- Dn nefercre, murmura Yueh.
- Dn nefercre! rost bat|ocortor sardaukaru.
Se aprope, se uta a Leto.
- Va sa zca asta- maree Duce Rou...
Daca a; mai fi avut vreo ndoiala asupra identita(ii acestui om, s-ar fi spulberat acum,
gnd Yueh. Numai lmparatul i nume;te pe Atreizi, Ducii Ro;ii.
Sardaukaru se apeca, smuse bazonu cu omu rou de pe unforma u Leto.
- O mca amntre, spuse e. Unde- neu cu sgu duca?
- Nu- are a e, raspunse Yueh.
- Vad eu ca nu- are! se rast sardaukaru.
Yueh n[epen, ngh[ n sec. Daca ma iau la ntrebari, daca aduc o Dreptvorbitoare, vor
afla de inel, de topterul pe care l-am pregatit... Totul se va duce de rpa.
- Ducee trmtea uneor neu cu cte un curer drept dovada ca ordnu transms
venea drect de a e, se grab sa expce.
- Afursta ncredere ma avea n curer, morma sardaukaru.
- N-ave[ de gnd sa- ega[? cauta Yueh sa schmbe subectu.
- Ct tmp o sa ramna aa?
- Vreo doua ore. N-am putut sa- dozez drogu a fe de precs cum -am dozat pentru
femee pentru baat.
Sardaukaru ov pe Duce cu vrfu pcoruu.
- De asta n-aveam de ce ne teme, nc dac-ar f fost treaz. Cnd vor reven cea[ do?
- Peste zece mnute.
- Aa ute?
- M s-a spus ca Baronu va sos medat dupa oamen sa.
- Va sos. Du-te ateapta afara, Yueh. fugera cu prvrea. Ha, terge-o!
Yueh se uta a trupu u Leto.
- Ce-o sa se ntmpe cu...
- Va f predat Baronuu, egat fedee gata de pus a pro[ap.
Sardaukaru prv dn nou damantu tatuat pe fruntea u Yueh.
- Et cunoscut; o sa po[ trece nestnghert. Ha, tradatorue, acum n-am tmp de paavre.
aud vennd pe cea[.
"Tradatorule", gnd Yueh. peca prvrea, trecu repede pe nga sardaukar, tnd ca
ceaat antcpase, ncontent, numee sub care stora avea sa- amnteasca de e: Yueh,
tradatorul.
Pe drumu catre ua de a ntrare trecu pe nga ma mute cadavre e prv cu coada
ochuu, ngrozndu-se a gndu ca s-ar putea sa recunoasca prntre ee trupu u Pau sau a
|essca. Dar nu erau dect soda[ dn Corpu de Garda a Duceu sau mercenar n unforma
Harkonnen.
Cnd e n fa[a case, noaptea era umnata de facar. Curma de pe margnea drumuu
fusesera ncenda[ ca sa umneze cadrea. Fumu substan[eor ncendare se rdca n vaatuc
negr prntre facare roetce. Santneee Harkonnen care se pusesera n garda n cpa cnd
aparuse n prag, se apropara banutoare, examnara.
- E tradatoru, zse unu dntre mercenar.
- Sta pe-aproape, spuse atu. Baronu o sa vrea sa-[ vorbeasca. Trebuie sa ajung la
topter, gnd Yueh. Trebuie sa ascund sigiliul ca sa-l poata gasi Paul. Apo strafugera spama:
Daca ldaho ma suspecteaza sau daca-;i pierde rabdarea... daca nu a;teapta ;i nu se duce
exact acolo unde i-am spus... jessica ;i Paul nu vor reu;i sa scape masacrului. Nu voi avea
parte nici macar de aceasta infima consolare ca sa-mi despovarez con;tiin(a.
Un mercenar mpnse bruta spuse:
- Ateapta ma ncoo! Nu sta-n drum.
Brusc, Yueh se sm[ perdut n acest oc a dezastruu; dadu seama ca nu va f cru[at,
ca nu- va f nmanu ma de e. ldaho nu trebuie sa dea gre;|
Un at mercenar se ov de e, se rast:
- Da-te a o parte, n-auz!
Pna ;i ei| gnd Yueh. Au profitat de mine, dar acum ma dispre(uiesc. Se sm[ tras,
mpns. ndrepta spatee, regas o farma dn vechea demntate.
- Sa atep[ pna te cheama Baronu! porunc un of[er.
Yueh dadu dn cap, se ndeparta cu pa masura[ prn fa[a case, dadu co[u, se cufunda
n ntunercu netuburat de facare pameror ncenda[. Apo, brusc, cu fecare pas tradndu-
nentea, se ndrepta spre curtea nteroara dn spatee sere, unde atepta orntopteru pe
care adusesera pentru Pau mama sa.
n fa[a u de servcu deschse, zar o santnea. Mercenaru statea cu spatee spre curte,
urmarnd actvtatea dn nteroru puternc umnat, de unde razbatea arma oamenor care
perchez[onau ncapere.
Ct de sgur erau!
Yueh se fura n ntunerc, dadu oco topteruu, deschse ua de pe partea opusa cadr.
Gas pe dbute fremktu pe care ascunsese sub scaunu dn fa[a, rdca capa unu buzunar,
vr nauntru sgu duca. Sm[ fonetu hrte de mrodene - betu pe cere- scrsese -
ndesa neu ntre foe de hrte. scoase mna, trase capa a oc.
nchse fara zgomot ua topteruu, se ntoarse cu pa de fena pna a co[u case se
ndrepta repede spre fa[ada.
Am reu;it, spuse.
Pa dn nou n umna sabatca a ncenduu. strnse peerna n |uru trupuu, prv
facare. ln curnd voi ;ti. ln curnd voi da ochii cu 8aronul ;i voi ;ti. lar 8aronul... 8aronul va da
de-un mic dinte.
Legenda spune ca n clipa mor(ii Ducelui Leto Atreides, un meteor a
traversat cerul deasupra castelului sau stramo;esc de pe Caladan.
Fragment din lntroducere la "lstoria copilului Muad'Dib" de prin(esa lrulan.
BARONUL VLADIMIR HARKONNEN statea n fa[a unua dntre huboure fregate n care-
nstaase postu de comanda. Afara, noaptea Arraksuu era sfata de facar. Baronu prvea
an[u ndepartat a Scutuu de Patra, unde facea ravag arma u secreta.
Artera.
Tunure psau grotee n care uptator Duceu se retrasesera ca ntr-o utma tranee.
Mucatur precse nemoase, avaane de petre praf n umna fugereor portoca...
Oamen Duceu erau ngropa[ de v, prn ca nte anmae n vzune or, sort[ sa moara de
foame.
Baronu sm[ea fura bombardamentuu - un bubut ca de toba, razbatnd pna a e prn
nveu metac a nave: brruum... brruum. Apoi: 8RRUUM... brruum|
Cui i-ar fi trecut prin cap sa renvie artileria n era scuturilor defensive? Gndu se
rasfrnse ca un chcot n mnte. Dar era de a;teptat ca oamenii Ducelui sa se refugieze n
grote. lmparatul va aprecia, desigur, n(elepciunea cu care am procedat ca sa cru( for(ele
noastre unite.
A|usta una dn mce suspens care prote|au trupu obez de atrac[a neertatoare a
gravta[e. Un zmbet se ntnse pe buze, pndu- obra|.
Pacat de solda(ii Ducelui, gnd. Zmbetu se accentua - un zmbet mu[umt, satsfacut.
ln cazul de fa(a, mila nseamna cruzime| Dadu aprobator dn cap. Eecu era, prn defn[e,
demn de dspre[. Unversu ntreg se afa a ndemna ceu care ta sa a hotarre
corespunzatoare. Iepur ovator trebuau sco a veaa, gon[ n vzun. Atmnter, cum sa-
supraveghez sa- cret? magna propr u mercenar ca pe nte abne har[und
gonnd o mna de epur. gnd; Ce dulce e zumzetul vie(ii, cnd ai destule albine care
robotesc pentru tine|
n spatee u se deschse o ua. Baronu examna magnea refectata pe fondu de
ntunerc a geamuu.
vazu ntrnd pe Pter de Vres, urmat de Umman Kudu, captanu garz personae a
Baronuu. Prn ua deschsa catre cuoar, zar - pentru o cpa - chpure de ovna ae
soda[or dn garda, exprese pacde supuse pe care e arborau ntotdeauna n prezen[a u.
Baronu se ntoarse.
Pter duse un deget a zuuf de pe frunte, sch[nd obnutu sau saut zefemtor.
- Vet bune, Domna-Ta. Sardaukar -au adus pe Duce.
- Bne ca -au adus! mug Baronu.
Scruta masca sumbra de rautate de pe chpu efemnat a mentatuu. och: fantee
adumbrte, abastru-n-abastru.
Trebuie neaparat sa ma descotorosesc de el, gnd Baronu. ln curnd n-o sa-mi mai fie de
nici un folos; ba, dimpotriva, va deveni un pericol real pentru persoana mea. Dar mai nti
trebuie sa-;i atraga ura Arrakisului. Numai a;a arrakienii l vor ntmpina pe scumpul meu
Feyd-Rautha ca pe un mntuitor.
Och Baronuu se ndreptara spre captanu garz, Umman Kudu. Maxaree ca nte
foarfec, cu much ntn, ncorda[... Barba ca un cac de czma... Un om de ncredere, ae
caru vc erau cunoscute.
- n prmu rnd, unde- tradatoru care m -a predat pe Duce? ntreba Baronu. Trebue
sa- dau tradatoruu raspata.
Pter se rasuc pe un cac, facu semn santnee de a ua.
Dncoo, pe cuoar, se contura o umbra neagra.. Yueh trecu pragu u. Se mca [eapan,
nefresc. Musta[a atrna moae de-o parte, de ceaata a buzeor purpur. Numa och u
batrn erau vo, aten[.
Yueh facu tre pa, se opr a semnu u Pter, ramase mob, cu prvrea a[ntta asupra
Baronuu.
- Ahhh, doctoru Yueh!
- Domna-Ta, Harkonnen.
- Aud ca n -a predat pe Duce.
- |umatatea care-m revenea conform trguu ncheat, Domna-Ta.
Baronu se uta a Pter.
Pter dadu dn cap.
Prvrea Baronuu reven a Yueh.
- Ah, trgu, zc. Iar eu...
Se opr, apo scupa cuvntee:
- Eu ce-aveam de facut n schmb?
- t bne ce, Domna-Ta.
aba n cpa aceea, cnd auz ntea desavrta a cronometreor dn mntea sa, Yueh
ngadu sa gndeasca. Seszase semnee nfme dn gesture cuvntee Baronuu. Wanna
murse... Nu- ma puteau face nc un rau. De n-ar f fost aa, -ar ma f [nut nca n ah pe
vunerabu medc. Dar purtarea Baronuu demonstra ca nu ma era cazu. |ocu uase sfrt.
- Zau? facu Baronu.
- M-a proms c-o ve cru[a pe Wanna mea de chnur.
Baronu dadu dn cap.
- A, da! Acum m-aduc amnte. Exact. Aa [-am proms. Aa am reut sa frngem
Cond[onarea Imperaa. Nu suporta gndu ca vra|toarea ta Bene Gessert s-ar putea zvrco
n ampfcatoaree de durere ae u Pter. E bne... Baronu Vadmr Harkonnen [ne
promsune. |-am spus c-o vo cru[a de chnur ca-[ vo ngadu sa merg a ea. Aa sa fe!
facu semn u Pter.
Och abatr a mentatuu capatara o ucre stcoasa. Se mca fara veste, scurt, fud. Ca
o psca. Pumnau dn mna u cazu ca o gheara, se nfpse n spatee u Yueh.
Batrnu mpetr. Contnua sa- prveasca fx pe Baron.
- Du-te a ea! scupa Baronu.
Yueh ramase n pcoare, catnndu-se [eapan. Buzee se mcara cu gr|a, gasu sau rost
desut, ntr-o caden[a strane:
- Crez... ca... m-a... n... vns. Crez... ca... nu... am... tut... ce... am... sa... capat...
pentru... Wanna... mea.
Cazu. Fara sa se ncovoae. Fara sa se prabueasca. Drept. Ca un copac retezat.
- Du-te a ea, repeta Baronu.
Dar cuvntee sunara ca un ecou stns,
Yueh reuse sa- strecoare n sufet nentea. rasuc brusc capu spre Pter, prv cum
tergea ama cu o crpa, observa expresa ceoasa de satsfac[e a ochor sa abatr.
Va sa zica a;a ucide cu mna lui, gnd Baronu. E bine de ;tiut.
- N -a predat, ntr-adevar, pe Duce? ntreba.
- Bnen[ees, Domna-Ta.
- Atunc, aduce[- nauntru.
Pter arunca o prvre captanuu garz, care dsparu sa execute ordnu.
Baronu se uta a Yueh. Cazuse ca un ste|ar, nu ca un om dn carne oase.
- N-am avut ncodata ncredere n tradator, morma ca pentru sne. Nc char n
tradator pe care -am creat eu.
Prv prn hubou acopert de gugu nop[. tu ca bezna muta de afara era acum a u.
Dnspre grotee Scutuu nu ma rasunau savee de artere; vzune-capcane fusesera
astupate. , n momentu acea, mntea Baronuu nu putu sa conceapa ceva ma frumos dect
acest ggantc go negru. Poate doar... dac-ar f fost pu[n ab n negru acesta. Ab ucos pe
negru. Ab de por[ean.
Dar sentmentu de ndoaa mpunse dn nou.
Ce vrose sa spuna natarau aa batrn? Norma, tuse probab a ce trebua sa se atepte
pna a urma. Dar chesta ceaata... "Crezi ca m-ai nvins".
Ce vrose sa spuna?
n ua se v Ducee Leto Atredes. Bra[ee erau prnse n an[ur, trasature vuturet ae
fe[e, nacate de praf. Cneva smusese bazonu dn pept, sfndu- unforma. n |uru
m|ocuu, atrnau gace rupte cnd se uase centura scutuu. Prvrea ochor sa era
stcoasa, anormaa.
- Aaaaa, facu Baronu.
ova, trase aer n pept. dadu seama ca vorbse prea tare. Cpa aceasta, cpa mut
ateptata, perduse dn savoare.
8lestemat fie afurisitul de doctor n vecii vecilor|
- M se pare ca betu Duce e cam drogat spuse Pter. Aa n -a prns n a[ Yueh. Se
ntoarse catre Duce: Nu- aa ca et drogat, draga Duce?
Vocea venea de departe. Leto sm[ea an[ure, durerea dn much, buzee crapate,
dogoarea dn obra|, gustu uscat a sete care- zgra ceru gur. Dar sunetee erau nfundate,
acoperte cu o patura de na. Iar prn patura nu desuea dect nte umbre ntunecate.
- Ce- cu femea baatu, Pter? ntreba Baronu. nca nc o veste?
Lmba u Pter sageta pe deasupra buzeor.
- A afat ceva! uera Baronu. Ce?
Pter se uta repede a captanu garz, apo dn nou a Baron.
- Oamen care au pecat cu e, Domna-Ta, au... aa... au fost gas[.
- ? Ce-au raportat? A mers totu bne?
- Snt mor[, Domna-Ta.
- Frete ca-s mor[! Pe mne ma ntereseaza ce...
- Au fost gas[ mor[, Domna-Ta.
Baronu pa.
- Dar femea baatu?
- Nc o urma, Domna-Ta. Dar a trecut un verme. A fost vazut n tmp ce se cerceta
ocu. Poate ca totu s-a ntmpat aa cum am dort... Un accdent. Este posb sa...
- Nu ma ntereseaza posbta[e, Pter. Ce- cu topteru care psete? Mentatu meu nu
avanseaza nc o poteza?
- Snt sgur ca -a furat unu dntre oamen Duceu, Domna-Ta. Ne-a omort potu -a
fugt.
- Care dn oamen Duceu?
- Un profesonst, un as n matere de omorur, Domna-Ta. Poate Hawat, sau Haeck aa.
Posb sa f fost Idaho. Sau vreunu dn ocotenen[ ma mportan[.
- Posbta[, mr Baronu.
Se uta dn nou a przoner. Ducee se catna, ame[t de drog.
- Sntem stapn pe stua[e, Domna-Ta, rost Pter.
- Nu- adevarat! Unde- dotu aa de panetoog? Unde e... Kynes?
- Am afat unde -am putea gas am trms dupa e, Domna-Ta.
- Nu-m pace cum ne-a|uta su|toru mparatuu, mr Baronu.
Cuvntee contnuau sa razbata ca prntr-o patura de na, dar unee dn ee se nfpsera ca
nte ace ncandescente n mntea u Leto. Femeia ;i baiatul... nici o urma. Pau |essca
scapasera. Iar despre soarta u Hawat, Haeck, Idaho, nu se ta nmc. nca nu era totu
perdut.
- Unde- neu cu sgu duca? se rast Baronu. Vad ca nu- are pe deget.
- Sardaukar spun ca nu- avea nc cnd -au gast e, Domna-Ta, raspunse captanu
garz.
- L-a omort prea devreme pe doctor, Pter, zse Baronu. A fost o greeaa. Ar f trebut
sa-m atrag aten[a. A ac[onat prea prpt pentru ca ac[unea noastra sa reueasca perfect. Se
ncrunta: Posbta[!
Gndu se nvrtea n cerc n mntea u Leto: Paul ;i jessica au scapat| ma era ceva. n
memora u. O nvoaa. Aproape ca -o amntea...
Dintele|
amnt ate amanunte: Un gaz otravitor ntr-un dinte fals.
Cneva spusese sa nu ute dntee. Dntee era n gura u. ppa cu vrfu mb. Nu
trebua dect sa mute cu putere dn e.
lnca nu|
Ace cneva spusese sa atepte pna va f aproape de Baron. Cne spusese toate astea?
Nu- amntea.
- Gt va ma dura efectu droguu? ntreba, nervos, Baronu.
- Probab nca vreo ora, Domna-Ta.
- Probab, scrn Baronu.
Se ntoarse a hubou, a noapte.
- M-e foame, mug.
Umbra aceea ce(oasa ;i cenu;ie e 8aronul, gnd Leto. Umbra dansa de coo-coo,
eganndu-se odata cu baansu ncaper. Iar ncaperea ncepu deodata sa se date sa se
contracte. Era cnd umnoasa, cnd ntunecata. Apo per, ngh[ta de bezna.
Tmpu deven pentru Duce o succesune de nveur. Putea prntre ee, traversndu-e unu
dupa atu. Trebuie sa a;tept.
O masa. Leto vazu mpede masa. de partea ceaata a e, un barbat masv, obez, avnd
dnante rama[ee une cne bogate. Leto constata ca edea pe un scaun, n fa[a barbatuu
obez. Sm[ an[ure, cureee care mobzau n scaun trupu strabatut de furncatur. dadu
seama ca trecuse o bucata de tmp, dar nu tu ct.
- M se pare ca- revne, Baroane.
O voce mieroasa: Piter.
Un muget de bas: 8aronul.
Leto ncepu sa desueasca dn ce n ce ma car decoru ncaper. Scaunu de sub e
capata conssten[a, egature ncepura sa- strnga.
Acum vedea bne pe Baron. prv mcare mnor. Atnger brutae... Margnea une
farfur, coada une ngur, un deget scarpnnd o cuta a fac.
Leto urmarea fascnat mcare mnor.
- Ma auz, Duce Leto, spuse Baronu. tu ca ma auz. Vrem sa afam de a tne unde [-s
concubna odrasa cu care-a nvrednct-o.
Leto nu facu nc o mcare, dar cuvntee adusera un cam bnefacator. E adevarat deci.
Paul ;i jessica le-au scapat.
- Sa t ca nu ne arde de |oaca, mug Baronu. Sper ca-[ da seama.
Se apeca spre Leto, scruta chpu. rta faptu ca nu putea sa trateze afacerea asta
ntre patru och, numa cu Ducee. nfruntarea, de fa[a cu martor, a do nob afa[ a
ananghe, crea un precedent nepacut.
Leto sm[ ca prnde ara puter. , deodata, n memora u se v, asemenea une ture
pe ntnsu Cmpe, amntrea dnteu fas... Capsua dsmuata sub forma de nerv dn nteroru
dnteu... Gazu otravtor... amnt cne vrse n gura arma ucgatoare.
Yueh.
n mnte ma putea, ca un abur, amntrea nce[oata de drog a unu trup trt pe nga e,
char ac, n ncaperea aceasta. Cadavru u Yueh!
- Auz zgomotu asta, Duce Leto? ntreba Baronu.
Leto trase cu urechea, desu un oracat ca de broasca... Geamatu nfundat a unu om
schngut.
- Am prns un om de-a tau, deghzat n fremen, zse Baronu. L-am dbut destu de uor:
och, ma-n[eeg. Se ncapa[neaza sa sus[na ca a fost trms prntre fremen ca sa- sponeze.
Dar am trat eu o buca[ca de vreme pe paneta asta, draga vere. Nmen nu se-ndeetncete
cu sponarea zdren[aroor dn deert. Ia z, e-a cumparat spr|nu? |-a trms femea fu
a e?
Leto sm[ n pept contrac[a frc. Daca Yueh i-a trimis la fremeni... vor continua sa-i
vneze pna ce vor da de ei.
- Ha odata, zor Baronu. N-avem tmp de perdut tortura- o metoda rapda. Te rog,
dragu meu Duce, nu ma s sa recurg a asta. rdca och spre Pter, care statea nga Leto
adauga: Pter nu -a adus toate scuee, dar snt sgur ca te sa mprovzeze.
- Improvza[a e uneor ma ndcata, Baroane.
Vocea asta mieroasa, insinuanta| gnd Leto. O auzse char n urechea u.
- Snt sgur ca [-a facut un pan n caz de prme|de, spuse Baronu. Unde [-s femea
baatu? Se uta a mna u Leto. [ psete neu. I -a dat baatuu?
Baronu sata capu, se uta [nta n och u Leto.
- Nu raspunz? Ma obg sa fac un ucru pe care nu vreau sa- fac. Pter va foos metode
smpe, drecte. Snt de acord ca uneor snt metodee cee ma bune, dar nu- cazu ca tocma
tu sa f supus a asemenea cazne.
- Pu[n seu cocott pe ra spnar, de pda, sau pe peoape, nterven Pter. Eventua
pe ate par[ ae trupuu. Este extrem de efcent, ma aes atunc cnd subectu nu te unde
va cadea pcatura urmatoare. E o metoda buna char estetca, datorta modeuu decoratv
pe care acatuesc pustuee puruente ce se formeaza pe epderma. Ce parere a, Baroane?
- Superb, rost Baronu, dar gasu suna mohort.
Degetele astea| Leto prv mne buhate, b|utere scnteetoare de pe degetee groase...
mcare coerctve, brutae.
Sunetee orbe de agone ce razbateau prn ua dn spatee sau mucara dn nerv
Duceu. Cine le-o fi cazut n gheare? se ntreba. ldaho?
- Crede-ma, draga vere, spuse Baronu. Nu vreau sa a|ungem a asta.
- Imagneaza-[ curer nervor, aergnd nnebun[ dupa un a|utor pe care n-au unde sa-
gaseasca, zse Pter. Tortura- o arta, pe cuvntu meu!
- Iar tu un artst desavrt, mr Baronu. acum, a decen[a sa tac dn gura.
Leto amnt subt versure pe care e rectase Gurney Haeck cnd vazuse pentru prma
data fotografa Baronuu: "5tateam pe (armul marii ;i-am vazut din valuri rasarind o fiara...
Deasupra capetelor fiarei am citit numele ei: un nume de ocara".
- Ne perdem vremea, Baroane, spuse Pter.
- Poate.
Baronu dadu dn cap.
- t bne, draga Leto, ca pna a urma tot o sa ne spu unde snt. Nu rezt nc tu char
a orce.
Mai ca i-a; da dreptate, gnd Leto. Daca n-ar fi dintele... ;i faptul ca ntr-adevar nu ;tiu
unde snt.
Baronu tae o fee de carne, -o vr n gura, o mesteca ncet, o ngh[. Trebuie sa ncerc
alta tactica, spuse.
- Iata un om exempar, rost e. Un om care-a refuzat sa se vnda. Uta-te bne a e, Pter.
gnd: Da| Uita-te bine la el. Aici. Omul care crede ca nu poate fi cumparat. lata-l in fa(a
mea, prizonierul a unui milion de particele din el nsu;i, vndute buca(ica cu buca(ica n fiecare
secunda din via(a lui| Daca l-ai ridica ;i l-ai lovi, ar suna a gol. E secatuit| Terminat| Ce mai
conteaza cum va muri?
Oracatu de broasca dn dosu u nceta brusc.
Baronu rdca prvrea. n pragu u dn spatee u Leto aparu Umman Kudu. Captanu
garz catna dn cap. Nu reuse sa ob[na nforma[a dorta. At eec! Era tmpu sa ase de-o
parte mena|amentee, tocmeaa cu dobtocu asta de Duce, cu neghobu asta bcsnc care nu
era n stare sa- dea seama ce ad se casca nga e - aproape, aproape de tot; a numa un fr
de par... de nerv...
Gndu nt, facu sa- brue ovaaa n fa[a actuu de a supune tortur un nob cu
snge rega. Se magna deodata n chp de chrurg, efectund nesfrte dsec[ nfme cu
bsturu - ndepartnd mate nesprav[or, sco[nd a veaa nfernu de dedesubt.
Ni;te iepuri, asta snt to(i|
cum se ngrozeau cnd vedeau carnvoru!
Leto se uta spre capatu mese, ntrebndu-se ce- facea sa atepte. Dntee putea rezova
totu ntr-o cpta. Totu... Fusesera mute ucrur bune n va[a aceasta... amnt de un
zmeu coorat, vbrnd n vazduhu abastru-sdefu a Caadanuu, de rsu ferct a u Pau. -
amnt zor Arraksuu - strature pocrome ae Scutuu de Patra, cuore pasteate n
atmosfera ncarcata de praf...
- Cum doret, rost sumbru Baronu.
trase napo scaunu, se rdca sprnten n suspens. Apo ezta. Observase o schmbare
n attudnea przoneruu. Ducee nspra adnc, maxaree ramasesera o cpa ca parazate,
apo se strnsera brusc, ncetndu-se cu un zvcnet a muchor.
l-e frica| gnd Baronu. L-am speriat|
Cuprns de panca a gndu ca Baronu -ar putea scapa, Leto muca spasmodc pe dntee
fas, sm[ cum se sparge. deschse gura, sufa vapor caustc ce se formasera pe mba.
Baronu se facu mc - o mogdea[a ntr-un tune care se ngusta vertgnos. Leto auz un sunet
gtut, char a urechea u... Ce cu gas meros: Pter.
L-a ajuns ;i pe el|
- Pter? Ce-?
Vocea de bas venea de departe.
Amntre prnsera sa se nvrteasca n mntea u Leto - veche boborose de babe
trbe. ncaperea, masa, Baronu, do och nnebun[ de groaza... och abastru-n-abastru...
totu se comprma n |uru sau, ntr-o perfecta smetre a dezastruu.
Zar un om cu barba ca un cac de czma, un om-|ucare, care se prabuea. Omu-|ucare
ramase ntns, cu nasu turtt, ndot spre stnga: un metronom strcat, ncrement pe vec a
nceputu une bata netermnate. Auz zgomot de vesea rasturnata... departe... ca un vuet
surd. Mntea se transforma ntr-un spet fara fund, ngh[nd totu. Tot ce fusese vreodata:
fecare strgat, fecare oapta, fecare... nte.
Un sngur gnd ramase. Leto vazu conturndu-se ca o umna nforma cu raze negre:
Ziua da forma carnii ;i carnea da forma zilei. cope un sentment de mpnre, pe care tu
ca nu - va ma putea expca ncodata.
Lnte.
Baronu ncremense, cu umer p[ de ua secreta - ua savatoare, stuata n spatee
mese. Cnd o trntse, de partea ceaata se afau numa mor[. Percepu vag cercu protector a
garzor care- ncon|urasera. Am inspirat? se ntreba. Ma va ucide ;i pe mine ce l-a ucis pe
ceilal(i?
Auzu reven... |udecata. Auz pe cneva dnd ordne - sa se aduca mat de gaze... sa
se nchda o ua... sa se puna n func[une ventatoare...
Ceilal(i s-au prabu;it imediat, gnd. Eu mai snt n picioare. Mai respir. lad fara mila| Era
ct pe ce|
Acum ta ce se ntmpase. Avusese scutu actvat; de regat a ntenstate mnma,
cmpu reuse sa ncetneasca schmbu moecuar. se ndepartase de masa... Asta-
savase... Asta cnetu de spama a u Pter, care facuse pe captanu garz sa se arunce
spre Duce... drept n ghearee mor[.
Norocu cnetu aarmant a unu murbund savasera va[a!
Nu sm[ea nc ce ma mc sentment de recunotn[a fa[a de Pter. Idotu gasse sngur
moartea. nesocottu de captan a fe! Raportase ca a verfcat persona pe to[ ce ce aveau
sa dea och cu Baronu! Cum de reuse Ducee?... Nc un semn de aarma! Nc macar sponu
de deasupra mese nu reac[onase... dect cnd era prea trzu. Cum fusese cu putn[a?
ln fine, acum nu mai conteaza, gnd Baronu, dn ce n ce ma cam.. Raspunsul va trebui
sa-l afle urmatorul capitan al garzii.
concentra aten[a a agta[a de pe cuoar - a zgomotee ce veneau de dupa co[,
dnspre ceaata ua ce dadea n camera mor[. Facu un pas nante, cerceta fe[ee sugor dn
|ur. Oamen stateau nemca[, mu[, ateptndu- reac[a.
Se va-nfuria 8aronul?
Baronu n[eese ca nu trecusera dect cteva secunde de cnd scapase dn ncaperea
aceea nfrcoatoare.
C[va soda[ dn garda [neau nca armee ndreptate spre ua. A[ pndeau cu och
turba[ cuoaru go, ntor catre co[u zgomotos dn dreapta.
Un om dadu co[u, cu o masca de gaze baanganndu--se pe pept, cu och a[nt[ a
spon de otravur ana[ de-a ungu cuoaruu, n unghu pere[or cu tavanu. Avea paru
bond, fa[a turtta, och verz. ncre[tur fne radau dn co[ure gur cu buze groase. Arata
ca o vetate acvatca, ratacta prntre fn[ee de uscat.
Baronu se uta ung a e, amnt numee u: Nefud. Iakn Nefud. Capora n garda.
Toxcoman. Nefud era scavu semute, combna[a muzca-drog care ac[ona a nveure cee
ma profunde ae contn[e. O nforma[e uta.
Omu se opr n fa[a Baronuu, sauta.
- Cuoaru e curat, Domna-Ta. Eram de garda afara m-am dat seama ca trebue sa fe
vorba de un gaz otravtor. Ventatoaree dn cabna Domne-Tae trageau aer de pe cordor.
Se uta repede a sponu afat char deasupra Baronuu.
- N-a scapat nmc afara. Oamen prmenesc acum aeru dn cabna. Ce poruncet?
Baronu recunoscu vocea. Era vocea care daduse ordnee dnante. Are spirit de ini(iativa
caporalul asta, gnd e.
- Ce dnauntru-s mor[ cu to[? ntreba.
- Da, Domna-Ta.
Ei, atunci trebuie sa ma adaptez situa(iei, gnd Baronu.
- n prmu rnd, spuse, da-m voe sa te fect, Nefud. Et nou captan a garz mee.
sper ca ve t sa trag nva[amntee necesare dn soarta de care a avut parte predecesoru
tau.
Baronu urmar transformarea de pe chpu proaspatuu avansat. Omu n[eesese ca nu va
ma duce ncodata psa de semuta.
Nefud dadu dn cap.
- Domna-Ta, f sgur ca ma vo devota cu trup sufet sguran[e Domne-Tae.
- Bne. -acum a treaba! Banuesc ca Ducee avea ceva n gura. Trebue sa af ce a fost
ace ceva, cum a fost foost, cne -a a|utat pe duce. Ve ua toate masure de precau[e...
Se ntrerupse, cac auzse arma n spatee sau. Se ntoarse spre capatu cuoaruu. Garze
de a ua ftuu ce facea egatura cu nveure nferoare ae fregate ncercau sa a[na caea
unu masv coone-bashar, care ese char atunc dn cabna ascensoruu.
- |os abee de pe mne, adunatura de hotar! tuna of[eru, mpngnd n atur
santneee.
Ah| Un sardaukar, gnd Baronu.
Cooneu-bashar se ndrepta cu pa hotar[ catre Baron, care- ngusta och, cuprns de
nente. Of[er sardaukar provocau ntotdeauna ngr|orare. Aratau cu to[ de parc-ar f fost
nrud[ cu Ducee... cu raposatu Duce. ce manere adoptau fa[a de Baron!
Cooneu-bashar se pro[ap a o |umatate de pas n fa[a Baronuu, cu mne n odur.
Santneee se buucra n spatee u, fondu-se nehotarte.
Baronu observa omterea deberata a sautuu, dspre[u dn [nuta sardaukaruu
nentea sa spor. mparatu nu trmsese dect o sngura egune - doua brgaz, ca sa acorde
spr|n egunor Harkonnen, dar Baronu nu- facea uz. Aceasta unca egune era perfect
capaba sa se ntoarca mpotrva Harkonnenor sa- nmceasca.
- Sa e poruncet oamenor dumtae sa nu ma ndrazneasca sa-m stea-n drum,
Baroane, mr sardaukaru. Soda[ me [ -au adus pe Ducee Atredes nante de a apuca, sa
dscut cu dumneata soarta u. Vreau sa stam de vorba.
Trebuie sa-mi pastrez prestan(a in fa(a oamenilor mei, gnd Baronu.
- Despre ce, ma rog? facu e.
Fraza sunase rece controata. Baronu se sm[ mndru de feu n care o pronun[ase.
- mparatu m-a nsarcnat sa am gr|a ca regau sau var sa moara repede, fara sufern[a,
spuse cooneu-bashar.
- Aa m-a porunct me mparatu, mn[ Baronu. Credea ca a cuteza sa nesocotesc
ordnu?
- Snt dator sa raportez mparatuu ceea ce vad cu och me, nssta sardaukaru.
- Ducee a murt, se rast Baronu facu un gest cu mna, aratndu- of[eruu ca poate
peca.
Cooneu-bashar nu se cnt dn oc. prv fx pe Baron. Expresa fe[e sae ramase
neschmbata. Parea sa nu f observat gestu Baronuu.
- Cum a murt? mr e.
La to(i dracii| gnd Baronu. lntinde prea mult coarda.
- S-a snucs, daca et char aa de curos, raspunse. S-a otravt.
- Vreau sa- vad cadavru. Acum,
Baronu rdca prvrea spre tavan, prefacndu-se exasperat, n tmp ce gndure
goneau nebunete. 8lestem| 5ardaukarul asta cu ochi de uliu o sa vada cabina nainte de-a
apuca sa schimbam decorul|
- Acum, mr dn nou of[eru. Vreau sa- vad cu och me.
Baronu dadu seama ca nu- va putea mpedca. Sardaukaru va vedea totu. Va afa ca
Ducee omorse do oamen de-a Baronuu... ca Baronu nsu scapase, probab, ca prn
ureche acuu. Doveze erau evdente: pe masa, rama[ee cne... ar de partea ceaata a
mese, cadavree Duceu ae vctmeor sae.
N-avea ce face.
- Nu ncerca sa ma mpedc, morma, amenn[ator, cooneu-bashar.
- Nu te mpedca nmen, repca Baronu - a[nt prvrea n och de obsdan a
sardaukaruu. N-am nmc de ascuns fa[a de mparatu meu.
facu semn u Nefud.
- Arata- cooneuu-bashar cabna. Condu- a ua unde-a stat de paza, Nefud.
- Pe-ac, Domnue, rost Nefud.
Cu pa masura[, nsoen[, sardaukaru oco pe Baron, trecu nante pmbndu- umer
pe sub nasure garzor.
lnsuportabil| gnd Baronu. Acum lmparatul o sa afle tot ce s-a ntmplat. $i va considera
incidentul ca pe un semn de slabiciune.
Iar gndu ca mparatu, sardaukaru sau dspre[uau deopotrva sabcunea era o
adevarata tortura. Baronu ncepu sa- roada buza de |os, ncercnd sa se consoeze cu faptu
ca, ce pu[n, mparatu n-avea sa afe despre radu Atrezor pe Ged Prm - despre
dstrugerea sozuror de mrodene de pe paneta de batna a Harkonnenor.
8lestem pe capul ticalosului de Duce|
Baronu urmar cu prvrea suetee ceor do oamen - arogantu sardaukar ndesatu,
capabu Nefud.
Trebuie sa ma adaptez situa(iei, gnd ara Baronu. Va trebui sa dau din nou afurisita
asta de planeta pe mna lui Rabban. $i de data asta... fara restric(ii. Va trebui sa platesc cu
snge Harkonnen ca sa aduc Arrakisul n situa(ia n care sa-l accepte pe Feyd-Rautha.
8lestematul de Piter| $i-a gasit sa crape nainte de a apuca sa termin ceea ce aveam de facut
cu ajutorul lui.
Baronu ofta.
$i trebuie sa iau nentrziat legatura cu Tleilaxul, sa trimit pe cineva dupa celalalt mentat.
5nt sigur ca mi l-au pregatit deja.
n spatee u, unu dntre soda[ tu.
Baronu se ntoarse spre e:
- M-e foame.
- Da, Domna-Ta.
- pna ce face[ ordne-n cabna -o cerceta[ cu de-amanuntu, vreau sa ma dstrez.
Mercenaru peca prvrea.
- Ce dvertsment doret, Domna-Ta?
- Ma duc n dormtor. Sa-m aduce[ tnaru pe care -am cumparat pe Gamont... Ce cu
och frumo. Sa- droga[ bne. N-am chef de trnta.
- Am n[ees, Domna-Ta.
Baronu se ntoarse, se departa cu mersu sau satat de cmpu suspensor. Da, gnd. Cel
cu ochi frumo;i... Cel care seamana att de mult cu tnarul Paul Atreides.
O, mari ale Caladanului,
O, popor al Ducelui Leto...
Citadela cazuta,
ln veci pierduta...
Fragment din Cntecele lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
LUI PAUL I SE PAREA ca ntregu sau trecut, ntreaga sa experen[a dnantea aceste nop[,
devensera un vrte| de nsp ntr-o cepsdra. Statea cu barba spr|nta pe genunch, aatur de
mama sa, ntr-un mc adapost dn pnza pastc - un dstcort - pe care gassera,
mpreuna cu vemntee fremene pe care e purtau acum, n ran[a dn topter,
n mntea u Pau nu ma exsta nc un dubu asupra dentta[ ceu care dosse fremktu
fxase tneraru topteruu a bordu carua fusesera transporta[.
Yueh.
Medcu tradator expedase drect n bra[ee u Duncan Idaho.
Pau prv, dncoo de sec[unea transparenta a dstcortuu, umbree ung ae stncor
umnate de una ce margneau ascunzu aes de Idaho.
Ma ascund ca un copil - acum, cnd snt Duce, gnd e. Gndu rta, dar nu putea sa
nege n[eepcunea aceste masur de precau[e.
n noaptea aceea se petrecuse o schmbare cudata n contn[a u... n[eegea cu
deosebta cartate tot ce se ntmpa n |uru sau.
Evenmentee... crcumstan[ee... Se sm[ea ncapab sa puna stava afuen[e de
nforma[ sau precze rec cu care fecare nforma[e se adauga cunoater sae. Un ntreg
proces de cacu se desfaura frenetc n contn[a u. Era putere de mentat, dar nu numa att.
Se gnd a cpa de fure neputncoasa cnd topteru necunoscut [nse dn noapte
deasupra tor, vennd ca un uu ggantc, cu vntu urndu- n arp. Atunc se petrecuse n
mntea u cudata transformare. Topteru aterzase n pna vteza, traversnd de-a curmezu
panta une move de nsp, aunecnd spre e, umpnd aeru cu mrosu de pucoasa arsa
produs de frecarea patneor pe suprafa[a nspuu.
ta ca mama sa se ntorsese, ateptndu-se sa vada mercenar Harkonnen asere
a[ntte asupra or. Dar n ua deschsa a nave zarse pe Duncan Idaho, care se apecase n
afara e strgase: "Iute! E semn de verme a sud!"
Pau nsa tuse dntr-o sngura prvre azvrta peste umar cne pota aparatu. O
nsumare rapda a amanunteor caracterstce coborr aterzar, amanunte att de nfme,
nct nc macar mama sa nu e detectase, dezvause cu certitudine denttatea persoane
care manevra comenze nave.
|essca se mca n ntunerc, spuse:
- Nu exsta dect o sngura expca[e. Harkonnen o [neau ostatca pe so[a u Yueh.
Doctoru ura de moarte pe Harkonnen! Snt absout sgura. De atfe, mesa|u pe care n -a
asat confrma ucru acesta. Dar pentru ce ne-a savat de a mace?
Abia acum ncepe sa n(eleaga, dar cu cta greutate, gnd Pau. gndu oca. Pentru e,
faptu fusese o smpa constatare margnaa, atunc cnd ctse betu gast mpreuna cu sgu
duca ntr-unu dn buzunaree ran[e.
"Nu- nevoe sa ma erta[," scrsese Yueh. "Nu vreau ertarea voastra. Am -aa destue
pe contn[a. N-am facut ucru acesta dn pzma sau cu speran[a ca vo f n[ees. Pentru mne
este un tahadd a-burhan. E ncercarea mea hotartoare. Ca sa va convng de adevaru
spuseor mee o sa va as sgu duca. Cnd ve[ ct betu, Ducee Leto va f mort. Consoa[-
va nsa cu gndu ca nu va f murt sngur, ca odata cu e va f pert ce pe care urm ma
mut dect pe orcare atu."
Betu nu era adresat nmanu nc nu era semnat, dar nu ncapea nc o ndoaa ca
fusese asat de Yueh. recunoscusera scrsu.
Amntndu- de con[nutu mesa|uu, Pau retra dsperarea acee cpe - un sentment
nemos stranu, stuat parca n afara no sae agerm mntae. Ctse ca tata sau murse,
tuse ca faptu era adevarat, dar vestea nu reprezentase pentru e dect o nforma[e
supmentara, care trebua ntrodusa n mnte foosta.
Mi-am iubit tatal, gnd Pau, tnd ca nforma[a corespundea adevaruu. Ar trebui sa-l
jelesc. Ar trebui sa simt ceva.
Dar nu sm[ea nmc. Nu putea dect sa gndeasca: Acesta este un fapt important.
Prntre mute atee.
Iar mntea sa nu nceta nc o cpa sa nsumeze no mpres, sa extrapoeze, sa cacueze.
amnt ce- spusese Haeck: dispozi(ia e pentru calarit sau pentru facut dragoste. Nu
pentru lupta|"
Poate ca a;a e, gnd Pau. O sa-mi jelesc tatal mai trziu... cnd voi avea timp.
Dar nu sm[ea prevestrea nc unu ragaz n precza rece a fn[e sae. Dmpotrva, avea
mpresa ca noua sa percep[e nu era dect un nceput ca se dezvota mpetuos. Sentmentu
de [e cumpt pe care resm[se pentru prma oara dupa ncercarea a care supusese
Cucernca Maca Gaus Heen Moham cope ara. Mna dreapta - mna ce- amntea
supcu - era strabatuta de furncatur, papta.
Nu cumva asta e ceea ce ele numesc lwisatz Haderach? se ntreba.
- La un moment dat am crezut ca- vorba de o noua greeaa a u Hawat, spuse |essca.
M-am gndt ca poate Yueh nu era doctor Suk.
- Era tot ceea ce credeam no ca este... ma mut dect att, zse Pau. gnd: De ce
judeca att de ncet? Adauga cu gas tare: Daca Idaho nu zbutete sa a|unga a Kynes, vom...
- Idaho nu- sngura noastra speran[a, ntrerupse ea.
- Nc n-am vrut sa spun asta.
|essca auz tonu autortar, o[eu dn voce se uta ung a fu e, ncercnd sa strapunga
obscurtatea cenue a dstcortuu. Sueta u Pau se contura n negru pe fondu stncor
argntate de una dn spatee por[un transparente a adapostuu.
- Nu se poate sa nu f scapat a[ oamen de-a tatau tau, spuse ea. Trebue sa-
regasm, sa afam...
- Ne vom bzu doar pe no nne. Ceea ce ne ntereseaza n prmu rnd este armamentu
atomc a fame noastre. Trebue sa- recuperam pna nu- gasesc Harkonnen.
- Nu vad ce anse ar avea sa- gaseasca acoo unde a fost ascuns.
- E un rsc pe care nu- putem accepta.
Iar ea gnd: $antaj prin amenin(area distrugerii planetei ;i a mirodeniei cu armamentul
atomic al familiei| Asta urmare;te. Dar, n cazul acesta, unica salvare ar fi refugiul n
anonimatul surghiunului.
Cuvntee mame sae strnsera un nou va de gndur n mntea u Pau: preocuparea
senoruu, a Duceu, pentru soarta oamenor pe care- perduse n noaptea aceea. Oamenii
reprezinta adevarata for(a a unei Case Mari, gnd e. amnt vorbee u Hawat:
"Despar(irea de oameni e trista. Un loc nu-i dect un loc."
- a|uta sardaukar, rost |essca. Trebue sa ateptam pna se retrag sardaukar.
- Ne cred nco[[ ntre deert sardaukar, spuse Pau. Vor sa nu ma ramna pcor de
Atredes. Vor extermnarea totaa. Nu te bzu pe faptu ca vor scapa oamen de-a notr.
- Dar nc e n-o sa rte a nfnt ca rou mparatuu n afacerea asta sa asa a veaa...
- Crez?
- Nu se poate sa nu scape c[va de-a notr.
- Crez?
|essca ntoarse capu, nfrcoata de durtatea sumbra dn gasu fuu e, de precza cu
care Pau cacuase ansee. Brusc, dadu seama ca mntea u o uase nantea mn[ e, ca
ntr-o sere de prvn[e Pau n[eegea n cpa de fa[a ma mut dect n[eegea ea. Era
manfestarea une ntegen[e a a care formare educare partcpase char ea, dar acum
ntegen[a aceasta o nspamnta. Instnctv, gndure se ntoarsera rugatoare, cautnd
refugu perdut a Duceu e acrme arsera och.
A;a a fost sa fie, Leto, gnd. "5oroc de dragoste si soroc de durere." p pama de
pntece, contenta deodata de embronu dnauntru. Am fiica Atreides pe care trebuia s-o aduc
pe lume. Dar Cucernica Maica s-a n;elat: o fiica nu l-ar fi salvat pe Leto. Copilul asta nu-i dect
o via(a nazuind un viitor n prezen(a mor(ii. Am conceput din instinct, nu din supunere.
- Ma ncearca pu[n radoreceptoru, spuse Pau.
Mintea lucreaza mai departe, orict am ncerca s-o (inem n loc, gnd ea.
Se apeca spre mcu aparat pe care - asase Idaho, apasa pe comutator. O umna verde
nvau scaa receptoruu. Dn dfuzor se auzra [utur sabe. |essca reduse voumu, ncepu sa
sondeze benze de frecven[a. n cort rasuna deodata o voce vorbnd n gra de upta Atredes:
- ... napo pentru regruparea pe creasta. Fedor raporteaza ca n Carthag nu ma exsta
suprave[utor ca Banca Ghde a fost sparta.
Carthag| gnd |essca. Un cuib de Harkonneni.
- Snt sardaukar, contnua vocea. Poarta unforme Atredes. Baga[ de seama a...
Un tunet dfuzoru amu[.
- ncearca pe ceeate benz, spuse Pau.
- [ da seama Ce-nseamna asta? ntreba ea.
- Ma ateptam. Vor ca Ghda sa creada ca no e-am atacat banca. Osttatea Ghde ne-
ar face przoner Arraksuu. ncearca ceeate benz.
|essca cntar vorbee: "Ma a;teptam." Ce se ntmpase cu e?
ncet, se apeca dn nou deasupra aparatuu. Nu ma prnsera dect cteva voc zoate
comuncnd n gra de upta Atredes. Toate emteau chemare unor ncetar voente: "...ne
retragem...", "...ncerca[ sa va regrupa[ a...", "... ngropa[ ntr-o grota pe...".
n schmb, nu ncapea nc o ndoaa cu prvre a |ovatatea trumfatoare dn pasareasca
Harkonnenor care se revarsa de pe ate benz. Comenz aspre, rapoarte de upta. Nu durau
sufcent tmp pentru ca |essca sa e poata nregstra descfra codu, dar tonu nu asa dub.
Harkonnen nvnsesera.
Pau trase ran[a nga e, auz cpoctu ape n cee doua trugene dnauntru. Trase adnc
aer n pept, rdca och catre crestee stncoase care se profau pe fundau nsteat a
ceruu. Ppa cu mna stnga zoa[a-sfncter de a ntrarea cortuu.
- n curnd se vesc zor, spuse e. nca o z ma putem atepta pe Idaho, dar nu nca o
noapte. n deert trebue sa umb noaptea sa te odhnet zua, a umbra.
Cunotn[e ma vech renvara n memora |essca: Fara distrai, un om aflat n de;ert, la
umbra, are nevoie de cinci litri de apa pe zi pentru a-;i pastra greutatea corporala. Sm[ pe
suprafa[a pe atngerea moae unecoasa a dstrauu. Se gnd ct de mut depndeau
ve[e or de costumu acesta.
- Daca pecam de ac, Idaho nu ne va ma gas ncodata, spuse ea.
- Exsta m|oace prn care se pot smuge martursr de a orcne, repca Pau. Daca
Idaho nu se ntoarce pna n zor, va trebu sa presupunem ca a cazut n mne Harkonnenor.
Ct tmp crez c-ar putea rezsta?
ntrebarea n-avea nevoe de raspuns |essca tacu.
Pau desfacu zoa[a ran[e, scoase mcromanuau prevazut cu gra de umnat upa.
Dntre pagn [nra spre e tere verz portoca: "trugene, dstcort, recaptoare,
nspompa, bnocu repkt, psto mareeor, donharta, ft-cepur, paracompas, crge de strun,
toboar, fremkt, stp de foc..."
Lucrur necesare pentru a putea suprave[u n deert. Toate.
Dupa cteva cpe, asa manuau de-o parte.
- Unde crez ca ne-am putea duce? ntreba |essca.
- Tata vorbea de puterea de;ertului, spuse Pau. Fara ea, Harkonnen nu pot sa
stapneasca paneta. N-au stapnt-o ncodata, nc n-o vor stapn. Nc cu zece m de egun
de sardaukar.
- Pau, doar nu-[ nchpu ca...
- Avem dovada. Char ac, n cortu asta... Cortu nsu, ran[a asta cu tot ce se gasete
n ea, dstraee... tm ca Ghda se ncapa[neaza sa pretnda un pre[ naccesb pentru
pasarea de sate[ meteoroogc. tm ca...
- Ce vre sa spu cu sate[ meteoroogc? ntreba ea. Doar nu...
Tacu brusc.
Pau constata ca strana hperagerme a mn[ sae urmarete automat reac[e mame
sae, descfrndu-e, cacund pe baza amanunteor nregstrate.
- Aba acum n[eeg, spuse e. Da. Sate[ supravegheaza sou. Undeva, n nma
deertuu, exsta ucrur ce nu trebue observate.
- Vre sa spu ca Ghda e cea care stapnete paneta?
Ce greu, ce ncet gndea!
- Nu! zbucn e. Fremen! Fremen patesc trbut Ghde ca sa- poata pastra zoarea.
Patesc cu moneda cea ma accesba ceu care dspune de puterea deertuu: mrodena. Iar
asta- ma mut dect un raspuns estmatv; e rezutatu unu cacu drect. te asgur ca este
exact.
- Pau, nca nu et mentat. Nu po[ f sgur ca a...
- Nc nu vo f vreodata mentat. Snt atceva... Un monstru.
- Pau! Cum po[ sa spu asemenea...
- Da-m pace! rost e.
Se ntoarse cu spatee, prv noaptea de afara. De ce nu pot sa-l jelesc? se ntreba. Sm[
ca de fecare fbra, fecare partcca dn fn[a u mpora farma aceea de uurare, nu va avea
parte de ea ncodata.
|essca nu auzse nccnd atta durere n vocea fuu e. Vru sa se aprope de e, sa-
mbra[eze, sa- mnge, sa- a|ute... dar nu, n-avea voe sa faca nmc. Pau trebua sa-
rezove sngur probemee.
Prvrea fu atrasa de gra de umnat a manuauu dn fremkt, pe care Pau asase pe
|os, ntre e. rdca, prv prma pagna, ct: "Manuau Deertuu-Preten, [nutu pn de va[a.
Ac se afa mnunatee ayat burhan ae Ve[. Crede, a-Lat nu te va mstu ncodata."
Parc-ar fi cuvintele din Cartea Azhar, gnd ea, amntndu- stude despre mare tane.
5a fi existat pe Arrakis un Mnuitor de Religii?
Pau scoase dn ran[a paracompasu, puse a oc, zse cu voce |oasa:
- Gndete-te a tot echpamentu asta specazat a fremenor. Snt ucrur de o
perfec[une fara seaman. Recunoate tu. Cutura care a creat asemenea obecte poseda
resurse profunde. Ma profunde dect s-a banut vreodata.
Cu gestur ovatoare, nca ngr|orata de durtatea dn gasu u, |essca se apeca dn nou
asupra car[, o rasfo. Se opr a ustra[a une constea[ de pe ceru Arraksuu: "Muad'Db:
oarecee." Coada anmauu, observa, ndca nordu
Pau urmar mcare aba perceptbe ae mame sae n caru sab a gre manuauu. E
momentul sa ndeplinesc dorin(a tatalui meu, gnd e. Trebuie sa-i transmit mesajul acum, ct
mai are timp pentru suferin(a. Mai trziu, suferin(a ei ne-ar incomoda pe amndoi. ogca
exacta a ra[onamentuu oca.
- Mama, rost.
- Da?
Auzse schmbarea dn vocea u. Un for de ghea[a o rasco pna n adncu trupuu. Nu-
ma fusese dat sa auda un contro att de dur... a Pau.
- Tata meu a murt, spuse e.
|essca scormon n ea nsa, cautnd un ndcu asocatv nca unu nca unu -
metoda Bene Gessert de dentfcare a nforma[e - gas raspunsu: sentmentu une
perder nfrcoatoare.
Dadu dn cap, ncapaba sa vorbeasca.
Pau spuse:
- Cu ctava vreme n urma, tata meu m-a nsarcnat sa-[ transmt un mesa| n cazu n
care s-ar ntmpa ceva. era teama sa nu crez ca s-a ndot de tne.
8anuiala aceea vana, gnd ea.
- Vroa sa af ca e nu te-a suspectat ncodata, urma Pau. expca totu, aa cum se
ntmpase, adauga: Vroa sa af ca e a avut ntotdeauna o ncredere nestramutata n tne, ca
te-a ubt ca te-a pre[ut dntotdeauna. Spunea ca ma degraba s-ar f ndot de e nsu ca
nu regreta dect un sngur ucru - ca nu te-a facut Ducesa.
|essca terse acrme care se rostogoeau pe obra|, gnd: lrosesc proste;te apa din
trup| Dar n acea tmp dadea seama ca gndu acesta nu era dect o ncercare de a-
transforma durerea n mne. Leto, dragul meu Leto, gnd. Ce lucruri nfioratoare putem sa le
facem celor pe. care-i iubim| Cu un gest voent, stnse gra de umnat a manuauu.
Hohotee de pns zgudura trupu.
Pau auz durerea mame sae sonda gou dn e. Nu sufar, gnd. De ce? De ce?
Incapactatea de a sufer se parea un defect orb.
"5oroc de primit ;i soroc de pierdut", gnd |essca, ctndu- dn Bba C.P. "5oroc de
pastrat ;i soroc de lepadat; soroc de iubire ;i soroc de ura; soroc de razboi ;i soroc de pace."
Mntea u Pau contnua cursa. Rece, precsa. deodata... vazu cae ce se aterneau
nantea or pe aceasta paneta osta. Lpst de supapa de sguran[a a vsuu, Pau concentra
percep[a pretenta, reaznd totu ca pe un cacu estmatv a ceor ma probabe vtorur,
dar cu nca ceva n pus... O unda de mster... Ca cnd mntea Iu fora ntr-un strat fara tmp,
ncercnd sa aeaga dn e vnture vtoruu.
Fara veste, gasnd parca o chee trebuncoasa, mntea u Pau trecu a un nve superor
de percep[e. Se pomen aga[at de acest nou prag, cramponndu-se de un spr|n precar
scodnd mpre|ur. S-ar f zs ca se afa ntr-o sfera, cu drumur ce se raspndeau n toate
drec[e... de aceasta magne era departe de adevarata senza[e.
amnt de un voa pe care vazuse odata ffnd n bataa vntuu. Aa vedea acum
vtoru. Ca zbaterea une suprafe[e a fe de undutoare de vremence ca a aceu voa.
Vazu oamen.
Sm[ cadura frgu unor probabta[ ncacuabe.
Afa nume ocur, tra emo[ fara numar, nregstra nforma[ despre nenumarate ocur
necunoscute. Tmpu putea f sondat, examnat, exporat... dar nu putea f modeat.
Era un spectru de posbta[, dn ce ma ndepartat trecut pna a ce ma ndepartat
vtor... de a cea ma probaba pna a cea ma mprobaba. vazu propra moarte n nfnte
varante. Vazu panete no, cvza[ no.
oamen.
Oamen.
Mu[m mense, ncomensurabe. Dar mntea sa e nregstra e cataoga.
I vazu pe ghdar.
gnd: Childa... lata una din caile pe care le-am putea urma. Printre ghildari stranietatea
mea ar fi acceptata ca un fapt cunoscut ;i pre(uit. Mirodenia, att de necesara de acum nainte,
mi-ar fi asigurata pentru totdeauna.
Dar deea de a- tra restu ve[ n acea b|baa-prntre-posb-e-vtorur care dr|a nave
spa[ae cu vteze naprasnce nspamnta. Era totu o cae. ntrezarnd posibilul viitor
aatur de ghdar, n[eese brusc natura deosebta a straneta[ sae.
Am altfel de vedere. Eu vad altfel, altceva: vad caile accesibile.
Constatarea avu daru sa- nteasca n acea tmp sa- ngr|oreze... cac mute dntre
aceste ca coborau n adncur nsondabe sau aunecau n afara veder sae.
La fe de fugerator precum aparuse, senza[a paras Pau dadu seama ca
fenomenu nu durase dect pre[ de-o batae a nm.
totu... fusese de-a|uns pentru a- rasco contn[a, umnndu--o ntr-un chp
nspamntator. Prv bumac n |uru sau.
n tan[a sa dntre stnc, dstcortu era nca nvemntat n noapte. Aatur de e, mama
sa ma era nca prada durer.
Iar e contnua sa nu smta nc o durere... Absen[a durer, a sufern[e, era un go stuat
undeva separat de mntea u, care func[ona ma departe n rtmu e ega - preucrnd
nforma[, estmnd, cacund, formund raspunsur, ntocma ca o mnte de mentat.
n[eese ca se afa acum n posesa une cantta[ enorme de nforma[, o canttate cum
pu[ne mn[ acumuasera vreodata pna atunc.
Dar n[eegerea acestu fapt nu- uura cu nmc povara gouu dn e. Sm[ ca ceva
trebue sa se sfarme. n mntea u se decanase mecansmu de ceas a une bombe.
Mecansmu vedea de treaba ndferent de von[a u. nregstra cee ma nfme schmbar
petrecute n prea|ma - o uoara modfcare a umdta[, o frac[une de vara[e a temperatur,
mersu une nsecte pe acoperu cortuu, aproperea soemna a zoror n petecu nsteat de
cer pe care- vedea prn peretee transparent a adapostuu or.
Gou era nsuportab. Cunoaterea fenomenuu care decanase mecansmu de ceas nu-
a|uta a nmc. Putea acum prv napo, n trecutu u, putea n[eege cum ncepuse totu:
educa[a sa, antrenamentee, ascu[rea apttudnor, constrngere rafnate ae unor dscpne
compexe, char nocuarea precepteor Bbe CP. ntr-un moment crtc... ar n cee dn
urma, mrodena. Dar putea prv nante - n drec[a cea ma terfanta - putea n[eege
unde aveau sa duca toate acestea.
5nt un monstru| gnd. 5nt neom|
- Nu, zbucn cu gas tare. Apo: Nu! Nu! NU!
Se pomen zbnd cu pumn n podeaua de pastc a cortuu. (Frac[unea mpacaba dn
faptura sa nregstra faptu ca pe o nteresanta nforma[e de tp afectv o ntroduse n
cacu.)
- Pau!
Mama sa era nga e... prnsese de mn. Fa[a e era o umbra cenue scrutnd fa[a u, n
ntunerc.
- Tu! opt Pau.
- Snt ac, Pau. Lntete-te.
- Ce m-a facut? uera e.
ntr-o strafugerare de n[eegere, |essca ntu o parte dn dedesubture ntrebar,
raspunse:
- Te-am adus pe ume.
Dn nstnct, dar gra[e unor cunotn[e mut ma subte, rostse exact ceea ce trebua
pentru a- nt.
Pau sm[ strnsoarea degeteor, prv fx conturu dfuz a chpuu e. (Unee repere
genetce dn structura trasaturor fe[e fura nregstrate n modu acea nou de catre fuxu
nentrerupt a mn[ sae; ndce fura adaugate ator nforma[ medat dupa aceea fu
avansat un raspuns.)
- Da-m drumu.
|essca auz rezonan[a metaca dn gasu sau, se supuse.
- Nu vre sa-m spu ce- cu tne, Pau?
- A tut ce facea, educndu-ma aa cum m-a educat? ntreba e.
Copilaria a disparut din vocea lui, gnd ea. A disparu ;i adolescen(a.
- Am sperat ce spera orce parnte, raspunse. Sa dev... superor, deosebt.
- Deosebt?
Ea auz tonu ndurerat, ngama:
- Pau, eu...
- M-a vrut un fu! spuse e. A vrut un Kwsatz Haderach! A vrut un mascu Bene
Gessert!
|essca se cutremura a auzu deprmar dn gasu u.
- Pau...
- L-a ntrebat vreodata pe tata daca e de acord?
Ea raspunse cu voce |oasa, cac amntrea durer era nca proaspata:
- Orce a f, Pau, eredtatea este deopotrva a tatau tau a mea.
- Dar nu educa[a, repca e. Nu ucrure care au... trezt... ceea ce dormea.
- Ceea ce dormea?
- Ac, E duse o mna a cap, apo a pept, zbucn: n mne! Merge nante ntruna,
ntruna, ntruna, ntruna, n...
- Pau!
Gasu u se afase a hotaru stere. Auzse mpede.
- Ascuta ce-am sa-[ spun, rost e ncet. Vroa sa- povestesc Cucernce Mac despre
vsee mee, nu- aa? Am sa-[ povestesc [e. Acum cteva cpe am vsat treaz. t care-
cauza?
- Trebue sa te camez, spuse ea. Daca crez ca e...
- Mrodena, urma netuburat Pau. E peste tot - n aer, n so, n amente. Condmentu
geriatrie. Mean|u e ca drogu Dreptvorbtoare. E o otrava!
|essca ncremen.
Vocea u deven oapta. Repeta:
- O otrava - rafnata, perfda... mpacaba. Nc macar nu te ucde, dect daca ncetez s-
o ma e. Nu putem paras Arraksu dect daca uam o parte dn Arraks cu no.
Prezen(a nfrcoatoare a voc u nu admtea repca.
- Tu mrodena snte[ cauza, contnua Pau. Mrodena transforma orce faptura care
a|unge s-o consume ntens, dar mu[umta (ie eu pot proecta transformarea n panu
contentuu. Nu reuesc s-o as n ncontent... unde perturba[e e ar f gnorate. Eu o vad.
- Pau, et...
- O vad| repeta e.
|essca auz demen[a n vocea u, nu tu ce sa faca.
Dar e vorb dn nou n tmbru gasuu sau reven o[eu ceu ma desavrt contro:
- Am cazut n capcana.
Am cazut n capcana, ngna ea n gnd.
accepta adevaru vorbeor u. Nc o mana[e Bene Gessert, nc un "truc" nc o
nascocre nu- puteau smuge defntv dn strnsoarea Arraksuu: mrodena crea obnun[a.
dadu seama ca trupu sau tuse ucru acesta cu mut tmp nante de a- f n[ees mntea.
