Hagi-Tudose s-a pus n poar cu ctitorul acestei biserici.

Ctitorul i tlmcea zugrviile n mici amnunte cum

n ua amvonului snt pictai oameni cu prul vlvoi, ngeri slabi i lungi i, mai presus de toi, bunul
Dumnezeu pe nouri cenuii rotocolat pe un curcubeu. Hagiul plec capul jos. Ctitorul i povesti c bogaii
nemilostivi se duc n ocul g!eenii cu saci n spinare deelai cu aur i argint. Hagiul i puse cozorocul, se
ntoarse i merse n drum vorbind c s-i judice ei singuri .
Hagiul n viaa sa era un om economicos i c!iar avar. De mic copil usese cuminte" guria nu i se auzea,
nici paii, nu rupea pantalonii, pe ce punea mna, punea bine. #e spune c de cnd era de o c!ioap
prcepuse lumea , nelese c o crp de gunoi este o munc de om pe care te aci stpn dac o pui de o
parte . Cnd vorbea despre bani, i prea c i se aprindeau oc!ii i tremura.
$ucra la prvlie la stpnul su . %este vreme l-a umplut ericirea cnd a rmas singur stpn n prvlie , el
conducea cu ea. Hagi-Tudose era aa de zgrcit, nct tresri din somn cnd si aminti c lumnarea este
aprin i cost bani , a !otrt sa-i taie coada motanului pentru c cnd intr n cas pe u, este prea lung
i desc!iznd ua, iese prea mult cldura.&ra att de !apsn nct visa c l ngroap n bani si n elul dat
ajunse la btrnee.
'at c ntr-un an iarna s-a dovedit a i oarte geroas. &l s-a mbolnvit. (vea o nepoat, $ena, care ngrijea
de el. )n casa sa era oarte rig nct el ng!e sub ceara. *emairbnd i-a poruncit $enei sa cumpere nite
lemne de acel un galben ce-i dase. Dup ce le-a pus n sob ei s-au nclzit i lui Hagi i s-a cut oame. &l
iar i-a dat bani $enei i a trimis-o sa ia de toate pentru o ciorb.
Dup ce au mncat puin, Hagi-Tudose s-a rstit la $ena i i-a poruncit sa ntoarc lemnele i ciorba napoi
i cel puin jumtate din suma c!eltuit. $ena l privi i plec aar gndindu-se la sntatea lui.
'ntrnd n cas l-a vzut stnd pe banii acumulai pe tot parcursul vieii i i spunea c s nu se uite la bani c
banii ur. )ndat dup aceste vorbe muri.
$ena l-a ngropat cu mare alai. 'ar dup moartea sa alii vorbeau c, dac ar vedea el cum se c!eltuiete cu
'n lectura Hagi Tudose naratorul-personaj ne prezinta viata acestuia,punand permanent in evidenta
trasatura de baza a acestuia,si anume zgarcenia.De mic !agiul tot strangea si strangea,si cand a crescut a
ost luat de un negustor ca ucenic la o pravalie.Dupa moartea negustorului,pravalia ii ramase !agiului si desi
si pana atunci strangea si strangea cu disperare bani,din acel punct el o ia razna,banii posedandu-l si
devenind viata lui.
#i asa-si petrecu viata !agiul economisind bani,niciodata bucurandu-se de ei sau de placerile vietii,iar la
batranete se !otaraste sa inceapa sa c!eltuie putin din bani,dar si atunci tot oarte putini si o lasa pe
nepoata sa sa-i cumpere niste pui pt o ciorba dar aceasta mancare ii ace rau caci este constient de aptul
ca manacand isi consuma din economii si se imbolnaveste si mai rau,in cele din urma dandu-si du!ul +cu
mainile-nclestate-n bani+,lasandu-i in urma nepoate-i averea pt care a muncit toata viata si de care nu s-a
bucurat niciodata.
%ortretul izic al !agiului ni se contureaza oarte clar de catre narator +,upan !agiul purta pe umeri o
scurteica de lastic,galbena spalacita,patata de untedelemn cu ceara+ %ortretul moral al jupanului este acut
de catre narator majoritatea timpului sau este indirecta si rezulta din actiunile lui+paracliserul stia de la
nepoata !agiului ca de -. ani taie din turul pantalonilor ca sa-i carpeasca pe unde se cosesc+,+um pe cosul
!agiului nu s-a pomenit+.De asemenea este acuta si de catre ctitor +nu da un sant la cutia bisericii+,+misuna
prin carciumi si bacanii+,+sterpeleste icrele de cosac+dar si acesta nu ace tot decat sa puna-n evidenta
zgarcenia lui si proastele sale obiceiuri care de apt provin tot de la caracteristica sa de baza.*aratorul ne
arata insa ca s-a nascut cu aceasta trasatura+de mic copil !agiul usese copil cuminte si asezat.
