Sunteți pe pagina 1din 45

. Ghiolea, r,licol;]{)<>, Pa;j(){t~·.'. ,,',mild t-;·hni naodomia, Athina, 1994.

Hart, Franz, Kunst und Tec{rnlk o'er Wolbung, Verlag Georg D.W. CaUway. Munchen, 1965.

Hoddinott. H., E, Early bizantin churches in Macedonia and southern Serbia. London MacMillan et Co lid, New York St.Martin's Press." 1963.

Iakobson, AI., Ocerc isioti! zodceslva Armenii V-XVIII vekov, Gasudarstvennoe lzdatelistvo Arhiteclur i gradostroitelstva, Moscova, l.eninqrad, 1950.

loncscu, Griuore, Isloria arililecturii III Romallia, volumele I ~;i II, E<lilur<1 Academiei RSR, Bucuresti, 19G5 Kourkouu-Iou, Nikol:1idou, E., ;;i Tourta, A.,

Wandering in Byzal/tino Thessekmik], Kapon Editions, Alena, 1997 .. Krauthoirncr, Richard, Early Cluistitm and Byzantine Architecture, Penguin books Ltd, Harmondsworth, Middlesex, Great Britain, 1965. .Krautheim91", Richard, Archiiteitura paleocristiana e bizentins, Editura Giulio Einaudi, Torino, 1986.

Kuznetov, A., V., Toctonice i consuuctis ientriceschlh zdanii, Gasudarstvenoe izdatelstvo arhitecturi I gradostroitelstva, Moscva, 1951. MacDonald, William, L'architellura paJeocristiana e bizentine,

Rizzoli Edltore, Milano, 1964.

Mango. Cyril, Arc/,iteltura B;zanlina, Electa, Milano, 1979. Mihailov, B., P., ~i Colectiv, Istoria genera/a a amitecturii,

vol. l-partea I ~i II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1963, lraducere din limba rusa, MiJatev, Krastju, Die Mitte/alterliche 8aukunst in Bulgarian,

Editura Academiei de $tiinle a Republicii Bulgaria, Sofia, 1974

Milosevic, Desanka, Gracanica Monastery, Monographs 26, Belgrad, 1989. Moisescu, Cristian, Targovi§te.Monumente istorice §i de aria,

Editura Meridiane, Bucurestl, 1979.

Orlandos, Anastaslos, Ta bizantina mnimeia tis Kastorias, Atena, 1939. Paliouras, Atanasios, Bizantini; aitoJaoakarnania,

Arsioni Publications, Athens, 1985.

Panaitescu, P., P., InlerprettJrl romane§ti - studii de isiotie economics §i socia/a, Editura Enciclopedidi, Bucuresti, 1994.

Papagiannopoulo5, ApostoJos, MonumBllts of Thessaloniki,

Rekos, Thessalonikl. Greece.

Papa, Marcel, D., Matei, Haria, C., Miea enciclopedie de istorie universele,

'.' . Editura Poli!:ica, Bucuresti, 1988.

Radian, H., R" Cartea proporpilor, Editura Meridiane, Bucuresti, 1981. Urbani, Maria da Villa, La basiUque de Saint Marc,

Siorti Edizioni. Venezia. 2000.

120



I !

i I

Tapenco, M., P., Arl,iteclura 80/garii, Moscova, 1953.

Vata~ianu, V., Istoria artei europen~, voJumul I, .

Edilura Didactlca §i Pedagogica, Bucuresti, 1968.

Vatii~janu, V., tstorie snei f;'wdaJe ;n Tarile Romane, volumull, Editura Academiei R.P.R., Bucure~td 1959.

I

Zucconi, Guido, Venezia guida a/I'a'rchitetfura,

Ars~nale Editrice, Verona, 1993. I

• ... ;C!iuida al Pantheon, Ediloriale '1useum, Roma, 1990.

**" Le Guido Mondadori, Grecia I-IA/ene e Greeia continentale,

., I

Arnoldo Mondadori Editore, Milaro, 199B.

.- The Middle Ages in the Athe"ian agora, American school of classical ~tudies at Athens, Princeton-Newt.Jersey, 1961.

• •• ManuaJul arhitectului proiectant, vol.t, Editura Tehnica, 1954.

'I '

! I

jl I

jl

I

i

'f

,'.:' ii :,.

:jl ., .

" ..

I

J

, .

i'

"

,

1 ,

i

\

j

!

I I

,

I

j

i 1

. I

!

BIBLI~GRAFIE GENERALA ,:

, Acocella, Alfonso, L'architeNura del mat/one teccie a vista,

'i I !

Edizionc Laterservice, Milano, 1989 .

Ad~ceua, Alfonso, TeW in lateriZio'!E~iZioni Laterconsult, Rama, 1994. Arutiunian, V., M., Safarian, S. A., ramialniki ntmenscovo zodcestve,

Moscova, 1951. \

Bal~, George, 0 vizitfJ te ci1/ava bis_eriei din Serbia, Inst!tutul de Arte grafice Carol GObi,! Bucuresti, 191.1. Bal~, George, Notite despre arhitectura Sfantului Munte,

. BC'MJ VII, 1913, pag. 1-50. i

Bal~, George, M~naslirea din Nicotpoli;

8CMI VII, 1913, pag. 148-152. I

. ,

Boscovlcl, Ojurdjo, Amitectura srodnceg veca, I

Univerzitet, Beogradu Naucina Kniga, 1957.

, ,

Brezeanu, Stelian, 0 istotie a/mpetjului Bizantin,

·f .1

Edi~~ra Albatros, Bucurestl, 1981. . i

Choisy, Auguste, L'arl de balir chez las byzantins,

Lib~irie de la societ~ anonyme de publications penodques 13-15, Paris, 1883.

!. . I

Curi,nschi-Vorona, Gheorghe, Restaurarea monumente/or,

Editura Tehnlca, Bucurestl, 1968.;! '.

, 1

Curinschi-Vorona; Gheorghe, Introducere in amiteetura comparata,

Edit~ra Tehnica, Bucuresti, 1991. ·1 .

• 1 . I

Cuneo, Paolo, Architettura annena, De Luca Editore, Torno I , II, 1988.

ora~ba, Ovidiu,lstoria cu/turii §i ciJilizatiei, volurnul ll,

: ,

Editura 9tiintifica lii Enciclopedica, Bucure~ti, 1987.

Dra~ut, Vasile, Maromaneasca~, anfichitate, evmediu, rena§lere, berea,

. , 1

Editwa Meridiane, Bucurestl, 1982. I

Driigut, Vasile, Dicrionar encir;/oper1ic de arla medfevalJ romaneasca, Editl!ra 9tiintifica ~i Enciclopedica, B~cure~li, 1976.

, Dely'oye, Charles, Arla bizantina,·· I .

If I

volumull ~i II, Editura Meridiane, 8ucure~ti, 1976.

.: t

Deroko, Alexandar, Monurnentalna i detxxafivna aIhitectura u srednievecovnoi Stbii,

Turistlclka 9tampa. Beograd, 1985. i

Faensen, Hubert, Ivanov, Vladimir, 'Arhilectuta rosa veche,

Editura Meridiane, Bucuresti, 1991. I: .

Ghika Bude§ti, N., Evolu(ia Brhitectu,rii in MUntenia,

fascicola 53-54, partea I, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1927.

. \

Ghio.les, Nicolaos, Bfzantini Naodomia, Ecdoseis Kardamltlsa, Athina, 1992

!I I

!. . ~~n

EVOUIf:jA CONFORMARU PLANIMETR'CE

FILIATIA BASJUCALA

I I

iA

B

c

o

E

FILlATIA CENTRALA. .

. ; ..

b2

c2

d2

a

b1

c1

d1

e1

A. CONSTANTINOPOL- SF. lOAN STUDION • B.' FlliPI (MACEDONIA) - BASILICA B

C: lICIA (ASIA MiCA) - OERE ASI

0.. NICAEA (ASIA MiCA) - KOIMESI5 t:. SALONIC - SF. SC'r-IA

n. HOMr\- PANT!\~I~l'l.

l> 1. 110~1" - SF. C(lN~; I r\N T ,\

1>2. ESRA (SIRIAI- S~. GHEORGHE e t, RAVENNA - SAN VITALE

c:2. CONSTANTINOPOl - SF. SERGIU ~I BACHUS dl. ZVARNOTl (ARMLNIA) - CATEORALA

d2. BOSRA (SIRIAJ - CATEDRAlA

.,1. GARNI (ARMENIA) - :JF. SlON

cz. SELEUCIA (ANTIOHIA) - MAATIRIUM

Fl. CONSTANTINOPOL - SF. MARIA UPSA (rt'COnstiluiroj Fl. ATliENA - Mio.NASTIREA DAFNI

Gl. CONST ANTINOPOL- SF. MARIA UPSA [starea aduaI~) G2. INSULA cares - NEA MONI

tI. ASENOVGRAD rBVr.GARIA) - BIS. lUI ASM

I. Nt:OSEEJAll (DULGAfll,\) - SF. MIH"'L $1 GAVI~IL

J. S TUD'-'NI TA (SERIlIA) - CN'ELA RECAI.J\ fl. !lAGARAN(ARMENIA)-SF.ION

12. MAS TARA (ARMENIA) - SF. ION

g1. MUNTELE ATHas - MANASTIREA HILANDAR 'g2. AHTAMAR (ARMENIA) - SF. CRUCE

h1. SAlONIC - PANAGHIA CHflLt(EON

: h2. TARA RoMANEAscA - COllA

11. CrANLlKJLlSSE (ASIA MicA) -HASAN OAG

12. MANASTIREA VITOVN'TA (SERBIA)

j1. BOIANA(BULGARIA) - SF. NICOLAE $1 PANTEUMON )2. CAS i'uRIA (GREClAi - PANA13HiA KUMo.IOLIOii\i

116

; "

'j

I

~ ~ J ~

IN ARHITECTURA BIZANTINA:- SINTEZA

.;1 . j

::1 "

,.

:' I

:;",

,.

Ii

H

1

I

h2

h1

r·~' &: .. tI

J

i2

j2

~ fi;_-j;//

i1

j1

i ';

Schema alaturatii reprezinta sinteza evolutiei conformarii planimetrice ~i structurale in arhiteclura .blzantlna, evolutie bazata pe 0 ~ubla filiatie, basilicsla :;>i centrale. Filialia basilicalii conduce la apari\ia unui sistem spatial cruciform eu cinci nave (F1), iar cel central genereaza un patru-lob cu palru puncte Izolats de sprijin (f1), care mai apoi se transforma lntr-un sistem cruciform cu trei nave inscris intr-un patral, asa-numitul sislem

structural 'in cruce greaca lnscrisa" (i1). !

Se poate observa ca intre cele doua linii i genelice exista 0 zona de lnterferenta, reprezentala de slruclurile cu cupola pe octogon (F2, 13, (2).

Trebuie evidential faplul ca pe filia\ia centra];§ se ajunge alal la tipul trilobal prin simplificarea celui cu patru lobi, cat ~i la cruce~ inscrisa prin eJiminarea lobilor laterali . Alai sislemul basilical cat ~i eel eenlral sufera~un fenomen de condensate, reducandu-se in esen!a la~ 0 cupola sprijinila pe palru reazeme cu zidurile perirnelrale ados ale, asanumilele "cruci in grosimea zidurilor" (J, j2, ;1 ).t

. 1

! 117

r i t

i

j



I

I

PRO TO TfP CURTEA DE ARGE~ BIS. EPISCOPALA. 1512

HUREZ BISERICA MANA S TlRII 1694

BUCURE!}T/ CATEDRALA PATRIARHIEI

1656

BUCURE$TI BIS. MANAsTIRl1 COTROCENI 1683

CALDARU$ANI BISERICA, MANASTJRII 1638

BUCURE$TI BISERICA SF. GHEORGHE NOU-17D8

BUCURE$TI BfSERICA MAN.

RADUVODA 1613

Evolu\ia tipului CLt pronaos supralargit este caracteristic arhitecturii bisericilor dornnesti, mitropolilane ~i rnanasnrestl, aparut la incepulul secolului XVI §i conlinual pima in secolul XVIII.

11.4

i

" '!

. j



,1 ./

! - J

1

1656 .j

- : l ~.

I!

" I

~ I ,

Tara Romansasca - Biserici cu pronaosul decrosat, secolul XVII - XVIII.

. - t I . ~

I • • I

. ii !

.11 . "1

:i

I. 'II

':11 .!

q :~ , ' f

I: ;

1 il Ii ::

I I

,

I

!

1

PITE$Tf BISERICA

. SF. GHEORGHE

i' .1 ,

BACAui

815. PRECISTA 1491 if

i

BUCURE$TI BfSERICA COL TEA 1694-1698

,

lBUCURE$TI

I BISERICA MAN. AN TIM

-, _'~1!..f_4.,1715

POPA.UT/ BIS. SF. NICOLAE 1496

Moldova - Biserici cu pronaosul decrosat, sfar§i,ul secolului XV.

'I : I

i' '

.,

IA$I

BIS. SF. N1COLAE DOMNESC 1491-1493

~ !

I:

"

RM. VALCEA BISERICA TOT' SFINTII 1762-1765

VASLUI BIS. SF. lOAN 1490

115

b3) contractare in dublu sens, generand 0 atrofiere rnodulara, care are ca re z ultat .cru·cea greaca in grosimea zidurilor; atrofierea se produce <llfH la tipul athonit, cu abside laterale, cal ;;;i Ia tlpul constantinopolilan, de plan drept.

In un na simplificarii !}i atrofierli tipului cu abside Jalerale, rezutta tipul tr ilobat (trieone) *i treflal, iar prin atrofierea lipului fara ab sicre , re zult a cruc e a inserisa in grosimea z iduritor,

ill unna aces tor uiutatil lipo-genetiee, se poate reconstilui arborele !l<Hloak)gi<: al apmilici lipurilor. ca rezultat <II evolutiei gandirii tohnlco-constructive. HeconslilLljm~l prccesului conceptual-evotutiv poale fi considerata, In sens istorie, C;:l po:,illiJ model de evolutie, iar in plan teoreuc, CLi posibil model al contormarii sputial-structurale.

- Comparand ace asta evolutie lipo-genetica a obiectului de arhitectura, consid~ratica orqanium, cu evolutla organismului uman, se poate contura conceptul .de antropologie arhitecturala ' §i situarea arhelipurilor pe diverse paliere de evolutlo: fiecare palier i*i are elemenlele sale morfologice, dispuse sintactic. dupa requli care tin de cornpozttia planirnetrtca-tunctionala, pe de 0 parte, §i volumetrlca-structurala, pe de alia parte.

In baza dispunerii la nivel conceptual, pe una sau alta dintre treptele de evolutie, se poate reeonstitui TJPUL ORIGINAR. pornind chiar de la elemente sau informatii fraHmentare, coroborate cu informatii din alte domenii - istoric, arheoJogic,artislic, tehnic etc. in virtutea principiilor care impun logica arhitecl~r~la §i structurala, se poate construi un instrument de studiu, ca rezultat al rncdelaru a rhitecturale .

. , ,

lnterpretarea §i prelucrarea :}liintifica a rezultatelor studiului pe modelul men-

tal odata constituit. genereaza ipoteze de lucru care, verificate cu elemente ajutatoare, pot conduce 1<1 coneJuzii logice, elimtnandu-se ipoteticul din pro-

. cesul derestituim a structurii !iii formei obieclului initial.

Abordarea in rnaniera tehnidi a principiilor care slau la baza constituirii mocereicr in' arhitectura reliqioasa crestin ortodoxa contribuie la inlelegerea modului de comportare statica in timpul existents!" constructiei §i la

11?

'j.

~ ,.

:1

i !

reconstituirea cornpozitiei de ansamblu, initlale, in studiile eorflpL;ralive

vizand tiP1qJ09ii, surse, influente, etape ide constructie elc.

'. . .:! I'.

.1:

Decodificarea mecanisrnulul creativ aJ1 conceplului conduce Ja cunosteroa

I, . 1 y

avolutiei g~ndirii tehnice din punct de vJdere al istoriei lehnieilor si IlU al isto-

, I

riel ca ~Iiinta in sine ~i confera 0 vlziune inlegratoare a arhitecturii cclezias-

" I

tjce roma~~~ti, in conlexlul general aJ ~rhiteclUrij crc§tinatJlii rasaritene.

. ;'1 '.: 1

.., I

Arhitectur~i rnedievala de cult din tariJe rornane preia, din arhiteclura bizanti-

~ I l I.

nil, tipul in, :cru~e greaca Inscrisa, tipul t1ilobat ~i tipul de plan drept uninavat,

In Moldov~, nu s-a folosi! tipul de cruce;greacii inscrisa. N.GHIKA-BUDE$TI considera ·i Fa, la origineaarhitecturii Ide' cult 'care se dezvolta in Tara Rom<§neasRa, sta importul, a 3 tipuri: ~onslantinopolitan, sarbesc ;;;i armenesc. r n realitate, tipul in cruce lnscrisa !apare in Tara Rcrnaneasca pe 0 fiJiera ~acedl~neana, iar cel trilobat rePr~Zinta 0 experlenta zonala com una, morayo-olt~ana. Este interesant ca a1i3 geografica pe care se gasesc raspandite iie,e doua tipuri, corespunde FU aria de la nord ;;;i sud de Dunare, locuita de <:>Ipopuralie protorornana. Gat wive~te influenta armeneasca, ea se manifesta 7~ numai in arhiteclura din tarjle rcmane, ci in intreg spatiul bizantin, mnd 0 jsursa pentru arhiteetura crestin-ortcdoxa. in mod fericit, arhilectura ~ in ti:i.~lIe rornane este producatoare !detiPuri orig ina Ie, sintetizand experi~hta bizaWinc'i eu cea autohtona, ceea;ce 'are ca rezultat aparitla lipului de plan ~u P~:fa~~ supralargit,. in Ta~~ ROjapeasca, ~j a lipului moldovenesc alunglt prm; ,adl(lOnarea de sparii, cu grop'nill! int.re pronaos §i naos ~i pridvor

. : p~ fata?a di~ vest. . .' I. l .

·nebuie re~arcat ca ultima creatie tipologicll a arhitecturii crestin ri:lsarilene. in adevarata ei traditie bizantina, aparejdupa cadere a Btzanluiui, la Gurlea

!' I

de Arge~,! legitimand poslbizanlinismul rornanesc. care sintetlzeaza la

B· . E I. I .

rsenca ptscopata a sursa arrneana f.!,!.-tJAa .. bizantina. Aceasta sinteza

reprezinta comblnaraa unui pronaos de ~ip gavit, cu functie dubta, nartex ~i

:' . I

gropnita, c~ un naos trilobal, de factura sarbo-blzanttna. Fuziunea formelor §i

.. . I

sistemelor tehnice conduce la aparltia tipului specific arhitecturii rornanesti

.: I

med ievale -:-i lipu! lrilobat cu pronaosul dezvoltat,

,; I

i

.,

.~ I ,

9 compartimente, sJ se ~Idaug'i'! 2, abslde, dintre care cea din mijloc rnai ampla, ~i un nartex in partea opusa, 9i se ajunge la planul unei biserici in cruce greaca tnscrlsa cu 3 nave - tip rasprndit in zona constantmopotitana, in Grecia, Macedonia, ·Albania, Bulgaria ~i Tara Rornaneasca.

Acest tip de cornpozitie euprinde din punct de vedere functional toate, com- ; partirnentele necesare desfasurari! liturghiei - pronaos, naos, altar, prosc;o-:

midie §i dlaconicon.

La biscricilc cu structura in cruce greaca inscrisa, se disting doua tip uri, in. (unclie de lunginwa lor: cu absidele lipite direct de patratul eelor 9 cornpartl- , mcn,te, generand lIal ianta redusa - macedoneana, .§i varianta cornplexa, c~re , rnai are 0 travoo in I->Iu5 in rata absidelor altarului §i pastotorlilor.

La tipul redus, allarul ~i pastoforiile ocupa de abieei 3 din!re cele 9 comp~~timente, in schimh, la tipul complex, spatiul patrat rarnane in lntreqlrne ,nao-,. sului, altarul :;;i pastoforiile ocupand traveea arnintita.

Odata obtinut modulul sistemului structural in cruce Inscrisa, acesta incepe! sa sufere diverse transtormarl, care genereaz8, prin amplificare, simplificare

. .' . . .