A;adar, sntem sili(i sa ramnem tot restul vie(ii aici, gnd ea, pe aceasta planeta-infern.
Locul ne-a fost predestinat ;i e pregatit sa ne gazduiasca... daca reu;im sa scapam de
Harkonneni. lar in privin(a rolului meu, totul e limpede: ma aflu aici ca pastratoare a unei
nsemnate linii de snge pentru Planul 8ene Cesserit.
- Trebue sa-[ povestesc despre vsu de adneaor, spuse Pau. ( acum |essca auz
mne n vocea u.) Ca sa te convng sa crez ce-[ vo spune, am sa te nformez ma nt ca tu
ca ve nate ac, pe Arraks, o fca. Sora mea.
|essca se spr|n cu amndoua mne de podeaua cortuu, p spatee de peretee
curb, ncerca sa- reprme |unghu de spama. Sarcna e nu era nca vzba! Nc ea n-ar f
tut, daca n-ar f benefcat de propru e antrenament Bene Gessert, care ngaduse sa
descfreze nfmee semnae dnt ae trupuu, sa afe de exsten[a embronuu care n-avea
dect cteva saptamn.
- Numa pentru a serv, opt ea, aga[ndu-se de devza Bene Gessert. Exstam numa
pentru a serv.
- Ne vom gas adapost prntre fremen, spuse Pau. Refugu pe care n -a pregatt
Mssonara Protectva.
Ni s-a pregatit refugiul in de;ert, gnd automat |essca. Apo: De unde ;tie Paul de
Missionaria Protectiva? constata ca era tot ma greu sa- nabue spama pe care -o
provoca stranetatea fuu e.
Pau prv ung umbra ntunecata a mame sae noua sa putere de percep[e ngadu
sa- vada frca, sa- seszeze fecare reac[e - ca cnd |essca s-ar f afat n focaru unu
proector. Sm[ un nceput de compasune pentru ea.
- Despre cee ce se pot ntmpa ac nu-[ pot vorb, deocamdata, spuse e. Nu-m pot
vorb nca nc me nsum, cu toate ca e-am vazut. Dupa cte-m dau seama, n-am nc un
contro asupra acestu... sim( al viitorului. Exsta -atta tot. n ceea ce prvete vtoru medat
- un an bunaoara - pot sa vad cte ceva dn e... Un drum... a fe de arg ca Buevardu
Centra de pe Caadan. Unee ucrur nsa nu e vad... snt ocur cufundate n umbra... sau
preungndu-se, parca, n spatee unu dea... ( se gnd ara a suprafa[a zbucumata de vnt
a unu voa)... -apo, snt o mu[me de ramfca[.
Tacu brusc, copet deodata de amntrea acee vzun. Nc un vs premontoru, nc o
experen[a a ve[ sae nu- pregatse pentru acest sm[, pentru aceasta forma de percep[e,
pentru aceasta cunoatere care se propaga n toate par[e ca un baon ce se umfa... cu tmpu
retragndu--se dn fa[a...
|essca gas butonu tubuu de umnat a cortuu, apasa.
O umna verde, dfuza, aunga umbree, domondu- spama. Prv fa[a u Pau, och sa -
prvrea fxa, ntoarsa spre nteror. amnt unde ma vazuse asemenea prvre: n magn
de arhva, n magne unor dezastre dn trecut - pe chpur de cop nfometa[ sau vatama[
sufernz. Och ca nte pu[ur negre, gura - o ne dreapta, obra| sup[.
Expresia unei con;tiin(e cumplite, gnd ea. Expresia unei fapturi silite sa-;i recunoasca
propria-i vremelnicie.
ntr-adevar, nu ma era cop...
, n cpa aceea, mpca[e spuseor u copera mntea, dnd orce atceva a o parte.
Pau putea prv nante!... Asta nsemna ca putea sa desueasca o ere savatoare.
- E o cae sa scapam de Harkonnen, rost ea.
- Harkonnen! excama e bat|ocortor. Nu-[ ma bate capu cu aceste carcatur de
oamen, cu aceste amarte fn[e marunte.
Se uta ung a mama sa, cercetndu- a umna trasature fe[e. Trasature aceea tradau
totu. Ea murmura:
- N-ar trebu sa numet oamen fn[e marunte, fara sa...
- Nu f att de sgura ca t unde- hotaru, o ntrerupse e. Ne ducem cu no trecutu. ,
scumpa mea mama, trebue sa ma af un ucru pe care nu- t... noi sntem Harkonnen.
Mntea e facu ceva nspamntator: se opacza. Ca cum ar f vrut sa bocheze orce
percep[e. Dar vocea u Pau contnua cu acea ton mpacab, trnd-o, obgnd-o sa ascute:
- Data vtoare cnd te ve ma afa n fa[a une ognz, examneaza-[ chpu... Prvete-
bne pe-a meu, acum. Urmee exsta, se vad - daca nu cau[ sa te orbet sngura. Uta-te a
mne mee, a forma oaseor mee. Iar daca asta nu te convnge, atunc crede ce-[ spun eu.
Am parcurs vtoru, am prvt un dosar dntr-un anumt oc... Am toate nforma[e. 5ntem
Harkonnen.
- O... ramura renegata a fame, murmura ea. Asta e, nu- aa? Vreun var Harkonnen
care...
- Et fca Baronuu, rost e prv mpasb gestu cu care ea duse ambee mn a
gura. Apo urma: n tnere[ea u, Baronu a avut mute aventur. O data, o sngura data nsa, -
a ngadut sa se ase sedus. Dar a fost sedus pentru scopure genetce ae Bene Gessertuu.
De catre una dntre voi.
"Voi". Ca o pama. Mntea |essca se puse dn nou n mcare. nu gas nc un argument
care sa nege afrma[a u Pau. Prea mute bancur nexpcabe verg psa dn trecutu e
eeau acum a veaa se nan[uau. Fca pe care o voa Bene Gessertu... nu era sortta
pentru a pune capat vech vra|ma Atredes-Harkonnen, c pentru a fxa un factor genetc n
ne or. Ce factor? B|b nauca n cautarea raspunsuu.
Ca cum -ar f ctt gndure, Pau spuse:
- Credeau ca vor a|unge... a mne. Dar eu nu snt ce se ateptau sa fu. m-am vt
nante de vreme. Iar ee habar n-au de asta.
|essca apasa amndoua mne pe buze.
Maica Mare| E lwisatz Haderach|
Se sm[ despuata n fa[a u. Descoperta. dadea seama ca Pau o vedea cu och carora
nu se putea ascunde aproape nmc. n[eese ca acesta era motvu de baza a spame e.
- Crez ca snt Kwsatz Haderach, spuse e. Scoate-[ asta dn cap. Snt atceva. Ceva a
care nu s-a ateptat nmen.
Trebuie sa dau imediat de ;tire uneia din ;coli, gnd ea. Poate ca lndexul de 5elec(ie va
putea oferi vreo explica(ie.
- Nu vor afa de exsten[a mea dect cnd va f prea trzu, murmura Pau.
|essca ncerca sa- abata gndure. asa mne n poaa ntreba:
- Cum o sa ne descurcam prntre fremen?
- Fremen au o zcaa pe care o atrbue u Sha-huud, Mo Vence, raspunse Pau. E
spun: "F gata sa pre[uet orce-[ ese n cae."
gnd: Da, mama mea... vom trai printre fremeni. ]i se vor nalbastri ochii, iar pe narile
nasului tau ncntator vor aparea bataturi provocate de filt-cepurile tubului de la distrai... $i-o
vei na;te pe sora mea: 5fnta Alia-a-Cu(itului.
- Daca nu et Kwsatz Haderach, ncepu |essca, ce...
- Nu se te ce snt, spuse e. Sa nu crez pna nu vez.
gnd: 5nt o samn(a.
n[eese subt ct de fert era sou n care cazuse odata cu aceasta revea[e cope
dn nou sentmentu de [e cumpt, strecurndu--se n gou dnauntru fn[e sae, amenn[nd
sa- nabue de durere.
Pe drumu ce se aternea nante vazuse doua ramfca[ de seama... Pe una dn ee
ntnea un Baron batrn han - spunea: "Te saut, buncue." Gndu a aceasta cae a
ceea ce se afa de-a ungu e repugna.
Ceaata cae era presarata cu petece obscure, cenu, pe care e sfau pscur de
voen[a. Pe caea aceea vazuse o rege razbonca, un foc ce cuprndea unversu; vazuse
steagu verde negru a Atrezor ffnd n fruntea a m de egun de fanatc ntoxca[ cu
coare de mrodene. Gurney Haeck a[ c[va dntre oamen tatau sau - |anc de pu[n
- se afau prntre e, purtnd n pept semnu omuu de pe raca n care fusese depus cranu
tatau sau.
- Nu pot s-apuc pe caea asta, murmura e. Asta- caea pe care o vor zgrp[uroacee dn
coe voastre.
- Nu n[eeg ce spu, Pau, ngama mama sa.
Pau tacu. Samn[a dn e amu[, refectnd cu contn[a de rasa pe care o resm[se a
nceput, prn prsma sentmentuu unu [e cumpt. n[eese ca nu ma putea sa urasca nc
coe Bene Gessert, nc pe mparat. Nc macar pe Harkonnen. Erau cu to[ przoner nece-
sta[ rase or de a- renno motenrea rspta, de a se amesteca de a se contop, de a-
deerta ne de snge ntr-un mare nou rezervor de gene. rasa nu cunotea dect o
sngura cae de rezovare a aceste necesta[... Caea stramoeasca. Caea ncercata sgura,
sngura capaba sa doboare orce pedca: |hadu.
Nu| Nu pot sa aleg calea asta, gnd e.
Dar vazu dn nou, cu och mn[, raca cu cranu tatau sau prapadu n centru carua
ffa sabatc steagu verde negru.
|essca tu uor, ngr|orata de tacerea u.
- Atunc... fremen ne vor prm prntre e? ntreba.
Pau rdca och. n umna verde dn cort, prv ndeung trasature nobe, rafnate, ae
chpuu mame sae.
- Da, rost e. Asta- una dntre ca.
Dadu dn cap.
- Da. Fremen. Ma vor num... Muad'Db, "Ce Ce Arata Caea". Da... aa m vor spune.
nchse och, gnd: Tata, acum pot sa te jelesc.
acrme nundara obra|.
O mnie cum nu ne mai fusese dat sa vedem pna atunci pusese stapnire pe
tatal meu, lmparatul Padi;ah, n ziua n care i se aduse la cuno;tin(a moartea
Ducelui Leto ;i circumstan(ele acestei mor(i. O acuza pe mama mea ;i acuza
pactul care-l silise sa aduca pe tron o 8ene Cesserit. Acuza Childa ;i l acuza
pe batrnul ;i perfidul 8aron. li acuza pe to(i cei cu care dadu ochii, fara a ma
cru(a nici pe mine ;i spunnd ca ;i eu eram o vrajitoare ca toate celelalte. lar la
ncercarea mea de a-l mbuna, de a-i arata ca totul se ntmplase conform unei
mai vechi legi a autoconservarii, n fa(a careia se plecasera pna ;i crmuitorii
din timpurile de demult, mi raspunse ncepnd sa strige la mine ;i ntrebndu-
ma daca nu cumva l credeam o crpa. Am n(eles atunci ca nu moartea
propriu-zisa a Ducelui l facuse sa-;i piarda cumpatul, ci implica(iile acestei
mor(i pentru monarhie. Privind faptele retroactiv, snt tentata sa cred ca ;i
tatal meu avea ntructva darul profe(iei, mai ales ca neamul sau ;i cel al lui
Muad'Dib aveau o obr;ie comuna.
Fragment din ln casa tatlui meu de prin(esa lrulan.
- I ACUM se va ucde Harkonnen pe Harkonnen, opt Pau. Se trezse cu pu[n nante de
caderea nop[, se rdcase n capu oaseor ramasese aa, n ntunercu ermetc a
dstcortuu. Auz mcare vag ae mame sae, care dormea nga peretee opus.
Pau se apeca deasupra detectoruu de apropere aezat pe podea, cerceta cadranee
umnate de tubur fosforescente.
- n curnd se-nnopteaza, rost mama sa. De ce nu rdc oboanee cortuu?
Pau dadu seama aba atunc ca de cteva cpe respra[a e se schmbase, ca ateptase
muta n ntunerc pentru a se convnge ca e era treaz.
- N-are rost, raspunse. A fost furtuna. Cortu este acopert cu nsp. O sa m-apuc medat
sa forez o ere.
- Duncan n-a dat nca nc un semn de va[a?
- Nu.
Pau se |uca absent cu neu duca de pe degetu mare. Apo, dn senn, cuprnse mna
mpotrva esen[e nsa a aceste panete care contrbuse a ucderea tatau sau. ncepu sa
tremure.
- Am auzt cnd a-nceput furtuna, spuse |essca.
Pattudnea vorbeor e a|uta sa- redobndeasca ntr-o oarecare masura camu. Mntea
se concentra a furtuna a care natere o urmarse prn peretee transparent a dstcortuu -
fchur rec de nsp gonnd de-a curmezu baznuu, apo uvoae turboane rascond
ceru. rdcase och catre un psc de patra, vazuse schmbndu- forma sub mucatura
sthe, transformndu-se ntr-o ama sub[re scurta, de cuoare gabue. O tromba de nsp
nvadase baznu, ntunecase ceru cu masa e apasatoare, apo ngropase cortu, cufundndu-
n bezna.
Lon|eroanee arcute prsera o sngura data, acceptnd povara, apo... ntea - tuburata
doar de bztu dscret a foaeor de a nspompa cortuu care tragea aer de a suprafa[a.
- Ma ncearca pu[n radou, spuse |essca.
- Inut, raspunse e.
Trase dn coeru de a gt capatu tubuu de apa a dstrauu, sorb o ngh[tura cada. Se
gnd ca ncepea astfe adevarata exsten[a arrakana: potoea pentru prma data setea cu
umezeaa regenerata dn propru sau organsm. Apa era statuta sace, dar ana
uscacunea esofaguu.
|essca auz pe fu e bnd, sm[ suprafa[a - aunecoasa umeda pe dnauntru - a
dstrauu, dar refuza sa- accepte setea. A accepta acest ucru nsemna a recunoate defntv
nfrcoatoaree necesta[ ae Arraksuu - economsrea ceor ma nfme urme de umdtate,
dramurea pu[neor pcatur dn buzunaree coectoare ae cortuu, regretarea fecare
respra[ roste n aer ber.
Era mut ma smpu sa te cufunz ara n somn. Dar somnu dn zua aceea adusese un
vs , amntndu--, |essca se nfora. Vsase ca- afunda mne ntr-un ru de nsp pe care
era scrs un nume: Ducele Leto Atreides. Numee se tergea, dus de nsp, ar ea vroa sa- scre
dn nou, dar prma tera dsparea ma nante de a a|unge ea a cea dn urma.
Nspu nu putea f oprt.
n cee dn urma, vsu se prefacuse n bocet - dn ce n ce ma puternc, ma desut. Un
bocet stranu... O partcca dn mntea e recunoscuse n gasu care bocea propru e gas de
cop mc, aba trecut de vrsta prunce. o femee, nu tocma vzba n memora e... O
femee care se departa...
Mama pe care n-am cunoscut-o, gnd |essca. 5ora 8ene Cesserit care m-a nascut ;i m-a
predat Comunita(ii, pentru ca a;a i se poruncise. Oare se bucurase ca se putea descotorosi de
odrasla unui Harkonnen?
- Punctu or vunerab e mrodena, spuse brusc Pau. Ac trebue sa- ovm.
Cum se poate gndi la atac, n condi(iile astea? se ntreba |essca.
- Toata paneta e pna de mrodene, zse ea. Cum [ nchpu ca po[ sa- ovet?
auzm fondu-se, tragnd ran[a pe podeaua cortuu.
- Pe Caadan aveam puterea mar a vazduhuu, spuse e. Ac trebue sa dobndm
puterea de;ertului. Chea snt fremen.
Vocea se auzea dnspre sfncteru cortuu. Antrenamentu e de Bene Gessert sesza n
tonu u sentmentu vag de osttate pe care- ma nutrea fa[a de ea.
Toata via(a a fost educat sa-i urasca pe Harkonneni, gnd ea. $i acum descopera ca ;i el
este Harkonnen... din cauza mea. Ct de pu(in ma cunoa;te| Am fost singura femeie a Ducelui
meu. l-am acceptat fara sa crcnesc via(a ;i concep(iile. Am fost in stare sa sfidez pna ;i un
ordin 8ene Cesserit.
Pau aprnse tubu de umnat a cortuu spa[u de sub dom se nvau n umna verde.
|essca vazu ghemundu-se nga sfncter, cu guga dstrauu potrvta pentru mers n deert:
fruntea acoperta, ftru buca a ocu sau, ft-cepure n nar. Nu se vedeau dect och negr
o fe ngusta de fa[a. zar ntorcndu-se o cpa spre ea, apo, dn nou, a sstemu de
etanare.
- Pregatete-te de ere, spuse e, gasu se auz nfundat, dn spatee ftruu.
|essca trase ea ftru n dreptu gur, ncepu sa- potrveasca guga, prvndu- pe
fu e care desfacea zoa[a cortuu.
Cnd Pau deschse sfncteru, nspu scrn un |et de graun[ mnuscu se revarsa
ssnd n nteror, pna ce apuca sa- mobzeze cu a|utoru compactoruu statc. O gaura se
casca n zdu de nsp, pe masura ce scua reana graun[. Pau se strecura n gaura
ureche |essca ascutara nantarea spre suprafa[a.
Ce ne a;teapta acolo? se ntreba ea. Trupele Harkonnenilor ;i sardaukarii snt primejdiile
pe care le cunoa;tem. Dar care snt cele pe care le ignoram ?
Se gnd a compactoru statc cu care ucra Pau acum a ceeate unete cudate dn
ran[a. Brusc, nstrumentee aceea aparura ca tot attea semne ae unor prme|d
necunoscute.
Apo sm[ pe por[unea descoperta a fe[e, deasupra ftruu, aderea ferbnte a aeruu
de a suprafa[a.
- Da-m ran[a.
Vocea u Pau... |oasa, prudenta.
Se ntoarse, auz ggtu ape dn trugene cnd trase ran[a catre ea. Prv n sus, vazu
sueta u Pau pe un funda de stee.
- Rdc-o, spuse e - ntnse mna. Ran[a dsparu.
|essca nu ma vazu dect un cerc mpnzt de stee. Ca nte vrfur umnoase de arme,
a[ntte spre ea. O poae de meteor[ traversa petecu acea de noapte. Meteor[ se parura
un avertsment... Ca dunge pe bana unu tgru, ca un gra| umnos pe margnea unu
mormnt... Avu mpresa ca- nghea[a sngee n vne. Sm[ea pentru prma oara foru de
groaza a pre[uu pus pe capetee or.
- Grabete-te, spuse Pau. Vreau sa strng cortu.
O poae fna de nsp de a suprafa[a se prense pe mna stnga. Ct nisip ar putea sa
stavileasca o mna?
- A nevoe de a|utor? o ntreba Pau.
- Nu.
ngh[ nodu dn gt. Se strecuram gaura, sm[ nspu compact scrnndu- sub degete.
Pau se apeca peste buza grop o prnse pe |essca de bra[. Sar nga e, se rdca n
pcoare. Nsp scadat n umna steeor. Prv n |ur. Nspu umpuse aproape n ntregme
baznu, asnd doar o buza crcuara de roca. Sm[ure e antrenate sondara noaptea...
Zgomote de anmae mc.
Pasar.
Caderea une mase de nsp dsocat sunetee nfundate ae veta[or surprnse de
avaana.
Pau turtnd cortu, tragndu- afara dn gaura.
Lumna steeor ndeparta exact atta noapte ct trebua pentru ca fecare umbra sa para o
amenn[are. Prvea pete de ntunerc.
8ezna-i o amintire oarba, gndi ea. Urechea prinde sunete comprimate... 5trigatele celor
care ne haituiau stramo;ii, ntr-un trecut att de ndepartat, nct numai celulele cele mai
primitive ale trupului nostru ;i-l mai amintesc. Urechile vad. Narile vad.
Pau aparu brusc nga ea; zse:
- Duncan m-a spus ca daca va f capturat va putea rezsta... pna n momentu acesta.
Trebue sa pecam.
sata ran[a n spate, traversa nspu baznuu, urca pe o terasa ce domna deertu.
|essca urma cu mcar automate, observnd ca ncepuse de|a sa traasca pe orbta fuu
e.
Pentru ca suferin(a mea de acum e mai apasatoare dect nisipul marilor, gnd ea. Lumea
aceasta m-a golit de tot ce aveam n mine. Nu mi-a lasat dect un singur scop, cel mai vechi:
via(a de mine. Traiesc doar pentru tnarul meu Duce ;i pentru fiica pe care trebuie s-o aduc pe
lume.
Urca nga Pau, sm[nd cum nspu ngreuna mersu.
Pau prvea spre nord. Cerceta aforsmentu stncos dn spatee unu r de cum |oase.
Masvu dn departare parea o straveche nava martma de razbo, profndu- conturu pe
fondu steeor. Sueta sa gra[oasa preunga se rdca pe creasta unu va nvzb: catarge
scurte, cour ncnate spre spate, o turea a pupa.
Un fuger portocau despca noaptea deasupra catargeor ncremente o dunga
strauctoare de purpura se napust catre e, strapungndu-1.
Apo o ata dunga purpure!
un at fuger portocau [n n sus!
Prvra nmarmur[ tabou, care parea o antca batae navaa.
- Stp de foc, opt Pau.
Deasupra masvuu se rdca un ne de och ro. Lmb snger sfara ceru.
- |etur reactve asere, spuse |essca.
Roe, n atmosfera ncarcata de praf, prma una a Arraksuu rasar a orzont, n stnga
or, prvnd ntr-acoo zarra dra unga a une furtun de nsp - o pangca zbucumata, a
suprafa[a deertuu.
- Snt topteree Harkonnenor, zse Pau. Trmse sa ne vneze. Dupa cum pseaza
deertu... s-ar zce ca vor sa strveasca tot ce se afa sub e... cum a strv sub tapa un cub de
nsecte.
- Sau un cub de Atrez, murmura |essca.
- Trebue sa ne adapostm, o sa pornm spre sud -o sa ne [nem pe nga stnc. Daca ne
prnd descoper[...
Se ntoarse. n tmp ce- aran|a ma bne ran[a pe umer, adauga:
- Snt porn[ sa omoare tot ce se mca.
Facu un pas pe margnea terase n cpa urmatoare auz ueratu grav a unor arp.
Zar, deasupra or, umbree negre ae ma mutor orntoptere.
Tatal meu mi-a spus odata ca respectul pentru adevar este, practic, baza
ntregii morale. "Nimic nu se poate na;te din nimic", spunea el. Este o cugetare
profunda, daca te gnde;ti ct de instabil poate fi "adevarul".
Fragment din Conversa]ii cu Muad'Dib de prin(esa lrulan
- M-AM MNDRIT dntotdeauna cu faptu ca vad ucrure sub nfa[area or reaa, spuse
Thufr Hawat. Asta- bestemu mentatuu. Nu se poate mpedca sa nu- anazeze
nforma[e.
Chpu batrn acopert de rdur parea cam thnt n penumbra dnantea zoror. Buzee
patate de sapho erau o ne dreapta, margnta de ncre[tur radae.
Omu nfaurat n mante, ghemut pe vne n fa[a u Hawat, ramase tacut, ca cnd n-ar
f auzt cuvntee mentatuu.
Stateau amndo chrc[ sub consoa une stnc care domna o dona arga pu[n adnca.
Deasupra cresteor zm[ate ae stncor de pe partea ceaata a baznuu se revarsau zor,
pctnd totu n roz. Sub consoa de patra era frg, un frg uscat patrunzator, ramas dn tmpu
nop[. Cu pu[n tmp nante de-a se crapa de zua, sufase un vnt cad, dar acum se asase ar
frgu. n spatee sau, Hawat auzea cum e can[aneau dn[ ceor c[va soda[ - at[ c[ ma
ramasesera dn detaamentu sau...
Omu ghemut dn fa[a u Hawat era fremen. Traversase dona odata cu prma geana de
umna, putnd parca pe deasupra nspuu, contopndu-se cu dunee, mcndu-se aba ghct.
Fremenu nfpse un deget n nspu dntre e, desena ceva care semana cu un castron dn
care pornea o sageata.
- Snt mute patrue Harkonnen dncoo, rost e.
rdca degetu, ndrepta spre Stnce de pe care coborsera Hawat oamen sa.
Hawat dadu dn cap.
Multe patrule. Da.
Dar tot nu ta ce vroa de fapt fremenu asta rta. Un mentat trebue sa deduca orce
motve. Dobndrea aceste capacta[ era unu dn obectvee programuu speca de formare a
unu mentat.
Pentru Hawat, noaptea care trecuse fusese cea ma nepacuta dn va[a sa. Se afa a
Tsmpo, un orae-garnzoana, avanpostu-tampon a foste captae, Carthag, cnd ncepusera
sa soseasca rapoartee despre atac. n prmu moment se gndse: Un raid, Harkonnenii
sondeaza terenul.
Dar rapoartee nu ncetasera sa curga - tot ma mute ma dese.
Doua egun debarcasera a Carthag.
Cnc egun - cnczec de brgaz! - atacasera baza prncpaa a Duceu de a Arrakeen,
O egune a Arsunt.
Doua regmente a Stnca Rupta.
Apo rapoartee devensera ma amanun[te: prntre agresor se afau sardaukar mpera
- probab n |ur de doua egun. era mpede ca nvadator tusera cu exacttate ce for[e
sa concentreze unde. Cu exacttate! Re[eaua or de spona| func[onase perfect!
Fura nauca a Iu Hawat crescuse pna a punctu n care amenn[a func[onarea fuenta a
capacta[or u de mentat. Ampoarea atacuu zdruncnase |udecata, cu for[a unu mpact
fzc.
Acum, ascuns n dosu unu frag paravan de roca arda, dadu dn cap doar pentru sne,
strngndu- n |uru trupuu tunca bo[ta rupta, ncercnd parca sa staveasca astfe frgu
patrunzator de sub stnca.
Amploarea atacului.
E nu prevazuse dect posbtatea ca namcu sa nchreze dn cnd n cnd de a Ghda o
aanda sau doua, pentru radur de ncercare. Era o manevra destu de obnuta n genu
acesta de confct armat ntre case. Pe Arraks aterzau decoau n mod reguat aande care
transportau mrodena Case Atredes. Hawat uase masur de precau[e pentru a preven un
rad dn partea unor fase aande de mrodene. Iar pentru cazu unu atac rea, nu se
ateptase a ma mut de zece brgaz.
Dar utmu raport aratase ca pe Arraks aterzasera peste doua m de nave! Nu numa
aande, c fregate, nave de recunoatere, montoare, dstrugatoare, transportoare de trupe,
bascue...
Peste o suta de brgaz... Zece egun!
ntregu vent rezutat dn produc[a de mrodene a Arraksuu pe cnczec de an aba ar
f putut sa acopere costu une asemenea aventur.
Abia.
Am subestimat pre(ul pe care era dispus sa-l plateasca 8aronul ca sa ne atace, gnd
Hawat. L-am indus in eroare pe Ducele meu.
ma era probema tradar.
Voi avea grija sa traiesc destul ca s-o vad strangulata| gnd. Ar fi trebuit s-o omor cu
minile mele pe vrajitoarea aia 8ene Cesserit. Mi-a oferit prilejul ;i nu l-am folosit. Acum nu se
ma ndoa ca doamna |essca era cea care tradase. Toate faptee cunoscute o acuzau.
- Tovarau vostru, Gurney, o parte dn oamen sa snt n sguran[a a preten
trafcan[, spuse fremenu.
- Ma bucur.
A;adar, Curney va reu;i sa scape din iadul asta. Nu ne-au exterminat pe to(i.
Hawat arunca o prvre napo, catre grupu soda[or sa. La nceputu nop[ avusese
aatur de e tre sute dntre ce ma bun oamen. Acum ramasesera douazec, ar |umatate dn
e erau ran[. Un dormeau nca - n pcoare, rezema[ de peretee stnc, sau prava[ n
nsp, a baza e. Utmu or topter, pe care foossera ca vehcu cu efect de so pentru a-
transporta ran[, asase n pana char nante de revarsarea zoror. taasera cu aseree
ascunsesera fragmentee, apo coborsera anevoe pna n refugu acesta, de a margnea
baznuu.
Hawat nu ta dect n mod vag unde se afau - a vreo doua sute de kometr sud-est de
Arrakeen. Prncpaee ca ce egau ntre ee setchure Scutuu de Patra se gaseau pe undeva,
a sud de ocu acesta.
Fremenu dn fa[a u Hawat dadu pe spate guga mante, apo pe cea a dstrauu,
descoperndu- petee barba de cuoarea nspuu. Paru era peptanat ns, asndu- bera
fruntea nata ngusta. Avea och nsondab, compet abatr datorta amenta[e cu
mrodene. La co[u dn dreapta a gur, musta[a barba erau decoorate, ar free de par
ma purtau nca urma tubuu de a ftree nazae, care atrna acum a gt.
Omu scoase ft-cepure, e rega cemee. freca batatura de pe una dn nar.
- Daca vre[ sa traversa[ dona a noapte, rost e, sa nu va actva[ scuture. E o
spartura mare n peretee versantuu...
Se rasuc pe cace, arata spre sud.
- Acoo. ntre bazn erg se ntnde o mba ata de nsp. Scuture ar atrage un...
ova, urma:
- ... un verme. Nu prea obnuesc e sa treaca de stnc, dar daca vreunu smte scutu,
ntra a sgur.
A spus vierme, gnd Hawat. Dar fusese ct pe ce sa spuna altceva. Ce? $i ce vrea de la
noi?
Ofta.
Nu- amntea sa ma f fost vreodata att de obost... O seaa a muchor, pe care
tabetee tonce erau ncapabe s-o combata.
8lestema(ii de sardaukari|
ncerca un sentment de amaracune fa[a de propra- persoana. Se gnd a soda[-
fanatc a ceea ce nsemna prezen[a or pe Arraks: mna tradatoare a mparatuu. Conform
cacuuu estmatv a nforma[or pe care e de[nea, dadea seama ct de reduse erau
ansee de a prezenta vreodata o dovada a aceste tradar, n fa[a Consuu Suprem a
Landsraaduu, care ar f putut face dreptate.
- Vre[ sa a|unge[ a trafcan[? ntreba fremenu.
- Este posb?
- E cae unga.
"Fremenilor nu le place sa spuna nu", expcase odata Idaho.
- nca nu m-a spus daca a votr snt dspu sa dea a|utor ran[or me.
- Snt ran[.
Mereu acela;i raspuns afurisit|
- tu ca snt ran[! zbucn Hawat. Nu asta-...
- Pace, pretene, domo fremenu. Ran[ ce spun? Snt prntre e vreun care n[eeg ca
trbu vostru are nevoe de apa?
- N-am vorbt despre apa, raspunse Hawat. Am...
- Va n[eeg ovaaa, zse fremenu. Snte[ preten, apar[ne[ aceua trb. Ave[ apa?
- Insufcenta.
Fremenu arata cu un gest a mn tunca u Hawat, peea descoperta n dosu rupturor.
- A[ fost surprn n setch, fara dstrae. Trebue sa ua[ o hotarre asupra ape,
pretene.
- Putem cumpara a|utoru vostru?
Fremenu dadu dn umer.
- N-ave[ apa. Arunca o prvre rapda catre grupu dn spatee u Hawat. La c[ ran[ et
dspus sa renun[?
Hawat amu[, se uta ung a omu dn fa[a sa. Mentatu n[eese ca, undeva, comunca[a
dntre e era defazata. Legatura dntre sunete cuvnte nu se ma producea n mod norma.
- Snt Thufr Hawat, spuse e. Am dreptu sa vorbesc n numee Duceu meu. Va pot ofer
garan[e de pata pentru a|utoru vostru. N-am nevoe dect de un un a|utor mtat. Att ct sa-
m pot pastra for[ee ca sa razbun o tradare.
- Vre spr|nu nostru ntr-o vendeta?
- De vendeta am sa ma ocup persona. Nu vreau dect sa ma eberez de gr|a ran[or
me, ca sa-m pot duce treaba a bun sfrt.
Fremenu se ncrunta.
- Ce gr|a [-ar putea reven [e pentru ran[? E sngur trebue sa- poarte de gr|a. E
vorba de apa, Thufr Hawat. Vre sa hotarasc eu n ocu tau?
Omu duse o mna a arma ascunsa sub mante.
Hawat tresar, se ntreba: Alta tradare?
- De ce te-a sperat? ntreba fremenu.
Oamenii a;tia ;i sinceritatea lor derutanta| Raspunse precaut:
- S-a pus un premu pe capu meu.
- Ahhhh!
Fremenu ua mna de pe arma.
- Crez ca ne bntue corup[a bzantna. Nu ne cunot. N-au Harkonnen atta apa, cta
e-ar trebu ca sa cumpere macar un cop de-a nostru!
ln schimb, au putut cumpara de la Childa transportul a peste doua mii de nave de razboi,
gnd Hawat, ar gndu a pre[u pe care- patsera Harkonnen nauc ara.
- Amndo uptam mpotrva Harkonnenor, spuse, dupa o cpa N-ar trebu sa fm parta?
N-ar trebu sa dscutam mpreuna probemee cae de ducere a upte?
- Sntem parta, raspunse fremenu. Te-am vazut cum te-a batut cu Harkonnen. Et un
om de nade|de. A f bucuros sa-[ tu bra[u aatur de-a meu.
- Spune-m cum te-ar putea a|uta bra[u meu, zse Hawat.
- tu eu?! facu fremenu. Harkonnen muna peste tot. Dar nca n-a uat hotarrea
asupra ape nc n-a cerut ran[or ta sa hotarasca sngur.
Aten(ie| spuse Hawat. E aici ceva ce nu n(eleg.
- Nu vre sa-m ara[ tu caea? ntreba e. Apo adauga: Caea arrakana.
- |udecata de stran, comenta fremenu n tonu sau se strecura o unda de rone. Arata
cu mna catre nord-vest, n drec[a cresteor stncoase. V-am urmart de sus, az-noapte, cnd
a[ traversat nspure. asa bra[u n |os. |-a condus oamen pe versan[ frab a duneor.
Rau! N-ave[ dstrae, n-ave[ apa. N-o sa rezsta[ muta vreme.
- Nu- uor sa-nve[ necesta[e Arraksuu, repca Hawat.
- Adevarat. Dar no am omort Harkonnen.
- Vo ce face[ cu ran[ votr? ntreba Hawat.
- Oare un om nu- poate da sngur seama daca merta sa fe savat? ntoarse fremenu
ntrebarea. Ran[ votr tu ca n-ave[ apa. ncna capu, prv pe Hawat cu coada
ochuu. Totu e mpede. Trebue sa ua[ hotarrea asupra ape. ce ran[, ce tefer
trebue sa se gndeasca a vtoru trbuu.
Viitorul tribului, gnd Hawat. Tribul Atreizilor. ln(eleapta judecata. Se s sa rosteasca
ntrebarea pe care o ocose pna atunc:
- A vreo veste despre Ducee meu sau despre fu u?
Och abatr, nsondab, ! fxara fara sa cpeasca.
- Veste?
- Ce t despre soarta or?! zbucn Hawat.
- Soarta- aceea pentru to[ oamen, raspunse fremenu. Ducee tau, se zce, -a
cunoscut soarta. Ct despre Lsan a-Gab, fu sau, soarta u e n mne u Let. Let nu s-a
pronun[at nca.
Ca ;i cnd nu l-a; fi ntrebat, gnd Hawat.
prv dn nou oamen. Se trezsera ce care dormeau. Auzsera cu to[. Prveau nspu
care acoperea dona chpure or exprmau acea gnd: pe Caadan nu se ma puteau
ntoarce, ar acum perdusera Arraksu.
Hawat se ntoarse spre fremen.
- De Duncan Idaho a auzt ceva?
- Era n casa mare cnd a cazut scutu, raspunse fremenu. Att... am auzt.
5corpia a dezactivat scuturile ;i i-a lasat pe Harkonneni sa intre, gnd Hawat. De data
asta eu am stat cu spatele la u;a. Cum de-a putut face a;a ceva, ;tiind ca amenin(a astfel ;i
via(a propriului ei fiu? Dar... cine ;tie cum judeca o vrajitoare 8ene Cesserit?... Daca asta se
poate, numi judecata...
ncerca sa- nghta nodu dn gt.
- Cnd crez ca a s-auz ceva despre baat?
- Nu prea sntem a curent cu ce se-ntmpa a Arrakeen, raspunse fremenu. Rdca dn
umer. tu eu?
- Te po[ nteresa?
- Poate.
Dn nou, fremenu scarpna batatura de pe nara.
- Spune-m, Thufr Hawat, cunot armee cee mar pe care e-au foost Harkonnen?
Artileria, gnd posomort Hawat. Cui i-ar fi trecut prin cap ca vor folosi artileria n era
scuturilor?
- Vorbet de tunure cu care -au ngropat de v pe-a notr, rost e. Am... unee
cunotn[e teoretce despre armee expozve.
- Ce ce se refugaza ntr-o grota cu o sngura ere merta moartea cu prsosn[a,
decara fremenu.
- De ce m-a ntrebat despre tunur?
- ntereseaza pe Let.
Asta o fi vrnd de la noi? se ntreba Hawat.
- A vent ca sa ob[ nforma[ despre tunur?
- Let voa sa vada cu och u una dn armee aea.
- n cazu! asta, n-avea dect sa- capturez un tun, rost nervos Hawat.
- Bnen[ees, spuse fremenu. Am capturat unu. L-am ascuns ntr-un oc unde Stgar
va putea sa- cerceteze n voe, Let a fe... daca va vrea. Dar nu cred ca- va ma nteresa:
arma nu- prea grozava. Nu corespunde tuturor cond[or de pe Arraks.
- A[... capturat un tun?
- A fost o upta frumoasa. N-am perdut dect do oamen am varsat apa a peste-o suta
de-a!
5ervan(ii tunurilor snt sardaukari, gnd Hawat. 5mintitul asta declara senin ca n-a pierdut
dect doi oameni ntr-o lupta cu sardaukarii|
- N-am f perdut nc un om, daca n-ar f fost ce ce se bat aatur de Harkonnen. Prntre
e snt uptator bun.
Unu dntre oamen u Hawat nanta ovator, se uta a sueta ghemuta a fremenuu,
ntreba:
- Despre sardaukar vorbet?
- Despre sardaukar vorbete, spuse Hawat.
- Sardaukar! excama fremenu n vocea u paru sa razbata o urma de ncntare. Ah,
va sa zca snt sardaukar! Atunc, char ca a fost o noapte frumoasa. Sardaukar... Ce egune?
Nu t[?
- Nu... tm, rost Hawat,
- Sardaukar, murmura fremenu. Dar erau mbraca[ ca Harkonnen. Nu- cudat?
- mparatu nu vrea sa se te ca upta mpotrva une Case Mar, expca Hawat.
- Dar tu t ca snt sardaukar.
- Cne snt eu? rost mohort Hawat.
- Et Thufr Hawat, raspunse cu voce egaa fremenu. Dar am f afat no, pna a urma.
Le-am trms tre przoner oamenor u Let, ca sa- nterogheze.
Aghotantu u Hawat vorb taraganat, fecare cuvnt tradndu- nencrederea:
- A[... luat prizonieri... sardaukar?
- Numa tre, raspunse fremenu. Au uptat bne.
Macar de-am fi avut timp sa ncheiem o alian(a cu oamenii a;tia, gnd Hawat. De-am fi
putut sa-i instruim ;i sa-i narmam. Maica Mare| Ce armata am fi avut|
- Poate ca te codet fndca te ngr|oreaza soarta u Lsan a-Gab, spuse deodata
fremenu. Daca e ntr-adevar Lsan a-Gab, nu se poate ntmpa nmc rau. Nu te framnta de
pomana. nca nu exsta nc o dovada.
- Am fost su|toru u... Lsan a-Gab, spuse Hawat. m-am egat fa[a de mne nsum
sa- port de gr|a toata va[a.
- Te-a egat pentru apa u?
Hawat prv pez pe aghotantu sau, care contnua sa se hobeze a fremen, apo
ntoarse dn nou prvrea catre omu ghemut n fa[a sa.
- Da... Pentru apa u.
- Vre sa te ntorc a Arrakeen, a ocu ape sae?
- Da... da, a ocu ape sae.
- De ce n-a spus de a nceput ca- vorba de apa?
Fremenu se rdca n pcoare, potrv ft-cepure n nar.
Hawat facu semn aghotantuu sa se retraga. Omu dadu nedumert dn umer, se
ntoarse n m|ocu grupuu de soda[ care ncepura sa murmure ntre e.
Fremenu spuse:
- Daca e vorba de apa, gasm no o cae.
n spatee u Hawat, cneva n|ura cu voce nfundata. Apo se auz gasu aghotantuu:
- Thufr! A murt Arke...
Fremenu duse un pumn a ureche, rost:
- Zaogu ape! E un semn!
prv fx pe Hawat:
- Avem pe-aproape un oc de prmt apa. Sa-m chem oamen?
Aghotantu ven nga Hawat, spuse:
- Thufr, do dntre oamen au neveste a Arrakeen. Vor sa... ma rog, t tu cum e n
asemenea cpe.
Fremenu nca ma [nea pumnu a ureche.
- Accep[ zaogu ape, Thufr Hawat? ntreba e.
Mntea mentauu ncepu sa goneasca. De data aceasta prcepuse ce vroa fremenu, dar
se temea de reac[a nervor ncorda[ a oamenor de sub stnca, n cpa n care aveau sa
prceapa e.
- Fe, se hotar brusc. Zaogu ape.
- Uneasca-se trbure noastre, rost grav fremenu - cobor pumnu.
Ca a un semn, de pe Stnce de deasupra or sarra |os patru oamen. Se repezra sub
bota de patra, rostogora mortu ntr-o mante arga, rdcara pornra n goana cu e, de-a
ungu pereteu stncos dn dreapta, strnnd cu tape or u[ nor mc de praf.
Totu se petrecuse ma nante ca oamen stov[ a u Hawat sa se dezmetceasca de pe
urma surprze. Grupu cu cadavru atrnnd moae, n gugu sau mprovzat, dsparu dupa un
cot a stnc.
Unu dntre soda[ strga:
- Un'se duc cu Arke? L-au...
- Se duc... sa- ngroape, spuse Hawat.
- Fremen nu- ngroapa mor[, hama omu. Nu-ncerca sa ne duc de nas, Thufr. tm
no ce fac. Arke ne-a fost...
- Pe ce ce mor su|ndu- pe Lsan a-Gab, rau -ateapta, spuse fremenu. Daca- su|[
pe Lsan a-Gab, aa cum a[ spus, de ce-a[ strgat de |ae? Amntrea ceu care-a murt pentru
Lsan a-Gab va danu ct va danu memora oamenor.
Dar soda[ se apropara cu expres amenn[atoare. Unu dn e purta a od un aser
capturat; scoase dn toc.
- Opr[-va! ordona taos Hawat. ncerca dn rasputer sa- nvnga oboseaa chnutoare,
care- mobza much. Oamen ata ne respecta mortu. Au ate obceur, dar sensu or e
acea.
- L-au dus pe Arke sa- a apa, scrn ce cu aseru.
- Ce este?, ntreba fremenu. Oamen ta vor sa partcpe e a ceremone?
Nu pricepe nimic, gnd Hawat. Navtatea fremenuu era nfrcoatoare.
- Snt ngr|ora[, spuse Hawat. Omu acea a fost tovarau or... un camarad respectat.
- Vom acorda camaraduu vostru aceea cnstre pe care-o acordam mor[or notr, zse
fremenu. Am acceptat zaogu ape. Cunoatem rtuau. Carnea omuu e a u; apa este a
trbuu.
Sodatu cu aseru facu nca un pas. Hawat ntreba repede:
- Acum o sa da[ a|utor ran[or notr?
- Zaogu ape e sfnt, rost fremenu. Vom face pentru vo ceea ce face orcare trb pentru
oamen sa. Pentru-nceput o sa va dam a to[ dstrae, mncare apa.
Omu cu aseru se opr nehotart.
- Cumparam a|utoru or cu... aaa... apa u Arke? ntreba aghotantu u Hawat.
- Nu cumparam nmc, repca mentatu. Ne-am aat cu e.
- Ate obceur, murmura un sodat.
Hawat se ma destnse.
- -or sa ne-a|ute s-a|ungem a Arrakeen?
- O sa omorm Harkonnen, spuse fremenu. Rn|: sardaukar! Brusc, se trase napo,
duse mne pne a urech dadu capu pe spate. Ascuta cteva cpe, apo asa mne n
|os, spunnd:
- Vne un topter. Ascunde[-va sub stnca sta[ nemca[.
Hawat facu un semn, oamen se supusera.
Fremenu prnse pe Hawat de bra[, mpnse nga cea[.
- Vom upta a tmpu potrvt, spuse e. Se scotoc sub mante, dadu a veaa o cove
mca scoase dn ea o vetate.
Hawat observa ca era un ac ptc. Anmau suc capu Hawat vazu och abastru-
n-abastru.
Fremenu ncepu sa- mnge, antndu-, vorbndu- cntat. Anmau ntoarse capu n
sus. Fremenu aprope buzee, asa sa cada o pcatura de sava de pe mba sa n gura
deschsa a veta[. Lacu ntnse arpe ramase nemcat n pama ntnsa a fremenuu.
Omu scoase cu ceaata mna un tub mnuscu, [nu nga capu acuu, opt ceva n tub;
apo, rdcnd brusc anmau, azvr n sus.
Lacu [n pe nga stnca dsparu.
Fremenu pe cova, o vr sub mante. Dn nou dadu capu pe spate, ascuta. Apo
spuse:
- Dau roata pe deasupra creste. Pe cne-or f creznd ca pot gas acoo?
- Se te ca ne-am retras n drec[a asta, zse Hawat.
- Cnd et vnat, sa nu crez ncodata ca et vnat numa tu, rost grav fremenu. Prvete
n partea ceaata a baznuu. O sa-n[eeg.
Trecura cteva cpe, fara sa se ntmpe nmc.
Oamen u Hawat ncepura sa se foasca, sa murmure.
- Ramne[ nemca[ tacu[, ca anmaee sperate, e spuse prntre dn[ fremenu.
, n acea moment, Hawat desu mcare a baza stncor ce margneau atura opusa a
done - pete u[, aram, pe fond aramu.
- Mcu[u meu preten a dus mesa|u, opt fremenu. E un curer bun - zua,
noaptea. M-ar parea rau sa- perd.
Pe versantu opus nu se ma dstngea acum nc o mcare. Ce patru sau cnc kometr
acoper[ de nsp a done erau pust, ncepuse sa se nstaeze ar[a dmne[ - cooane
tremurnde de aer, na[ndu-se catre cer.
- -acum, nc o mcare, preven n oapta fremenu.
Dntr-o crevasa a stncor dn fa[a aparu un r de mogde[e, nantnd n ne dreapta
catre m|ocu done. Lu Hawat se paru ca erau fremen, de se depasau cudat de stngac.
Numara ase suete care- croau drum anevoe de-a curmezu duneor.
De sus, dn dreapta surpombe sub care se ascunsese grupu u Hawat, se auz "tfoc-
tfoc"-u arpor unu orntopter. Apo aeronava se v dncoo de pragu ne, char deasupra or
- un topter Atredes vopst a repezeaa n cuore de razbo ae Harkonnenor. Aparatu zbura
drept spre oamen care traversau dona.
Aceta se oprra pe creasta une dune, agtara bra[ee.
Topteru descrse un cerc deasupra or, vra strns, aterza ntr-un nor de praf, n fa[a
ruu nemcat. Cnc oamen sarra pe nsp Hawat vazu reverbera[a scuturor care
respngeau partcuee de praf dn |uru sueteor or. Apo recunoscu, n sguran[a mcaror,
fermtatea de profesont a sardaukaror.
- Ah! foosesc ar tmptee or de scutur, uera fremenu de nga Hawat. Arunca o
prvre catre brea dn peretee sudc a done.
- Sardaukar, opt Hawat.
- Exceent!
Sardaukar se apropara de grupu mob a fremenor, desfaurndu-se ntr-un semcerc
- ca un cete. Lamee sabor scnteara n soare. Fremen se strnsesera unu nga atu,
parnd ca ateapta sa vada ce-o sa se ntmpe.
, deodata, nspu dn |uru ceor doua cete mproca fremen. Lnga orntopter... apo n
e. Pe creasta dune, unde prmee doua grupur se ntnsera, se sca un nor de praf prn care
se zareau vag mcar voente.
Dupa cteva cpe, noru de praf se rsp. Pe creasta nu ma erau dect fremen.
- Noroc c-au asat doar tre n n topter, spuse fremenu u Hawat. Cred c-am zbutt
sa capturam mana fara sa- f provocat strcacun!
n spatee u Hawat, unu dn soda[ bgu:
- Erau sardaukar! Sardaukar!
- Nu- aa ca upta bne? facu fremenu.
Hawat trase adnc aer n pept. Sm[ mrosu de praf ncns, sm[ ar[a, uscacunea. O
uscacune asemanatoare razbatu n gasu sau:
- Da, upta bne.
Topteru capturat decoa, batnd ute dn arp, vra scurt spre sud, und tot ma repede
na[me.
A;adar, ;tiu sa ;i piloteze, gnd Hawat. Fremenii folosesc toptere|
Pe duna dn m|ocu done, unu dn oamen futura o bucata de pnza verde: o data... de
doua or.
- Vn a[! uera fremenu de nga Hawat. Pregat[-va de upta. Speram sa ne putem
vedea de drum fara ate nepacer.
Neplaceri| gnd Hawat.
Dnspre vest, se napustra dn na[m doua toptere. Fremen dsparura ca prn mnune dn
zona catre care coborau n vteza cee doua nave, Pe creasta dune dn centru baznuu nu se
ma zareau acum dect opt pete abastre - cadavree sardaukaror n unforme Harkonnen.
Un at topter aparu n zbor panat, dn spatee stnc sub care se afa Hawat. Mentau
tresar voent: era o aeronava mare, un desantor. Pana ent, cu arpe arg deschse sub
greutatea ncarcatur... Ca o pasare uraa ce se ntoarce a cub.
Dncoo, unu dntre cee doua toptere ntra brusc n pca| dn botu sau [n ancea
purpure a unu aser. Fasccuu tae o brazda adnca n nspu done, rdcnd n spatee e o
mba unga de praf.
- La! scrn fremenu ghemut nga Hawat.
Desantoru se ndrepta spre gramada de cadavre n unforme abastre. Arpe tresatara,
ncepura sa opateze n zbor sta[onar.
n cpa aceea, o scnteere scurta, a sud, atrase aten[a u Hawat. Prvnd ntr-acoo, zar
un topter care cobora v|eos, cu arpe repate de-o parte de ata a fusea|uu, sfnd cu
facara aure a reactoareor argntu cenuu a ceruu. Spnteca vazduhu ca o sageata, vennd
drept spre desantoru a caru scut defensv nu fusese actvat pentru a nu nterfera cu
fasccuee aser dn zona. n secunda urmatoare, topteru-sageata zb n pn ggantcu
desantor.
O expoze nfrcoatoare cutremura baznu. Buca[ mar de patra se pravara de pe
pere[ stncor dmpre|ur. un ghezer rou-portocau erupse dn centru done, transformnd
ntr-o tor[a uraa desantoru topteree care- escortasera.
Fremenii din topterul capturat, gnd Hawat. 5-au sacrificat cu buna ;tiin(a, ca sa
nimiceasca desantorul. Maica Mare| CE 5lNT fremenii a;tia?
- Un schmb n[eept, comenta fremenu de nga e. Cred ca erau vreo tre sute de
oamen n desantor. Acum trebue sa ne ocupam de apa or sa vedem cum facem rost de at
topter.
Dadu sa asa dn ascunzu de sub bota de patra.
O poae de unforme abastre bara drumu, cobornd n de pe peretee stnc, n
eganarea suspensor. Hawat avu tmp sa vada ca erau sardaukar cu chpure crspate de
be[a atacuu, ca nu purtau scutur ca fecare dn e avea ntr-o mna un cu[t, ar n ceaata
un parazator.
Un pumna uera prn aer, strapunse beregata fremenuu, care se rasuc scurt se
prabu, contorsonndu-se, cu fa[a n |os. Hawat ma apuca sa- scoata propru sau pumna,
apo sageata unu parazator cufunda n bezna.
Muad'Dib putea ntr-adevar sa vada Viitorul, dar trebuie sa n(elege(i
limitele acestei puteri. Cndi(i-va la sim(ul vazului. Avem ochi, dar nu putem
vedea fara lumina. De pe fundul unei vai nu putem vedea ce se afla n spatele
vaii. La fel, nici Muad'Dib nu putea ntotdeauna sa vada tot ce se afla pe
terenul enigmatic al viitorului. El ne spune ca o singura decizie confuza n
rostirea unei profe(ii - bunaoara, alegerea unui cuvnt n locul altuia - poate
sa schimbe ntregul aspect al viitorului ;i mai spune a;a: "Vederea timpului e
cuprinzatoare, dar cnd treci prin el, timpul devine o porti(a ngusta". lar
Muad'Dib a luptat permanent mpotriva ispitei de a alege o cale limpede ;i
sigura, zicnd: "O asemenea cale nu poate duce dect la stagnare".
Fragment din Deteptarea Arrakisului de prin(esa lrulan
N CLIPA IN CARE ZARI orntopteree vte dn noapte deasupra or, Pau apuca bra[u
mame sae, uera:
- Nc o mcare!
Apo vazu a umna un nava conducatoare, observa bataa sgura a arpor care frnau
aparatu pentru aterzare, recunoscu dbaca cutezan[a mnor care manevrau comenze.
- E Idaho, rasufa e, uurat.
Topteru tovaraee sae coborra n bazn, ca un sto de pasar ntr-un cub. Prafu nu
apucase nca sa se aeze, cnd Idaho sar dn topteru sau ncepu sa aerge spre e. urmau
doua suete n mant fremene. Pau recunoscu ntr-una dntre ee statura nata barba
rocata a panetooguu Kynes.
- Pe-ac! strga Kynes, abatndu-se catre stnga.
n spatee u, a[ fremen ntndeau n graba preate de pnza peste orntoptere. Peste
cteva cpe aparatee se preschmbara ntr-un r de dune domoae.
Idaho se opr n fa[a u Pau, sauta.
- Domna-Ta, fremen au n apropere un refugu, unde...
- Ce se petrece acoo?-
Pau arata cu mna catre dezan[urea voenta ce sfa noaptea, deasupra magur dn
departare - |eture reactoareor, fasccuee purpur ae asereor bcund deertu.
Chpu rotund fegmatc a u Idaho sch[a un zmbet.
- Domna-Ta... Sre, e-am rezervat o mca sur...
O umna aba, orbtoare, fugera pe ntnsu deertuu - strauctoare ca un soare,
conturndu-e brusc umbre ung pe podu de patra a terase. Ca o sngura mcare brutaa,
Idaho prnse ntr-o mna bra[u u Pau, n ceaata umaru |essca, smucndu- pe amndo
peste buza terase rostogondu-se mpreuna cu e, napo, n Fundu baznuu. Tunetu
asurztor a une expoz zgudu sou aeru de deasupra or.. Unda de oc smuse fragmente
de roca de pe suprafa[a terase pe care aba o parassera.
Idaho se rdca n pcoare, se scutura de nsp.
|essca ngama:
- O cpa am crezut c-a fost armamentu atomc a fa...
- A nstaat acoo un scut defensv, spuse Pau.
- Unu ct toate zee a ntenstate maxma, confrma Idaho. Prmu fasccu aser care
-a ntersectat a...
Rdca dn umer.
- Fuzune subatomca, murmura |essca. E o arma percuoasa.
- Nu- arma, Doamna... c m|oc de aparare. Data vtoare, epadature aea or sa se
gndeasca ma bne nante de-a foos aseree.
Fremen care camufasera orntopteree se oprra n dreptu or. Unu dn e e spuse, cu
voce |oasa:
- Sa mergem sa ne-adapostm, preten.
Pau sar n pcoare, n tmp ce Idaho o a|uta pe |essca sa se rdce.
- Expoza asta nu va ramne fara urmari, Sre, rost Idaho.
5ire, gnd Pau.
I se paru stranu sa se auda numt astfe. "Sre" fusese ntotdeauna tata sau.
O cpa, putere pretente se trezra dn nou. Se vazu prada neostote contn[e de rasa
care tra unversu uman catre haos. De fugeratoare, vzunea zdruncna. Se asa condus de
Idaho de-a ungu baznuu, pna a un pnten de stnca. La baza u, c[va fremen forau o cae
de acces n nsp, manevrnd cu ndemnare nte compactoare statce.
- Nu vre sa-[ duc eu ran[a, Sre? ntreba Idaho.
- Nu- grea, Duncan, raspunse Pau.
- Vad ca n-a scut. |- dau pe-a meu? Arunca o prvre n drec[a cone de dncoo de
terasa. Nu cred ca e va ma arde de |oaca cu aseree.
- Pastreaza-[ scutu, Duncan. M-e scut de-a|uns bra[u tau drept!
|essca remarca efectu eoguu, vazu pe Idaho pand ma aproape de Pau gnd: Ct
de bine ;tie fiul meu sa se poarte cu oamenii sai|
Fremen rdcara o trapa de patra, descopernd un tune sapat n roca natva a deertuu.
O preata de camufa| fu pregatta deasupra ntrar.
- Pe-ac, spuse unu dntre fremen o ua nante, cobornd un r de trepte de patra, n
ntunerc.
n spatee or, preata astupa umna un. O ppre anemca, verde, vennd dn fa[a,
umna vag tuneu, dnd a veaa trepte pere[ de patra, un cot catre stnga. n |ur, coborau
suetee drapate ae ceora[ fremen. Dadura co[u, parcursera at pasa| taat n stnca, a
capatu carua se pomenra ntr-o grota,
Kynes atepta acoo, cu guga |ubbe asata pe spate. Coeru dstrauu sau scpea n
umna verde. Avea paru barba ravate. Och abatr, ps[ de ab, pareau nte pete de
ntunerc sub sprncenee dese.
n cpa n care zar end dn gaere, Kynes se ntreba: De ce-i ajut? N-am facut
niciodata ceva att de periculos. Risc sa-mi gasesc ;i eu sfr;itul, odata cu ei.
Apo prv fx pe Pau, vazu adoescentu care preuase povara barba[e, ascunzndu-
durerea, nabund tot ce ar f putut dauna poz[e pe care trebua sa -o asume acum -
rangu de Duce. , n momentu acea, Kynes n[eese ca ducatu contnua sa exste numa
datorta tnaruu dn fa[a sa... Iar ucru acesta nu putea f trecut cu vederea.
|essca prv o sngura data ntreaga grota, nregstrnd-o dupa metoda de percep[e Bene
Gessert. Un aborator... cu nee panure rectn caracterstce construc[or uttare
arhace.
- Va sa zca aa arata o sta[une ecoogca mperaa, spuse Pau. Iata una dn bazee pe
care e vroa tata meu ca sa e transforme n avanpostur.
Le vroia taica-sau| gnd Kynes.
dn nou cuprnse nedumerrea. Oare nu snt n toate min(ile, de le dau ajutor acestor
fugari? De ce-o fac? Ct de u;or mi-ar fi sa-i predau ;i sa cumpar cu ei ncrederea
Harkonnenilor...
Pau urma exempu mame sae, cuprnznd ntr-o sngura prvre gestatca detae
ncaper. Pere[ go de patra, un banc de ucru stuat atera. Bancu era n[esat cu aparate -
cadrane umnoase, grdexur dn care eeau nenumarate tubur de stca. Aeru mrosea a
ozon.
O parte dntre fremen dsparura ntr-o na adnca, de unde razbateau tot feu de
zgomote - tusea unu motor, nechezatu specfc a cureeor de transmse, scrnete de
angrena|e.
Pau prv spre capatu ncaper, observa stve de cut n care se mcau anmae mc.
- Exact, rost Kynes. A dentfcat bne ocu. La ce [-ar putea foos un asemenea
avanpost, Pau Atredes?
- La transformarea Arraksuu ntr-o ume prenca omuu, raspunse Pau.
Poate ca de-asta-i ajut, gnd Kynes.
Zgomotee mecance scazura subt, apo ncetara. Dnspre cut, un ch[at sub[re rupse
tacerea care se aternuse pe neateptate n grota. Ch[atu se curma brusc, parca ntmdat.
Pau ntoarse prvrea spre cut, vazu ca anmaee erau ec mnuscu, cu arp
cafen. Dstrbutoare automate de hrana se preungeau dn peretee nvecnat, traversnd
rure de cut.
Un fremen e dn na se adresa u Kynes:
- Let, s-a defectat nstaa[a generatoruu de cmp. Nu ma am cum sa neutrazez
detectoaree de apropere.
- Po[ s-o repar? ntreba Kynes.
- Da, dar o sa dureze. Pesee...
Omu dadu dn umer.
- n[eeg, spuse Kynes. n cazu asta va trebu sa ne descurcam fara man. Scoate[ a
suprafa[a o pompa manuaa de venta[e.
- Imedat.
Omu dsparu.
Kynes se ntoarse catre Pau.
- A dat un raspuns bun adneaor.
|essca remarca tonu masurat a voc u Kynes - o voce suverana, obnuta sa dea
ordne. Nu- scapase nc numee pe care rostse nterocutoru u Kynes. Let era ater ego-u
fremen - ceaata fa[a a supusuu panetoog.
- [ sntem recunoscator pentru a|utoru dumtae, doctore Kynes, spuse ea.
- Hm... vom vedea, morma Kynes. Facu semn unua dntre oamen sa. Shamr, adu
nte cafea de mrodene n camera mea.
- Numadect, Let, raspunse omu.
Kynes arata cu mna o deschdere botta, ntr-unu dn pere[ atera.
- Va rog.
|essca ngadu o ncnare demna a capuu, n semn de acceptare. vazu pe Pau
transm[ndu- u Idaho semnau de mna prn care cerea sa ramna de garda n fa[a bo[.
Pasa|u n-avea ma mut de do pa ungme. La capatu sau, Kynes deschse o ua
masva, conducndu- ntr-o camaru[a patrata, umnata de curgobur aur. Cnd ntra, |essca
atnse cu vrfure degeteor suprafa[a u, constatnd cu surprndere ca materau era
pasto[e.
Pau facu tre pa n ncapere asa |os ran[a. Auz ua nchzndu-se n spatee u.
Examna camera: atura de opt metr, pere[ taa[ n roca naturaa de cuoare abcoasa, un r
de duapur metace ncastrate n peretee dn dreapta. Centru camere era ocupat de un brou
mc, acopert cu o paca de stca aptoasa, cu bue gabene. n |uru brouu se afau patru
scaune cu suspens.
Kynes trecu pe nga Pau, [nu un scaun pentru |essca. Ea se aeza, urmarnd
concentrarea cu care fu sau studa ncaperea.
Pau ramase n pcoare pentru o utma aruncatura de och. Ceva vag anorma n curen[
de aer dn camera spunea ca a dreapta, n spatee ruu de duapur, exsta o ua secreta.
- Vre sa e oc, Pau Atredes? nvta Kynes.
Cta silin(a ;i da sa evite titlul, observa Pau. Accepta totu scaunu, atepta n tacere,
pna ce Kynes se aeza nga e.
- Consdera ca Arraksu ar putea sa devna un parads, spuse Kynes. Cu toate acestea,
dupa cum vez. Imperu nu- trmte ac dect coz de topor, care sa- scoata ct ma muta
mrodene!
Pau rdca degetu mare cu sgu duca.
- Vez neu asta?
- Da.
- t ce-nseamna?
|essca ntoarse capu, se uta ung a fu e.
- Tata tau zace mort n runee Arraksuu, spuse panetoogu. Practc, acum et Duce.
- Snt otean a Imperuu, repca Pau. Practic, snt o coada de topor.
Chpu u Kynes se ntuneca.
- Cu toate ca Sardaukaru mparatuu a cacat n pcoare cadavru tatau tau?
- Sardaukaru e una, sursa egaa a autorta[ mee e atceva, raspunse Pau.
- Arraksu |udeca n feu sau propru cu anume trebue sa- revna sceptru autorta[,
spuse Kynes.