*u i s-auzea gurita,nii pasii.*u rupea pantoii.*u-si !artanea roc!ita.%e ce punea mana punea bine+.#au
caracterizarea mai este acuta c!iar de personaj insusi care insa tine sa puna-n evidenta spiritul sau
econom+#i daca mama imi dadea un ban de trei ca sa-mi iau un simit,eu ma uitam in g!iozdan"de aveam
elia de pane,sanatate buna,aveam ce manca.*u te saturi cu pane/Ce-ti trebuie simiti/#i puneam banul
bine.#i un ban peste altul ac doi,peste doi,daca pui altul ac 0...+. Hagi Tudose era insa si un om muncitor si
strangator cum ne arata iar naratorul+Tudose muncea,strangea,nu bea,nu oc!ea prin ma!ala1manca pane
cu braga+.
Dar tot povestitorul ne pune-n evidenta ca catre sarsitul vietii sale,jupanul incepuse sa traiasca pt
bani,acestia dezumanizandu-l+Da,dar jumatate din acei banoi aruncati era munca lui,erau banii lui,erau
mangaierea si ericirea lui+,+il ducea de guler la biserica...dar cutia bisericii,de care ii era spaima+,+(sa
petrecu viata !agiul la batranete.2n sir necurmat de c!inuri ericite,nebagand nimic in el,nepunand nimic pe
el.3ara oc,ara iertura,neiubind pe nimeni+.
%ana si pe patl de moartea tot la bani se gandea +4andul ca ar putea sa-l jeuiasca cineva il ace sa sara
din pat+,+moartea sa aiba coasa de aur,el si-ar inige amandoua mainile in taisul ei+.$eanei ajungand sa-i ie
mila de el+#aracu ce bogat este+5%e deasupra !agiul mai era si mincinos +am,am ceva,dar e mai bine sa zic
ca n-am c!ioara para+. #i dupa ce a strans bani toata viata acestia au pus stapanire pe el,pana si pe patul
mortii iind bantuit de aceasta antoma +*u te uita...inc!ide oc!ii...oc!ii ura...inc!ide oc!ii5...Casca
gura,limba i se mototolii in gat1capul ii cazu intr-o parte,picioarele i se lungira,manele i se inipsera in
gat1capul ii cazu intr-o parte,picioarele i se lungira,manele i se inipsera-n bani...si adormi de veci,cu oc!ii
desc!isi si tinta asupra $eanii+ Tonul general este de trista ironie la adresa Hagiului,ceea ce alaturi de
celelate elemente ale caracterizarii sale ac ca acest portret sa ie unul dintre marile capodopere
Delavranciene.
mormntarea lui, ar muri.
HAGI TUDOSE este unul din personajele reprezentative si genial creat al literaturii romanesti.
Hagi Tudose este tipul concret al avarului avand ca trasatura dominanta patima sa fata de bani
, care-l dezumanizeaza si il aduce in pragul nebuniei. Personajul este urmarit in evolutie din
copilarie si pana la batranete, pe masura ce placerea de a economisii bani se transforma intr-o
zgarcenie maladiva, distrugatoare, halucinanta.
Caracterizarea personajului se realizeaza atat direct, cat si indirect. Cele mai semnificative
raman insa faptele si vorbele personajului. Portretul personajului schitat sumar de autor se
completeaza treptat cu detalii semnificative: purta pe umeri o scurteica din lastic, galbena,
spalacita, patata de untdelemn si picata cu ceara. esi acasa !ingroapa mereu cazanele cu
galbeni, hagiului nu-i placea sa cheltuiasca nimic. Ca sa nu plateasca mancarea el folosea
diferite tertipuri cu multa viclenie: intra in pravalii, gusta cate ceva pe motiv ca incearca
produsul, apoi pleca spunand ca sunt prea scumpe. "stfel bea si manca pe socoteala
negustorilor, !desi pe el il dadeau banii afara din casa orinta lui de a nu cheltui nici un ban
din cei stransi pentru placerea de a-i avea si admira il face sa-si repare singur cizmele, sa-si
carpeasca singur hainele. #l pandeste sa ia, ca un om nevoias cate o prescure de la biserica,
cere cu imprumut cate o tigara si se sustrage tuturor obligatiilor comunitatii care ar presupune
cheltuieli.
e cand era !de-o schioapa, pricepuse lumea. Cand mama lui ii dadea bani sa-si cumpere un
!simit el nu cheltuia banutul, fiindca stia ca are o bucata de paine in ghiozdan.