91 condansare, noi tipurl.

Trebuie remarcat ins~ ca modulul structural al crucii inscrise apare lndoua

~ • .., - I

varlante: una de forma patrata ~i alta de forma cvadriloba. Se credea ca cea cvadrilaba deriva din cea patrata, prin adi!'iugare de abside. Trebuie insa evl-

. '. .:

dentiat ,ca cea cu 4 lobi deriva direct dintr-o structu~a central a; ea esle mai ·veche lii mai slabil<'.i din punct de vedere static ~i sUi la originea compozitiei' planlrnetrlce de tip athonit ~j trilobat.

Modulul de torrna patrata poate sa fie 0 simplificare a celui cu 4 lobi sau poate sa descinda direct dintr-o cruce inscrisa cu 5 nave, prin eliminarea navetor laterale, :?i sta la originea cornpozitlei planimetrice uninavate,

Ca rezultat al ejortului de a ridica 0 cupola peste un spatiu circular sau de /orma patrata, ar hitectura crestin ortodoxa parcurpe etape caracteristice din punct de vedere al sistemului eonstructiv, care. se pot sintetiza astfel:

- Se contureaza 0 tendinta de conformare a unui sistem constructiv structur-

, , .

al ideal care este "rnode/ul teoretic" al crucii lnscrise cu bra]e egale, format

• ", I.' .', r. .

din 9 compartimente, dintre care eel central poarta 0 cupola, La acest rezul-·

tat se aju,nge pe doua cal:

...... n'

I

'!

:1

'I

j

I I

I

~

l

~

I ,

I

I

I

I

.t r "I

,

a) Win transformarea ststernulu] ponstrucliv basiJicai.-ir,· care s i.' intro-

., I

i 'd,uce un element spatial central, ce poarta 0 cupola;

, I

b) Win prelucrarea unui tip centra), incununat cu 0 cupola, care i:?i

r~duce, in limp, nurnaru! de reazerne la 4, apoi se dezvolta axial

~ v v , dppa modelu! has llical.'. it .

-In.cadrul';I?rocesului de int~grare a unes cupola intr-o structure baslticata, se

disting do~a tipuri: . I

a) u,7 lip cu 5 nave 9; 5 deschid~ri, la care se ajunge prin perforarea unor stalpi masivi de zidarle, care sustin 0 cupola introdusa in zona

: I .

centrala a unei structuri basilica Ie·

.• : . .. I"

, b) u~i tip cu J nave ~i 3 des~~ider" la care se ajunqe fie:

:i b1) prin simplificarea tipului)aSilical, carula i se reduce nurnarut

!fde nave de la 5 la 3 I

.: .. I

;: b2) dintr-o structura centrale ~u doua coji, la care nucleuJ este

': i format din 4 starpi. ~are SUSI!in ,cupola, iar anvelopanta este 0 ;jcompozitie stmpta, d~ forma! patrata, 'din care se dezvolta 4 lobi.

. ... I .

- ~e,p~al~ ievi~enlia ca .v~ri9a pe,:leg~rUra Intre .cele doua tipur] de cruce

lnscnsa, c~: ~ ~I 5 na,ve, t'pul rep~ezenta,~ de structurile cu cupole .octogonale, la care se ,~Junge pnn reducerea numaruJui de reazeme din zona centralfl a

. b T: ,

uner. aSl191 cu.bnave.ide la 1,61~12, 9;Up?l,a tiind sprijinila pe 8 dintre ei ~i

ocup~nd iry, lzona mediana 3 ,dintre cele 5. nave.

·:1 .:. . ... I ".' .. ,.

-. Odata co,~stituitacest model teorelic, ·in ~volutia sa se constata doua ten-

d' I .:, I

In e:, . il' " .,'

. ',' ' I·· .. ,. '.". . ,

.,. ,3) 0 ~Tndinta de ampliflcare, prin ~ditj.onare rnodulara: ,

I ]a1) pe directla IOngit~dinala,! alipind nartexului un riou modul; i;a2) ,P~ 2 dJr~cti.i, IOngitudin11 .§~ transversal, dezvoltand 0 com::i· ,':.', . liP9zQle crucllorma: : :., ,. 'I ",

b) 0 ~1nd!n!a de Si.~PJi~~are, ~rin jonlraClare 9i atrofiere rnodulara:

'; p 1) contractara In sens ICJn;gitudinal, Care genereaza 0 cruce

.:fnscrisa r edus a: . I

;! ~ , . . '. . I I

..ib, 2) contractare in sens trans versal

. '. I , care genereaza compcztth

i ninavale'·: "I 'I

' '

~ .' I • ' '. ~ •

,

. !

111

prelucrarea modelului-schema ell ,~ r)lJl1ct~ de sprjjin, in cruce Inscrisa, dera~urata in

1 '

doua sensuri:

~' unul de amptlllcare compozittonala, pe principiul adi\ionarii modularernonoaxiale li'i biaxiale, aceasta din urma generl:lnd compozini in cruce cu bratele libere; - altul de condensate, pana la esenta, in jurul cupolei, generand tipul structural de cruce tnscrisa in grosimea zidurilor (Fig. 10-A.B,C).

[3

c

, Fig. 10. Ptocesul de condensare longiludinafa la bisericile cu naV8 uniCD acoperite cu cupola, provenite din cruces greaca. A. BlS. GIURGEVJ STUPOVf; B.

M-REA SF. ARHANGHELI; C.BIS. SF. GEORGE SVECEAN

Fig. 11. Procasu' cle condonsara ta structutiio CII cupola ocloqonete §i revenires:

(li otigillile sistonum» - cvudntotsu; cu cupoll} oe octoaon. A. SOTEIRA LlCODIMOU; B. NEA MON/- CH/OS; C. SIS. SF ION - MASTARA

106

.; '1"

'1 .

,: ,

'.i

·n

. 1

:,;. 1.1. t-

,t'

....

:! 'oj

i

.)

~

'.j

j!

,I 'I

,'1' , I

9,~~.,~. CONg~~~1I

. " I

. ii ,!

Evclutia !arhitecturii reliqioase din in,treaga arie de cultura bizantina se

q I .: ;

destasoara in doua mari etape, [alonate 'de aparitla sistemului constructiv,

, II . I

cunoscut i sub numele de CRUCE: GREACA iNSCRISA' sau CRUCE

iNSCRlsA.

I,

Acesta este UN MODEL STRUCTURAL, produs al unei gandiri tehnice ~i a

. ,'. :: I

unei experimenlari destul de indelungate, careIn Armenia dureaza aproxi-

m~ti~ 60~ ,de ani, iar in As'ia Mica ~i B~lca ni, aproape 900 de ani.

,II . I

Sistemul ~ fast definit anterior ca rezultat al a:;;ezarii unei cup ole pe 4 stalpi,

car~"dete'/mina tntr-unspatlu' patrat'S ~ompartimente; 4 boiti semicilindrice

.' - i,·I.· " .: ,.:' .j .

flancheaz,~ cupola dupa cele 2 ,ax~. perrendiculare ~i deseneaza in spajlu 0

cruce cu brajele egale.· ''''!'

.• , 1

insa~i sprijinirea unei cupole pe 4 stalpi a fost 0 problema in sine, care a

, j., i

condus la' numeroasecautari tehnice, ce au determinat ;;i evolutia formelor ;;i

'I . I

sistemelor: de trecere care racordeaza ~C:.LJPDla .cu stfllpii din colturile patraru-

. 'I 'I . , . . !

lui- trompele ;;i pandantivii. '. '. 'I

Asa cum :~m vazut, racordarea leu pandantivi este mai slrnpla, pentru ca se

I' . I .

reduce p~~e'tic la apliearea unorprtncjpf geometriee simple; cele 4 triun-

· I! I

ghiuri srence se obtin prin sectiuni in sfera cu diametrul egal cu diagonala

. ,. I' " ..' " ,I

patratului.' ",,, " . 1

Rac~rdari'l~ cu trompe sunt rnult mai 'diverse ca geometrie §i tipuri, jar

• I ~ I ~ . .. ~

asezarea llor conduce la 0 mare varietate de forme, mai ales in cazul cand

· '. !i ' , ' .1

cupola este sustinuta de un tam bur.' '~ ,

,.; , I

in jurul acestui model structural, in' .cruce tnscrlsa, va gravita intreaga I

evolutie tipologica a arhitecturii lmperiului bizantin ~i a luuui crestlne post-

bizantine,i :pentru ca toate tipurile carJ apar dupa secolul.X sunt variante

!/ '. . I

rezultate in urma transforrnarf ststernutul arnintit.

, ," "j' . .' , !

Sistemul iJ;1 cruce inscrisa reprezinta de: fapt un element bine individualizat ~i

~tabil ~di'n l~unct de vedere 'stali~, pe~trJ ca reuseste sa echilibreze impinge-

' .. , ,,' II , I

rile provenite din cupola. Este suficient ca ' pe una dintre laturile patratului cu

• I ~

.<

" .

ca fiind cbintesenta structurala a arhilecturii bizantine - crucea greaca tnscrise.

AsHel, pornind analiza de 18 lipul basilical, trecand prin basilica cu cupola la cea crudforma cu cupola !}i de la aceasta la crucea qreaca tnscrlsa, distingem tendinta lntroducerii unei cupole inlr-o structura de tip basilica!. La incepul, ea tncununeaza un spaliu central, adosal unei basilici, ca la Sf. Morman! - Bethleem, apoi cupola patrunde in traveea centrala, in vccinatatea absidei allarului; incercarea sa soldeaza cu un esec, datorat faptului ca, pc directie longiludir~ala, absida §i semicalota ei nu pot prelua lrnpingcrilc cupolei a;;~l CUIII a [<lCC bolla cilindrtca din partes vestica a navei centrale (Fig.6.A). Construc.orf intuicsc, astfel, ca locul cupolci este undcva in zona mediana a navel centrale. Cum sectiunile roazemelor (slalpilor), care separa nava cenlrala de cele 1;11<)1 ;\10, sun! Wlllliv ,,~dll~:e. :;!.! illGcarcii 0 Ill;)ri!(_) a sec\illllii acestorn (Fig. 13-8), ceea co crecaza un noajuur., prin laplul C[l slftlpii centrali obtoreaza vederea catre altar din navele laterale, iar spatiul centrallinde sa se rupa cornnozitional de restul ansamblului. Solulia este perfcrarca pe directie longitudinal a :;;i transversals a rnasivelor de zidaria care sustin CUpOI;l. \r;lI1Sroll11andu-le treptat, din stalpi pertoraf (ca 1<1 Sf. Sofia din Salonic) In grupliri I·.· '.::III~ ,1 rcazcrnc (r-ig. G-C).

B

Fiu. S. Procosni , to inmll:;n!tl ~j pattomre .1 stfJlpilor en sllstin cupolt; ill cnzu! basittcitor co l:uf!ol,'l. A MI.::RIAMLfC; B. hO/MESIS; C. SF. SOFIA SALONIC

Se ajunge in acesl lei la transformarea unei basiliei, care initial aves 3 nave, intr-una

eu 5 nave (Fig. 9-P). Grupurile de stalpi impiedica, !}i in acest caz, pereeperea unitara a spatiului, izoland in marc rnasura navele laterals marginate, Irecvent incununate cu galeni, care, la randul lor, ~i ele alterau perceperea unitara a spaliului.

Atuncr, he ca se rCf1un\a la navele larerale marginaie, ob\infmdu-se, pe 0 alta linie yene-

c

tica, tipul cu4 stalpl liberi in cruce greaca Inscrisa (Fig. 9-8), fie ca se elimina cei 4

:. ! .

slalpi centrali, rnarind diametrul cupolei, ce lnvalule acum 3 dinlre cele 5 nave

,I ~ . •• I .

(Fig. 11-A):: pupola se sprijina pe grupuri de lcate 3 reazeme !}i conduce la trans for-

marea in pl~!l a spatiului central, dintr.unul'patrat intr-unul octogonal (ca la Dafni -

-i: I

Hosios Lucas §i Sf. Nicodim - Athena ). l

J; t

Desi pare 0 treapta superioara a gandirii tahnlce, asa cum spune KUZNETOV. spri-

~o _c

... .

::::~:':

.......

8··· .. \i·



·

·

Fig. 9. Procosut de condensere transversaW a slruciurii in cruce Insclisii de fa 5 Il<JVO to 0 singura nava centrala. A 81S. MARIA PANACHRANTOS CONSTANTJNOPOL; B. B'S. MYRELA./ON CONSTANT/NOPOL; C. BIS. LUI ASAN - STANIMAKA

jinirea cupolei pe 8 reazeme este un pas inapoi. Daca slmpllficam modelul §i renuntam la cele doua nave latera Ie, ramase in atara cJpoJei sprijinite pe octagon, se obline un plan simplu,,~ninaval (ca la Nea Moni din C~iOS) (Fig. 11-B). Astfel, eele 3 reazeme, care formau baza cornplexa de sustinere a cupolei de la Dalni, ajung sa ocupe collurile unui spatlu piitrat, cu care uneori se confunda. '

, .,

Se ajunge p~,aceasla cale, din nou, la structura intc'llnita la Mastara, asadar sunlem in fata unei inv9:lutii catre spa~ul central (Fi9.·11~C)~ Cum Mastara §i 8agaran sunt con-

I. ~ ~

temporane, t:Ju credem ca in linie genetica err nevoie de 500 ani ca sa se ajunga la

acelasi rezultatl Mal dtlgrabC}, cupola pe octogqn constituie veriga de legatura tntre cele doua linii de evolutie cu acelasi obiectiv, dar cu rezuJtate distinete. Se poale trage con-

I

cluzia ca suntem in Iata unui paralelism tipo-g~nelic. !

Asadar, arhileclura din aria de cultura bi2:antin~. de dupa secolul XI, se orienleaza catre

107

Reducerea nurnarului de reazerue, de 19 8 la 4, reprezinW. 0 revolutie tehnica, care ol;lliga pe me~ter!i constructori la rozolvari de ordin geometric, dar mai ales tehnic, in m.orf~logia planului. Sprijinirea pe 6 puncte, in care raportul dintre sageala ~i raza reprezinta 15 %, este rar folosita, deoarece ansamblul de reazeme nu are simetrie biaxiala, ceea ce <II' echivala cu plasarea unor puncte de sprijin dupa una dintro axele de ccmpozitie.fonqlludinala sau transvorsala. Cum piasa rea unui slalp in axul allarului nu este posibila, la :;Jlfijil1iw8 pe hoxaqou sa poale adopta solutia cu un reazeru laleral. C;)I'U translorma nbsidclc in lobi gemeni, sau solutia cu nuclou central dezvoltat prin lobi Inlerali (FiU. '1.).

[Jac£! illlpillgcrih: cupolci :1L1 tost rezolvale ill caw I compoziliilor Oclll~Jon<:lle cu cojj duole, in diverse moduri: cu lobi dreptunqhiulari, cu lobi sernicrcuiari sau alternativi, in cazul asezarii cupolei peste un spafiu patrat, aceasta creeaza problems tehnice deosebite. ~i in ci;lzul compozitiilor cu doua coji ~i in cazul cornpozitiilor mononucleare, cupola rldicata peste patrat este sustlnuta biaxial, prin 4 lobi semi-

• I ~ .

circul~ri, tncununatl cu sernicalote. Reactlunile

Fig, 5. Comporlama baze; cupoJei

la slIUcturile c;wcililobate .

semicalolelor tind sa. comprltne inelul cupolei dupa direc\i; mediane, perpendiculare pe fetele patratului ([:ig. 5). Cele 4 rezultante ale reactiuoilor provenite din semicalote ~i cele 4 rezultante ale reactiunilor diagonale, care provin din pandantivi sau trompe, forrneaza un sistem de forte convergente, care impiedica relaxarea bazel cupolei, rnentinand-o in stare de echilibru.

,

Arhitectura din Siria ~i Caucaz adopts aceasta rezolvare tehnica ~i simpliflca sistemul

,

compozifionat, renuntand la sislemul polllobat ~i promovand cornpozilla cu 4 lobi. La

inceput, nucleul patrulob ramane in coaja lui, ca la Zvarnot - Armenia, Panaghia - Athena sau Bosra - Siria .

La sr. Sofia din Conslantlnopol, cupola este sprijinitil. In sens longitudinal de doua semicalote principale, iar in sens transversal, de doua arce, Prabusirea cupolei a dovedit instabilitatea sislemului de bollire, care a fost inlalit la refacere cu contraforturi laterale, cu rol de lestarea boltilor galeriilor latera Ie. Lipsa simetriei biaxiale a condus la probleme de ordin static, iar principiul de conformare a fost abandonat, fiind prelual peste un mileniu de catre constructoru otornani, care recurg la compozi~i simetrice pe directia ambelor axe. 1nA

"!"l' ,

.' .

· ( "

.' I "

<', :'

'./ .1'

, ~.

~ ~: .

: ,I

· . \ ~ I

~!

, ..

,

· .~.

,!:' I'

'," I

.': . I

t .

:;!~ ~ I •

i

I !

I

r~

:~'r oQrD·~:?I ·nBj.'X;-~

.~. • Uil

1~ .... 1). ~ _.=---!

It_·. ..,'" .Jj

~r' =" --I

, I

. iFig. 6. Nuclee cvedrllobeie fa structuti centrsle cu coji duble

: : a. - PANAGHIA; b. - ZV,ARNOT; c. - BOSRA

Maturizare~ itehnicilor de constructie, ala! su'b raport tehnologic, dar mai cu searna la

;1' . I

nlvel conceptual, reuseste sa elibereze structura patruloba din "cochilia sa" de pro-

.. I

tectie, tranformand-o intr-o structura independents. Sistemul apare ;n Armenia, in

': . i

prima jumatfite a sec. VII, cu un dublu rezultat:

: 'I I

c - un cvaorilob lncununat cu 0 cupola pe octagon -Ia Mastara (Fig. 7a);

. ;l .!

. , - un cvadrllob cu 4 puncte de sprijin libere, peste care se ridica 0 cupola; racor-

.I.! . I

darea cupolei cu eei 4 lobi se realizeaza prin inlermediul a 4 semicilindri,

: !

a~za~ in cruce, rna; sus decat semicalolele ce acopera lobii -Ia 8agaran (Fig. 7b).

t ] . i

Acestea sunt doua rezultate ale prelucrarji ~enetico-morfologice ~j contureaza dOU8

" ,

'I '

. 1

, .

,

I

. ~ I

'f

!

I' I

,

. :i I

'., I

Fig. 7. Pe aceea§i forma cvadrilobii in plan, se ridica 0 cupola pe octogon la SF. ION

MASTARA (f( §i alta pe puncte de sprijin izo,afe Ja BAGARAN (b) apari(ia crucii tnscttse

;, I

directii in evolutia cupolelor. 0 dlrectie care prornoveaza sprijinirea cupolei pe grupuri

" ~ ~

de cate 3 puncte de sprijin, adica o cup~l~p:e'octogon, ~i 0 alta, in care cupola esle

, ~: I '

sprijinita pe 1 grupuri de cate 4 puncte de sprijin, adica 0 cupola cu cruce centrala.

~ I !

Simpliflcarea, tipului 8agaran, prin renuntarea la Jobi, conduce in linle descendenta

~ I Ii

directa la 0 construcne cruciforma, cu 4 stalpijliberi, identificata de catre loti specialistii

- .: ~ . ~ I I' '. .' :

': . I 105

, Sinleza lor se face pu baza unor principii de ordin sjntactic, dupa 0 anumita topica arhitecturala: altfel spus, toate aceste elemcute sunt dispuse dupa reguli functlonale, in baza unor principii de ordin conslrucliv-struclural, care sunt determinante pentru stabilifea principiilor .Ie ordin constructiv: trebuie !inut cont ca, pe acest palier, tehnica reprezinta mai dewaba 0 chlntesenta tntre geometric, fizic ;;i chimic, la nive! empiric, 'in care geometria, ca instrument, [oaca rolul determinant.

Ocupsndu-se de tnctoruca ~i construclia edificiilor centrale, arhitectul AV KUZNETOV expune ideea C[t I irincipiu] de baza tn conceperea ~i realizarea spatiului central este conducerea coroctu .1 otortuntor de la cupola catre p~mt\ot. in <J§3 fel incat eforturile care apar in structuni s~i ti(~ prcponderent compresiuni, printr-c justa conformare geomelrica (Fig. 2).