Iar |essca, ntorcndu- och spre e, gnd: E o(el n omul acesta; o(el pe care n-a reu;it
nimeni sa-l decaleasca... ;i noi avem nevoie de o(el. Paul se joaca cu focul.
- Prezen[a Sardaukaruu pe Arraks, spuse Pau, dovedete cu prsosn[a ce temut era
tata meu de scumpu nostru mparat. De acum nante, o sa am eu gr|a sa- dau mparatuu
Padah motve sa se teama de...
- Baete, nterven Kynes, exsta ucrur pe care nu e...
- Te rog sa m te adresez cu 5ire sau cu Domnia-Ta, tae vorba Pau.
l-a spus-o cu blnde(e, observa n gnd |essca.
Kynes se uta ung a Pau |essca vazu pe chpu panetooguu scntea de admra[e,
carrea de amuzament.
- Sre..., rost Kynes.
- Snt un obstaco n caea mparatuu, spuse Pau. Snt un obstaco n caea tuturor ceor
ce vor sa- mparta Arraksu ca pe o prada. Ct tmp vo tra, o sa ramn un obstaco n caea
or, dar un obstaco de care, n cee dn urma, se vor mpedca - vor rupe gtu.
- Vorbe, zse Kynes.
Pau [ntu cu prvrea. Apo spuse cu voce taraganata:
- Ave[ o egenda despre Lsan a-Gab, Vocea dn Ata Lume - ce care va caauz pe
fremen spre parads. Fremen dumtae au...
- Superst[! ntrerupse Kynes.
- Poate, se nvo Pau. Sau poate ca nu. Superst[e au uneor radacn stran ramur
ma stran,
- |-a facut panur, spuse Kynes. E car ca [-a facut panur... 5ire.
- Fremen dumtae m-ar putea furnza dovez concudente ca pe paneta se afa
sardaukar n unforma Harkonnen?
- Foarte probab.
- mparatu va aduce dn nou a crma Arraksuu un Harkonnen, spuse Pau. Poate char
pe Rabban Besta. O sa- asam s-o faca. n cpa n care va f sufcent de mpcat pentru ca
vnova[a u sa nu ma poata f pusa a ndoaa, o sa- denun[am Landsraaduu prntr-un Act
de Acuzare. O sa- cerem sa dea socoteaa de...
- Pau! excama |essca.
- Presupunnd ca acuza[a ta ar f acceptata de Consu Suprem a Landsraaduu,
nterven Kynes, ac[unea n-ar putea sa aba dect o sngura consecn[a: zbucnrea une
confagra[ generae ntre Imperu Casee Mar.
- Haosu, ntar |essca.
- Dar daca -a ncunotn[a ma nt pe mparat -a ofer o aternatva pentru haos?
|essca ntreba cu raceaa:
- anta|?
- Unu dn nstrumentee puter, dupa cum m-a spus odata char tu, repca Pau ea
sesza amaracunea dn vocea u. mparatu nu are dect fce.
- Nu cumva vsez tronu? ntreba |essca.
- mparatu nu- va rsca Imperu ntr-un razbo tota, spuse Pau. Panete nmcte,
debandada... Nu va rsca aa ceva.
- Ceea ce propu nu- dect pura aventura, comenta Kynes.
- De ce se tem ce ma mut Casee Mar ae Landsraaduu? ntreba Pau. Exact de ceea
ce se ntmpa acum, ac, pe Arraks: de faptu ca Sardaukaru e va ven de hac, rnd pe rnd.
De-asta exsta Landsraadu. Acesta- antu Mar Conven[. Numa unte pot [ne pept for[eor
mperae.
- Dar snt...
- De asta se tem, urma netuburat Pau. Arraksu nsa ar putea sa devna un strgat de
raere. Pentru ca fecare Casa ar putea sa a|unga n stua[a tatau meu - rupta de turma
sacrfcata.
Kynes se ntoarse spre |essca:
- Panu are anse de reuta?
- Nu snt mentat, raspunse ea.
- Et Bene Gessert.
|essca sfrede cu prvrea, apo spuse:
- Panu are par[ bune par[ sabe... ca orce pan, n faza aceasta. Un pan depnde n
egaa masura de execu[e de concep[e.
- "Legea este tn[a fundamentaa", cta Pau. Aa sta scrs deasupra u mparatuu.
Propun sa- demonstram ce nseamna egea.
- Numa ca eu nu-s prea sgur daca pot acorda ncredere persoane care a conceput
panu asta, spuse Kynes. Arraksu are e panu sau, care...
- De pe tron, ntrerupse Pau, va f sufcent sa fac un semn, ca sa transform Arraksu
ntr-un parads. De atfe, acesta- pre[u pe care- ofer pentru spr|nu dumtae.
Kynes arbora o exprese gacaa.
- Loatatea mea nu- de vnzare, 5ire.
Pau prv ung, nfruntnd caru rece a ochor abastru-n-abastru, scrutnd fa[a
ncadrata de barba, acru autortar. n cee dn urma, un zmbet crspat facu sa- tresara buzee.
- A dreptate, spuse. m cer scuze.
Kynes a[nt prvrea n och u Pau; rost, brusc:
- Un Harkonnen nu -ar f recunoscut ncodata greeaa. Poae ca nu et ca e, Atredes,
- Harkonnen or f avnd acune n educa[e, repca Pau. Spu ca nu po[ f cumparat. Eu
nsa cred ca am moneda pe care a s-o accep[, n schmbu oata[ dumtae, [ ofer
oatatea mea... totaa.
Fiul meu a mo;tenit sinceritatea Atreizilor, gnd |essca. Are acel sim( uluitor, aproape
naiv, al onoarei... Dar ce for(a colosala reprezinta, de fapt, sim(ul acesta|...
Observa ca vorbee u Pau tuburasera pe Kynes.
- E absurd, murmura panetoogu. Et nca un cop ...
- Snt Duce, ntrerupse Pau. Snt un Atredes. Nc un Atredes n-a cacat vreodata un
asemenea |uramnt.
Kynes prv mut.
- cnd spun oatate totala, urma Pau, asta nseamna fara nc o rezerva. A f gata sa
ma |ertfesc pentru dumneata!
- Sre! rost Kynes, cuvntu paru ca se rupe dn e, dar |essca vazu ca de data aceasta
nu se ma adresase unu baat de cncsprezece an, c unu barbat unu superor. De data
aceasta, Kynes rostse cuvntu cu toata seroztatea.
ln clipa asta, ar fi n stare sa-;i dea via(a pentru Paul, gnd ea. Cum reu;esc Atreizii sa
declan;eze asemenea sentimente - att de iute, att de u;or?
- tu ca et sncer, spuse Kynes. Dar Harkon...
Ua dn spatee u Pau se zb de perete. Pau se ntoarse fugerator. Zar dncoo de prag
o nvamaeaa de nedescrs - strgate, zangant de arme, chpur schmonoste, ca nte mat
de ceara n semobscurtatea pasa|uu.
e, mama sa sarra n acea tmp catre ua, zarndu- pe Idaho care ncerca sa
bocheze trecerea. Och n|ecta[ a spadasnuu scaparau prn reverbera[a scutuu... Mn ea
nte gheare se agtau n spatee u, ame de o[e tocau n van scutu. Fama rocata a unu
parazator cu cartue rcoa voent n cmpu defensv. Cee doua ame ae u Idaho hacuau n
stnga -n dreapta, mprocnd snge
n cpa urmatoare, Kynes fu nga Pau amndo repezra greutatea trupuror n ua.
Pau ma apuca sa- vada pe Idaho [nnd pept unu furncar de unforme Harkonnen - zar
mcare scurte, precse, ae armeor sae, dar foarea roe a mor[ n paru sau cron[at.
Apo ua se nchse cu un [acant metac; Kynes trasese zavoaree.
- S-ar parea c-am uat o decze, spuse e.
- V-au detectat mane nante de-a apuca sa e opr[, zse Pau. Observa prvrea
deznada|duta a mame sae; se aprope o trase de nga ua.
- Cnd am vazut ca ntrze cafeaua, trebua sa-m f dat seama ca ceva nu- n regua,
morma Kynes.
- A o ere secreta, zor Pau. O foosm?
Kynes trase adnc aer n pept; n cee dn urma, spuse:
- Ua asta o sa rezste ce pu[n douazec de mnute - a orce, n afara de asere.
- Nu vor foos asere, spuse Pau. N-au de unde sa te daca n-avem scutur dncoace.
- Erau sardaukar n unforme Harkonnen, opt |essca.
De partea ceaata a u, ncepura sa se auda ovtur rtmce.
Kynes arata duapure de meta, spuse:
- Pe-ac.
Se duse a prmu duap, deschse un sertar, manevra o maneta n nteroru u. ntregu r
de duapur se depasa ntr-o parte, descopernd gura neagra a unu tune.
- Duapure-s dn pasto[e, spuse Kynes.
- Era[ pregat[ pentru orce, remarca |essca.
- Am trat sub Harkonnen vreme de optzec de an, repca panetoogu.
Intrara n tune Kynes nchse ua secreta.
n ntunercu care- mpresura brusc, |essca vazu a pcoaree e o sageata umnoasa.
Dn spate rasuna vocea u Kynes:
- Ac ne despar[m. Peretee asta- ma gros, va rezsta ce pu[n o ora. Lua[-va dupa
sage[e de pe |os. Or sa se stnga pe masura ce trece[ de ee. Sage[e va vor conduce, prntr-
un abrnt, catre ata ere, unde ve[ gas un topter. n noaptea asta o sa fe furtuna. Sngura
voastra speran[a de savare este sa prnde[ furtuna, sa va cufunda[ n frontu e de atac sa
va asa[ du de ea. E metoda pe care-o foosesc oamen me cnd fura toptere. Daca reu[ sa
va men[ne[ a mansarda furtun, ve[ suprave[u.
- dumneata? ntreba Pau.
- Eu am sa ma savez pe ata cae. Daca vo f prns... hm... ma snt nca panetoogu
mpera a Arraksuu. Vo spune ca m-a[ [nut ostatc.
Fugim ca ni;te la;i, gnd Pau. Dar cum altfel a; putea sa ramn n via(a, ca sa-mi razbun
tatal? Se ntoarse n drec[a n care ta ca se afa ua secreta.
|essca auz mcarea; spuse:
- Duncan a murt, Pau. I-a vazut tu rana. Nu ma po[ face nmc pentru e.
- Va ven o z cnd o sa e patesc pentru toate astea, murmura Pau.
- Daca vre sa ma apuc zua aceea, grabete-te, spuse Kynes. Pau sm[ mna
panetooguu pe umaru sau.
- Unde ne vom ntn, Kynes? ntreba e.
- O sa- trmt pe fremen sa va caute. Cunoatem drec[a furtun. Acum, ua[-o dn oc
... Maca Mare sa va dea noroc u[eaa!
auzra pecnd - un fonet n bezna.
|essca apuca pe dbute mna u Pau, trase cu bnde[e spre ea.
- Sa nu ne ratacm unu de ceaat, spuse.
- Da.
O urma, apropndu-se de prma sageata, care se stnse n cpa n care cacara pe ca. O
ata sageata se aprnse n fa[a.
O traversara, o vazura stngndu-se, zarra ata sageata n fa[a.
ncepura sa aerge.
Planuri cuprinse ntr-alte planuri, din alte planuri, n alte planuri, gnd |essca. Oare acum
facem parte din planul altcuiva?
Sage[e dusera pe ca ocote, pe nga gaer aterae aba desute n vaga
umnescen[a. O vreme nu facura dect sa coboare, apo ncepura sa uree... Tot ma sus. n cee
dn urma, a|unsera a nte scar, dadura un co[ se oprra n fa[a unu perete fosforescent, cu
un mner negru n m|oc.
Pau apasa mneru.
Peretee cusa atera. Se facu brusc umna, vazura o grota vasta taata n stnca, ar n
centru e - un orntopter. n spatee aparatuu, desura un perete pat, cenuu, pe care era
marcat semnu conven[ona a une er.
- Unde s-o f dus Kynes? ntreba |essca,
- Kynes a facut ce-ar face orce bun conducator de ghera, zse Pau. S-a despar[t de no.
n feu acesta, daca va f capturat, nu va putea spune unde ne afam, pentru ca ntr-adevar nu
va t.
Intrara n grota pa or rascora prafu gros care acoperea pardoseaa.
- N-a ma cacat nmen pe-ac, de muta vreme, observa Pau.
- Kynes parea ncredn[at ca fremen ne vor gas, spuse |essca.
- mpartaesc ncrederea, zse e.
desprnse mna dn mna mame sae, se aprope de ua dn stnga a orntopteruu, o
deschse nghesu ran[a n spatee scauneor.
- Aparatu e prote|at contra detectoareor de apropere, spuse. Pe tabou de bord snt
montate butoane de teecomanda pentru obonu grote pentru nstaa[a de umnat. Ce
optzec de an petrecu[ sub Harkonnen -au nva[at sa nu omta nmc.
|essca spr|n umaru de ceaata parte a fusea|uu, trase sufetu. Apo spuse:
- Harkonnen nu-s prot. Snt sgura ca au asat o patrua aerana pe-aproape.
cumpan o cpa sm[u orentar, dupa care arata spre dreapta: Furtuna pe care-am vazut-o e
n partea aceea.
Pau dadu dn cap, ncercnd sa- nvnga mbodu subt de a ramne pe oc. cunotea
cauza, dar asta nu- era de nc un foos. ntr-un moment anume a aceste nop[, trecuse pe
nga un nex decsv patrunsese n bezna necunoscutuu. Cunotea zona temporaa dn
medata or apropere, dar cementu ac--aeum era nvaut n mster... Ca cum, de
undeva, de departe, s-ar f vazut pe e nsu dsparnd n fundu une va. Unee dntre
nenumaratee potec care urcau dn vaea aceea -ar f putut scoate dn nou a veaa pe Pau
Atredes; cee ma mute... nu.
- Cu ct vom zabov ma mut, cu att vor avea ma mute anse sa ne a|unga dn urma,
amnt |essca.
- Intra eaga-[ centura, spuse e.
Se urca nga ea, n cabna orntopteruu, uptndu-se nca - dn rasputer - cu gndu ca
ac[ona orbe;te, ca se afa pe un teren care nu- aparuse n nc una dn vzune pretente.
n cpa aceea sm[ un oc neateptat. dadu seama ca se bzuse prea mut pe putere sae
pretente ca dn cauza asta era acum nsufcent pregatt sa faca fa[a stua[e crtce n care
se afau.
"Daca te bzu numa pe och, ceeate sm[ur [ sabesc", spunea o axoma Bene
Gessert. O verfca acum pe propra sa pee. promse sa nu .ma cada ncodata ntr-o
asemenea cursa... daca avea sa ma fe n va[a, a capatu aceste nop[.
strnse centura de sguran[a, verfca daca mama sa facuse a fe, nspecta repede
aeronava. Arpe erau zavorte n poz[e compet depata, cu decatee nterfo metace
ntnse. Atnse everu de retractare potrv arpe n poz[a pentru decoarea pe |etur, pe
care o nva[ase de a Gurney Haeck. Comutatoru demaroruu raspunse cu prompttudne.
Cadranee de pe tabou de bord prnsera va[a, semnand armarea motoareor. Turbnee
ncepura sa uere uor.
- Gata? ntreba e.
- Da.
Pau apasa pe butonu de teecomanda a umnor.
Grota se cufunda n bezna.
Ca o umbra n carrea dfuza a nstrumenteor, mna u Pau auneca spre comanda
obonuu. Dn fa[a se auz un scrnet. O cascada de nsp se prabu undeva, dncoo de ere.
Pau sm[ n obra| o paa de vnt ncarcata cu fre mnuscue de praf. nchse ua topteruu,
remarcnd medat uoara presurzare a cabne.
n ocu obonuu-perete aparuse n ntunerc un dreptungh mare de stee, care ppau n
atmosfera pna de praf. La baza dreptunghuu, umna pada a steeor cadea pe un prag
ngust, acopert cu dune marunte.
Pau apasa pe butonu umnos a secven[e de decoare. Arpe zbra napo n |os,
cataputnd topteru dn cubu sau. A|uta|ee reactoareor scupara foc arpe uara poz[a
repata pentru panta de urcare.
|essca atnse uor dubure comenzor afate n fa[a e, sm[nd sguran[a manevreor pe
care e executa Pau. Era, n acea tmp, sperata ncntata. 5ingura noastra speran(a este
acum educa(ia lui Paul, gnd ea. Tinere(ea ;i agilitatea lui.
Pau mar regmu motoareor. Topteru vra, apasndu- n scaune, n tmp ce n fa[a
steeor dnantea or se na[a brusc un zd negru. Pau extnse portan[a arpor, acceera.
Arpe cacara nca o data aeru aparatu survoa Stnce. Le vazura sub e - steur pscur
argntate de stee. n dreapta, deasupra orzontuu, nrota de prafu dn atmosfera, a doua
una proecta razee asupra pangc ung a furtun.
Mne u Pau dansara pe comenz. Arpe se repara, devenra etre de carabu.
Aparatu vra strns, for[a acceera[e e strv trupure.
- |etur de reactoare n spatee nostru! strga |essca.
- Le-am vazut, murmura Pau. mpnse, bruta, maneta de gaz.
Topteru tresar ca un anma sperat, [n spre sud-vest, catre furtuna menstatea
deertuu. n fa[a, Pau zar umbree raze[e ce ndcau capatu an[uu stncos, punctu n care
stratu de roca natva cobora sub nspur. Dncoo de ee se aterneau, n umna un, ate
umbre. Dune... Ct vedea cu och, numa dune...
Iar deasupra orzontuu, se na[a masvu mens a furtun, asemenea unu zd rdcat
catre stee.
Un oc voent zgudu aparatu.
- Trag n no! excama cu gas gtut |essca. Trag cu proecte! Vazu chpu u Pau
schmonosndu-se ntr-un rn|et feroce.
- Pare-se c-au renun[at a asere, rost e.
- Dar n-avem scut!
- De unde sa te e?
Topteru se cutremura dn nou.
Pau suc capu, prv napo.
- Numa unu e destu de rapd ca sa se poata [ne dupa no, observa e.
Se concentra ara asupra drec[e de zbor, cerceta zdu furtun, care cretea, tot ma
nat, n fa[a or. Parea ggantc consstent.
- Lans-proecte, rachete, tot armamentu antc, murmura e. O sa am gr|a sa e aba
fremen.
- Furtuna! zbucn |essca. N-ar f ma bne sa ne ntoarcem?
- Ce face nava dn spatee nostru?
- S-a oprt.
- Acum!
Pau retracta compet arpe, vra cu toata vteza a stnga, catre cocotu de o neatoare
bnde[e a zduu na[at de furtuna. Sm[ cum for[a acceera[e ntnde carnea obra|or.
L se paru ca patrund foarte ncet ntr-un nor de praf. Noru se facu ma dens ma dens,
pna ce acoper cu totu deertu una. Aeronava deven un suspn ung orzonta, de
ntunerc, n care nu ma ppa dect geana verde a umn[eor de pe tabou de bord.
Prn mntea |essca fugerara toate storsre despre furtune de pe Arraks - furtun care
tae metau ca untu, care rod carnea pna a os transforma oasee n pubere. Sm[
smucture rafaeor ce zbeau topteru cu masa or de praf. Aparatu ncepu sa se agte
nebunete, n tmp ce Pau se upta cu comenze. vazu oprnd brusc motoaree, sm[
tresarrea dementa a nave. Metau dn |uru or prnse sa uere sa vbreze.
- Nsp! [pa |essca.
La umna nstrumenteor, prv chpu u Pau. vazu catnnd ncet dn cap.
- Nu prea- nsp a na[mea asta...
|essca sm[ cum se cufundau tot ma adnc n vobura.
Pau depe compet arpe, e auz prnd sub sarcna. pron och pe nstrumente,
pannd dn nstnct, uptndu-se sa nu parda na[me.
uerature de afara scazura n ntenstate.
Topteru ncepu sa se ncne spre stnga. Pau, cu prvrea a[ntta a gobu umnos care e
ndca poz[a, reu sa aduca aparatu a orzontaa.
|essca avu senza[a strane ca nu se ma mcau deoc, ca mcarea exsta numa n afara.
O vaga scurgere cafene pe suprafa[a exteroara a parbrzuu a geamuror, un uerat surd,
contnuu, erau snguree semne ae sthe dezan[ute n |uru or.
Vnturi de ;apte pna la opt sute de kilometri pe ora, amnt ea. Sm[ mucatura vauu
de adrenana. Nu trebuie sa ma tem, spuse, ncepnd sa rosteasca n gnd cuvntee tane
Bene Gessert. Frica e uciga;ul min(ii.
ncet, an ung de antrenament nvnsera.
recapata camu.
- Am apucat un tgru de coada, murmura Pau. Nu putem cobor, nu putem aterza... nu
putem nc urca e deasupra furtun. Va trebu sa ne asam tr[ pna a capat!
Camu o paras brusc pe |essca. sm[ can[antu dn[or, nceta cu putere
maxaree. Apo auz vocea u Pau, |oasa cumpatata, rectnd tana:
- Frca este ucgau mn[. Frca este moartea cea-mca, aducatoare a anhar
compete. Vo nfrunta frca. O vo asa sa treaca peste mne prn mne. dupa ce va f
trecut, ma vo ntoarce vo prv n urma e. Pe unde a trecut frca, nu va ma f nmc. Numa
eu vo ramne.
Ce anume dispre(uie;ti? A;a po(i fi cunoscut cu adevarat.
Fragment din Manualul lui Muad'Dib de prin(esa lrulan
- SNT MOR|I, Baroane, spuse Iakn Nefud, captanu garz. Nu-ncape ndoaa ca-s mor[
amndo. femea, baatu...
Baronu Vadmr Harkonnen se rdca n capu oaseor, satndu- trupu n atacu cu
suspens, dn dormtor. De |ur mpre|uru dormtoruu, nchzndu-1 ca pe un gabenu ntr-un
ou cu zec de co|, se nrau rada compartmentee fregate spa[ae cu care Baronu de-
barcase pe Arraks. Ac, nsa, n dormtoru sau, metau rece a nave era mascat de draper,
captonat, decorat cu obecte rare de arta.
- Nu ncape nc o-ndoaa, spuse, dn nou, captanu garz. Snt mor[.
Baronu rasuc n suspens trupu mens, a[nt prvrea a na dn peretee opus a
statueta de eban reprezentnd un adoescent n pas avntat de dans. Somnu paras brusc.
ndrepta suspensa captonata de sub cutee groase ae cefe, se uta ung pe sub uncu
curgob dn dormtor. Captanu Nefud statea n pragu u, n spatee pentascutuu.
- E sgur ca-s mor[, Baroane, repeta Nefud.
Baronu remarca urmee semute n prvrea nce[oata a captanuu. dadu seama ca
omu prmse raportu ntr-un moment n care era cufundat n extazu droguu ca aba
avusese tmp sa- admnstreze un antdot, nante de-a aerga ntr-un sufet spre dormtor.
- Am prmt un raport amanun[t, spuse Nefud,
5a-l mai las pu(in sa se perpeleasca, gnd Baronu. Uneltele puterii trebuie pastrate
ascu(ite ;i pregatite. For(a ;i frica - ascu(ite, pregatite.
- Le-a vazut cadavree? mug deodata.
Nefud ova.
- Vorbete!
- Domna-Ta... au fost vazu[ cufundndu-se ntr-o furtuna de nsp... Vteza vntuu era de
peste opt sute de kometr... Nmc nu poate suprave[u une asemenea furtun, Domna-Ta.
Nmc! No nne am perdut un topter n cursu urmarr.
Baronu contnua sa- fxeze, examnndu- contrac[e nervoase dn much facor,
mcarea barbe, or de cte or omu ngh[ea sava.
- Le-a vazut cadavree?
- Domna-Ta...
- Atunc pentru ce da buzna, batndu-te cu pumnu-n pept? tuna Baronu. Ca sa-m
prezn[ drept sgur un ucru ncert? [ nchpu cumva c-o sa-[ aud prosta, c-o sa te raspatesc
cu ata avansare?
Nefud se facu ab ca varu.
la te uita la puiul asta de gaina, gnd Baronu. Tocmai in jurul MEU ;i-au gasit sa se adune
to(i tmpi(ii| Dac-a; presara nisip pe jos ;i-a; spune ca-s graun(e, dobitocul asta s-ar apuca sa
ciuguleasca.
- Prn ndvdu aa, Idaho, am dat de e? ntreba.
- Exact, Domna-Ta!
la uite-l cum se grabe;te sa cotcodaceasca, gnd Baronu.
- Vroau s-o tearga a fremen, a? se rast.
- Da, Domna-Ta.
- ce ma zce... raportu?
- Panetoogu mpera, Kynes, e-amestecat e, Domna-Ta. Idaho s-a-ntnt cu Kynes n
mpre|urar msteroase... ba a putea spune char suspecte.
- Adca?
- Au... aaa, fugt amndo n deert, ndreptndu-se spre un oc n care se pare ca-
ateptau ascun baatu maca-sa. n ureu urmarr, cteva dn echpa|ee noastre au fost
surprnse ntr-o expoze aser-scut.
- Ce perder am sufert?
- Nu... aa..., nu tu nca precs, Domna-Ta.
Minte, gnd baronu. Probabil c-au fost pierderi grele.
- Sugou mparatuu, Kynes aa, face |oc dubu, a? mr e.
- A putea sa |ur pe onoarea mea, Domna-Ta.
Onoarea lui|
- Sa- chdez, spuse Baronu.
- Domna-Ta! Kynes e panetoog imperial, este supusu drect a Maes...
- N-a dect sa fac n aa fe nct sa para un accdent!
- Domna-Ta, trupee noastre au nmct cubu acea de fremen cu spr|nu sardaukaror.
Kynes e n mna or.
- Ia--! Spune-e ca vreau sa- nteroghez!
- daca se mpotrvesc?
- N-o sa se mpotrveasca, daca t cum sa- e.
Nefud ngh[ n sec.
- Am n[ees, Domna-Ta.
- Kynes trebue sa moara, mug Baronu. A ncercat sa e dea a|utor dumanor me.
Nefud se asa de pe un pcor pe atu.
- Ce ma e?
- Domna-Ta, sardaukar... au capturat doua persoane care te-ar putea nteresa. L-au
prns pe Maestru Asasn a Duceu.
- Hawat? Thufr Hawat?
- Am vazut przoneru cu och me, Domna-Ta. E e: Hawat...
- Ma ca nu-m vne-a crede!
- Sardaukar spun ca -au surprns n deert ca -au dobort doar c-un parazator,
Domna-Ta. Hawat nu- actvase scutu de frca vermor. E vu nevatamat. Dac-am putea
pune mna pe e, ne-am aege c-un trofeu pe cnste!
- Nu t ce vorbet, mr Baronu. Omu aa e un mentat. Nu ne putem permte sa rosm
menta[. A vorbt? Ce zce de nfrngere? E-n stare sa- dea seama care- ampoarea?... Nu,
mposb.
- N-a prea vorbt e mute, Domna-Ta, dar dn ce-a spus reese ca pune tradarea pe
seama doamne |essca.
- Ahaaa!
Baronu asa capu pe spate, se gnd o cpa, apo ntreba:
- Et sgur? Et sgur ca doamne |essca poarta smbetee?
- L-am auzt cu ureche mee, Domna-Ta.
- Perfect... Sa se spuna ca femea traete!
- Dar, Domna-Ta...
- Tac! Vreau ca Hawat sa se bucure de-un tratament bun. Sa nu afe nmc de doctoru
Yueh, adevaratu tradator. Sa se spuna ca doctoru Yueh a cazut a datore, aparndu-1 pe
Duce. ntr-un fe, aa a fost. Pe de ata parte... vom avea gr|a sa- amentam banuee n
egatura cu doamna |essca.
- Domna-Ta, nu...
- Nefud, pe un mentat stapnet - dr|ez prn nforma[e pe care e da. Da-
nforma[ eronate va emte rezutate eronate.
- Da, Domna-Ta, dar...
- I-e foame u Hawat? I-e sete?
- Domna-Ta, Hawat e nca-n mne sardaukaror!
- A, da! Aa-, utasem. Dar sardaukar or f a fe de nerabdator sa ob[na nforma[ de
a Hawat, pe ct snt eu. Am remarcat ceva nteresant, a aa[ notr, Nefud. Nu-s prea
ste[... n matere de potca. snt convns ca treaba asta- anume tcuta: aa- vrea
mparatu. Da. Snt sgur. O sa te duc sa- amntet comandantuu or despre fama mea, n
ceea ce prvete ob[nerea de nforma[ de a ncapa[na[.
Nefud arbora un aer neferct.
- Am n[ees, Domna-Ta.
- Sa- spu comandantuu sardaukaror ca vreau sa- supun pe Hawat pe Kynes unu
nterogatoru contradctoru, ca vreau sa- asmut unu mpotrva ceuat. Atta ucru cred c-o
sa-n[eeaga!...
- Da, Domna-Ta.
- Iar dn cpa-n care vor pca n mne noastre...
Baronu dadu dn cap.
- Domna-Ta, sardaukar vor pretnde prezen[a unu observator a... nterogatoru.
- Am convngerea ca sntem n stare sa nascocm ceva, ca sa scapam de orce
observator nedor[, Nefud.
- n[eeg, Domna-Ta. Eventua... cu ocaza accdentuu u Kynes.
- Kynes, Hawat vor sufer cte un accdent. Rea va f nsa doar accdentu u Kynes.
De Hawat am nevoe. Da. Oooo... da!
Nefud cp, ngh[. Paru ca vrea sa ntrebe ceva, dar nu spuse nmc.
- ve da u Hawat de mncat de baut, reua Baronu. Ve adopta fa[a de e o attudne
bnevotoare, pretenoasa. n apa pe care -o ve da, ve turna otrava rezduaa nventata de
raposatu Pter de Vres. $i ve avea gr|a ca antdotu otrav sa devna, dn cpa aceea, un
ngredent nepst dn amenta[a u Hawat... atta tmp ct nu-[ vo f dat eu at ordn.
- Antdotu... am n[ees, rost Nefud catna nencrezator dn cap. Dar...
- Nu f capos, Nefud! Ducee era ct pe ce sa ma dea gata cu dntee u otravtor. Gazu
pe care -a exaat n prezen[a mea m-a dstrus ce ma bun mentat - mentatu Pter de Vres.
Am nevoe de un nocutor.
- Hawat?
- Hawat.
- Dar...
- O sa-m spu ca Hawat este oa cu trup sufet Atrezor. E-adevarat, numa ca
Atrez-s mor[. Aa ca va trebu sa- seducem, sa- facem omu nostru. Va trebu sa-
convngem ca n-are nc o vna n nfrngerea Duceu. Ca totu a fost pus a cae de vra|toarea
Bene Gessert. Ca a avut un stapn nferor, un stapn a caru ra[une era ntunecata de
sentmente. Menta[ admra capactatea de a ra[ona fara emo[, Nefud. vom seduce pe
redutabu Thufr Hawat.
- vom seduce. Am n[ees, Domna-Ta.
- Spre nenorocu u, Hawat a avut parte de-un stapn sarantoc, care n-avea m|oacee
necesare ca sa- na[e pna a acee subme pscur ae ra[onamentuu, a care are dreptu un
mentat. Hawat va recunoate e doza de adevar dn treaba asta. Ducee nu -a putut
permte spon destu de efcen[ ca sa- procure mentatuu sau nforma[e de care avea
nevoe.
Baronu prv fx pe Nefud.
- Nu trebue sa ne ascundem dupa deget, Nefud. Adevaru este o arma puternca. tm
cum -am nvns pe Atrez. te Hawat. I-am nvns cu boga[a noastra.
- Cu boga[a. Am n[ees, Domna-Ta.
- vom seduce pe Thufr Hawat, spuse dn nou Baronu. vor ascunde de sardaukar.
daca se-ntmpa ceva... vom suprma antdotu. Otrava rezduaa nu poate f emnata. Iar
Hawat, draga Nefud, nu va banu ncodata nmc. Spon de otravur nu pot sa detecteze
antdotu. Orct -ar expora hrana, Hawat nu va gas nc urma de otrava.
Nefud reu sa n[eeaga, facu och mar.
- Absen[a unu ucru, urma Baronu, poate f a fe de mortaa ca- prezen(a. Absen[a
aeruu, de pda. Sau absen[a ape... Absen[a orcaru ucru cu care ne-am obnut, de care
depndem, fara de care nu putem tra. Baronu dadu dn cap. Prcep, Nefud?
Nefud ngh[ nodu dn gt.
- Da, Domna-Ta.
- Atunc... a treaba! Cauta- pe comandantu sardaukaror vez ce fac.
- Am n[ees, Domna-Ta.
Nefud facu o pecacune, se ntoarse dsparu.
Hawat n slujba mea| gnd Baronu. 5ardaukarii mi-l vor da. Daca-i duce capul sa
banuiasca ceva, vor banui ca vreau sa-l lichidez. $i voi avea grija sa le confirm aceasta
banuiala. Natngii| Au capturat unul din cei mai cumpli(i menta(i din istorie - un mentat
antrenat sa ucida - ;i mi-l vor azvrli ca pe o jucarie fara importan(a. Foarte bine| O sa le arat
eu cum se folose;te jucaria asta|
Baronu se ntoarse spre drapera de nga atac, apasa un buton afat n spatee e,
chemndu- a e pe nepotu sau ma vrstnc, Rabban. Apo se asa pe spate zmb.
$i to(i Atreizii snt mor(i|
Netotu de captan a garz avusese dreptate, bnen[ees! Frete, nmc nu rezsta n
caea une furtun de nsp pe Arraks. n nc un caz un orntopter... cu att ma pu[n
pasager sa. Femea baatu mursera. Mtee bne pasate, chetuaa inimaginabila a
debarcar unor for[e mtare copetoare pe o sngura paneta, rapoartee vcene tcute doar
pentru urechea mparatuu, unetre puse a punct cu atta gr|a... - toate astea dadeau, n
sfrt, rezutatee scontate.
For(a ;i frica - frica si for(a|
Baronu vedea cararea ce se aternea n fa[a u. ntr-o z, un Harkonnen va f mparat. Nu
e! Nc vreo odrasa zamsta dn samn[a u. Dar... un Harkonnen! Nu, nu Rabban ce pe care-
chemase adneaor. Nu! C fratee ma mc a u Rabban. Tnaru Feyd-Rautha. Baatu asta
care- ncnta cu mpusvtatea u... cu feroctatea u.
Un baiat adorabil, gnd Baronu. Peste vreun an sau doi - cnd va mplini, sa zicem,
;aptesprezece ani - voi ;ti cu siguran(a daca el e unealta de care are nevoie Casa Harkonnen
ca sa ob(ina tronul.
- Domna-Ta...
Omu care se oprse n spatee pentascutuu de a ua era scund, umfat a chp a trup,
cu och apropa[ umer curb, caracterstc ne paterne a Harkonnenor. Corpoen[a sa
vadea, nca, o oarecare fermtate, dar nu era greu de ghct ca, ntr-o buna z, va f st sa
recurga e a a|utoru suspensor mente sa- care excesu de greutate.
Un creier ca un tanc, o minte blindata alcatuita din mu;chi, gnd Baronu. Nu, nu-i mentat
nepotul meu... nu-i un Piter de Vries, dar fara-ndoiala ca-i ceva mult mai potrivit pentru ceea
ce-i de facut, acum, pe Arrakis. Cum va afla ca-i dau mina libera, va strivi fara mila tot ce-i va
ie;i-n cale| O, ce-o sa-l mai urasca Arrakisul|
- Dragu meu Rabban! sauta Baronu. Deconecta cmpu de a ua, dar actva scutu
ndvdua a ntenstatea maxma, tnd ca ceaat va observa reverbera[a n umna
curgobuu de nga atac.
- M-a chemat, spuse Rabban. Pa n ncapere, arunca o prvre rapda catre, aura
tremuratoare care nvaua trupu Baronuu, cauta dn och un scaun cu suspense, dar nu zar
nc unu.
- Vno ma a umna, ndemna Baronu.
Rabban facu nca un pas, gndndu-se ca afurstu de batrn scosese nten[onat toate
scaunee, ca sa- [na vztator n pcoare.
- Atrez snt mor[, spuse Baronu. To[. Iata de ce te-am poftt pe Arraks. Paneta e dn
nou a ta.
Rabban cp marunt.
- Dar, dupa cte tu, parca avea de gnd sa- propu u Pter de Vres sa...
- Pter a murt e.
- Pter?
- Pter.
Baronu reactva pentascutu, rega cmpu mpotrva orcare penetra[ energetce.
- Va sa zca tot te-a saturat de e, pna a urma? ntreba Rabban.
Vocea suna surda psta de va[a, n nteroru ecrana|uu energetc a dormtoruu.
- Vra-[ n cap ce-am sa-[ spun acum, Rabban, pentru ca n-am sa [-o spun a doua oara,
mug Baronu. Insnuez ca m-a f descotorost de Pter, aruncndu- ca pe-un obect pst de
mportan[a? Pocn dn degetee sae groase. Cam aa, a? Nu-s char att, de prost, nepoate.
baga de seama, ca ma supar daca se ma ntmpa vreodata sa nsnuez cu vorba sau cu fapta
c-a f att de prost.
n scnteerea ochor u Rabban nco[ frca. ta destu de bne pna unde era n stare sa
mearga batrnu Baron mpotrva propre sae fam. Char moarte de om n-ar f facut, dect
daca asta -ar f adus proftur extraordnare sau daca ar f trebut sa raspunda une provocar,
dar exstau destue pedepse famae extrem de dureroase.
- m cer scuze, Domna-Ta, spuse Rabban. asa prvrea n podea, ca sa- arate
umn[a, dar ca sa- ascunda fura.
- Pe mne nu ma duc, Rabban, tuna Baronu.
Rabban nu- rdca och; ngh[, doar, cu greu,
- Am un prncpu, reua Baronu. Sa nu suprm ncodata un om pe negndte, aa cum
poate permte s-o faca, pe cale legala, un fef. Sa nu fac ucru asta dect cnd urmaret un
scop mportant... sa-(i cuno;ti tocmai scopul|
Rabban nu se putu ab[ne:
- Dar pe tradator -a chdat! Pe Yueh! |-am vazut oamen carndu- cadavru, er
noapte, cnd am sost.
se hoba a unchu sau, nspamntat, deodata, de ceea ce spusese.
Dar Baronu zmb.
- Snt foarte precaut cu armee percuoase, rost e. Doctoru Yueh a tradat. M -a vndut
pe Duce. Vocea Baronuu deven dntr-o data puternca: Am corupt un doctor a co Suk! A
co lnterioare| Prcep, baete? O asemenea arma nu poate f camufata cu cteva mncun.
Nu -am chdat fara sa ma gndesc.
- mparatu te ca a corupt un doctor Suk?
8una ntrebare, gnd Baronu Nu cumva-mi subestimez nepotul?
- mparatu nu te nca nmc, raspunse. Dar va afa cu sguran[a de a sardaukar. Numa
ca eu vo avea gr|a sa prmeasca ma nante propru meu raport, expedat prn re[eaua
Compane CHOAM. O sa- expc ca norocul a facut sa descopar un doctor care se pretndea
cond[onat. Un doctor fas, prcep? ntruct toata umea e convinsa ca nu exsta nc o cae
pentru a anha cond[onarea co Suk, povestea va f acceptata.
- Aha... n[eeg, murmura Rabban.
Iar Baronu gnd: 5per sa-n(elegi ntr-adevar. $i sper sa n(elegi ca-i vorba de-un secret
vital. Apo podd mrarea. Ce m-a apucat? De ce ma umflu-n pene n fa(a prostului astuia de
nepot... nepotul pe care trebuie sa-l folosesc ;i sa-l arunc? Se sm[ furos pe e nsu. Se sm[
tradat.
- Totu trebue sa ramna secret, se grab sa adauge Rabban. n[eeg.
Baronu ofta.
- De data asta, am sa-[ dau ate nstruc[un n egatura cu Arraksu, nepoate. Cnd a
guvernat utma oara ac, te-am [nut dn scurt. Acum n-o sa ma am dect o sngura preten[e.
- Domna-Ta...
- Ventur.
- Ventur?
- A cumva dee, Rabban, ct am chetut ca sa aruncam asemenea for[e mtare
mpotrva Atrezor? A macar pu[n habar ct cere Ghda pentru transportur mtare?
- Mut, nu?
- Mut!
Baronu a[nt bra[u obez spre Rabban.
- Dac-a sa storc Arraksu de fecare centma pe care ne-o pot da, vreme de azec de
an, a sa amortzez ce-am chetut.
Rabban deschse gura, apo o nchse, fara sa spuna nmc.
- Mut, scrn Baronu. Daca n-a f prevazut dn tmp chetuaa asta, bestematu de
monopo spa[a a Ghde m-ar f adus a sapa de emn. [ne cont, Rabban, ca noi am patt
totu. Incusv transportu sardaukaror.
nu pentru prma data, Baronu se ntreba daca avea sa vna vreodata zua n care
ghdar vor f pu cu botu pe abe. Erau perfz, paraz[! La nceput, sugeau doar atta snge
ct sa nu se opuna gazda... Pna ce te-nha[au bne n pumn! Aba atunc te seau sa patet,
sa patet ar sa patet...
Iar pre[ure deveneau ntotdeauna exorbtante cnd era vorba de ac[un mtare. "Spor de
perctate", expcau fa[arnc agen[ a Ghde. Iar pentru fecare spon pe care reuea sa [-
strecor n cusee Banc Ghde, [ raspundeau vrndu-[ do spon de-a or n nma propre
tae re[ee.
lnsuportabil|
- Va sa zca... ventur, spuse Rabban.
Baronu cobor bra[u, nceta pumnu.
- Va trebu sa storc.
- ct tmp vo stoarce, pot face orce vreau?
- Orce.
- Ma gndesc a tunure pe care e-a adus. Le-a...
- Tunure nu vor ramne pe Arraks.
- Dar...
- N-a ce face cu ee. |ucare aea au reprezentat o nova[e specaa, care- nuta acum.
Avem nevoe de meta. Tunure snt neputncoase n fa[a scuturor, Rabban. N-au fost dect
un eement -surprza. Era de ateptat ca pe-o paneta snstra ca asta, oamen Duceu sa se
refugeze n grotee dntre stnc. Am foost artera doar ca sa astupam ere.
- Fremen nu foosesc scutur.
- Po[ pastra cteva asere daca vre.
- Bne, Domna-Ta; zc ca-m da mna bera?
- Atta tmp ct storc ban.
Rabban rn| ncntat.
- n[eeg perfect, Domna-Ta.
- Nu n[eeg nmc perfect, mr baronu. Sa fm amur[ de a bun nceput! Ceea ce
trebuie sa n[eeg este feu n care-m ve executa ordnee. |-a trecut vreodata prn cap,
nepoate, ca pe paneta asta traesc ce pu[n cnc moane de oamen?
- Domna-Ta u[ ca [-am fost srdar-regent pe Arraks? daca Domne-Tae nu [-e cu
suparare, cred ca cfra pe care a numt-o e cam mca. Nu- deoc uor sa fac recensamntu
une popua[ raze[te prn done ab, ca pe paneta asta. Iar daca- uam n consderare
pe fremen dn...
- Fremen nu conteaza!
- Sa-m fe cu ertare, Domna-Ta, dar sardaukar snt de ata parere!
Baronu ezta, prv ung pe nepotu sau.
- A afat ceva?
- Domna-Ta dormea cnd am sost eu, er-noapte. Am... aa, m-am perms sa au
egatura cu c[va dntre ocotenen[ me dn... aaa, dnante. Au facut pe caauzee pentru
sardaukar. M-au raportat ca undeva, a sud-est de-ac, o banda de fremen a. atras ntr-o
ambuscada un detaament sardaukar -a masacrat.
- Fremen au masacrat un detaament de sardaukar?
- Da, Domna-Ta.
- Imposb!
Rabban dadu dn umer.
- Fremen sa- masacreze pe sardaukar? mug, bat|ocortor, Baronu.
- Nu-[ spun dect ce m s-a raportat me, zse Rabban. De atfe se pare ca acea
fremen capturasera ma nante pe forosu Thufr Hawat, mentatu Duceu.
- Ooooo!
Baronu dadu dn cap, zmbnd.
- Eu, unu, cred totu, spuse Rabban. Nu t ce probema au fost, dntotdeauna, fremen.
- Poate, numa ca ce pe care -au vazut ocotenen[ ta nu erau fremen. Probab ca erau
soda[ Atredes, dn trupee specae ae u Hawat, deghza[ n fremen. E snguru raspuns
pauzb...
Dn nou, Rabban dadu dn umer.
- Ma rog... n orce caz, sardaukar cred ca erau fremen. Drept care-au nceput o
campane de pogromur, ca sa- extermne pe to[.
- Exceent.
- Dar...
- n feu asta, sardaukar or sa aba ce face. Iar no vom ob[ne pe Hawat. Snt sgur!
Presmt! Ah, grozava z! Sardaukar hatuesc o mna de thar nenoroc[ de a perfera
deertuu, n tmp ce no ncasam premu ce mare!
- Domna-Ta... Rabban ova, se ncrunta. Am trat mereu cu mpresa ca- subestmam pe
fremen ca numar ca...
- Lasa- pe fremen, baete! E snt dro|da. Pe no ne ntereseaza oamen dn orae,
oraee sate. Snt destu, nu- aa?
- Destu, Domna-Ta.
- ma nentesc, Rabban.
- Te nentesc?
- Ooo... nouazec a suta dntre e snt ca nexsten[. Dar tot ma ramn c[va... Membr
Caseor Mc antura|u or, oamen amb[o, care-ar f n stare sa-ncerce cne te ce
porcare. Daca vreunu dn e ar zbut s-o tearga de pe Arraks sa trancaneasca despre cee
petrecute ac m-ar provoca o mare suparare. A dee ct de mare m-ar f supararea, nepoate?
Rabban ngh[, tacu.
- Pentru-nceput ve avea gr|a sa re[ cte-un ostatc dn fecare Casa Mca, reua Baronu.
To[ ce dn afara Arraksuu trebue sa creada c-a fost o batae dreapta ntre Case.
Sardaukaru n-a avut nc un amestec, prcep? Duceu s-au ofert, conform trad[e, ertarea
surghunu, dar dn pacate a murt ntr-un accdent neferct, ma nante de-a f apucat s-
accepte. Vrose nsa sa accepte. Asta- versunea ofcaa. Iar daca se vor sca zvonur ca pe
Arraks au debarcat sardaukar, sa fe uate-n rs.
- Aa cum vrea mparatu, spuse Rabban
- Aa cum vrea mparatu.
- Dar trafcan[?
- Pe trafcan[ nu- ascuta nmen, Rabban. Snt toera[, nu ascuta[. Dar, pentru orce
eventuatate, ve mtu pe c, pe coo, unde e nevoe... ve ma ua ate masur, a care am
convngerea ca te ve putea gnd sngur.
- Desgur, Domna-Ta.
- n concuze, Rabban, doua ucrur atept de a Arraks: ventur o mna de fer. Sa nu
vez n nesprav[ ata dect ceea ce snt: scav nvdo pe stapn or care de-aba
ateapta un pre| sa se rascoae. Nu trebue sa a fa[a de e nc cea ma mca farma de
compatmre sau de ndurare.
- Dar e posb sa extermn popua[a une ntreg panete? ntreba Rabban.
- Sa extermn? excama surprns Baronu, satndu- capu. Cne-a vorbt de
extermnare?
- Pa, m-am nchput ca a de gnd s-o repopuez cu no bra...
- Am spus sa storci, nepoate, nu sa extermn. Nu- nevoe sa strpet popua[a, c numa
s-o ngenunchez. Trebue sa procedez ca un carnvor, baatu meu.
Baronu surse - un surs de prunc, pe o fa[a bucaata, cu grop[e n obra|.
- Carnvoru nu cunoate ragaz. Nc ma. Sa nu e da ragaz. Ma- o hmera. Ma poate f
nvnsa de chorature de foame ae stomacuu, de setea care arde gte|u. Trebue sa f
venc nfometat nsetat.
mnge rotun|me de sub suspens, adauga:
- Ca mne.
- Am n[ees, Domna-Ta.
Rabban pmba och de coo-coo.
- Aadar totu- mpede, nepoate?
- Afara de un sngur ucru, unchue: panetoogu... Kynes.
- A, da... Kynes.
- E omu mparatuu, Domna-Ta. Poate sa umbe pe unde- poftete nma. are rea[
foarte strnse cu fremen... S-a casatort cu una de-a or.
- Pna mne a apusu soareu, Kynes va f mort.
- Unchue, asasnarea unu su|tor mpera e o treaba prme|doasa.
- Cum [ nchpu c-am a|uns att de repede, aa departe? ntreba Baronu. Vorbse cu
gas scazut, ncarcat de-un n[ees nexprmab. Orcum, n-avea de ce sa te tem. Kynes n-ar f
putut sa paraseasca ncodata Arraksu. A utat ca- scavu mrodene.
- Aa e!
- Ce care ;tiu ce e mean|u, n-ar ndrazn n ruptu capuu sa- percteze "hrana", rost
Baronu. Kynes te, cu sguran[a.
- Utasem.
Se prvra ung, n tacere.
n cee dn urma, Baronu spuse:
- Fndca tot ven vorba... Ca prma urgen[a, te ve ocupa de aprovzonarea mea. Ma am
un stoc secret, dar radu snucga a oamenor Duceu m-a prapadt aproape toate rezervee
destnate vnzar.
Rabban ncuvn[a cu un gest a capuu.
- Am n[ees, Domna-Ta.
Baronu se umna a chp.
- Dec! Mne dmnea[a o sa- adun pe to[ ce care-au ma ramas dn aparatu
admnstratv -o sa e spu aa: "Submu nostru mparat Padah m-a nsarcnat sa au n
prmre aceasta paneta sa pun capat tuturor nen[eegeror".
- Prcep, Domna-Ta.
- Pe-asta snt sgur c-o prcep. Restu amanunteor e vom dscuta mne. Acum vreau sa-
m termn somnu.
Baronu dezactva pentascutu de a ua, urmar cu prvrea pe nepotu sau, care dsparu
pe cordor.
Un creier ca un tanc, gnd Baronu. $i-o minte blindata, o minte de mu;chi. Cnd va fi
terminat cu ei, arrakienii nu vor mai fi dect o piftie nsngerata. $i-atunci l voi trimite pe Feyd-
Rautha sa-i dezrobeasca ;i-l vor ntmpina ca pe-un mntuitor. ll vor adora pe Feyd-Rautha. ll
vor binecuvnta pe Feyd-Rautha cel milostiv, care i va salva din ghearele 8estiei. Feyd-Rautha
va fi omul pe care-l vor urma ;i pentru care vor fi gata sa-;i dea via(a... Pna atunci, baiatul va
nva(a sa asupreasca fara sa se teama de pedeapsa. 5nt sigur ca el e cel de care avem
nevoie. Ah, ;i ce trup ncntator are| ntr-adevar, un baiat adorabil|
La cincisprezece ani, nva(ase deja tacerea.
Fragment din lstoria copilului Muad'Dib de prin(esa lrulan
N TIMP CE SE LUPTA CU comenze topteruu, Pau dadu seama ca mecansmu
percep[e sae supramentatce cacua pe baza une mu[m de amanunte fragmentare, sortnd
for[ee nvamate ae furtun. nregstra frontur de praf, taazur, ntrepatrunder de
turbuen[a, vrte|ur.
Interoru cabne era o cute agtata, umnata de rada[a verde a cadraneor de pe tabou
de bord. Curgerea cafene a prafuu de afara parea unforma, dar sm[u sau auntrc ncepuse
sa vada prn perdeaua aceea groasa.
Trebuie sa aleg un vrtej potrivit, spuse.
Sm[se de ma muta vreme ca puterea furtun sabse, de rafaee contnuau sa zgudue
aparatu. Atepta o noua turbuen[a.
Vrte|u se anun[a cu o rafaa neateptata, care scutura voent nava. Pau nvnse
teama ncna brusc topteru spre stnga.
|essca observa manevra pe sfera de navga[e.
- Pau! [pa.
Tromba ntoarse, rasuc, rasturna. Vrte|u smuse topteru - na[a ca pe o ache
ntr-un ghezer, scupa n sus, n afara - un graunte narpat n nma une vobure de praf,
umnate de dscu cee de-a doua un.
Pau se uta n |os, vazu stpu durat dn praf de vntu ferbnte care expuzase, vazu
furtuna murbunda trndu-se ma departe, ca un fuvu de nsp pe ntnsu deertuu - o
meandra erpund cenue, n umna un, ma mca, tot ma mca, pe masura ce topteru
contnua sa urce n hornu de aer cad.
- Am et, opt |essca.
Pau vra arg, scoase aparatu dn pca prafuu, cerceta ceru nop[.
- Le-am scapat prntre degete, spuse e.
|essca sm[ nma batndu- navanc. mpuse camu, prv furtuna care se departa.
Sm[u tmpuu spunea ca fusesera tr[ de for[ee turbate ae sthe vreme de patru ceasur,
dar o farma dn mntea e nregstrase ntervau ct o va[a de om. I se parea ca se nascuse dn
nou.
Totul s-a petrecut ca n litanie, gnd ta. Am nfruntat frica ;i furtuna, fara sa ne opunem.
Furtuna a trecut prin noi, pe lnga noi. A trecut ;i noi am ramas.
- Nu-m pace sunetu arpor, spuse Pau. Cred ca avem o avare.
Mne sm[eau smucture dn comenz, zbaterea ranta a zboruu. Scapasera de
furtuna, da. Dar e nu reuse nca sa asa a un man de unde sa poata avea o prvre gobaa
cu vzunea u pretenta. Totu... erau sava[! Pau sm[ ca ntreaga sa fn[a tremura n
pragu une revea[.
Tremuru puse dntr-o data stapnre pe tot trupu u.
Senza[a era fascnanta nfrcoatoare, ar mntea u ncepu sa caute febr o expca[e.
Intua ca fenomenu se datora n parte amenta[e saturate de mrodene. Dar se parea ca
restu se datora tane; ca cnd cuvntee rugacun ar f avut o putere propre.
"Nu trebuie sa ma tem.."
Cauza efect: scapase cu va[a dntr-o ncetare cu for[e oste se sm[ea a un pas de
dobndrea une contn[e de sne care n-ar f aparut ncodata fara maga tane.
n memore rasunara cuvntee dn Bba Catoca Portocae: "Ce sim(uri ne lipsesc, de
nu putem vedea ;i auzi o alta lume n jurul nostru?"
- Stnc peste tot, rost |essca.
Pau se concentra dn nou a zbucumu topteruu, scutura capu ca sa- mpezeasca
gndure. Prv n drec[a n care arata mama sa, zar formee de reef, pete negre pe
suprafa[a nspuu - n fa[a, spre dreapta. Sm[ brusc un curent de aer n |uru gezneor,
fonet de praf n cabna. Undeva era o spartura... Ata rana de pe urma furtun.
- Cred ca- ma bne sa aterzam pe nsp, spuse |essca. Poate ca arpe n-or sa rezste a
frnare.
Pau arata cu capu un r de creste stncoase, macnate de vnt, care se na[au dntre
dune n zona umnata de una dn fa[a or.
- Aterzez nga Stnce de coo. Verfca-[ centura!
|essca urma ndemnu, gndnd: Avem apa ;i distraie. Daca gasim de mncare vom
putea sa rezistam mult timp n pustiul de dedesubt. Aici traiesc fremenii. Ce fac ei putem face
;i noi.
- Cum vez c-am oprt, o e a fuga spre stnc, spuse Pau. De ran[a ma ocup eu.
- De ce sa... Tacu brusc, dadu dn cap. n[eeg, verm.
- Prietenii no;tri, verm, o corecta e. Or sa nghta topteru. Nu va ma afa nmen unde-
am aterza.
Ct de precis judeca, observa ea.
ncepura sa coboare - ma |os... ma |os...
Depasarea nave deven dntr-o data mcare navanca, perceptba - umbre
fugeratoare de dune, stnc ca nte nsue na[ndu-se brusc dsparnd n spatee or. Cu o
zgudutura uoara, topteru terse creasta une dune, trecu o vae de nsp, atnse ata duna.
Folose;te nisipul ca sa reduca viteza, gnd |essca ngadu o cpa de admra[e
pentru ngenoztatea fuu e.
- |ne-te bne! o preven Pau.
Trase frnee arpor, ma nt uor, apo tot ma tare ma tare. Le sm[ nha[nd aeru,
observa ca vteza nave scade vertgnos. Auz uretu vntuu n nterfoe suprapuse n
carena|ee care acatuau pena|u arpor.
Brusc, fara nc o prtura de avertsment, arpa stnga avarata de furtuna se rasuc n sus,
se ntoarse zbndu-se de fusea|, Topteru facu un sat peste vrfu une dune, se rasuc voent
spre stnga, derapa pe versantu opus, apo se opr nfgndu- botu n duna urmatoare, ntr-o
cascada de nsp. Zaceau rasturna[ pe partea arp rupte, cu arpa dreapta a[ntta spre stee.
Pau desprnse cu o sngura smuctura centura de sguran[a, se ntnse pe deasupra
mame sae, apasa can[a u, mpnse cu putere. O poae de nsp se prava n cabna,
mpratnd mros uscat, de cremene arsa. Pau se ntoarse, trase ran[a dn spatee scauneor,
observa ca mama sa desfacuse centura. |essca se ca[ara pe bra[u scaunuu dn dreapta
e pe nveu de meta a topteruu. E o urma, tragnd ran[a de bretee.
- Fug! strga.
Arata spre versantu dune. Dncoo de creasta se profa tura pata a une stnc roase de
vnt de nsp.
|essca sar pe so ncepu sa aerge, mpedcndu-se aunecnd pe panta abrupta a
dune. auz pe Pau gfnd n urma e. Cnd a|unsera sus, vazura ca se afau pe o mova de
nsp a care creasta se preungea n ne curba, spre grupu de stnc.
- Da- drumu pe creasta, porunc Pau. A|ungem ma ute.
Pornra n goana spre stnc, uptndu-se dn rasputer cu nspu care tragea de pcoare.
Un sunet care parea sa f aparut dn senn e atrase aten[a: o oapta surda, un sst, un
hrt abrazv.
- Vermee! gf Pau.
Sunetu crescu.
- Ma ute!
Prma mba de grohot se v ca o pa|a end dn nsp a ma pu[n de zece metr n fa[a
or, cnd auzra dn spate scrnete sunete de meta zdrobt.
Pau trecu ran[a pe bra[u drept, apucnd-o strns de bretee, O sm[ zbndu--se de
od, n tmp ce fugea. Cu ceaata mna nfaca bra[u mame sae. Strabatura petecu de
grohot, ncepura sa urce o panta accdentata, prntr-un fe de cana ntortocheat pe care-
sapase vntu. Rasufarea se facu sacadata, zgrndu-e parca gte|ure uscate.
- Nu ma pot, gemu |essca.
Pau se opr, o mpnse ntr-o strunga dn stnca, se ntoarse prv n |os, spre deert. Un
dea mcator se depasa parae cu nsua or de patra - unde umnate de una, vaur de
nsp. Un muuro ggantc a caru creasta se na[a pna a nveu ochor u Pau, de se afa a
aproape un kometru dstan[a. Urma rectne, asata de-a curmezu duneor apatzate de
trecerea sa, se abatea o sngura data - o buca scurta, spre petecu de deert unde
abandonasera epava orntopteruu.
Aeronava dsparuse.
Urau muuro se departa spre deert, se ntoarse ara pe propre- urme, adumecnd
parca.
- E ma mare dect astronavee Ghde, opt Pau. Am auzt ca verm dn argu
deertuu snt mar, dar nu m-am nchput... ct de mar.
- Nc eu, ven ca un ecou oapta |essca.
Dn nou, coosu se departa de stnc, apo paras brusc ocu, asnd o urma arcuta spre
orzont. Ascutara pna ce sunetu trecer sae se perdu n fonetu vag a nspuror dn |ur.
Pau nspra adnc, rdca och spre crestee argntate de una cta dn Ktab a-Ibar:
- "Caatorete noaptea odhnete-te zua a umbra."
Se uta a mama sa:
- Ma avem cteva ore pna n zor. Po[ sa merg?
- ndata.
Pau pa pe un prag de patra, atrna ran[a n spnare aran|a breteee. Ramase
nemcat, cu paracompasu n mna.
- Sa-m spu cnd et gata, rost e.
|essca e dn strunga stnc, sm[nd ca recapatase putere.
- ncotro?
- Drept nante, raspunse Pau arata cu mna. Sa vedem unde ne scoate an[u asta de
stnc.
- n nma deertuu, zse ea.
- A deertuu fremen, murmura e.
tacu, tuburat deodata de amntrea unu pesa| stncos ce se aratase ntr-una dn
vzune pretente de pe Caadan. Vazuse deertu acesta. Numa ca unghu dn care- vazuse
atunc fusese uor dfert. Pesa|u se nftrase n contn[a ca o magne optca absorbta de
memore acum, suprapusa scene reae, magnea parea mperfect nregstrata. S-ar f zs ca
magnea dn vzune se mcase se apropase de e dn at ungh, n tmp ce e ramasese pe
oc.
ln viziunea aceea era ;i ldaho cu noi, amnt e. Acum nsa, ldaho e mort.
- Vez vreo cae? ntreba |essca, nterpretndu- gret ovaaa.
- Nu, raspunse e. Mergem drept nante.
sata ma bne ran[a pe umer porn n susu an[uu ngust, pe care nspu purtat de
vnt sapase n stnca. an[u duse pna a un patou scadat n umna un. De a nveu
patouu, panta urca, n terase, spre sud.
Pau se aprope de prma terasa, se ca[ara pe ea; |essca urma.
Dupa cteva cpe, observa ca nantarea or era o chestune de moment de specfc -
punge de nsp dntre stnc care e ncetneau mersu, muche erodate de vnt care e taau
mne, obstacoee de tot feu care- opreau - seau sa opteze: traversare sau ocore?
Terenu e mpunea rtmu pe care- vroa. Nu vorbeau dect atunc cnd era strct necesar... Cu
voc ragute, gtute de efort.
- A gr|a cum cac... Nspu de pe terasa auneca!
- Vez sa nu te ovet de pragu de sus!
- Ram sub corna; avem una-n spate de deasupra se poate vedea orce mcare.
Pau se opr ntr-o scobtura, propt ran[a pe un pervaz ngust.
|essca se rezema nga e, bnecuvntnd momentu de repaus. auz pe Pau tragndu-
tubu dstrauu. Sorb ea dn apa regenerata a trupuu e. Era sace |essca se gnd a
apee de pe Caadan - o fntna adnca, ogndnd un petec de cer, beugu de umdtate pe
care nc macar nu- baga de seama... dect atunc cnd apa avea forma, sau cnd refecta
umna, sau cnd auzea susuru, n apropere.
Un ragaz, spuse. Un ragaz de odihna... odihna adevarata.
Se gnd apo ca ma nsemna acordarea unu ragaz, char a unu ragaz de-o cpa. Nu
exsta ma unde nu putea sa exste ragaz.
Pau se smuse de nga pervazu de patra, se ntoarse, porn pept pe panta abrupta.
|essca urma suspnnd.
A|unsera pe un prag at, care dadea oco pereteu vertca a une stnc nate. ncepura
dn nou sa avanseze, n rtmu nereguat a care sea acest tarm a sfarmaturor.
|essca avea mpresa ca noaptea era domnata de nveure de marun[re a matere de
sub tape mne or - boovan, grohot, roca psata, graun[ de nsp, nsp obnut, praf,
pubere fna...
Puberea nfunda ftree nazae trebua sufata afara. Strature sub[r de nsp
grohotu erau nstabe cnd acopereau suprafe[e de patra te puteau face sa-[ rup gtu.
Fragmentee de roca taau.
Iar omnprezentee petece de nsp e potcneau ntruna pa.
Pau se opr brusc, a margnea une patforme o prnse de m|oc pe mama sa, care
daduse peste e.
ntnse mna spre stnga femea se uta n drec[a pe care -o ndca. Se afau pe vrfu
une faeze, cu deertu ntnzndu-se ca un ocean ncrement, a vreo doua sute de metr sub e
- vaur nemcate, poete de razee un, umbre preung, arcute, nrundu-se unee dupa
atee. Undeva, departe, se desuea, ca prn pca, sueta vaga cenue a unu at masv
stncos.
- Nsp, spuse |essca. Deert deschs.