$trangand ban langa ban, el se gandea ce putea face cu banii, ca sa guste !bucuria lucrului
pe care nu l-a cumparat.
Prezentarea casei hagiului ne dezvaluie alte trasaturi ale proprietarului. Casuta era mica si
intunecoasa, zavorata cu grija, cu peretii !cojiti si galbeni, tavanul negru si prafuit, mobilierul
saracacios, patul de scanduri acoperit cu o patura latoasa, doua perne din paie si una de lana
!imbracata intr-o fata soioasa
%iata hagiului a fost plina de privatiuni,fara foc, fara fiertura. #l nu a iubit pe nimeni,nu a
avut familie, considerand ca prietenii, copiii si nevasta erau bani agonisiti si ascunsi.
&ltimele clipe ale hagiului dezvaluie tragismul acestei e'istente. (atran si bolnav, simtindu-si
sfarsitul aproape,vazand ca nu mai rezista in frig si foame, hagiul isi calca pe inima si da un
banut nepoatei sa cumpere lemne pentru foc si sa-i faca o ciorba de gaina. Considera aceasta
dorinta drept o ,,pofta de copil,, ,apoi se caieste amarnic pentru banii cheltuiti si-) cere
nepoatei sa duca inapoi carbunii, cenusa, fulgii si bucatile de carne ramase pentru a recupera
jumatate din suma cheltuita. *oartea l-a gasit singur si bolnav, chinuit de frig si foame ,
neprimind nimic din puterea galbenilor stransi o viata intraga. ,, $aracu, ce bogat este+,,
Prin Hagi-Tudose, Delavrancea a creat cel mai izbutit tip de avar din literatura romana, acesta
inscriindu-se in tipologia avarilor din literatura universala: Harpagon, Gobsek, .Pliuskin etc.
Patima lui llagi-Tu-dose de a agonisi bani si bunuri materiale depaseste limita normalita-Ui.
Acest avar isi sacrica intreaga e!istenta, se priveaza de cele mai resti lucruri pentru a aduna cat
mai multi bani.
Despre el a"am ca misuna# prin carciumi si bacanii, de unde sustrage binisor# o maslina, s-o
strecoara# printre gingii si $ol, $ol, $ol# o mesteca. Dupa aceea intreaba despre pret. si, a"and cat
costa, incepe sa se planga ca-i scump, scump de tot la asa vremuri. %remuri grele#. &a $el
procedeaza peste tot unde se duce: la pastramagiul din colt, la bragagerie etc.
Atat de zgarcit era Hagiul incat, de zece ani, isi tot taia din turul pantalonilor ca sa-si carpeasca pe
unde se cosesc#.
'imeni nu vazuse vreodata $um pe cosul casei Hagiului, caci el nu taia porc de (raciun, ca toti
crestinii, si nici nu $acea $oc in soba, c)iar de crapau pietrele a$ara de ger.
A*uns cal$a la gaita-narie, el le vorbeste ,+ru-mos si cu patima# tovarasilor sai, dezvaluin-du-si rea:
De cand eram d-o sc)ioapa# -spune Hagiul - pricepusem lumea. intelesesem bine de lot ca o carpa
din gunoi este o munca de om pe care te $aci stapan daca o pui doparte. ,i daca mama imi dadea un
)an de trei ca sa-mi iau un simit, eu ma uitam in g)iozdan: de aveam $elia de pane, sanatate buna,
aveam ce manca -.. ,i puneam banul bine. ,i un ban peste altul +ac doi, peste doi daca pui altul, $ac
trei -.. / destul sa te gandesti ce poti $ace cu banii, ca sa si gusti bucuria lucrului pe care nu l-ai
cumparat. Ai simtit bucuria0 De ce sa-l mai cumperi0#
Asa va trai de acum incolo Hagiul: $ara sa manance prea mult. 1ara sa bea altceva decat apa, tara
lemne in soba, re$uzand c)iar sa se insoare pe motiv ca toti copiii cer pane, imbracaminte,
invatatura#, iar nevasta vrea roc)ii plimbare scurteica de tibet $uste in g)erg)e$#
Deosebit de mare a $ost bucuria lui cand a ramas singur in pravalie. Autorul reda reactiile Hagiului
ast$el: obra*ii ii ardeau2 capul i se incinsese2 oc)ii il usturau. &a ceas, la ceas, iesea din pravalie s-o
priveasca pe dina$ara. 1i da tarcoale. ii cerceta incaperile si zidurile cu d-amanuntul.# %isul sau
devenise realitate: Ale lui sunt sadurile, *urubi-tele si gt!emurile de gaie-tane2 ale lui razboaiele,
rodanele -.: numai el singur desc)ide te*g)eaua2 numai el singur tocmeste, $ace pretul si primeste,
numai in mana lui banii $rumosi si ro-tunzt#
Pe masura ce banii se inmulteau, crestea si teama de a nu pradat de )oti. Hagiul tresarea cand
umbra i se incurca in picioare#, iar ziua se inc)idea cu zavorul in casa.