Trebuie observat faptul ca modalitatile tehnice in rezolvarea transmiterii eforturiJor, de la cupola cantrala la celelalte elemente care i se subordoneaza, impune respeetarea unor reguli speciale, care tin de conformarea geometrica, tehnica de punere in opera, perforrnantele rnaterialelor, toate acestea in directa relatie eu factorii zonali de mediu - ge~logici, seismici, climatici etc.

Este cunoscut faplul ca, In cupole, la baza, exista impingeri, ajunga,nd ca in zona de dea-

supra nasterilor sa apara impor-

tante eforturi de intil1dere. Sprijinirea cupolelor pe contur a imp us, in prima faza, cornpozitii centrale, de plan circular sau poligona1. Daca sprjinirea cupo-

, lelor pe12 'reazeme ~u a pus probleme speciale la racorda- .....::.A!4----::_~c__-------:::,j(__

rea cupolei cu poligonul de sprijin, sageata fiind Ioartc mica, in schimb, reducerea nurnarului dereazerne, de la 12 la 8, apoi de Ja 8 la 4, produce probleme de ordin static, datorale cre:;lerii

raportului dintre s~}eata 9i raza Fig. 3. Raporlul geometric Sn I Ro, intre sageala §i

cupolei (Fig.3.). raza, la cupolele pe 12, 8, 6 §i 4 puncte de sprijin

1n?

'i I

I

I

, I

) I I

Sa consideram 0 cupola eu raza Ro, care acopera un spatiu poligonal regulat. cu 12,

, I

B, 6 sau 41'aturi. Intersectand-o cu, plane verticale, dupa diagonalele poligoaneror,

Ii" t·

raportul dintre sageata §i raza cupolei creste pe masura ee scade numarul de reazeme

(I,~turi);, sa9fata reprezmta dlferenta di~tre +za cercului' clrcurnscrls )ii raza ccrcului inscris. Situatia echivaleaza cu faptul ca, la baza cupolei, pe dlrectia diagonaleJor, apar

, " ,I! ' : " 'I '

~:omente d~jr~s~urnare, ca~e indue f0rt~ de ctmpresiun_e in inelul cupoleL A~este forte

sunt cu alai mai mari, cu cat sageata este rnai mare. In tabelul urmator sunt prezen-

, I: ~ Ii' , , 'l

tale valorile 'comparative intre sageata ~i raz~, pentru ° cupola cu Ro = 4,00 m.

j, j

"

" "

]

, j

_.; Razii cere, Raport
"
"
Tipul il Nr. Razii cjrcumscns Marimea sageatal
poligonulul laturi cupola Idiagonala ; sagetii razii cup. %
'I, poligonuJui
"
" Ro Rn 'I Sn= Rn-Ro R = SIR 0
J; ,
I
pAT RAT I: 4 4,00 m ~= 5,71 m S4=1,71m 1,71/4,00 42,0 %
HEXAGON r : 6 4,OOm R6 = 4,GO m 56 = 0,60 m 0,60/4,00 15,0 %
OCTOGON il 8 4,OOm Ra = 4,35 m S8 = 0,35 m 0,3514,00 8,8 %
DODECAGON 12 4,00 m Rf2 = 4,16 m 512 = 0,16 m 0,16/4,00 4,0% I

I

j I

Raportul dintre sageata ~i raza cupolei este de 4 %, in cazul dodecagonului, 9i creste

de aprOXimal;v 2,2 ori, in cazul spriji~jrii pe ~~ octagon, de 3,75 ori, in ~zul sprijinirii

" \'I!,['

pe hexagon,:~i de 10,7 ori, in cazul unui plan patrat,

I

,

"

I:

"

,,'

I I ~

"

" "

I

. ;

, I,

, , '

Fig. 4. Cupo/e pe hexagon:

Georgia: 1. NIKORTMINPA; 2, KUMURDO I

10~

5. 0 abslda, acoperila cu 0 S!~::liGaJola, asezata mai jos decal arcele cupolei ~i orienlata spre rasarit, intrege~le ccmpozina de ansamblu.

Se obtine cea mal simpla formula a unui edificiu de cult, cu naos :?i altar; el respectil. doua principii fundarnentale de compozitie in arhitectura religioasa:

- are 0 axa de compozine onzontala orientatil. catre altar;

; - are 0 axii de compozilie verticalil. orientata catre cupola, ca simbol al bollii . ceresti,

b
. , [t] F"'W
-
0 ~r ~ i
, .
- ~ ... ~ ,... '~-'-", II, cn

~n~~~o

• " J II' ~

-A:~:"~" ~J"il

1

......... _-_ ...... ,-_ ..... _ ....

Fig. 1. Tipul cruce inscrisa alrofiata

a. ,... In grosimea zidurilor (STUDENITA); b. - cu brafe libere (BUDISAVITA);

, c. - cu abside latera/e (PANAGHIA CUMBEUOIKI). .

Acestea sunt cele rnai simple forme planimetrice, in care 0 cupola cuprinde intreg spatiul, car~ in exterior se exprimil. fie in forma de patrat, fie de cruce cu orate libere, fie trilobata,

Cu toata.simplilalea lor, aceste exemple nu reprezinta punctul de origine in evolutia biserlcii bizantine, ci lIllLJI dintre rczultatele evolutiei sale. Ete sunt rezuttatul unei puter-

I I • .

.nice concensan a spatiului In jurul nucleului sau, cafe este cupola. Originea lor este in

sistemul structural In cruce lnscrisa, in care spatlul, cu noua compartimenle :;;i stalpi liberi, s-a restrans biaxial, reducandu-sa la compartimentul central, care confine cupo-

.. ; " .

la. Acest spatiu al cupolei, cu tot ceea ce graviteaza in jurullui, este elementul esential

~i determinant in evolutia arhileclurii crestin ortodoxe.

100

. . .. ' ~

.. :~

,'.(

. ~ . . ~-

'':. I

j I

·.'i

i

, I

. I

Cupola este deci lailmotivul :;;i .moiorut" care deterrnina evolutia, iar conditiile PI;) care

I ~ ,

~ 1 i

cupola Ie i,mpune s!ructurii conduc la.transfcrmari spectaculoase.

Mecanism~I, prin care eforturile ajung de la hupola la reazeme, i9i impune propriile Jegi

tectonice ~~upra conforrnarii edificiului. !

, ,

in esenta, elernentele morfologice, care op~reaza in arhitectura bizantina, sun! putine

: ,

:;;i impuse de tehnicile lor de realizare, ala! la nivel conceptual, cat ~i la nivel material.

~ ! :

In acest context, tehnica !rebuie inteleasa ca un produs compozit, intre conceptie ~i

:1 (

" I

me~!e~ug'j: !

lata princi~alele elemenle morfologi:ce structural-fUnc!ionale:

Efemen!ele morfologice constructive: peretele (zidul), sl~Upul (coloana),

,I ,

arcele, bollile ~i cupolele, tarnburii I~rlelor, Irompele ~i pandantivii.

. I ~ .

EI~mentele morfologice planimetr/ce sunt dictate atiU de ratlonarnente

".' I.

fU1c!iOnale, dar, mai ales, d~ ra!ionarente de ordin structural, care lin de con-

formarea in ansamblu: pronaosul, ~aosu[. altarul, absidele, pastoforiile, pridvo~~I, porticul, galeriile, gropnite1e 'etc.

I "

I. 'j

I

·1

,

I i

'.'



-,----

I i

I

\ 3

I

·1

'. I

, Fig. 2: Contormetee spalia/a fa SF. SqFIA din Constantinopol dezviiluie

. , ; ! \ 0 perfecta cunoasiete illogicii; constructive §i a echilibru(ui stalic

. il '. I

~ ;

101

CAP. 6. - SURSE:·

_ Peneu ilustrarea textuloi s-au folosi! desene provenind de la urmatorf autari:

I •

Deroko,Alexandar, Monumentalna j decorativna arhitecfura u srednievecovnoi Srbii, Turisticika $tarnpa, Beograd, 1985.

Faensen, Hubert; Ivanov, Vladimir, Arhitectura rusa veche, -Editura Meridiane, Bucur~ti, 1991.

Ghioles, Nicolaos, Bizantini Neodomie, Ecdoseis Kardamilisa, Athina, 1992.' Krautheimor, Richard, Early Christian and Byzantine Architecture, 0 Penguin Books Ltd, Hanuondsworth, Middlesex, Great Britain, 19G5 .. Krauthoinwr, Richard, Archittetture pnleocristiene e blzantlns, Editura Giulio Einaudi, 'lorino, '1900.

Mihailov, B., P. ~i colectiv, Istoria generaW a arhileclurii, volumul I - partea 0

I ~i II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1963, traducere din limba rusa, , .

Mango, Cyril, Arcl1itettura Bizantin8, Ejecta, Milano, 1979.

Molsescu, Cristian, Arhiva personala

Papagiannopoulos, Apostolos, Monumenls ot Thessaioniki, Rekos, ThessaJoniki, Greece.

Viita~ianu. 't., Islaria artei europene, volurnul l, Editura Didactica ~i Pedagogi~, , Bucuresti, 1~68.

Tapenco, M., P., Arllileclura Bo/garii, Mascova, 1953.'

96

~' .. :.'1·.·,'··11"'"

~~ ~'~ -f c : '

, .

. \:. . ~ .

-: oi .

," -~

... J

.: ..

• i , ~

., .,

.,

it

.,

:t-

;'.'

.,

I

I

+: --- ...

I

CARi7~ MECANISMUL EVOLUTIEI

: 'I I •

i ., :1 SISTEMELOR CONSTRUCTIVE

i IN ARHITECTURA BIZANTINA

i ,.. ,I .

Geometria.n invala.cc1 nu exlsta a re!ali.e: biunlvoca intre formeJe spatiale 9i proiectia

'. . . III ..., I

lor in plan. fprme spatiale diferite pot avea proiectli identice - este cazul corpurilor de

rOlati~, care, ;au proiectia dupa axa de rotatie ~ un cere.

De aceea, nu se pot emite concluzii certe c:u privire la conformarea spaliala a unui

I' !

object in raport cu urma sa in plan. , . . .

'II J

De foarte multe ori, din obiectele de arhiteclura nu raman decat amprentesau frag-

mente, c~r~1 nu spun .Ia prima vectere:,mfre lucru despre conior~area ini\lalii. Recons!iluirea lor, de tapt a rnodelului, se face de regula cornparandu-l cu obiecte de

. Ii . , !

arhitectura, mai bine conservate sau pastralq integral. De aceea, primele tentative in

. '1: .. ' I·

cercetarea i!~torica a arhiteclurii s-au bazat I?e cornparatil care vizau, pe de 0 parte

morfoJogia p'ianirnelri~ ~i volurnelrica, tar pJ de alta parte, cercetarea de natura pur

:'.: . .. 1

istorica a contextului in care ele au aparut. Studille elementelor de decoratie al mate-

o, '. I

rialelor din ~'l-re erau realizale §i al modalitatit lor de pun ere in opera intregesc cumva

. I' I

melodele de'studiu, care stau la baza gener~rii de ipoteze asupra aspectului ~i struci

turii obleclului (monumentului) studiat. '. i

·1 I

Referindu-ne acum strict la arhiteclura reJigic:iasa a crestinisrnulul rasaritean, adica la

;. I 'Y

arhitectura bizantina din zidarie de caramida i~au piatra, putem constata urmatoarele

tr~~aturi cormme: ." : I

'I

1. 0 cupola se ridica peste un spatiu de forma clrcutara, pollgonal~ sau patrala

,; I

(uneori dreptunghiulara, redusa, pri,! mijloace lehnice specifice, la un patral),

o· !

.~. C~p'ola se racordeaza la conlurul poligonal sau patrat, prin sisteme de racer-

daf~ - pandantivi sau trompe, '.1 0

'1 • 1

3. Pa!1dantivii, respectiv trornpele, conduc eforturile provenite din cupole catre

... !. .' I

patru arce (sau bolli), de regula in plin cinlru, sprijinite pe pile de zidarie sau

o .01) • , '1 0

col!~ane. . :..1 :

4. De cele rnai multe ori, cupola asia sprijinila pe un tarnbur poligonal sau cilln-

': ,'. 11' ":', .

dric, de diferite !nallirni i

'i :

p,,, ••

B.4. Structuri cornplexo, dezvoltate din cruel lnscrlse atrofiate

Naosu1 dezvoltate ini~al plinnj~ dreplunghiufare sau abside latemle. Dezvoltarea for fongitudinaJii Ie plase_aza in/H} calD\]Ofie de stmciuri combinate prill adi(ionBle axia/fJ. Cele dezvoltate pnn ni§e dreptunghiulare sunt caracierislice zone; RA$K4..

jd&j~?

IJ,o:~,Jj

SERBIA.

. GIURGEVI STUPOVI- NDVil PAZAR

SERBIA

M-RE PRIDVORI1A

SERBIA

M-REA STUDENITA

SALONIC

8/S. PROFET EUAS

C. STRUCTURI DERIVATE DIN BASILICI

Sun! edificii de mid (/imensiuni, de plan dreptunghiu/ar, boitile dlindric in sens longifucfinaJ, boI(ile fiind inlarite de obicei prin arce dublouri.

..., I

. • ~

, I I I J J I

t ~. j .. ~;;jnt:m

·TRAPEZlTA TiRNOVO

BOGORODITA SERBIA'

96

----~

---~~~-1

.. ~

. SAN-NICOARA C. deARGE$

SF. PARASCHIVA DOLHE$TI

",; ..

. r

,

• I ~'. " ;

: '.~ ,

,'(

. '. '_.'

;. ~

Ii i

I· ,

1: i

. J

\: . l,

D. T1PURI : COMBINATE, AVAND LA BAZA STRUCTURI MODULARE PR(.'"I:.t>lllE

,; t

DIN CRUCE GREACA iNSCRlsA i

:1

Sunt reprezentate de bisericile .cu pro7aos supralarqit, din arhilectura TARII

ROMANE~TI, care cornbma un naos de lip ,yOZIA cu un pronaos pornind dintr-o struc-

.. . I

tura cruce .irScrisa cornpleta sau jncomp'e~f' cum ar fi BISERICA de la CURTEA DE

ARGE$, M:J!ROPOLIA din BUCURE$TI, BljSERICA MANAsT1Ril VACARE$TI.

Sub jnfluenta lor, apar bisericile cu pronaos decrosat, de dimensiuni mai rnici decal

1· !

precedentele, cu ziduriJe pronaosului decalate fata de cere ale naosului. Din aceasta

t . I .

clasa fac R~rte BISERICA COL TEA, S~:G~:?~~~.E din PITE$TI. 81SERICILE din

BACAu, Hi.~LAu, POpAUTf.

; ~

Un all tip reprezenlativ in arhitectura din Tarile Romane este eel al bisericilor de plan

,I \ '

drepl,unghi~l:ar, care cornbna ~oua structuri jtrofiate de tip cruce Inscrisa, alipite axial.

Aces! lip e~fe puternic reprezenlat mal aJe~ in TARA ROMANEASCA, in sec. XVII, printr-o nu~eroasa familie de biserici: SF. iMPARATI din TARGOV1l?TE, BISERICILE

:: . 1 . ,

din . SACUISNI, BARBULETU, DOBRENI, . COENI, DOBRE$TI, DOICE.$TI.

, . :: J

MOGO$OAIA, GOLE$TJ, BISERICA DOAMNEI din BUCURE$TI.

!i . ,I

.:1 ,

Biserici de plan dreptunghiularse intiilnesc§i in MOLDOVA, diterentele constand in

,; I .

rnodalltatilede realizare a boltilor, care nu i§iiau originea in crucea lnscrlsa, ci sunt de

factura orientalE!. . ·1

l : i

Tipul obi~nuil are bolti cu arce piezise in naos ~i calote duble in pronaos: BISERICILE

'1 I

din BORZE$TI, RAzBOIENI §i SF. lOAN dinjPIATRA.

. I.: I

A:. I

'.'·Ir. 1C. '~'JJ,

" I' I

.... I·T;:-.;"Zj·'·'··~ .... :::'->..···r

. .:.t,....,._.

. ,I" "~'l '.J ·'1

.~~IfRDI

.1

~. .. •• , •• 1 •• ., ,I

BUCURE$TI CATEDRALA PATRIARHIEI-1656

j!

"

'f

:f

POPA,Uf/

81S. SF. MCOLAE - 1496

I iTARGOVI$TE

!BlS. SF. iMPA.RATI

:1650 '

!

RAzeO/ENI 81S. SF. MIHAIL 1496

97

B. MODALITATI DE CONOEN3ARE A &PAT.ULUI, AvAND LA BAY. STRUCTURI DE TIP CRUCE GREACA INSCRISA

B.1.;Cruce·inscris21, redusa in sons longitudinal

Structurasufeffi 0 conlracpe in sons longitudinal, absida altarului §i pastoforiiie aiipindu-se traveilor.

corespunzaloare navei celllmie §i ceJor lalernle.

OMORFJ - ATHENA I sec. XII

BOGOLIUBOVO PE NERL - sec. XII

HiRTIE$TI TARA ROMANEAScA

B.2. Cruce lnscrisfi, restransa in sens transversal

SlaJpii ce suspn arceffl cupofei se lipesc de zidurife laterale, tronsfonnand oo/a/erale/e In ni!j8, .

, .

asen7ana(or biserici10r ,armene§ti de fa PTGNI §i TALl:}, din secoIefe V/- VII.

MACEDONIA M-REAMATKA sec. XIV

94

BULGARIA - STANIMAKA 81S. LUI ASAN

sac. XI/-XIII

SERBIA - IVANGRAD BIS.GIURGEVI STUPOVI 1219

.; " .

I

l I

[

B.3. cruel i~~crise, atrofiatc I

StafpiJ care sustin cu{X)/a se relrag in oo/(unle naosufui, fie c8 esle prevazut cu abskJe laterale sau

I: r .

nu. Softife cilindrice se reslTang in grosimea arr:e/or; astfel incat davin sfJUciuri auciforme in

~ 1 . . . i .

grosimea zidunlor. 'I

.' .:: !Ii I

1

i

I

·1

'. .~ ........ - - -- ...

. ,ii'

LAZAR/TAIl

. KRU$EVA Tjr SERBIA

:ji

I

KALENIC/1

SERBIA;

I,

I

SF. ArANA'sIE NICULITEL - DqBROGEA I

I

I

I

I

!

I

[

M-REA SF. ARHANGHELI SERBIA

'1 1---·--PRESLAV

BJAL BRIAG

,

PRESLAV DELlDU$KA

PRESLAV SEU$TE

COZIA

. TARA R_oMANEASCA

~- ...

.-~

';:

.

·t.

.

~

SF. GEORGE SVECEAN - MACED.

SF. APOSTOL!

NICOPOLE

A.4. Dezvoltiiri cruciformo, cu inca peri dreptunghiularc laterale, cam au ca sursa transeptul dezvoltat al basilicilor

(D~]

I' 1

..... \::""~I'-"L( ... ,

- ~,~

-=-.J

Ik:i:

PAN~GHIA - SCUJPU sec. IX

A .. 5. Dezvoltar] cruciforme, in jurul unei cruci inscrise, prin module incomplete:

de aceeasi Iactura

Sunl ~iiJizale de rapt 5 module, boltite sim;(ar cu co(aleralele illtrepatrunse, modulul: central asta comp/ot, ier celelate 4 sunl reduse. Compozifia 8T!linle§le cup/area a'(1 ba,silici in juruJ unui ttucleu, ca la EFES, cu 6 module sau ea Ja CONSTANT/NOPOL la • BISERICA SF. APOSTOU. Modelul nu evolueaza §i riimi'me la nivel de experiment.

SF. ION

EFES - sec. VI 92

SE SOFIA - TRAPEZUNT sec. XIII

SMOLENSK sec. XII

SF.APOSTOLI CONSTANTINOPOL - sec. VI

SAN MARCO VENETIA - sec. XI

:!

,

1

, i

A.G. Amplj~!=are axials, prin juxtapunero a doua structuri, in cruce inscrlsa aau

. . :' I

provanlnd dlntr-o cruce inscrisii. !

ProeedeuJ sa inialne§te la structurile cu §i fa~a abside latera Ie.

, I

,

i

.\

d

····T; It

!:

\! :1

"

,j,

;1

"

!,

SOT/RAS PRO/MOS AMFISA -:Sec. XII

,;.