- O por[une destu de mare, ncuvn[a Pau gasu suna nfundat de sub capa
ftruu.
|essca rot prvrea dntr-o parte n ata... Nsp peste tot.
Pau scruta marea de dune dn fa[a, urmarnd o bucata de vreme prengerea umbreor
mcate de trecerea un.
- Snt vreo tre sau patru kometr pna dncoo - spuse, n cee dn urma.
- verm, adauga ea.
- De buna seama.
|essca sm[ oboseaa, durerea dn much care amor[ea sm[ure.
- Nu vre sa ne odhnm pu[n sa mncam?
Pau scoase umer dn bretee, se aeza, se apeca deasupra ran[e. Spr|nndu-se cu o
mna de umaru sau, |essca se asa anevoe pe tancu de patra, aatur de e. n tmp ce se
aeza, auz scotocnd n ran[a.
- Poftm, spuse e.
sm[ degetee uscate vrndu- n pama doua capsue tonce.
Le ngh[, sorb n sa pu[na apa dn tubu dstrauu.
- Bea toata apa, o ndemna Pau. Axoma: ce ma bun oc n care-[ po[ pastra apa e
propru tau corp. [ men[ne energa. Te fortfca. A ncredere n dstra.
Ea dadu ascutare, go buzunaree coectoare, sm[ ca prnde ara puter. Apo se
gnd ct de thnt era momentu acesta de oboseaa de odhna amnt ca auzse odata
pe razboncu-trubadur Gurney Haeck rectnd: "Ma bne o-mbucatura uscata pacea pe
care-o aduce cu ea, dect o casa pna de pzma de nma rea."
Repeta versure cu voce tare.
- Gurney, rost. Pau.
|essca sesza ntona[a, feu n care pronun[ase numee, de parca ar f poment de un
mort. Gnd: Are dreptate; poate ca bietul Curney nu mai e printre cei vii. For[ee armate ae
Atrezor fusesera nmcte. Oamen or erau or mor[, or przoner, or perdu[ - ca e - n
pustu acesta unde nu exsta apa.
- Gurney gasea ntotdeauna ctatu potrvt, a momentu potrvt, spuse Pau. Parca- aud
-acum: " vo secatu rure vo da [ara pe mna hanor; vo asa [ara tot ce- n ea sa
para de mna stranor."
|essca nchse och. Patosu dn vocea fuu e o mcase aproape pna a acrm.
Trecura cteva cpe.
- Cum te... sm[? ntreba brusc Pau.
Ea n[eese ca ntrebarea se referea a sarcna e, spuse:
- Sora ta nu se va nate dect peste cteva un. Ma smt... apta dn punct de vedere fzc.
gnd: Ct de rezervata ii vorbesc propriului meu fiu| Apo, pentru ca educa[a Bene
Gessert nu- ngadua sa ase neexpcata cuda[ena aceste reac[, cauta gas motvu
rgdta[ e: Mi-e frica de fiul meu; mi-e frica de stranietatea lui; mi-e frica de ce-ar putea sa
vada n viitorul nostru, de ce mi-ar putea spune.
Pau trase guga pe och, ascuta sunetee nop[... Ca o foaa de nsecte. I se paru ca
pamn -s pn de propra sa tacere. mnca nasu. Se scarpna, scoase ftree sm[
medat mrosu patrunzator de scor[oara.
- E mrodene pe undeva, pe-aproape, spuse.
O adere uoara de vnt mnge obra|, umfa fadure burnuzuu. Nu era vnt
prevesttor de furtuna - nva[ase de|a sa deosebeasca o boare de ata. Spuse:
- n curnd se crapa de zua.
|essca dadu dn cap.
- Nu putem traversa nevatama[ nspure dn fa[a, dect ntr-un sngur chp, urma e. Aa
cum fac fremen.
- verm?
- Daca fxam unu dntre toboar dn fremkt a baza stncor, o sa- dam de ucru unu
verme o bucata de vreme.
|essca prv fa de deert care se aternea, umnata de una, ntre e ceaat
aforsment.
- Destua vreme ca sa strabatem patru kometr? ntreba ca.
- Poate. Daca vom avea gr|a sa nu facem dect zgomote naturale, dn cee care nu atrag
verm...
Pau prv atent ntnderea de nsp, scormonnd n memora sa pretenta, tatonnd
engmatcee referr a toboar crge, pe care e ctse n manuau dn fremkt. I se parea
stranu faptu ca or de cte or se gndea a verm nu sm[ea dect groaza. ta, ca cum
dovada acestu adevar se afa char n pragu percep[e sae, ca verm nu trebuau temu[, c
respecta[... daca... daca...
scutura capu.
- Zgomote artmce, spuse |essca.
- Cum? A! Da... Daca vom merge cu pa potcn[... Nspu se mca deseor dn senn, se
produc aunecar. Verm nu pot sa aerge de coo-coo pentru fecare fonet de a suprafa[a.
Dar, nante de-a ncepe traversarea, va trebu sa fm perfect odhn[.
Prv peretee stnc, observnd scurgerea tmpuu n umbree vertcae proectate de una.
- Peste o ora se umneaza de zua.
- Unde o sa ne adapostm peste z? ntreba ea.
Pau se ntoarse spre stnga, arata cu degetu.
- n partea aceea, faeza cotete spre nord. Dupa ct de erodate snt stnce, e versantu
expus vntuu. Probab ca- pn de crevase adnc.
- N-ar f bne sa pornm char acum?
Pau se scua n pcoare, o a|uta sa se rdce.
- Et sgura ca et destu de odhnta ca sa cobor? A vrea sa a|ungem ct ma aproape
de nveu deertuu nante de-a ntnde cortu
- Snt odhnta, raspunse ea. facu semn s-o a nante.
Pau ezta, apo rdca ran[a, -o aga[a de umer ncepu sa coboare.
Macar de-aia fi avut suspensii, gnd |essca. Un simplu salt ;i ani fi ajuns jos. Dar poate cei
;i suspensiile trebuie evitate aici. Poate ca atrag viermii, ca ;i scuturile.
A|unsera a un r de pragur care coborau brusc, ar a capatu or dadura de o fsura a
care ntrare era scadata de razee un:
Pau cobor prmu, pand atent, dar grabt. ta ca n curnd nu vor ma putea profta de
umna un. Se scufundara ntr-o ume de umbre dn ce n ce ma ntunecate. De |ur mpre|ur,
forme ncerte de stnc se na[ara spre stee. Pere[ fsur se apropara brusc a vreo zece
metr unu de ceaat ce do vazura ca se afau pe margnea une pante abrupte de nsp
cenuu, care se afunda n bezna.
- O sa putem cobor? opt |essca.
- Cred ca da, raspunse Pau.
Ppa nspu cu vrfu pcoruu.
- Ne dam drumu pe tap, spuse. nt cobor eu. Ateapta pna auz ca m-am oprt.
- A gr|a, pova[u ea.
Pau nanta se asa sa aunece a vae pe suprafa[a afnata. Se opr pe un patou
aproape orzonta, de nsp batatort, ncon|urat dn toate par[e de pere[ na[ a crevase.
n cpa urmatoare, auz n spatee u zgomot de nsp dsocat. ncerca sa strapunga cu
prvrea bezna dn susu pante, dar o cascada de nsp se prava peste e, dezechbrndu-.
Apo se aternu ntea.
- Mama? ngna e.
Nc un raspuns.
- Mama?
Arunca ran[a, se napust n sus, pe panta, se mpedca n nsp, ncepu sa scormoneasca,
sa sape, aruncnd nspu ca un dement.
- Mama! boboros. Mama, unde et?
O noua cascada de nsp se prabu, ngropndu- pna a m|oc. Se smuse cu mcar
turbate dn troanu moae.
A trt-o avalan;a, gnd. A ngropat-o. Trebuie sa-mi pastrez calmul ;i sa judec bine ce am
de facut. N-o sa se asfixieze imediat. l;i va nabu;i panica ;i va a;tepta n suspensie bindu ca
sa-;i reduca nevoia de oxigen. $tie ca voi sapa ca s-o dezgrop.
Prn procedeu Bene Gessert pe care- nva[ase de a ea nt batae sabatce ae
nm, aunga toate gndure, asndu- mntea ca o taba curata, pe care sa se nscre de a
sne evenmentee dn utmee cpe. Memora reproduse cu fdetate fecare fragment de
sunet a prabur fecare ndcu a mcar nspuu, ntr-o retrospectva nteroara a care
deruare enta era contrastu desavrt a frac[un de secunda de tmp rea, care fu necesara
mn[ sae pentru rememorare.
Brusc, urca pez panta, sondnd cu precau[e pna cnd a|unse a peretee fsur, a co[u
de stnca et n afara. ncepu sa sape, ndepartnd nspu cu gr|a, ca sa nu provoace ata
avaana. Dadu peste o bucata de pnza. Sapa n |uru e, gas un bra[. Cu mcar decate,
urmar forma bra[uu, a umeror, ndeparta nspu de pe fa[a |essca.
- M-auz? opt e.
Nu- raspunse.
Sapa nfrgurat, ebera umer. O sm[ atrnnd moae, dar detecta un pus sab.
5uspensie bindu, se nt.
O dezgropa pna a odur, vr umer sub bra[ee e ncepu s-o traga spre baza
pante, ma nt ncet, apo trnd-o dn ce n ce ma ute, cac sm[se nspu de deasupra
cednd. Trase ma tare, ma ute, cnnd de efort, uptndu-se sa- pastreze echbru. n
momentu n care a|unse pe patou ferm de pe fundu fsur, satndu- trupu pe umar
rupnd-o a fuga, ntreaga mba de nsp se prava a vae, eu un uerat puternc, a caru ecou
facu sa vuasca pere[ na[ dmpre|ur.
Pau se opr a capatu crevase, care se deschdea brusc catre rure de dune ae
deertuu, afate a vreo trezec de metr ma |os. ntnse cu bagare de seama trupu mame
sae pe nsp, opt cuvntu ment s-o trezeasca dn cataepse.
|essca reven ncet, rasufnd dn ce n ce ma adnc.
- Eram sgura c-a sa ma gaset, murmura ea.
Pau prv peste umar spre gura fsur.
- Poate ca era ma bne sa nu te gasesc.
- Pau!
- Am perdut ran[a, spuse e. S-au pravat peste o suta de tone de nsp... ce pu[n.
- S-a dus tot?
- Rezerva de apa, dstcortu... Tot ce conteaza. ppa buzunaree. O sa putem admra
pe-ndeete mpre|urme ocuu n care ne vom sfr zee.
n momentu acea, undeva n stnga, dncoo de pere[ crevase, soaree se rdca a
orzont. Pe ntnderea de nsp a deertuu ppra cuor. Un cor de pasar prnse sa cnte prn
cotoanee tance dntre stnc.
Dar |essca nu- desprnse prvrea de a chpu deznada|dut a fuu e. acorda vocea
cu nuan[e de dspre[; ntreba:
- Aa a nva[at sa te por[?
- Nu prcep? zbucn e. Tot ce ne trebua ca sa putem suprave[u zace sub mormanu aa
de nsp!
- M-a gast pe mne, spuse ea de data aceasta vocea suna bnda, nttoare.
Pau se ghemu pe vne.
ntoarse capu, prv catre nou povrn care se formase n nteroru fsur, cercetndu-
atent, examnnd frabtatea nspuu.
- Daca am reu sa mobzam o suprafa[a mca a pante por[unea de sus a pereteu
une grop am putea sapa un pu[ pna a ran[a. Nte apa ar rezova probema numa ca n-
avem destua apa ca sa... Tacu brusc, apo excama: Spuma!
|essca nu scoase nc un cuvnt, de teama sa nu- tubure an[u ra[onamentuu.
Pau ntoarse prvrea spre dune. Ma nt nare, apo och u cautara, depstara
drec[a, fxara aten[a asupra une pete ntunecate de nsp, afata sub e.
- Mrodena, murmura e. E o substan[a puternc acana. Iar batera compasuu e acda.
|essca se rdca brusc n capu oaseor.
Pau nu- dadu nc o aten[e, sar n pcoare ntr-o cpa a|unse a margnea patouu
batatort de vnt, care se ntndea de a gura crevase pna a nveu deertuu.
|essca urmar mersu vot potcnt pe suprafa[a nspuu: pas... pauza, pas-pas... trt...
pauza...
Umbetu era pst de caden[a care ar f putut da de tre unu verme a pnda ca prntre
dune se mca o faptura strana deertuu.
Pau a|unse a petecu de mrodene, sunte[ poaa mante, depuse n ea un pumn de
mean|, se ntoarse a baza fsur. Rasturna mrodena pe nsp, n fa[a |essca, se asa pe vne
ncepu sa- demonteze paracompasu cu vrfu cu[tuu. Ma nt desprnse capacu.
scoase cngatoarea, o ntnse pe |os, rndu pe ea pesee demontate, puse de-o parte batera.
Apo extrase mecansmu cadranuu, depuse pe cngatoare, pastra n mna cuta goaa a
nstrumentuu.
- A nevoe de apa, spuse |essca.
Pau apuca ntre buze tubu coector de a gt, trase o gura de chd, o scupa n cute.
Daca nu reu;e;te, a irosit zadarnic o nghi(itura de apa, gnd |essca Dar... de fapt nu va
mai avea importan(a.
Pau strapunse cu vrfu cu[tuu batera, scutura crstaee n apa. Se produse o uoara
efervescen[a, apo chdu se nt.
Och |essca seszara mcare deasupra or. rdca prvrea vazu ma mu[ om,
ana[ pe buza de sus a fsur. Prveau fx capaceu cu apa dn mna u Pau.
Maica Mare| gnd ea. 5nt in stare sa simta apa de la asemenea distan(a|
Pau fxa capacu pe cuta paracompasuu, asnd ber orfcu n care fusese monta!
butonu de rega|. Cu nstrumentu modfcat ntr-o mna cu o canttate mca de mrodene n
ceaata se duse apo a baza povrnuu, ncepu sa urce. examnnd suprafa[a nspuu. Man-
ta se egana de coo-coo, psta de strnsoarea cngator. Contnua sa nanteze n susu
pante, strnnd prae de nsp, rascond prafu.
Se opr brusc, ntroduse o farma de mrodene n cuta paracompasuu, scutura
nstrumentu.
Prn orfcu butonuu de rega| [n un |et spumos de cuoare verde. Pau ndrepta |etu
sub[re spre suprafa[a pante, apca un cordon ngust ung, ncepu sa ndeparteze nspu de
dedesubt, mobznd peretee cavta[ cu no |etur de spuma.
|essca ven a baza pante, ntreba:
- Te pot a|uta cu ceva?
- Urca nga mne sapa, spuse e. Trebue sa adncm groapa vreo tre metr. Lucram pe
dbute. Observa ca nstrumentu nu ma mproca spuma, strga: Repede! Nu tu ct tmp
poate [ne spuma nspu.
|essca se ca[ara nga Pau, care ntroduse nca pu[na mrodene n cute -o scutura. Un
nou |et de spuma [n prn orfcu.
n tmp ce Pau apca barera de spuma, |essca ncepu sa sape cu amndoua mne,
aruncnd nspu a vae.
- Ce adncme a spus? ntreba ea gfnd.
- Vreo tre metr. Iar poz[a nu- dect aproxmatva. S-ar putea sa fm nevo[ sa argm
groapa. Facu un pas atera, aunecnd pe nspu nesgur. Orenteaza gaura spre tne. Nu sapa
vertca.
|essca urma sfatu.
ncet, ncet, groapa se adnc pna cnd a|unse a acea nve cu suprafa[a patouu, dar
nu dadura de ran[a.
5a fi gre;it calculul? se ntreba Pau. Am gre;it prima data, cnd m-am lasat prada panicii.
5a-mi fi afectat panica de la nceput capacitatea de calcul?
Se uta a paracompas. Nu ma ramasesera dect cteva pcatur de nfuze acda.
|essca prv dn groapa, trecndu- peste fa[a o mna patata de spuma. Och e ntnra
och u Pau.
- Sapa n peretee superor, spuse e. Cu gr|a, nsa!
Adauga nca o farma de mrodene n cute, asa spuma sa se raspndeasca n |uru
mnor |essca care ncepu sa sape vertca n peretee obc a grop. La a doua mcare
mne atnsera ceva tare. ncet, dezgropa o bucata de bretea cu o catarama dn pastc.
- Sta! rost Pau, aproape optt. S-a termnat spuma!
|essca ramase nemcata, cu breteaua n mna, rdca och spre e.
Pau arunca paracompasu go pe patou de |os, spuse:
- Da-m mna bera. Acum f atenta: am sa te trag atera n |os. Sa nu da drumu
bretee. De sus nu se ma poate prava cne te ce greutate. Versantu s-a stabzat. Nu
trebue dect sa am gr|a sa-[ ramna capu deasupra. Dupa ce groapa se va umpe cu nsp, o
sa te scot cu ran[a cu tot.
- n[eeg.
- Gata?
- Gata, raspunse ea, strngnd cu putere breteaua.
Cu o sngura smuctura, Pau o trase pe |umatate afara dn groapa, ferndu- capu n cpa
n care barera de spuma ceda nspu auneca a vae. |essca ramase ngropata pna a
m|oc, cu bra[u umaru stng sub nsp, cu barba obrazu prote|ate de pupana mante u
Pau. Much ncorda[ a umaruu ncepura s-o doara.
- Nu -am dat drumu, spuse.
Precaut, Pau afunda mna n nsp, pe nga umaru e, gas breteaua.
- Tragem amndo deodata, zse e. Fara sa smucm. Sa nu cumva s-o rupem.
No torente de nsp aunecara a vae n tmp ce trageau sacu.
Cnd breteaua aparu a suprafa[a, Pau se opr, a|uta mame sae sa asa afara. Apo
trasera mpreuna fremktu catre baza pante.
Cteva cpe ma trzu, se afau amndo pe patou de a gaura fsur, cu ran[a ntre e.
Pau se uta a mama sa. Fa[a manta erau murdare de spuma de nspu care
aderase pe por[une unde spuma se uscase. Parea ca su|se drept [nta unu bombardament
cu bugar umez, de nsp verde,
- Grozav ma ara[, spuse e.
- Nc cu tne nu m-e rune, repca ea.
Izbucnra n rs amndo, tacura.
- N-ar f trebut sa se ntmpe ce s-a ntmpat, spuse Pau. Am fost mprudent.
Ea dadu dn umer. Graun[ pco de nsp se desprnsera de pe mante.
- Pna ntnd cortu, dezbraca-[ manta scutur-o, adauga e. Apo rdca ran[a se duse
cu ea a baza stncor.
|essca dadu dn cap, sm[ndu-se deodata prea seta pentru a ma raspunde.
- Snt gaur de ancorare n roca, auz dupa cteva cpe. A ma popost cneva ac.
Nici nu-i de mirare, gnd ea n tmp ce- cura[a manta. Era un oc prenc, aparat de
metereze de patra cu at grup de stnc a vreo patru kometr n fa[a - destu de sus fa[a
de nveu deertuu, pentru a f fert de verm destu de |os ca sa se poata a|unge rapd a
margnea nspuror, pentru o traversare.
Se ntoarse, vazu ca Pau na[ase cortu a caru emsfera ntnsa pe on|eroanee arcute se
confunda cu boovan Stnce de a gura crevase. Pau trecuse pe nga ea, se opr ceva ma
ncoo, scoase bnocu. Rega repede presunea nterna a nstrumentuu, ndrepta
oeobectvee spre faeza ndepartata care straucea ca un zd auru n umna dmne[.
|essca se uta a e cum examna pesa|u apocaptc dn fa[a, sondnd cu prvrea rure
de nsp canoanee.
- Vegeta[e, rost e deodata.
|essca se duse a cort, ua ce de-a doea bnocu dn ran[a, ven nga Pau.
- Acoo, spuse e, [nnd bnocu a och cu o mna aratnd cu ceaata.
|essca prv n drec[a pe care -o ndcase.
- Saguaro, murmura ea. Pante pperncte.
- Or f oamen prn prea|ma, opna Pau.
- Poate ca nu-s dect rama[ee une sta[un botance, repca ea, crcumspecta.
- Am patruns mut n zona sudca a deertuu, amnt baatu.
ua bnocu de a och, ncepu sa- framnte pe sub capa ftruu buzee. e sm[
uscate aspre; sm[ gustu prafos a sete, pe ceru gur.
- Ma degraba cred ca- vorba de-un saa fremen, adauga.
- Oare putem f sgur ca fremen se vor arata preteno? ntreba ea.
- Kynes ne-a fagadut a|utoru or.
Dar cei care traiesc in de;ertul acesta snt un popor disperat, gnd ea. Eu nsami am trait
astazi momente de disperare. Ni;te oameni dispera(i ne-ar putea omor ca sa ne ia apa.
nchse och ncerca sa ute de pustu dn |ur, nvocnd amntrea pesa|eor de pe
Caadan. Facusera odata un voa| de vacan[a, numa ea Ducee Leto, pe vremea cnd Pau
nca nu se nascuse. Survoasera |ungee suduu, cu vegeta[a or uxuranta, apo orezare dn
dete. Pe carare care strabateau covoru verde de dedesubt zarsera rur ung de furnc -
echpe de ucrator, purtndu- povere pe cob[e cu suspens. Iar dncoo de [armu
oceanuu, vazusera petaee abe ae feucor.
A fost odata...
Deschse och. Vazu dn nou deertu ncrement, mut, sm[ dogoarea tot ma ferbnte a
ze. Demon fara odhna a ar[e ncepusera de|a sa framnte aeru de deasupra nspuror.
Dncoo de dune, masvu stncos se vedea ca prntr-un geam cu ape.
O poae de nsp aternu pentru cteva cpe o perdea fna, peste gura crevase. Perdeaua
cazu uernd sub[re, sfata de aderea brze de dmnea[a, de fftu de arp a omor care
uara brusc zboru de pe buza prapaste. Nspu se aeza, dar ueratu ramase. Apo
crescu, transformndu-se n sunetu care - o data auzt - nu ma putea f utat.
- Un verme, opt Pau.
Se v n dreapta or, maestuos, nepasator. Muurou ggantc traversa dunee a mca
dstan[a de ocu n care stateau. Gorganu dn fa[a se na[a o cpa, apo se afunda trecu ma
departe, ca o unda n apa. Dsparu dupa co[u dn stnga a stncor.
Sunetu scazu n ntenstate, per.
- Ma mare dect o fregata spa[aa, murmura Pau.
|essca dadu ncet dn cap, cu och pron[ pe suprafa[a deertuu. Pe unde trecuse
vermee, ramasese ara urma aceea amagtoare. Ca o poteca uraa, preungndu-se dureros
de nesfrta n fa[a or, spre an[u pe care- crestase n na dreapta a orzontuu.
- Dupa ce ne vom odhn, rost brusc |essca, vom reua ec[e.
Pau nabu un va de mne, spuse:
- Mama, nu crez c-am putea renun[a a...
- Astaz te-a asat cuprns de panca. [ cunot, poate ma bne ca mne, mntea
nervatura bndu, dar ma a mute de nva[at despre muscuatura prana a corpuu tau.
Organsmu ac[oneaza uneor de a sne, Pau, ar eu te-a putea nva[a cte ceva despre asta.
Trebue sa a|ung sa-[ controez fecare much, fecare fbra dn corp. Trebue sa nve[
cunoaterea mn. Vom ncepe cu much faangeor, cu tendoanee pame cu extremta[e
tacte ae degeteor.
Se ntoarse, adauga:
- Ha, e tmpu sa ntram n cort.
Pau ntnse - strnse degetee mn stng, urmarnd-o cu prvrea pe mama sa care
strecura trupu prn vava-sfncter a cortuu. n[eese ca nu era n stare s-o determne sa
renun[e a hotarrea e... ca trebue s-o ascute.
lndiferent ce-a facut din mine, am participat in egala masura, gnd.
Cunoaterea mn!
prv mna. Ct de nadecvata parea, fa[a de creatur ca vermee pe care vazuse ma
nante.
Veneam de pe Caladan - un adevarat rai pentru forma noastra de via(a. Pe
Caladan nu fusese nevoie sa ne cream un paradis fizic sau un paradis imaginar
- avusesem la dispozi(ie realitatea nconjuratoare. Dar pre(ul pe care l-am
platit a fost pre(ul pe care l-au platit ntotdeauna oamenii care au cunoscut
paradisul n via(a aceasta: ani devenit debili, ne-am pierdut vigoarea.
Fragment din Conversa]ii cu Muad'Dib de prin(esa lrulan
- IATA-L, DECI, pe maree Gurney Haeck! spuse omu. Haeck se oprse n m|ocu grote
crcuare, amena|ate ca
ncapere de ucru, - prvea pe contrabandstu aezat n spatee unu puptru metac.
Omu purta mante fremena. Nuan[a spaacta, de abastru, a ochor sa arata ca se hranea
cu amente mportate, ncaperea semana cu centru de comanda a une fregate spa[ae - un
arc de trezec de grade dn perete era ocupat de aparatu de radocomunca[ de montoare
de magne, ar de-o parte de ata se nrau panour de vzare de executare a truu cu
armament teecomandat. Puptru de meta se arcua n contnuarea pereteu, curbndu-se
catre centru camere.
- Snt Staban Tuek, fu u Esmar Tuek, se prezenta trafcantu.
- n cazu asta, dumtae trebue sa-[ mu[umesc pentru a|utoru prmt, spuse Haeck.
- Ah... recunotn[a! facu trafcantu. Ia oc!
Dn peretee pn de montoare cusa un scaun-cau, de feu ceor afate n astronave,
Haeck se aeza oftnd, sm[ndu- dntr-o data trupu set. zar magnea refectata ntr-
unu dntre ecranee ntunecate dn spatee trafcantuu, se ncrunta a vederea rduror de
oboseaa care- brazdau fa[a buhata. Grmasa facu sa- zvcneasca ccatrcea de v[a neagra de
pe faca.
Haeck ntoarse prvrea de a magnea ogndta, se uta ung a Tuek. Recunoscu esne
trasature famae - sprncenee groase dese ae tatau, obra| nasu ce pareau datute
n patra.
- Oamen dumtae m-au spus ca Harkonnen [-au ucs tata, rost Haeck.
- Harkonnen sau tradatoru strecurat prntre vo, repca Tuek.
Mna bru o parte dn oboseaa u Haeck care ndrepta
spatee, ntrebnd:
- t cne- tradatoru?
- Nu sntem sgur.
- Thufr Hawat o banua pe doamna |essca.
- Ah, vra|toarea Bene Gessert... Poate. Dar Hawat este n cpa de fa[a przoneru
Harkonnenor.
- Am auzt. Haeck trase adnc aer n pept. Se pare ca ma avem de scurtat o gramada
de ve[.
- N-o sa facem nmc care s-atraga aten[a asupra noastra, spuse Tuek.
Haeck ncremen.
- Dar...
- dumneata, oamen dumtae, pe care -am savat, snte[ bneven[ prntre no, zse
Tuek. |-a exprmat recunotn[a. Perfect! Pat[-va datora! Avem orcnd nevoe de oamen de
nade|de. Dar sa t ca a cea ma mca ac[une deschsa contra Harkonnenor, va chdam ct
a bate dn pame.
- Dar [-au asasnat tata!
- Poate! Sa-[ spun nsa ce credea tata meu despre ce care ac[oneaza fara sa se
gndeasca. Batrnu avea o vorba: "Patra e grea nspu apasa, dar fura neghobuu e o
povara care e-ntrece."
- Dec n-a de gnd sa fac nmc? mr Haeck.
- N-am spus asta. Spun doar ca n-am nc un chef sa perctez contractu pe care- avem
cu Ghda. Ghda pretnde sa procedam cu bagare de seama. Duman pot f nmc[ pe ate
ca.
- Aha!
- Exact. Daca [ zor nevoe s-o cau[ pe vra|toare, n-a dect. Te prevn nsa ca probab e
de|a prea trzu... -n orce caz na ne-ndom c-ar avea vreun amestec.
- Hawat a dat rareor gre.
- S-a asat capturat de Harkonnen.
- Crez ca el e tradatoru?
Tuek dadu dn umer.
- Ce ma conteaza? Parerea noastra, este ca vra|toarea- moarta. Ce pu[n aa snt
ncredn[a[ Harkonnen.
- Am mpresa ca t[ o gramada de ucrur n egatura cu Harkonnen.
- Deduc[ poteze... zvonur banue...
- Sntem aptezec patru de oamen, spuse Haeck. De vreme ce vre[, ntr-adevar, sa
ramnem aatur de vo, snte[ convn ca Ducee nostru e mort.
- I-a fost vazut cadavru.
- A murt baatu... domnoru Pau? Haeck ncerca sa- nghta nodu dn gt.
- Dupa utmee noastre nforma[, e maca-sa au pert ntr-o furtuna de nsp, n pn
deert. Probab ca nc oasee n-au ma ramas dn e.
- Aadar, a murt vra|toarea... Au murt cu to[.
Tuek dadu dn cap; spuse:
- dupa cum se-aude, Dune va ntra dn nou pe mna u Rabban Besta.
- Contee Rabban de Lankve?
- Da.
Lu Haeck trebura cteva cpe bune ca sa- nabue accesu de fure turbata care fu ct
pe ce sa- faca sa- parda cumpatu. Scrn cu gas ragut:
- Cu Rabban asta am eu o socoteaa ma veche. I-am ramas dator pentru moartea aor
me... ( ppa ccatrcea de pe faca)... pentru asta!
- Nu- cumnte sa rt totu ca sa nche o socoteaa nante de vreme, observa Tuek. Se
ncrunta cac observase zvcnetu muchor dn obrazu u Haeck, prvrea peza aruncata pe
sub peoapee coborte.
- tu, rost Haeck trase aer n pept. tu...
- Dumneata oamen dumtae va pute[ ctga dreptu sa paras[ Arraksu, ucrnd
aatur de no. Snt destue ocur n...
- Oamenor me e vo da dezegare sa faca ce vor. Daca Rabban e pe paneta... eu unu
ramn.
- Pe ct te vad de pornt, nu-s sgur ca ne-am bucura sa ram. Haeck [ntu cu prvrea.
- Te ndoet de cuvntu meu?
- Nu...
- M-a savat de Harkonnen. Pentru acea ucru -am |urat credn[a Duceu Leto. O sa
ramn pe Arraks - cu vo... sau cu fremen.
- Rostt or nerostt, un gnd e o reatate are putere, zse Tuek. S-ar putea sa consta[
ca a fremen hotaru dntre va[a moarte e cam frag foarte aunecos.
Haeck nchse och, sm[nd cum napadete dn nou oboseaa.
- "Unde e Domnu ce ne-a caauzt pa prn [nutu de ad a pustuu?" murmura e.
- A rabdare va ven zua razbunar, spuse Tuek. Graba e ucru! u Shatan. Ana-[
durerea... O sa te a|utam no sa u[. Tre ucrur aduc nm pacea: apa, arba verde
frumuse[ea feme.
Haeck deschse och.
- A prefera un a patruea: sngee u Rabban Harkonnen, curgnd a pcoaree mee. Se
uta ung a Tuek. Crez c-o sa vna zua aceea?
- Am prea pu[n de-a face cu ce [-e dat sa nfrun[ mne, Gurney Haeck. Eu nu te pot
a|uta dect sa-nfrun[ zua de az.
- |-accept a|utoru vo ramne pna n zua cnd m ve cere sa-[ razbun tata pe to[
ce care...
- Ascut-ac, o;teanule, rost Tuek. Se apeca peste margnea puptruu, cu capu ntre
umer, cu och scaparnd. Chpu se facuse deodata ca patra batuta de vntur. Apa tatau
meu am s-o rascumpar eu nsum - cu feru arme mee.
Haeck sus[nu prvrea. n cpa aceea trafcantu amntea de Ducee Leto: un
conducator adevarat, cutezator, sgur de poz[a de msunea u. Aa fusese Ducee...
nante de Arraks.
- Vre sa upt aatur de dumneata? ntreba.
Tuek se asa pe spate, se destnse. Iscod chpu u Haeck fara sa spuna nmc.
- Crez sau nu ca-s o;tean? nssta Haeck.
- Et snguru ocotenent a Duceu, care-a scapat cu va[a, spuse Tuek. Dumanu [-era
superor ca numar, dar a stat sa da pept cu e... L-a nvns, aa cum nvngem no Arraksu.
- Poftm?
- Sntem doar toera[ pe paneta asta, Gurney Haeck. Arraksu e dumanu nostru.
- Vre sa spu... fecare duman a tmpu sau?
- ntocma.
- Aa rezsta fremen?
- Poate.
- A spus ca s-ar putea ca tovaraa fremenor sa m se para cam dura. De ce? Fndca
traesc n deert, sub ceru ber?
- Cne te unde traesc fremen? Pentru no, Podu Centra este [ara nmanu. Ma bne
sa vorbm despre...
- Am auzt ca aandee de mrodene ae Ghde nu survoeaza prea des deertu,
ntrerupse Haeck. Dar se zce ca, daca t ncotro sa prvet, po[ vedea o gramada de petece
de verdea[a.
- Zvonur! pufn Tuek. [ propun sa aeg char acum ntre mne fremen. Avem
ascunzator sgure, avem propru nostru setch taat n stnca, propre noastre baze secrete.
Tram ca nte oamen cvza[. Fremen nu-s dect o mna de zdren[aro care ucreaza pentru
noi, ca vnator de mrodene.
- Dar care- permt sa ucda Harkonnen!
- Te ntereseaza cumva cu ce pre[? Char n cpa asta snt vna[ strp[ ca
sabatcune - cu aseree, pentru ca n-au scutur. Vor f extermna[. Pentru ce? Pentru c-au
ucs Harkonnen.
- Et sgur ca erau Harkonnen?
- Ce vre sa spu?
- Nu [-a a|uns a urech ca prntre Harkonnen se afa sardaukar?
- Ate zvonur.
- Totu, un pogrom... nu e o treaba a care te-a putea atepta de a Harkonnen.
Pogromure nseamna rspa.
- Eu cred numa ce vad cu och me, spuse Tuek. Aege, oteanue. Eu sau fremen. La
mne ve gas adapost ansa de-a varsa sngee pe care- vrem amndo. Fremen nu-[ vor
ofer dect trau hatu[or.
Haeck ova. Sm[se n[eepcunea vorbeor u Tuek, sm[se smpata trafcantuu. Era
nsa tuburat... fara sa te prea bne de ce.
- A ncredere n putere dumtae, rost brusc Tuek. Cne a uat hotarre care -au scos a
man pe oamen dumtae? Dumneata e-a uat. Hotarate acum.
- Fe, se nvo Haeck. Ducee fu sau snt mor[?
- Aa sus[n Harkonnen. -n trebur de-astea ncn sa e dau crezare. Trafcantu
schmonos gura ntr-un rn|et macabru. Adca... numa n trebur de-astea.
- Fe, repeta Haeck. rdca mna dreapta, cu pama ntoarsa degetu mare pt de
ea, facnd gestu trad[ona. Saba mea [ apar[ne.
- Accept.
- Vre sa-m convng oamen?
- I-a asa sa hotarasca sngur?
- Pna acum m-au urmat. Dar ce ma mu[ dntre e snt nascu[ pe Caadan. Arraksu nu-
ceea ce s-au ateptat e sa fe. Au perdut totu vennd ac. Totu... afara de ve[e or. Asta-
tot ce e-a ma ramas. A prefera sa hotarasca e n ce vor sa faca, de-acum nante.
- Nu- cazu sa ova, murmura Tuek. Spu ca pna acum te-au urmat.
- A nevoe de e, dec?
- Avem ntotdeauna nevoe de uptator ncerca[... ar acum ma mut ca orcnd.
- A acceptat saba mea. Vre sa- convng pe e?
- Cred ca daca dumneata vre, e te vor urma, Gurney Haeck!
- Sa speram.
- Sa speram.
- Atunc, sa hotarasc eu?
- Hotarate dumneata.
Haeck se rdca anevoe, sm[nd ct de mut socta rezerva de energe pna acest
efort nensemnat.
- Deocamdata ma duc sa vad de ncartrure de masa, spuse.
- Cauta- pe ntendentu meu, zse Tuek. cheama Drsq. Spune- ca doresc sa nu duce[
psa de nmc. O sa vn eu medat. Ma am pu[na treaba cu nte transportur de mrodene.
- Norocu surde pretutnden, rost Haeck.
- Pretutnden, ntar Tuek. Vremure tubur snt o ocaze rara pentru afacere noastre.
Haeck dadu dn cap. Auz zumzetu nfundat sm[ curentu de aer a unu sas care se
deschsese n spatee u. Se ntoarse, e, apecndu- capu.
Sasu scoase n saa de adunare n care condusesera oamen u Tuek. Era o grota
unga reatv ngusta, a care pere[ netez aratau ca fusese excavata n roca natva cu
a|utoru radatoareor. Pafonu era stuat destu de sus pentru a preung curbura naturaa de
sus[nere a straturor de roca pentru a permte crcua[a curen[or de conven[e. De-a
ungu zduror erau anate rastee de arme duapur meace.
Haeck observa, nu fara un oarecare sentment de mndre, ca ace dntre oamen sa care
se ma puteau [ne pe pcoare ramasesera n pcoare. Attudnea or nu vadea nc sabcunea
obose, nc deznade|dea nfrnger. Medc trafcan[or ngr|eau pe ran[. Targe fusesera
grupate n stnga nga fecare rant statea de veghe un camarad Atredes.
Instruc[a Atrezor - "lngrije;te-(i tovara;ul" - rezsta n e ca un mez de grant,
remarca Haeck.
Unu dntre ocotenen[ e nante, cu basetu n mna. Omu sauta, apo zse:
- Captane, medc or spun ca pentru Matta nu ma e nc o speran[a. N-au banc de
oase de organe ac... Nu au dect postur de prm-a|utor. Matta te ca n-o s-o ma duca mut
vrea sa te roage ceva...
- Ce anume?
Locotenentu ntnse basetu.
- Ar vrea s-auda un cntec, ca sa poata mur mpacat, captane. Zce ca t care... Fndca
te-a ma rugat -ata data sa- cn[. Locotenentu ngh[ nodu dn gt. zce "Mndra mea",
captane. Daca...
- Bne.
Haeck ua basetu, scoase mutpectru dntre coarde. ncerca un acord n surdna,
constata ca nstrumentu era de|a acordat. Sm[ ca- ard och, aunga dn gnd durerea,
mnge strunee, dnd contur meode, stradundu-se sa arboreze un zmbet fresc.
Un grup de soda[ Atredes un medc se adunasera n |uru une sngure targ. Haeck se
aprope unu dntre oamen ncepu sa cnte ncetor, ntrnd n masura cu uurn[a
obnun[e ndeungate:
"Mndra mea sta a fereastra,
Forme duc - o foare-n gastra.
Bra[ee e snt eagan de paur.
n amurgu de purpura de aur...
Hade[,
Hade[ bra[e ferbn[,
La mne,
La mne, bra[e ferbn[."
Cntare[u tacu, ntnse o mna nfaurata n pansamente nchse peoapee omuu de pe
targa.
Haeck nchee cu un acord ca un susur, gnd: $i-am ramas doar ;aptezeci ;i trei...
Pentru multa lume, via(a de familie a Cre;ei Regale este greu de n(eles, dar
voi ncerca sa va ofer o imagine schematica. Cred ca tatal meu n-a avut dect
un singur prieten si anume pe contele Hasimir Fenring, eunucul genetic ;i unul
dintre cei mai feroci o;teni ai lmperiului. Contele, un barbat mic de statura ;i
urt, dar plin de energie, i aduse ntr-o zi tatalui meu o noua concubina-sclava.
Mama mea, care aflase lucrul acesta, ma trimise imediat sa-l spionez. Toate l
spionam pe tata, din motive de autoaparare. Fire;te, nici una dintre
concubinele-sclave ngaduite tatalui meu, conform acordului dintre 8ene Ces-
serit ;i Childa, nu putea aduce pe lume un mo;tenitor regal, dar intrigile erau
permanente ;i exasperante prin similitudinea lor. Mama mea, surorile mele ;i
eu deveniseram experte n evitarea celor mai violente unelte ale mor(ii. Poate
ca vi se va parea ngrozitor ceea ce spun, dar nu snt deloc sigura ca tatal meu
a fost strain de o serie de atentate. O Familie Regala nu-i ca alte familii...
A;adar, era vorba de o noua concubina-sclava, o femeie cu prul ro;u ca al
tatalui meu, mladioasa ;i plina de gra(ie. Avea o musculatura de dansatoare ;i
nu ncapea ndoiala ca educa(ia ei indusese ;i neuroseduc(ia. Tatal meu o privi
ndelung pe femeia care poza dezbracata n fa(a lui. ln cele din urma, spuse:"E
prea frumoasa. O vom pastra s-o oferim n dar." Nu va pute(i nchipui
consternarea Cre;ei Regale, la aflarea acestei decizii. 5ubtilitatea ;i
autocontrolul constituiau, de fapt, cea mai primejdioasa amenin(are pentru
oricare dintre noi.
Fragment din ln casa tatlui meu, de prin(esa lrulan
SE NSERA. Pau statea n pcoare nga dstcort. Crevasa a gura carea popossera era
cufundata n umbra. Prv pe deasupra nspuror, catre faeza dn departare, se ntreba daca
era vremea s-o trezeasca pe mama sa, care ma dormea n cort.
n fa[a u, se aterneau dunee - ca un r nesfrt de cute. Versan[ pe care umna
soareu aproape de asfn[t nu- ma a|uqgea erau umbre de un negru att de profund, nct
pareau buca[ de noapte.
Pat. Totu era pat ac...
Cauta n zadar o forma nata n pesa|u acesta. Nmc nu strapungea pe vertcaa aeru
nca nferbntat, nmc nu se na[a a orzont - ncaer nc o foare, nc o ramura eganata de
vnt... Nu vedea dect dune... magura ndepartata, sub ceru abastru-argntu.
daca n-o sa dam de-o fosta sta[une botanca? se ntreba. Daca n-o sa dam nici de
fremeni? Daca plantele acelea nu-s dect o ntmplare?
n nteroru cortuu, |essca se trez, se ntoarse pe spate - rasucndu- capu - se uta
afara, prn por[unea transparenta a domuu. Pau statea cu spatee a ca n attudnea u,
ceva amnt de Leto. Sm[ cum se redeschde n sufet fntna durer ntoarse capu.
O cpa ma trzu, puse n ordne dsrau, bau pu[na apa dn buzunaru coector a
corpuu, se strecura afara se rdca n pcoare, ntnzndu-se ca sa- aunge somnu dn
much.
Pau spuse, fara sa se ntoarca:
- m pace ntea dn ocu acesta!
Ce u;or se adapteaza- mintea la mediu, gnd ea. amnt o axoma Bene Gessert: "ln
condi(ii de stres, mintea se orienteaza sau in sens pozitiv sau n sens negativ - deschis-nchis.
lmagina(i-va un spectru ale cnd extreme snt incon;tientul la capatul negativ ;i hiper-
con;tientul la capatul pozitiv. Orientarea min(ii n condi(ii de stres este puternic influen(ata de
educa(ie si pregatire"
- S-ar putea tra bne ac, vorb dn nou Pau.
|essca ncerca sa vada deertu aa cum vedea e, dndu- osteneaa sa cuprnda cu
mntea toate vcstudne pe care aceasta paneta e accepta ca pe un ucru obnut,
ntrebndu-se ce vtorur posbe ntrezarse Pau. Aici po(i trai singur, gnd ea, fara teama
amenin(arii din spate, fara frica de vnator.
Trecu pe nga Pau, duse bnocu Sa och, rega oeobectvee cerceta
escarpamentu cn fa[a. Da, saguaro prntre arroyo ate pante cu ghmp... petece de
arba pperncta, gaben verz n pen umbra.
- Strng cortu, spuse Pau.
|essca dadu dn cap, se duse pna a margnea fsur, de unde putea sa aba o vedere ma
arga asupra deertuu ntoarse bnocu spre stnga. Aproape de orzont zar straucrea
aba, tvta cu brun, a une depresun sane - o pata aba, n pustu acesta, unde abu
nsemna moarte. Dar cuveta aceea ma nsemna ceva: apa. Cndva, peste scnteerea aba dn
departare cursese apa. |essca ua bnocu de a och, aran|a burnuzu, ascuta cteva
cpe zgomotee mcaror u Pau.
Soaree contnua sa coboare. Peste aba sana se ntnsera umbre preung. La apus,
cuor nvapaate cuprnsera zarea. Cuore se prensera n degete de ntunerc, ppand
ntnderea de nsp. Umbre de antract se revarsara dn toate par[e, apo noaptea se prava
dntr-o data asupra deertuu.
Steee!
|essca rdca och spre ee. auz pe Pau vennd nga ea. Noaptea deertuu se
concentra n vazduh, de parca ar f vrut sa- na[e a stee. Apasarea ze perse. O boare
uoara atnse n treacat obrazu.
- n curnd va rasar prma una, spuse Pau. Ran[a- gata. Am nstaat toboaru.
Am putea rataci la nesfr;it n iadul asta, gnd ea. Fara sa ;tie nimeni de noi.
Vntu nop[ rdca fuoare sub[r de nsp, aducnd cu sne mros de scor[oara - o poae
de arome n bezna.
- Sm[? ntreba Pau.
- Razbate prn ftru, raspunse ea. Boga[e. Dar, oare, po[ cumpara cu ea apa? Arata
spre capatu ceaat a baznuu. Nu se vede nc o umna artfcaa.
- Daca exsta fremen, snt ntr-un setch, n spatee stncor.
O geana de argnt se v pe na orzontuu, n dreapta or: prma una. Apo dscu e se
arata n ntregme. Pe fa[a astruu se dstngea cu uurn[a forma unu pumn strns. |essca
scruta nspure scadate n umna ab-argnte.
- Am nfpt toboaru n cotonu ce ma adnc a crevase, spuse Pau. Dn cpa n care o
sa- aprnd ftu, vom avea a dspoz[e trezec de mnute.
- Trezec de mnute?
- Pna ce va ncepe sa cheme... un... verme.
- A! Snt gata.
Pau se ndeparta. auz mergnd spre gura crevase.
Noaptea e un tunel, gnd ea. O galerie spre mine... daca ne mai e dat un mine. l
scutura capu. Ce-s gndurile astea morbide? Nu a;a am fost educata|
Pau se ntoarse cu ran[a n spate, cobor pna a poaee prme dune, unde se opr
ascuta pa mame sae, care urmase. auz mersu aba sm[t, dar zgomotee nfme ae
graun[or de nsp ce se raceau - codu secret prn care deertu exprma garan[a precare
sae securta[.
- Trebue sa pam fara caden[a, rost ncet Pau.
redetepta n mnte magn de oamen traversnd nspure - magn dn memora
pretenta, dar dn cea reaa.
- Urmarete-ma cu aten[e, spuse. Aa umba fremen pe nsp...
Urca pe versantu expus vntuu, urmndu- curbura, pand n rtm potcnt.
|essca stude mersu vreme de zece pa, apo urma, mtndu-, n[eegea: zgomotee
pe care e faceau trebuau sa fe adoma fonetuu natura a nspuu... adoma vntuu. Dar
much protestau mpotrva rtmuu nefresc, mpedcat: pas... trt... trt... pas... pas...
pauza... trt... pas.
Tmpu se tra odata cu e. Aforsmentu dn fa[a nu parea sa se aprope. Ce dnapo
domna nca suprafa[a deertuu.
Tum! Tum! Turn! Tum!
O batae de toba n spatee or.
- Toboaru, opt Pau.
Le venea greu sa evte caden[a a care e ndemnau pa batae contnue ae toboaruu.
Tum... tum... tum... tum...
Patrunsera ntr-o depresune umnata de una, urmar[ de bataa gaunoasa a toboaruu.
Coborra, apo urcara prntre dune marunte: pas... trt... pauza... pas... Peste graun[ de nsp
care se rostogoeau sub tap: trt... pauza... pauza... pas... Cu ureche a pnda, ateptnd
ueratu tut.
Cnd ven n sfrt, sunetu ncepu att de uor nct - ascunse propru or mers
mpedcat. Dar crescu... Ma tare ma tare... Dnspre vest.
Tum... tum... tum... tum... batea toboaru.
ueratu umpu noaptea n spatee or. ntoarsera capetee, zarra mova mcatoare a
vermeu.
- Vez-[ de drum, uot Pau. Nu te ma uta napo.
Un trosnet mnos expoda dnspre tenebree stncor asate n urma. O avaana turbata
de pesntur de bc.
- Vez-[ de drum, repeta Pau.
Observa ca a|unsesera n punctu ncert dn care cee doua faeze - cea dn fa[a cea dn
spate - pareau a fe de ndepartate.
Iar n spatee or, pesnture, rascorea furoasa a stncor, contnuau sa vuasca n
noapte.
Mersera ma departe. Ma departe ma departe... Much e a|unsera ntr-o faza de
durere mecanca, parnd a se ampfca a nesfrt, dar Pau vazu ca stnce dn fa[a se ma
na[asera.
|essca se mca ntr-un vd de concentrare, contenta ca numa puterea von[e era cea
care o ducea ma departe. Uscacunea dn gura era chnutoare, ar zgomotee dn spate
spuberau orce speran[a de a se opr sorb pu[na apa dn buzunaree coectoare ae
dstrauu.
Tum... tum...
O noua cascada de trosnete erupse departe, n spatee or, acopernd bataa toboaruu.
Lnte!
- Ma ute! gf Pau.
Ea dadu dn cap, de ta ca Pau n-avea cum sa- vada gestu, numa pentru a se
convnge pe sne ca trebua sa ceara ma mut muchor -aa socta[ pna a mta... de
mersu... acea... epuzant... anorma...
Creasta stncor savatoare dn fa[a urca brusc spre stee Pau zar o fe neteda de
nsp, care se aternea pna a poaee escarpa-mentuu. Facu un prm pas spre ea, se potcn
vagut, ncerca sa se echbreze, caca nvountar nante.
Un bubut rasunator cutremura nspu dn |ur.
Catnndu-se, nca, Pau facu do pa atera.
Bum! Bum!
- Toba de nsp! uera |essca.
Pau regas echbru. rot nstantaneu och, observnd dntr-o sngura prvre nspu
ncon|urator faeza afata a ma pu[n de doua sute de metr n fa[a.
n spatee or, deertu ncepu sa uere - ca vntu, ca un va de maree napustndu-se
dntr-un ocean fara apa.
- Fug! [pa |essca. Fug, Pau.
O rupsera amndo a fuga.
Bubutur asurztoare e rasunara sub tap. Traversara n goana toba de nsp, dadura de o
por[une cu grohot, O vreme, fuga se paru o anare pentru much schngu[ dupa mersu
neobnut dnante. Aergarea era o mcare ra[onaa. Fuga avea rtm. Dar nspu grohotu
e ngreunau pa. ar ueratu vermeu, gonnd catre e, era ca vuetu furtun...
|essca se mpedca cazu n genunch. Era ncapaba sa se ma gndeasca a atceva
dect a oboseaa, a vuet a teroare.
Pau o smuc dupa e.
Aergara ma departe, mna n mna.
Un [aru sub[re rasar dn nsp, n fa[a or. Trecura de e, vazura atu.
Mntea |essca nu reuea sa nregstreze prezen[a [aruor dect n cpa n care treceau
pe nga e.
At [aru - ros de vnt, nfpt ntr-o crapatura n patra.
nca unu.
Piatra|
O sm[ sub tap - suprafa[a compacta, sgura. Senza[a terenuu ferm pe care caca
dadu no puter.
O crapatura adnca na[a umbra vertcaa n stnca dnantea or. Facura un utm efort,
napustndu-se catre ea, strecurndu-se n spa[u ngust.
n spate, vuetu vermeu nceta.
Se ntoarsera, scodra cu och deertu.
Cam de pe unde ncepeau dunee, a vreo cnczec de metr de margnea mc pa|e
stncoase, un arc gr-argntu se na[a ncet, pravand de |ur-mpre|ur torente de nsp
cascade de praf. Se rdca tot ma sus, transformndu-se ntr-o gura ggantca - eganndu-se,
cautnd. O vagauna rotunda neagra, cu margne scntend n umna un.
Gura avansa, erpund, catre fsura strmta n care se nghesusera Pau |essca. Un
mros puternc de scor[oara e zb nare. Lumna argnte a un fugera n dn[ de crsta.
Gura uraa undu, napo -nante.
Pau [nu rasufarea.
|essca se chrc toata, cu och hoba[.
concentra, ntr-un efort dureros, toate cunotn[ee Bene Gessert ca sa- nabue
teroarea prmtva, ca sa- domne spama atavca panca ce amenn[a sa- ntunece
|udecata.
Pau sm[ea un fe de eufore. La un moment dat, cu cteva secunde ma nante, depase
o barera n tmp, avansnd ma mut n tertoru necunoscut. Sm[ea bezna dn fa[a. Ochu
sau nteror nu reuea sa desueasca nmc. Era ca cum unu dntre pa pe care- facuse
pravase ntr-un pu[ adnc... sau a pcoru unu va, de unde vtoru era nvzb. Pesa|u
suferse o transformare profunda.
Dar, n oc sa- nspamnte, senza[a de bezna-n-tmp mpuse o hperacceerare a
ceorate sm[ur. Se pomen nregstrnd fecare amanunt a faptur care se na[a dn nsp, n
fa[a or, cautndu-. Gura avea un dametru de aproape optzec de metr... Pe margne e
scpeau dn[ de crsta, ncovoa[ ca nte crstae... Rasufarea de foae ggantce emana
mrosur patrunzatoare... scor[oara... adehde compexe... acz...
Vermee astupa umna un, matura cu partea de sus a trupuu Stnce de deasupra or.
O poae de petre nsp se prabu n nteroru fsur.
Pau o mpnse pe |essca ma nauntru.
Scor[oara!
Mrosu de scor[oara nvada nare, ame[ndu-.
Ce are a face viermele cu mirodenia, cu melanjul? se ntreba. aduse amnte ca-
auzse pe Let-Kynes scapnd o remarca voaata despre egatura dntre verme mrodene.
Brrrruuuum!
Bubutura ven de afara, dn dreapta - ca ecou unu tunet de seceta.
ar: Brrrruuuum!
Vermee se trase napo n nsp, ramase o cpa nemcat, cu co[ sa de crsta fugernd
refexe de una.
Tum! Tum! Tum! Tum!
Un tobo;ar| gnd Pau.
Bataa venea tot dn dreapta.
Un frson strabatu trupu vermeu. Se trase ma adnc n nsp.-Numa un arc ramase
deasupra, ca gura unu copot pe |umatate ngropat, ca ntrarea unu tune strabatnd dunee.
Nspu scrn.
Vermee contnua sa se scufunde tot ma adnc, se ntoarse. Se facu un dea de nsp, apo
o creasta unga, ndepartndu-se prn aua dntre doua dune.
Pau e dn fsura, prv vau de nsp care traversa pustu, raspunznd chemar nouu
toboar.
|essca e a rndu e, ascuta: Turn... tum... tum... tum... turn...
Bataa nceta brusc.
Pau trase tubu dstrauu, supse dn apa regenerata.
|essca se uta a e, nauca. Mntea era nca potopta de oboseaa de rama[ee
spame.
- Oare n-o sa se-ntoarca? opt ea.
- L-a chemat cneva, raspunse Pau. Fremen.
|essca sm[ ca ncepe sa- vna n fre.
- Ce monstru! ngama.
- Ce care ne-a ngh[t topteru era ma mare.
- Et sgur ca- vorba de fremen?
- Numa e foosesc toboar.
- Ce motv ar avea sa ne-a|ute?
- Poate ca n-au vrut sa ne-a|ute. Poate ca n-au vrut dect sa cheme un verme.
- Pentru ce?
Raspunsu atepta undeva, n pragu percep[e u, dar refuza sa avanseze. n mntea u
Pau pp scurt o vzune. Ceva n egatura cu t|ee teescopce ncovoate dn frernkt -
"crgee de strunt."
- Pentru ce sa cheme un verme? ntreba dn nou |essca.
O fugerare de spama fchu mntea u Pau. smuse prvrea de a chpu mame sae,
rdca och spre creasta faeze.
- Trebue sa a|ungem cumva sus, nante de vrea zoror. Arata cu mna: |aru ca acea
pe nga care-am trecut... Snt o mu[me.
|essca prv n drec[a ndcata de bra[u u, vazu [aru - borne mncate de vnt -
desu umbra une terase nguste, care se rasucea spre gura une crevase afate deasupra.
- Marcheaza drumu spre creasta, rost Pau.
vr umer n breteee ran[e, se aprope de baza terase ncepu sa se ca[ere.
|essca atepta un moment, odhnndu-se, adunndu- putere. Apo porn dupa e.
Urcara, urmnd bornee, pna cnd terasa se ngusta, transformndu-se ntr-o buza strmta,
cotta. Dncoo de co[ se casca crevasa... cufundata n bezna.
Pau ntnse gtu, ncercnd sa strapunga ntunercu cu prvrea. Sm[ prza ubreda a
tapor pe pragu ngust, mpuse cam pruden[a. Nu putea sa dstnga nmc n bezna
crevase. ntunercu domnea pretutnden, deschzndu-se doar sus, catre stee. cu
ureche, dar nu auz dect sunetee obnute: fonetu uscat aba perceptb a nspuu,
zumzetu surd a une nsecte, vreme de-o cpa fuga marunta a unu anma mc. Ppa n bezna
cu vrfu pcoruu... Patra acoperta cu un strat sub[re zgrun[uros de nsp. ncet,
centmetru cu centmetru, oco co[u prapaste, facu semn mame sae sa urmeze. O
prnse de un fad a mante, o a|uta sa treaca.
Prvra n |ur, ncercnd sa dstnga ceva a umna steeor ncatuate ntre doua creste de
stnc. Pau desu trupu mame sae ca pe o forma ncerta, cenue.
- Macar de-am putea sa rscam o scaparare de umna, opt e.
- Avem -ate sm[ur n afara de och, spuse ea.
Pau tr un pcor nante, schmba greutatea, ppa cu ceaat pcor, sm[ o
treapta, o urca. ntnse mna n spate, gas bra[u mame sae, o trase de mneca, sa-
urmeze.
nca o treapta.
- Cred ca- o scara pna sus, opt e.
Trepte joase ;i netede, observa |essca. Facute de mna omului, fara-ndoiala.
Urma vaga mcare a nantar Iu Pau, ppand rnd pe rnd treptee cu vrfu pcoruu.
Pere[ de patra se ngustara pe nesm[te, pna ce a|unsera sa- atnga cu umer. Treptee se
termnara brusc ntr-un defeu strmt, ung de vreo douazec de metr podt cu patra neteda.
La capatu defeuu se pomenra n fa[a unu bazn ntns, scadat n umna un.
Pau pa pna a margnea baznuu, optnd:
- Ce frumuse[e!
Oprta a un pas n spatee u, |essca nu fu n stare sa- rosteasca ncuvn[area. Prvea
nmarmurta.
n cuda obose, a rta[e provocate de recaptoare de ft-cepur, de strnsoarea
dstrauu, n cuda frc a dorn[e dureroase de odhna, frumuse[ea baznuu copese
sm[ure, facnd-o sa ncremeneasca de admra[e.
- Ca o ume de basm, murmura Pau.
|essca dadu ncet dn cap.
n fa[a or se ntndea un covor de vegeta[e. Pante de deert - tufe, cactu, manunchur
papnde de frunze - tremurnd marunt sub razee un. Zdu crcuar a stncor care
margneau baznu era negru n stnga, argntat de una n dreapta.
- E un saa fremen, spuse Pau.
- Daca n-ar f oamen, n-ar suprave[u atta puzdere de pante, ncuvn[a ea. Destupa
tubu care venea de a buzunaree coectoare ae dstrauu sorb dn e. Apa cada, uor
n[epatoare a gust. Constata mu[umta ct de racortoare era apa aceasta. Capacu tubuu
scrn pe fre de nsp cnd puse a oc.
Pau percepu o mcare - n dreapta, |os, pe sou baznuu de a pcoaree or. cobor
och, prv prntre tufe pperncte baar... Un petec trunghuar de nsp, n umna un.
Desu agta[e, un fe de hop-sus, (u;ti, hop-jos, marunt ute.
- oarec! opt.
]u;ti-hop-hop|... Umbre mnuscue, dsparnd reaparnd prntre ate umbre.
Ceva cazu fugerator, fara nc un zgomot, n m|ocu oarecor. Un ch[at sub[re, un fft
de arp. O pasare cenue se na[a dntre tufe ca o stafe, departndu-se repede pe deasupra
baznuu, cu o mogdea[a neagra n gheare.
8un memento, gnd |essca.
Pau contnua sa prveasca baznu. Inhaa, sm[nd cum se rdca n noapte, un mros vag
n[epator de save. Pasarea aceea de prada... Se gnd a ea ca a ceva reprezentatv pentru
deertu acesta. Adusese pe ntnsu baznuu o nemcare att de perfecta, nct u Pau se
paru ca aude umna abastra-aptoasa a un, curgnd prntre tupne de saguaro, prntre
manunchure zburte de erbur. Se gnd ca n ocu acesta umna susura armon ma subme
dect ae orcare muzc dn unvers.
- Sa cautam un oc pentru cort, spuse e. Mne vom ncerca sa dam de fremen care...
- Ce ma mu[ stran musafr nepoft[ regreta cnd dau de fremen!
Fusese un gas aspru de barbat, mucnd cuvntee, spargnd pacea cpeor dnante.
Vocea vense dn dreapta or de sus.
- Va rog sa nu fug[, stranor, rost vocea, n cpa n care Pau dadu sa se retraga n
defeu. Nu ros[ de pomana apa dn trup!
Vrea sa ne omoare ca sa ne ia apa din camei gnd |essca. Much e utara de oboseaa,
se ncordara, pregatndu- se de ac[une. Nc un semn exteror nu trada pnda |essca. Repera
ocu de unde vense vocea, gndnd: De necrezut| Nu l-am auzit furi;ndu-se| n[eese, apo, ca
acea care e vorbse nu- ngaduse dect zgomote nfme - zgomotee naturae ae
deertuu.
- Ha ma ute, St! Ia-e apa sa ne vedem de drum! Nu ma e mut pna-n zor!
Pau, ma pu[n cond[onat sa reac[oneze n stua[ crtce dect mama sa, regreta amart
faptu ca se asase prada surprze ca ncercase sa fuga, ngadund panc de moment sa-
ecpseze facta[e. Se s sa apce macar acum nva[ature mame sae... Reaxarea, apo
compunerea mprese exteroare de reaxare, apo ncordarea de bc a muchor gata sa
percuteze n orce drec[e...
Sm[ea nsa n contnuare farma de spama dn e. cunotea sursa. Momentu acesta
era un fe de bezna-n-tmp... un vtor pe care nu- vazuse ncodata... Erau nco[[ de fremen
sabatc, pe care nu- nteresa acum dect apa afata n carnea a doua trupur pste de
apararea scuturor.
Aceasta adaptare religioasa fremena este deci originea a ceea ce
recunoa;tem astazi ca fiind "Coloanele Universului", ;i a caror Ouizara Tafwid
ne ofera tuturor senine, marturii ;i profe(ii. Ei snt propovaduitorii acelei fuziuni
mistice arrakiene, a carei profunda frumuse(e este redata de muzica
tulburatoare conceputa ntr-o forma veche, dar att de adnc patrunsa de noua
de;teptare. Cine nu a auzit ;i nu a fost zguduit de "lmnul batrnului"?
Picioarele m-au purtat prin nisipuri pustii
Ale caror miraje pareau gazde bune.
Lacom de glorie, setos de primejdie,
Cutreierat-am ale lui al-lulab zari,
Privind ndelung timpul ce macina mun(ii
Cautndu-ma, ve;nic nfometat.
$i-atunci am vazut vrabiile fulgernd catre mine
Mai ndrazne(e ca lupii n haita,
Al tinere(ii mele copac napadindu-l.
Am auzit stolul n crengile mele,
Apoi ciocuri ;i gheare m-au cople;it|
Fragment din Deteptarea Arrakisului de prin(esa lrulan
OMUL APARU, trndu-se, pe creasta une dune. Un frce de praf n vapaa soareu de
amaza. Purta doar rama[ee une peerne |ubba, ar zdren[ee asau cae bera dogoare spre
peea dezgota. Guga peerne fusese smusa, dar omu mprovzase un turban dntr-o fe
de pnza rupta dn vemnt. De sub turban attrnau uv[e de par rocat. Rocate erau
barba rara, sprncenee stufoase. Sub och abastru-n-abastru peea obrazuu sau era
ntunecata. O adnctura unga sub[re, strabatnd de-a curmezu free musta[ -ae barb,
arata ocu prn care tubu unu dstra asase urma, pornnd de sub nas spre buzunaree
coectoare.