Patima Hagiului pentru aur il dezumanizeaza, persona*ul devenind odios, starnind dezgustul: cand
soarbe din ciorba pregatita de &ea-na, zgarcitului i se pare ca simte pe gat gustul aurului, sangele
viu al aurului#2 ii cere nepoatei sale sa taie din coada motanului, pentru ca se raceste odaia cand
intra pe usa. intr-una din dimineti, Hagiul este gasii de 1leana, numai in camasa, 1ranlil cu $ata in *os
si ingropat in gal beni#.
(and l-au scaldat, pe genunc)i, pe piept si pe $runte se vedeau rotocoale de )ani#. in urma lui lasase
un milion.
Hagi Tudose intr3, de t4n3r, s3 lucreze 5ntr-un atelier de g3it3n3rie, devine cal$3,
apoi asociat 6i la urm3 patron. (4nd este nevoit s3 5nc)id3 atelierul, indc3 g3it3n3ria
nu mai mergea, el devine c3m3tar. Pentru a realiza acest drum, el 5nva73 s3 duc3 o
via73 de- priva7iuni, adic3 s3 se ab7in3 de la consum 6i s3 str4ng3 bani: Da' vnturai
banii n mini i vei simi ce rcoare ine, cnd v e cald i ce cald, cnd v e frig. E
destul s te gndeti ce poi face cu banii, ca s i guti bucuria lucrului, pe care nu l-
ai cumprat.
Patima avari7iei devine at4t de evident3, 5nc4t i se aprind oc)ii, c4nd vorbe6te
de bani: !e lucru poate " mai luminat, ca un#eratec de galbeni. /a va dezlocui 5n el
toate g4ndurile, sentimentele, determin4ndu-8 s3 nu se c3s3toreasc3, indc3
5ntre7inerea $amiliei 5nseamn3 c)eltuial3. Devenit patron, simte o adev3rat3 dragoste
p3rinteasc3 $a73 de pr3v3lie. Apoi avari7ia va cre6te monstruos: $oartea s aib
coas de aur, el i-ar n"ge amndou minile n tiul ei .
Hagi Tudose tr3ie6te spaima bogatului nemilostiv 6i de aceea, pentru a se pune bine
cu Dumnezeu, se duce 5n %agial&, la locurile snte din Palestina, spre a deveni
ag%ios 9 s$4nt, sau 5n termen turc %agi. Drumul 5l trans$orm3 5ntr-un mi*loc de c46tig,
v4nz4nd lemn, despre care zice c3 e s$4nt.
Avari7ia 5l determin3 s3 nu cumpere lemne pentru iarn3, s3 nu-i dea bani nepoatei
sale &eana, pentru ca s3-i $ac3 m4ncare. ,e 5mboln3ve6te 6i, v3z4nd c3 e gata s3
moar3, d3 un galben nepoatei, ca s3-i $ac3 o sup3 de g3in3 6i s3 $ac3 $ocul, adic3 s3
cumpere lemne. (4nd vrea s3 m3n4nce, petele de gr3sime i se par aur 6i ciorba are
gust de aur: !iorba i mirosise a aur. De aceea se consider3 un uciga6, un tat3 care
6i-a ucis copiii. :ip3 la nepoat3 s3 duc3 ciorba 5napoi 6i lemnele, ca s3-i aduc3 o parte
din bani. /l moare pe o gr3mad3 de galbeni, 5ngrozit de spaim3 c3 5i va pierde. &a
ceremonia de 5nmorm4ntare, nepoata &eana a c)eltuit o mul7ime de bani. ;inalul este
moralizator, deci clasicist, 6i 5l determin3 pe cititor s3 mediteze pe tema fortuna
labilis