.1

I I

r i

. i

! i ! i !

i

~

i

,

M.REA HILANDAR ATHOS;

\ ~

,

, ~

M-REA GRACIANITA sec. XIV'" •

VECHEA MITROPOLfE TARGOVI!jTE - sec. XV

M-REA SNAGOV TARA ROMANEAScA

93

greaca Inscnsa, la ni'II'cIIJI galeriil.)r. 8e pare ca asistam la 0 sinleza directa intre tipul basilical ~i eel central, care rezuma 0 experienta construcuva de aproape 0 rnie ' de: ani, contopind particularitatile bizantine cu cele romane. Revenir~a la

! ,

Iradilia romana pare sa fie a constlent.zare tarzie a originilor lrnperiale, ale unui

irnperludin ce in ce mal mic, aflal in faza sa de decadere !?i arnenlntat permanent de cuceririle genoveze, venetiene ~i otomane.

AUlt tipyl basilica! acoperit cu bolli cilindrice. cat ;;;i sistemul structural spatial in, cruce groucli insGri!;;i, ell sau r~ru abside laterals, vor genera, prin arnplificare ~i .

, • I •

condensate. tip uri prezente in arhitectura spatiului geografic din aria de :cultura ~

. .,

bizantina. Acest prccesse va desfasura in RUSIA. SERBIA. BULGARIA"MACE~\

DONIA.!dar rna; ales in TARILE ROMANE. conlinuatoare ale traditiilor bizantine. dupa ce Imperiul Otoman i9i va fi instala! granita de nord Ja Dunare ..

I

A. MOOALITATI DE AMPLlFJCAREA A SPATIULUI AVAND LA BAzA. STRUCTURI,

DE TIP CRUCE iNSCRISA

A.1. Amplificare prin alaturarea a doua cruci inscrise

. La Man~rea PANTO::;RATOR din CONSTANTlNOPOL, ceIe cbua edirlCi, provenoo cin perioade diferite; i§i ~lopesc ~1a(~ele facaoo Ioc unei care/e funerwe a lui Emmanuel Komnenos. '

90

.r

. ~ i

!i !

PANTEPOPW- CONSTANTINOPOL ~sec.»1

~ i . I !

~.3. A~Plifi~~re prin dezvoltarea u~u;a sa~lmai multor ambulacre, pe 3 Jaturi, in jurul ullui nucleu in cruce inscrisa " '. '

, :~ I . : ' . !

i • '~ 1 . I

. _~1~' ,.~,.,

r ;.q. ~v3' :1', . .'~I.~~': . __ ._~,~~LI >o~;':' .

, ~~.::~ Q_J::=- -~;"'. ".", t ''', <-

~I' 'I n-ljE i·· ,"" .' 'I - 'J

/~ ., ~~." I." ~:!.:~~.~;~~:'~~.' :

'\ ,. rf.O I\~><lj: 10': f . <: 'i. ". /": >J()'

I. . t~:" , ~~~:. ""a ... _

.. ~~ : ~ .. <! ~i;<~i . r~"l(~

: i I ", ~;:: : __ _:~ ~lJ.(.:;· .....

I ~ .r.~,.~_., .... .......--...... *~I~""''_

;: ~ -- ·· .... ,1-+0--·---···

" i

SF. ECA TERINA SF. APOSTOL!

SALONICi

I,

. ~l

' .

. j

!

I

,A.2. Amplm~.,o prin alipire •. unui ., dO"..Ij. nairtex "

. t t .' ~

t

DAFNI-ATHENA - sec. XI

SF. PANTELIMON SALON/e

. ,

. :.

, .~:

• • I ~ I

l!

Ii .' ~

, K'EV - SF. SOFIA. ;i sec. XI

NOVGOROD - SF. SOFIA sec. XI

Q1

CAP.5. - SUR:SE :

Penlru ilustrare« textului, s-al/ folosit desene provenind de la urmiiiorii euton:

Cuneo, Paolo, /vchiietiun: etmena, De Luca Editore, Torno I , II, 1988. Delvoye, Charles, Arta bizantina, volumull ~i II, Editura Meridiane, Bucuresti, 1976.

Ghioles, IMicolaos, Bizaniini Naodomia, Ecdoseis Kardamilisa, Alhina, 19~2.

Ghiolas, Nicolaos, Peliotuistianlk! tehni naodomia, Athina, 1994.

Hoddinott, R., E, Early Bizantin Chutcnes ill Macedonia and Southern Serbia,

I London M:1CMiU.1Il ct Co LId, New York St.Martin's Press, Hl63.

Krautheunor, Hichard, Early cbristisn and byzantine architecture, Pellguin books lid, II;UIIIUfllbworth, Middlesex, Great Britain, 19135.

Kruuthelmer, Hie hard, Architlotlum paleoctistiene e bizanlina, Editura Giulio Einaudi, Torino, 1986.

Mihailov, B., P. "i colectiv, lstotie generala a arhitecturii, volumull - partea I ~i partea a II-a, Edilura Tehnica, Bucurestl, 1963, traducere din limba rusa.

[ Mango, CVril, Archile(lura Bizantina, Electa, Milano, 1979.

! Oriandos, Anaetasios, Ta biz8ntina tnnimeie tis Kastorias, Alena, 1939.

: Vata~ianu, V., Istoria eriei europene, volumull, Editura Didaclica ~i Pedagogica,

-:

I Bucurestl, 1968.

.: h .. The Middle Ages in the Athenian agora,

, American school of classical studies at Athens, Pri ncelon-New Jersey, .1 961.

88

, i

. , !

CAP..6. EVOLUTlAlS 1ST EMU LUI

I· " 1

' STRUCTURAL iN CRUCE

GREACA BNSCRISA

ii 1

;1 j

Dupa reinstaurarea auloritatii bizantine, in 1261, asupra par1ilor de imperiu

I I

cucerile ide cruciaf in anu11204, arhitectura imperiuJui rnarcheaza un moment de

:i .1

cotitura.] prin reconsiderarea tipului basilical pe forme planimetrice, care erau

, I

specifice lipului in cruce greaca lnscrisa. 1

" I

. . .

Acest ~e~omen apare in PELOPONEZ, in Despotalul de MISTRA, dar ~i in capi-

tala Eplrului, la ARTA . \

'J t

Se, cons~~uiesc chiar basilici cu ~arpa~ta - Catedrala Mitropoliei din MISTRA,

'I

boltite ciijndric in nava centra's ~i cu ;bolti transversale In transept, la KATO

PANAGHIA din ARTA, sau basilici cu c~pola, la PANAGHIA BRONTOHION din

,: 1

MISTRA.I!I

1

I

~

I

I

·1

, t

I

I

I

'" ~- ~r"" ,. - . . ,

i r \ ... l If' , ,

: I ~ I 1 \ I I

1 'Ii"~ -" r »; 'I

, -- ~II-'if~

i __ Hl __ . YI

!

KA TO PAN,AGHIA - ARTA R sec. XIII I BRONTOHION - M/STRA - sec, XI/I Esle de r~rnarcat faptul ca, atat la ARTA ;cat ~i la BRONTOHION, navele lalerale

!

sunt acoperite cu 0 succesiune de calatle sferice. Sistemul de boltire aplicat la

BRONTO~IPN rnarcheaza 0' revenire I~ tipul de la SF. IRINA din CONSTAN-

), ,

TINOPOL: 'unde se dezvoita UI1 spatlu b:;:I~ilic::ll. 1::1 nivelul parterulul ~i 0 cruce

;1 j

.: , 89

Concluzicnand, aceasta filiatle din tipulcentral are ca mecanism existenla a doua randur] de ziduri "- duplicibus muris. Acesle doua coji, in care coaja centrala, ce . este destinate a sustine cupola, are 0 evohnie de la 0 sprijinire circulara pe 12

" ,

reazeme, la 0 reducere treptata pe 8 puncte si, .apoi, pe 4 puncte de sprijin.

Problema trnpinqeuilcr laterate, pe care cupola 0 exercita asupra acestei coji inte-.,

c • • 'I

rio~re, 'conduce la rezolvari, care, in plan, au expresii de poligoane lobate. cu lobi'

semicirculari sau dreptunqhiulari sau alternativ - semicircular! cu dreplunghiulari. Expresla ill spatlu a acostor lobi cste reprezentata de semicalote, in cazul celor serulcirculari ~j de semicilindri. in cazul celor dreptunghiularL , , Cruce~ greaca tnscnsa cu 3 nave, esle de (apt 0 structura care se sprijina pe,~ . coloane, care sustin 4 arce, ce sustin la randul lor 0 cupola, determinand in plan un patrat, care este lobat prin 4 ni~e dreplunghiulare, acoperite cu semicilindri. Incapenle din colturile acestor cilindri, ce deterrnina in epatiu a cruce, pot fi acoperite fie prin semicilindri, fie prin cupole, fie prm intersectii de bolti.

Pri~ impingerea punclelor izolate de sprljin ale celor 4 coloane, cat mai aproape 'de ~ere\ji de contur ai navelor lalerale, se nasc biserlclle de tip trllobat, A'§' arninf . aiel Biserica din )lILAMAN ~i mai ales Blserica PROFET ELIAS de la SALONIC, construlta la 1360, care pare sa deschida 0 serle de monumente, ce fac scoata, in

. ",

Serbiasi in tarile rornane - VALAHIA '§i MOLDOVA.

I '

SALONIC

PROFET ELIAS -1360

o serie particular a este reprezentata de cupolele pe plan octogonal (cupole pe octogon). serie ce constituie compozitia unificatoare intre structurile in cruce greaca lnscrisa ell 3 ;;i cu 5 nave.

,~,,~: ;vW'.' :11 'I

· . ·1~.' ,: ':' I i I

, './,~ .. ;': t" 1 i I

. I , j . ~ ~

)iK i:::! I

'f~);, ";:'1 de la structurile cu 5 nave, prin reducerea numarului de reazeme, de la un sistern

,. 'J . :.! I . I . i,

,i;.':;~, :.! de 4 Ja un sistem de 3 stalpi, in fiecare colt; al careului, peste care 'este edlficata

,g}:::'i. cupola. Aces~:pracedeu permite extindereabupolei din nava centrala peste 3 dinN\" )::tre cele 5 na~~. Astrel, navele lateraJe devin, jde fapt, simple ambulaere, dezvoltate .. ~h .. 1), in juruJ unei slructuri de lip MASTARA, fara ~bside laterale. Compozltla mai poale

,'~t1lf~ .'::.~, : 11',. ..' :' .1

, ",~!,.l' :l';, fi Interpretata] ca a rectangularizare a tipulul RIPSIME, care pastreaza izolate

"j, ,i' , . ': • . ,,' ,I

'~i:: ·t ' inc,~perile de,!'rol,.' , ' . I '

'jn {.: Fie ca sursa T,ste unul sau altul dintre tiPuril1 arrnenesti mentlonate, aceste edificii 1!t i: cu caracterm~nastic exprima foarte clar, in iOlumetria lor exterioara. 0 compozltls .~~!,~ '. , crucifcrrna, .;~e:z;voltata . injurul unuiamplu spatiu octagonal central.

"0- ,;. , , ! '

n!: ' :

;~; " ii

;-.~~ . .. ,.~j- "!

}l. .: ,. ~~;:::$~~

'u, .

. ~;~[ ';':

;.fl:j :

· . '. ~-~

;:~ . ">2' ..

!q '.;:1 VIOS/OS LUKAS

tI

i,

r

i ~.' . I .

[:1,:' DAFNI'

jf > 1080 . :

MONEMVAS/A sf. sec. XII

1022

, . Reprezenlantele aceslei serii sunt: Biserlca

, I'

Manastirii DA~NI (Athena), KATOLICONUL

I

de la HOSIO~ LUKAS ST1RIS (Focida),

::.;, Biserica SOTEIRA LlCODIMOU {Biserica :\~} :': rusa din Ath~~a}. Biserica SF. SOFIA din

• h ,

;~' . MONEMVASIA: (Peloponez). Biserica din

" Cristianou (Gr~pia), Biserica SF. TEODORI

. ~l~ :

I);, din Mistra (Peloponez) ~i allele.

· .~;.; ,

I~ , 0 varianta compozihonata simplificata apare

i.~~. .. in arhitectura din Grecia lnsulara, unde sunl .g: desflinlate nav~le laterale, cupola ajungand :~~, ,' .. .tanqanta peretilor Jaterali; de exemplu,

,fi' n: .... _ .. : __ "U:::"A I.Af""'\l.U ..J:_ l __ •• t_ ,..,.L..~ __

NEAMONI INSULA eH/OS

, Afj aduce in discutic, din IlGlI, Bi:.:;('::rka SF. APOSTOLl, edlficata la ATHENA, care are 0 evolutie ce porneste de la un tip central, care era probabil acoperit prin sprijinlrca unei cupole pc contur; la origine ar fi putut sill fie 0 compozitie centr ala, Cll 1111 singur rand de ziduri. Acestoi slructuri i so Introduc, in interior, 4 puncle de sprijin izalate, pe care se edifica 0 structura in cruce greaca tnscrtsa. co primeste un nartex dezvoltat pflnc'.i mai tarzlu, transferm~nd"O dintr-o cruce 9 rcaca tntr-o cruce latina fji Iacand-o sa semene la exterior eu 0 bisericn de lip Irilobat.

a

III

IV

II

ATHENA - SF/NFl APOSTOLl- reprezinta evolufia de Ja tipuJ centralia tipul tri/obat cu nucteu in ctuce greaca.

Biserici de tip trilobat mai tntalnim la: PLATANI - Biserica SF. NICOLAE - sec. XI, la care naosul are 0 compozltie trilobata, precedat de un pronaos scurt

, articulat fji la VARASOVA - Biserica SF. DIMITRIE - sec. XI, care prezinta tat a .structura trilobata, dtsimutata rnsa tntr-un ambulacru, ee cornpleteaza . bratele ~r,U(::ii ell doua capele, precedate de un nartex.

GRECIA - PLATANI SF. NICOLAE - sec. XI

GRECIA - VARASOVA SF. DIMITRIE - sec. XI

84

"

'1

\

Biseriei de plan cruce greaca Inscrisa cu ~ nave inlalnim la CONSTANTlN0POL

: . i t

'~r afj amin!., aici Biserica MYRELAION, cunoscuta §i sub numele de BUDRUN

, I

GEAMI - 9~O - 944, de.tip cruce greae~ i1scrisa cu nartex.

La,SALONJ? In 1028, se construieste PA~AGHIA TON CHALKEON, de aceaasi

factura.!: ' I

,'Afj mai aminti §i Biserica TAXIARHIS din '~NDROS - 1158. Biserica KESARIANI

.J . I

de la_nga A~!1ENA, construita in sec. XI, §il MITROPOLIA MiCA din ATHENA.

, lrl

I: i

~ I

!

.. ~ 1 I,

~: f'~': : .:

o

Il. (f

[jJ·--·c

r' I

ANDROS

BISERICA , I

'Ii CONSTANTINOPOL

BISERCA MY,RELAION - 920-944 (BUDRUM GEAMI)

"

ATHENA BISERICA MAN.

TAXIARHIS - 1158 KAISARIANI- sec. XI

!

;

I'

j

] I

,l

1

I

, I

I I

Ii I

"

I:

I.

SALONIC

PANAGHIA TON CHALKEON - 1028 Ii

65

CONSTANT/NOPOL

; SF. SOFIA - !i32-537

P;'\nfl I" npru ilLl Gnlci; ~llllCC~1i lnscriso. mni sunt pus] importauti, pentru ca l3iserica de la I.IAGARAN - ARMENIA, pe care 0 consider ca act de nastere <11 crucii grccc;;1i Ins cris e cu absida la!eraW. apare abia in anul Ci24. Acaasta Biserica din Bagaran este de fapt 0 prelucrare a tipului cu doua coji, la care, tnss, coaja exterioa ra este de forma unui patrat cu 4 lobi semicirculari, ia~ pe directia lobilor, in interior, exista 4 puncte de sprijin, 4 statpi care sustin 0 cupola pe arce :;:i trompe.

Irnedlat dupa Bagaran, la 648, apare Sf. Ion din Mastara,.unde cupola nu mal, sprijina pe puncta Izolate, situate in interior: esteo biserica de tip central.cu o singura coaja, pentru ca ea are, in plan, forma exterlcara identica.compozitional cu cea din Bagaran, in schirnb, proiectia cupolei este tangenta la con·. turul patrat al acestei anvelopante.

i'L',

I' •

. -'" .. ... Ji~l:':i\'l ~:::.~:.'~-: .. :~::i~.:.o· .... -i)

··,·!··_·f·l (" ') ,~ '.:'

~ 13:.. _"".

~. ",; r ~'-; :~, __ l))

.. ~- _ __.,

, .",

ARMENIA BAGARAN - 624-631

I .

82

ARMENIA

SF. ION - MASTARA - 648

Ii 1

ii

:,

Ii . '"

De aici lucrurile par sa evolueze foarteJjSimPIU - din tipul Mastara SC' naste 0

. 'II '

serie intre~gcl de biserici de tip trilObat.1 De fapl, lucrurile au fost foarte sim-

plu de reaJizat: prin inlocuirea unuia dintre lobii semicirculari cu un ul patrat,

I! I

se nasc bisericile de tipul celor din ALA.MAN, SF. ANANIA, la 637, sau CAS·

;1 I

TORIA, in secolul X: 0 cornpozltie de acelasi tip apare in anul 1080, la STRU-

" i

MITA - Biserica M~nastirjj VEUU$A; Iq AHTAMAR, .915-921, apare 0 corn-

'i I

pczitie ap~9ape similara cu cea de la M~stara, ca ~i la Biserica SF. ANDREI

din PERIS~ERES, edificata infre anii 87 :,;i 871, undo se dezvolta 0 structure palrala cu'~ stalp], care sustin 0 cupola I vadrllobata, in care, Ins a, cei 4 lobi sunt. la randul lor, niste structurl lriloba - 0 compozl]ie mai pretentio asa.

CAS TORIA

PANAGIA CUMBEUDIKI- sec. X

,

I

I ,

I

Ii

AHTAMAR

SF. CRUCE - 915-921

STRUM/fA VELlU$A - 1080

·1

1

I

I I

I !

~- - _- 'PERISTERES

SF. ANDRE: - 870-871

in ultima faza, cupola ajunge sa sprijine Jje 4 punclc de reazem. Acestea nu sunt ins;3 sufici~ente pentru a prelua impingerile cupolei ;;i atunci patratul care suspne cupola este prevazut cu lobi sernlclrculari in plan, ce sustin semicalote care dau jmpinge~i la baza : c\Jpol,ei.

,

I'

Aceasta serie esle reprezentata de Biserica PANAGHIA din ATHENA, sec. V, Caledrala d~n BOliiRA, 512-513, ;;i Martirionul din SELEUCIA, sf.sec.v.

ATHENA

PANAGH1A - sec, V Construila pe rulnele unui edificiu care facea parte din Biblioleca lui Hadrianus; nucleu central pi:itrat, Jobat semicircular, ineonjurat pe 3 laturi cu 0

r

.. 2

. .

.. ,. "'I • •

. .

-, .. oJ .' . ·1

;r •••• .

L..A....__ __ .h . .l .. :I

BO$RA. CATEDRALA- 512-513

Nucleul central este un patrat cu lobi semicirculari, dispus in interiorul unei cornpozltii de forma palrala la exterior ~i circulara la interior, cu lobi de

coaja de aceeasi form~. colt.

,

SELEUCIA

MARTIRIONUL - sf.sec. V . Nucleul central esle un patrat cu (obi semicircuIarl, formali din coloane; el esle lnscris lnlr-un conlur patrat, dezvoltat prin lobi aplatiza]l,

Uri monument de exceptie esle reprezental de Biserica SAN VITALE DIN RAVENNA, edifica,t~ intre anii 526 :;;i 547, care are 0 compozitle octogonallobata, cu lobi semicircul,ari la interior si cu coaja exterioara rezolvata octogonal, absida altarului fiind adosata aceslui octogon.

RAVENNA

SAN VITALE 526·547

Nucelul central este format din 8

lobi inscri~j intr-un contur octogonal,

/.~

, -

·.It

. ' ..

i . .-:." ,-,.,. ••

·~~ ..... -· ... r

.~. ,I «» ,:.