Omu se opr pe creasta, cu bra[ee ntnse spre versantu abrupt a dune. Spatee, mne
pcoaree erau acoperte cu pete de snge nchegat peste care se formasera cruste de nsp
gaben-cenuu. Cu mcar ente, trase bra[ee de sub e, se opnt, se rdca, catnndu-se,
n pcoare. Char n aceasta ac[une aproape ntmpatoare, ramasese o urma dn precza de
odnoara a mcaror.
- Snt Let-Kynes, rost e, adresndu-se orzontuu pustu. Dar vocea sa nu ma era dect o
carcatura raguta a ceea ce fusese odata. Snt Panetoogu Maesta[ Sae Imperae, opt e.
Snt ecoogu panetar a Arraksuu. Admnstratoru acestor [nutur.
Se potcn, cazu ntr-o parte, rostogondu-se n nspu batatort de pe versantu expus
vntuu. Mne rascora anemc nspu.
5nt administratorul acestui nisip, gnd.
dadu seama ca se afa ntr-o stare de semder, ca ar f trebut sa sape, sa se ngroape
n nsp, sa- cufunde trupu n precara racoare a stratuu medat nferor. Dar sm[ea nca
mrosu uor duceag a esteror une pung de premrodene, afata undeva, sub nspu acesta.
cunotea ma bne dect orcare at fremen prme|da care- pndea. Cnd mrosu mase de
premrodene razbatea pna a suprafa[a, gazee acumuate n strafundure strateor nferoare
se apropau de presunea de expoze. Trebua sa se ndeparteze ct ma grabnc de ocu
acesta.
Mne se mcara spasmodc, sete, rcnd panta dune.
Un gnd acapara mntea - car, dstnct: Adevarata boga(ie a unei planete rezida n
peisajul ei, n rolul pe care l jucam in integrarea sursei fundamentale a civiliza(iei -
agricultura.
se gnd ct de stranu era faptu ca mntea, ndeung obnuta sa urmeze un faga
anume, nu ma putea sa paraseasca acest faga. Mercenar Harkonnen abandonasera n
m|ocu nspuror, fara apa, fara dstra, spunndu- ca daca nu- va ven de hac deertu, va
da gata vreun verme. L se paruse amuzanta deea de a- asa n va[a, de a- asa sa moara
ncetu cu ncetu, ucs de mna nepartntoare a panete sae.
Harkonnenilor nu le-a fost niciodata u;or sa omoare fremeni, gnd e. Nu murim cu una cu
doua. Ar fi trebuit sa fiu deja mort... Curnd o sa ;i mor... Dar nu ma pot mpiedica sa ramn
ecolog.
- Func[a suprema a ecooge este n[eegerea consecn[eor. Vocea oca, pentru ca o
recunoscuse ta ca ce carua apar[nea nu se ma afa prntre ce v. Era vocea tatau
sau, care fusese panetoogu Arraksuu nantea u - tata sau, mort cu mu[ an n urma, n
dsocarea geoogca dn Baznu de Ghps.
- Sngur a dat de bucuc, baete, rost tata sau. Ar f trebut sa-[ magnez ce consecn[e
va avea ncercarea de a- a|uta pe baatu Duceu.
Delirez, gnd Kynes.
Vocea parea sa vna dn dreapta. Kynes facu un efort, ntoarse capu prn nsp, -
sata, prv ntr-acoo... Nmc. Doar creasta arcuta a dune davo ar[e |ucnd nebunete n
vapaa soareu.
- Cu ct exsta ma muta va[a n cadru unu sstem, cu att exsta ma mute ne pentru
va[a, spuse tata sau. de data aceasta vocea se auz dn stnga, dn spatee u Kynes.
De ce se foie;te de colo-colo? se ntreba Kynes. Nu vrea sa-l vad?
- Va[a sporete capactatea meduu ncon|urator de a ntre[ne va[a, spuse tata sau.
Va[a nesnete ob[nerea hrane necesare. Adauga un pus de energe sstemuu, datorta
formdabeor nterac[un chmce dntre dfertee organsme.
Ce ma tot piseaza cu subiectul asta? se ntreba Kynes. Toate astea le ;tiam nainte de-a fi
mplinit zece ani|
om de deert, "hotar ca ma toate veta[e sabatce cn [nuture acestea, se vra dn
senn, rotndu-se ncet deasupra dune pe care zacea, Kynes zar o umbra trecnd pe nga una
dntre mne u, suc ma mut trupu, ca sa prveasca n sus. Pasare erau o pata necara
pe ceru abastru-argntu - fug ndeparta[ de funngne putnd deasupra u.
- No sntem strateg, spuse tata sau. La scara panetara, probemee nu se pot demta
prn n precse. Panetooga este o tn[a a nterven[e -a adaptar - a a|ustar.
Ce vrea sa spuna? Ca exista vreo consecin(a pe care n-am reu;it s-o ntrezaresc?
Obrazu cazu dn nou n nspu ferbnte. Sm[ n nar mrosu de roca arsa, aaturndu-se
gazeor premrodene. Undeva, n strafundure ogce ae mn[ sae, se forma un gnd:
Pasarile de deasupra se hranesc cu hoituri. Poate ca fremenii mei le vor vedea ;i vor veni sa
cerceteze locul.
- Uneata cea ma mportanta a panetooguu snt fn[ee umane, spuse tata sau.
Trebue sa raspndct prntre oamen tn[a de carte a ecooge. De-asta am eaborat noua
forma de notare ecoogca.
Repeta lucruri despre care-mi vorbea n copilarie, gnd Kynes.
ncepu sa smta racoare, dar co[oru ogc dn mnte spuse: 5oarele se afla exact
deasupra ta. N-ai distrai ;i e;ti ncins; soarele (i evapora umiditatea din trup.
Degetee se nfpsera neputncoase n nsp.
Nici macar un distrai nu mi-au lasat|
- Prezen[a umdta[ n aer contrbue a prevenrea une evaporar prea rapde a
umdta[ dn organsmee v, spuse tata sau.
De ce se ncapa(neaza sa repete lucruri evidente? se ntreba Kynes.
ncerca sa- nchpue o atmosfera umeda - un covor de arba, acopernd duna aceasta...
apa curgatoare, undeva n apropere; un quanat ung, purtnd apa pe-ntnsu deertuu,
margnt de un r de copac... Nu vazuse apa n aer ber dect n ustra[e unor texte. Apa n
aer ber... Canae de rga[e... Pentru a rga un hectar de so pe durata peroade de
germna[e snt necesar cnc m de metr cub de apa, amnt e.
- Prmu nostru obectv pe Arraks, spuse tata sau, este crearea unor zone de pa|t.
Vom porn de a erbure acestea sarace - de a prezenta muta[e arrakana. Dupa ce vom f
reut sa captam umdtate n pa|t, vom ncepe ac[unea de mpadurre a formeor de reef
ma nate, apo reazarea ctorva ochur deschse de apa - pentru nceput, azur mc - de-a
ungu drec[or de depasare a vnturor domnante ampasnd ntre ee capcane eoene cu
decantoare de umdtate, ca sa recuperam ce va fura vntu. Va trebu sa cream un adevarat
srocco - un vnt umed - fara sa abandonam nc o cpa sstemu capcaneor eoene.
Lec(ii, ve;nic lec(ii, gnd Kynes. De ce nu tace odata? Nu vede ca mor?
- O sa mor, spuse tata sau, daca nu pec medat de pe bua care se formeaza char
acum n adncur, sub ocu pe care zac. t bne ce se petrece acoo. Sm[ mrosu gazeor de
premrodene. t ca faurtor ce mc ncep sa- parda apa n masa de dedesubt.
Gndu a apa de sub e nnebunea. -o magna... nchsa n strate de roca poroasa,
ferecata acoo de mc faurtor, de organsmee aceea semvegetae-semanmae... mca
spartura prn care apa mpede, proaspata, curata, bnefacatoare se va revarsa n...
Masa de premirodenie|
Inhaa, sm[ n nar, pe ceru gur, mrosu duceag. Mrosu era ma puternc dect
nante.
Se rdca n genunch, auz [patu une pasar, un fft de arp.
5nt ntr-o zona cu mirodenie, gnd. Trebuie sa fie fremeni prin preajma; chiar ;i sub
soarele zilei. Nu se poate sa nu observe pasarile. Vor veni sa vada ce se ntmpla.
- Pentru va[a anmaa mcarea n cadru natura este o necestate, spuse tata sau.
Popoaree nomade se conformeaza aceste necesta[. Traseee mcar se orenteaza n func[e
de nevoe fzce egate de apa, hrana, mnerae. Va trebu sa controam aceasta mcare, s-o
orentam conform scopuror pe care e urmarm.
- |ne-[ gura, batrne, boboros Kynes.
- Trebue sa reazam pe Arraks un ucru care nu a fost ncercat ncodata a scara
panetara, spuse tata sau. Trebue sa foosm omu ca for[a ecoogca creatoare. Trebue sa
ntroducem o va[a terraforma adaptata a acest medu: o panta ac, un anma acoo, un om
dncoo... Trebue sa transformam ccu ape, sa construm un nou tp de pesa|.
- Gura! cr Kynes.
- Traseee mcar au fost cee care ne-au ofert prmu ndcu despre rea[a dntre
verm mrodene, spuse tata sau.
Un vierme, gnd cu o tresarre de speran[a. Dupa ce bula o sa erupa va aparea n mod
cert ;i-un vierme. Dar n-am crlige. Cum sa ncalec un fauritor mare fara crlige ?
Sm[ ca sentmentu zadarnce macna restu de tare care- ma ramasese. Apa att
de aproape... a numa o suta de metr sub e. Certtudnea ca va ven un verme... dar ca- va f
cu neputn[a sa- captureze a suprafa[a sa se saveze.
Se prabu dn nou n nsp, n mca adnctura pe care o facuse cu mcare u. Sm[ n
obrazu stng nspu ncns, dar senza[a parea ca vne de foarte departe.
- Medu ambant arrakan s-a autozdt dupa modeu evoutv a formeor ndgene de
va[a, spuse tata sau. E cudat ct de pu[n oamen au ncercat sa prveasca vreodata ma
departe de mrodene sa se ntrebe de unde provne echbru aproape dea, de azot-ox-
gen-boxd de carbon, care se men[ne ac n cuda absen[e unor zone vegetae ntnse. Sfera
de energe a panete poate f totu observata n[eeasa... E un proces nendurator, dar e un
proces. Exsta un go? Atunc ceva ocupa gou acesta. tn[a este acatuta dntr-o mu[me de
ucrur care par evdente dupa ce snt expcate. Eu am tut de exsten[a mcuu faurtor, am
tut ca se afa ac, n adncu nspuror. Am tut asta cu mut tmp nante de a- f vazut.
- Te rog, tata, nu ma ma dadac, opt Kynes.
Un om se asa n nsp, char nga mna sa ntnsa. Kynes vazu cum strnge arpe,
cum ncna capu ca sa- prveasca. aduna putere ncerca sa- aunge cu un strgat
ragut. Pasarea sar do pa ntr-o parte, dar contnua sa- fxeze.
- Pna acum, oamen crea[e or au fost o paga pe suprafa[a paneteor or, spuse
tata sau. Natura are tendn[a de a compensa efectu pagor, de a e natura sau de a e zoa,
de a e ncorpora n sstem n feu e propru.
omu cobor capu, ntnse arpe, e strnse a oc. stramuta aten[a a mna
ntnsa.
Kynes dadu seama ca nu ma avea destua putere sa strge a e.
- Ac, pe Arraks, va nceta odata pentru totdeauna sstemu storc de |af |ecmanre
recproca, spuse tata sau. Nu po[ prada a nesfrt ceea ce-[ trebue, fara sa-[ pese de ce ce
vor ven dupa tne. Partcuarta[e fzce ae une panete snt nregstrate n dosaru e
economc potc. Avem dosaru n fa[a. tm ce trebue sa facem!
Niciodata n-a fost n stare sa renun(e la dascaleala, gnd Kynes. Lec(ii, lec(ii, lec(ii...
ve;nic lec(ii.
omu facu un sat scurt spre mna ntnsa, ncna capu ntr-o parte, apo n ceaata,
examnnd carnea descoperta.
- Arraksu este o paneta cu o sngura ramura economca, spuse tata! sau. O sngura
forma de produs. Iar aceasta sus[ne exsten[a une case domnante, care traete aa cum au
trat dntotdeauna casee domnante, n tmp ce aatur de ee o masa semumana de
semscav suprave[uete dn restur. Pe no ne ntereseaza masee resture. Snt ma
pre[oase dect s-ar putea banu.
- Te gnor, tata, opt Kynes. Peaca de-ac.
gnd: Nu se poate sa nu fie fremeni de-ai mei in apropiere. Nu se poate sa nu zareasca
pasarile de deasupra mea. Trebuie sa vina, macar sa vada daca nu-i vorba de apa.
- Vom ncunotn[a masee de pe Arraks ca vrem sa construm o ume n care apa sa
curga n voe, spuse tata sau. Frete, ce ma mu[ arraken nu vor n[eege dect ntr-un mod
semmstc proectu nostru. O buna parte dn e, nen[eegnd probema ra[onazar
prohbtve, s-ar putea char sa- nchpue ca vom aduce apa de pe vreo ata paneta, unde
exsta dn abunden[a. vom asa sa- nchpue orce, att tmp ct vor crede n no.
O sa ma ridic imediat ;i-o sa-i spun in fa(a ce cred despre el, gnd Kynes. 5ta aici ;i-mi da
lec(ii n loc sa m-ajute.
Pasarea facu nca un sat catre mna u. A[ do om se asara pe nsp, n spatee ceu
dnt.
- Rega egea vor trebu sa fe unu acea ucru pentru masee noastre popuare,
spuse tata sau. Un act de nesupunere va trebu sa apara ca un pacat va trebu pedepst
dupa canoanee regoase. Faptu acesta va da un rod dubu, genernd n acea tmp ma
muta supunere ma muta cutezan[a. Numa ca no nu ne vom bzu att pe cutezan[a
ndvduaa, ct pe cutezan[a unu ntreg popor.
Unde mi-e poporul acum, cnd am nevoie de el mai mult ca oricnd? gnd Kynes. aduna
toate for[ee, mca mna do centmetr spre pasarea cea ma apropata. omu sar napo,
prntre tovara sa, to[ tre ncremenra, gata sa- a zboru.
- Programu nostru va capata aspectu unu fenomen natura, spuse tata sau. Va[a une
panete este o [esatura mensa deasa. Transformare dn regnu vegeta dn ce anma vor
f determnate a nceput de for[ee fzce brute pe care e vom manpua. Dar pe masura ce se
vor statornc, transformare provocate de no vor deven factor determnan[ ndependen[,
for[e de nfuen[a - pe care va trebu, de asemenea, sa e manpuam. Nu uta nsa nc o cpa,
ca nu este necesar sa controam dect tre procente dn canttatea de energe - doar tre
procente - pentru a preface ntreaga structura panetara ntr-un sstem cu autontre[nere.
De ce nu-mi dai o mina de ajutor? gnd Kynes. Ve;nic aceea;i poveste: ori de cte ori am
ntr-adevar nevoie de tine, nu faci nimic. Vru sa- ntoarca fa[a, sa prveasca spre ocu de
unde vorbea tata sau, sa- doboare pe batrn cu prvrea. Dar much refuzara sa- dea
ascutare.
Observa ca omu dnt ncepe dn nou sa se mte. Se apropa de mna u, precaut, cte
un pas, n tmp ce tovara sa ateptau cu o attudne de fasa ndferen[a. Cnd nu o ma
despar[ea de mna dect un sngur sat, pasarea se opr.
O mpezme profunda se produse deodata n mntea u Kynes. Brusc, vazu pentru Arraks
o posbtate pe care tata sau nu o ntrezarse ncodata. Mntea fu copeta de muttudnea
mpca[or aceste ca deosebte.
- N-ar putea sa exste nenorocre ma cumpta pentru poporu tau, dect sa ncapa pe
mna unu Erou, zse tata sau.
lmi cite;te gndurile| spuse Kynes. Ei ;i?:.. N-are dect.
Mesajele au pornit demult spre sietchuri, gnd e. Nimic nu le va putea sta n cale. Daca
fiul Ducelui traie;te, fremenii mei l vor gasi ;i-l vor ocroti, a;a cum le-am poruncit. 5-ar putea
s-o nlature pe femeie, pe maica-sa, dar pe baiat l vor salva.
omu facu satu care- despar[ea de mna afata acum a dstan[a a care putea ov cu
cocu. ncna capu, prv carnea nerta. Fugerator, se ndrepta, ramase o cpa cu gtu
[eapan, scoase un [pat scurt, se rdca n aer, urmat de tovara sa.
Au venit| gnd Kynes. Fremenii mei... M-au gasit|
Apo auz vuetu nspuu.
Orce fremen cunotea sunetu, putea sa- dstnga orcnd de zgomotu vermor sau a
ator veta[ ae deertuu. Undeva, sub e, masa de premrodene acumuase sufcenta apa
matere organca de a mc faurtor, a|unsese n stadu crtc n care cretea nebunete. O
bua ggantca de boxd de carbon se forma n adncu nspuror, rdcndu-se greo catre
suprafa[a, ntr-o enorma "erup[e", cu o tromba de praf n centru. Erup[a urma sa expuzeze
ceea ce se formase n adncur, ngh[nd n schmb ceea ce se afa a suprafa[a.
om se roteau n cercur deasupra, [pnd ncuda[. tau ce se petrece. Orce creatura a
deertuu ta.
$i eu snt o creatura a de;ertului, gnd Kynes. Ma vezi, tata? 5nt o creatura a de;ertului.
Sm[ cum rdca bua, cum se rupe cum nghte vrte|u de praf, tragndu- n |os, n
bezna rece. Pentru o cpa, senza[a de racoare umezeaa fu o adevarata bnecuvntare. Apo,
n momentu n care paneta ua va[a, Kynes dadu seama ca tata sau cea[ oamen
de tn[a se neau, ca cee ma durabe prncp ae unversuu erau ntmparea eroarea.
Pna om n[eegeau ucru acesta.
Profe(ie ;i pre;tiin(a... Cum pot fi ele verificate in fa(a unor ntrebari carora
nu li se cunoa;te raspunsul? 8unaoara: n ce masura exista prevestire efectiva
n "forma-val" (cum a descris Muad'Dib imaginea viziunilor sale) ;i n ce
masura modeleaza profetul viitorul, pentru a-l adapta profe(iei? Care este
mecanismul armonicelor inerente actului profetic? Vede profchd, ntr-adevar,
viitond sau vede doar o zona fragila - o falie sau un clivaj - pe care o poate
modela prin cuvinte sau hotarri, a;a cum ;lefuitorul de diamante modeleaza o
nestemata cu lama cu(itului sau ?
Fragment din Reflec]ii personale despre Muad'Dib de prin(esa lrulan
"IA-LE APA", rostse gasu vent dn noapte. Pau reprma spama, prv catre mama sa.
Och sa antrena[ seszara pregatrea de upta, ateptarea de coarda ntnsa a muchor e.
- Ar f pacat sa va omorm pe nepusa masa, zse vocea de deasupra or.
Clasul care ni s-a adresat prima data, gnd |essca. 5nt cel pu(in doi - unul n dreapta ;i
unul n stnga.
- Cgnoro hrobosa sukares hn mange a pehagavas do me kama-vas na besas ee pa
hrobas!
Vocea puternca a omuu dn dreapta se adresase parca ntreguu cuprns a baznuu.
Pau nu n[eese nmc. |essca nsa, gra[e cunotn[eor Bene Gessert, recunoscu medat
daectu: chakobsa - unu dn straveche graur de upta. Omu de deasupra or spusese ca
poate aceta erau stran pe care cautau.
n tacerea subta care urma, dscu cee de-a doua un - sdefu, vag abastru - facu
apar[a deasupra stncor de pe partea ceaata a baznuu, straucnd ndscret.
Sus pe stnc, n stnga -n dreapta, se auzra fonete grabte, scrnet de grohot... Pete
negre traversara ute por[un umnate de una. Prntre tenebre se furau oamen.
O banda ntreaga| gnd Pau. Se nfora.
Un barbat nat, nfaurat ntr-un burnuz pestr[, e brusc dn umbra, se opr n fa[a
|essca. Omu daduse a o parte obrazaru ftruu buca, ca sa poata vorb desut razee
un cadeau peste barba u bogata. Fa[a och erau nsa ascun de umbra gug trase pe
frunte.
- Ce snte[ - |nn sau oamen? ntreba e.
|essca sesza persfarea sncera dn gasu sau, ngadu o unda de speran[a. Era gasu
porunctor, de dnante, vocea care rascose a nceput, sfnd pacea nop[.
- Oamen, fara-ndoaa, dadu sngur raspuns omu.
|essca ma mut sm[ dect vazu cu[tu pe care [nea ascuns dupa un fad a mante.
Pentru o cpa, regreta faptu ca nc ea, nc Pau nu aveau scutur.
- Dar de vorbt, vorb[? ntreba omu.
|essca proecta toata arogan[a arstocratca n [nuta n gas. Trebua sa raspunda
repede, dar nu- auzse nca ndea|uns pe omu dn fa[a e, ca sa te cu certtudne daca avea
regstru potrvt graduu sau de cutura, sabcunor sae.
- Cne snt ce ce ne a[n caea n noapte, ca nte thar? ntreba ea.
Capu acopert de guga burnuzuu tresar brusc, apo se destnse cu o u[eaa care spunea
mute. Omu ta sa se stapneasca.
Pau se departa pe fur de mama sa, ca sa nu ofere amndo o sngura [nta ca sa aba
ma mut oc de ac[une.
Capu de sub guga urmar mcarea , vreme de-o cpa, una umna o frntura
trunghuara de fa[a. |essca zar un nas ascu[t, scapararea unu och - un ochi ntunecat,
fara alb - o sprnceana stufoasa o musta[a cu vrfu rasuct n sus.
- Iste[ putu, remarca omu. Daca fug[ de Harkonnen, s-ar putea sa f[ bneven[
prntre no. Ce zc, baete?
Posbta[e fugerara n mntea u Pau: O capcana? Adevarul? Trebua sa se hotarasca
repede.
- de ce-a[ da adapost unor fugar? ntreba.
- Un cop care gndete vorbete ca un barbat, observa cu voce puternca omu. E...
ca sa-[ raspund a ntrebare tnere wa, afa ca snt dntre ce care nu- patesc fau, trbutu
n apa pe care- cer Harkonnen. Iata de ce s-ar putea sa a|ut un fugar.
$tie cine sntem, gnd Pau. Dar se ascunde. l;i preface vocea.
- Snt Stgar, fremenu, rost barbatu. Asta [-a|unge ca sa [ se dezege mba, baete?
Aceea;i voce, gnd Pau. amnt noaptea consuu omu vent dupa trupu
pretenuu sau, ucs de Harkonnen.
- Te cunosc, Stgar, raspunse e. Eram aatur de tata meu cnd a vent dupa apa
pretenuu tau. L-a uat cu tne pe su|toru tatau meu, Duncan Idaho. A[ facut schmb de
preten.
- Iar Duncan Idaho ne-a parast ca sa se-ntoarca a Ducee sau, zse Stgar.
|essca auz nuan[a de dezgust dn vocea u, se pregat de atac. Vocea de pe Stnce de
deasupra strga:
- Ne perdem tmpu, St.
- E fu Duceu, repca taos Stgar. E ce pe care ne-a porunct Let sa- cautam.
- Dar... nu- dect un cop, Stgar!
- Ducee era barbat, ar putu asta a foost un toboar, spuse Stgar. A dat dovada de
cutezan[a, traversnd nspure nantea u shai-hulud.
|essca dadu seama ca omu o gnora, ca ea nu facea parte dn panure u. Era de|a
condamnata?
- N-avem tmp pentru ncercare, protesta vocea de deasupra or.
- Poate e totu Lsan a-Gab, spuse Stgar.
A;teapta un semn| gnd |essca.
- femea? se rast vocea dntre, stnc.
Dn nou, |essca ncorda trupu. Vocea sunase a moarte.
- Mda, facu Stgar, femea. apa e.
- Cunot egea, reua vocea dn bezna. Ce ce nu pot tra n...
- Potoete-te, zse Stgar. Vremure se schmba.
- Aa a poruncit Let? rposta vocea dntre stnc.
- A auzt tu gasu ceagouu, raspunse Stgar. De ce ncerc sa ma nfuen[ez?
Cielago| gnd |essca. Reperu ngvstc carfca mute. Lmba|u era ce dn Im Fqh, ar
ceago nsemna liliac, un mc mamfer zburator. Clasul cielagoului: oamen aceta pornsera
n cautarea or dupa prmrea unu mesa| prn dstrans.
- Nu vreau dect sa-[ amntesc care [-e datora, pretene Stgar, spuse vocea de
deasupra or.
- Datora mea este sa vad de bnee trbuu, repca Stgar. Asta- sngura mea datore. N-
am nevoe sa m-o amnteasca nmen. Copu-barbat ma ntereseaza. E tot numa carne. A
avut dn beug parte de apa. A trat a adapost de tata soare. Nu are och de bad. Dar nc nu
vorbete, nc nu se poarta ca bcsnc dn ab. Aa era taca-sau. Care- expca[a?
- Doar n-o sa stam a tacae toata noaptea, strga vocea dntre stnc. Daca pca vreo
patrua...
- [ atrag aten[a, pentru utma oara, sa te potoet, |ams, rost cu gas masurat Stgar.
Omu de pe Stnce de deasupra nu ma spuse nmc, dar |essca auz mcndu-se,
sarnd peste o fsura [ ncepnd sa coboare spre suprafa[a baznuu, prn stnga.
- Gasu ceagouu a spus ca savarea voastra ne va f de foos, zse Stgar. n ceea ce-
prvete pe drzu cop-barbat, vad posbta[e: e tnar poate sa-nve[e. Dar tu, femee?
O fxa cu prvrea pe |essca.
Acum i-am nregistrat vocea ;i configura(ia, gnd |essca. L-a; putea controla cu un singur
cuvnt, dar e un om puternic, care ne-ar fi de mai mult ajutor ramnnd liber sa ac(ioneze cum
vrea. 5a mai a;tept...
- Snt mama acestu cop, rost |essca. Parte dn drzena pe care -o admr este
rezutatu educa[e pe care -am dat-o.
- Puterea une feme poate f ne[armurta, spuse Stgar. Cucerncee Mac snt ntr-
adevar puternce. Et Cucernca Maca?
Pentru moment, |essca trecu cu vederea mpca[e ntrebar, raspunse n mod sncer:
- Nu.
- Cunot educa[a nva[ature deertuu?
- Nu, dar mu[ pre[uesc educa[a nva[ature mee.
- No avem propre noastre |udeca[ de vaoare, femee.
- Orce om are dreptu sa |udece sngur.
- E foarte bne ca vez ucrure n feu acesta. N-avem tmp sa te punem a ncercare,
femee. n[eeg? nu vrem ca umbra ta sa aduca nenorocrea asupra noastra. Pe copu-
barbat, fu tau, o sa- au cu mne, o sa- a|ut, o sa- dau adapost n m|ocu trbuu meu. n
ceea ce te prvete nsa, femee... Sper sa-n[eeg ca n-am nmc persona contra ta. Aa ne
cere egea Istsah - pentru bnee tuturor. Cred ca- de a|uns...
Pau facu o |umatate de pas nante.
- Ce vre sa spu? Despre ce tot vorbet?
Stgar arunca o prvre peza u Pau, dar ramase cu aten[a ndreptata spre |essca
spuse:
- Daca nu et nva[at nstrut ndeung, dn copare, ca sa traet n [nuture acestea,
po[ orcnd sa aduc prapadu asupra ntreguu trb. E una dn ege noastre. Nu putem cara n
spnare...
Prma mcare a |essca fu o cadere brusca, mta[a perfecta a unu en. Era ceva fresc
dn partea unu stran sab de nger. Iar frescu ncetnete reac[e adversaruu, care are
nevoe de ce pu[n o secunda ca sa recunoasca un fapt cunoscut, nfa[at ca unu necunoscut.
|essca se rasuc n secunda n care vazu umaru drept a u Stgar cobornd fugerator dupa
arma ascunsa n cutee mante, ca sa oveasca trupu cazut a pamnt. O ntoarcere scurta, o
secerare cu bra[ee, o nvamaeaa de mant. |essca se p cu spatee de peretee stnc.
Barbatu zacea mobzat n fa[a e.
La prma mcare a mame sae, Pau sar do pa napo: n secunda n care ea ataca, se
retrase n umbra. a[nu caea un barbat cu barba, ghemut ca o fena, fandnd nante cu o
arma n mna. Pau ntmpna cu bra[u ntns, zbndu- naprasnc sub stern, sar ntr-o parte,
apca o ovtura ca de secure n ceafa, smuse arma dn mna n momentu n care omu se
prabu.
Apo [n n ntunerc, ca[arndu-se repede prntre Stnce dn fa[a u, cu arma nfpta n
cngatoare. O recunoscuse, n cuda forme neobnute - o arma ans-proect, un obect care
spunea mute despre ocu acesta... nca o dovada ca ac nmen nu foosea scutur.
O sa-;i ndrepte aten(ia asupra mamei mele ;i a tovara;ului lor, 5tilgar, gnd Pau. Mama
o sa se descurce cu el. Trebuie sa-mi gasesc opozi(ie avantajoasa de unde sa-i (in la respect ;i
sa-i dau mamei ocazia safuga.
Dn bazn zbucn un cor de [acantur de arcur metace. Proectee scheunara sub[re n
Stnce dmpre|ur. Unu dntre ee fchu manta. Se strecura repede dupa un co[ de stnca,
pomenndu-se ntr-o fsura ngusta cu pere[ vertca ncepu sa se ca[ere, centmetru cu
centmetru - cu spatee proptt de un perete, cu pcoaree n ceaat - ncet, caznndu-se sa
nu faca zgomot.
Tunetu voc u Stgar rasfrnse ecou pna a e:
- napo, paduch cu mnte de verme! Femea asta e-n stare sa-m rupa gtu daca va ma
apropa[!
De undeva, dn bazn, o voce strga:
- Putu a ters-o, St. Ce sa...
- Frete c-a ters-o, cap de nsp ce... auuu! nceteaza, femee!
- Poruncete-e sa nu-m ma hatuasca baatu, spuse |essca.
- Nu- hatuete nmen, femee. A fugt. A reut de mnune. Ze dn adncur! De ce n-a
spus ca et uptatoare tutoare a taneor?
- Spune-e oamenor ta sa se retraga, porunc |essca. Spune-e sa asa cu to[ pe sou
baznuu, a vedere... f sgur ca tu c[ snte[.
Acuma-i acum, gnd ea. Dar daca omul asta e ntr-adevar att de ager la minte pe ct
pare, avem o ;ansa.
Pau contnua sa se ca[ere. Dadu de un prag nat ngust, pe care se putea odhn de
unde vedea toata suprafa[a baznuu. Auz mpede vocea u Stgar:
- daca refuz? Cum [ nchpu ca... uuuh! A|unge, femee! Nu ma are nmen, nmc, cu
tne acum. Pe to[ ze! Daca po[ face asta ceu ma puternc dntre no, pre[uet de zece or
greutatea ta n apa.
$i acum... lncercarea ra(iunii, gnd |essca. Spuse cu voce puternca:
- cauta[ pe Lsan a-Gab.
- Poate ca vo snte[ ce de care vorbete egenda, rost e, dar n-am sa cred asta dect
cnd vo avea o dovada. Deocamdata, tot ce tu este c-a[ vent pe Arraks cu neghobu aa de
Duce, care... a! Femee! N-a dect sa ma ucz daca vre! Era cnstt cura|os, da, dar a fost
curata neghobe sa se puna n caea pumnuu Harkonnen, aa cum a facut-o!
Tacere!
Dupa cteva cpe, |essca spuse:
- N-a avut de aes... Dar n-are rost sa vorbm despre asta acum. Ascuta! spune- omuu
care s-a ptt n spatee tufe de coo sa nu- ma agte arma, ncercnd sa ma ocheasca, daca
nu vrea sa scap unversu nt de tne, -apo de e.
- Tu, de coo! tuna Stgar. Fa precum spune femea!
- St, doar...
- Fa precum spune femea, rahat de opra |egoasa cu capu pn de nsp mutra de
verme! Fa precum spune sau o sa- cer char eu sa te faca farme! Nu vez de ce- n stare
femea asta?
Omu de dupa tufa se rdca n pcoare, cobor arma.
- Et mu[umta? ntreba Stgar.
- Da. -acum expca-e mpede aor ta ce anume doret de a mne. N-a vrea ca vreun
[nc cu capu nferbntat sa faca vreo proste.
Stgar vorb cu voce sonora:
- Cnd ne strecuram n sate orae trebue sa ne ascundem obra sa ne amestecam
cu ocutor dn grabene ab. Nu purtam arme, cac crstau e sfnt. Dar tu, femee, cunot
tanee de upta. Pna astaz no e tam doar dn auzte mu[ nu credeau ca exsta, dar
nmen nu poate sa puna a-ndoaa ce vede cu och sa. A brut un fremen narmat. Iar arma,
pe care-a foost-o tu, e-o arma pe care n-o poate descoper nmen.
Un murmur vag ven dn bazn, unde vorbee u Stgar atnsesera [nta.
- S daca ma-nvoesc sa va nva[ pe vo... tanee?
- [ promt tot a|utoru. [e, fuu tau.
- Ce garan[e avem ca-[ ve respecta fagaduaa?
Vocea u Stgar perdu o parte dn tonu masurat, asnd sa razbata o nota mohorta:
- Pe-ac, femee, n-avem hr[oage de-ncheat contracte. No nu fagadum seara, ca s-
avem ce caca n pcoare dmnea[a. La no, snguru contract e cuvntu omuu. Intre mne
oamen a caror conducator snt, snguru egamnt este cuvntu meu. nva[a-ne tanee ve[
putea ramne cu no ct tmp ve[ vrea. Apa voastra se va un cu apa noastra.
- Po[ sa vorbet n numee tuturor fremenor? ntreba |essca,
- Cu tmpu, poate. Deocamdata doar fratee meu, Let, vorbete pentru to[ fremen. n
ceea ce ma prvete, nu va pot promte dect ce ma desavrt secret. A me nu vor vorb n
nc un at setch despre vo. Harkonnen au recucert Dune cu for[a armeor Ducee vostru e
mort. Despre vo se crede c-a[ murt, uc de-o Maca Furtuna. Nc un vnator nu umba dupa
praz moarte.
Exista, ntr-adevar, o doza de siguran(a, gnd |essca. Dar oamenii ace;tia au un sistem
bun de comunica(ii (i pot transmite oricnd un mesaj.
- M se pare ca s-a ofert o recompensa pentru capturarea noastra, spuse.
Stgar nu raspunse medat, ar |essca, sm[ndu- freamatu muchor n mne e
ncetate, avu mpresa ca vede vrte|u gnduror dn mntea fremenuu.
n cee dn urma, acesta spuse:
- [ ma spun nca o data: fac egamnt dn egamntu trbuu. A me au n[ees acum ce
nsemna[ pentru no. Ce ne-ar putea ofer Harkonnen? Lbertatea? Ha! Nu, vo snte[ taqwa.
Prn vo vom dobnd ma mut dect ne-ar aduce toata mrodena dn sozure Harkonnenor.
- Daca- aa, atunc am sa va nva[ feu meu de upta, rost |essca sesza ntenstatea
ncontent rtuaa a propror e cuvnte.
- Bne. -acum, da-m drumu.
- Fe, se nvo |essca. desprnse mne, se rdca n pcoare, n vazu cete dn bazn. E
un test-mashad, gnd ea. Dar Paul trebuie sa afle adevarul despre oamenii ace;tia, chiar ;i cu
pre(ul vie(ii mele.
n tacerea care urma, Pau se fura nca un pas nante, ca sa vada ma bne ocu n care
se afa mama sa. n aceea cpa, auz deasupra u, n crevasa, o rasufare agtata, ute
nabuta. Desu cu coada ochuu conturu vag a une umbre care se profa pe ceru nsteat.
De |os, rasuna vocea u Stgar:
- He, tu de coo, sus! Lasa baatu! O sa coboare e sngur, medat!
Un gas de bae[e, sau de fata, raspunse dn bezna crevase:
- Dar, St, trebue sa fe pe-ac pe...
- Am spus sa- a n pace, Chan! Pu de opra ce et!
Deasupra u Pau se auz o n|uratura nfundata, apo un mormat:
- Pu de opra... eu|
Dar umbra dsparu.
Pau stramuta aten[a catre bazn. Stgar era o pata cenue, aatur de mama sa.
- Ven[ ncoace cu to[! strga Stgar. Se ntoarse spre |essca. Acum e rndu tau sa ne
spu ce garan[e avem noi ca-[ ve respecta fagaduaa. Tu et cea obnuta cu hr[oage
contracte garnste cu vorbe goae ate asemenea...
- Nc no, cee dn Bene Gessert, nu ne cacam ncodata |uramntu, rost |essca.
Vorbee e fura urmate de o tacere ncordata, apo de un murmur de voc: "O vra|toare
Bene Gessert!"
Pau scoase dn cngatoare arma capturata, och sueta ntunecata a u Stgar, dar
fremenu tovara sa ramasera nemca[, fxnd-o pe |essca.
- Se mpnete egenda, rost o voce.
- Am auzt ca shadouta Mapes a spus acea ucru despre vo, zse Stgar. Dar o
afrma[e grava, ca asta, trebue verfcata. Daca et femea Bene Gessert despre a care fu
egenda spune ca ne va arata caea spre parads...
Tacu, dadu dn umer.
|essca ofta uurata, gnd: A;adar Missionaria Protectiva a reu;it sa instaleze ;i supape de
siguran(a religioase in fundul acesta de iad. Foarte bine... Le vom folosi, de vreme ce exista.
Spuse cu voce rasunatoare:
- Prezcatoarea care v-a transms egenda a rostt proorocrea sub pecetea karame -a
|azuu - mracou muabtatea profe[e... tu asta. Atepta[ un semn!
Stgar seme[ capu n umna un.
- N-avem tmp de perdut cu rtuaur, rost e cu voce surda.
Brusc, |essca amnt de-o harta pe care Leto -o aratase cnd
dscutasera despre eventuaee trasee de savare n caz de prme|de. Ct de mut tmp
parea sa f trecut de-atunc! Pe harta aceea, nga un oc numt "Setch Tabr", vazuse nsemnat
numee "Stgar".
- Poate c-o sa avem tmp cnd vom a|unge a Setch Tabr, spuse ea.
Vazu tresarrea u Stgar gnd: Noroc ca nu-i trece prin cap ce mijloace folosim|
lscusita trebuie sa fi fost sora aceea 8ene Cesserit din Missionaria Protectiva| Fremenii snt
perfect pregati(i sa creada in noi.
Stgar se fo stnghert, murmura:
- Trebue sa pecam.
Ea ncna scurt capu, dadu de n[ees ca aveau sa pece numa cu ncuvn[area e.
Stgar rdca och spre stnc, prvnd aproape drept catre pragu pe care se ghemuse
Pau.
- Baete! Po[ sa cobor.
Se ntoarse catre |essca, adauga pe un ton de scuza:
- E de necrezut ct zgomot a putut sa faca fu tau cnd s-a ca[arat pe stnc. Ma are
mute de nva[at ca sa nu ne prme|duasca tuturor va[a... Dar e nca tnar.
- Nc nu ma ndoesc ca avem mute de nva[at un de a a[, repca |essca. Pna una-
ata, nsa, n-ar strca sa vez ce- cu tovarau tau dn stnga. Cred ca fu meu ce zgomotos -a
cam bruscat cnd -a uat arma.
Sgar ntoarse repede capu mcarea facu sa- future guga.
- Unde?
- n spatee tufeor, raspunse |essca.
ndca ocu cu mna.
Stgar gestcua catre do dntre oamen sa:
- Controa[. prv repede tovara, dentfcndu-, apo spuse: Lpsete |ams. Va sa
zca baatu cunoate e tanee...
- Poate-a sa bag de seama ca fu meu nu s-a cntt dn ocu n care se afa, observa
|essca.
Ce do oamen trm de Stgar facura apar[a sus[nndu- pe un a treea, care se
potcnea cnnd ntre e. Stgar e arunca o prvre, apo se ntoarse ara spre |essca.
- Cu ate cuvnte, baatu n-ascuta dect de tne, nu?
- Pau! strga |essca. Po[ sa cobor acum.
Pau se rdca n pcoare, e n umna un, vr arma fremena n cngatoare. Cnd se
ntoarse, n fa[a u se v dntre stnc o umbra.
Razee un refexu or pad n patra cenue dezvaura o sueta scunda, n mante
fremena, o fa[a umbrta care- fxa pe sub streana gug gura une arme ans-proect
a[ntta spre e, dntr-un fad a mante.
- Snt Chan, fca u Let.
Gasu era cntat, aproape vese.
- Nu te-a f asat sa- fac rau vreunua dntre tovara me, adauga ea.
Pau ngh[ n sec. Faptura pa n umna. Pau vazu un chp ca de sprdu, cu och
semannd cu do smbur negr. Prv nemnt fa[a cunoscuta, trasature ntrezarte n mute
dntre prmee vzun pretente. amnt bravada mnoasa cu care descrsese odata aceasta
fa[a-dn-vs spunndu- Cucernce Mac Gaus Heen Moham: "O vo cunoate".
Acum vedea aevea fa[a aceea, dar n mpre|urar pe care nu e vsase ncodata.
- A fost a fe de zgomotos ca sha-huud cnd se mne, spuse fata. a urcat pe unde
era ma greu. Vno dupa mne. O sa-[ arat pe unde se poate cobor ma uor ma ute.
Pau e dn crevasa, se stradu sa urmeze vobura mante e, pand anevoe pe terenu
framntat. Fata sarea ca o gazea, dansnd pe muche stncor. Pau sm[ cum navaete
sngee n obra|; se bucura ca era ntunerc.
Fata aceasta| Era ca o atngere a destnuu. Avu senza[a ca un va navanc na[a
deodata, umpndu- sufetu de nfacarare, mbarbatndu-.
Dupa cteva cpe, a|unsera a fremen de pe sou baznuu.
|essca zmb vag u Pau, dar se adresa u Stgar:
- Va f un bun schmb de experen[a. Sper ca tu a ta nu ne purta[ pca pentru ca am
ac[onat voent... A fost... necesar. Era[ pe cae sa... savr[ o greeaa.
- Savarea de a greeaa e dar dn ra, rost Stgar. duse mna stnga a buze, trase cu
ceaata arma dn cngatoarea u Pau, o azvr unua dntre tovara sa, adauga: Ve avea
propru tau psto maua, baete, cnd o sa- mer[.
Pau vru sa vorbeasca, ova, amntndu- una dn nva[ature mame sae: "Orce nceput
e un moment decat".
- Fu meu are toate armee care- trebue, spuse |essca. fxa cu prvrea pe Stgar,
obgndu- sa se gndeasca a feu cum capturase Pau pstou.
Stgar trase cu coada ochuu catre ce pe care doborse Pau. Omu, |ams, statea
retras, cu capu pecat, rasufnd greu.
- Et o femee dfca, zse Stgar. ntnse mna spre unu dn fremen, pocn dn
degete. Kusht bakka te.
lar n chakobsa, gnd |essca.
Omu aeza n pama u Stgar doua buca[ patrate de pnza sub[re. Stgar e trecu
prntre degete, ega una dn ee n |uru gtuu |essca, pe sub guga, o prnse pe ceaata, n
acea fe, a gtu u Pau.
- Acum purta[ a gt batsta bakka, spuse e. Daca va trebu sa ne despar[m, acesta va f
semnu de recunoatere ca face[ parte dn setchu u Stgar. Despre arme, vom vorb ata
data.
Se ntoarse catre grupu aor sa, nspecta oamen rnd pe rnd, facu semn unua sa a
fremktu u Pau.
8akka, gnd |essca, recunoscnd termenu regos. 8akka - bocitoarea. n[eese ca
batsta era smbou care- unea pe to[ membr trbuu. De ce-i leaga semnul plngerii? se
ntreba.
Stgar se aprope de fata care tuburase pe Pau, spuse:
- Chan, a- pe copu-barbat sub arpa ta. Vez sa nu aba necazur.
- Vno, cope-barbat.
Pau ascunse revota dn gas, zse:
- Ma cheama Pau. Fa bne ...
- [ vom da no nume, pu de om, ntrerupse Stgar. La mhna, dupa ce ve f trecut
ncercarea aq.
lncercarea ra(iunii, traduse n gnd |essca. Necestatea mperoasa a demonstrar
superorta[ u Pau prma asupra orcaru at consderent. Spuse cu voce taoasa:
- Fu meu a fost supus ncercar cu gom |abbaru!
dadu seama, dupa tacerea care se asa dntr-o data ca vorbee e rascosera nme
fremenor.
- Snt mute ucrur pe care nu e tm un despre a[, murmura Stgar, Dar zabovm
prea mut. Sa nu ne gaseasca soaree ze afara. Se aprope de omu pe care doborse Pau,
ntreba: |ams, po[ sa umb?
Omu scoase un mrt, raspunse:
- M-a uat prn surprndere. A fost un accdent. Pot sa merg.
- Dar fara ate accdente, rost Stgar. Raspunz mpreuna cu
Chan de securtatea baatuu, |ams. e, femea snt sub protec[a mea.
|essca se uta ung a ce numt |ams. A u fusese vocea care se sfadse cu Stgar, dn
bezna. A u fusese vocea care sunase a moarte. Iar Stgar gasse de cuvn[a sa- numeasca
tocma pe acest |ams ca sa ntareasca protec[a u Pau.
Stgar arunca o prvre scrutatoare asupra grupuu sau, desemna cu un gest do dntre
oamen:
- Larus Farrukh, va ocupa[ de tergerea urmeor. Ave[ gr|a sa nu ramna nc una.
Aten[e sporta! Avem cu no do oamen nenstru[. Se ntoarse, rdca mna, ndca peretee
opus a baznuu ordona: n r cte unu, cu fancur, porn[! Trebue sa a|ungem a Petera
de pe Cume nantea soror.
|essca porn aatur de Stgar, numarnd capetee. Erau patruzec do, cu ea cu Pau.
gnd: 5e deplaseaza ca un deta;ament militar... Pna ;i fata Chani.
Pau ntrase n r n spatee u Chan. aungase gndure negre pe care e facuse
pentru faptu ca se asase surprns de fata. n cpa aceasta, nu ma avea n mnte dect ecou
memento-uu dn cuvntee taoase rostte de mama sa: "Fu meu a fost supus ncercar cu
gom |abbaru!" Sm[ furncatur n mna care nu utase durerea.
- Uta-te pe unde merg, uera Chan. Nu ma atnge tufee. O sngura a[a aga[ata e de-
a|uns ca sa ne tradeze trecerea.
Pau ngh[ n sec, dadu dn cap.
|essca ascuta zgomotu cete. Nu auzea dect propr e pa pa u Pau. Era uuta de
feu n care se depasau fremen. Patruzec de oamen traversau baznu fara vreun at zgomot
dect sunetee naturae ae acestu oc... Ca nte feuc fantomatce... Mergeau spre Setch Tabr
- setch-u u Stgar.
Se gnd a cuvntu acea: setch. Era un cuvnt chakobsa, pastrat neschmbat de cne te
cte secoe, dn stravechu gra de upta. 5ietch: un oc de adunare n caz de prme|de. Aba
acum, dupa ce momentu de tensune a contactuu cu fremen trecuse, ntrevedea profundee
mpca[ ae cuvntuu ae mba|uu.
- nantam bne, spuse Stgar. Cu voa u Sha-huud, o sa a|ungem a Petera de pe
Cuhne nante de a se crapa de zua.
|essca ncuvn[a cu o mcare a capuu, dozndu- efortu, sm[nd apasarea nemoasa a
obose, pe care o [nea nca n fru gra[e von[e... , recunoscu, gra[e unu ean nou.
concentra gndure a semnfca[a cete acestea, a ceea ce dezvauau acet oamen despre
cutura fremena.
To(i pna la unul, gnd ea. O ntreaga civiliza(ie educata, formata n spiritul disciplinei
militare. Ce poate fi mai de pre( pentru un Duce proscris?
Cartea a doua
Muad' Dib
Fremenii erau nentrecu(i n acea nsu;ire pe care stramo;ii no;tri o numeau
"spannungabogen" - prelungirea autoimpusa a ragazului dintre dorin(a de a
ob(ine un lucru ;i momentul ac(ionarii pentru dobndirea sa.
Fragment din ln]elepciunea lui Muad'Dib de prin(esa lrulan.
A|unsera n aproperea Peter de pe Cume char cnd ncepea sa m|easca de zua. Se
anga|ara ntr-o trecatoare n peretee baznuu, att de ngusta, nct trebuau sa nanteze cu
trupu rasuct dn m|oc.
n umna pada a zoror, |essca vazu pe Stgar repartznd santnee, care se ca[arara
cu agtate spre crestee stncor.
Fara sa se opreasca dn mers, Pau rdca och, prvnd pangca ngusta de cer cenuu-
abastru.
Chan zor, tragndu- de mante:
- Ma ute. Se face umna.
- Unde s-au dus oamen care s-au urcat pe stnc? ntreba e, n oapta.
- E prmu schmb a garz de z, raspunse fata. Grabete-te!
Posteaza santinele, gnd Pau. ln(elept lucru. Dar ar fi fost ;i mai n(elept sa patrundem
aici n grupuri mici. Riscul de a pune n pericol toata ceata ar fi fost mult mai redus. tresar,
dndu- seama ca |udecase ca un uptator de ghera, amntndu- de teama tatau sau ca
Atrez ar putea sa devna o Casa de Ghera.
- Ma repede, ndemna dn nou Chan.
Pau auz fonetu zort a mantor dn spatee u, grab pasu. venra n mnte cuvntee
despre srat dn mca Bbe C.P. pe care -o daruse Yueh.
"Raiul n dreapta, ladul n stnga ;i lngerul Mor(ii n spate".
Ctatu contnua sa- rasune n mnte.
Defeu cot brusc, se arg. vazu pe Stgar aratndu-e cu mna o gaura mca, patrata, a
baza pereteu vertca.
- Iute! uera e. Daca da peste no o patrua sntem ca nte epur n cuca.
Pau se apeca, ntra dupa Chan. Grota n care patrunse era scadata ntr-o umna
posomorta ce parea sa vna de undeva, de deasupra.
- Po[ sa te rdc, spuse Chan.
E se ndrepta, cerceta petera. Era adnca ata; tavanu bott se curba atera, cobornd
cam pna a na[mea unu om cu bra[u rdcat. Fremen ntrau unu dupa atu, raspndndu-se
apo prn cotoane cufundate n umbra. O vazu ntrnd pe mama sa, tragndu-se a o parte,
urmarnd mcare oamenor. Observa ca n cuda mbracamn[ dentce, exsta o mare
deosebre ntre ea fremen. Se mca atfe - cu seme[e gra[e.
- Gasete-[ un oc retras de odhna, cope-barbat, sfatu Chan. Mannca.
vr n mna doua ruour nfaurate n fo vegetae, care raspndeau un mros patrunzator
de condment.
Stgar ntra utmu, se opr n spatee |essca, ordona ctorva oamen care ateptau nga
ntrare:
- Pune[ preatee de zoare vede[ de umezeaa. Lem, aprnde nte curgobur.
Apo se aprope de |essca, o prnse de bra[, - spuse:
- Vno, femee tutoare de tane. Vreau sa-[ arat ceva.
O conduse de-a ungu unu prag curb de patra, catre ocu de unde parea ca provne
umna cenue dn grota.
|essca se pomen prvnd n exteror, de a pervazu nat at a une deschzatur n
peretee grote - o gaura stuata a na[me domnnd at bazn, ma adnc. Baznu avea un
dametru de vreo zece sau dosprezece kometr era mpre|mut de zdure nate ae unu
an[ de stnc. Suprafa[a sa era presarata cu manunchur raze[e de pante.
n tmp ce prvea baznu, n umna aptoasa a zoror, soaree se na[a brusc deasupra
meterezeor de a ceaat capat, mprumutnd pesa|uu tonur de coca coapta. |essca se
paru ca soaree Arraksuu tremura deasupra orzontuu, ncercnd sa se smuga sa urce pe
cer.
Noi sntem cei care vrem sa-l re(inem, gnd ea. Pentru noi, noaptea-i mai sigura dect ziua.
Apo o napad un dor sabatc de a vedea arcundu-se peste vaea aceasta care nu cunotea
poaa... un curcubeu. Va trebui sa-mi interzic asemenea gnduri nostalgice, se do|en. 5nt
slabiciuni. Nu-mi mai pot ngadui slabiciuni.
Stgar o strnse de bra[, arata cu ceaata mna spre capatu ndepartat a baznuu.
- Prvete! Acoo snt druze... Druze adevarate!
|essca se uta n drec[a pe care -o ndcase, desu mcare: oamen pe suprafa[a
baznuu, puncte negre parasnd zona tot ma puternc umnata de soare, ndreptndu-se catre
umbra proectata de versan[ opu. n pofda dstan[e, mcare se dstngeau mpede n
aeru curat. scoase dn nteroru mante bnocu, ndrepta catre suetee mnuscue, rega
oeobectvee... Naframe futurnd, ca un sto de futur mutcoor.
- Acoo e casa noastra, spuse Stgar. La noapte vom f acoo. Prv ngndurat baznu,
mngndu- musta[a. A me au ramas a ucru ma mut ca de obce. Asta nseamna ca nu-s
patrue prn prea|ma. O sa e semnazez ma trzu sa ne atepte sosrea.
- Oamen ta par foarte dscpna[, observa |essca.
ua de a och bnocu, vazu ca Stgar contnua sa prveasca n departare.
- Se supun necesta[ de ocrotre a trbuu, zse e. Aceea necestate este crteru dupa
care se aeg a no conducator. Conducatoru trebue sa fe ce ma puternc, ce care poate
ofer apa securtate. ntoarse och spre ea.
|essca sus[nu prvrea, scruta och ps[ de ab, orbtee adumbrte, dunga de praf
depusa pe free de par ae musta[ barb, na tubuu coector care cobora de a nar n
nteroru dstrauu.
- |-am ezat cumva autortatea de conducator, punndu-te a ncercare, Stgar? ntreba.
- N-a fost vorba de-o provocare, raspunse e.
- Dar oamen nu trebue sa- parda respectu fa[a de conducatoru or, nssta ea.
- Nu exsta nc unu prntre paduch ata de nsp, carua sa nu- pot ven de hac, repca
Stgar. nvngndu-ma pe mne ne-a nvns pe to[. Acum tot ce se spera este sa nve[e de a
tne... tanee... ar un snt curo daca ve cuteza sa ma provoc.
Ea cntar mpca[e.
- Sa te provoc... a due?
Stgar ncuvn[a dn cap, spuse:
- Dar nu te-a sfatu s-o fac pentru ca, orcum, nu te-ar urma. Nu apar[ um nspuror.
S-au putut convnge cu to[ dupa drumu dn noaptea asta.
- Oamen practc.
- ntocma, rost e. Arunca o prvre catre bazn, urma: Ne cunoatem nevoe. Dar pu[n
se gndesc a ucrur seroase acam, cnd se afa a do pa de casa. Am pst mut. Am munct
o gramada de vreme ca sa putem preda a tmp negustoror ber mrodena pentru
bestema[ de ghdar... nnegr--s-ar fe[ee n vec vecor!
|essca tresar, prv ung.
- Ghdar? Ce-are a face Ghda cu mrodena voastra?
- Aa a porunct Let, raspunse Stgar. Cunoatem no motvu, dar asta nu ne
nducete cu nmc amaru. Sntem nevo[ sa mtum Ghda cu cantta[ enorme de mrodene,
pentru ca pe ceru nostru sa au exste sate[ sau spon care ar putea sa afe ce facem cu fa[a
Arraksuu.
|essca cumpan vorbee, amntndu- ca Pau spusese e ca acesta trebue sa fe
motvu pentru care pe orbta Arraksuu nu exstau sate[ artfca.
- ce anume face[ cu fa[a Arraksuu de nu vre[ sa se afe?
- O schmbam... ncet, dar sgur... ca sa devna o ume prenca ve[ umane. Genera[a
noastra n-o s-o apuce. N-o s-o apuce nc cop notr, nc cop copor notr, nc nepo[
copor or... dar umea aceea va f. Prv cu och nce[oa[ baznu, murmura: Apa sub ceru
ber, pante nate, verz... oamen umbnd n voe, fara dstrae.
A;adar acesta-i visul lui Liet-lynes, gnd |essca.
- Mturea e o sou[e percuoasa, spuse. Mtee au tendn[a sa creasca ntruna.
- Cresc, recunoscu e. Dar caea cea enta e caea cea ma sgura.
|essca se ntoarse, pmba prvrea peste bazn, ncercnd sa- vada aa cum -
nchpuse Stgar. Dar nu vazu dect gabenu-cenuu a roc sterpe... apo, brusc, o magne
mcatoare, dfuza pe ceru de deasupra stncor.
- Ahhhh! excama Stgar.
|essca crezu ma nt ca- vorba de o nava de patruare, pe urma dadu seama ca era un
mra| - un at pesa| putea deasupra nspuror arde, o undure ndepartata de pa|t, un
verme ung traversndu-e suprafa[a, ar pe spatee u, futurnd n bataa vntuu... mant de
fremen.
Mra|u per.
- N-ar f rau sa putem merge caare, spuse Stgar. Dar nu ne putem permte sa aducem
un faurtor n baznu asta. Aa ca, a noapte, va trebu sa facem drumu tot pe |os.
Fauritor - denumirea pe care o dau ei viermelui, gnd ea. Cntar semnfca[a spuseor u.
Nu- puteau permite sa aduca un verme n baznu acesta. reaza, brusc, ce anume vazuse
n mra|: fremen caarnd pe spatee unu verme ura. Trebu sa faca un efort de autocontro
ca sa nu- tradeze ocu pe care - provoca n[eegerea mpca[or.
- E vremea sa ne ntoarcem a cea[, spuse Stgar. Atmnter a me o sa- nchpue ca-
[ fac curte. -aa snt destu nvdo pentru faptu ca mne mee [-au gustat gngaa az-
noapte, cnd ne-am uptat n baznu Tuono.
- Masoara-[ cuvntee, rost cu gas taos |essca.
- N-a de ce sa te super, repca e mpacutor. La no nmen nu se atnge de o femee,
fara consm[amntu e... ar n ceea ce te prvete... (dadu dn umer)... n-a nevoe sa te apere
ege noastre.
- Sa nu u[ nc o cpa c-am fost doamna unu Duce, spuse ea, dar vocea era de|a ma
bnda.
- Cum doret, o nt e. E... e tmpu sa etanam deschderea asta, ca sa putem sab
dscpna dstrauu. Oamen trebue sa- petreaca zua n thna. Mne, fame or nu e vor
ma asa ragaz de odhna.
Tacura amndo.
|essca prv baznu nsort. Interpretase bne ceea ce auzse n vocea u Stgar -
propunerea nerostta a ceva ma mut dect protec(ia sa. Vroa o so[e? dadu seama ca ar f
putut sa |oace rou acesta. Era una dn sou[e prn care s-ar f pus capat confcteor pentru
puterea trbaa - femea potrvta pentru barbatu potrvt.
Dar n cazu acesta, ce-avea sa se ntmpe cu Pau? Cne putea t, n cpa asta, ce eg de
rudene precumpaneau prntre fremen? ce-avea sa se ntmpe cu fca ce trebua sa se
nasca pe care o purta n ea, de cteva saptamn? Ce-avea sa se ntmpe cu fca unu Duce
mort? Pentru prma data, |essca ngadu sa prveasca deschs, cu cura|, probema ceuat
cop care cretea n ea, sa- amnteasca motvee personae pentru care acceptase
conceperea acestu a doea vastar. Da, ta de ce o facuse... Cedase pornr navance pe
care o mpartaeau toate creature asupra carora haadua spectru mor[ - mbodu de a
dobnd nemurrea prn procreare. ea, Leto se asasera cope[ de nstnctu spece.
Se uta pez a Stgar, vazu ca fremenu o prvea, ateptnd. O fiica nascuta pe
meleagurile acestea, de o femeie casatorita cu un barbat ca acesta... Ce soarta ar putea sa
aiba o asemenea fiica? se ntreba ea. Ar ncerca barbatul acesta sa ngradeasca necesita(ile
carora trebuie sa li se supuna o 8ene Cesserit?
Stgar tu ca sa- dreaga vocea, apo spuse ceva care dovedea ca n[eegea o parte dn
ntrebare ce framnau cugetu |essca:
- Pentru un conducator, ucru ce ma mportant este ceea ce face dn e un conducator.
Bnee poporuu sau. Dac-a sa ma nve[ putere tae, s-ar putea sa vna o z cnd unu dn no
va f nevot sa- provoace pe ceaat. A prefera ata sou[e.
- Exsta ate sou[? ntreba ea.
- Da, spuse e. Sayyadna. Cucernca noastra Maca e batrna.
Cucernica lor Maica|
Stgar nu- asa tmp de gndre, urma:
- Nu [n neaparat sa ma ofer ca so[. Sa nu ma n[eeg gret. Et frumoasa, atragatoare...
Dar daca te-a ua prntre femee mee, un tner ar putea crede ca ma preocupa ma mut
pacere carn dect nevoe trbuu. Tner, de exempu, ca acea care ne pndesc ne ascuta
n cpa asta.
Un om care-;i cntare;te deciziile, care se gnde;te la consecin(e, spuse |essca.
- Prntre tner aceta snt destu care au a|uns a vrsta sprteor nfacarate, reua
Stgar. E o faza n care trebue domo[. N-am voe sa e ofer motve seroase ca sa ma
provoace. Pentru ca n cazu asta, a f st sa- schodesc pentru tot restu ve[ sau sa- omor.
Nu asta e caea pe care trebue s-o urmeze un conducator, ma aes cnd poate s-o evte n
mod onorab. -apo... conducatoru este unu dntre factor care creaza deosebrea dntre o
goata un popor. Conducatoru trebue sa men[na nveu ndvzor. Prea pu[n ndvz...
un popor degenereaza n goata.
Cuvntee u, n[eepcunea dn ee, faptu ca Stgar vorbse att pentru ea, ct pentru ce
care trageau cu urechea, o obgara pe |essca sa reevaueze omu de nga ea.
Cta prestan(a| gnd. De unde acest echilibru interior?
- Legea care mpune crtere noastre de aegere a conducatoruu este o ege dreapta,
spuse Stgar. Dar asta nu nseamna ca un popor are ntotdeauna nevoe de dreptate. Ceea ce
ne trebue noua, n cpa de fa[a, e tmp. Tmp ca sa ne dezvotam sa prosperam, tmp ca sa
ne extndem for[ee pe ntregu cuprns a panete.
Care i-o fi obr;ia ? se ntreba |essca. Din ce soi de oameni se trage ? Spuse cu voce |oasa:
- Stgar, te-am subestmat.
- M-am nchput, raspunse e.
- Cred ca ne-am subestmat recproc.
- Doresc sa fe prma utma data, rost e. Doresc pretena ta... ncrederea ta. Doresc
sa avem unu fa[a de ceaat ace respect care vne dn sufet, care nu cere amestecu sexuu.
- n[eeg.
- A ncredere n mne?
- Aud sncertatea dn gasu tau.
- La no, cnd sayyadnee nu snt conducator ofca, ocupa un at oc de cnste: nva[a
pe cea[. Au gr|a sa ntre[na puterea u Dumnezeu... ac.
atnse peptu.
Trebuie sa aflu ce-i cu enigma aceea a Cucernicei Maici, amnt |essca spuse:
- A poment adneaor de Cucernca voastra Maca... ar az-noapte s-a vorbt despre
egende proorocr.
- Se spune ca o Bene Gessert fu e au chea vtoruu nostru.
- Crede[ ca eu snt aceea?
prv atenta, gndnd: Trestia tnra moare att de u;or| lnceputurile snt momente extrem
de primejdioase.
- Nu tm, raspunse Stgar.
