Sunteți pe pagina 1din 3

Examinare troficitatii musculare

Examen clinic:
- inspectie si masuratori antropometrice
- palpare
- testarea amplitudinii articulare si a fortei musculare

Tulburari ale troficitatii:
Diminuare - hipotrofie care poate merge pana la atrofie
Crestere - hipertrofie musculare (nu e patologica); pseudohipertrofia musculara (muschiul este
doar aparent hipertrofic, defapt tesutul muscular este inlocuit cu tesut conjunctiv care confera la
palpare asa numita consistenta de cauciuc)

La inspectie se compara regiunea respectiva cu regiunea simetrica sanatoasa. Se acorda atentie
fetei, centurilor scapulara si pelvina, extremitatilor distale ale membrelor. In cazul atrofiilor se
observa diminuarea volumului musular, disparitia reliefului muscular si deformarea regiunii
respective datorata retractiilor musculo-tendinoase care apar secundar si care imprima segmentelor
atitudini caracteristice. Masuratorile se fac atat pengru circumferinta cat si pentru lungimea
segmentelor, extremitatile masurate trebuie sa fie in pozitii identice cu aceeasi stare de contractie
sau relaxare. La palpare muschiul normal este elastic, ferm si revine la forma initiala imediat dupa
decomprimare. Muschiul atrofic este moale iar in pseudohipertrofie aspect de cauciuc.

La atrofii sau hipotrofii musculare cele mai frecvente cauze su.:
- imobilizarile prelungite
- boli musculare care determina atrofii musculare primitive
- leziuni ale neuronului motor periferic care determina atrofii musculare neuropatice sau secundare
(in mielite, scleroza laterala amiotrofica)

Examinarea motricitatii active (voluntare)

Motricitatea = totalitatea actelor motrice dinamice.

Clasificare:
- normala: - activa idiokinetica (voluntara) cuprinzand miscari active nuantate cu caracter analitic
- automata (mersul, balansul bratelor)
- reflexa
- patologica: - activa holokinetica - miscari cu caracter global, asociate (de ex. intr-o hemipareza,
la nivelul hemicorpului afectat lipseste motrocitatea activa idiokinetica dar este prezenta
motricitatea activa holokinetica care se manifeste prin sincinezii. Acestea sunt miscari involuntare
ce apar la nivelul musculaturii afectate cu ocazia unor.miscari voluntare sau automate.)
- involuntare - convulsiile, tremuraturile, ticurile, miscarile coreice
- reflexa patologica - Babinski

Analizatorul motor

Segmentul central:
- in aria motorie primara (campurile 4, 6 din frontalul ascendent)
- aria somestezica (3, 1, 2 parietal)
- aria motorie suplimentara (fata mediala a lobului frontal)
- aria motorie secundara
In aceste arii isi au originea caile piramidale (caile motricitatii voluntare)

Calea eferenta conecteaza cortexul cu musculatura striata.
- contine neuronul motor central (fasciculele piramidale)
- neuronul lotor periferic (motoneuronii alfa din coarnele anterioare medulare

Calea aferenta - muschii striati poseda un aparat senzorial propriu destinat sa inerveze etajele
nervoase superioare despre forta, lungimea muschiului si viteza de contractie.


Realizarea miscarii active
1. Ideea si programarea - un act motor voluntar este compus din mai multe miscari elementare
coordonate intr-o succesiune, expresia unei ideatii. Practic, caburmare a perceptiei unei anumite
situatii, pe fond motivational, sunt concepute:
- ideea a ce trebuie facut
- modelul de executie; acest model imaginar al executiei se realizeaza pe baza comparatiei situatiei
prezente cu experientele stocate in memorie.
Imagibea modelului de executie este transpusa ulterior intr-un plan motor al miscarilor.
2. Executia - este coordonata de cortexul motor
3. Controlul realizarii miscarii - rezultatul este analizat si confruntat cu intentia originala

Perturbari in realizarea miscarilor active
1. initiativa de miscare - intelegerea directiei de efectuare a miscari (motivatia, ideea, programarea)
- necesita integritatea cortexului cerebral
2. realizarea...necesita integritatea NMC NMP, a jonctiunii neuromusculare siba aparatului
mioartrokinetic. Leziunile NMC NMP determina aparitia unui deficit motor care poate fi insotit de
spasticotate (leziunile de NMC) sau de flascitate (leziunile de NMP).

Faza a 3 -a - controlul realizarii miscarii (si, eventual, corectarea acesteia)
- prin feedback negativ:
- caile sensibilitatii proprioceptive inconstiente si constiente
- cerebelul
- analizatorul vestibular, optic
- formatiunea reticulata
- leziunile cailor sensibilitatii propripceptive, cerebelului si analizatorului vestibular produc ataxii.

Examinarea miscarilor active
- cerand pacientului sa realizaze inmode sistematic toaten miscarile posibile la nivelul tuturor
articulatiilor
- parametrii urmariti sunt:
- initiativa de miscare prin inspectia miscarilor active spontane (la Parkinson se observa
perturbarea initierii miscarii, respectiv akinezia)
- viteza de efectuare a miscarilor care se apreciaza tot prin inspectie notandu-se daca miscarile
se executa lent sau accelerat, continuu sau cu intrerupere. Tardeieu - a realizat un mod de cotare a
miscarilor care compara viteza cu care se executa miscarea activa cu viteza cu care se executa
pasiv sub actiubnea gravitatiei. Se noteaza cu v1 - viteza mai mica, v2 - viteza egala cu cea a
caderii libere a segmentului si v3 - viteza mai mare.

Amplitudinea miscarilor active se testeaza prin goniometrie (testing articular)
Forta musculara - tensiunea maxima dezvoltata de muschi in timpul contractiei. Se examineaza
prin bilant muscular (analitic f0-f5 sau functional - unde sunt evaluate miscarile cu caracter utilitar)
sau dinamometrie (permite masurarea fortei musculare la nivelul flexorilor palmari, musculatura
centurii scapulare si lombare)

Anduranta - capacitatea muschiului de a sustine un efort pentru o anumita perioada de timp.
Decontractia musculara - relaxarea muschiului imedoat dupa ce activitatea acestuia a incetat. In
umele boli decontractia musculara este prelungita sau lipseste.

Probele specifice pentru deficitele motorii usoare si unilaterale
- pentru membrele superioara - proba bratelor intinse (bratul in flexie de 90*, cotul extins, palma
in supinatie si in caz de hemipareza membrul superior respectiv coboara lent antebratul
pronandu-se)
- pentru membrele inferioare - proba Barre (DV cu gamvele flectate la 90* i se cere sa mentina
pozitia timp de 10 min. in caz de leziune piramidala usoara, gamba respectiva cade treptat dupa
cateva minute), proba Mingazzinni (DD cu coapsele flectate la 90* si genunchii la fel, dupa o
perioada de timp membrul inferior afectat oscileaza si apoi cade), proba Vasilescu (DD flexia
rapida a coapselor pe abdomen iar pe partea deficitului membrul inferior ramane in urma sau nu se
poate desprinde).