,

S-a spus despre Biserica Sf. Sergiu ~i Bachus ca ar fi fost 0 repetitie gene·

., .!

rala pentru construirea marii CATEDRf\LE SF. SOFIA de la CONSTATI-

NOPOL. "!~ I' ' , '" \ I

" ,11 . !

S-au fiicut Ispeculatii in sensu I ca, aceasta structura octoccnala, prezenta in

• . 01 . , ;

interiorul Bisericil Sf. Sergiu §i Bacchus, cu (obi alternativi .sernicircutari r;;i

• dreptunghiulari, ar fi punetul d~ pornire catre compozitia planirnetrica a Catredalei Sf. Sofia din Constant,inopol. 'j'

Ii .

~ : ", I

. . q I

. II .

'. S-a considerat ca din punct de vedere !compozitional-pJanimetrlc, Sf. Sofia

.11 I

provine din 'planul de Ia Sf. Sergiu §i Bacchus, prin taierea planului pe directia

." I -

transversala §i introducerea unui cero, Intre cele doua jumatati astfel

il t

obtinute. :, !

~ ! , •

,:

"!

I

Pornind de .la prerniza ca, mecanismul aparitie] compozitiei in cruce greaca

I, •

este reprezentat de dezvoltarea prin lobi!a unui poJigon (patrat sau octagon)

~ : I

putem defini:prineipiul cornpozltional practical la Sf. Sofia din Constantinopol,

!I I

ca fiind 0 dezvoltare, prin lobi serniclrculari !1i dreplunghiulari dispusi alterna-

" [

tiv, a unui spatiu patrat, incununat de 0 cupola. Lobii semicirculari, situati fa !

est !ili vest, sunt acoperiti cu semicalote, subordonate cupolei centrale, iar cei

; l'

dreptunqhlulari. de la nord 91 sud, sunt acoperitl eu interaecjli de bolf semi-

I: . I'

cltindrlce.tasezate mai jos, la baza arcelor lonqitudinale.

.1 J.

r • I

1.1

in ceea ce :prive~te sectiunea transversata. Catedrala Sf. Sofia rarnane a

I: ','

basilica, prin faptul ca spatlul central este acaperit la un nivel superior

.:! ,i

navelor laterale. Astfel, tirnpanele corespunzatoare arcelor longitudinale, pre-

,. ,

'I '

vazute cu g~luri, permit iluminarea spatlulu) central sl, trnpreuna cu sirul de

. . l

coloane pe :\care se sprijina, disirnuleaza masivitatea eelor patru stalpi ce

< !

sustin cupola', generand un erect de dematerializare a reazemelor.

'!! t .

I

Sf. Sofia reprezlnta 0 arhitectura de performanta. atal prin dimensiuni, cat !1i prin corn-

i : ~

. pozilie. Proba~iI ca, daca s-ar Ii conslruil cu T-8 decenii mai tarziu, ar fi avut 0 .structura in ;~ruce greaca inscrisa, insa, [Ia data edificarii ei, aeest sistem structural I1Uj fusese inca inventat. ;1

81

Din seria edificiilor de tip central, carp. se spdjina pe un singur rand de ziduri, deci CU 0 singura coaia, am mal putea am inti, la SALONIC, MAUSOLEUL LUI GAlER1US

. . ,

cun~scut ca ROTONDA SF. GHEORGHE, mausoleul fiind construit in anul300 §i transformat in biserica crestina in j:;rul anului 400, §i MAUSOLEUL lUI OlOCLETIAN de la SPALATUM (SPLlT), edificat intre anii 305 ~i 306.

SALONIC SPALATUM

ROTONDA SF. GHEORGHE - 30oi400 MAUSOLEUL LUI DIOCLETIAN - 305-306 ..

i

I •

De f~Pt,: existenta unor nise care in plan au forma sernicirculara sau dreplunghiulara,:

care,erau evident acopente, cele semicirculare cu sernicalote si cele dreptunghiulare cu .: semlcillndrl, ne poate conduce la considerafia ca aiel avem de-~ face cu doua coji care.' slaw lipite una de cealalta, a coaja reprezentata prin grosimea zidurllor in dreptul niselor ~i cealaUa coaja reprezentata prin partea de zid care ramane nepenetrata de alveolele dispuse in interior.

in tnom~ntul in care apare cea de-a doua coaja, reprezentata prin puncte de sprijin izolate, avem de-a face de tapt cu 0 migratie catre exterior a anvelopei, astFel lncat spatiul capata in secpune 0 Forma basilicala, Este ca ~i cum 0 secnune basilicala soar roti in jurul propriei sale axe.

ROMA

SAN STEFANO ROTONDO 468-483

" 'I

'-T~i : ; 1

~;': • Ramane probilma preluarii elorturilor radialJ divergente, aduse de catre cupola.

!, . l

'. Imposibiltatea ;imaririi dimensiunilor interioare i~ solutiile in care coaja interioara esle

:1 . 1

.' ,

realizata dintr-un slr de coloane. conduce la deschideri toarte mid ale cupolei. Penlru

I! Y I

~~ '!" dimensiuni rna' rnari, se adopta solutia dedub'a~ii acestor reazeme, cum sa intfunpla 'a'

X :: . Sf. Constanta ~e la Roma, sau ~e utiJizeaza lo~area cojii interioare, astfel lncat semi-

.:) ,.1 I

.' ,t' '.: . calotele sustinute de Jobi sa dea impingeri la baz;a cupolei - solutie deja folosita in cazul

~g;' . ! : ,

~':. celor cu un sinlgur rand de co]i. 'I

f" ,

.J" : . 11" . I' .

'~'. r . :

J' ;. 0 evolutie foarte mteresanta 0 prezinta cea a nucieului central al edificiilor cu doua ran-

.~ '-.~ dur; de coji. D~'I! tapl, este evolujla punclelo'(de-~eaieil1'care sustln cupola. Reducerea

'r' i,' . I

'r .: numarului de ri~azerile, de la 12 la 8 ~j'mai apolla 4, consider cii reprezinta mecanis-

if mul in dezvoltarea tipului in cruce greaca inscrisa cu 3 nave.

J . ". 0 serie de mo~~mente, interesante in ceea ce p}ive§te nucleul central susjinut de octo-

I • gon, pe 8 reaz~me, este reprezentata de biseriJile: SF. GHEORGHE din ESRA - 515

'. "\ ',' j ,

, SF. ,FILIP din;JI;'IIERAPOLIS - sec, V :~i SF .. ,SERGIU §i BACCHUS din CONSTAN-

, TINPPQL- 5~!~536. . ,.,,: ... , '

. :]11

:1 .!

ii

!

ESRA SF. GHEORGHE

515

Nucleul central Spnjinit I:

pe 8 reazeme; nedez-

:1

voltat prin lobi. 1:

1

I

HIERAPOUS . i 1

SF. FILIP - sec. V i

I

,

NudetJl central octagonal se dez-

. . I

voila prin opt lobi drepbJrghiulari,

. 1

probabn acopeciti (lJ semolindri,

. 1

- .... _

CONSTANTINOPOL SF.SERGIU $i BACCHUS 527-536

Nudeul central suspnut pe 8 puneIe; octcgonul este Iobat a1temativ, prin lobi semidrculari f dreptunghiu-

totuI-'nt"'fYli·· ..... de un 2id de,·""' ............

.. _.~w<.. 1u!"1a Iari, compozijie insaisa inlr-un c0n-

I

,

bJrpatrnt_

79

CAP.5. EVOLUTIA TIPULUI

.

DE PLAN CENTRAL

Daca, din punct de vedere al confcrmarli planimetrtce, bisericlle in cruce greaca

, tnscrtsa provenind din basilica au un aspect mai mult formal, in ceea c~ priveste tipul central, accasta evolulle se situeaza mai mull in pfanul structuralului, pentru (;.'1 aiel avom de-n Iace cu 0 experimentare a modalltatllor de descarcare acupolei si de proluare (l eftll turilor dill conformarea ill plan a aeestor compozitf de tip cenlmL

Unul dintre cele rnai vechi exemple de utilizare a unui spatiu central, a unei rotond~ peste care sW 0 cupola, este 0 constructie edlficata in Rorna intre anii 118 ~i 128 - Penteonu! tuturor zeilor sau, dupa cum mai este cunoscut, PAN!E?NUL LUI AGRIPPA.

Este vorba despre 0 structura fermata dintr-un zid ~u 0 grosime considerabila, care sustine 0 cupola. Preluarea eforlurilor, in special cele radiale, divergente, pe car~ Ie ~enereaza cupola, s-a realizat printr-un zid foarte gros, dimensional in asa fel tncat rezultanta dinlre impingerile laterale ~i greutatea cupolei sa cada undeva tn inte~iorul grosirnii zidurilor.

Observarn, tnaa, ea acest zid are dispuse pe interior nise alternaliv semicirculare ~i dreptunghiulare, care hlrgesc spatiul interior ~i care i~j aduc un aport structural considerabil, prin faptul ca aceste rnasive de zldarie, perforate la baza, dau moments de rasturnare, dec! 0 rezultanta orlzontala in parlea superioara, radiata, in sens convergent, care se opune impingerilor laterale, impingerilor radiale divergente, provenile din cupola.

Intre anii 300 ~i 320, se construleste la Roma NJMFEUL MINERVEI MEDICA, 0 reluare a ideii structurale intalnite la Panteonul lui Agrippa, compozifia de tip circular aVfmd spatiul interior dezvoltat prin 10 lobi semicirculari.

,76

I

:: ~OMA

:: ; PANTEONUL' ~U/ AGRIPPA - 118-128 NIMFEUL MINERVA MEDICA - 300.320

.. '~>,' Tot la .Roma,! se construieste intre anii 3~4-326 MAUSOLEUL TMPARATESEI

• ",r " :

:, ;i:,:!,: CO~STANTP.; cunoscut ca Biserica SF. COf'JSTANTA. De data aceasta, cupola,

"~:' :', - ~ . '; : i . ! -: . 1

<,",j," de dimensiuni mai mici, este sustlnuta pe un inel central formal din 12 perechi de

,) "I' I

'" (', st~lpi g,emen!,; care separa zona certrala dr un al doilea inel perimetral, dis pus

I ,

intre §iru,1 de,stalpi ;;i coaja exterloara, fermata dintr-un zid prevazut' cu nise.

" .", 'I ' "

Aces! sistern constructiv cu doua randuri de reazeme a fost denumit duplicibus

. ,' .... ~ . ~. .' . .:.' 1\, " I •••• I q .

,:~ ',):,;j.: m~~is, .~u. do~~ randuri de ziduri saucu,dou~ coji .

. ~ :"_,..~' . :' . , . !

:i· {J: _;.' BA~TISTERJUL din LATERAN, conslruit tot 101 Roma, intre 432 ~j 440, ne of era 0

;, •. ' .. , " I ' ~,I

,:} tk',; aceeasi structura determinata de un 'nucleu central - un nucleu central realizat de

. ... ~ '~'!",~ I :~~ !

~ fd : data aceasta·;9in 8 stalpi, care sustin 0 cupo1la, cea de-a doua coaja, coaja exte-

i, ;r: . rloara, 'lind 'rIO dintr-un zid .de ~rm. orona".

l~j' .~ i

;!

"

ROMA

I

I i i ! i

,1

!

,

!

I

'f !

t

ROM1

BAPTISTERIUL DIN LA TEP.AN - 432-440 I

1 77

Din aceeasi familic de strucum spallai-compozltlonale face parte, ~i Biserica Manastirii PANTOCRATOR din CONSTANTINOPOL, edificata intre 1143 ~i 1180.

]

6

CONSTANT/NOPOL - PANTOCRATOR 1143-1180

Douti editicii in ClllCD !7/wcii insclisJ, au 5 navo alipile; bisericIJ TlOIdica pare s.1 Ii avut ooIa(eraJefe '

lralate ca galerii descllise.

I '

In concluzie, sub irnpulsul necesitatli aparltiel in nava centrala a unei cupole, care, asa

cum sU~line profesorul GRIGORE IONESCU, are menirea de a rupe axialitatea compozi,\iei ;orizontale prin introducerea unei axe de cornpozitie verticala, cat ~i prin sirnbollstica pe care 0 are aceasta cupola: cea a cerului ~i implicit a divinitatii, pe de 0 parte," iar pe de alta parte, sub imperiul necesilatii exprimarii in spathr a unei cruci, basilicile tncep sa sufere transforman,

Baslllcile primese un transept care lncepe sa migreze din fata absidei altarului catre centrul compozitlei, din necesitati de ordin structural, tntrucat cupola genera impingeri p~ careabslda aJtarului nu Ie putea prelua.

in paralel, basilieile sulera 0 contractie in sens longitudinal.

Basilicile eu 3 nave primesc aceasta cupola la intersectia navei centrale cu Iranseptul

, i

din zon~ rnediana, prin Ingro~area 9i cuprinderea In masive de zidarie a doi stalpl vecint ai navelor, rezultand niste pile deosebit de imporlante §i puternic dezvollate.

Cu timpul, aceste ple Inccp sol flo penetrate pentru a Ii se reduce masivitatea ~i a perrnite'vederea libera catre altar, transformandu-se intr-o alta pereche de nave laterale.

,

Treptal, aceste noi rnasive de zidarie tncep sa fie inlocuile eu slrueturi boltite ee sprijina

la randul lor pe 4 stalpl, In acesl fel, apare crucea greaca lnscrisa eu 5 nave.

74

:~ "

, i, '

t,

, ;.

" ,.

, ,

'c .

. ,,-.~ ~.

" ~'

'::

",'-'

1 I i I

Pentru itustrere» textuJui, s-au fo/osit 'desene §i imagini provenind de /a

urmfllori(autori: ,j I ' .

Curinschi-Vorona, Gheorghe, Istoria arhilecturii in Romania, Editura Tehnica,

Bucure9ti, 1981. 'I

II I

curinsc1~i-vor~na, Gheorghe, Introducer;e in arhitectura comparata, Editura

.' Tehnica;j.sucure~ti, 1991. ,..!

, 'i' "I

., Kr,autheiiner" Richard, Early, CI1ristian arid Byzantine Architecture, Penguin

Books Ltd, Harrnondsworth, Middlesex, Great Britain, 1965.

. !I, . -, . .' t

i 1

Krauthelmer, Richard, Archittetiura pa/~ocrisliana e bizantina, Editura Giulio

Einaudi, Torino, 1986. 'I'

, ~ j I

,., ",:! " ,.,' j! , .

, i

Mango, Cyril, ArchitetiuraBizantina, Elecla, Milano, 1979.

':i ' [,

~: : l

MacDonald, William, L 'architeUura paJeocristiana e bizantina, Rizzoli Editore, '

, I

, Milano, W64. 'I

::1 ' :1

, Papagia~!nopoulos, Apostolos, Monum~nts: of Thessskmit«, Rekos,

Thessaloniki, Greece. '

: 'ii'

I

:'

CAP.4. - SU~SE :

i'.

L. '.'

,','

. ;i

:1

" if ,

'I

I

"

',!

I

I

i

I I I

!

!

75

cupola 'in bas il ica crucltormu cu cupola. Structure cap ata, in plan ~i in sp atiu, Iorrna un ci cruel inscrise.

CONSTANTINOPOL

1

GULL GEAMI

NICAEA

KOIMES/S - sec. VI-VII

Faraindoiala ca aceste pite de zldarte. care In prima etapa par a iO,clude ~uncte de' spr ijin vecine, ce separau nava centrala de. navele later ale, cree az a 0 obturare a imaginii :;;i,.in acelasi tirnp, ,dau.;mp~esia de masivitate in spatiul interior. Din aceasta cauza. constructorll sirnt.

. nevota penetr arii rnasivelor; aceasta modalitate se Ioloseste prtma data;la Bisericn SF. SOFIA din SALONIC, la inceputul sec. al VIII-lea.

SALONIC

SF. SOFIA - sec. VIII

Marcheaza rnornentul perforarii masivelor de zidarie care suslin arcele cupolei, generand in plan 0 pereche de nave laterale, conducand la aparitia unei basifici cu 5

nave,

T1pul SF. SOFIA din SALONIC, eu masivete perforate, pare sa genereze bisericile in cruce greaca inscrtsa eu 5, nave.

72

O~ _ __;.>J •.

catre nave Ie ilaterale ~i nartex, !' ,. i ' I

li I

·11 .

i 'i

Pentru tip~1 crucii grece§ti. inS,crisel cu 5 nave, reprezentatlva este

Biserica ~~nastirii construlta de,amlra'lll Lips, in 908, la CONSTAN~'J I< . TlNOPOL,:ipunoscut.::i sub' num,ele.:d!'ll FENARI ISA GEAMI. Este prima

1;')'. :.i: .. I,;':-' rna n ;feSla'f v e r; lab u a a un e; cr :c;, 9iece•u ins cr is e cu 5 n a v e.

.~~ "

::~ j~i ~

'J.

r.:

L'

1-·

crucii sprijin~:pe ziduri perforate

"

CONSTANTINOPOL

!,

FENARIISS~ GEAMI- sec. X : i Crlstatlzarea: tipului in cruce greaca lnscrisa

1 I

derivata di~: formula

Akateleptos, : I

tipologica a •. Bisericii I I

1

:i

'I

~. j

·.L

"

i

! 1 i

~ I

,

I

·i

I

1

: !

\1

.,

o

10

, CONSTANTINOPOL

. ATTIK GEAM( - sec. IX

.. Reprezinta tipuf redus prin afipirea

.. directa a absidefor pe bratul estic al

crucii ~i sprijinirea br<l:lelor acesteia

.-- ......... - - -_."

pe ziduri pline cu penetralii spre

incaperile de colt.

i' 1

, , \

73

Da~orit~ impingcrilor pe care cupolele 18 u~voltau in absida altarului, zona in care se :. edilica cupola rnlgreaza de langa altar catre centrul bisericii unde materialul este dis-

, 't· ' , ~

tribuit mai uniform. Transeptul se mula 9i el in zona rnediana a baslllcll, cupolele fiind

ridicate la interseclia acestuia eu nava cemrala,

EFES

SF. MARIA - sec. 'VI

Cupola sa rididi in !rOf isonul median aJ navei

centrale, 'fiancata Ionn~udinal de boI~ cilindrice egale 9i transversal de arce dlindrice late, in grosimea sffHpilor.

CONSTANT/NOPOL

SF. IRINA - 564-570 . Modificata in 740, Ia nivelul superior acoperita cu 0 cupola pe pandanlivi, ca 0 cruce greaca insaisa.

Rep;;lrti\ia uniforma a rnaterialului in raport cu pozltla cupolei conduce la a preluare coreeta a impingerilor acesteia pe ambele direc\ii. Este cazul cornpozitiilor crueiforme boltite cilindrie,.inscrise in contururi rectangulare, intre bratele erueii aparand incaperi de colt, ,

, . , r'

• 1 • ,~

GERASA

BISERICA PROF~)iJLOR, APOSTOL/LOR' $JMARTIRIi.OR - 464-465 .

Reprezinta l~rE'a a 2 basilici cu 3 nave,

!

ccrnpoziIia 1iind inchisa perimelral 0..1 un zid; in

CQlturile aucii apar 4 incaperi de colt.

70

["

.

ANKARA

SF. CLEMENT '.

Reprezinta a interseqie de nava centrala

cu transept OJ 4 incaperi de colt. generand 0 interseqie de doua structuri basUicale, exprinate intr -un valum auciform.

I

I

MESOP,oTAMIA

,

HOS/OS DAVID - sec. VI SERGlqPOLIS - 569·586

° compoziP~: crucifon n5 prins~ Derivatii din fipologia templeJor i ranienc, inchinate focu-

, '1' I

intr-un contur rectangular, cu incapen '" lui. Cu~ este ridicata pe 4 slalpi cruciformi, 13 inter-

. bra!~" '~'" ul boIti dlindrice. Indipenie de col! putemic

de col\intre rl~ eruot, ~"I"" I .

'I I per!iOralelsunt acopefite cu cupole. Precusoare a tipu-

,n ' '. I '

, . lui auc:e greaca inscnsa.

!L . I

• ; ,.' " : " ~ I. I

I . :.1 . . . .

Un' antecendenl foarle interesanl, 'premerg ator structurilor ·de tip cruce

'I i

greaca' tnscrlsa cu abside later ale.i este reprezentat de Biserica

. ,

HI\GIOS Tl:tos din GORTYNA ~- CRETA. secolul VI.