Ea dadu dn cap, gnd: E un om cinstit. A;teapta un semn, dar nu va face nimic ca sa
ncline talerul sor(ii n favoarea sa, spunndu-mi care este acest semn.
ntoarse prvrea spre bazn, spre umbree aur, spre umbree ach care tremurau n
reverbera[a marunta a aeruu. Brusc, fecare partcca a fn[e e fu patrunsa de o pruden[a de
fena. Cunotea |argonu foost de Mssonara Proectva, ta cum ar f putut adapta tehnca
mtuu, pe cea a frc pe cea a speran[e, pentru a face fa[a orcaror prme|d, orcaror
necesta[, dar sm[ea ca n umea aceasta se petrecusera schmbar captae... Ca cum
atcneva fusese de|a prntre fremen fructfcase germenu asat de Mssonara Proectva.
Stgar tu ncetor.
Ea sm[ nerabdarea, dadea seama ca zua avansa ca fremen voau sa etaneze
grota. Sosse momentu sa dea dovada de cutezan[a ta care era uneata potrva: un dar
a-hkman, un sstem de tamacre, cu a|utoru carua sa poata...
- Adab, op ea.
I se paru ca mntea se rasucete n ea nsa. Recunoscu sanza[a pusu se acceera.
Nc un at fenomen dn ntregu antrenament Bene Gessert nu transmtea un asemenea
semna de recunoatere. Nu putea f dect adab, memora revendcatva ce se vete de a sne.
Se abandona nsantaneu, dnd cae bera cuvneor sa se reverse:
- Ibn qraba... pna n ocu unde se termna prafu.
rdca bra[u, ntnse. Observa ca Stgar o prvete cu och mar[. Dn spate auz
fonete agtate de mant. ncepu sa ngne:
- Vad un... fremen cu Cartea Pdeor. ctete u a-Lat, soaree pe care -a nfruntat -a
nrobt. Le cete Saduor |udeca[. Astfe ctete:
"Vra|ma me snt ca frunzee verz sfate
de furtuna n caea carea cutezat-au sa stea.
Au n-a[ vazut ce-a facut Domnu nostru?
Moma cume trms-a aceor
ce-au unett a noastra pere.
-acum snt ca pasare pe care e-a-mpratat vnatoru.
Urzee or snt asemen bucateor otravte
de care nc o gura nu se atnge."
Un for strabatu trupu. cobor bra[u.
Dn spate, dn penumbra peter, auz un ecou raspunsu optt de ma mute gasur:
- Unetre or au fost n zadar.
- focu Domnuu se na[a deasupra nm tae, ngna ea. Am reu;it, spuse.
- focu Domnuu s-a aprns, ven raspunsu. Ea dadu dn cap, rost:
- Vra|ma ta vor cadea.
- B-a kafa raspunsera fremen.
n tacerea care se asa, Stgar facu o pecacune n fa[a e.
- Sayyadna, spuse e, daca Sha-huud va ngadu, poate ca ve putea sa patrunz sa
dev Cucernca Maca.
5a patrund, gnd ea. Ciudata exprimare. Dar restul s-a potrivit destul de bine jargonului
obi;nuit. sm[ o amaracune cnca pentru ceea ce facuse. Missionaria Proiectiva da rareori
gre;. Ni s-a pregatit un sala; n salbaticia asta. Rugaciunea salatului ne-a durat un ascunzi;.
lar eu... va trebui sa joc acum rolul Auliyei, slujnica Domnului... 5ayyadina pentru un popor
nomad care s-a patruns pna-ntr-att de prorocirile noastre 8ene Cesserit, nct ;i nume;te
preotesele Cucernice Maici.
n penumbra dn petera, Pau statea n pcoare aatur de Chan. Ma sm[ea nca n gura
gustu mncar pe care -o daduse fata - carne tocata de pasare cereae amestecate cu
srop gros de mrodene, totu nvet ntr-o frunza. Gustnd prma mbucatura, daduse seama
ca nu ma mncase ncodata pna atunc un ament cu o concentra[e att de mare n esen[a de
mrodene pentru o cpa se facu frca. ta care era efectu esen[e asupra u - prefacerea
generata de melanj, proec[a contn[e pretente.
- B-a kafa, murmura Chan.
Pau ntoarse prvrea spre ea. Apo se uta a fremen, observa venera[a cu care
ascutau cuvntee mame sae. Numa omu pe care- chema |ams parea sa arboreze o
attudne dspre[utoare fa[a de ceremone; se [nea a o parte, cu bra[ee ncrucate.
- Duy yakha hn mange, opt Chan. Duy punra hn mange. Am do och. Am doua
pcoare.
se uta a Pau cu o exprese mrata.
Pau trase adnc aer n pept, ncercnd sa potoeasca furtuna dn e. Vorbee mame sae
decanasera efectu esen[e de mrodene. Sm[se gasu e na[ndu-se prabundu-se n e
ca vvatae unu ncendu. Nu omsese ac o cpa cnsmu care- hotarncea ncanta[a - o
cunotea doar att de bne! - dar nmc nu ma putea stav fenomenu generat de cteva
ngh[tur de mncare.
sm[ ara... Contn[a de rasa, de care nu putea sa scape. Mecansmu se decanase
dn nou: percep[a tot ma acuta, afuen[a de nforma[, precza rece a ra[onamenteor. Se
asa moae pe pardoseaa caverne, rezemndu- spatee de stnca, abandonndu-se. Contn[a
se prense n stratu acea atempora, unde putea sa vada tmpu, sa smta cae dsponbe,
vnture vtoruu... vnture trecutuu... vzunea monocuara a vtoruu... reunte ntr-o
sngura vzune trnocuara, care ngadua sa vada tmpu-devennd-spa[u.
dadu seama ca pndea prme|da de a se autodevansa se s sa nu parda contactu
cu percep[a prezentuu, sm[nd derva confuza a experen[e, curgerea cpe, sodfcarea
contnua a ceea-ce-este n vencu-a-fost.
Aga[ndu-se de prezent, reaza pentru prma oara ca reguartatea monumentaa a mcar
tmpuu era compcata pretutnden de curen[ schmbator, de vaur, de taazur
contrataazur... ca marea zbndu-se de stnce une faeze. Constatarea ofer o noua
perspectva asupra preten[e sae atunc vazu sursa "bezne-n-tmp", sursa rscuu de
eroare dn e. I se facu frca.
n[eese ca preten[a era o umnare care ngoba mtee revea[or generate - sursa
smutana de acurate[e de eroare semnfcatva. Intervenea un fe de rea[e Hesenberg, un
prncpu a ncerttudn: chetuaa de energe care dezvaua ceea ce vedea, schmba ceea
ce vedea.
Iar ceea ce vedea era un punct de conexun cauzae, un nex tempora char n nteroru
aceste grote. Un cocot de posbta[ concentrate ac, unde cea ma nfma ac[une - o
cpre, o vorba negndta, un fr de nsp dsocat - putea sa urneasca o prghe ggantca n
ntregu unvers cunoscut. Vazu un moment de voen[a ae caru consecn[e depndeau de att
de mute varabe, nct cea ma uoara mcare pe care o facea provoca mense schmbar
structurae.
Vzunea facu sa- doreasca ncremenrea n nemcare, dar aceasta era o ac[une
ncarcata de consecn[e.
Lne fara de numar ae consecn[eor porneau, toate, dn grota aceasta, raspndndu-se
apo rada, de-a ungu ceor ma mute dn ee vazu propru trup nensufe[t, dn care
sngee se scurgea prn rana cascata de ama unu cu[t.
ln anul n care a hotrit moartea Ducelui Leto ;i a napoiat Harkonnenilor
Arrakisul, tatal meu, lmparatul Padi;ah, avea ;aptezeci ;i doi de ani, dar nu
parea mai vrstnic de treizeci ;i cinci. Rareori aparea n public purtnd altceva
dect uniforma de sardaukar ;i un coif negru de burseg, cu leul de aur al stemei
imperiale. Uniforma era o aluzie stravezie la sursa puterii sale. Nu afi;a nsa
ntotdeauna o arogan(a att de ostentativa. Cnd vroia, era capabil sa radieze
farmec ;i sinceritate, de;i m-am ntrebat deseori, n anii din urma, daca a fost
vreodata ceea ce parea a fi. Credin(a mea, astazi, este ca s-a luptat toata via(a
sa scape printre zabrelele unei cu;ti invizibile. 5a nu uitam ca era lmparat,
reprezentantul unei dinastii ale carei nceputuri se pierdeau n negura
vremurilor. Noi, nsa, i-am refuzat un fiu legitim. Oare nu a fost aceasta cea
mai cumplita nfrngere pe care a suferit-o vreodata un monarh? 5pre
deosebire de Doamna jessica, mama mea s-a supus poruncii 5urorilor 5tare(e.
Care dintre cele doua femei a fost mai puternica? lstoria a ;i dat raspuns la
ntrebarea aceasta.
Fragment din ln casa tatlui meu de prin(esa lrulan.
|essca se trez n ntunercu grote auznd n |ur vnzoeaa fremenor, sm[nd mrosu
n[epator a dstraeor. Sm[u auntrc a tmpuu spuse ca, n curnd, afara avea sa se
nnopteze. Petera nsa contnua sa fe cufundata n bezna. O zoau de deert preatee dn
pastc, a caror ro era sa men[na umdtatea trupuror dn spa[u nchs ermetc.
dadu seama ca ngaduse somnu adnc a epuzar ca faptu acesta era destu de
reveator pentru feu aproape ncontent n care acceptase sguran[a oferta de ceata u
Stgar. Se rasuc n hamacu mprovzat dn mante, cobor pcoaree pe pardoseaa de
patra, nca[a ghetee de deert.
5a nu uit sa leg ;ireturile pe sub glezna, ca sa ajut ac(iunea de pompare a distraiului, gnd.
Multe n-ai voie sa ui(i aici|
Ma sm[ea nca gustu cne de dmnea[a - ruou facut dn frunza umputa cu carne tocata
de pasare cereae, amestecate cu srop de mrodene. Cna de dmnea[a! Se gnd pentru
prma oara a aceasta cudata nversare a tmpuu - noaptea era peroada de actvtate zua
cea de odhna.
Noaptea ascunde. Noaptea e;ti n siguran(a.
desprnse manta dn crgee nfpte n frda unde dormse, ntoarse vemntu pe
ppate pna cnd gas deschzatura, mbraca.
Se ntreba pe ce cae ar f putut sa transmta un mesa| catre Bene Gessert. coaa trebua
sa afe de ce do ratac[ dn adapostu arrakan.
La mca dstan[a de ocu n care se afa, se aprnsera cteva curgobur. vazu pe fremen
adunndu-se grupur-grupur, n umna anemca. Prntre e zar pe Pau. Era mbracat.
Guga mante atrna pe spate razee pade ae curgoburor reefau profu acvn a
neamuu Atredes.
|essca amnt comportarea strane a fuu e nantea momentuu n care se retrasesera
cu to[ pentru odhna. Absent. Paruse tota absent. Ca un nvat dn mor[, nca ncompet
content de ceea ce se ntmpase, cu och pe |umatate nch prvrea stcoasa a
contempar nteroare. nfa[area u o dusese cu gndu a ceea ce e spusese odata despre
hrana saturata de mrodene a Arraksuu.
Oare exista efecte secundare? se ntreba ea. A spus ca melanjul i influen(eaza nsu;irile
pre;tiente, dar a manifestat o reticen(a ciudata cnd l-am ntrebat ce vede.
Stgar aparu dn ntunerc, n dreapta e, se aprope de grupu de sub curgobur. |essca
observa feu n care mnga barba cu degetee, sesza aeru u ncordat, pnda ca de psca.
Un for neateptat de spama o fugera n cpa n care sm[ure reveara febrtatea
vzba a fremenor dn |uru u Pau - mcare crspate, attudnea rtuaa.
- Le-am fagadut protec[e! tuna deodata gasu u Stgar.
|essca recunoscu omu a care strgase Stgar. |ams! medat dupa aceea vazu fura u
|ams - poz[a contractata a umeror.
jamis, omul pe care l-a doborit Paul| gnd.
- Cunot prava, Stgar, spuse |ams.
- Cne o cunoate ma bne ca mne? repca Stgar ea auz tonu mpacutor dn vocea
sa, ncercarea de a abate mna ceuat.
- Aeg upta, mr |ams.
|essca se repez ntre e. nceta degetee n bra[u u Stgar.
- Ce este? ntreba.
- Prava amta, expca Stgar. |ams cere dreptu de a pune a ncercare rou pe care
[- atrbue egenda.
- Trebue sa- aeaga un uptator, spuse |ams. Daca nvnge uptatoru e, atunc e-
adevarat. Dar se spune... ( pmba prvrea peste chpure oamenor)... ca nu ar avea
trebun[a de un uptator dntre fremen. asta nu poate sa nsemne dect ca ar urma sa-
aduca ea uptatoru!
Dadu drumu bra[uu u Stgar, facu o |umatate de pas nante.
- tu sa upt sngura, rost ea. N-am nevoe de nc un uptator. Ceea ce spune egenda...
- Nu ne ntereseaza nterpretare tae! se rast |ams. Vrem o dovada adevarata. Tot ce
ne-a spus az-dmnea[a putea afa de a Stgar. Dupa ce [-o f mpuat capu cu vorbe, nu era
mare scofaa sa repe[ totu papagacete sa ncerc sa ne trag pe sfoara.
A; putea sa-l anihilez, gnd |essca, dar poate ca asta ar contraveni modului n care
interpreteaza ei legenda. se pomen dn nou ntrebndu-se ce fe de schmbar se
petrecusera pe paneta aceasta cu germenu asat de Mssonara Protectva.
Stgar se uta a |essca. Apo vorb cu voce |oasa, dar destu de tare ca sa- auda ce dn
|ur:
- |ams e un om ranchunos, Sayydna. Fu tau -a nvns ...
- A fost un accdent! racn |ams. n baznu Tuono s-au facut vra| -am sa dovedesc asta
ndata!
-... -am nvns eu a vremea mea, contnua netuburat Stgar. ncearca sa profte de
provocarea tahadd, ca sa- pateasca po[ee fa[a de mne. Dar |ams e un om prea voent
ca sa a|unga vreodata un bun conducator - sufera de ghafa, ese dn fre. Cu gura e omu
egor, dar n sufet e sarfa, necredncos. Nu, nu va f ncodata un conducator bun. L-am
toerat pna acum pentru ca frea asta face dn e un uptator de foos, dar cnd se asa prada
nvde fure devne percuos pna pentru a sa.
- Stgarrrr! scrn |ams.
|essca n[eese ce urmarea Stgar. ncerca sa- asmuta pe |ams, ca sa prea e
provocarea adresata u Pau.
Stgar prv fx pe |ams |essca auz dn nou nuan[a mpacutoare n vocea puternca a
fremenuu:
- |ams, nu- dect un cop. Nu...
- Char tu a spus ca- barbat, tae vorba |ams. Iar maca-sa pretinde ca a cunoscut gom
|abbaru! E tot numa carne geme de apa. Ce care e-au carat ran[a spun ca nauntru snt
trugene cu apa. Ltrugene! no, care ne sorbm buzunaree coectoare de cum se aduna n
ee cteva pcatur!
Stgar arunca |essca o prvre ncruntata.
- E adevarat? Ave[ apa n ran[a?
- Da.
- Ltrugene?
- Doua trugene.
- Ce-avea[ de gnd sa face[ cu avu[a asta?
Avu(ie? gnd ea. Sm[se raceaa brusca dn gasu u Stgar. catna ncet capu.
- Pe umea mea de batna, apa cadea dn cer curgea n rur a suprafa[a, spuse. Pe
umea aceea exstau oceane de apa att de ntnse, nct nu e vedea ceaat [arm. N-am fost
educata ca vo, n-am cunoscut dscpna ape. Pna acum n-a trebut sa ma gndesc a apa n
feu acesta.
Un suspn gtut se rdca dn m|ocu mu[m adunate n |uru or:
- Apa cadea dn cer... curgea la suprafa(a...
- ta ca prntre no snt un carora s-au defectat buzunaree coectoare de a dstrae
ca n noaptea asta vor sufer de sete pna ce vom a|unge a Tabr?
- De unde sa tu? |essca scutura capu. Daca snt n mpas, da-e apa dn ran[a
noastra.
- Pentru asta pastra avu[a?
- O pastram pentru suprave[ure, raspunse ea.
- Daca- aa, atunc [ acceptam bnecuvntarea, Sayyadna.
- N-a sa ne cumper cu apa, mr |ams. nc [e n-am sa-[ fac |ocu, Stgar. Vad ca
ncerc sa ma determn sa te provoc a due nante de a-m f dovedt spusee.
Stgar se ntoarse spre |ams.
- Inst n hotarrea ta de-a provoca a upta un cop, |ams?
Vorbse cu gas scazut, vennos.
- Femea trebue pusa a ncercare prn uptatoru e.
- n cuda faptuu ca se bucura de protec[a mea?
- Invoc prava amta, repca |ams. E dreptu meu.
Stgar dadu dn cap.
- Bne! Dar daca nu te va dobor baatu ve nfrunta apo cu[tu meu. de data asta n-
am sa-m ma pun stava ame.
- Sa nu ngadu una ca asta, nterven |essca. Pau n-are dect...
- Nu te amesteca, Sayyadna, o ntrerupse Stgar. tu... tu ca ma po[ nvnge prn
urmare ca po[ nvnge pe orcare dntre no, dar nu ne po[ nvnge pe to[ aoata. Trebue sa
ne supunem. E prava amta.
|essca amu[. Prv ung, n umna verde a curgoburor, expresa crunta care mpetrse
pe chpu u Stgar. Apo stramuta aten[a a |ams, vazu cautatura ascunsa de sub
sprncenee ncruntate gnd: Ar fi trebuit sa-mi dau seama de la nceput. E genul de om care
nu vorbe;te, care se nchide n el ;i urze;te. Ar fi trebuit sa fiu pregatita.
- Daca fu meu pa[ete ceva, spuse, m ve da socoteaa. Acum te provoc eu a upta.
O-sa-[...
- Mama! Pau pa n fa[a, o prnse de mneca mante. Poate ca daca o sa- expc u |ams
cum...
- Vrea sa-m explice| hohot bat|ocortor |ams.
Pau tacu, fxa cu prvrea pe omu dn fa[a u. Nu- era frca de e. |ams parea destu de
stngac, ar noaptea trecuta nu- fusese greu sa- dezarmeze. Dar ma sm[ea nca cocotu
nexuu tempora dn grota aceea, amntea nca vzunea pretenta n care se vazuse ucs
de ama unu cu[t. Vzunea aceea nfa[ase att de pu[ne ca de savare...
Brusc, Stgar spuse:
- Sayyadna, acum da-te a o parte ...
- Ma sabete-o cu Sayyadna! apostrofa |ams. nca n-a dovedt nmc. Foarte bne, te
rugacunea! E ? Orcare dntre cop notr o te!
A vorbit de ajuns, gnd |essca. Acum ;tiu destul despre el. A; putea sa-l imobilizez cu un
singur cuvnt. ova. Dar nu i-a; putea opri pe to(i ceilal(i.
- Atunc ateapta sa-[ dovedesc, rost ea acorda gasu pe un ton neator - un
scncet aba perceptb, cu o cursa vceana a capat.
|ams se hoba a ea, vzb nspamntat.
- Am sa te nva[ agona, urma ea pe acea ton. Sa-[ aduc amnte de asta cnd ve upta.
Ve cunoate o tortura pe nga care gom |abbaru e o adevarata pacere. Am sa te fac sa te
zvrcoet cu tot...
- ncearca sa ma vra|easca! strga cu gas ragut |ams. duse pumnu drept a ureche.
Invoc dreptu meu! Face[-o sa taca!
- Bne, ncuvn[a Stgar. arunca o prvre severa |essca. Daca ma spu ceva,
Sayyadna, vom consdera ca- ntr-adevar vorba de vra|tore nu-[ vom ma garanta
securtatea. facu semn cu capu sa se retraga.
|essca se sm[ trasa de mne ceor dn spatee e. dadu seama ca ac[unea nu avea
nmc dumanos sau bruta; atngerea era bnda, dar ferma. vazu pe Pau desprnzndu-se dn
grupu de oamen, n vreme ce Chan optea ceva a ureche, aratndu- pe |ams.
Ceata se retrase, asnd un cerc mare n m|oc. Se adusera cteva curgobur toate fura
regate pe spectru gaben.
|ams pa n nteroru cercuu, dadu |os manta o azvr cuva dn mu[me. Ramase
n dstrau cenuu, ucos, marcat c-coo de petece pur. Vreme de-o cpa ntoarse gura
spre umar, sorb scurt dn acvatubu buzunareor coectoare. Apo se ndrepta, desprnse
copce aterae, dezbraca dstrau ntnse cu gr|a unua dntre fremen. Ramase pe oc,
ateptnd, cu m|ocu nfaurat ntr-o bucata de pnza, cu pcoaree vrte ntr-un so de
nca[ar strmte dn acea matera, cu un crsta n mna dreapta.
|essca o prv pe Chan, care a|uta pe Pau sa se dezbrace. O vazu punndu- n mna un
crsta, vazu degetee u Pau ncetndu-se pe mneru arme, ncercndu- greutatea
echbru. amnt atunc ca n Pau era profund nradacnat antrenamentu prana bndu
- cond[onarea nervoasa muscuara, ca baatu e nva[ase sa upte pe va[a pe moarte
de a dasca ca Duncan Idaho Gurney Haeck, adevarate egende v prntre spadasn epoc
or ca, n pus, fu e cunotea retcure Bene Gessert. Observa aeru u sgur,
ncrezator.
Dar n-are dect cincisprezece ani, gnd ea. E fara scut. Trebuie sa opresc lupta asta.
Trebuie sa existe o cale ca sa... rdca och, vazu pe Stgar cu prvrea a[ntta asupra e.
- Nu po[ mpedca upta, rost e. Sa nu vorbet.
|essca acoper gura cu pama, gndnd: Am vrit spaima n sufletul lui jamis. Asta o sa-l
faca mai lent... poate. Macar de-a; ;ti sa ma rog - sa ma rog cu adevarat...
Dezbracat, avnd pe e doar spu de exerc[u pe care purta sub dstra, Pau pa spre
m|ocu cercuu. Strnse n mna dreapta mneru crstauu. Sm[ sub tape goae suprafa[a
zgrun[uroasa a pardose de patra, acoperta cu graun[ de nsp. Idaho avertzase deseor:
"Cnd nu e;ti sigur de suprafa(a pe care lup(i, rami cu picioarele goale". n mnte rasunara
dn nou cuvntee optte n graba de Chan: "Dupa ce pareaza, jamis se ntoarce spre dreapta.
E un tic pe care i l-am observat cu to(ii. Te va privi tot timpul n ochi, a;teptnd sa clipe;ti ca sa
te poata lovi. $i nca ceva: jamis lupta cu ambele mini. Fii atent, s-ar putea sa schimbe cu(itul
dintr-o mna n alta".
Dar ma presus de orce, Pau sm[ea cu toata fn[a sa antrenamentu mecansmu
nstnctv de reac[e pentru care fusese psat fara pc de cru[are z de z, ceasur de-a rndu, n
saa de exerc[u.
amntea perfect ce- spusese, odata, Gurney Haeck: "Un cu(itar iscusit folose;te
ntotdeauna ;i vrful ;i tai;ul ;i pavaza armei. $i vrful poate sa taie; ;i tai;ul poate sa
njunghie; ;i pavaza poate sa imobilizeze arma adversarului".
Pau se uta a crsta. Nu avea pavaza. Nu avea dect un ne a capatu mneruu, un ne
ceva ma at dect paseaua, att ct sa apere mna. dadu apo seama ca nc macar nu
cunotea rezsten[a a rupere a ame acestea, nc macar nu ta daca se putea rupe.
Pe partea opusa a cercuu, |ams ncepu sa se mte tpt, atera, catre dreapta.
Pau se ghemu ca o psca, reaznd aba n cpa aceea ca nu avea scut, ca era nva[at,
atunc cnd upta, sa smta pe trup furncature marunte ae cmpuu defensv, ca era obnut
sa reac[oneze fugerator n aparare sa- temporzeze atacu ca sa poata strapunge scutu
adversaruu. n pofda avertsmenteor repetate ae antrenoror sa de a nu se bzu numa pe
protec[a necontroata a scutuu n fa[a orcaror atacur rapde ta ca avea adnc nradacnata
n e contn[a scutuu.
|ams adresa o provocare rtuaa:
- Farma-se cu[tu tau n [andar ach!
A;adar lama se poate rupe, gnd Pau.
Se aten[ona ca de nc |ams nu avea scut, adversaru sau nu fusese ncodata antrenat
pentru upta cu scutur dec nu cunotea nhb[e unu asemenea uptator.
Contnua sa- urmareasca dn och pe |ams. Trupu fremenuu parea un fch de bc pn
de nodur, nfaurat pe un scheet. Crstau ucea gaben-aptos n umna curgoburor.
Pe Pau sageta frca. Se sm[ deodata sngur despuat, ntr-un cerc de umna gabena,
mohorta, ncon|urat de un zd de chpur mpasbe. Pretn[a amentase cunoaterea cu
nenumarate experen[e, dezvause cee ma navance curente ae vtoruu [ee de
decze care e manevrau, dar momentu acesta era prezentul. Prezentu rea, obectv.
Momentu acesta era moartea atrnnd de un numar nfnt de ghnoane mnuscue.
n[eese ca acum-;i-aici orce putea rasturna vtoru. Tusea unua dntre prvtor: o
secunda de neaten[e... Fuctua[a umn unua dntre curgobur: o umbra amagtoare...
Mi-e frica, spuse Pau.
Dar contnua sa se mte cu precau[e n cerc, fara sa- sabeasca dn och pe |ams,
repetnd n gnd tana Bene Gessert mpotrva frc. "Frica este uciga;ul min(ii..." Un du rece
paru sa- nvaue trupu, sm[ much deznodndu-se, apo ncordndu-se n, pregatndu-se.
- O sa-m fac dn sngee tau teaca pentru cu[t, uera |ams. n m|ocu utmuu cuvnt
ataca.
|essca surprnse mcarea, nabu [patu.
Dar ocu n care ovse fremenu era go, ar Pau se afa acum n spatee u |ams, ber sa-
zbeasca trupu pst de aparare.
Acum, Paul| Acum| [pa n gnd |essca.
Mcarea u Pau fu perfect temporzata, mnunat de fuda, dar att de enta, nct |ams
avu tmp sa se eschveze, sa se retraga sa se ntoarca spre dreapta.
Pau se dadu napo, se ghemu ara.
- Ma nt sa-m gaset sngee, spuse.
|essca recunoscu n mcare fuu e obnun[a upte cu scutur n[eese deodata ca
obnun[a aceasta era o arma cu doua taur. Reac[e u Pau se datorau tnere[
deprnderor dobndte n urma unu antrenament desavrt, necunoscut fremenor. Dar
tactca atacuu era ea rodu antrenamenteor, cond[onata de necestatea strapunger unu
cmp defensv. Scuture respngeau ovture rapde, dar nu se puteau opune contraror ente,
neatoare. Ca sa strapung un scut trebua sa combn camu cu retena.
Oare Paul n(elege? se ntreba ea. Nu se poate sa nu n(eleaga|
Dn nou, |ams ataca - o scaparare a ochor de cerneaa, trupu - o nauca gabue sub
curgobur.
dn nou Pau [n atera, revennd prea ncet a atac.
nca o data.
nca o data.
De fecare data contraovtura u Pau ntrza pre[ de-o cpa.
Iar |essca observa un ucru pe care spera sa nu- f observat |ams. n aparare, reac[e
u Pau erau att de rapde nct scapau ochuu, dar corpu u revenea de fecare data exact n
unghu corect care ar f fost necesar pentru ca un scut sa descentreze par[a ovtura u |ams.
- Nu cumva fu tau bate |oc de nenoroctu asta? ntreba Stgar. facu nsa semn sa
taca, ma nante ca ea sa poata raspunde. Am utat: n-a voe sa vorbet.
Ce do dn m|ocu cercuu contnuau sa- dea trcoae. |ams cu bra[u ntns, cu vrfu
cu[tuu uor rdcat. Pau ghemut, cu cu[tu aproape de pardoseaa.
Fremenu se napust ara de data aceasta se rasuc spre dreapta, n drec[a n care
Pau parase pna atunc ovture.
Dar n oc sa se eschveze atera napo, Pau ntmpna bra[u u |ams cu vrfu cu[tuu.
n secunda urmatoare, se facu nevazut, sarnd ca dn arc spre stnga mu[umndu- n gnd
Chane pentru sfatu pe care - daduse.
|ams se retrase de-a-ndarateea pna n margnea ceaata a cercuu, frecndu- mna n
care [nea cu[tu. Rana sngera o cpa, apo sngee se coagua. prv pe Pau cu och hoba[
- doua gaur negre-abastre - de parca umna posomorta a curgoburor -ar f dezvaut o
fa[a noua a adversaruu.
- Ah, dureroasa rana, murmura Stgar.
Pau se ghemu dn nou, gata sa contnue upta , aa cum fusese nva[at sa procedeze
dupa prma sngerare, nterpea adversaru:
- Te da batut?
- Ha! racn |ams.
Ceata fremenor emse un murmur mnos.
- Sta[ pe oc! strga Stgar. Baatu nu cunoate egea. Apo catre Pau: Provocarea
tahadd nu poate avea dect un sngur deznodamnt, moartea.
|essca vazu pe Pau ngh[nd cu greutate, gnd: Nu ;tie nca sa ucida n felul acesta... n
vlvataia unui duel cu cu(ite. Va reu;i totu;i?
Pau dadu roata ncet, catre dreapta, st de mcarea u |ams. dn nou, cunoaterea
pretenta a varabeor dn cocotu tempora a caverne ven sa- otraveasca sufetu. Noua sa
capactate de n[eegere spunea ca n desfaurarea upte nterveneau prea mute decz
rapd comprmate, pentru a- ma da posbtatea sa desueasca o cae car conturata n fa[a.
Varaba peste varaba... Iata de ce petera bara drumu sub forma unu nex ncert - ca
o stnca uraa n m|ocu unu torent; provocnd vrte|ur neateptate, curen[ schmbator.
- Pune capat upte, baete, spuse cu voce |oasa Stgar. Nu te ma |uca.
Pau contnua sa se mte n cerc, pregatt sa [neasca n orce moment.
|ams parea ma precaut acum; n[eesese ca tnaru pe care nfrunta n cercu tahadd nu
era ctu de pu[n stranu nea|utorat pe care- crezuse o prada uoara pentru crstau unu
fremen.
|essca sesza medat umbra de panca dn expresa u. Acum e mai periculos ca oricnd,
gnd ea. L-a cuprins panica ;i-i n stare de orice. A n(eles ca n-are n fa(a un copil asemenea
celor din neamul sau, ci o ma;ina de lupta, nascuta pentru a se bate ;i nva(ata sa mnuiasca
armele, de la cea mai frageda vrsta. Cermenul fricii, pe care i l-am sadit n suflet, a ncol(it.
Se pomen compatmndu- pe |ams - de sentmentu era domnat de cunoaterea
prme|de care amenn[a fu.
jamis poate fi n stare de orice... de actul cel mai imprevizibil, spuse. Se ntreba, apo,
daca nu cumva Pau ntrezarse vtoru acesta, daca nu retraa n cpa aceasta o experen[a
ma veche. Dar vazu mcare fuu e, broboanee de sudoare de pe fa[a umer u,
precau[a dn undurea muchor sa. pentru prma oara sm[, fara nsa a n[eege, factoru
de ncerttudne dn daru u Pau.
Pau ncepu sa preseze upta, rotndu-se ceva ma repede, dar fara sa sch[eze nc o
nten[e de atac. Remarcase e frca adversaruu sau. Pentru o cpa, n mnte rasuna ecou
voc u Duncan Idaho: "ln momentul n care observi ca adversarul se teme de tine, lasa-l n
pace, lasa frica sa-l cople;easca n voie. Las-o sa se transforme n groaza. Omul ngrozit lupta
mpotriva lui nsu;i. Pna la urma ataca din panica, din disperare. E clipa cea mai periculoasa,
dar po(i fi aproape sigur ca un om ngrozit va comite o gre;eala fatala. Antrenamentul meu
urmare;te sa te nve(e cum sa descoperi ;i sa folose;ti asemenea gre;eli".
Oamen dn grota rencepusera sa murmure.
Li se pare ca Paul se joaca cu jamis, gnd |essca. Li se pare ca ceea ce face e o cruzime
inutila.
Sm[ea nsa dedesubture tumutuu dn cugetee fremenor, pacerea spectacouu.
prv pe |ams vazu ncordarea care cretea n e. Cpa n care tensunea cope fu a fe de
evdenta pentru |essca, pe ct fu pentru |ams nsu... pentru Pau.
|ams [n. Un sat nat, o fandare o ovtura naprasnca cu mna dreapta. Dar mna era
goaa. Crstau scntee n stnga.
|essca scapa un geamat.
Dar Pau ta de a Chan: "jamis lupta cu ambele mini". Iar temenca antrenamentuu
sau permsese sa observe nstantaneu fenta. "Mintea sa-(i fie doar la cu(it, nu la mna care l
(ine", spusese mereu Gurney Haeck. "Cu(itul e mai periculos dect mna ;i se poate afla n
oricare mna".
n pus, Pau sesza greeaa u |ams: fremenu nu stapnea |ocu de pcoare ntrze
pre[ de-o batae de nma, pentru a- regas echbru n urma satuu prn care urmarse sa-
deruteze pe Pau sa mascheze schmbarea cu[tuu n ceaata mna.
Cu excep[a pade umn a curgoburor a cercuu de och de cerneaa care prveau
ncremen[, pentru Pau totu se petrecu ntocma ca ntr-una dn veche edn[e de
antrenament dn saa de exerc[u. Scuture nu ma aveau nc o mportan[a cnd puteau f
combatute de mcarea dbace a trupuu. Cu o u[eaa fugeratoare, Pau trecu a rndu sau
cu[tu n mna ceaata, facu un pas atera ov de sus n |os n punctu spre care venea
peptu u |ams. n secunda urmatoare, sar napo - prv pe adversar pravandu-se a
pcoaree u.
|ams cazu ca o crpa, cu fa[a n |os. Horca o sngura data ntoarse capu spre Pau,
apo ramase [eapan pe pardoseaa. Och sa mor[ pareau doua cobur de stca coorata.
"Nu-i prea artistic sa ucizi cu vrful cu(itului", spusese odata Idaho u Pau, "dar asta nu
nseamna ca trebuie sa-(i opre;ti bra(ul cnd ai cale deschisa pentru o astfel de lovitura".
Ceata fremenor se napust nante, umpnd cercu, mpngndu- pe Pau a o parte. Trupu
u |ams se perdu n vnzoeaa oamenor. Apo un grup se desprnse dn grosu mu[m,
aergnd spre strafundure ntunecate ae grote, cu o povara nfaurata ntr-o mante.
Cnd oamen se dadura a o parte, cadavru dsparuse de pe pardoseaa caverne.
|essca cro drum catre Pau. I se paru ca noata ntr-o mare de spnar drapate n mant
cu mros acru. O mare cufundata ntr-o mu[ene strane.
sta e momentul cel mai cumplit, gnd ea. Paul a omort un om datorita superiorita(ii
vadite a min(ii ;i mu;chilor sai. 5a n-apuce sa-l ncnte o asemenea victorie|
Trecu cu greutate prntre utm oamen pa ntr-un mc spa[u ber, n care do fremen
barbo a|utau pe Pau sa- mbrace dstrau.
|essca prv ung fu. Och u Pau strauceau. Rasufa greu. Parea, ma degraba, sa
ngadue dect sa fooseasca a|utoru ce se dadea.
- Sngur mpotrva u |ams nu s-a aes nc c-o sngura zgretura, murmura unu dn ce
do fremen.
Ceva ma ncoo, Chan statea nemcata, cu och [nta a Pau. |essca observa emo[a
fete, admra[a ntparta pe chpu de sprdu.
Trebuie s-o fac, gnd |essca. Chiar acum.
aduna tot dspre[u n voce n [nuta, rost:
- E, Pau... cum te sm[ n postura de ucga?
Pau nemn de parca ar f prmt o pama. Och sa ntnra prvrea de ghea[a a mame
sae obra| se mpurpurara. Se uta, cu un gest automat, spre ocu unde se prabuse
|ams.
Stgar se v nga |essca, revennd dn cotoanee tance ae grote, catre care fusese dus
cadavru u |ams. I se adresa u Pau pe un ton mohort, stapnt:
- Cnd va ven vremea sa ma provoc a upta sa ncerc sa-m e ocu, sa nu-[ nchpu
c-o sa te |oc cu mne aa cum te-a |ucat cu |ams.
|essca vazu ca vorbee e, urmate de remarca u Stgar, se mpntasera n Pau,
rascondu-. Amageaa oamenor acestora... capatase deodata un [e! Iscod chpure dn |ur,
aa cum e scodea acum Pau, vaznd ceea ce vedea e. Admra[e, da. teama... pe
unee dn ee... aversune. prv pe Stgar, vazu resemnarea, n[eese ce nsemna pentru e
upta a care asstase.
Pau ntoarse och spre mama sa,
- Tu t adevaru, rost e.
|essca auz revenrea a echbru, remucarea dn voce. pmba prvrea peste fe[ee
oamenor, spuse cu gas mocom:
- E prmu om pe care fu meu omoara cu ama cu[tuu.
Stgar o prv nencrezator.
- Nu m-am |ucat cu e. zse Pau. Se opr n fa[a mame sae, netez manta, se uta
pez a pata ntunecata asata de sngee u |ams pe pardoseaa grote, murmura: N-am vrut
sa- ucd.
|essca cerceta chpu u Stgar, vazu ca- da crezare u Pau, observa uurarea n gestu
cu care mnge barba cu mna sa strabatuta de vene puternce. Apo auz agta[a, murmuru
fremenor dn |uru or.
- De-asta -a cerut sa se dea batut, spuse Stgar. Acum prcep. Datne noastre snt
atee, dar, cu tmpu, e ve n[eege. Credeam c-am prmt prntre no un scorpon. ova,
adauga: de-acum nante n-o sa-[ ma spun baete.
O voce se rdca dn mu[me:
- Sa- dam nume, St.
Stgar dadu dn cap, mnge barba.
- Vad n tne tare... ca tara dn baza unu pastru de patra. Facu o pauza, apo spuse: Te
vom num Usu, baza cooane. Acesta va f numee tau secret, numee de razbonc. Numa no,
ce dn Setch Tabr, [ vom t acest nume. Nmen atcneva nu trebue sa afe... Usu.
Un murmur facu ncon|uru cete: "Bne aes... Tare... Ne va aduce noroc." |essca e
percepu consm[amntu, n[eese ca fremen o acceptau pe ea aatur de uptatoru e. Era
ntr-adevar Sayyadna.
- acum, aege-[ tu numee de barbat, numee sub care vre sa f cunoscut de to[,
spuse Stgar.
Pau pmba och de a Stgar a mama sa ara a Stgar. Frntur zoate ae acestu
moment se pastrasera nregstrate n memoria sa pretenta, dar sm[ea deosebre ca cnd
ar f fost fzce... ca o apasare ce- mpngea prn port[a ngusta a prezentuu...
- Cum spune[ vo oareceu ptc care fuge n satur? ntreba e, amntndu- de acel
sus-hop-jos dn baznu Tuono. Imta mcarea cu un gest a mn.
Se auzra rsete.
- A... muad'db, aa- spunem, raspunse Stgar.
|essca tresar. Era cuvntu pe care- rostse Pau atunc cnd spusese ca vor gas
adapost prntre fremen ca pe e vor accepta cu acest nume. O cuprnse deodata frca de ;i
pentru fu e.
Pau ngh[ nodu care se pusese n gt. Sm[ea ca |uca un ro pe care ma |ucase de
nenumarate or pna atunc, n mnte... totu... exstau deosebr. Avu mpresa ca se afa pe
un psc, a o na[me ame[toare, dspunnd de o experen[a vasta de o canttate mensa de
cunotn[e, dar ca de |ur-mpre|uru u nu era dect un abs.
- amnt ar vzunea egunor fanatce urmnd steagu verde negru a Atrezor,
trecnd prn foc sabe ume unversuu, n numee profetuu or, Muad'Db.
Nu| spuse. Lucrul asta nu trebuie sa se ntmple|
- Acesta- numee pe care [- aeg..., Muad'Db? ntreba Stgar.
- Snt un Atredes, murmura Pau, apo ceva ma tare: N-ar f drept sa renun[ cu totu a
numee pe care m -a asat tata meu. A vrea sa-m spune[... Pau-Muad'Db.
- Et Pau-Muad'Db, decreta Stgar.
Pau gnd: Asta nu era n nici o viziune. Am facut ceva diferit.
Dar sm[ ca absu dn |uru sau nu dspare.
Dn nou, grupu fremenor fu strabatut de murmure: "Tare n[eepcune... Cea ma buna
dovada... Se mpnete egenda... Lsan a-Gab... Lsan a-Gab..."
- Vreau sa-[ spun ceva n egatura cu nou tau nume, reua Stgar. Aegerea ne bucura.
Muad'db are n[eepcunea deertuu. Muad'db produce sngur apa. Muad'db se ascunde
de soare pornete a drum doar n racoarea nop[. Muad'db e puos se-nmu[este pe tot
ntnsu deertuu. La no, u muad'db se spune "nva[atoru bae[or". Toate astea snt o
temee puternca pentru va[a pe care-o ncep, Pau-Muad'Db... care pentru no et Usu. F
bnevent n m|ocu nostru!
Stgar atnse cu pama fruntea u Pau, apo cobor mna, mbra[a murmura:
"Usu".
Cnd Stgar dadu drumu, un at membru a cete mbra[a pe Pau, repetnd nou sau
nume de razbonc. Apo atu. Pau trecu, dn bra[e n bra[e, prntre to[ fremen cete,
ascutndu-e voce, ntona[e: "Usu... Usu... Usu...". Pe c[va cunotea de|a dupa nume.
Chan fu utma care apasa obrazu de obrazu u, mbra[ndu- rostndu- numee.
Pau se pomen dn nou n fa[a u Stgar, care spuse:
- Acum fac parte dn Ichwan Bedwne. Et fratee nostru. Chpu se naspr brusc
gasu suna porunctor: Fa bne, Pau-Muad'Db, strnge-[ cum trebue dstrau! arunca u
Chan o prvre severa. Chan! N-am vazut n va[a mea ftre nazae ma nfecte dect cee dn
nare u Pau-Muad'Db! Parca [-am dat ordn sa a gr|a de e!
- N-am avut cee de trebun[a, St, se scuza fata. Ne-au ramas, frete, ftree u |ams,
dar...
- Sa nu te ma aud spunnd aa ceva!
- Atunc o sa- cedez unu dn ftree mee, rost ea. O sa ma descurc cu unu sngur pna...
- Nc vorba, o ntrerupse Stgar. Dupa cte tu eu, avem rezerve. Unde-s rezervee?
Sntem o armata sau o hoarda de sabatc?
Ma mute mn se ntnsera, ofernd obectee mc, fbroase. Stgar aese patru, e dadu
Chane.
- Potrvete-e pe acestea u Usu Sayyadne.
Dn spatee mu[m se auz o voce:
- Dar apa, St? Ltrugenee dn ran[a or?
- tu ca sta prost cu apa, Farok, spuse St.
Se uta a |essca. Ea ncuvn[a cu capu.
- O sa destupam una pentru ce care duc psa, hotar e. Un acvar... unde-s acvar? A,
Shmoom, a gr|a a masuratoare. Sa sco[ doar strctu necesar, nc o pcatura n pus. Apa
asta e motenrea de vaduva a Sayyadne cnd vom a|unge n setch -o vom achta n ra[
de campane, ma pu[n costu cond[onar.
- Ce-s ra[e de campane? ntreba |essca.
- Zece a unu, raspunse Stgar.
- Dar...
- A sa-n[eeg ma trzu. E o ege n[eeapta.
Un fonet de mant semnaa agta[e n spatee cete, unde ma mu[ oamen se
ntorsesera ca sa prmeasca apa. Stgar rdca o mna medat se facu nte.
- n prvn[a u |ams, rost e, poruncesc sa se respecte tot ceremonau. |ams ne-a fost
tovara frate n Ichwan Bedwne. Vom acorda cnstrea cuventa ceu care, prn provocarea
sa tahadd, ne-a dat dovada urste noastre. Invoc rtuau... a apusu soareu, cnd pe |ams
va acoper ntunercu.
Auznd cuvntee u Stgar, Pau dadu seama ca se cufunda dn nou n abs... n tmp
orb... n bezna. Vtoru dn mntea sa nu avea trecut... dar... dar... sm[ea nca futurarea
steaguu verde negru a Atrezor... undeva, n fa[a... vedea nca sabe nrote de snge
egune fanatce ae |haduu.
Nu se va ntmpla lucrul acesta, spuse. Nu pot ngadui sa se ntmple.
Dumnezeu a creat Arrakisul ca sa-i pregateasca pe credincio;i.
Fragment din ln]elepciunea lui Muad'Dib de prin(esa lrulan.
n ntea grote, |essca auz nspu scrnnd sub pa oamenor, apo strgatee
ndepartate de pasar despre care Stgar spusese ca erau semnaee santneeor sae.
Preate mar dn pastc fusesera desprnse de pe deschdere de pe pere[ peter. |essca
prv umbree ser nantnd pe pervazu de patra dn fa[a e, aternndu-se pe cuprnsu
baznuu. Sm[ cum parasea umna ze; sm[ ucru acesta nu numa n umbree preung, c
n cadura uscata dn aer. tu ca, n curnd, percep[a e antrenata avea sa- permta,
asemenea fremenor, sa seszeze cea ma uoara schmbare a umdta[ aeruu.
amnt cum se grabsera fremen sa- a|usteze dstraee n momentu ndepartar
preateor de zoare.
n adncu grote, cneva ncepu sa psamodeze:
"Ima trava okoo!
I koren|a okoo!"
Aceasta este cenu;a| $i acestea radacini| traduse n gnd |essca.
ncepuse ceremona funebra pentru |ams.
Prv dn nou amurgu arrakan, cuore care brazdau ceru. Noaptea strecura de|a
tenebree a poaee stncor dn departare de-a ungu duneor.
Dar ar[a nu se dadea nca batuta.
Ar[a o facu sa se gndeasca a apa a o observa[e recenta: un ntreg popor era format,
educat sa- fe sete numa n anumte momente.
Setea...
amnt atunc taazure de pe Caadan - umnate de una, aruncnd mant abe de
spuma peste stnce [armuu... paee de vnt ncarcate de umezeaa. Ac, brza care-
atngea vemntu era ca o arsura pe peea descoperta a obra|or a frun[. Ftree cee no
rtau nare, prezen[a tubuu care- recupera umdtatea respra[e, traversndu- obrazu
pentru a ntra n dstra, era stn|entoare.
Iar dstrau parea o etuva.
"Costumul o sa (i se para ceva mai comod cnd organismul (i se va obi;nui cu un con(inut
mai redus de apa", i spuse 5tilgar.
ta ca avea dreptate, dar asta nu- uura cu nmc senza[a dezagreaba dn cpa aceasta.
Obsesa ncontenta a ape copea gndure. Nu, se corecta, obsesa UMEZELII.
Era o no[une ma subta, ma profunda.
Auz pa care se apropau, se ntoarse, vazu pe Pau aparnd dn penumbra grote, urmat
ndeaproape de fata cu chp de sprdu, Chan.
Alta problema, gndi jessica. Va trebui, sa-l pun n garda pe Paul cu privire la femeile lor.
Nici una dintre aceste fiice ale de;ertului n-ar putea fi o so(ie potrivita pentru un Duce.
Concubina, da, dar nu so(ie.
Apo se pomen ntrebndu-se cu umre: 5a ma fi contaminat planurile lui? dadu
seama ct de bne fusese cond[onata. 5nt n stare sa ma gndesc la necesita(ile matrimoniale
monarhice, fara sa-mi pese de propriul meu concubinaj din trecut. $i totu;i... am fost mai mult
dect concubina.
- Mama.
Pau se opr n fa[a e, Chan aatur de e.
- Mama, t ce se ntmpa acoo, n fundu peter?
|essca fxa umbra ochor sa care o prveau de sub margnea gug.
- Cred ca da, raspunse.
- Chan m-a dus sa-m arate... Zce ca trebue sa asst sa-m dau... asentmentu a
cntarrea ape.
|essca se uta a Chan.
- A notr recupereaza apa u |ams, spuse fata. Ftree dadeau voc e o rezonan[a
nazaa. Aa- egea. Carnea este a omuu, dar apa sa apar[ne trbuu... Cu o sngura excep[e:
dueu.
- E spun ca apa- a mea, nterven Pau.
|essca se ntreba de ce devne deodata atenta, precauta.
- Dupa un due, apa ceu nvns revne nvngatoruu, expca Chan. Pentru ca upta se
duce a oc deschs, fara dstra, nvngatoru are dreptu sa- recapete apa pe care a perdut-o
n tmpu upte.
- N-am nevoe de apa u, morma Pau.
I se parea ca face parte dntr-o mu[me de magn care se mcau concomtent
fragmentat, ntr-un chp cu totu deconcertant pentru ochu nteror. Nu era sgur ce anume ar
f trebut sa faca, dar ta mpede un sngur ucru: ca nu voa apa dstata dn carnea u |ams.
- Dar este... apa, spuse Chan.
Pe |essca o surprnse feu n care pronun[ase cuvntu "apa." Ce ncarcatura de
semnfca[e n doua sabe! ven n gnd una dn axomee Bene Gessert: 5upravie(uirea este
aptitudinea de a nota n ape necunoscute." Apo gnd: $i Paul, ;i eu va trebui sa descoperim
curen(ii ;i particularita(ile acestor ape necunoscute... daca vrem sa supravie(uim.
- A sa accep[ apa, rost ea.
recunoscu tonu voc. Acea ton foosse odata fa[a de Leto, cerndu- sa accepte o
suma mare de ban oferta drept a|utor pentru o nvest[e rscanta - fndca pentru Casa
Atredes ban nsemnau putere.
Pe Arraks apa nsemna ban. n ceea ce o prvea, ucru acesta era ct se poate de mpede.
Pau nu raspunse. tu ca va face aa cum poruncse ea - nu pentru ca poruncse, c
pentru ca tonu voc e determnase sa- reconsdere hotarrea. Refuznd apa, ar f ncacat o
practca fremena genera acceptata.
aduse amnte atunc de cuvntee dn Kama 467, pe care e ctse n Bba C.P. spuse:
- Dn apa a natere orce forma de va[a.
|essca prv ung. De unde ;tie citatul? se ntreba. N-a studiat nca Misterele.
- Aa este, ncuvn[a Chan. Gudchar mantene: e scrs n Shah-Nama ca apa a fost
crea[a cea dnt.
Fara nc un motv expcab ( asta o nent ma mut dect senza[a propru-zsa), |essca
se nfora. ntoarse fa[a ca sa- ascunda tuburarea exact n cpa aceea vazu apusu. O
urge sabatca de cuor mproca ceru, apo soaree dsparu n spatee orzontuu.
- E tmpu!
Vocea care rasunase sub bota grote era a u Stgar.
- Arma u |ams a fost ucsa. Pe |ams -a chemat acum a E, Sha-huud, ce care a soroct
fazee ceor doua un ca sa descreasca sa devna n cee dn urma chrcte uscate ca nte
ramuree vetede. Vocea u Stgar cobor: Aa este |ams acum.
n caverna se aternu tacerea.
|essca vazu pe Stgar mcndu-se ca o umbra cenue, ca o fantoma putnd n nteroru
ntunecat a peter. Prv peste umar, catre bazn. Sm[ brusc racoarea care patrundea de
afara.
- Preten u |ams sa se aprope, rost Stgar.
C[va oamen trecura n spatee |essca, acoperra cu o drapere gaura dn stnca. n fundu
grote, sub tavan, se aprnse un curgob. Lumna sa gabena dadu a veaa o revarsare
nceata de suete. |essca ascuta fonetu mantor.
Chan facu un pas nante, de parca umna ar f atras-o.
|essca aprope repede buzee de urechea u Pau, opt n codu fame:
- Ia-te dupa e... Fa ce fac e. Nu va f dect o ceremone funebra, menta sa mpace sprtu
u |ams.
Va fi mai mult dect att, gnd Pau. sm[ un fe de strngere de nma, o senza[e cudata
- ca cum ar f ncercat sa prnda sa mobzeze ceva afat n mcare.
Chan se strecura nga |essca, o prnse de mna.
- Vno, Sayyadna. No trebue sa stam n ata parte.
Pau e prv cum dspar amndoua n umbra, asndu- sngur. Se sm[ parast, abandonat.
Oamen care fxasera drapera ncadrara.
- Sa mergem, Usu.
Se asa condus, mpns n cercu de oamen ce se formase n |uru u Stgar. Stgar statea
n pcoare sub curgob, ar nga e, pe pardoseaa, se afa o forma cu conturur nereguate,
acoperta cu o mante.
La un semn a u Stgar, oamen se ghemura pe vne, ntr-un sngur fonet de mant. Pau
mta, prvndu- [nta pe Stgar. Dn cauza gobuu de deasupra, och fremenuu pareau
doua gaur negre; a gt, coeru dstrauu arunca refexe verz de umna. Pau stramuta
aten[a a madaru acopert de a pcoaree u Stgar, recunoscu sub mante conturu
mneruu unu baset.
- Sprtu parasete apa trupuu cnd rasare prma una, psamode Stgar. Aa e scrs.
Cnd vom vedea, a noapte, ca rasare prma una, pe cne o sa cheme ea?
- Pe |ams, raspunse n cor ceata.
Stgar se rasuc de |ur-mpre|ur pe un sngur cac, trecnd n revsta cercu de chpur care-
prveau. Apo rost grav:
- I-am fost preten u |ams. Cnd avonu-om s-a napustt asupra noastra a Gaura-dn-
Stnca, |ams m-a tras a adapost.
Se apeca spre gramada de nga e, rdca manta.
- Ca preten a u |ams, au aceasta mante - dreptu conducatoruu.
puse manta pe umer, se ndeparta.
Pau vazuse ce ascunsese manta: ucu pad cenuu a unu dstra, o trugena
rugnta, o carte mca depusa ntr-o batsta, mneru fara ama a unu crsta, o teaca goaa, o
ran[a mpaturta, un paracompas, un dstrans, un toboar, ma mute crge metace ct
pumnu, ceva ce arata ca o grama|oara de petrcee strnse ntr-o bucata de pnza, un
manunch de pene... , rezemat de ran[a mpaturta, un baset.
jamis cnta la baliset, gnd Pau. Instrumentu amnt de Gurney Haeck de tot ce
perduse. Memora u Pau, memora vtoruu a tmpu trecut, nregstrase unee n aeator
care ar f putut duce a o rentnre cu Haeck, dar acestea erau pu[ne necare. Gndu
tubura. Factoru de ncerttudne rasco dn nou sufetu. Oare asta nseamna ca ceva din
ceea ce voi face... din ceea ce A$ PUTEA face, l-ar putea distruge pe Curney... sau l-ar putea
readuce la via(a... sau...?
ngh[, scutura capu.
Stgar se apeca dn nou.
- Pentru femea u |ams pentru stra|, rost.
Petrceee cartcca dsparura n nteroru mante sae.
- Dreptu conducatoruu, ntona ceata.
- Marcatoru servcuu de cafea a u |ams, spuse Stgar ua dn gramada un dsc pat
de meta verde. Acesta se va da u Usu, cu ceremonau cuvent, cnd vom a|unge n setch.
- Dreptu conducatoruu, ntona ceata.
n sfrt, Stgar se rdca, [nnd n mna mneru crstauu.
- Pentru Cmpa Funebra, spuse.
- Pentru Cmpa Funebra, repetara ntr-un gas fremen.
|essca, afata n m|ocu cete, de partea ceaata a ocuu n care statea Pau, dadu dn
cap, recunoscnd orgnea ancestraa a rtuauu gnd: lngemanarea dintre ignoran(a ;i
cunoa;tere... dintre salbaticie ;i cultura... Totul ncepe de la demnitatea cu care ne tratam
mor(ii. Se uta a Pau, ntrebndu-se: Oare va n(elege? Va ;ti ce sa faca?
- No sntem preten u |ams, reua Stgar. No nu ne |em mortu ca o adunatura de
netrebnc.
Un om cu barba sura, afat n stnga u Pau, se rdca n pcoare.
- I-am fost preten u |ams, zse e. Se aprope de gramada, ua dstransu. Cnd am fost
aseda[ a Doua Pasar am ramas fara apa, |ams m-a dat de a e.
Omu se ntoarse a ocu u.
Oare se a;teapta sa spun ca i-am fost ;i eu prieten lui jamis? se ntreba Pau. Oare se
a;teapta sa-mi aleg ;i eu un obiect din gramada? Vazu fe[e ntorcndu-se catre e, ocondu-
prvrea. Da, asta a;teapta|
n fa[a u Pau, un barbat se rdca, se aprope de gramada ua paracompasu.
- I-am fost preten u |ams, spuse omu. Cnd ne-au surprns patruee a Cotu Stnc
am fost rant, |ams -a atras dupa e pe vra|ma ran[ au putut f sava[.
Omu se rdca se duse a ocu sau.
Dn nou, Pau vazu fe[e ntorcndu-se catre e, vazu ateptarea ntparta pe chpur, asa
och n |os. Cneva nghont de a spate, opt:
- Vre sa atrag nenorocrea asupra noastra?
Cum sa spun ca i-am fost prieten? gndi Pau.
O ata sueta se desprnse dn mu[me cnd chpu umbrt de guga a|unse sub gob, Pau
o recunoscu pe mama sa. |essca se apeca deasupra gramez, ua batsta.
- I-am fost pretena u |ams, zse ea. Cnd sprtu sprteor dn e a n[ees ca adevaru
trebue dat a veaa, s-a retras a savat va[a fuu meu.
|essca se ntoarse a ocu e.
Iar Pau amnt de dspre[u dn vocea mame sae, cnd vorbse medat dupa upta.
"Cum te sim(i n postura de uciga;'?
vazu ara chpure ntorcndu-se catre e, sm[ mna teama oamenor. n cpa
aceea, fugera n mnte un pasa| dn bobna despre "Cutu mor[or" pe care -o proectase
odata mama sa. Se hotar brusc.
ncet, se rdca n pcoare.
Un suspn facu ncon|uru cete.
Pand n m|ocu cercuu, u Pau se paru ca sinele sau se mpu[nase. I se paru ca
perduse o buca[ca dn e nsu ca acum ncerca sa -o regaseasca. Se apeca deasupra
gramez de ucrur, ua basetu. O struna vbra uor, ovnd unu dn obectee de pe |os.
- I-am fost preten u |ams, opt Pau.
Sm[ acrm arzndu- och, facu un efort ca sa- adauge tare n gas.
- |ams m-a nva[at... ca... daca ucz... trebue sa patet. Regret ca n-am avut tmp sa-
cunosc ma bne.
Cu peoapee strnse, cu pa nesgur, se ntoarse orbete a ocu sau, se ghemu pe
pardoseaa. Umer se ncovoara.
O voce opt:
- Varsa acrm!
Un murmur trecu dn gura n gura:
- Usu da umezeaa mortuu!
Pau sm[ degetee care ppaau nfrgurate obra|, auz oaptee de venera[e.
Ascutnd murmuru fremenor, |essca n[eese gravtatea aceste experen[e, n[eese ce
nhb[ cumpte exstau ac pentru pns, pentru acrm. Se concentra asupra cuvnteor: "Da
umezeala mortului"'. Lacrm-ofranda adusa um umbreor... Fara ndoaa ca pentru fremen
acrme erau sacre.
Nmc dn ceea ce vazuse pna atunc pe paneta aceasta nu oferse o magne att de
zgudutoare despre suprema vaoare a ape. Nc vnzator de apa, nc peea uscata a
batnaor, nc dstraee sau cern[ee aspre ae dscpne ape. Acum ta ca apa era ac cea
ma pre[oasa forma a matere - era va[a nsa... nvaund totu n smbo rtua.
Apa.
- I-am atns obrazu, opt cneva. Am sm[t daru.
La nceput, degetee care ppaau fa[a nspamntara pe Pau. nceta degetee pe
grfu rece a basetuu, sm[ coardee mucndu- pama. Apo vazu ca prn cea[a chpure dn
spatee mnor ntnse - och mar, fascna[.
Mne se retrasera. Ceremona fu reuata. n |uru u Pau nsa, se crease un mc spa[u
ber, o aura subta - fremen se trasesera a o parte n semn de respect.
Ceremona se nchee cu o meopee surda:
"Luna pna te cheama a ea...
Pe Sha-huud ve vedea;
Noapte roe, cer mohort,
Moarte crunta te-a dobort.
Lun pne ne-om ruga...
Luna ne va a|uta;
Ce cautam va f gast
n [nutu pustt."
La pcoaree u Stgar aparuse un burduf umfat. Stgar se asa pe vne, p pamee de
e. Cneva se aprope, se ghemu aatur de Stgar Pau. Recunoscu sub umbra gug chpu
u Chan.
- |ams a dus trezec tre de tr, apte drahme tre secunde trezec dn apa trbuu,
spuse Chan. Bnecuvntez aceasta apa n prezen[a Sayyadne. Ekker-akar, aceasta este apa,
fssn-foasy, u Pau-Muad'Db! Kv a-kav, care nu va ma f ncodata, nakaas! Nakeas!
masurata numarata, ukar-an! de batae nm |an-|an-|an pretenuu nostru... |ams.
- B-a kafa, psamode ceata.
n ntea apasatoare care se asa brusc, Chan se ntoarse, se uta ung a Pau. Apo
spuse:
- Ce- n mne facara, fe n tne carbun. Ce- n mne roua, fe n tne apa.
- B-a kafa, ntona ceata.
- Lu Pau-Muad'Db revne apa aceasta, rost Chan. S-o pastreze pentru trb sa aba
gr|a sa n-o roseasca zadarnc. Sa fe generos cu ea a vreme de restrte. Iar cnd va ven
tmpu, s-o dea ma departe, pentru bnee trbuu.
- B-a kafa, gasura oamen.
Trebuie sa accept apa, gnd Pau. ncet, se rdca, ven nga Chan. Stgar se dadu napo
ca sa- faca oc, ua cu bnde[e basetu dn mna.
- ngenuncheaza, spuse Chan.
Pau se asa n genunch.
Ea caauz mne catre burdufu cu apa, apasa pamee pe suprafa[a eastca.
- |e [ ncredn[eaza trbu apa aceasta, rost ea. |ams a parast-o. Ia-o n pace.
Apo se rdca n pcoare, tragndu- pe Pau dupa ea.
Stgar napoe basetu, ntnse spre e ceaata mna, cu pama deschsa. n pama se
afau nte nee mc de meta. Pau e vazu scntend n umna pada a curgobuu, observa
ca erau de marm dferte.
Chan ua neu ce ma mare, rdca ntr-un deget.
- Trezec de tr, spuse. Unu dupa atu, e rdca pe ceeate, aratndu--e u Pau,
numarnd: Do tr; un tru; apte acvaverg a cte o drahma fecare; o acvaverga de tre
secunde de drahma trezec. Cu totu - trezec tre de tr, apte drahme tre secunde
trezec.
|nu degetu ncarcat cu nee n fa[a u Pau,
- Le prmet? ntreba Stgar.
Pau ngh[ cu greutate, dadu dn cap.
- Da.
- O sa te nva[ ma trzu, spuse Chan, cum sa e nfaor ntr-o batsta ca sa nu zangane
sa nu te tradeze cnd merg.
ntnse neee.
- N-a vrea... sa m e pastrez tu? ntreba Pau.
Chan se uta surprnsa a Stgar.
Acesta zmb, spuse:
- Pau-Muad'Db, Usu, nu cunoate nca obceure noastre, Chan. Pastreaza-
acvaverge, fara nc o obga[e pna ce ve avea tmp sa- ara[ cum sa e poarte.
Fata dadu dn cap, scoase de sub mante o fe de pnza, o trecu prn nteroru neeor
rasucnd-o cu o mcare compcata pe deasupra pe dedesubt, ova, apo vr pache[eu n
cngatoare.
Cred c-am facut o gafa, gnd Pau. Sm[ea amuzamentu re[nut a oamenor dn |ur, aeru
or vag ronc mntea sa facu brusc egatura cu memora pretenta: oferirea de acvaverigi
unei femei - ritual de curtare.
- Acvar, rost cu gas puternc Stgar.
n fonet de mant, ceata se rdca. Do oamen era n fa[a, rdcara burdufu cu apa.