,: '11,;;' . .' II " '.' ",.',. '1

:1::,: I .,' :1' ; ~ I'

1: .:1 I

, J.:': GORTYNA ., CRETA !

~ : I I '

.,\.: .

",",

. -,

II ii :1

il

·"l. I". '

• ~ j

ii

II

SALONIC .!I

:,

HAG/OS TlTpS - sec. VI

,

Rezulta: din integrarea unei structuri basilicaie

r·, ,!: .

OJ una .cruciforrna cu cupola. AI putea sta Ia.

~ .~""., "'-

I . t ~' .." ".f~ .. -(.

~ CJ i;:.j

II. l .: ~ ...... f~+·~

L .. _.. .• , " .....'

I,

" i

origlnea rompoF~ilor de tip atonit Este 0 basi-- . ridl' cu 3 nave 'previlizuta cu un transept lenni- .

.l : . i

nat OJ abside ~rculare.

: 1-----"

!

I" .,: i

Stidpii car~ austin CUPOI~ dinlcadrul!unei basilici .se ingroa~a _foa~te puternic in cornp ar atie cei cei ai nave.lor, pentru a pulea prelua rrnprn-

.. I 1

gerilc arc"; 'C s" r; na Iizeaz a ~roc"~ j'! de tr an sf o r rn ar e a ba s ilicii ~~

i',

I.

"1' ....

ANSAMBLUL DC LA QALAT SEMAN - S/R/A sec. V

Ridicarea acestei bazllici cruciforme este legaUI de locul in care a trait limp de 40 de ani _ . Sf~mtul Simion Slalpnlcul. Structura acestui monument se deslasoara Yn jurul unui spatiu octogonal prin 4 basilici cu 3 nave; una dintre ele este terminate prin 3 abside corespunzatoare navelor.

! .

EFES - 548-565 SF. ION - 548-565

L...__!.,O

CONSTANT/NOPOL APOSTOLEIONUL - 536-630

Compozitii crucdonr.c reprezentand inter.;eqii de basilicl cu navele centrale acoperite OJ cupole.

Toate 'aceste compozitil de tip cruciform conduc la departarea transeptului de absida altarului; interscctia lor este locul in care. ulterior: la constructil simii

lare ca forma. vor fi ridicate cupole,

68

!

o alta experienta derulata in cadrul arhitecturii bizantine. pornind de la basilica, este

1 ,

constructia basllicllor cu 3 nave din secolul V.; edificii care exempli fica cele Irei tipuri:

"',: .'

-''-~'''''''-~--''-

egeean I conslantinopolitan §i sirian,

, .' : ~ . . "~ ~

~ 1

CONSTANT/NOPOL

:.

SALONIC

..-: .....



..

StRIA

~. rJ:·· SF. /OAN STUD/ON - 463 ACHE/ROPOEI,TOS - 470 TOURMANIN - 500

L ~;F,:~ " ,~ ;

. :I \-1. Tentativele de:~ ridica cupote In nava centrals s~ntrelevate de 0 alta categorie de basi-

·1 ~,.:" . . . ,

~; t· liei, celecu transeptu' adiacent absidel altaruluf

; ,

,I

' .. '

i "

. ;.'

: i ;

: <J I

. , ·.CILICIA

·L, MERIAMLic .: 471-484

r ; ~ I

(J .. ~h.~j'

I (:: I,

[\~

L,1... 11'('

1 : !} ~ t:'

~~L;J.~i

t 1;'"

_____ I

. 1 •

',r ..... n ·cl !coJ

i

: . MACEDON{A

FILlPI- BAILICA B - 540 I

I

i

, ,

ISAURIA ALAHAN - sec. V Se pare ca a avut a cupola de lemn.

69

Primele. basilici care rnarcheaz s rl",sprin(.if;Hea arhitecturii crestlne de. cult de arhitectura domestica sunt reprezentate de basilicile martirium SAN SEBAS- (' TIANO. ridicata p~) Via Apia intre 312 ~i 313 ~i SFINTII MARCELINO ~i PIETRO de

la incepulul secolului al lv-lea.

SAN SEBASTIANO - 312-313

SFINTII MARCELINO ~I PIETRO -: sec.I.V.

:' .~ tit;·· ! i !

.:'.,: : . I! !

~'i •. ~:;. In Orient. dupa anu1326. se construieste, la BEJHLEEM Basilica NATIVITATiL o basi-

.:!l r;· : I I

:~: ::.;l . liea cu 5 nav~.1 iar la IERUSAUM. in Ansamblil de pe GOLGOTA, ridicat dupa 336.

}, ,.. . apare 0 structure simitara, presbiteriul fiind inlocuit cu nuclee de lip central.

'~i; ·Ii I

.j: .• : . :Ii

I~~ I 'i!

'I I,

I .:

. ...

,

' ..

• ••••• ~ ... II •

',"

• ••• It .... ,. ••

• ••••••••• .II

. ..

IERUSALIM - Ansamblul de pe GOLGOTA dupa 336

Basilica cu 5 nave adosate unui spatiu central circular. un hernisferiu in locul absidei altarului,

B~sili~i cu 3 nave. in care nava centrale se termina prinlr-o absida semicirculara, iar nave Ie latera Ie creeaza un deambulator. dispus in jurul navel centrale 9i lnconiurand "" absida altarului.. .:> ..... ) in epoca lui Co n s ta ntln cel Mare, sec. IV. se construie sc la Roma doua ._

.' 1 ~

basllicl: Basilica SAN GIOVANNI LATERAN (324)~i Basilica SFANTUL ."j

PETRU (Vatican /333-390).

~.:~;lH .~: i I I·"

. ..· .. ··· .. ······rf:

( .+ J.f .

~.: ", (\t ~ J :1/·

~ 4.1

m .1.-.J:J .

SAN GIOVANNI LATERAN - 324

66

Basillcl cu 5 nave, 1<1 care aparc un transept decrosat, alipit absidel altaruliJi.

SF. PETRU - VATICAN - 333.- 390

"I,

.r " I

.' . ~ : , .': J _ .

':~ '. ' I

. . ~

, :1 .

: I! ;; ; .

. ~, ; . . ,',

. .1, ;

-. ~ ..

. ; \:

.,

J

1

I

! !

.1

'1

. , .. EFES - MARTIRIONUL SF. lOAN - 400 I

. . fn; jurul unui nucleu patrat se adoseaza !rei

, .

; . ,

:-: ",

".; .

• ANTIOHIA - SF.,BABlLA - 380·387 : -' . fn jur~tu~ui spatiu central patrat se

: j , ... , .'.': I .

dezvolta, pe celTipatru direc\ti. patru

aule uninavate. : j

structu~ basilicale. cu 3 nave. ~i una cu

,

5 nave, terminata cu 0 absida in ax.

I" 67

,. ,.

I , .~

CAP.3. - NOTE:

1. lonescu, Grigorc Curs de istosi« sttiitectutil romenesti - partea I , Bucuresti, 1050, Institutul de Construclii - Facultatea de arhilectura, p.103:

< Textut original a/ ecestui pretios document nu Hi s-a paslral. Ni s-a pastral insa, , in opera uuui apologist cre§tin contemporan, Lactantius, 0 trenscriere a ectuI~i oficial fac:uW din ordinut imparalului Licinius, sub fonna de scrisoare caire.

,

guvematoruJ provinciei Bthynia din Asia Mica. )ncepand = szi, spune aceasta serisoare, ar~1;J1 Gam doreste sa imbra(i§eze crestinismut, sa-I imbraMeze in (oatcJ libertoten :;i sinceritetee, (arJ sa fie tulbumt sau impiedicat in vroun Iet>

2. PANAITESCU, P., P. lnterpretiiri romano§ii studii de istorie economics §i socia/{J, Edilurn l:nciclopedici'!., [3ucllre~ti, 1994, p, G5·!32.

CAP.3. - SURSE: :

Renlro ilusireres: textuJui, s-eu folosit desene §i imagini provenind de /a urmatorii euioti:

(1) I lakobson, AI., Deere isloni zodcestve Al111enii V-XV/II vekov,Gasudarstvenoe

Izdalelislvo Nhitecturi i gradostroi!elstva,Moscova, Leningrad, 1950.

(2) Cuneo,Paol!o, Architettura armena, De Luca Edilore, Tomo I, ll, 1988.

(3) Ghioles, Nicolaos, Bizantini Naodomia, Ecdoseis Kardamitisa, Alhina, 1992.

(4) Kuznetov, A., V., Tectonica i constructia (enlriceschih zdanii, Gasudarstvenoe .Izdatelstvo arhltecturi I gradostroitelstva, Moscva, 1951.

(5) I Mihailov,·B., P., ~i Colectiv, tston« genera/a a arhitecturii, volumul 1- partea I ':;;i partea a II·a, Editura Tehnica, Bucuresti, 1963, traducere din limba rusa,

64

"

I

I ~ :

;'; ~:~.If:' }::AP.4i~ EVOLUTI~·'jTIPULUI

:.';; ;;::11·" :.' ':i' DE PLAN 'BAsILICAL

,.:,' {:';i; ; 'I; I

", 1"' ... , ~ ,I .: . j •

< ~::j; ',: Din punct de vedere cornpozitiona', basilicc:s se caractertzeaza prin faptul ca este 0 con:: ,:'i>,: slIuclie de pran~ ~reptunghiUlar alungit, imparJila prin siruri de stalpi tntr-un nurnar impar

'-'., I'· I L, I

,.: :\;:Lde na~e-,l3 saui~' 'n capatul opus inlrarii, in navr centrals se afta absida allarului (tos-

,": ·;:~::',tul tribUn~I). SP~liJI cenlral este:supraln~Jlat pentru a putea permite intrarea luminii, J L;·! ',naveie laterale:fiin~ acoperite Olaf [os, inilial pri~ tavane din lemn care lasau aparenta '.': :' istructura :§'arpa~~etl Mai tarziu lncep sa fie acop~rite cu bol!i cilindrice sau Intersectli de

: i;', : ~i . ,

)';'

· b' ';' balti. Navele laterale se dezvoltau fie pe un sing~r nivel, fie erau 5upraetajate cu galerii

!, ¥ ,LJ' c ~t . • I

.:. /.,':"1 latera Ie (rnatronee). Peretii navei centrale erau SUI' stinuti pe coloane in sistem arhitravat

" r:,· ,~~u prin i~term~~iul unor arce, '. .' -.' .: .

· Ir;.'·~·:, .[. [ ':,-,~ . '.~I J~ I' . I

'.: " " !I f

· f: ',t Ulterior."basilicil~ primese in prejma altarului 0 de:;zYoltare perpendiculars pe axul navei

.. ~'\; ':' 'centrale, trans~Ptul. Acest transept se dezvoltal'a unele basilici, in afara eonturului .

· ..:' I . ~ ~ i

,i .~_;::~. zidurilor laterale=- aparand basilicile cu transeptul decrosat, fie cli aveau 3 sau 5 nave .

• ': f}:.:·intr-o.'alt<i etapa: transeptulmigreaza din ~ona labsidei allarului undeva spre centrul

. , :r '~I ' , i ! !.

~!,. compozifiei. La Intersecua dintre transept §i nava centrala vor exista tentative de ridi·

'," I' . I

· ij : . care a unor cupola, la inceput din lemn. apoi din jcaramida sau piatra,

V': " I

;'1 .: r ~ i

"-:. ',-' ~.~. ,-- .. ,

. J::. Cat priveste forma absidei, se desprind 3 tipuri : :

" ·t~ -: .; - basilici[~ de tip egeean, care au abslde ~emicirculare, atat la interior, cat :;;i la

:;~. : ! ..'j I I .~ • I

exterior: I;

• :1 I

- basilicile de tip constantinopolilan, care 'au abside semicirculare la interior, §,i

.'j . !

poliqonale la exterior; . . : i

.,' I

- basilicil'e de tip sirian, care au 9b.side semicirculare la interior, iar la exterior

i . ': ii' ~ " ,I I

acesteaj [sunt inglobale, .. lrnpreuna qu pastoforiile, lntr-un masiv de

. ,! .

, .

zidarie; basilicile 'siriene se mai caractertzeaza prin faplul ea au 0 a doua

,II .... .

intrare pe.falada de sud, destmata a ccesului femeilar, §i sun! prevazute cu tur-

nuri pe Iatada de vest, peste naveJe :Iaterale, acest tip de constructle

nurnindu-se BIT-HILANI. 1

I: .1

" i 65

SINTEZA BISERICILOR UE Pl.Afll CElURAL DIN ARMENIA ~I GEORGIA

d~pa A:V. I<UZNETOV (4)

A B~'

~- @J-- .,

~~ s : C d

~ Y

I. CRuel CU BRATI~ EGALE LlBERE

· a. LMBAT - ARMENIA

b. RIPSIME ANI-· Ar~MENIA

· a. VECHIA GAVIIZ,I- GEORGIA d. ARIlRAK - AHMENIf\

II. CVADRILOBI lNSCHI91 iN OCTOGON SAU CERC

a. MANGUSI - G[OHGIA

· b. BlSERIC" LUI ~fll~CHIS - ARMENIA

· C. MAS1AHA - AI1MENIA

III.: CVAD~ILOLOUI cu NI~E DE COL T ~I 0 STALPI : 3. ~UMATA _. GEORGIA

i b. AHTAMAI:: - AHMENIA ( KVETERA - GEORGIA

, c. DJVARI - GEORGIA I RIPSIME .- ARMENIA

IV.HEXALOBI

· a. SF. GRIGOHF. ANI - ARMENIA ! b. ABUGAMf!ENT - ARMENIA

,

I

V.OCTOLOBI

.3. NINOTMII\IDA - GEORGIA

· b. ZORA.VAR IIRINDAVANK - ARMENIA

VI. CVADRILOB iNSCRIS iN CERC

a. ZVARNOT - ARMENIA

· b. BANA - GEORGIA

'11

'I

11

GG

.

. '.

~ + ..... : .

0. b. .:

. . .. .' ;

A -; cu brate dreptU/ighiulare ; B - au brate dreptunghiulare tesite in exterior: C - cu brate poIigonale.

. ~i circulare . . . .

Se. observa ca in majoritatea cazurilor (exceptie face grupa IV) suntem pw;;i in tala unei compozi~i dezvoltate pe 2 direc\ii prin cate .0 pereche de lobi" care dau compozilii planl- . m~lrice cruciforme ce se pot exprima cu claritate in volum (in special grupele I. II ~i III).

62

i Imagini, ale unor biserici armenesf la care S8 face referire in prezentul capitol.

~; i i .

\. ,.

:1
:i
;! !
" 63
,.
., , 09

. (I 't ' ~) ~~;;eaU,?i.UOJ !S ~osEaqJI]S emlOal!4.le ap 91enl<lJd '31eqol!l1 !S 31!UOlllP. JOr!3pOS!q ale araosmo -aid tuns ala :9IBJCllBI aprsqe uud leSJ911SUeJl Qlelloi\Z9p Cllefieu! aieJC] no esposu! !onJ:)

"("z'Z' Z'Z' ~ • ~) 1[00 ap !Jad!i10u! U!flap arEJ9lEj aI9S!U U!Ljeues p§ led4V Bl 'VIt/V81ns!!S VIN3.tNnlhl U!P Jeln!46unldaJp iJBld ap 9I!OP9S!q PUlild!o!IUe '~lesJallsueJt ~!loaJ!p ad a!toeJ1UOO ° l!Ja~ns:!J Je ~SPOSU! Ii!Oe9JD aoruo 0 urno !s eo 9;eo,jalxa 9l!mp!Z ap l!d!! ns-s ~;IOdn:J ~Ilsns aiao !!dll:!)S aJB:) el ',jJoj01Sed !s lelle 'soeu 'soeucrd no 9Ie!~~ !!1!ZOd~OJ •

/IJX-X'3aS - SIH'rII:J3)1

600J.-996 - N3~'rIWl:J'rIW

i

IIIx-x:>as -1 'rIdH'rI

!

IIIX-X ·::Ias - NIH'rIN'rIS

I ~

I:

I'

:i .

1 . •

IIklll) -bas -meu«

1;1

1//\ -oas - NITril

9Z9-g09 - N/ILO

r- ...... ~- .. \. - .. ~-~~ .• '~

·W ~ • ~ •

'( ~ I ~'~) ~Iodno no J0I!:J!llsBq elJo6~le:) LJ! ~OU! ~ZBanl!S ° ao aaao '~1!6unIB !BlU alsa uaJV'J U!P BOpeS!S '31UaW!lJedUJo:J G LlElld u! ~U!WJal3p so !dl'?IS 1> ad ~:JJe::Jsap as aieo 'ClIBuoBolOO 9pnl no ~s!J:Jsu! soruo d!1 ap !!11Zodwo:)

I..

000"- 886 -IN'rI

O£9 - 3NVltfD 1'r1dtf~Htf91f"

0"9-6£9 - N3~W

BAf3ARAN - 624-631

MASTARA SF. ION- 648

ARTIK - soc. VII

Compo~ilii pe plan patrat dezvoltato prin 4 lobi laterali. La Bagaran, cupoladescarca pe reazeme libere: Maslara are cupola pe octagon. descarcand pe ziduri; 'Ia Artik, cupola se sprijina pe 8 coloane angajate (2,2.2).

AYLABER - sec. \./1/

L_. __ ......... -'- __ -'

A$TARAK - sec. VII

AUlMAN - sec. VII

Compozitli in cruce latina cu orate Jibere. dreplunghiulare sau poligonale. La Aslarak, absidele laterale sunt translormate in nise dreptunghiulare. acoperite cu cilindri dispusi transversal (2.2.2).

ZORA VOR - sec. \1'1/

IRIND - sec. VII

Cornpozifii de plan central amplificate prin 8 sau 6 lobi (1.1.1).

ANI SF. GRIGORE - sec. XI

58

~h

'>.Irt::'.;:' .. ; ~

:~~~~~-t~~~-

I· ~~:

. ' .... !1"" .-- .'

il ,

. GARNI SF. SION - sec. VII MARMASEN - sec. X-XI

'I 1

Structuri cruclforme centrale, in interior cvadrilobate, avand tncaperi ptUrate de colt

;1 q

, .: inglobate intr-un contur circular (2.2.2), i

. . I

.J":9---h.. ... ~~~ ,

o -:: .... :. ~

.$" ~: i;. "~)," g"-

, ·r ." ,

..... _. ,

.. ~ , '. '

T~~~~

, , I

! I:' I

.. ': ZVARTNOT - 645-660 SANA - sec. VII (Georgia) , LEKlT - sec. VI (Azerb.)

, .~ i I

:i:i Compozitii cu doua randuri de coji (ziduri); cea interloara dezvoltata printr-un patrat cu

',,;." ': " :1

':.;: lobi care tine turla §oi cupola. cea exterioara este circulara, fiind un fel de nava laterala

, ' : !:! rotundacare in!chide nucleul cenlral, determjna~d a sectiune basiJicaia (4,4,5).

: ' I ""',. ! .' s.

, '" ' , \1 !'"

I ". • ; '; ~ _~ •

,~~ A=b::· ~

: ~~:'" .~ .fi.,,,,,,,:rr1\

.: ,:i };.. "\1" ~1~~·-·"··"···'''(\~~1

:'g (f.;~~~

'.',' ::'"' ii" :~.:~~'

:1 I

ANI S.AMENAfRKICI- sec. X-XI TAYOC KAR - sec.X VARJAHAN - sec. X-Xl ,

Compozi!ii lab~~e cu cupole pe octagon. cu reazerne libere, adoste sau angajate.Cea .

," I

de la Tayoc Kar are lobii transformati in ni~e dr,eptunghiulare, iar la Varjahan. spauul

este unic, IObii:~ind exprirnati la nivelul sistemul!de boltire (2.2.2).

'II ' ,

:J

:,

"

.ii!,

'I

!

, I I

HTKONC - sec. XI

59

In acelasi tirnp, arhitecturu A~\hlll:.~Ji[J constituie 0 experlenta ccnstructiva de mare valoare atat la nivelul concepflel, cat ;;i In plan artistic.

N,u este de rnirare ca la 630 apare pentru prima data 0 veritabila cruce greaca inscrisa la VAGARl;>APAT (ECIMIADZIN) - BISERICA GAIANE, anterioara cu circa 200 ani prirnelor crud grece!jli inscrise care illi fac aparitia in zona constantinopolitana in sec. X (Fig .1.).

Fig. 1. Bisen'ca GAIANE - 630 (1)

Situat in calea tendintelor expansioniste al Imperiilor Bizantin, Sasanid, 'Arab lli Otoman, STATUL ARMEAN genereaza, in trei etape (sec. VI-VII, sec. IX-X ~i sec. XII-XIV) tipuri structurale diverse, anterioare apariliei lor in lumea blzantlna !ji post-blzantina din MUNTENIA2, MOLDOVA, SERBIA, BULGARIA §-i RUSIA. fntalnim in arhitectura ARMENIEI aproape toate tipurile planimetrice prezenle in . arhltectura crc~~till;"jla!ii: bnsillci, basllici cu cupola, edilicii centrale. cruei .grece:;;1i" !ji .Jatine" inscrise, cruei "grece;;ti" dezvoltate prin abside Jaterale, biserici de plan dreptunghiular, biserici de plan treflal ~i tricone etc.

o trecere 1'n revista a monumentelor de cult armenestl din sec. V-VII ne poate Bustra directla de dczvcltare a arhilecturii bizantine, prefigurand directitle principale de dezvoltare ~i modelele fundamentale considerate ca fund pur bizantine!

56

.~ i

:11 I

.:_! j

.ERERUIK .ii sec.V TEKOR - jsec.V EGVARD - sec.VIl

Basilici cu 5 9,3 nave. La Ereruik, na~ele laterfle sun! galerii exlerioare. Cea din Tekor . .este contrac,\~ta pe direclia longitudi~al~, aVind 0 cupola fara tambur, sprijini!a pe a .baza patrata.La Egvard, este 0 basilicalunga, cu 3 nave :;;i cu absida Iibera.(1 1 2).

;: "\ I :. .;11 ." ~ .' ':! : . , ,

ii

. I

AVAN - sec. VI·VlI

VAGAR~APAT RIPSIME - 618

AHTAMAR- 915·921

Compozitii centrale dezvoJlate crucilorrn eu i~caperj cilindrice de colt, cu perimetrul compact (Avan) cu nj~~ ungbi[jial~ (Rij.lsime) ~! p~rimt::h ul arliculal (AIIIi:imar) (1.1.3).

57

CAP.2. - NOTE:

1

2 ' 3

4

5

6

7

!J

9 10 11

Vasile ~raDut Diqionar EIN;iclopedilJ de a/iJ mediiJvafa romaneasca, p. 24-26. Alfonso Acc'CClla, L' atrJlitetlUfa del maflone facda a visla, p. 236.

Alfonso Acocella, L' an::lJiteitufa del maliom (accia a vista, p. 239.

Alfonso Acocella, L' ardJitellura del maUone facda a vista, p. 243-247.

Virgil Vata;;:i<mu, /storia ariei europene· Epoca medie, p. 60.

Alfonso Acccceta, L' arhiitetura den maUone faccia a vista, p. 288-289. Augusta Choisy. L 'art de balir chez les byzantins, p.32-3S.

Vasllo Dragu t. Diqi()()[)r Enciclopedic de alta mediovaJti romtineasca. p.223. Auguste Cholsy, L 'art de balir chez tes byzeniins, p.91.

Vasllo Dr."iUli t, J.)il ~k.)nar Ellcic!opodic de ollA medievaJulOll1aneasc;ii. p.300. A. V. Kl.W1c!ov 1ixlonica i construqia lenlricesciJih zdanii, p.122-124.

CAP.2,;- Sl)RSE: (1). Desene autor

(2); ~LFONSO ACOCELLA, L 'arclJiiettura del mattone teccie a vista, Edizione Laterservice, Milano, 1969.

(4) :

!

Manualul arnitectutui proiectant- vol.t, Edilura Tehnica, 1954.

GRIGORE IONESCU, Istoria .arhiteclurii in Romania, vol. I, Edilura Academiei RPR, Bucurcsll, 1963.

AUGUSTE CI-IOISY, L'art de batir chez les byzantins, Ubrairie de la societe

(5)

(6)

anonyme de publications periodiques 13 ... 15, Paris. 1883. "

VIRGIL VAlA$IANU, Istoria ariei europene, volumull, Edilura Dldactica ~i Pedagogiea, Bucuresti, 1968. .

;

A.V. KUZNET0V, Tectonica i conslrucfia (enlIiceschih zdanii, izdatelstvo a rhitecturi i gradoslroitelstva, Moscva, 1951.

(7) !

Gasudarstvenoe

(8)

PAOLO CUN EO, Ardlilellura Armena, vol. II, De Luca Editore, 1988.

54

I

I

/

I _

CAP.~. ~ENTA~ucnvA

.', .il NARHffECTCJRA .

. 'II ARMEANOGEORGIANA

'·Ii .. ": .: I 1 .

Vom arata, in continuare, care este parcursul arhitecturii de tip basilical ~i central

:; i

catre tipul structural spatial al crucii grec~~ti inscrise in conccrdanta cu expe-

.: ·1

rienta armeneasca, ce vine sa creeze ° "isforie scurta" a modelelor spatial-struc-

turale, sau altfel spus, 0 filogenie condensata a arhltecturii bizantine.

11 .,

Pe parcurs~J: lucrarii S8 vor face referiri la jarhitectura arrneneasca, nu neaparat

ca sursa, dar mar ales ca expertenta fata !:le care evolutia arhitecturii bizantine devine un p~ralelism anistorlc. De altfel, nJ esteimposibil ca rnesterf armeni sa

l: . I

fi adus in lurnea bizantina propria lor experienta constructlva ~i chiar modele

: I .

spatlal-structurale, constiluind 0 adevarata .filiera orientala". Arhilectura arme-

,. ,

neasca din ~~c. VI-VII reuseste ca, intr-o p~rioada scurta de tirnp, sa duca la bun

~ ; ; i

srar~it aproape toate experimentele structurale care definesc tipurile fundarnen-

tale bizantin~ §i sa devina ,,0 posibilfJ surs~ de modele" in toata aria de cultura

blzantina. !! ~ ' ..: :. :1

Motivatia este logica: ARMENIA este priml..!l stat cresiin alJumii, religia crestlna devenind r~l:igie oflciala de stat in ·30< ISUb regele TIRIDAT al III-lea CEL

,.1 . I

MARE, un rege care dornneste 43 de ani (287-330). De remarcat este faptul ca

't· 'y:' : ~ I

,i> in IM~ERIU~ ROMAN, la ace~ da~a,,~~ligif crestina era interzisa. ea devenind

'.\ p. permisa dupa ED1CTUL DE LA MEDIOLANUfv1 (MILANO)" din 313, iar CONSTAN-

~:.~ !r .. " TINOPOLUL! nurma" $~ fie decretal caPit~la abia in 330, adica 29 de ani mai

, I' . i

.;: ~L! >tarziul .. ;11 . ';1 ·.'1" II .

:~ • l~ .. ;'; '. . ~ ; l

.:~ .i:;:::;:_;:ARMENIA c,~de sub IMPERIULROMAN t~ASANID in 387, iar in 651 este

3. ;!:; cucerlta de wabi, dar traditiile culturale ~i mai ales ·cele crestine sunt conti-

~ :

.; ': nuate in statele ANI, KARS, VASPURAKAN, LORI ~i SIUNIK, in secolele X-Xl.

; . ': . I

ARMENIA este un [inut arid. pietros ~i bantult de cutremure pulernice Ia scurte

.." ' j

intervale de limp §i locuit de un popor, de origine indc-europeena. deosebit de la·

,I . ·i

Ientat.si inze~lrat cu calitati artistice §i tehnipe. Acestea au facut ca ARMENIA sa

fie un adevar~t laborator seismologie pentr¥ arhitectura din intreaga lume orestina, in care ra prod us 0 verltablla seteciie r' aiuraJa a tlpurilor structurale viabile.

I : ""

. ,

:. ';1,' . ,;1

! •

b. Cupole sterice care care sprijiri<1 pe tamburi cilinaricl - forma tamburului nu este intotdeauna citindrica la exterior. Coloanc angajale, care Incadreaza ferestreJe ~i sustln arhivolle sau cornise, transtorma imaginea tamburului, din cillndrlca in poligonala (de regul!!, .octoqon); cand golurilc ferestrelor njung aproape. de baza cupoiei, ele sunl

. -',' _,

illCllllunnlc de arhivoltc, calc tostoneaza

panoa supcrioara '" tamuurulul in zona sa de racordare cu cupola. invelitoarca

'! •

cup:olei :estc a~ezatfl direct pe extradosul

acesteia ~i exprima cu sinceritate forma interioara (Fig. 36-2,3). in cazul in care tamburul se lennin~ cu 0 cornisa, cupola esle racordata in exterior cu aceasta, iar acoperisul capata tonne specifice exprimate prin sectoare corbe sau plane lriunghiulare, ce compun 0 piramidii ( Fig. 36-4,5).

Fig. 36. Cupole sferice cu tamburi cilindrici . din zona consfantinopoliiano-egeeana (7) .

Acesle rezolvari sunt specifice amhecturf bizan!ine din zona constantlnopoptana §oi egeeanit c. Cupole sferic e sau cu ncrvuri care sprijina pe tamburi po/igonali - Tamburul poligonaJ in interior, a carui geometrie este determinata de nurnarul de trompe, se exprima cu sinceritale in exterior, cu muchiile §i arhivoltele ferestrelor, subliniate prin profile fine sculptale. Tamburul se lermina, de regula, prinlr-o corni§a, lar acoperisul are forma de plrarnlda regulata, cu lot <lIMo;) laturi cate are

lamburul. Cand fetete tamburului se termina cu corni:;;a zimtata cu fronloane triunghiulare, acoperisul capata forme de piramidfl cutata.

52

Fig. 37. Cupole slerice sal) cu nervuti pe tamburi poligonali - in eJrr'1ifecfura caucaziana (7)

.~,I

Fig. 38. Cup ole annene§li (8)

.,

:,!

53

in c~ZUI in care ta racordari sc tolosesc trompe, atunci trecerea se face prin rAnd uri suecesive de trompe, dispuse elajat, c;]re crese de la 4 la 8, apoi la 16 etc., pe inalti· me (Fig. 33).

Fiq. 33. Pozi/ia trompe/or in report cu ercete pricipale (7)

Se pot diferentia doua situatit

1: Tr~mpa principala (portanta) este asezata rnai sus decal cheile arcelor principale, iar trornpele secundare, deasupra fereslrelor, care perforeaza tamburul (Fig. 33·1). Cu cal lrompa este pozltlonata mai sus, creste ina1limea bazei patrate care se exprima in exterior, ob\in'alldu-se volurnetrii in care baza turfei este preponderenta in raport cu cupola ce se ascunuc intr-o pirarnida octcqonala (Fig. 34·1). Cu cal trornpa principala este shuata mai jos, scade ina1limea bazei patrate §i creste inallimea tamburului de forma pOligonala, poligonul avand nurnarul de laturi in functie de nurnarul de trompe seeundare (Fig. 34·3). La 0 calota sferica se trece printr-un ultirn numar de trompe secundare, asezate la partea superioara a tamburului.

50

. ~ .

E: '

\1 ':

. ,2. 'Trompa: 'prindpala (porlanta)

'. ,I .

esta a!iezat~ intre arcele princi-

. pale: s~riji~i~d pe umerii acesto~a fara s~ I depa~easca chelle

, r i ~

arcelor p~~cipale (Fig. 33-2).

. "

'"

~-;

ii~ '1!!/!!. :::~: ~ :ca::::a i::~

~;i , i I

~~: " bazei patrole, care in exterior

iY.. ';1 .

,[.:: .: rezulta la nivelul coarnet

tl\~t;. . l:'" Iii

.. ,:: .. :J!:' -acoperi§urui:1 sau mai jos decal

.r-. 'i1(;: ':1 .

)} ,/i' ea (Fig. 3<fT2,4). Acest sisle~

·'7: t.V::· .: ~"I .

';:! IF-·;: are avantajul cii randurile sue-

·!~i l~il:" cesiv~, se~~ndare, de trompe Fig. 34. E;preSia volumetrica a tur/elor in functie de

,~, ~. ,. ;' i dispunerea trompe/or in erbiiecture armeantJ (7)

::, ~H:' se pot aseza imediat peste t

'_{ ~·1~(;: trompele p~jnciPale, ceea ce determina .un l~mbur poligonal mullifa\elat, a carui forma

" 1:;'. se apropie de un cilindru (Fig. 34-4). Prin ra60rdarea suprafetelor S8 pot obline lamburi

:~ P;I I;

;:: -,:1 cilindrici, alat pe interior cat §i pe exterior.

'i_~~lH .

.: ~;.' 3,5, PLASTICA TURLELOR

,:' ~V'i ;!

',1-

~ i ;

Fig. 35. Cupole din Conslanlinopol :i j cu nervuti, ptmzr; §f felii (l)

I I i

I 'I

I

I

in functla de forma in plan a

spatiului acoperit cu cupole ~i de tipul de racordare al acestora, se disting 1n general trei situa,ii privind expresia plastica a turlelor pe interior:

a, cupot« din panze !ji felii sau cu nervuri care sprijina pe tamburi nervurap - in exterior, nervurile in· lerioare ale tamburului sun! exprimate prin coloane angajale, care sustln comiss sau arhivolte ale ferestrelor. Extradosul cupolei exprirna torma ei uuerioara (Fig.35).

,

"

51

3,3. COMB1NAlli DE PANDAN'nVi CU TIKlMPE in situatia in cars diarnetrul cupolei este mai mic decal latura spatiului patrat pe care iI acopera, sprijinil"ea ei sa poate realiza pon inlroducerea unor aree sustinite de puncte . de sprijin libere - coloane, care tormeaza in plan un octagon neregulal. Treeerea, de 13 cere la octogonul neregulat, sa faca prinlr-un pandantiv trapezoidal, care dascarca

.' ~ '.

la partea lui inferioara pe 0 tromps conica, asezata in collul patratului pe diractia d~a- :,

gonala (Fig. 31-'1). Aceasta esta 0 solutie constructive.

Exis!a §i situatia in care pandantivul ests combinal eu 0 Irampa cornea sau tronconica, amprentata pe supratata lui mai jos decal cercul cupolei, realizandu-se 0 !recere mai directa de la cere I~I piitf£ll (Fig. 31-2).

Fig. 31. COIIIVilld(ii de pdlldimlivi (;u trompe (7)

'I .,

;l

"

,

. : 3.4. INTERDEPENDENTA DINTRE SISTEMUL DE RACORDARE

: . .,,' I

' .

I P '. ~I FORMA TURLELOR ~

'II J

... A~~pci cand s~a~ul care trebuie acoperit are f?rma poligonala (freevent un octogon), . forma interioar~ a turl~i rezulta poligonala, iar c~pola poate fi din felii, cu nervuri sau de'

,: I.~': i., .: i ; '!

. lip' umbrela, in;situalia in care cupola are.forma sferica, este necesar sa se Introduca

" :! I; t~ ~ ': .'. ; : .' • I

.' . ~~I~~ent~ de r~cordare, fi~ la baza turl~i. fie la raza cupolei. Aceslea pot fi triunghiuri

'curbezplane de, tip pandantiv sau trompe conice.

.:. I

Atune; cand spatiu! care trebuie acoperit are forma patrata ~i trecerea la cupola se rea-

,. t

··;I.!ZeaZa cu pa~pantivi. forma interioara a lurle; erte cilindrica, iar a cupolei semisferica.

i r /,

. ': . r

, La conslrucliile: de Inceput, inzcslrate cu cupola. tamburul turfei lipsea sau avea 0

:': . 'I: I

'.:' .inali,me redus~'i Spre exemplu, cupola de la Sf.JSofia din ConstantinopoJ are un tam-

" 'II ,

.. ~ur'~als, care ~~te de tapt 0 ingro~are a bazei fur'ei; else consliluie ca un inel care

, le.aga caiola p~ste nivelul ferestr~lor ~i prj'!le~te contraforturile care intaresc baza ~;;:::i'ac:eslleia (Fjg.3~). In timp, in nevoia de a ridica cUP91a rna; sus, tamburul turlei crests

. ~'. ii ~ .. \ < " 1

" ~I.in ina\ime !iii ar~ pe interior, implicit, forma cupolfli, neted sau neNura!.

'I· ';i

:jt

I

1.Sf. Sofia

Constaniinopol

2. San Vitale Ravenna

3. Sf. Irina ConstantinopoJ

4. Sf. Maril:J ConstaniinopoJ

3 5. Vechea

MilropaJie Athena

8 ij,

I .

!> .(

6, Mfmaslirea Pantocralor Constentinopol

4

5

Fig. 32. Cupuit] sjmpie §t GU iambu/" (7)

49

curbe, asernanatoaro pandantivilor, S<lU cu ajutorul unar altar rand uri de trompe secundare, asezate mai SLlS deem primele trompe portarue".

De m~lte ori, trompole rJman exprimale in exteriorul ccnstrucjiel, conlribuind la dinamica volumetrica :;i cxprimand baza palrata a turlei.

-,

Fig. 28. Trompa de Calf - A$TARAK - Armenia (7)

Trompele pot fi con ice, sferice sau cornbinatii de bolti cilindrice.

- Trompele conice sunt jumatati de can, avand planul de sectiune orizonlal ~i v§rful asezat in coltul p~tralului; baza canului forrneaza un arc a carul proiectie transtorma . 'plltralul in octagon

Ccind sunt de mid dimensiunl, ele se realizeaza dintr-o singura bucata de piatra ciaplila. La dimensiuni mai mari, arcul diagonalei incepe sa fie exprimat fie prinlr-o retragere de forma culndrica sau conica - arcul are diametrul mai mare decal canul (Fig 29-2,4), fie printr-o muchie ie~ita - arcul are diametrul egal cu canul (Fig 29-3).

46:

Trompele cilindrice

sectii de cilind ri, care

. au generataarele a~ezate dupa laturile patratului de baza: ele sunt de fapt jumatati de bolti cu muchii intrate, sectlonate cu un plan dispus dupa directia arcului diagonal ( Fig 30-1,3).

- Trompete sterice sunt fie [umata]] de balta a vela, sectlonate pe diagonara, c~ la trampele cilindrice, fie semica-

Fig. 30. Trompe stence §I ctlmdrice (7) .

,I I

"

:: .I.'*'

: I ;...'

late (Fig. 30-2,"'},

47

3, RACORDli.RI - PANDANTIVI :;II TROMPE

Pandanlivii :?i trornpele sunt elemente de racordare, a unei cuoole semisrerice sau apropiata de semisforn, cu elernente verticale, care genereaza 0 form~ poligonala in plan. Ele fac trccerea de In 0 forma circulara la una poligonala, mild forme spatiale destinate sa conduca eforturile catre reazeme.

,

3.1. PANDANTIVI

-Pendsntivu; C:;[(: un otcmont constructiv cu aspect de lriunghi sforic (1.:\1 v.ulul ill jos), care participa (lntr-un sistern de patru) I(] cdificarca unei cup ole sferice: cei palru pandantivi asigura trecerea de la planul patrat al arcelor mari, pe care so sprijinii, ia pia nul circular de nastere al cupolei, pe care 0 sustin 8.

Pandantivii sunt suprafete sferice triunghiulare, care provin din secnonarea unei bol(i a vei« eu un plan orizontal, care trece prin chelle arcelor dupa lndepartarea calotei. Asadar, balta a vela se poate defini ca fiind 0 eupofa cu pandantivi.

in situatia in care caleta este lnlocuita cu 0 sernisfera cu diametrul egal cu latura patratului, asezata pe planuf circularrezultat, se obline 0 cupola pe pandantivi.

.ln primul caz, pandantlvii ~i caleta fac parte din aceeasi 'sfera; In al doitea caz, pandantivii §oi caleta apartin la doua supratete sferice disuncte" 9.

Cupola poate fi asezata direct sau pnn intennediul unui lam-

bur cilindric. l~e;lUll.Jtul ostc 0 cupola po lambur, nurnita (wf,i. Fig. 26. Schema cupoietor De rernarcat ca, din puncl de vedere geometric, proiectia - cu oendenuvi - sus;

- pe pandanlivi - los (6)

anvelopantei mtenoare a turiei esle un cerc.

Raza sferei pandantivilor esle egala cu jurnatatea diagonalei patratulul de pe care se ridica. 0 madre sau 0 rnicsorare a acestei raze conduce la solulii incorecte din punct

44

~~f(

r~ 1

, ..