Stgar ua curgobu, porn cu e spre fundu caverne.
Pau se sm[ mpns dnapo n spatee u Chan. Prv straucrea aptoasa a umn sub
tavanu de patra, dansu umbreor pe pere[. sm[ nfrgurarea subta care pusese stapnre
pe fremen, freamatu de nerabdare a oamenor.
|essca trasa de mn grabte catre margnea grupuu, ncon|urata ngramadta de
trupur agtate, nabu un for de panca. Recunoscuse par[ dn rtua, dentfcase frnture
de chakobsa de bhotan-|b ae formueor mstce. ta ce voen[a naprasnca ar f putut sa
erupa dntr-o asemenea procesune, aparent panca nava.
jan-jan-jan, gnd ea. Hai-hai-hai|
Ca un |oc de cop ce- perduse orce nhb[ ntre adu[.
Stgar se opr n fa[a unu perete de patra gabena. Apasa pe o protuberan[a peretee se
trase fara zgomot a o parte; descopernd o fsura cu conturur nereguate. Stgar ntra prmu
cea[ urmara, pand pe nga un gra| ntunecat, cu aveoe n forma de fagure. Pau sm[
o adere de aer rece.
Se uta mrat a Chan, o trase de mneca.
- Aeru de ac pare umed, spuse e.
- Sssst, uot ea.
Dar cneva dn spatee or zse:
- n noaptea asta, capcana- pna de umezeaa, nseamna ca |ams e mu[umt.
|essca trecu prn ua secreta, o auz nchzndu-se n spatee utmor oamen. Observa ca
fremen ncetneau mersu cnd treceau pe nga gra|u cu aveoe de fagure, sm[
umdtatea aeruu cnd a|unce n dreptu u.
O capcana de vnt| gnd. Au instalat o capcana de vnt camuflata la suprafa(a, ca sa traga
aerul n interiorul rece al stncilor ;i sa ob(ina umezeala prin condensare.
Trecura de nca o ua de patra, cu gra| asemanator deasupra, ua aceasta se nchse n
spatee or. Pau, |essca sm[ra ct se poate de mpede curentu de aer umed care venea
de deasupra.
Pau vazu curgobu dn mna u Stgar dsparnd brusc sub nveu capeteor dn fa[a u.
n cpa urmatoare, sm[ sub tap treptee une scar care cotea spre stnga. Raze ung de
umna poera ru de gug, care cobora n spraa.
|essca sesza ncordarea crescnda a oamenor dn |uru e, apasarea une mu[en a care
ncarcatura scr|e nerv.
Treptee se termnara ceata se strecura pe sub pragu scund a une a trea u. Lumna
curgobuu fu ngh[ta de o grota uraa, cu tavanu nat bott.
Pau sm[ mna u Chan apucndu- de bra[, auz un cpoct sab n aeru rece, percepu
ncremenrea desavrta a mu[m de fremen n prezen[a soemna a ape. Ca ntr-o catedraa.
Am vazut locul acesta n vis, amnt e.
Gndu se paru nttor, dar n acea tmp zadarnc. Undeva, n fa[a, pe caea aceasta,
hoardee fanatce nsngerau unversu, n numee u. Steagu verde negru a Atrezor
devenea un smbo a teror. Legun turbate se napusteau a atac urndu- strgatu de upta:
"Muad'Db!"
Nu trebuie sa se ntmple lucrul acesta, gnd. Nu pot ngadui sa se ntmple.
Dar sm[ea mpede for[a contn[e de rasa dn e, propru sau [e cumpt... n[eese ca
fageu nu putea f naturat cu uurn[a, ca ua propor[ cu fecare cpa ca devenea tot ma
puternc. Char daca e, Pau, ar f murt n momentu acesta, ucrure ar f mers ma departe,
pe acea faga, prn mama sa prn sora u care nca nu se nascuse. Un sngur ucru ar f
putut pune stava ureuu: moartea tuturor ceor ce se afau acum, ac - ncusv moartea u
a mame sae.
Pau prv n |ur, vazu ceata fremenor raspndndu-se n ne dreapta. Oamen mpnsera
nante, catre o barcada scunda, copta n roca natva a grote. Dncoo de barcada, a umna
gobuu u Stgar, Pau dadu cu och pe suprafa[a nemcata, ntunecata, a unu bazn pn cu
apa. Baznu se preungea n umbra - adnc, negru. Peretee opus era aba desut, a vreo
suta de metr dstan[a.
|essca sm[ peea uscata ntnsa, de pe obra| de pe frunte, destnzndu-se a
contactu cu aeru umed. Baznu era adnc. sm[ea adncmea. Reu sa rezste dorn[e de a
se apropa de a- cufunda mne n apa.
Auz un cpoct n stnga. Prv catre capatu ruu de oamen, vazu pe Stgar pe Pau
unu nga atu, ar n fa[a or pe ce do acvar gondu- povara n bazn, prntr-un debtmetru.
Aparatu de masura parea un och rotund, cenuu, fxat pe margnea baznuu. Urmar
mcarea contoruu umnscent pe masura ce apa trecea prn aparat, vazu oprndu-se a
trezec tre de tr, apte drahme tre secunde trezec.
Uimitoare precizie, gnd ea. Observa ca pna debtmetruu ramasese uscata dupa
trecerea ape. Apa se scursese pe pere[ pne fara sa faca prza. , n aceasta smpa
observa[e, descoper un at ndcu tuburator n egatura cu tehnooga fremenor: erau
perfec[ont.
Brusc, |essca porn de-a ungu barcade, catre ocu n care se afa Stgar oamen
facura oc, dndu-se respectuo a o parte. Se opr n fa[a u Stgar, se uta a Pau remarca
prvrea absenta, dar n cpa aceea engma mensuu rezervor de apa o preocupa ma mut ca
orce.
Stgar o prv ung.
- Adesea un dntre no au dus psa de apa, spuse deodata. Dar nu s-au atns nccnd de
apa de ac. Poate n-o sa ma crez.
- Te cred, rost ea.
E arata spre bazn.
- Avem ac peste trezec opt de moane de decatr. Apa- mpre|muta cu zdur de
netrecut pentru faurtor ce mc, bne ascunsa, bne adapostta.
- O comoara.
Stgar rdca gobu, o prv drept n och.
- E ma mut dect o comoara. Avem m de asemenea ascunzur. Doar c[va dntre no e
cunosc pe toate. ncna capu ntr-o parte gobu proecta, pe chp pe barba, pete
gabene negre de umna ntunerc. Auz?
Ascutara cu to[.
Pcuru ape precptate de capcana de vnt umpu cu prezen[a sa grota. |essca observa ca
toata ceata ascuta cu smerene. Numa Pau parea nsensb a sunet, absent.
Pentru Pau sunetu era ca un tc-tac a tmpuu care trecea. Avea senza[a ca tmpu se
scurge prn e, ca nu va ma prnde ncodata dn urma aceste cpe. Sm[ea ca trebue sa a o
hotarre, dar nu era capab sa faca nc o mcare.
- S-a cacuat cta apa ne trebue, murmura Stgar. Cnd o vom avea, vom schmba fa[a
Arraksuu.
Ceata raspunse cu o sngura oapta:
- B-a kafa.
- Vom [ntu dunee sub un covor de arba, contnua Stgar cu o voce dn ce n ce ma
puternca. Vom ncatua apa n so, cu arbor subarboret.
- B-a kafa, psamode ceata.
- Cu fecare an care trece, caota poara se va retrage.
- B-a kafa.
- Vom face dn Arraks o patre prmtoare... Cu ente de topre a ghe[uror a po, cu
acur n zonee temperate. Vom pastra pentru faurtor pentru mrodena sa doar centru
deertuu.
- B-a kafa.
- nmen n-o sa ma |nduasca, ncodata, dupa apa. Omu va ua sngur apa dn
fntn, dn azur, dn acur, dn canae. Apa va curge prn quanatur va hran pantee
noastre. Apa va f a tuturor. Oamen nu vor trebu dect sa- ntnda mna ca sa a apa.
- B-a kafa.
|essca detecta rezonan[a rtuaa, regoasa, a cuvnteor, sm[ propra e reac[e nstnctva
de venera[e. Oamenii ace;tia s-au aliat cu viitorul, gnd. 5nt hotar(i sa escaladeze un munte.
Visul unui om de ;tiin(a... $i ace;ti oameni simpli, (aranii ace;tia, vor sa-i dea via(a.
Se gnd a Let-Kynes, ecoogu panetar mpera care se transformase n batna - o
cuprnse mrarea. Vsu acesta era genu de dea care pune stapnre pe sufetu omuu
|essca dadea seama ca Let-Kynes decanase n mod deberat. Un dea pentru care
oamen snt n stare sa- dea va[a. acesta era unu dn eementee esen[ae de care sm[ea
ca avea nevoe fu e: oamen cu un dea. Unor asemenea oamen se putea nsufa uor
nfacarare fanatsm. Asemenea oamen puteau f transforma[ ntr-o sabe cu care Pau sa-
recucereasca ocu ce se cuvenea.
- Sa mergem acum, spuse Stgar. Vom atepta sa rasara prma una. Dupa ce |ams va f
pornt a drum, vom porn no catre casa.
Murmurnd dezamag[, oamen facura caea ntoarsa de-a ungu baznuu, urmndu- pe
Stgar.
Iar Pau, pand n spatee u Chan, avu sentmentu ca un moment vta trecuse pe nga
e, ca perduse ocaza une decz esen[ae ca era przoner n capcana propruu sau mt.
ta ca ma vazuse ocu acesta, ca ma trase odata epsodu acesta ntr-o fugerare de vs
pretent, pe ndepartatu Caadan. Dar acum se vsera eemente no, necunoscute pna atunc.
Constata dn nou, cu umre, ct de mtat era daru sau. I se paru ca era purtat de vau
tmpuu, uneor n m|ocu u, ateor pe creasta u... ca pretutnden, n |uru sau, ate vaur
se na[au coborau, cnd aratnd, cnd ascunznd ceea ce duceau ee.
peste tot, peste toate, n fa[a, contnua sa se profeze amenn[atoare umbra
nenduratoruu |had - voen[a, maceu. Era un promontoru deasupra vauror.
Ceata trecu de utma ua, reven n petera de a ntrare. Ua fu etanata. Lumna se
stnse fremen desprnsera drapere de pe deschdere caverne, dnd a veaa noaptea
steee care aparusera deasupra deertuu.
|essca se aprope de pervazu dn peretee grote, rdca och spre stee. Erau mpez,
apropate. Ascuta agta[a oamenor dn spatee e, auz sunetee unu baset pe care acorda
cneva, apo vocea u Pau ngnnd notee acorda|uu. Nu- pacu trste[ea pe care o percepu n
tonu fuu e.
Dn ntunercu peter, razbatu gasu u Chan:
- Povestete-m despre apee de pe umea ta de batna, Pau-Muad'Db.
Pau:
- Ata data, Chan. [ promt.
Cta triste(e|
- E un baset bun, spuse Cfaan,
- Aa e, ncuvn[a Pau. Crez ca pe |ams supara ca- foosesc basetu?
Vorbe;te de mort la prezent, gnd |essca. Impca[e o tuburara.
Un gas de barbat raspunse ntrebar u Pau:
- |ams ndragea muzca. L-am auzt adesea cntnd.
- Atunc, cnta-m ceva, Usu, se ruga Chan. Cnta-m un cntec de-a tau.
Cta fermitate n vocea unei copile, se mra |essca. Trebuie sa-l pun n garda pe Paul cu
privire la femeile lor. $i nca iute|
- Am sa-[ cnt un cntec pe care -a compus un preten de-a meu, zse Pau. Gurney... Nu
cred ca ma traete. L-a nttuat "Cntec de seara".
Fremen amu[ra. Gasu pacut, de tenor, a u Pau, se na[a acompanat de sunetee
vbrante ae basetuu:

"Vad |aru n ceas de amurg...
Astru de aur apune.
Parfumur, sm[ur nebune
Trezesc amntr..."
|essca sm[ muzca versuror n pept - pagna, ncarcata de sunete care o facura sa-
smta brusc ntens propru trup, dorn[ee u. Ascuta muta, ncordata.
"Recvem a nop[ cu pere-ncrustata...
Doar pentru no!
Och [ s-au aprns dntr-o data...
Numa no do!
Cunun de for - Inme noastre...
Petae de for - Dorn[ee noastre."
|essca ascuta vbra[a surda dn tacerea care urma utme note. De ce i-a cintat fiul
meu un cntec de dragoste copilei acesteia? se ntreba. O cuprnse deodata spama. I se paru
ca va[a se scurge navanc pe nga ea ca nu poate s-o [na n oc. De ce-a ales cntecul
asta? se ntreba. Uneori instinctele nu se n;eala. Pentru ce a facut asta ?
Pau ramase nemcat, mut. n ntunerc. Un sngur gnd, cumpt, copeea mntea: Mama
mea mi este vrajma;a. Mi-e vrajma;a fara sa ;tie. Ea este aducatoarea jihadului. Ea m-a
nascut; ea m-a crescut ;i m-a educat. Ea este du;manul meu.
No(iunea de progres ac(ioneaza ca un mecanism de protec(ie, pentru a ne
apara de teroarea viitorului.
Fragment din Pildele lui Muad'Dib de prin(esa lrulan.
Cu ocaza cee de-a aptesprezecea anversar a ze sae de natere, Feyd-Rautha
Harkonnen propusese sa- ucda ce de-a o sutaea scav gadator, n cadru trad[onaeor
|ocur famae. Evenmentu era marcat de vzta pe Ged Prm, patra Harkonnenor, a do
observator de a Curtea Imperaa - Contee Fenrng Doamna sa - carora se adresase
nvta[a de a urmar upta, dn o|a aurta, rezervata membror marcan[ a fame domnnd
vasta arena trunghuara.
Pentru a cnst zua de natere a na-Baronuu pentru a reamnt tuturor Harkonnenor
supuor or ca Feyd-Rautha devense motentor-desemnat, pe Ged Prm era sarbatoare.
Batrnu baron decretase z de odhna de a un merdan a atu, ar a Harko, orau nata a
fame, se depusesera toate eforture pentru a se crea uza de festvtate: pe cadr futurau
drapee, ar fa[adee edfcor care stra|uau Buevardu Paatuu fusesera proaspat vopste.
Dar dncoo de artera prncpaa, prntre case, Contee Fenrng Doamna Fenrng
observara mormanee de gunoae, pere[ cocov[ care se ogndeau n batoacee murdare de
pe straz, furarea tematoare a oamenor.
n paatu cu zdur abastre a Baronuu domnea o ordne ncarcata de teama. Contee
Doamna sa remarcara pre[u patt pentru pastrarea nt: stra| peste tot arme, n a caror
ucu aparte un och format desuea cu uurn[a patna foosr frecvente. Pna n punctee
de trecere dntr-o arpa n ata a paatuu exstau postur de contro. Suge dadeau de go
nstruc[a mtara n mersu [eapan, n na dreapta a umeror... n prvrea vgenta a ochor
care pndeau ar pndeau.
- Presunea- n urcare, opt Contee so[e sae, n codu or secret. Baronu ncepe sa
smta pre[u rea pe care a trebut sa- pateasca pentru a se descotoros de Ducee Leto.
- ntr-o z o sa-[ povestesc egenda pasar fenx, spuse ea.
Se afau n saa de recep[e a paatuu, ateptnd pecarea a |ocur. Nu era o saa mare -
avea cam patruzec de metr ungme pe vreo douazec a[me - dar fa stp sus[nator
na[a[ de-a ungu pere[or atera, cooanee groase a baza ma sub[r spre vrf, precum
tavanu uor bott, creau mpresa une ncaper spa[oase.
- A! excama Contee. Iata- pe Baron!
Baronu Vadmr Harkonnen aparuse a capatu sa, nantnd cu mcarea eganata-putta
mprmata de portan[a suspensor care- carau greutatea trupuu. Carnea facor tresata n
sus n |os, suspense se unduau sub manta portocae. n degetee mnor scpeau
nee, ar opafocure prnse n materau mante aruncau refexe scnteetoare.
Aatur de Baron paea Feyd-Rautha. Paru sau negru era coafat n cron[ marun[,
contrastnd nefresc de vo cu expresa posaca a ochor. Purta o tunca neagra, muata pe trup
pantaon strm[, uor evaza[ a gezne. Pcoaree mc erau nca[ate n condur cu tapa
moae.
Observndu- [nuta |ocu muchor sub tunca, Doamna Fenrng gnd: lata unul care nu-
;i va lasa trupul prada obezita(ii.
Baronu se opr n fa[a so[or Fenrng, prnse cu un gest posesv bra[u u Feyd-Rautha,
spuse:
- Nepotu meu, na-Baronu Feyd-Rautha Harkonnen. ntorcndu- fa[a bucaata, de
bebeu, catre Feyd-Rautha, adauga: Contee Doamna Fenrng, despre care [-am vorbt.
Feyd-Rautha ncna capu, aa cum cerea etcheta. O prv ung pe Doamna Fenrng. Era
bonda madoasa; trupu e perfect era nvemntat ntr-o roche unga, dntr-un matera
smpu, fara nc o podoaba. Do och verz-cenu sus[neau prvrea. Sennatatea camu
e, caracterstc tpce Bene Gessert, tuburara ntr-un mod stranu sm[ure tnaruu.
- Mmmmm-aaa-hmmm, facu Contee, examnndu- dn cap pna n pcoare pe Feyd-
Rautha. Un tnar, aaa... dezghe(at, aaa... nu- aa, mmm, draga mea? Apo, aruncndu- o
prvre Baronuu: zc, draga Baroane, ca -a vorbt despre no acestu tnar dezghe(at? Ce
anume -a spus?
- I-am poment nepotuu meu despre stma deosebta pe care v-o poarta mparatu,
Conte Fenrng, raspunse Baronu. gnd: Uita-te bine la el, Feyd| Un uciga; cu purtare de
iepure - genul cel mai periculos|
- O, da, frete! rost Contee adresa doamne sae un zmbet.
Lu Feyd-Rautha se paru ca gesture cuvntee Conteu erau aproape |gntoare. Se
opreau exact n momentu n care ar f devent afrontur fa[e. Tnaru prv cu aten[e pe
Conte: un barbat scund, cu nfa[are vuneraba. Un cap ca de nevastuca, cu och rotunz,
mar negr. Par carunt a tmpe. Iar mcare... mca o mna sau ntorcea capu ntr-o
drec[e, apo vorbea n ata drec[e. Era greu de urmart.
- Mmmmm-aaa-hmmm, n-a ocaza sa ntnet prea des asemenea... mmm... tner
dezghe[a[, spuse Contee, vorbnd cu umaru Baronuu. Te... aaa... fect pentru, mmm, stu
perfect a... aaa... motentoruu dumtae. Crescut n umna ceu ma... aaa... vrstnc, ca sa
zc aa.
- Snt copet, rost Baronu.
Facu o pecacune, dar Feyd-Rautha observa ca prvrea unchuu sau dezmn[ea curtoaza
gestuu.
- Irona, mmm... este dovada une... aaa... gndr profunde, comenta Contee.
lar| gnd Feyd-Rautha. Po(i sa juri ca te insulta, dar n-ai nici un motiv ca sa-i ceri
satisfac(ie.
Ascutndu- pe conte, Feyd-Rautha avea senza[a ca- cufunda capu ntr-un terc...
mmmm-aa-hmmm| tnaru stramuta aten[a a Doamna Fenrng.
- Cred ca-... aaa... rapm dn tmp tnaruu nostru, spuse ea. Dupa cte tu, astaz va
upta n arena.
Pe huriile haremului imperial, stra;nica femeie| gnd Feyd-Rautha. Spuse cu voce tare:
- Vo ucde astaz n onoarea Domne-Tae, Doamna. , cu permsunea Domne-Tae, vo
pronun[a aceasta dedca[e n arena.
Doamna Fenrng prv cu sennatate, dar gasu e fchu ca un bc cnd spuse:
- Nu [ acord permsunea.
- Feyd! hama Baronu. gnd: lmpieli(atul asta| Vrea ca fiara de Conte sa-l provoace la
duel?
Dar Contee se mu[um sa surda sa mormae:
- Mmmmm-aaa-hmmm.
- Cred ca e ntr-adevar cazu sa te pregatet, Feyd, zse Baronu. Trebue sa f odhnt. N-
are rost sa-[ asum rscur prostet.
Feyd-Rautha se ncna, cu chpu negru de cuda.
- Cum vre, unchue. sauta cu o mcare a capuu pe Contee Fenrng: Domnue! Apo
pe so[a acestua: Doamna! Se ntoarse paras cu pa grab[ saa, aba nvredncnd cu
prvrea grupu tmd a Caseor Mc, de nga ua nata cu doua canatur.
- E nca tnar, suspna Baronu.
Iar Doamna Fenrng gnd: Acesta sa fie tnarul la care s-a referit Cucernica Maica? Aceasta
sa fie linia de snge pe care trebuie s-o pastram?
- Avem a dspoz[e ma mut de-o ora pna sa pecam a arena, spuse Baronu. Cred c-am
putea profta de ragazu asta ca sa stam de vorba, Conte Fenrng. ncna capu masv ntr-o
parte. Au aparut o mu[me de ucrur no.
gnd: lar acum sa vedem cum se va descurca emisarul lmparatului, ca sa-mi transmita
ce i s-o fi poruncit sa-mi transmita, fara sa comita grosolania de a aborda subiectul pe ;leau.
Contee se ntoarse spre so[a sa:
- Mmmm-aa-hmmm, vre te rog, aaa, sa ne... mmm... scuz, draga mea?
- Fece z, uneor fece ora aduce schmbar, susura ea. Mmmmm.
, adresndu- Baronuu un zmbet fermecator, se ntoarse, porn cu spatee drept pa
masura[ catre ua mare de a capatu sa.
Baronu se uta dupa ea. vazu pe membr Caseor Mc curmndu- dscu[e a
aproperea e, urmarnd-o dn och. 8ene Cesserit| gnd e. De-ar scapa odata universul de ele|
- ntre ce do patr de coo e un con de tacere, spuse. Putem dscuta fara sa ne temem
ca ne-ar putea auz cneva.
Porn nante, cu mersu sau eganat, patrunse n cmpu nsonorzat, sm[ zgomotee dn
saa estompndu-se brusc.
Contee se opr nga e amndo ntoarsera fe[ee a perete, ca sa nu se poata ct pe
buze.
- Nu sntem mu[um[ de ordnu prn care e-a cerut sardaukaror sa paraseasca
Arraksu, spuse Contee.
Pe ;leau| gnd Baronu.
- Sardaukar nu ma puteau sa ramna, ntruct ar f trezt altora banue n egatura cu
a|utoru pe care m -a acordat mparatu, raspunse e.
- Dar nepotu dumtae, Rabban, nu pare sa ac[oneze cu destua fermtate n vederea
sou[onar probeme fremenor.
- Ce vrea ma mut mparatu? Pe Arraks n-a ma ramas dect o mna de fremen. Deertu
sudc este neocub. Deertu nordc e controat de patruee noastre.
- Cne spune ca deertu sudc e neocub?
- Panetoogu vostru, draga Conte.
- Doctoru Kynes a murt.
- Ah, da... dn nefercre.
- Dspunem de un raport de survo dn regune sudce, spuse contee. Raportu ndca
prezen[a ve[ vegetae.
- Va sa zca, pna a urma Ghda a acceptat totu efectuarea unor observa[ dn spatu.
- t bne ca nu, Baroane. t bne ca mparatu nu are nc o posbtate egaa sa [na
sub observa[e Arraksu.
- Iar eu nu-m pot permte uxu asta. Atunc cne a survoat regune sudce?
- Un... contrabandst.
- V-a mn[t, Conte, spuse Baronu. Daca oamen u Rabban nu pot navga deasupra
zoneor sudce, n-o pot face nc trafcan[. Doar t dumneata ce- acoo: furtun de nsp,
paraz[ -aa ma departe. Comunca[e rado snt aproape mposbe. Bazee de navga[e
snt dstruse nante de a apuca sa fe nstaate ca umea.
- Vom dscuta despre feur[ paraz[ ata data, repca sec Contee.
Aha| gnd Baronu.
- A dbut cneva vreo greeaa n rapoartee mee? ntreba.
- Daca te duce gndu a gree, nu vad cum a ma putea sa-[ pedez cauza, observa
Contee.
lncearca n mod deliberat sa ma nfurie, gnd Baronu. Respra adnc de doua or, ca sa se
cameze. sm[ mrosu transpra[e. Sub mante, harnaamentu suspensor ncepu deodata
sa- provoace o mncarme suparatoare.
- Nu cred ca mparatu e nemu[umt de feu n care -au gast moartea concubna fu
Duceu, spuse e. Au ncercat sa fuga spre centru deertuu. Era furtuna.
- Mda, au avut oc o sere de accdente convenabe.
- Nu-m pace tonu cu care spu asta, Conte.
- Una- mna, zse Fenrng, ata- voen[a. Da-m voe sa te prevn: daca m se va
ntmpa vreun accdent neferct ac, pe Ged Prm, toate Casee Mar vor afa ce-a facut pe
Arraks. De atfe, se banuete de mut ce metode fooset n afacer.
- Sngura afacere ma recenta de care m-aduc amnte, rposta Baronu, este transportu
ma mutor egun de sardaukar pe Arraks.
- Nu cumva [ nchpu ca -a putea anta|a pe mparat?
- Nc nu-m trece prn cap! Contee zmb.
- S-ar gas destu comandan[ sardaukar care sa decare ca au ac[onat fara ordn, fndca
doreau sa e vna de hac paduchoor votr de fremen.
- Dar s-ar gas destu care sa puna a ndoaa o asemenea decara[e, -o ntoarse
Baronu, de amenn[area asase descumpant. 5a fie ntr-adevar sardaukarii att de
disciplina(i? se ntreba.
- mparatu dorete o revze contaba a regstreor dumtae, spuse brusc Contee.
- Orcnd.
- N-a... aa... nc o obec[e?
- Nc una. Drectoru meu n cadru compane CHOAM se poate prezenta cu fruntea sus n
fa[a cee ma severe nspec[. Baronu gnd: 5a-ncerce, numai, sa faca taraboi cu vreo
acuza(ie falsa| O sa ma ridic n picioare ;i-o sa le strig tuturor, prometeic: "Privi(i-ma| Am fost
nedrepta(it|" Dupa asta, n- ar avea dect sa-mi arunce orice acuza(ie, chiar ;i una ntemeiata.
Casele Mari n-ar mai acorda nici un gir unui al doilea atac din partea unui acuzator care a
comis deja o eroare.
- Nu ma-ndoesc ca regstree dumtae rezsta orcare revz, murmura Contee.
- Ce motve are mparatu sa doreasca att de mut extermnarea fremenor? ntreba
Baronu.
- Prefer sa schmbam subectu, da? Contee rdca dn umer. Nu e dorn[a mparatuu, c
a Sardaukaruu. Armata are nevoe de exerc[u... n afara de asta, sardaukaror nu e pace
sa se-apuce de-o treaba -apo s-o ase netermnata.
l;i nchipuie ca ma sperie, amintindu-mi ca se bucura de sprijinul unor uciga;i nseta(i de
snge? se ntreba Baronu.
- Afacere au presupus dntotdeauna o oarecare doza de voen[a, spuse e, dar undeva
trebue sa exste o mta. Cneva trebue sa ramna sa ucreze a mrodene.
Contee emse un hohot scurt, ca un atrat.
- Crez ca po[ pune aua pe fremen?
- Fremen n-au fost ncodata destu de numero ca sa poata f foos[ a munca,
raspunse Baronu. Dar pogromure m-au nentt restu popua[e. n cpa de fa[a, am n
vedere ata sou[e pentru probema arrakana, dragu meu Fenrng. trebue sa-[ martursesc
ca mertu pentru deea sou[e revne mparatuu.
- I-auz, -auz!
- Char aa, Conte. Sursa nspra[e mee a fost paneta de deten[e a mparatuu -
Sausa Secundus.
Contee fxa cu o prvre sfredetoare.
- Ce egatura poate sa exste ntre Arraks Sausa Secundus?
Baronu sesza nentea dn och u Fenrng, raspunse:
- Deocamdata ncuna.
- Deocamdata?
- Cred ca-[ po[ da seama dumneata ca exsta o cae pentru a crea o for[a de munca
substan[aa pe Arraks: transformarea Dune n paneta-nchsoare.
- Prevez cumva o cretere a dencven[e?
- Au avut oc tuburar, marturs Baronu. Am fost obgat sa storc destu de zdravan,
Fenrng. La urma urme, cunot dumneata pre[u pe care -am patt bestemate de Ghde
ca sa ne transporte pe Arraks for[ee reunte. Ban ata trebuau sco de undeva.
- Te sfatuesc, Baroane, sa nu fac dn Arraks o paneta-nchsoare, fara permsunea
mparatuu.
- Bnen[ees ca nu, se grab sa- asgure Baronu, surprns de tonu brusc gaca a voc u
Fenrng.
- Ma e o probema, spuse Contee. Sntem nforma[ ca mentatu Duceu Leto, Thufr
Hawat, nu- mort, c se afa n su|ba dumtae.
- Nu m-am putut ndura sa rosesc un mentat.
- L-a mn[ pe comandantu sardaukaror, spunndu- ca Hawat a murt.
- O mncuna nevnovata, draga Conte. N-aveam chef sa ma ansez n dscu[
neprncpae cu e.
- Hawat a fost de fapt tradatoru?
- Nu, va! Tradatoru a fost fasu medc. Baronu terse transpra[a de pe gt. Fenrng,
n[eege, ramasesem fara mentat! t ce nseamna asta. ntotdeauna am avut un mentat. Nu
puteam ramne n aer.
- Cum -a determnat pe Hawat sa- cace |uramntu de credn[a?
- Ducee u murse! Baronu se s sa zmbeasca. N-avem de ce sa ne temem dn partea
u Hawat, draga Conte. Organsmu u a fost mpregnat cu o otrava atenta. admnstram un
antdot n mncare. Lpsa antdotuu decaneaza efectu otrav... Ar mur n cteva ze.
- Sa fac bne sa- suprm antdotu.
- Dar e un om foostor!
- care te prea mute pentru un om vu.
- Parca m-a dat de-n[ees ca mparatu nu se teme.
- Nu-m ar de de|oaca, Baroane!
- Ma vo supune numa daca vo prm ordn scrs, ntart cu sgu mpera, zse Baronu.
n nc un caz n-am s-o fac doar de hatru dumtae.
- Crez ca- un hatr?
- Dar ce atceva? mparatu are obga[ fa[a de mne, Fenrng. L-am scapat de
zurbagu de Duce.
- Cu a|utoru ctorva sardaukar.
- Ce ata casa -ar f ofert mparatuu unforma sub care sa- camufeze amestecu n
afacerea asta?
- mparatu -a pus aceea ntrebare, Baroane, numa c-a accentuat-o ntr-un mod
uor dfert.
Baronu prv ung pe Fenrng, observnd much [epen a maxareor, perfecta stapnre
de sne a omuu mparatuu.
- E asta- buna! excama apo. Sper ca mparatu nu- magneaza ca poate sa ac[oneze
mpotrva mea, fara sa prnd de veste.
- Maestatea Sa spera sa nu fe necesar.
- mparatu n-are nc un motv sa creada ca- amenn[!
Baronu strecurase n tonu voc fure mhnre, gndnd: Macar de-ar ncerca s-o
faca| M-a; putea instala pe tron doar batndu-ma cu pumnul n piept pentru c-am fost
nedrepta(it, n;elat.
Gasu Conteu suna sec dstant:
- mparatu crede ceea ce- spun sm[ure.
- Ar ndrazn sa ma acuze de tradare, n fa[a Consuu Laandsraaduu?
Baronu atepta, cu respra[a taata, raspunsu sperat.
- mparatu n-are nevoe sa ndrazneasca.
Baronu schmba brusc poz[a n suspens, ca sa- ascunda expresa fe[e. Poate c-am
s-a|ung sa traesc eu nsum evenmentu! gnd. mparat! Da, sa ma acuze! -apo... cteva
mte, pu[na constrngere... raerea Caseor Mar. S-ar putea aduna to[ sub famura mea, ca
nte obag cautnd adapost. Cac nmc nu- nspamnta ma mut dect gndu ca Sardaukaru
mparatuu -ar putea nmc rnd pe rnd.
- mparatu spera dn toata nma sa nu a|unga n stua[a de a te acuza de tradare, rost
Contee.
Baronuu ven greu sa- nature rona dn gas sa afeze doar un aer ndurerat, dar
reu.
- Am fost dntotdeauna unu dn supu ce ma oa. Cuvntee acestea ma dor peste
masura.
- Mmmm-aa-hmmm, facu Contee.
Baronu ramase cu spatee a e, catnndu- ncet capu. ntr-un trzu, spuse:
- E tmpu sa pornm spre arena.
- De acord, ncuvn[a Contee.
Iera dn conu de tacere , umar a umar, se ndreptara catre grupu Caseor Mc, de a
capatu sa. Undeva, n nteroru paatuu, rasuna vbra[a grava a unu gong - ma erau
douazec de mnute pna a nceperea |ocuror.
- Casee Mc ateapta sa e conduc, spuse Contee, aratnd cu un gest a capuu catre
oamen de care se apropau.
Vorbe cu doua n(elesuri... cu doua n(elesuri, gnd Baronu.
rdca och spre noe tasmane care fancau erea dn saa: capu de taur portretu
n ue a batrnuu Duce Atredes, tata Duceu Leto. Avu o senza[e cudata, un fe de
presentment; se ntreba ce gndur vor f trezt Duceu Leto tasmanee, pe vremea cnd
atrnasera n casteu de pe Caadan ma trzu, n reedn[a de pe Arraks: trufau tata
capu tauruu care omorse.
- Omenrea nu cunoate, aaa, dect o sngura... mmm... tn[a, spuse contee, n tmp ce
paeau n fruntea sute vasaor, trecnd dn saa de recep[e n saa de ateptare - o ncapere
ngusta, cu ferestre nate podeaua pardosta cu ceramca aba roe.
- Care anume? se nteresa Baronu.
- Mmmm-aa... tn[a, aaa, nemu[umr, raspunse Contee.
Casee Mc dn spatee or, chpur sugarnce de o, rsera exact att ct se cuvenea, dar
rsu capata o nota dscordanta n vuetu brusc de motoare ce rasuna cnd pa| deschsera arg
ue exteroare, n fa[a carora ateptau vehcue de so, cu fanoanee ffnd n bataa vntuu.
Baronu rdca vocea ca sa acopere zgomotu, spuse:
- Sper, Conte Fenrng, sa nu te nemu[umeasca spectacou pe care n- va ofer astaz
nepotu meu.
- Snt, aaa, foarte.., hmmm... da, nerabdator, raspunse Contee. Cnd e vorba de un...
aaa... proces verba, trebue sa acorz mare, mmm, aten[e... aaa... antecedenteor.
Baronu masca ocu surprze, cobornd n graba prma treapta a scaror catre peronu
paatuu. Proces verba! Raportu une crme mpotrva Imperuu!
Dar contee rse scurt, ca cnd ar f facut o guma scutura uor bra[u Baronuu.
Tot drumu pna a arena, Baronu zacu ntre pernee man sae bndate, aruncndu-
prvr peze Conteu, care edea aatur, ntrebndu-se ce anume determnase pe
emisarul mparatuu sa paseze "guma" aceea de fa[a cu membr Caseor Mc. Era ncredn[at
ca u Fenrng nu se ntmpa prea des sa faca ceva daca sm[ea ca nu- necesar, sa fooseasca
doua vorbe cnd una era de a|uns, sau sa se mu[umeasca cu un sngur n[ees ntr-o sngura
fraza.
Aba dupa ce se nstaasera n o|a aurta de deasupra arene trunghuare - n sunetu
trmb[eor freamatu trbuneor n[esate cu oamen ce agtau stegue[e - afa Baronu
raspuns a ntrebarea sa.
- Draga Baroane, spuse Contee apecndu-se a urechea u, et content, nu- aa, ca
mparatu nu a confrmat n mod ofca aegerea pe care a facut-o n egatura cu succesoru
dumtae?
Baronuu se paru ca nvaue subt un con persona de tacere, generat de propru sau
oc. prv ung pe Conte, aba remarcnd aproperea Doamne Fenrng de o|a pazta de garz
narmate.
- Acesta- de fapt motvu pentru care ma afu astaz ac, urma Contee. mparatu dorete
sa- nformez daca [-a aes un succesor competent. nmc nu poate dezvau ma bne dect
arena, chpu rea dn spatee une mat, nu- aa?
- mparatu m-a proms ca-m vo putea aege ber motentoru! scrn Baronu.
- Vom vedea, spuse Fenrng se ntoarse sa- ntmpne so[a, care ntra n o|a.
Doamna Fenrng se aeza, adresndu- un zmbet Baronuu, apo ndrepta aten[a spre
suprafa[a acoperta cu nsp a arene, unde facea char atunc apar[a Feyd-Rautha, n |etca
pantaon coan[ - cu manua neagra hangeru n mna dreapta, cu manua aba
pumnau n mna stnga.
- Ab pentru otrava, negru pentru purtate, observa Doamna Fenrng. Curos obce, nu
gaset dragu meu?
- Mmmmm, morma Contee.
Un cor de urae zbucn dn o|e famae Feyd-Rautha se opr o cpa pentru a raspunde
sautuu, rdcndu- prvrea trecnd n revsta chpure dn amfteatru, recunoscndu- ver
cumetr, demfra[, concubnee cunotn[ee out-freyne - zec de gur, ca tot attea
goarne ce trmb[au ntr-o mare de vemnte banere mutcoore.
Feyd-Rautha se gnd ca fe[ee nghesute n o| erau gata sa prveasca cu aceea
avdtate sngee u sau sngee scavuu-gadator. Frete, e persona nu avea nc un dubu
asupra rezutatuu upte. Nu urma sa nfrunte dect uza unu perco, un perco pst de
substan[a - totu...
Feyd-Rautha na[a armee catre soare, adresa sautu trad[ona ceor tre co[ur ae
arene. Apo vr amee n tec; ma nt pumnau ce scurt, dn mna nmanuata n ab (ab,
semnu otrav), pe urma hangeru ung, dn mna nmanuata n negru - ama presupusa
macuata, arma sa secreta cu care avea sa transforme zua aceasta ntr-o vctore cu totu
personaa: otrava pe ama neagra.
rega repede scutu vreme de cteva cpe atepta nemcat senza[a de comprmare a
pe de pe frunte, confrmarea faptuu ca era bne aparat.
Momentu avea propra sa ncarcatura de tensune Feyd- Rautha preung, cu sguran[a
de sne a unu profesonst a spectacouu. Le facu apo semn pcadoror scuteror sa se
aprope, e nspecta cu un aer mar[a echpamentu - pavezee cu ghmp ascu[[, scntend
n soare, crgee harpoanee pe care futurau fanoane ung nguste, de cuoare abastra.
Feyd-Rautha facu semn fanfare.
Acordure maestuoase ae maruu ent se na[ara deasupra amfteatruu, revarsndu-
tot fastu or antc Feyd-Rautha conduse escorta de-a curmezu arene, pentru a-
prezenta sautu de omagu n fa[a o|e unchuu sau. Prnse dn zbor chea ceremonaa ce- fu
aruncata.
Fanfara amu[.
n ntea care se asase n arena, Feyd-Rautha facu do pa napo, na[a chea strga:
- Dedc acest adevar...
Facu o pauza, tnd ca unchu sau avea sa gndeasca: Zanaticul asta are de gnd sa
provoace scandal, adresnd dedica(ia nevestei lui Fenring, n ciuda avertismentului meu|
-...unchuu bnefacatoruu meu, Baronu Vadmr Harkonnen! nchee.
observa, ncntat, oftatu de uurare a unchuu sau.
Fanfara ataca maru rapd Feyd-Rautha traversa cu pa repez arena, conducndu-
oamen catre poarta de pruden[a, barera care nu permtea accesu dect ceor echpa[ cu
dezntegratoru regat dupa codu pentascutuu. Feyd-Rautha se mndrea cu faptu ca pna
atunc nu foosse ncodata poarta ca avusese rareor nevoe de spr|nu pcadoror. Astaz
nsa, era mu[umt sa- te a ndemna - panure deosebte mpcau uneor prme|d
deosebte.
Dn nou n arena se aternu ntea.
Feyd-Rautha se ntoarse, a[nt prvrea spre marea poarta roe pe care avea sa asa
gadatoru.
Gadatoru de excep[e.
Panu pe care eaborase Thufr Hawat era un pan admrab prn smptatea sor[ sa
de zbnda, gnd Feyd-Rautha. Scavu nu va f drogat - acesta era aspectu percuos. n
schmb, n ncontentu sau fusese mprmat un cuvnt chee, ment sa- parazeze much, n
orce moment crtc. Feyd-Rautha repeta n gnd cuvntu vta: "Canae!" Pubcu avea sa fe
ncredn[at ca n arena fusese strecurat un scav nedrogat, ca sa- ucda pe na-Baron. Iar ru
bne tcut a dovezor avea sa- scoata vnovat pe vatafu Baronuu.
Poarta roe emse un bzt surd, n cpa n care fura armate servomotoaree de
deschdere.
Feyd-Rautha concentra toata aten[a a cadru por[. Acest prm moment avea o
mportan[a deosebta. nfa[area scavuu, a ntrarea n arena, putea spune mute unu och
exersat. To[ gadator erau droga[ cu eacca, n aa fe nct sa poata f uc n orce moment
a upte - dar asta nu nsemna ca nu trebua sa observ cu cea ma mare gr|a feu n care
[neau arma, drec[a n care obnuau sa se eschveze, faptu ca erau sau nu conten[ de
prezen[a pubcuu n amfteatru. Modu n care un scav [nea capu putea sa ofere ndc
esen[ae pentru aegerea contreor fandaror.
Poarta roe se deschse.
Un ura muscuos cu capu ras och negr nfunda[ n orbte se napust afara. Avea
peea caramze, ca to[ ce droga[ cu eacca, dar Feyd-Rautha ta ca nuan[a se datora une
vopsee specae. Scavu purta un maou-chot dn pee de cuoare verde centura roe a
unu semscut; sageata de pe centura era ndreptata spre stnga, ndcnd faptu ca numa
partea stnga a corpuu era aparata. Gadatoru [nea cu[tu ca pe o sabe trupu uor
apecat nante, ca un uptator expermentat, nanta ncet spre centru arene, ntorcndu-
partea aparata catre Feyd-Rautha grupu dn spatee por[ de pruden[a.
- Nu-m pace cum arata, morma unu dntre pcador. Et sgur ca- drogat, Domna-Ta?
- Nu- vez cuoarea? facu Feyd-Rautha.
- Dar se comporta ca un uptator de profese, zse at pcador.
Feyd-Rautha avansa do pa. prv cu aten[e pe scav.
- Ce-are a bra[? ntreba un scuter.
Feyd-Rautha observa o rana nsngerata pe antebra[u stng a gadatoruu. cobor
prvrea a mna pe care scavu -o mcase brusc, ca sa arate un desen tatuat cu snge pe
odu stng a costumuu sau verde. Desenu era umed - conturu uor de recunoscut a unu
om.
Un om!
Feyd-Rautha a[nt och n och negr a scavuu, care- fxau scaparnd cu neobnuta
ucdtate.
E unul din solda(ii Ducelui Leto pe care i-am capturat pe Arrakis| gnd Feyd-Rautha. Nu-i
un gladiator oarecare| Un for strabatu trupu se ntreba daca nu cumva Hawat panuse cu
totu atceva pentru upta de astaz... Un vceug n at vceug dn at vceug. [apu
spator... acea vataf!
- Nu-m pace deoc cum arata scavu asta, Domna-Ta. Lasa-ma sa- nfg vreo doua
harpoane ca sa- ncerc.
- Am sa- nfg eu harpoanee, repca Feyd-Rautha.
Lua de a unu dn scuter doua harpoane ung, e cntar n mn. vrfure harpoaneor
erau de obce mpregnate cu un drog - nu nsa de data aceasta, ceea ce ar f fost de a|uns
pentru a- atrage scuteruu-ef pedeapsa cu moartea. Dar totu facea parte dn pan.
"La capatul luptei vei fi un erou", spusese Hawat. "ll vei fi ucis pe gladiator fara sa te ajute
nimeni ;i mpotriva uneltirilor unui atentat mi;elesc. Vataful va fi executat ;i-(i vei putea plasa
n locul lui omul tau de ncredere."
Feyd-Rautha nanta nca cnc pa catre centru arene, preungnd ncordarea trbuneor,
examnnd scavu. ta ca exper[ dn o|e de deasupra dadusera de|a seama ca ceva nu-
n regua. Peea gadatoruu avea ntr-adevar cuoarea caracterstca droguu, dar scavu
statea bne nfpt pe pcoare nu tremura. Probab ca n cpa aceasta mcrobt uoteau
ntre e: "Ia ute- cum sta. Ar trebu sa se agte... sa atace sau sa se retraga... Dar asta sta
ateapta, cru[a for[ee. N-ar trebu sa atepte."
Feyd-Rautha sm[ propra u a[[are. 5a zicem ca Hawat a urzit un plan perfid, gnd e.
Tot o sa-i vin de hac sclavului asta. Am uns cu otrava lama hangerului, nu pe cea a
pumnalului. De-asta nici macar Hawat n-are habar.
- He, Harkonnene! strga scavu. |-a facut testamentu?
O tacere de moarte se asa n arena. 5clavii nu strigau niciodata provocari|
aba n cpa aceea Feyd-Rautha vazu n och gadatoruu feroctatea de ghea[a a
dsperar. Apo observa feu n care atepta, cam atent, cu much pregat[ de vctore. Era
mpede ca zvonu, ansat de Hawat n barace scavor, a|unsese dn gura n gura pna a e:
"Vei avea o ;ansa reala sa-l omori pe na-8aron." Pna acum dec, totu era conform panuu.
Feyd-Rautha zmb cu buzee strnse. rdca harpoanee, ntrezarnd n attudnea
scavuu reuta panuu sau.
- He! He! provoca dn nou scavu facu do pa en[ nante. Pentru cei din tribune
nu mai exista acum nici un dubiu, gnd Feyd-Rautha.
Scavu ar f trebut sa fe pe |umatate parazat de groaza provocata de drog. Mcare ar f
trebut sa- tradeze convngerea nteroara ca nu avea nmc de sperat, ca nu putea sa ctge.
Mntea ar f trebut sa- fe copeta de storsre despre otravure cu care ungea na-
Baronu ama pumnauu dn mna nmanuata n ab. Na-Baronu nu ucdea ncodata repede;
se deecta expermentnd otravur no, obnua sa ramna n arena sa demonstreze
pubcuu nteresantee efecte secundare ae substan[e ucgatoare, asupra vctme care se
zvrcoea n ghearee mor[. Scavu acesta se temea, da... dar nu era ngrozt.
Feyd-Rautha rdca ma sus harpoanee. adresa scavuu un gest cu capu, aproape
un saut.
Gadatoru [n.
Fandarea contra defensva fura a na[mea ceor ma dbace pe care e vazuse vreodata
Feyd-Rautha. Dar ovtura ateraa temporzata ntrze pre[ de-o frac[une de secunda
arteree pcoruu stng a na-Baronuu scapara nevatamate.
Feyd-Rautha sar ntr-o parte, asndu- unu dntre harpoane n antebra[u drept a
scavuu, cu ambee crge ngropate adnc n carnea dn care omu n-ar ma f putut sa e
smuga dect rupndu- tendoanee.
Amfteatru tresar ca un sngur om, emse un geamat surd.
Pe Feyd-Rautha sunetu exata.
dadu seama ce sm[ea unchu sau, stnd n o|a u, aatur de so[ Fenrng, observator
Cur[ Imperae. Nmen nu avea dreptu sa ntervna n upta aceasta. Lege trebuau
respectate de fa[a cu asemenea martor. Iar Baronu nu putea sa nterpreteze evenmentee
dn arena dect ntr-un sngur chp: o amenn[are a adresa propre sae persoane.
Scavu se dadu napo, apucndu- cu[tu n dn[ nfaurndu- repede n |uru bra[uu
fanonu ung a harponuu, ca sa- mobzeze.
- Nu-[ smt acu! strga e dupa o cpa.
ncepu dn nou sa avanseze furat, cu pa u[ marun[, cu cu[tu pregatt, cu umaru
stng nante, cu trupu ndot napo, n aa fe nct sa profte a maxmum de protec[a
semscutuu.
Nc aceasta manevra nu scapa ceor dn amfteatru. Dnspre o|e rezervate fame se
auzra [pete scurte. Pcador u Feyd-Rautha ncepura sa se agte, ntrebndu- daca nu avea
nevoe de e.
Feyd-Rautha e facu semn sa ramna n spatee por[ de pruden[a.
Am sa le ofer un spectacol cum n-au mai vazut nca, spuse. Nu o ucidere blnda, la care
sa asiste senini, admirnd stilul. Nu... Am sa-i fac sa simta ca li se rasucesc ma(ele-n ei. Cnd
voi fi 8aron, o sa-;i aminteasca de ziua de azi ;i nu va mai fi unul caruia sa nu i se ncre(easca
pielea de groaza mea ;i de amintirea acestei zile.
Feyd-Rautha se retrase ncet, urmarnd mersu de crab a gadatoruu. Nspu arene
scrn sub tap. Auz gftu scavuu, sm[ n nar propra u transpra[e , n aer, un mros
vag de snge.
Brusc, na-Baronu sar napo, se ntoarse spre dreapta, repez nante harponu. Scavu
facu un sat atera. Feyd-Rautha fu ct pe ce sa se mpedce, auz [patu de groaza a
spectatoror.
Dn nou, scavu [n a atac.
Pe to(i zeii| Ce luptator| gnd Feyd-Rautha, evtnd n utmu moment ovtura. Scapa cu
va[a numa datorta agta[ u tneret, dar reu sa- ase ce de-a doea harpon n
detodu bra[uu drept a gadatoruu.
Trbunee zbucnra n apauze frenetce.
Acum ma aclama, gnd Feyd-Rautha, ascutnd gasure sabatce. Era ntocma cum
prevazuse Hawat. Nc un uptator dn fame nu avusese vreodata parte de asemenea
acama[. - amnt, cu o unda de nverunare n cuget, cuvntee pe care a rostse mentatu:
"Mai u;or te-ngroze;te un du;man pe care-l admiri."
Feyd-Rautha se retrase rapd n centru arene, unde putea f vazut de tot amfteatru,
trase dn teaca hangeru, se ghemu ca o psca ramase n ateptare.
Gadatoru nu se opr dect ca sa- ege cu fanonu ce de-a doea harpon, apo porn
drept spre e.
$i-acum sa ma vada bine toata familia, gnd Feyd- Rautha. 5nt du;manul lor| 5a le ramn
n minte a;a cum ma vad n momentul asta.
scoase ncet pumnau.
- Nu m-e frca de tne, porc de Harkonnen! strga gadatoru. Caznee nu pot face nc un
rau unu mort. m vo ua va[a cu propra mea arma, nante ca vreun scuter s-apuce sa ma
atnga. Dar hotu tau va zace aatur de a meu!
Feyd-Rautha rn|, mpunse aeru cu hangeru - arma otravta.
- Atunc pareaz-o pe asta, rost e fanda brusc cu pumnau dn ceaata mna.
Scavu schmba cu[tu dntr-o mna n ata, para ovtura fenta, boca pumnau na-
Baronuu - arma dn mna nmanuata n ab, semnu trad[ona a otrav.
- O sa mor, Harkonnene! uera e.
Ramasera nceta[ unu de atu, ncercnd sa se doboare. Por[une n care scutu u
Feyd-Rautha atngea semscutu gadatoruu erau marcate de o ncandescen[a abastra.
Contactu ceor doua cmpur umpu de ozon aeru dmpre|ur.
- O sa crap de propra-[ otrava! scrn scavu.
ncepu sa apese spre nauntru mna nmanuata n ab, rasucnd ama pe care o credea
otravta.
$i-acum sa ma vada cu to(ii| gnd Feyd-Rauha. Izb cu hangeru, sm[ o[eu aunecnd
neputncos pe metau harpoaneor egate de bra[u gadatoruu.
Feyd-Rautha avu un moment de panca. Nu- nchpuse ca harpoanee ar putea consttu
un avanta| pentru scav. Dar ata ca ee serveau acum acestua ca un a doea scut. Iar
gadatoru era puternc! Lama pumnauu contnua sa se aprope tot ma mut de peptu u
Feyd-Rautha, care dadu subt seama ca o ama neotravta poate ucde.
- Canae! boboros.
Cuvntu-chee facu efectu nstantaneu; much gadatoruu se destnsera , vreme de
o cpa, ncremenra. Lu Feyd-Rautha fu dea|uns. Se dadu napo, facu oc hangeruu ntre e.
Vrfu otravt a ame scntee, asa o brazda roe pe peptu scavuu. Otrava ac[ona cu
repezcune fugeratoare. Omu dadu drumu, ramase pe oc, catnnduse.
Uita(i-va, dragele mele rude, uita(i-va bine| gnd Feyd-Rautha. Privi(i-l pe sclavul asta,
care a ncercat sa ntoarca arma pe care-o credea otravita ;i sa ma njunghie cu ea| Mira(i-va
cum de-a putut ajunge-n arena un gladiator pregatit pentru un asemenea atentat| $i (ine(i
minte ct ve(i trai, ca n-o sa pute(i ;ti niciodata cu siguran(a, n care din minile mele se afla
otrava|
Na-Baronu prv n tacere, urmar mcare amor[te ae gadatoruu. Omu nu ma era
content dect pe |umatate. Expresa chpuu sau se transformase ntr-o nscrp[e a care
ortografe o cunoteau to[ ce ce- prveau - scrsu mor[. Scavu ta ca moare. ta de ce
moare. Ceaata arma fusese cea otravta.
- Scrnave! gemu.
Feyd-Rautha se dadu a o parte, asnd cae bera mor[. Ingredentu prncpa a otrav
nu- facuse nca pe depn efectu, dar ncetneaa mcaror arata ca avanseaza.
Scavu nanta catnndu-se, cacnd ca o papua trasa pe sfor - cte un pas trt dupa
atu. Fecare pas era uncu pas dn unversu sau. Degetee erau nca ncetate de mneru
cu[tuu, dar vrfu arme tremura.
- Iatr-o z... unu... dn no.., tot... o sa-[... faca... de petrecane, boboros.
O grmasa urta schmonos gura. Se opr, se ncovoe cu un spasm se prabu cu fa[a n
|os, n nsp.
n tacerea mormntaa dn arena, Feyd-Rautha se aprope, vr pcoru sub gadator -
ntoarse pe spate, pentru ca ntreg amfteatru sa- vada a fa[a, sa- urmareasca bne
convuse muchor sub efectu otrav. Dar gadatoru era mort. Se n|unghase cu propru
sau cu[t.
De dezamagt, Feyd-Rautha nu se putu mpedca sa admre efortu cu pre[u carua
scavu reuse sa- nvnga paraza sa- a sngur va[a. odata cu admra[a, pe na-Baron
cuprnse spama.
Ceea ce face dintr-un om supraom este ntr-adevar nfrico;ator.
n aceea cpa nsa, auz expoza de urete dn o| trbune. Spectator acamau n
netre.
Feyd-Rautha se ntoarse, rdca och spre e.
ntregu amfteatru ova[ona n pcoare. Snguree excep[ erau baronu, care edea cu
barba spr|nta n pama, contempndu- cu un aer ngndurat... so[ Fenrng, care prveau
dn spatee unor mat zmbtoare.
Contee Fenrng se ntoarse catre so[a sa, spuse:
- Mmmm-aaa-hmmm, un tnar... mmmm... descurcare[. Nu, mmm, aaa, draga mea?
- Are... aaa... reac[ snaptce foarte rapde, raspunse Doamna Fenrng.
Baronu se uta a ea, a Conte, napo n arena. Cum de a fost cu putin(a?|... Fura aunga
spama. Am sa- ucd pe vataf buca[ca cu buca[ca, a noapte... ar daca Fenrng nevasta-sa
au vreun amestec...
Pentru Feyd-Rautha conversa[a dn o|a Baronuu nu fusese dect mcare muta de capete;
pubcu dn amfteatru facea un zgomot nferna. Apo, zec de pcoare ncepura sa oveasca
rtmc podeaua trbune, n tmp ce voce spectatoror scandau ntartate:
- Ca-pu! Ca-pu! Ca-pu! Ca-pu!
Baronu se ncrunta, observnd feu n care Feyd-Rautha se ntoarce spre e. ncet, facnd
un efort ca sa- stapneasca mna, facu semn cu mna tnaruu care atepta n arena, nga
cadavru gadatoruu. 5a-l las pe baiat sa-i ia capul. L-a demascat pe vataf; ;i merita
recompensa.
Feyd-Rautha vazu semnu de ncuvn[are, gnd: l;i nchipuie ca ma onoreaza. O sa le arat
tuturor ce cred eu|
zar pe scuter apropndu-se cu un cu[t ferastrau pentru a face onorure decaptar, e
facu semn sa se retraga, repeta gestu, vaznd ca oamen se codesc. l;i nchipuie ca m-au dat
gata, oferindu-mi un cap| Se apeca ncruca mne gadatoruu pe mneru cu[tuu,
smuse arma dn pept o asa ntre degetee pste de va[a.
Totu dura o sngura cpa. Apo Feyd-Rautha se ndrepta, chema pe scuter, e strga:
- Aa sa- ngropa[! Cu capu pe umer mne pe mneru cu[tuu. O merta cu
prsosn[a.
n o|a aure, Contee Fenrng se apeca spre Baron.
- Un gest nob... Demn de un adevarat vteaz. Nepotu dumtae are st, nu numa
cura|.
- Refuzu capuu e o nsuta a adresa assten[e, morma Baronu.
- Nu cred, rost Doamna Fenrng, ntorcndu-se prvnd spre o|e de deasupra.
Baronu observa na gtuu... spendda undure a muchor - ca gtu unu
adoescent.
- S-ar parea ca snt mu[um[ de hotarrea nepotuu dumtae, adauga ea.
Pe masura ce gestu u Feyd-Rautha era n[ees de spectator dn punctee cee ma
ndepartate ae amfteatruu, care vedeau acum pe scuter sco[nd dn arena trupu ntact a
gadatoruu, Baronu urmar attudnea oamenor dadu seama ca femea nterpretase
corect reac[a mu[m. Trbunee erau n der. Oamen se nghonteau, zberau tropaau.
Baronu spuse pe un ton de ehamte:
- Va trebu sa poruncesc o petrecere. Nu- pot asa pe oamen ata sa se-ntoarca a
casee or cu energa nechetuta. Trebue sa e arat ca e mpartaesc entuzasmu.
Facu semn garz de a ntrarea o| unu dn su|tor afa[ deasupra boxe ncna banera
oran| a Harkonnenor... O data, de doua or, de tre or - semnau pentru petrecere.
Feyd-Rautha traversa arena se opr a baza o|e ofcae, cu armee n teaca, cu bra[ee
atrnndu- de-o parte de ata a corpuu. Strga cu voce puternca, acopernd arma mu[m:
- O petrecere, unchue?
Tumutu scazu brusc. Oamen auzsera ntrebarea ateptau.
- n onoarea ta, Feyd! strga Baronu facu un gest scurt cu mna.
Famura dn spatee o|e transmse un nou semna.
Bareree de pruden[a de a parteru amfteatruu fura deconectate ma mu[ tner sarra
n arena, aergara catre Feyd-Rautha.
- A porunct sa se dezactveze pentascuture, Baroane? ntreba Contee.
- N-o sa se ntmpe nmc rau baatuu, raspunse Baronu. E un erou.
Tner care navasera n arena a|unsera nga Feyd-Rautha, rdcara pe umer, ncepura
sa- poarte trumfator n |uru arene
- n seara asta, ar putea sa se pmbe nestnghert, fara arme fara scut, prn carteree
cee ma sarace dn Harko, spuse Baronu. Orce fame ar f-n stare sa- dea utma farmtura
de pne utma pcatura de apa, doar ca sa- aba n m|ocu e.
Se rdca anevoe dn scaun, potrv trupu n suspens, se ntoarse spre so[ Fenrng:
- Pe mne va rog sa ma scuza[ acum. Am de rezovat cteva probeme urgente. Garda
mea va va conduce napo, a paat.
Contee se scua, se ncna.
- Desgur, Baroane. De-aba ateptam petrecerea. N-am... aaa-hmmm... vazut ncodata o
petrecere Harkonnen.
- Da, morma Baronu. Petrecerea...
Se ntoarse , de cum paras o|a, o escorta narmata facu zd n |uru sau.
Cteva cpe ma trzu, captanu garz facu o pecacune n fa[a Conteu Fenrng.
- Ce poruncet, Domna-Ta?
- Vom, aaa... atepta sa, mmm, asa grosu aaa... goate, raspunse Contee.
- Prea bne, Domna-Ta.
Omu se ncna se retrase tre pa de-a-ndarateea.
Contee Fenrng se ntoarse catre so[a sa, se adresa dn nou n mba|u or cfrat:
- A prceput, nu?
Ea raspunse, n aceea pasareasca:
- Baatu ta ca gadatoru nu e drogat. A avut un moment de panca. Dar n-a fost nc o
cpa surprns.
- Totu a fost panut, spuse e. ntregu spectaco.
- Fara ndoaa.
- E stu u Hawat.
- Exact.
- nante de-a ven ncoace, -am cerut Baronuu sa- chdeze.
- Asta a fost o greaa, dragu meu.
- Acum m dau eu seama.
- Pe ct se pare, n curnd Harkonnen vor avea un nou Baron.
- Daca acesta- panu u Hawat.
- Asta ramne de vazut, ntr-adevar, recunoscu ea.
- Tnaru va f, n orce caz, ma uor de controat.
- Pentru no... dupa noaptea aceasta, precza ea.
- Cred ca nu-[ va f greu sa- seduc, nu- aa, mcu[a mea coca?
- Nu, dragoste. Doar -a vazut cum se uta a mne.
- Da, acum n[eeg de ce ne trebue na asta de snge.
- ntr-adevar. Nu ne putem ngadu sa- scapam dn mna. O sa am gr|a sa- pantez ct
ma adnc, n contn[a, frazee prana-bndu necesare pentru a- sub|uga.
- vom peca de-ac ct ma degraba... De ndata ce ve f sgura.
Doamna Fenrng se scutura.
- Fara doar poate. N-a f n stare sa aduc pe ume un cop, n ocu asta macabru.
- Mute trebue sa ma nduram pentru umantate, rost Contee.
- rou tau e dntre cee ma uoare, observa Doamna Fenrng.
- Ma upt totu eu cu unee pre|udeca[ ancestrae reale, spuse e. Lucrur nu tocma
neg|abe, cred ca-[ da seama.
- Dragu de e! zse ea, mngndu- obrazu. Dar asta- sngura sou[e ca sa dobndm
certtudnea ca am savat aceasta ne de snge.
- n[eeg perfect ceea ce facem, repca sec Contee.
- Nu vom da gre.
- Vna ncepe cu sentmentu eecuu, remarca e.
- Nu va exsta vna. Hpnorobrea pshcuu u Feyd-Rautha copu sau n pntecee
meu... Apo vom peca.
- Ma gndesc a unchu asta a u. A vazut vreodata ceva ma pervers?
- E destu de snstru, ntr-adevar, dar nepotu o sa- ntreaca.
- Gra[e unchuu sau. cnd te gndet unde ar f putut sa a|unga baatu asta, daca ar f
avut parte de ata educa[e - de codu mora a Atrezor, bunaoara.
- Pacat, rost ea.
- Ar f fost grozav daca -am f putut sava pe amndo: pe-a u Atredes pe cestaat.
Dn cte am auzt despre putu acea, Pau, se pare ca era de-a dreptu extraordnar - o
combna[e straucta de trasatur eredtare educa[e. Contee catna capu. Dar n-are rost
sa rosm parer de rau pentru nob ghnont.
- Asta m-aduce amnte de-un aforsm Bene Gessert, zse ea.
- Vo ave[ aforsme pentru orce! facu e cu un aer exasperat.
- Asta o sa-[ paca. Ascuta: "Sa nu crez ncodata ca un om e mort, pna ce nu -a vazut
cadavru. nc atunc sa nu f sgur".
Muad'Dib ne spune, n "Prilej de reflec(ie", ca adevarata lui educa(ie a
nceput n momentul primelor sale ciocniri cu necesita(ile arrakiene. Atunci a
nva(at limbajul acelor vntului care i n(epau pielea, a nva(at cum (iuie nasul
sub usturimea nisipului ;i cum trebuie sa-;i adune umezeala pre(ioasa a
trupului ca sa o apere ;i s-o pastreze. Pe masura ce ochii lui au dobndit
albastrul ibadului, Muad'Dib a nva(at sa traiasca n tradi(ia chakobsa.
Fragment din prefa(a lui 5tilgar la Muad'Dib, omul de prin(esa lrulan.
Ceata u Stgar, care se ntorcea a setch cu ce do ratactor dn desert, a|unse a capatu
baznuu cnd prma una se pregatea sa apuna. Suetee nfaurate n mant u[ra pasu,
sm[nd n nar mrosu case. n spate, na cenue a zoror era ma umnoasa n dreptu
punctuu care marca, pe caendaru de orzont a fremenor, m|ocu - una Caprock.
Patou de a poaee stncor era acopert cu frunze uscate, strnse de cop dn setch
mpratate de vnt, dar zgomotu cete care trecea peste ee nu se deosebea (n afara
foneteor provocate, cnd cnd, de Pau de mama sa) de sunetee naturae ae nop[.
Pau terse transpra[a nacata de praf de pe frunte, se sm[ tras de mneca, auz
vocea uerata a u Chan:
- Fa aa cum [-am spus: trage-[ partea de sus a gug peste frunte! Nu asa descoper[
dect och. Iroset umezeaa.
Dn spate, cneva o apostrofa n oapta:
- Tac! Te aude deertu!
Sus, pe stnc, rasuna un crpt de pasare.
Ceata se opr brusc Pau sm[ ncordarea subta a oamenor.
Dntre stnc razbatu pna a e un rapat, uor, un sunet aba perceptb ca de oarec
sarnd pe nsp.
Dn nou pasarea crp.
Un for strabatu ceata. ara se auz rapatu acea ca o fuga de oarec.
Pasarea crp nca o data.
Ceata se urn brusc, patrunse ntr-o crevasa ngusta, ncepu sa sue, dar Pau sm[ feu
stranu n care fremen pareau ca- [n respra[a - mpuse pruden[a. Observa ca oamen
aruncau prvr peze, ca fata devense dntr-o data absenta muta, de parca s-ar f nchs n
ea nsa.
Contnuara sa avanseze pe sou stncos, n fonetu vag a mantor Pau sm[ o uoara
sabre a dscpne, de strana mu[ene care pusese stapnre pe Chan pe cea[ perssta.
Urca ma departe, pand dupa umbree dn fa[a u - trepte, o cottura, ate trepte, un tune,
doua u prevazute cu preate de zoare, un pasa| ngust a caru pere[ tavan de patra erau
scada[ n umna gabena a ctorva curgobur.
Fremen se oprra. Pau vazu dndu- pe spate guge, sco[ndu- ftree nazae,
resprnd adnc. Cneva ofta. Se uta dupa Chan, dar fata dsparuse. Trupur drapate
mpnsera nante. Cneva mbrnc, spuse:
- Iarta-ma Usu. nghesuaa- de vna! Venc e nghesuaa...
Pau vazu n stnga u chpu ngust barbos a omuu pe care- chema Farok. Nuan[a
ntunecata a pe orbteor abastru nchs a ochor pareau ma pronun[ate sub gobure
gabene.
- Da-[ |os guga, Usu, ndemna Farok. Et acasa.
- a|uta, desfacndu- ncheetoarea gug, facnd oc cu coatee.
Pau scoase ftree dn nar, dadu a o parte capa dstrauu, care acoperea gura.
Duhoarea dn pasa| nauc... Mros de trupur nespaate, de ester dsta[ dn rezduure
regenerate... Pretutnden, emana[e statute acre, specfce omuu. peste toate acestea,
aroma de mrodene de ngredente.
- Ce ateptam, Farok? ntreba Pau.
- Cuvntu Cucernce Mac... cred. A auzt mesa|u. Saraca Chan...
5araca Chani? se mra Pau. Prv n |uru sau, ntrebndu-se unde dsparuse fata unde se
afa mama sa, n nghesuaa aceea. Farok nhaa adnc.
- Mrosu case, zse.
Pau dadu seama ca omuu facea pacere duhoarea dn aer, ca tonu sau nu avusese
nmc ronc. Apo auz tusea mame sae vocea sa razbatu prn masa compacta a oamenor:
- Ce bogat e mrosu setchuu tau, Stgar. Vad ca preucra[ ntens mrodena. Face[
hrte... pastc... ... daca nu ma ne, expozve chmce?
- A ghct toate astea numa dupa mros?
Fusese vocea atcuva.
Pau n[eese ca mama sa vorbse pentru e, ca vroa ca e sa accepte n mod fresc acest
asat ofactv.
Undeva, n prmee rndur ae grupuu, se strn agta[e, apo o tresarre preunga paru sa
nfoare pepture fremenor Pau prnse cu urechea cteva oapte rapde: "E adevarat... A
murt Let".
Liet, gnd Pau. Apo: Chani, fiica lui Liet. Pesee se mbucara deodata n mnte. Let era
numee fremen a panetooguu.
Se uta a Farok, ntreba:
- E vorba de Let ce carua se ma spune Kynes?
- Nu exsta dect un sngur Let, raspunse Farok.
Pau se ntoarse, ramase cu prvrea a[ntta a spnare fremenor dn fa[a u. A murit Liet-
lynes, gnd.
- Harkonnen au pus totu a cae, uera cneva. Au nscenat un accdent... perdut n
desert... un topter prabut.
Pau sm[ un va de mne. Omu care e aratase pretene, care a|utase sa scape de
vnator Harkonnen, omu care trmsese cetee de fremen sa rascoeasca deertu n
cautarea a do ratac[... cazuse e vctma Harkonnenor.
- Usu arde de|a de doru razbunar? ntreba Farok.
Pau nu apuca sa- raspunda. Dn fa[a se auz un ndemn scurt ceata se puse n mcare,
trecnd ntr-o ata ncapere, ma spa[oasa. Pau se pomen deodata a oc deschs, fa[a n fa[a
cu Stgar o femee necunoscuta, mbracata ntr-o roba arga, coorata n portocau aprns
verde, care- asa bra[ee dezgote pna a umer. Femea nu purta dstra. Peea e avea o
nuan[a de un masnu deschs. Paru negru, peptanat ns pe spate, scotea n evden[a
fruntea nata, pome[ ascu[[ nasu acvn ncadrat de punctee ntunecate ae ochor.
Femea ntoarse capu spre e Pau observa ca n urech atrnau cerce mar de aur,
mpodob[ cu acverg.
- Mucosul asta -a-nvns pe |ams a meu? ntreba ea.
- Potoote-te, Harah, spuse Stgar. |ams -a facut-o cu mna u - el -a recamat
dreptu a tahad a-burhan.
- Dar nu- dect un cop! strga femea. scutura voent capu acverge cerceor
zanganra mnoase. Cop me asa[ fara tata de-un at cop? Snt sgura c-a fost un accdent!
- Usu, c[ an a? ntreba Stgar.
- Cncsprezece standard, raspunse Pau.
Stgar pmba prvrea peste chpure oamenor dn |ur.
- Dorete vreunu dn vo sa- provoace a upta?
Tacere.
Stgar se uta a femee.
- Pna ce nu- vo f nva[at tanee, nc eu nu -a provoca.
Femea prv ung.
- Dar...
- A vazut-o pe strana care s-a dus cu Chan a Cucernca Maca? ntreba Stgar. E o
Sayyadna out-freyna, mama baatuu. mama fu cunosc tanee de upta.
- Lsan a-Gab, opt femea ntoarse spre Pau o prvre pna de venera[e.
lar legenda, gnd Pau.
- Poate, zse Stgar. nca n-avem nc o dovada. Se uta a Pau. Usu, datna noastra cere
ca de acum nante sa pree tu raspunderea pentru femea u |ams pentru ce do f a sa.
Yau sau... ocun[a sa [ apar[ne. Servcu sau de cafea e a tau... La fe femea u.
Pau se uta cu och scodtor a femee, ntrebndu-se: De ce nu-;i jele;te barbatul? De ce
nu-;i manifesta ura fa(a de mine? Observa brusc ca fremen prveau, ateptnd.
Cneva opt:
- Ma avem -ate trebur. Spune cum o accep[.
Stgar ntreba:
- O accep[ pe Harah ca femee sau ca su|nca?
Harah rdca bra[ee, se rasuc ncet pe cace.
- Snt nca tnara, Usu. Un spun ca arat a fe ca pe vremea cnd ma eram cu Geoff...
nante de a- f nvns |ams.
jamis a cucerit-o omornd alt barbat, gnd Pau. ntreba:
- Daca a accepta-o ca su|nca, a putea sa-m schmb uteror hotarrea?
- A a dspoz[e un an ca sa e o hotarre defntva, raspunse Stgar. Dupa asta, Harah e
bera sa- aeaga pe cne poftete... sau, daca vre, po[ sa- da char tu mna bera n orce
moment. Indferent de stua[e nsa, vreme de un an raspunz de ntre[nerea e... ar dupa
aceea [ vor ramne o sere de responsabta[ egate de f u |ams.
- O accept ca su|nca, hotar Pau
Harah batu dn pcor, scutura furoasa dn umer.
- Snt nca tnara.
Stgar se uta ung a Pau, spuse:
- Pruden[a e o nsure de pre[ pentru un vtor conducator.
- Snt nca tnara! nssta Harah.
- Tac! porunc Stgar. Tot ce merta sa se-mpneasca se mpnete. Du- pe Usu a
casa u, da- hane curate pregatete- un oc de odhna.
- Ohhh! protesta ea.
Pau nregstrase sufcente nforma[ despre femee, pentru o prma aproxma[e. Sm[ea
nerabdarea oamenor, rtarea pe care e-o provoca taraganarea. Se ntreba daca nu era cazu
sa se ntereseze de mama sa de Chan, observa aeru nervos a u Stgar, dadu seama ca
ar f fost o greeaa.
O prv pe Harah n och, acorda tonu -vbra[a voc ca sa accentueze teama
venera[a feme, spuse:
- Du-ma a casa mea, Harah! Despre tnere[ea ta o sa dscutam atadata.
Femea se dadu do pa napo, arunca o prvre nspamntata u Stgar.
- Vorbete cu gasu tanc, boboros ea.
- Stgar, zse Pau. Am dator gree fa[a de tata u Chan. Daca se poate...
- Asta o va hotar sfatu, ntrerupse Stgar. Atunc ve putea sa vorbet. Arata prntr-un
gest a capuu ca socotea dscu[a ncheata, se ntoarse peca, urmat de restu oamenor.
Pau o prnse de bra[ pe Harah. Bra[u feme era rece sm[ea tremurnd.
- N-am sa-[ fac nc un rau, Harah, spuse e. mbnz vocea, adauga: Condu-ma a
ocun[a noastra.
- N-o sa ma da afara dupa ce-o trece anu? ntreba ea. tu ca de fapt nu ma snt char
aa tnara.
- Ct tmp o sa traesc eu, ve avea tu un oc aatur de mne, o nt e desprnse
mna de pe bra[u e. Sa mergem. ncotro- casa noastra?
Ea se ntoarse, conduse spre capatu pasa|uu, apo o ua a dreapta prntr-un tune arg,
umnat de gobur gabene ampasate sub tavan, a dstan[e egae. Pardoseaa de patra era
neteda curata, fara nc un fr de nsp.
Pau pa aatur de ea, scod profu acvn n tmp ce mergeau.
- Nu ma urat, Harah?
- De ce sa te urasc?
Femea gestcua cu capu catre un grup de cop care cascau gura a e dn pragu nat a
une arcade aterae. n spatee copor, estompate de draper dafane, Pau prnse cu coada
ochuu suetee unor adu[.
- Pentru ca -am... nvns pe |ams.
- Stgar zcea ca a ceremone a dovedt ca -a fost preten u |ams. arunca o
cautatura peza. Zcea ca a dat umezeaa mortuu. E-adevarat?
- Da.
- Eu n-a face-o... n-a putea.
- Nu- |eet?
- Cnd va f vreme de |et, o sa- |eesc.
Trecura pe nga o ata arcada. Pau prv ma atent, vazu o ncapere spa[oasa, puternc
umnata, n care barba[ feme ucrau a nte man montate pe bancur nate. Pareau
foarte preocupa[ grab[.
- Ce fac oamen aa, acoo? ntreba.
Femea prv peste umar, catre arcada pe nga care trecusera, raspunse:
- Se grabesc sa- termne norma nante de-a trebu sa fugm. E ateeru de mase
pastce. Avem nevoe de-o mu[me de coectoare de roua pentru panta[.
- Sa fugm?
- Pna ce caa vor nceta sa ne ma vneze sau vor f zgon[ dn [ara noastra... va trebu
sa fugm mereu.
Pau se potcn n propre- gndur. Percepu o cpa ncrementa n tmp, amnt un
fragment, o proec[e vzuaa a pretn[e - dar magnea era depasata, ca un monta| n
mcare. Crmpeee memore sae prestente nu erau ntotdeauna cum e amntea.
- Ne vneaza sardaukar, rost n cee dn urma.
- Nu vor gas dect setchur pust, zse ea. Dar vor pat trbutu mor[ pe ntnsu
nspuror.
- Pot repera ocu asta? ntreba e.
- Probab.
- no ne ocupam de... (arata cu capu catre arcada ramasa n urma)... confec[onat...
coectoare de roua?
- Munca a panta[ contnua.
- Ce-s coectoaree astea de roua? ntreba e.
Femea prv cu un aer bumac.
- N-a nva[at nmc n... ocu de unde v?
- N-am nva[at despre coectoare de roua.
- A! zbucn ea excama[a avu eocven[a une ntreg fraze.
- Nu-m expc?
- Cum [ nchpu ca poate tra ma departe, dupa pecarea noastra, fecare tufa, fecare
frce de arba pe care -a vazut crescnd ac, n m|ocu erguu? Fecare panta n parte a fost
sadta, cu cea ma mare gr|a, n cubuoru e. n cubur se afa mc recpente ovae dn
cromopastc. Lumna e nabete. Prvete odata, n zor, de pe o na[me a sa e vez cum
scnteeaza. Abu refecta. Dar cnd Batrnu Tata-Soare se duce ntunercu vne sa- a ocu,
cromo-pastcu devne transparent se racete cu repezcune. Pe suprafa[a u se
condenseaza umezeaa dn aer. Iar umezeaa pcura apo strop cu strop ntre[ne va[a
panteor noastre.
- Coectoare de roua, murmura Pau, ncntat de frumuse[ea smpa a procedeuu.
- Pe |ams am sa- |eesc cnd va f vreme de |et, spuse brusc Harah, ca cum ceaata
ntrebare pusa de Pau nu -ar f dat pace. |ams a fost un om bun... dar cam ute a mne. Era
tare gospodar, ar cu cop s-a purtat cum nu se poate ma frumos. N-a facut ncodata
deosebre ntre prmu meu nascut, baatu u Geoff, propru u fu. Pentru e erau ega
amndo. prv scodtoare pe Pau. Aa o sa f tu, Usu?
- n cazu nostru nu se pune probema.
- Dar daca...
- Harah!
Femea se facu mca a auzu tonuu aspru.
Trecura pe nga o ata ncapere puternc umnata, a care arcada de ntrare se afa n
peretee dn stnga a tuneuu.
- Acoo ce se face? ntreba Pau.
- Se repara razboae de [esut, raspunse ea. Dar ateeru va f demontat char n noaptea
asta. Arata cu mna o ramfca[e a tuneuu, catre stnga. Pe acoo se a|unge a fabrca de
amente a ateeru de ntre[nere pentru dstrae. Se uta a Pau. Dstrau tau pare nou. Dar
daca e ceva de dres, ma prcep. Dn cnd n cnd ucrez a fabrca de dstrae.
ncepura sa ntneasca grupur tot ma numeroase de oamen, ar arcadee dn pere[
atera a tuneuu se nmu[ra. Dn spate depa un r de barba[ feme, carnd baotur
care ggau nfundat. n urna or ramase un mros pronun[at de mrodene.
- Nu ne vor |efu apa, zse Harah. Nc mrodena. F sgur de asta.
Pau concentra aten[a a arcadee dn pere[ tuneuu, examnnd covoaree groase,
aternute pe pragure nate, tragnd cu ochu a nteroaree cu carpete vu coorate pe pere[,
cu perne aezate n stve. Oamen dn pragu ocun[eor ncetau conversa[a cnd vedeau
apropndu-se, urmareau pe Pau cu prvr nverunate.
- Oamenor nu se pare ucru curat ca -a nvns pe |ams, spuse Harah. Cred ca va
trebu sa e ofer dovez de-ndata ce ne vom stab ntr-un setch nou.
- Nu-m face nc o pacere sa ucd, repca e.
- M-a spus Stgar, zse ea, dar gasu trada nencrederea.
Dn fa[a ncepu sa se auda tot ma dstnct un cor de gasur sub[r. Curnd a|unsera n
dreptu une arcade aterae ma arg dect cee pe nga care trecusera pna atunc. Pau
ncetn pa, prv n nteroru une ncaper pne de cop, care edeau cu pcoaree
ncrucate sub e, pe covoare de cuoare castane. Pe peretee opus ntrar, se afa o taba
mare nga ea statea o femee n roba gabena, cu un proectostus n mna. Taba era
acoperta cu desene - cercur, trunghur patrate, n serpute arcur, vaur ntretaate de
n paraee. Femea ndca, rnd pe rnd, cte o fgura, pe ct de repede putea mca stusu, ar
cop psamodau n rtmu mcaror e.
Pau ascuta voce care se departau pe masura ce Harah e patrundeau tot ma adnc n
nteroru setchuu.
- Copac, ntona coru copor. Copac, arba, duna, vnt, munte, dea, foc, fuger, patra,
stnc, praf, nsp, cadura, adapost, cadura, pn, arna, rece, go, erozune, vara, grota, z,
tensune, una, noapte, strat superor, maree de nsp, panta, panta[e, ant...
- |ne[ cursur coare ntr-un moment ca asta? se mra Pau.
Chpu feme se ntuneca. Spuse cu gas mohort:
- Nu trebue sa renun[am nc o cpa a ceea ce ne-a nva[at Let. Let a murt, dar no nu-
vom da utar. Aa e trad[a chakobsa.
Harah traversa tuneu spre stnga, urca pragu une arcade, dadu a o parte o drapere dn
voa portocau spuse:
- Yau tau, Usu. Poftete.
Pau ezta. Sm[ o mpotrvre subta a gndu de a ramne sngur cu femea aceasta. I se
parea ca daduse peste un mod de va[a ce nu putea f n[ees dect prn postuarea une
ecoog a deor a vaoror. Avea sentmentu ca umea aceasta a fremenor ncerca sa-
momeasca, sa- prnda n cursa datnor e. Pau ta ce se afa n cursa aceea - naprasncu
|had, razbou regos pe care sm[ea ca trebue sa- evte cu orce pre[.
- Este yau tau, spuse Harah. De ce ova?
Pau dadu dn cap, urca nga ea. Rdca ceaata drapere, sm[nd free metace dn care
era [esuta, o urma pe Harah ntr-un vestbu mc, apo, ntr-o ncapere ma mare, patrata, cu
atura de vreo sase metr. Pe |os erau aternute covoare groase, abastre; carpete abastre
verz mascau pere[ de patra; deasupra, curgobur regate pe gaben puteau sub tavanu
drapat cu [esatur de cuoarea ofranuu.
Efectu era ce a unu cort stravech.
Harah se opr n fa[a u, cu mna stnga n od, cercetndu- chpu, cu och curo.
- Cop snt du a un preten, spuse ea. Vor ven sa se preznte ceva ma trzu.
Pau camufa stnghereaa prntr-o nspec[e grabta a camere. Prn drapera dn dreapta
zar o parte dn nteroru une ncaper ma mar, cu stve de perne ngramadte pe nga
pere[. Sm[ sufu une ader racoroase, apo observa gura de aersre, ascunsa cu dbace sub
nte draper aran|ate savant, char deasupra capuu sau.
- Vre sa te a|ut sa-[ sco[ dstrau? ntreba Harah.
- Nu... mu[umesc.
- Sa-[ aduc ceva de mncare?
- Da.
- n spatee oda de dncoo e o camera de regenerare. Arata cu mna. Po[ s-o fooset
atunc cnd nu por[ dstrau.
- Spunea ca trebue sa parasm setchu, zse Pau. Nu avem de mpachetat pentru
pecare?
- Toate a tmpu or, raspunse ea. Caa n-au patruns nca n [nutu nostru.
Femea contnua sa- prveasca ung, ovand.
- Ce este? ntreba e.
- N-a och de bad, spuse ea. E stranu, dar nu cu totu pst de atrac[e.
- Adu mncarea, rost e. M-e foame.
Harah zmb... Un zmbet ret, de femee. Se sm[ tuburat.
- Snt su|nca ta, spuse ea, se rasuc sprntena pe cace. Dsparu dupa una dn
carpetee mar care atrnau pe pere[, mascnd at pasa|.
Furos pe e nsu, Pau matura cu un gest repezt drapere sub[r dn dreapta, dadu
buzna n camera ceaata. Cteva cpe statu nemcat, netnd ce sa faca. Se ntreba dn nou
unde era Chan... Chan, care ramasese orfana de tata.
Ca ;i mine, gnd.
Un strgat tngutor razbatu dnspre tuneu exteror, nabut de barcadee draperor.
Strgatu se auz dn nou, ceva ma ndepartat. Apo, nca o data. Pau dadu seama ca cneva
strga ora. se gnd ca nu vazuse ncaer ceasur.
Sm[ mros vag de creozot ars, suprapunndu-se duhor omnprezente a setchuu.
Remarca aba atunc ct de bne rezstau sm[ure a asatu masmeor dn saa.
aducndu- amnte de mama sa, se ntreba ara cum avea sa se ncadreze ea n
monta|u venc mcator a vtoruu... Ea fca pe care trebua sa o nasca. Percep[a
schmbatoare a tmpuu prnse sa osceze n |uru u. scutura voent capu, ncercnd sa-
concentreze gndure a doveze despre profunzmea vasttatea aceste cutur fremene,
care ngh[se cu cuda[ene e subte.
Remarcase ceva cu totu aparte n grotee fremenor, acum n ncapere acestea - un
amanunt care presupunea exsten[a unor deosebr ma mportante dect orcare dntre cee
observate pna atunc.
Nu vazuse ncaer spon pentru otravur. Nmc nu ndca faptu ca ar f fost foos[ n
nteroru saaeor fremene. Cu toate acestea, sm[ea n duhoarea setchuu mros de
otravur... otravur puternce, cunoscute.
Auz drapera fonnd, crezu ca adusese Harah mncarea se ntoarse. Dar ntre fadure
date de-o parte, ae perdee, vazu do bae[ - de vreo noua an unu, ceaat de vreo zece -
care- fxau cu prvr avde. Amndo purtau a cngatoare crstaur mc ncovoate ca nte
knd|ae, amndo [neau cte o mna pe mneru arme.
Pau amnt ce se spunea despre fremen... despre cop or, care se bateau cu
aceea feroctate ca adu[.
Minile i se mi;ca, buzele i se mi;ca...
Cuvintele lui snt ;uvoi de-n(elesuri
$i ochii sai devoreaza|
E o insula n el nsu;i.
Descriere din Manualul lui Muad'Dib de prin(esa lrulan.
Tubure fosforescente, ampasate n cotoanee cee ma ndepartate ma nate ae
caverne, cerneau o umna dfuza asupra nteroruu agomerat, sco[nd n evden[a
menstatea sa de patra... ma vasta, observa |essca, dect Saa de ntrunr a sco Bene
Gessert. Evaua a peste cnc m numaru oamenor aduna[ a baza patforme pe care statea
mpreuna eu Stgar.
Iar mu[mea contnua sa creasca.
ntreaga caverna zumzaa ca un stup.
- Am trms dupa fu tau, Sayyadna, spuse Stgar. Poate vre sa te sfatuet cu e.
- Crez ca m-ar putea face sa-m schmb hotarrea?
- Nu ma-ndoesc nc o cpa ca vorbee pe care e spu se desprnd de pe buzee tae,
dar...
- Hotarrea mea rmrte defntva, rost ea.
Sm[ nsa ca-avea ndoe se ntreba daca nu trebua totu sa- fooseasca pe Pau drept
scuza, pentru a da napo de pe un faga percuos. Era datoare sa se gndeasca a fca
nenascuta. Ceea ce punea n prme|de organsmu mame punea n prme|de organsmu
fce.
C[va oamen adusera, cnnd de efort, covoare facute su. Le aruncara pe patforma,
strnnd nor de praf.
Lund-o de bra[, Stgar o conduse pe |essca n hornu acustc pe care forma fundau
patforme. arata o banca copta n patra.
- Ac va sta Cucernca Maca. Ia oc, daca vre, odhnete-te pna va ven ea.
- Prefer sa ramn n pcoare, raspunse |essca.
Se uta a oamen care deruau covoaree pe suprafa[a patforme, apo a mu[mea de |os.
n uraa caverna se afau acum pe pu[n zece m de fremen.
nu conteneau sa vna a[ a[.
ta ca afara, n deert, soaree apusese. Dar ac, n caverna, domnea un crepuscu etern,
un amurg cenuu n care m de oamen vensera sa o vada cum va rsca va[a.
n dreapta, mu[mea se dadu napo, asa oc de trecere. |essca vazu pe Pau, avansnd
ncadrat de do put. Amndo cop aveau un aer [an[o, seme[. [neau mne pe mneree
cu[teor prveau ncrunta[ zdu de oamen pe nga care treceau.
- F u |ams, care au devent acum f u Usu, o amur Stgar. au n seros rou de
escorta, adauga e, adresndu- un zmbet tmd.
|essca observase efortu pe care- facea ca sa- rdce morau era recunoscatoare, dar
nu reuea sa- abata gndure de a percou pe care se hotarse sa- nfrunte.
N-aveam de ales, spuse. Daca vrem sa ne asiguram locul n mijlocul fremenilor, trebuie
sa ac(ionam repede.
Pau urca spre e, asndu- pe ce do bae[ a baza patforme. Se opr n fa[a mame sae,
se uta a Stgar, apo ara a |essca.
- Ce se ntmpa? Credeam ca m-a[ chemat a sfat.
Stgar rdca o mna, cerndu- tacere. Apo arata catre stnga, unde mu[mea deschdea o
noua cae de trecere. Prn m|ocu cuoaruu vu paea ncet Chan, cu pecetea durer
ntparta pe chpu e de sprdu. epadase dstrau era mbracata ntr-o roba abastra
dafana, care- asa bra[ee dezgote. Aproape de umar, pe bra[u stng, purta o naframa verde.
Verde, culoarea doliului, gnd Pau.
Era una dn datne pe care e afase, n mod ndrect, de a ce do f a u |ams. Aceta
spusesera ca nu poarta verde, pentru ca acceptasera ca tutore.
"Et Lsan a-Gab?" ntrebasera e, ar Pau, sm[nd n cuvntee or |hadu, ocose
raspunsu, punnd a rndu sau ntrebar, afnd ca ce ma vrstnc, Kaeff, avea zece an era
fu egtm a u Geoff, ar Orop, meznu, avea opt an era fu egtm a u |ams.
Petrecuse o z strane n tovaraa ceor do bae[, pe care rugase sa ramna n prea|ma
sa aunge curo, dndu- astfe ragaz sa- puna n ordne gndure amntre pretente, sa
eaboreze un pan ca sa evte |hadu.
Acum nsa, stnd aatur de mama sa pe patforma dn mensa caverna prvnd marea de
capete de sub e, se ndoa ca vreun pan - orce pan - ar f putut sa mpedce puhou
navanc a egunor de fanatc.
Chan urca pe patforma. Prn cuoaru pe care deschsese ea se apropau acum patru
feme, purtnd o tera n care edea o ata femee.
Ignornd-o pe Chan, |essca concentra aten[a a femea dn tera - o baba, o batrna
grbova zbrcta, nfaurata ntr-o mante neagra. Guga data pe spate asa a vedere paru
carunt, strns n coc gtu scheetc.
Purtatoaree tere aezara cu gr|a povara pe suprafa[a patforme Chan o a|uta pe
batrna sa se rdce,
Aceasta e deci Cucernica Maica a lor, gnd |essca.
Spr|nndu-se anevoe de umaru u Chan, batrna se aprope ontcand. Parea un
manunch de vreascur nvete n pnza neagra. Se opr n fa[a |essca, o prv ndeung, pe sub
sprncene, apo opt cu gas ragut:
- Aadar tu et. Cu o mcare parca precara, pe gtu acea papnd, capu batrn se
apeca, o sngura data, n semn de ncuvn[are. Shadouta Mapes a avut dreptate sa te
compatmeasca.
|essca vorb repede, dspre[utoare:
- N-am nevoe de compasunea nmanu.
- Asta ramne de vazut, g| batrna. Se rasuc cu o agtate surprnzatoare, a[nt och
asupra mu[m dn grota. Spune-e, Stgar.
- Trebue? ntreba e.
- Sntem poporu Msr, rost batrna. nca dn vremure cnd strabun notr sunn[ au fugt
dn a-Ourouba, de pe N, am cunoscut fuga moartea. Tner vor trebu sa fuga mereu,
pentru ca poporu nostru sa nu moara.
Stgar trase adnc aer n pept, facu do pa nante,
|essca auz uottu scurt care traversa caverna. Oamen dn fa[a patforme - peste
douazec de m - amu[ra, apo ncremenra. Se sm[ dntr-o data mca vuneraba.
- n noaptea aceasta trebue sa parasm setchu care ne-a fost adapost vreme att de
ndeungata sa pornm catre sud, spuse Stgar. Vocea sa, ampfcata de hornu acustc dn
spate, paru sa bubue deasupra capeteor cu och a[nt[ spre patforma.
Mu[mea ramase muta, nemcata.
- Cucernca Maca m-a spus ca n-o sa poata suprave[u nca une ha|ra, urma Stgar. Am
ma trat ata data fara Cucernca Maca, dar nu e bne ca un popor sa porneasca n cautarea
unu camn nou n aceasta stua[e.
De data aceasta mu[mea reac[ona, undundu-se n murmure nentte, taazundu-se.
- Ca sa nu se ntmpe ucru acesta, spuse Stgar, noua noastra Sayyadna, |essca -
tutoarea Taneor, a consm[t sa se supuna rtuauu. Va ncerca sa- patrunda, ca sa nu
perdem puterea Cucernce noastre Mac.
jessica-$tiutoarea Tainelor, gnd |essca. vazu pe Pau fxnd-o cu och mar, ntrebator,
obgat a tacere de atmosfera strane dn petera.
Ce se va ntmpla cu el daca-mi voi pierde via(a n ncercarea aceasta? se ntreba ea. ,
dn nou, o cope ndoaa.
Chan o conduse pe batrna Cucernca Maca pna a banca de patra dn hornu acustc,
apo reven nga Stgar.
- Ca sa nu perdem totu, daca |essca-tutoarea Taneor nu va reu, reua Stgar, Chan,
fca u Let, va f consfn[ta Sayyadna. Facu un pas atera.
Dn fundu hornuu acustc se facu auzta vocea batrne. Ca o oapta formdaba, aspra,
patrunzatoare:
- Chan s-a ntors dn ha|ra... Chan a vazut apee.
Raspunsu mu[m ven ca un ecou surd:
- A vazut apee.
- O consfn[esc Sayyadna pe fca u Let, rasuna gasu abrazv a batrne.
- O acceptam, raspunse mu[mea.
Pau aba daca auzea ceremonau. Mntea fusese acaparata de ceea ce spusese Stgar
despre mama sa.
Daca nu va reu;i?
Se ntoarse se uta a femea pe care o numea Cucernca Maca. examna trasature
smochnte, prvrea abastra fxa a ochor asondab. S-ar f zs ca o sngura adere de vnt
ar f fost de a|uns sa- doboare trupu frav. totu, ceva exstent n fn[a e spunea u Pau
ca batrna ar f putut sta necntta n caea une furtun coros. O nvaua aceea aura de
putere pe care o sm[se a Cucernca Maca Gaus Heen Moham, stare[a Bene Gessert
care- supusese ncercar cu gom |abbaru.
- Eu, Cucernca Maca Ramao, prn a care gas graesc m de gasur, va zc voua, rost
batrna. Chan sa fe Sayyadna va f bne.
- Va f bne, ngna mu[mea,
Batrna dadu dn cap, opt:
- dau vazduhu argntu, dau deertu auru cu stnce u scnteetoare, dau cmpe
verz ce vor f, Sayyadne Chan e dau. ca sa nu ute ncodata ca este su|toarea noastra,
a tuturor, cer sa ofceze ea Ceremona Samn[e. Faca-se voa u Sha-huud.
rdca un bra[ cafenu uscat ca un ba[, asa |os.
|essca avu mpresa ca rtuau se transforma deodata ntr-un torent sabatc, care o tra
voent dn care nu se ma putea smuge. Arunca o utma prvre catre chpu nedumert a u
Pau, apo ntoarse capu se pregat de ordae.
- Sa asa n fa[a acvar, zse Chan n gasu e de cop nu razbatu dect urma unu
tremur de ovaaa.
n cpa aceea, |essca se sm[ prnsa n focaru percouu - recunoscndu- prezen[a n
prvre mobe ae fremenor, n mu[ena or.
C[va oamen crora drum erput prn mu[me, apropndu-se, do cte do, de
patforma. Fecare pereche ducea un burduf mc de pee, avnd cam de doua or marmea unu
cap de om. Burdufure ggau nfundat.
Prm do oamen aezara burdufu pe patforma, a pcoaree u Chan se retrasera
un pas napo.
|essca se uta a burduf, apo a ce do fremen. Aveau guge date pe spate - purtau
paru ung strns ntr-o buca a ceafa. Petee ntunecate ae ochor or o fxau mpasbe.
Un mros greu de scor[oara se na[a dnspre burduf, nvaund-o pe |essca. Mirodenie? se
ntreba ea.
- E apa? ntreba Chan.
Acvaru dn stnga, a caru nas era traversat de o ccatrce roe, ncuvn[a cu o ncnare a
capuu.
- E apa, Sayyadna, raspunse, dar n-o putem bea.
- Are samn[a? ntreba Chan.
- Are samn[a, raspunse omu.
Chan ngenunche p pamee de burduf. Con[nutu cpoc aba auzt.
- Bnecuvntata e apa samn[a dn ea.
Rtuau se paru cunoscut |essca. Prv peste umar, catre Cucernca Maca Ramao.
Batrna edea nemcata, cu och nch cu capu asat pe spate. Parea ca doarme.
- Sayyadna |essca, rost Chan.
|essca ntoarse capu, ntn prvrea fete.
- Cunot gustu ape bnecuvntate?
Ma nante ca |essca sa poata raspunde, Chan urma:
- N-a de unde sa cunot gustu ape bnecuvntate. Et strana de umea noastra
neprvegata.
Un suspn strabatu mu[mea, un freamat de mant. |essca sm[ ca se ncre[ete peea.
- Recota a fost mare faurtoru a murt, zse Chan. ncepu sa derueze tubu fxat
deasupra burdufuu.
n acea moment, |essca avu car sentmentu ca pretutnden n |uru e cocotete
percou. abatu prvrea spre Pau, vazu ca era cu totu absorbt de msteru rtuauu, ca nu
avea och dect pentru Chan.
5a fi vazut momentul acesta n timp? se ntreba |essca. apasa mna pe pntece, se gnd
a embronu dn ea. Am dreptul sa risc doua vie(i?
Chan ntnse tubu, spuse:
- Aceasta e Apa Ve[, apa care ntrece n mare[e apa. E Kan, apa care ebereaza
sufetu. Daca [-e dat sa f Cucernca Maca, apa aceasta [ va deschde por[e unversuu.
Sha-huud sa hotarasca!
|essca sm[ ca n sufetu e se da o upta sfetoare ntre datora fa[a de copu nenascut
datora fa[a de Pau. ta ca, pentru Pau, trebua sa a tubu acea sa bea dn con[nutu
burdufuu; dar n cpa n care se apeca spre mutucu pe care - oferea Chan, toate sm[ure
semnaara perco.
Lchdu dn burduf emana un mros amar, vag asemanator cu mrosu ma mutor otravur
pe care e cunotea totu deosebt.
- E tmpu sa be, zse Chan.
Nu pot da napoi, spuse |essca. Dar nmc dn tot ce o nva[ase antrenamentu Bene
Gessert nu parea sa- fe de vreun a|utor n cpa aceasta.
Ce-ar putea fi? se ntreba. Alcool? Drog|
Se apeca dn nou deasupra tubuu, sm[ mrosu esteror de scor[oara aduse
amnte de be[a u Duncan Idaho. Alcool de mirodenie? Lua ntre buze sfonu, trase o canttate
nfma n gura. Gust de mrodene... n[epatur uoare pe mba...
Chan apasa cu putere burdufu. Un |et gros se revarsa n gura |essca nante de a
apuca sa |udece ce sa faca, ngh[. Se upta dn rasputer sa- pastreze camu
demntatea.
- O farma de moarte este ma rea dect moartea, zse Chan. O prv fx pe |essca,
ateptnd.
|essca ntoarse aceea prvre, fara sa ase dn gura tubu. De data aceasta sm[se
gustu chduu n nar, pe ceru gur, n obra|, n och - duce , n acea tmp, ute.
Racoros.
Dn nou, Chan apasa pe burduf chdu gg n gura |essca.
Delicat.
|essca prvea nemcata chpu Chane... fa[a de sprdu... trasature u Let-Kynes, pe
care tmpu nca nu e fxase.
Ma drogheaza, gnd. E un drog.
Dar nu semana cu nc un drog cunoscut, de educa[a Bene Gessert o nva[ase gustu
nenumarateor drogur.
Trasature u Chan devensera att de care, nct pareau desenate cu umna.
Un drog.
n |uru e se asa dntr-o data, nvaund-o ca un vrte|, ntea cea ma desavrta. Fecare
fbra a trupuu confrma acum transformarea profunda a care era supusa. , medat dupa
aceea, |essca sm[ ca devne un fe de partcua nfma contenta, ma mca dect cea ma
mca partcua subatomca totu capaba de mcare de percep[e. Zec de cortne parura
sa se rdce deodata, dezvaundu- exsten[a une extens pshoknetce a propre sae fn[e.
Era , n acea tmp, nu era acea partcua nfma.
n prea|ma e, caverna danua. oamen, sm[ea: Pau, Chan, Stgar, Cucernca Maca
Ramao...
Cucernica Maica|
Zvonure auzte n coaa pretndeau ca mute Bene Gessert nu suprave[uau ordae
Cucernce Mac... ca pereau n mre|ee droguu...
|essca concentra aten[a asupra Cucernce Mac Ramao. Brusc, deven contenta ca
toate acestea se petreceau ntr-o cpa ncrementa n tmp - tmp anhat doar pentru ea.
De ce s-a oprit timpul? se ntreba. Contempa chpure mpetrte ae ceor dn |uru e, vazu
un frce de praf, mob, deasupra capuu u Chan.
Atepta.
raspunsu ven. Cu efectu une expoz n contn[a e; tmpu e persona se oprse,
pentru a- sava va[a.
stramuta atunc aten[a asupra extense pshoknetce a fn[e sae, prv n ea nsa
fu confruntata nstantaneu cu un nuceu ceuar - un pu[ de bezna. Se retrase fugerator,
ngrozta.
Acesta-i locul n care nu putem sa privim, gnd. Locul pe care Cucernicele Maici se ndura
att de greu sa-l pomeneasca - locul n care doar lwisatz Haderach poate privi.
n[eegerea acestu ucru avu daru de a- reda ncrederea. Se ncumeta ara sa se
concentreze asupra extense pshoknetce, transformndu-se ntr-o partcua de sne, cautnd
n ea nsa percou.
descoper. Se afa n drogu pe care absorbse.
Otrava era o vtoare de partcue ce dansau nebunete n ea, rotndu-se att de rapd nct
nc tmpu ncrement nu e putea frna ureu. Partcue dansnd nebunete. Dar ncepu sa
recunoasca structur famare, conexun atomce: un atom de carbon, o forma[e ecodaa... o
moecua de gucoza. Apo un an[ ntreg de moecue n care recunoscu o protena...
confgura[a une protene metce.
Ahhh|
Un suspn mut, auntrc. Identfcase natura otrav.
Foosnd ma departe sonda|u pshoknetc, patrunse n structura substan[e, depasa un
atom de oxgen, atrase un atom de carbon, restab o conexune cu oxgenu... hdrogen.
Modfcarea se extnse... dn ce n ce ma repede, pe masura ce reac[a catazata argea
suprafa[a de contact.
|essca sm[ ca suspensa tmpuu ncepe sa cedeze, percepu mcare. Tubu burdufuu
patrunse n gura... cu bnde[e... cuese o pcatura dn sava e.
Chani preia catalizatorul din organismul meu, ca sa transforme otrava din burduf, gnd. De
ce?
Cneva o a|uta sa se aeze. Apo fu adusa aezata aatur de ea, pe covoru de pe
patforma, Cucernca Maca Ramao. O mna uscata atnse gtu.
, n aceea cpa, n contn[a |essca facu apar[a o ata partcua pshoknetca!
ncerca s-o aunge, dar partcua contnua sa se aprope ncet. Ma aproape... ma aproape...
Se atnsera!
O ngemanare perfecta. Contoprea a doua fn[e. Dar nu era comunca[e teepatca... c
percep[e mutuaa.
Cu batrna Cucernica Maica|
Dar |essca vazu ca, de fapt, Cucernca Maca Ramao nu se consdera batrna. O magne
surprnzatoare aparu nantea ochuu mn[ or comune: o fata tnara, agera a mnte buna
a sufet.
Fata dn contn[a comuna spuse:
- Da, aa snt.
|essca dadu seama ca nu putea dect sa recep[oneze cuvntee, ca era ncapaba sa
raspunda.
- O sa po[ s-o fac ndata, |essca, spuse magnea nteroara.
E o halucina(ie| gnd |essca.
- t bne ca nu, o contrazse magnea nteroara. -acum, f atenta! Nu m te ma
opune. N-avem prea mut tmp. O sa-[... Urma o pauza, apo: Trebua sa ne spu ca et
nsarcnata!
|essca descoper vocea cu care putea vorb n nteroru contn[e comune, ntreba:
- De ce?
- Schmbarea va afecteaza pe amndoua! Maca Sfnta! Ce-am facut?
|essca percepu o modfcare for[ata n confgura[a contn[e comune medat dupa
aceea ochu nteror dezvau prezen[a une no partcue. Partcua aceasta se agta frenetc,
n cercur dezordonate. Irada teroare pura.
- Va trebu sa f tare, spuse prezen[a-magne a batrne Cucernce Mac. Norocu tau ca
a n tne o fca. Unu fetus de sex mascun procesu -ar f fost fata. -acum... cu mare bagare
de seama... cu bnde[e... atnge prezen[a fce tae. F tu nsa[ aceasta prezen[a. Absoarbe-
frca... ana... fooseste-[ cura|u drzena. Dar cu bnde[e... cu bnde[e...
Partcua turbata auneca ma aproape. |essca facu un efort, o atnse.
Teroarea cumpta care se transmse se paru, n prma cpa, ma puternca dect ea.
Se opuse cu sngura arma pe care o cunotea: "Nu trebuie sa ma tem. Frica este uciga;ul
min(ii..."
Ltana paru sa nduca o farma de cam. Ceaata partcua ncremen nga ea.
Cuvintele n-au destula putere, gnd |essca.
concentra ntreaga fn[a a nveu reac[or afectve fundamentae, rade dragoste,
anare, o mbra[are cada protectoare.
Teroarea per.
prezen[a batrne Cucernce Mac se facu ara sm[ta. Acum nsa, percep[a mutuaa
era trpa. Exstau tre contn[e comune - doua actve una pasva, moba, absorbnd n
tacere.
- Snt n crza de tmp, vorb n contn[a comuna Cucernca Maca. Am mute sa-[ dau.
nu ta daca fca ta va putea suporta totu fara sa- parda mn[e. Dar n-am de aes. Trebue!
Bnee trbuu e ma mportant.
- Ce...
- Tac accepta!
nantea |essca ncepu sa se desfaoare fmu unu noan de experen[e de va[a. Ca
fmee-preeger dn proectoaree de nva[are submnaa de a coaa Bene Gessert... numa
ca mut ma repede... Fugerator.
totu dstnct. Perfect dstnct.
Fecare experen[a se nfa[a aa cum fusese trata. Un amant vr, barbos, cu och
ntuneca[ de fremen... |essca sm[ puterea tandre[ea, sm[ tot, ntr-o sngura frac[une
de tmp - n memora Cucernce Mac.
Nu avu tmp sa se gndeasca ce anume avea sa rezute dn toate acestea pentru fetusu -
fca. Nu avu tmp dect sa accepte sa nregstreze uvou de experen[e pe care deversa
Cucernca Maca. Natere, va[a, moarte. Lucrur mportante, ucrur banae... O ntreaga
exsten[a, n fugerar de magn.
De ce sa ramna gravata n memorie o cadere de nisip de pe vrful unei faleze? se ntreba
a un moment dat.
Trzu, prea trzu, n[eese ce se ntmpa: batrna murea , murnd, transvaza
experen[a de va[a n contn[a e, ntocma, cum torn apa dntr-un pahar n atu. Sub prvrea
nteroara a |essca, cea de-a trea partcua se retrase brusc n contn[a prenataa, n tmp ce
Cucernca Maca, murnd n natere, abandona ntreaga va[a n memora |essca, cu o
utma sufare vorbta:
- Te-am ateptat de mut. Poftm va[a mea.
I-o daduse - toata, condensata.
Pna cpa mor[.
Acum sint Cucernica Maica, gnd |essca.
n[eese, cu toata fn[a e, ca devense - ntr-adevar - exact ceea ce era o Cucernca
Maca Bene Gessert. Otrava dn drog o transformase.
ta ca procedura dn coe Bene Gessert era ata. ta ucru acesta, de nmen nu
dezvause vreodata msteru ordae Bene Gessert.
Dar rezutatu fna era acea.
|essca sm[ ca partcua-fca se ma afa nca n contact cu percep[a e nteroara. Sonda,
dar nu prm nc un raspuns.
O cope deodata un sentment apasator de snguratate. Aba acum n[eegea pe de-a-
ntregu ce se petrecuse cu ea. vazu propra- va[a ca o curgere ncetnta n cpa aceea
restu ve[ dn |uru e se acceera ar |ocu nterac[unor deven mut ma mpede.
Percep[a auntrca a constn[e-partcua ncepu sa scada n ntenstate, pe masura ce
organsmu se reaxa n urma amenn[ar anhate a otrav. Sm[ea nsa n contnuare
prezen[a celeilalte partcue - cea dn adncu e - o atnse uor, cuprnsa de un sentment
de vnova[e pentru ceea ce ngaduse sa se ntmpe.
]i-am facut-o, sarmana, draga, mica mea fiica lipsita nca de forma| Te-am adus n
universul acesta ;i (i-am expus con;tiin(a fara de aparare la toate manifestarile lui.
Un efuvu nfm de dragoste tandre[e, ca un ecou ndepartat a sentmenteor transmse
de ea, parven de a partcua ceaata.
Dar nante de a apuca sa- raspunda, |essca sm[ prezen[a revendcatva a memore
adab. Trebua sa faca ceva mportant. Cauta pe dbute, dadu seama ca o stn|enea cea[a
aternuta de drogu modfcat, care mpregna sm[ure.
A; putea interveni, gnd. A; putea anihila efectul drogului ;i l-a; putea face inofensiv. Nu,
asta ar f fost o greeaa. Particip la un ritual de comuniune.
n cpa urmatoare tu ce anume trebua sa faca.
deschse och, arata catre burdufu de apa, pe care Chan [nea acum deasupra
capuu e.
- A fost bnecuvntata, rost. Amesteca[-o cu apee ceeate, ca sa se preschmbe toate
sa poata mparta to[ oamen bnecuvntarea.
Catalizatorul o sa-;i desavr;easca opera, gnd. Oamenii vor bea ;i macar pentru ctva
timp se vor putea cunoa;te mai ndeaproape unii pe al(ii. Drogul nu mai prezinta nici un fel de
pericol acum... dupa ce l-a preschimbat o Cucernica Maica.
Memora revendcatva nsa contnua s-o preseze, sa- ceara. n[eese ca ma avea ceva de
facut, dar dn cauza droguu nu se putea concentra dect cu dfcutate...
Ahhhh... batrna Cucernica Maica.
- Am ntnt-o pe Cucernca Maca Ramao, spuse. Acum a pecat, dar ramne. Rtuau sa-
aduca un utm omagu.
De unde-am mai scos ;i cuvintele astea? se ntreba.
Apo n[eese ca proveneau dn memore, dn memora ve[ care- fusese daruta care
acum facea parte dn propra e va[a. Cu toate acestea, daruu parea ca- ma psete ceva.
"Ofera-le orgia pe care-o doresc", murmura deodata, undeva, n ea, memora ceaata. "-
aa n-au parte de prea mute pacer de a va[a. Iar tu cu mne avem nevoe de buca[ca
asta de tmp, ca sa ne cunoatem ma bne, pna ce n-apuc sa dspar cu totu sa ma scurg
prntre amntre tae. De|a ma smt egata de partcee dn tne. O, a o mnte pna de ucrur
nteresante! O mu[me de ucrur pe care nu m e-am magnat ncodata..."
mntea-memore, ngobata n ea, se deschse deodata asemenea une por[ tance.
|essca vazu un cordor mens, care ducea spre ate Cucernce Mac dn ate Cucernce Mac
dn ate Cucernce Mac, a caror r parea fara sfrt.
|essca se trase napo, ngrozta a gndu ca s-ar putea ratac n oceanu acea de
denttate unca. Dar cordoru ramase ea vazu atunc ca cvza[a fremena era cu mut ma
veche dect nchpuse.
Vazu ca fusesera fremen pe Portrn, o paneta bnda care crease un popor sab, prada
uoara a ndemna corsaror mpera, ven[ n cautare de coont pentru Bea Tegeuse
Sausa Secundus.
O, cta |ae afa |essca n acea dezradacnare!
Departe, n tenebree cordoruu, o voce-magne [pa: "Ne-au nterzs Ha||u!"
|essca vazu [arcure de scav de pe Bea Tegeuse, vazu cum se trasera oamen care
urmau sa fe trm pe Rossak Harmonthep. Scene de o feroctate cumpta se nfa[ara,
deschzndu-se ca petaee une for nspamntatoare. Vazu fru de tort a trecutuu
fremenor, tors de sayyadna dupa sa|yadna - ma nt dn gura n gura, camufat n baadee
nspuror, apo prn ntermedu propror or Cucernce Mac, dupa descoperrea prmuu drog
pe Rossak... n cee dn urma ac, pe Arraks devennd compex tranc, prn revea[a
ndusa de Apa Ve[.
Departe, n fundu cordoruu, o ata voce [pa: "Sa nu ertam ncodata! Sa nu utam
ncodata!"
Dar aten[a |essca ramasese captata de secretu ce- fusese dezvaut n egatura cu Apa
Ve[, cu provenen[a sa: era chdu pe care exaa n cpa mor[ un verme de nsp - un
faurtor. cnd vazu n memora e noua despre ce fe de moarte era vorba, nabu un [pat
de spama.
Vetatea era ucsa prn necare!
- Mama, [-e rau?
Vocea u Pau! |essca facu un efort, se smuse percep[e auntrce, rdca prvrea spre
e. Prezen[a u n cpa aceasta o rta, de era contenta de datora pe care o avea fa[a de e.
5nt ca o fiin(a ale carei mini au fost anchilozate ;i insensibile nca de la primele plpiri ale
con;tiin(ei, care a trait astfel o via(a ntreaga... ;i care, deodata, ncepe sa simta cu ele.
Gndu ramase nfpt n mnte, conferndu- o n[eegere atotcuprnzatoare.
lar eu spun: "Privi(i| Am mini|" $i to(i cei din jurul meu ntreaba: "Ce-nseamna mini?"
- Te sm[ rau? repeta Pau.
- Nu.
- Pot sa beau? Arata cu capu catre burdufu dn mne u Chan. E vor sa beau.
|essca sesza n[eesu ascuns a cuvnteor u, dadu seama ca Pau detectase otrava dn
chdu n[a, netransformat, ca ngr|ora soarta e. Dn nou, avu un sentment de surprza
constatnd mtee puteror pretente ae fuu e. ntrebarea pe care-o pusese era
reveatoare.
- Po[ sa be, spuse ea. A fost transformata.
n spatee u Pau vazu pe Stgar, care o prvea ung, scodtor, cu och u ntuneca[.
- Acum, zse e, tm ca n-a putea sa ne mn[.
|essca sm[ n aceste cuvnte n[eesur ascunse, dar negura droguu ncepuse de|a sa-
nvaue dn ce n ce ma mut sm[ure. Era cad, pacut. Ce bun fusesera fremen aceta
asndu- un asemenea preten...
Pau prv cum drogu pune stapnre pe mama sa.
scotoc memora - trecutu stab, ne fuctuante ae posbeor vtorur. ncerca sa
exporeze momente ncremente n tmp, dar ochu sau nteror constata ca ncercarea era
deconcertanta. Desprnse dn undurea or schmbatoare, fragmentee erau greu de nterpretat.
Drogu acesta, de pda... Constata ca putea sa nsumeze o sere de cunotn[e cu prvre a
e, ca putea n[eege efectu pe care- avea asupra mame sae, dar cunotn[ee erau pste de
un rtm natura, erau pste de un sstem de refec[e mutuaa.
Brusc, dadu seama ca vzunea trecutuu n prezent nu era dect un aspect smpu ca
adevarata patra de ncercare a prestn[e era vzunea trecutuu n vtor.
Lucrure se ncapa[nau sa nu fe ceea ce pareau a f.
- Bea, zse Chan. vr sub nas mutucu de os a unu burduf.
Pau ndrepta spatee, se uta ung a Chan. Sm[ n atmosfera caverne nfrgurarea
freamatu care vestesc nceputu une petrecer. ta ce avea sa se n[mpe dupa ce va bea dn
chdu con[nnd chntesen[a substan[e care transforma. Avea sa revna a vzunea tmpuu
pur, a tmpuu-devent-spa[u. Avea sa fe proectat dn nou pe pscu acea ame[tor sfdat,
provocat sa n[eeaga.
Dn spatee a Chan, Stgar spuse:
- Bea, baete. | n oc rtuau.
atunc Pau auz mu[mea, auz freneza sabatca a m de gasur...
- Lsan a-Gab! strgau. Muad'Db!
cobor prvrea, se uta a mama sa. Parea sa f adormt n poz[a aceea eznda -
mpacata, resprnd adnc, reguat. n mnte rasuna o fraza dn vtoru care era trecutu sau
sotar: "Doarme n Apele Vie(ii".
Chan trase de mneca.
Pau ua tubu n gura, content de vacarmu dn grota. Apo, sm[ cum chdu nunda
gte|u n cpa n care Chan strnse cu putere burdufu, sm[ mrosu ame[tor a vaporor.
Chan desprnse mutucu dn tub, trecu burdufu n mne care se ntndeau dupa e, a baza
patforme. Prvrea u Pau ramase a[ntta a bra[u fete, a naframa verde dou.
Chan se ndrepta, surprnse prvrea, spuse:
- Pot sa- |eesc n fercrea data de ape. E ne-a nva[at asta. prnse de mna, trase
dupa ea spre extremtatea patforme. Sntem adoma, Usu: amndo ne-am perdut tata dn
prcna Harkonnenor.
Pau o urma fara sa se mpotrveasca. I se parea ca cneva separase capu de trup apo
aezase a oc stabnd conexun stran. sm[ea pcoaree ndepartate mo, ca cum ar f
fost dn caucuc.
Patrunsera ntr-o gaere ngusta, a care pere[ erau vag umna[ de curgobur raze[e.
Pau sm[ ca drogu ncepe sa- faca efectu sau unc asupra u, deschzndu- tmpu ca pe o
foare. n vreme ce coteau ntr-o ata gaere ntunecata, se paru ca se catna se spr|n de
Chan. ngemanarea de coarda ntnsa mocune, pe care o sm[ sub roba e, rasco
sngee. Senza[a se confunda cu efectu droguu, vtoru trecutu se prensera n prezent,
asndu- doar o frac[une nfma de obectv trnocuar.
- Te cunosc, Chan, opt e. Am stat amndo pe un prag de patra, deasupra nspuror,
eu [-am aungat temere. Ne-am mbra[at n ntunercu setchuu. No do...
Se opr dezorentat, ncerca sa- scuture capu, fu ct pe ce sa- parda echbru.
Chan sus[nu, conduse prntre draper gree n amban[a gabena a unu apartament
zoat - masu[e |oase, perne, un dvan scund, acopert cu o cuvertura portocae.
Pau dadu seama ca se oprsera. Chan statea n fa[a u. Och e fxau cu o exprese de
spama muta.
- Trebue sa-m spu, opt ea.
- Tu et Shaya, zse e, et prmavara deertuu.
- Cnd trbu mpartaete Apa, murmura ea, sntem to[ mpreuna... mpartam. Pe
cea[... smt n mne. Cu tne nsa... m-e frca sa mpartaesc.
- De ce? ntreba e.
ncerca sa- concentreze aten[a a chpu e, dar trecutu vtoru se amestecau cu
prezentu, tuburndu- vederea. O vedea... dar n nenumarate ocur deodata, n nenumarate
stua[...
- E ceva nfrcoator n tne, raspunse ea. Cnd te-am uat de nga cea[... te-am uat
pentru ca am sm[t ca e doreau asta. Tu... sper oamen. Ne fac sa... avem vedenii|
Pau se cazn sa vorbeasca desut:
- Ce anume vez?
Ea asa och n |os, prv mne.
- Vad un cop... n bra[ee mee. Copu nostru, a tau a meu. apasa o mna pe buze.
Cum de cunosc fecare partcca dn tne?
Au ;i ei o farma din darul acesta, auz Pau gasu mn[. Dar ;i-l nabu;a pentru ca-i
nspaimnta.
ntr-un moment de cartate, o vazu pe Chan tremurnd dn tot trupu.
- Ce este? ntreba e. De ce nu vorbet?
- Usu! opt ea contnua sa tremure.
- Nu te po[ retrage n vtor, rost e.
I se facu deodata ma de ea... O strnse a pept, mnge paru.
- Chan, Chan, nu te teme.
- Usu, a|uta-ma! hohot ea.
Dar n cpa aceea Pau sm[ ca drogu desavrete efectu, sfnd toate cortnee,
dezvaundu- ndepartatu tumut cenuu a vtoruu sau.
- De ce-a ncrement deodata? ntreba Chan.
Pau atepta nemcat, ncordat. Vazu tmpu desfaurndu-se n dmensunea u strane,
echbrat totodata nvoburndu-se, restrns totodata ntnzndu-se ca o pasa aruncata
peste um for[e fara numar - o srma bne ntnsa, pe care trebua sa cace totodata un
scrncob care se baansa cnd ntr-o parte, cnd ntr-ata.
De-o parte vazu Imperu, un Harkonnen cu numee Feyd-Rautha, fugernd catre e ca o
arma ucgatoare, sardaukar napustndu-se de pe paneta or abatnd asupra Arraksuu
pogromu, Ghda cu prefacatore unetre e, Bene Gessertu cu panu sau de seec[e.
Toate aceste for[e erau masate ca un nor de furtuna a orzont, [nute n oc doar de fremen
de profetu or, Muad'Db - urau adormt, cu care fremen amenn[au sa dezan[ue o
crucada nmctoare asupra unversuu.
Pau se sm[ea exact n centru, n punctu pe care pvota ntreaga structura, nantnd pe un
frce de pace, cu o pcatura de fercre - Chan, aatur de e. Prv frceu acea care se
asternea nantea u... Un rastmp de cam reatv ntr-un setch tanut, o oaza de pace ntre
doua peroade de voen[a.
- Nu exsta nc un at oc de pace, murmura e.
- Usu, png? opt Chan, nforndu-se. Usu, vteazu meu, da umezeaa mor[or? Caror
mor[?
- Ceor care n-au murt nca, raspunse Pau.
- Atunc ateapta sa- traasca ragazu harazt ve[, spuse ea.
Prn cea[a droguu, Pau ntrezar |uste[ea vorbeor e. O prnse ar n bra[e, strngnd-o
sabatc, cu dsperare.
- Shaya! murmura e.
Ea apasa pama mn pe obrazu u.
- Nu ma ma tem, Usu. Prveste-ma. Cnd ma [ aa, vad eu ce vez tu.
- Ce vez?
- Ne vad pe no do, ubndu-ne n ntea dntre furtun. Aa ne-a fost sortt, Usu.
Pau sm[ cum nvaue dn nou drogu, gnd: De-atitea ori mi-ai adus alinare ;i mi-ai
aratat n(elegere. Sm[ ara hperumnarea, reprezentarea aceea att de adnc reefata a
tmpuu vazu vtoru transformndu-se n amntr - bndee umn[e ae dragoste fzce
darurea de sne, camu voen[a.
- Tu et cea tare, Chan, opt e. Ram cu mne.
- ntotdeauna, spuse ea buzee e sarutara obrazu.
Profetul
Cartea a treia
Nici o femeie, nici un barbat, nici un copil nu a reu;it vreodata sa patrunda
n adevarata intimitate a tatalui meu. 5ingura persoana despre care s-ar putea
spune ca s-a apropiat de o rela(ie de camaraderie cu lmparatul Padi;ah a fost
Contele Hasimir Fenring, tovara;ul sau din copilarie. O prima dovada a
prieteniei Contelui Fenring a avut un aspect pozitiv: Contele a reu;it sa
risipeasca banuielile Landsraadului n urma Afacerii Arrakis. Dupa cum aprecia
mama mea, ac(iunea aceasta a costat enorm - mite n mirodenie valorind
peste un miliard de solari, fara a mai socoti o serie de cadouri ca: femei-sclave,
onoruri regale ;i titluri nobiliare. O a doua marturie importanta a prieteniei
Contelui a aparut sub un aspect negativ: Fenring a refuzat sa omoare un om,
cu toate ca i statea n puteri sa o faca, cu toate ca tatal meu i daduse ordin sa
o faca. Voi explica imediat mprejurarea.
Fragment din Contele Fenring: Profil de prin(esa lrulan.
Baronu Vadmr Harkonnen ese turbat de mne dn dormtoru sau. Trupu matahaos
se egana se smucea n suspens, cu mcar voente.
Trecu va-vrte| pe nga bucatara personaa, traversa bboteca, apo mca saa de
recep[e dadu buzna n hou dn arpa rezervata servtoror, unde domnea de|a atmosfera
reaxata de a sfrtu ze.
Captanu garz, Iakn Nefud, zacea pe un dvan, cu stupoarea semute aternuta
asemenea une mat peste trasature fe[e sae pate. n ncapere unduau sunetee stran,
tngutoare, ae muzc de semuta. Oamen sa ateptau smer[, gata sa- ndepneasca
porunce.
- Nefud! tuna Baronu.
Oamen se agtara nspamnta[, apo ncremenra.
- Domna-Ta, rost Nefud numa efectu droguu mpedca tremuru voc.
Baronu examna chpure ceor dn ncapere, e observa nemcarea terorzata. Se ntoarse
dn nou spre Nefud se adresa pe un ton catfeat:
- De ct tmp et captanu garz mee, Nefud?
- De cnd am fost pe Arraks, Domna-Ta. De aproape do an.
- a avut gr|a ntotdeauna sa prev percoee care amenn[au persoana mea?
- Asta a fost sngura mea dorn[a, Domna-Ta.
- Atunc unde- Feyd-Rautha? racn Baronu.
Nefud se facu mc.
- Domna-Ta?
- Nu- consder pe Feyd-Rautha un perco pentru persoana mea?
Vocea Baronuu se facuse dn nou catfeata.
Nefud umez buzee, n och sa, cea[a semute ncepu sa se destrame.
- Feyd-Rautha se afa n pavonu scavor, Donna-Ta.
- Iar s-a dus a feme, ha?
Baronu ncepu sa tremure dn cauza efortuu pe care- facea ca sa- nabue fura.
- Sre, poate s-a dus doar...
- Tac!
Baronu nanta nca un pas, observnd cum se retrag oamen, departndu-se de Nefud,
dsocndu-se de obectu mne.
- Nu