Y·;· ! de vedere geometric ~i tectonic.

r

T' Marirea razei are drept conseclnta aplatiaarea pandantivilor ~i transformarea

(::: .' lat~rilor lor .in curbe, care se apropie delo ccarda, caz in care pandanlivii

.£a: I. ~

\"; .. devin plani. Micsorarea razei conduce la bombarea excesiva a pandantivilor ,!,.,. I' ,

L:! . ,Iransforman.~u-i in forme apropiate de tror~pa. in consectnta, baza cupolei se

"~} ,transforma dli0tr-un cere intr-un patrat eu .~acordari de coil, iar cupola capata . f.'t.o forma comgusa din doua felii C~ljndrice'icare se inlalnesc in cruce, racer-

~i: .~. date in colturi cu elemente spatlale sfe (Fig.27).

·r~:;! .

.. :.:; .' ~-~,} ,

~.~ f, j :'

~:. ,'t "

Fig. 27. Geometria p<'JIJliEl[l/JJlifor:

1. Sf. Irina - Constantinopol,.i. geometric incorect

2. Mausoleul Galla Placida T Ravenna - geometric coree! (7)

I

.. : • ,. 1

~L: 3.2. TROMPE :: !

f,: ,: ;- Trompa (de cWO este un element constructiv, fare, facand parte dintr-un sistern de j.;. patru, permite Irecerea de la un plan plUrat la u~ pJan octagonal, deasupra caruia se

if' , .. ·;·poat~ construic~! u§ourinla 0 cupola10.' '1

!{.:':rn principiu, .trompa reprezinta elementul de racordare al eupolei cu un spapu patrat,

!.; , .

rj~ prin intermedlulunei belli trunchiate sau interseclie de boltl, care conpneoonqatortu un

arc diagonal. ce .transrorma planuJ de nastere dill patrat in octagon.

,

. Racordarea cu~olel cu oelogonul astfel cbunut: se face' cu elemente de racordare

.. ~ .

"

45

Fig. 24. Metode simple de constructie a bolli/or ci/inririce, fiirfJ corraje (5)

·42

- Bofia 'cu rand uri inclina(e dispuse dupa ine/e succesive perpendiculare pe axa bol(ii - sistemul echivaleaza cu 0 succesiune de arce care geoereaza bolta, formate din caramizi dispuse iodina! dupa un anumi! unghi fata de generatoarele bol\ii. fetele de contact ale randurilor sunt dispuse dupa osuprafala conica cu vanul pe axa boltii, Prin lnclinarea randurilor de caramizi se rnicsoreaza lendinta de lunecare a caramizilor pe patul de mortar (Fig, 24, c).

- 80lla cu randuri inc lin ale dispuse dupa inela succesive inclinate (atii de axabol{li - sistemul se compune dintr--o succesiune de arce etipsoidale, lnclinale fata axa bo~ji ~i formate din rancun de caramizi indinate cu aeelasi unghi. R~mdurile de cammizi sunt dispuse dupa planuri paraIele, care reprezinta sectiuni oblice printr-un cilindru (Fig, 24, b).

- Bolta cu randuri inclinale dispuse dupa ine/e succesive oblice (ata de axa boltii - sistemul este compus dinlr--o succesiune de inele ablice, care forrneaza baza unui con eliplic, iar varful conului esle silWat pe 0 axa para lela cu axa bol~i. Caramizile au 0 indina~e fata de generatoare. diferita de cea a inelelor, retele lor'ocupa suo prafata unui con (Fig. 24, d),

~..;-( ,'II' I

','.... ~'~ _'\ I

1'\,;". 'i I

4~1; , . ! I

I I' -. .: I ~

...fl.: 2.~, COFRAJ~ i

· : M:],;. Ca §i pentru a~ce, in construcua bol\ilor sunt ~ecesare cofreje provizorii, care susnn

· 'ph:t caramizile pa~~ la intarirea mortarului. 1

. (, .... , •. ,. I .' .

. :, .~!.;.: : Cofrejele sunllsprijinite pe esatodaje realizatelcu stalpi, traverse §i contravantuiri :;;i

c· r~fn.: p~evazUle cu ~ecanisme de decofrare. La realiiarea cofrajelor trebuie avuta tn vedere

.,7, ... ,.:, 1

· Ire':· co recta trasere a coastelor §i a inveli~ului din!scanduri, care constituie con!rafonna

J:' .: intradosului bol\ii §i pe care se sprijina caramizilE;) in timpul zidirii. Structura de sustinere

" .i).~' I L

: ~~.: . a cofrajului trebule sa fie rezistenta !ii rigida, pentru a nu permite miscari provenite din

,r _,_, I ' ~

..• . tncarcar], in ti'npul fazelar de executie. i

. ~>!:. ~ecorrarea eS~i ef~ctuata i~ aceleasi condilli ci ~i la arce; ea trebUie. sa fie progresiva .:,i':~ : ~I gradata, da~ Imal ales uniforrna pe toata sup~afala, pentru a se evita fisurarea bollii ~.:): .' din sareini excentrice. Cofrajul nu se extrage imediat dupa decofrare, ci se lasa pe po-

"1" I

~\: 1. ; zitie, pana la ~mpleta stabilizare a bollii. ·1

}..i. !

~;'~ :-~ - - ··--:--·-(2IDlllJl1rrilli1TTTrmtF-~===:;:;;9~

~ :~ - i ~ !

,i' ,I ! :

I

:,': .

~; :

,

'r

';'"

'.;"

, .,

"

.i

Fig, 25, cOfraje pentru boWie in cruce cu mucbii in/rate (sf.) §imuchii ie§ile (dr.) (2)

1 : ~

j 43

• i

. Fig. 22. Oispunerea caramizilor

40

- ,,"- - :!II~t~=~'.'i'-"·'·"",,7=---="-=" =--7'"",,!-.,,_ -, ,;- '_"_'.

~, il:,

realtzeaza .). :-. "

1--------,

Daca in prirnul caz se

legaluri intre diversele asize, in eel de-al doilea, randurile tra~sversale se comporta ca niste arce .. elementare simplu alaturate, prezentand insa

. avantajul ca sa utilizeaza un cofraj partial, care se poate rnuta pe rnasura

. . .

ce constructia avanseaza.:

I;

Aile sisteme de dispunere

ci:l rn III tz i lor

celo . in

sun!

care

cararnlzllo sunt asczate iNsPiC , convergent SIlU divergent, 'cu traseele asizelor Icrrnand unghiuri de 450 in raport cu axele de simetrie ale boltii, in acest caz. constructia bPI!ii lncepe din centru, la tntersectla- axelor de simetrie, pentru a se obtine un desen simetric ~i corect, mai ales pentru bolti cu intradosul aparent (Fig. 22.).

Fig. 21. Oispunerea osizetot dupa generaloare sau dupa curba directoaie, la boqife

cifindrice de jumatate de caramida (2)

, ! I

Peniru bolt~le cu muchiile intrate ~i iesite,

sOlupa de) plan patrat este cea mai obi§nuila; ea poate fi conslderata ca 0 inter-

, ~

see\(e de dQUi'i bolli semicilindrice, care se

\ ~

tntalnesc dupa un unghi drept.

j i

in g~neral,aceste bolti sunt construite din

§iruri: de ei:i~amizi dispuse in Iunctie de ge-

I I '

neratoare, paralele cu laturile patratulul la

: ~ [

-J="_'=-==-'I'--I':'::f=l:JI~~l'LIh~~~r.:nlri-,· - cele cu muchii iesite ~i perpendiculare pe ele

;j . I I '.

;; : la eele cu muchii intrale. Punerea in opera

1: : ince+ simu,lan de pe toale cele patru laluri

§i continua asiza dupa asiza,

! ,

o varlanta: a' bollii manastirest] este

,I ,

. bolta: au ogJinda.- obtlnuta prin secti-

I .

onarTa bol~ii amintite cu un plan ori-

zontal, aptcapa de cheie; Tn zona

. 1 I

.' . oglinjlii se adopta 0 rezolvare similara

. Fig. 23. Bolte cu ogJinda (2) . platbandetor,

i . ,'I i '

, . BOLT' CIUNDRICE EXECUTATE FARA COFRAJE : , , l:! ,! i i

;',~;"r:, Un caz parti~~lar de realizare a boltllor cilind~ice esle eel in care caramizile nu sunt

·:·il a~ezat~ pe ci~tre (cofraje), ci suntle~ate cu l0rtar, u:nele de altele, pornind de la un ;:;:':!limpan sau un alt arc foarte puternic, nurnit arr:; de capat. Pe acesta se traseaza forma

, ',' I'll ! r i

.!,~:' : boltii, iar car~~izile se lipesc unel~We 'altele, control~ndu-se in permanents traseul

ir<' curbeicu aju;9JlJI unui distanuer (r#~~Ura) dip'lemn 4au sfoara, care gliseaza pe un .j~,;' fir inlins dupa, ~xa boltli. Sistemul e~::foarte SifnPIU, d~r extrem de laborios, pentru ca {:.: trebuie sa se astepte priza rnortarului dihtre randurile vecine, existand in permanenta

'1". . "'; I '

: F,~, pericolul lunecarii cararnizilor ~i deformarii boltii,

I." I 'j

j :' in acest sstern nu se pot realiza deschideri mari §i bOIti mai groase decaf un rand de caramida.

, u: ,'. r .:

.;.:. Sistemul per~ile patru varlante? de p~ineipiu: I .

_. - Bolta au riurduri drepfe dispuse dupa in~/~sqr;r:.e.si'i.eiperpendiculare pe exe bol(ii-

a

.!

. ,

.'

sistemul echivaleazi'i cu 0 suceesiune de arce care au lapmea egala cu grosimea unei

. 1 : I • _ ; ~

cari'imizi; cari'i,mizile sunt asezate ca ia bol\ilejexecutate cu cofraje ~i au felele per- .

..t '. .

pendiculare p~: generatoarele bolt~i (Fig. 24, a).j'

• I ~ ~ .

, ._\ •• .) -;il\\tro' :;'~""""' .• ·r~\. '~I ~~I. :

41

se trece la un plan circular, prin inlennediul a 4 pandantivi; pe acesta se ridicil direct sau pe un profil retras, un tarnbur cilindric. In interiorul tamburului sunt ~ 4 aree diagonale .piezi;;e··, care se prolecteaza in plan dupa un patrat inseris in cercul care contine bazele pandandivilor. AI\i patru pandantivi fac trecerea de la patratul arcelor piezi§e la un nOLI lambur sau Ia 0 caleta. Aceasta dubla trecere, gradata pe verticala, are ca efect reducerea diametrului turlei; in proieclie orizontala, diamelrul turlei este egaJ cu Jatura piitmtului arcelor, inseris la r:lndul lui in cereul corespunzator primilor pandantivi.

Ascll~t1Il;llomc bl)l(ii moldovencsf esto bolla stetet», care difera de aceast~ prin faptul ca in: tamburul ridicat pc pandantivi coexista 4 pereehi de arce .dispuse in stea. Pe aceste arce spdjina 0 caleta, care are diarnetrul egal cu eel al cereului inscris in octo- . gon ul ceo se formeaza in proiectie orizontata, in urma lntersectartl celor 8 aree (Fig. 19, b). Similar, se poate construi ~i balta stelata cu 6 colturi,

B91Ule stelate sunt de origine orientala, mauro-caucaziana, dar sunt prezente . i}i :in arhitectura Moldovei.

:Q

D

.;,

Fig. 19. Bo/(i (3,4)

a. bol/a bizantina: b. bofta stela/a; c. bolla moldoveneasca

38

i

I

. I

2,2, CONSTRUCTIA BOL T'LOR DIN CARAMIDA

:1 .. . I

Conslruclia,qol~lor se bazeaza pe aceleasi reguli care guverneaza realizarea areelor;

. ,., .. I

. ·asem~n;lltor: keeslora,' ele sunt constituite din' asizeleqate eu mortar.

. ... .J: .! .

Din punet de. vedere static, boltile se comporta asemeni areelor. Eforturile se descar-

.1, I

· ca alill pe Jerticala, cat ~i pe orlzontala, generand rezultante oblice de valoare con-

. ., I .

· ~·iderabila: ~ dau nastere la impingeri laterale importante asupra reazemelor.

· ..., _. I

fmpingerea lalerala a bolnlor trebuie sa fie tntotdeauna absorbita de rnasa reazemelor

" . I

· sau contrabalansata de actiuni laterale de semn opus, produse de structuri conjugate,

.'. 'I . I

asa cum se inta.mpla de exemplu in arhiteetura bizantlna, unde pia nul :;;i elevatia erau

., I

• 1, . ~ I J. •

eoncepute in functie de eehilibrul bollilor .. · .. -;----- ...

• ., !

Atunei cand secliunea reazemului este insuflcienta pentru a prelua impingerea struc-

'.' rrl I

turii boltile ~i;7u exists aile bolti care sa 0 contrabalanseze, se procedeaza la anularea

impingerilor orizontale cu liran\; sau cu contraforturi.

: I· .

· ln ceea ee privei}te tehnica constructiei boJ\ilor, sunt valabllecriterltle pentru realizarea

,i I

arcelor,~execlJ~a pornind simultan de la planurile de nastere catre cheie.

,! , . I . .

De obieei,"in '~I'eg erea sistemului constructiv sl? foloseste d ispozlua in bloc, fermata din

II, I

doua randuri: ~e cararnizi tesute intre ele. Este poslblla insa ~i realizarea bollii cu un

I \ . . . I! ~ .., . ~

singur rand d~ caramida (0 jurnatate de caramida) sau ~i mai groase d~c.at 0 cariimida,

." . j .

avand grij~ ca acestea sa fie corect tesute ca cazul zidflriei.

.: . .' ' ': ~ . . '.

i 1 j

I I

i

Fig. 20. Teseree caramizilor in bo/tile ci/indrir;e

, . cu grosime de 0 caramida intreaga (2)

., I .

., I

Pentru Ixll\i~ OJifdrice, cele mai ~ mOOuri dei dispunere a caramizilor sunl reIe cu randuri

Iongitudinale ~i cu randuri transversale. In primul caz' c.aramizile sunl dispuse in lung, dupa gene-

. I I

ratoarele boItib- iar in cazul al doilea, dispunerea se face dupa OJrbeIe di'edoare (Fig. 21).

• Ir I

;1 I 39

..

- bolta in leagan inei(;lra: este 0 bollD sc:nitoroidala, descrisa de 0 cUrba pe 0 iraiectorle circulars, avand raza mai mare decal diamelrul curbei;

-:bofla tn /eagan elicoidaJa: este 0 balta obtinuta prin rniscarea unei curbe dupa 0 directie elicoidala,

BOL TILE SFERICE i~i descarca eforturile pe peref de contur circular] sau poligol1nli. de obicei poligoanc requlale: dodecagon, oclogon. I·)cxagon sau p~trat.

~ncil proicctia unei caloto stcrlce in plan roprezinta un cere CiTcumscris poligonului pe care so sprijinll, atunci avem de-a face cu 0: cupola susocndata>. Prin sectionarea calotei cu planuri verticale, care tree prin laturile poligonului, se obtine 0 bolla a vela numita ~i bolW sfelica cu ·pandalliivi.

Daca prolectia bol!ii semisferiee reprezinta un cere inscris in poligon, inlervin problema de racordare ale cupolei la conlurul poligonal. Aceste racordari se rezotva prin inlroducerea unor elemenle spatiale de trecere: pandantivii (lriunghiuri sferiee) ~i trompele (bolli simple trunchiate sau inlersec\ii de bolli simple). Daca proiecfia boltii sernisferlce reprezinta un cere mal rnic decal cercul Inscris in paligon, apar fie elemente de sprijin suplirnentare, perechi de arce intersectate, fie semicalote eta[ate peste 0 bolt~1 a vela.

Cupolele sun! forme care deriva din sfem. Pot Ii semisferice, calote sferice, suprain~lt;]te, a vela (bolli sferice cu pandanUvi) elc,

in general, se numesc cup ole toate acele bolti care prezinta supr~fete geometriee unice, generale prin rotajia unei curbe in jlJWI unci fixe CUll) ,'sic cazul cupololor sferice, a ector in ogiva, elipsoidale.

BOLTILE COMF'USE - cele mai utilizate sunt bollile: care provin din intersectll de semicilindri.

Atunei cand lntersectam cilindri cu diamelre diferite se ob~n 36

';.:',: : directoare cornpleta se numesc unghii (il. ungl\ia), iar cele care connn 0 jurnatate de

· ~+.i.', curba directoare se numesc fusuri (it. fuso) (Fig. 18) .

. :. J,i,_.',l,:_.;r·i.:,:i,·.!J.',.,,:·., .. ';:.·,'. __ :J":' if . W

'.. VE:

rri1. . r. '"0", , : ,", Fig. 18. Configu,a(ia bOI(ilo' in croce (2)

tv 01: Li":: Din combinare~ mal multor suoratete de tip fus ~e ob!'n bolli eunoscute sub numele de

~ .. J .. i ,~fi:;!~\ bolta din felii s~u eu muchii intrate. Bollile cu. mUFhii 'nlrate sprijina pe ziduri de contur.

.: f'·n:i Cea mai sirnpla bolta fermata din 4 fusuri (felii) ega Ie, asezate pe un plan patrat, esle

· '·1'1 ,. \

.:;.;1::: bolta in cruce cu muchii inlrate, numita 9i bolta '(Itmastireasca.

r· ~. ~'.' , . - , •

'h:;·::,,: Daca 0 bolta cu muchii intrate, cornpusa din felii, ary suoraletele acestora cu dubla curbura,

F:i!.'-!::· ','r: ' j

{r-t d S8 obline; a CU~IB de tip umbre{a, care are lnsa ~ucl')ii:le ie~ite (caire spa~ul interior) .

:;,:":i.~'/I ~ollile:ln cruce cornpuse din 4 suprafete de tip ~nghie sunl tot intersectli de doi semi-

": • "~,.~.~ ;:" ' . ' n" ,', IJ I . ,.

~~.:r I cilindri in cruce, care. au ins!) generatoarele perpendieulare pe latura patralului 9i se

:' ~~ ~;'.:' :. 't'; . . l , . '. 1

• ~e_;::m.illJesc bolli cu:muchii ie§ila. Dupa forma directoarelor, ele se clasitica la fel C3 prece-

,_ .... , ," ", , , I .

; ~Jfit~l!d~Q~71~~.;Acest::liP·de bolta se poate ~escarca; pe :puncle :de sprijin izolaie (stalpi,

I r : ... ,' ~.j . L I_ • ':' • •

· vn:i:colpan,e), dispuse ifl colturile patralului pe care ~J acopera. . .

· l;fi·rJ .. (-- \ 1 ~ ~ I ~I.i " . f;

.. i::>;::, Un· caz partic~l~r al boltllor in cruce Elsie bOlta; bizantina sau botte cu muchii ie$ite

,'L I":' ~

;<: .: supraina1faUi, I~ care generaloarea nuesle 0 dreapta, ci 0 linie curba, astfel inca!

!,:ylcheia·boltiiest~:situa!a la 0 cola superioara fala de cheile eelor patru arce·(Fig. 19, a). i.~< :Compozi\ia SP~liala se aseamana cu 0 bolta a vf3la cu nervuri diagonale.

!\ /,1··, :

f'-;·; - Un all tip de bolta compusa esle bolta lTIo~c!oveneasca care se constituie in urma unei

,., . ". . '" I

}~:~::\:duble treceri la un plan palrat la un plan cir~ular (fig. 19, c), De la planul patrat de baza

l:/f<:;! ' . ., i ( , 37

~.

.. AI ' h

. [lI . 1.( £Y

t ' , 'I. t .

@' ".61

Fig. 17. Diferite tfpuri de bOlli (2)

'~ ,t§.m'l,':?'.:' ! i

: ,)l)::' : . ': '. l

~':1n::;~).bPt~i;Cl!iPenetr~lii (sau cu lunete), Cand diameyele cilindrilor sunt egale, se outin bol]i

J~\+,: In. cruce cu muchii inlrate sau ie~jte, in. functje de model de dispunere al genera-

~:;:';!".')\."""':!'.'" - _,.. 'II T

i;~:~jj;:.toareror, Un ~~el inluitiv, usor de imaginal, esle eel care imparte un semicilindru de

, • 'O)~ 1.', L, " . v-.' • I I 7 ~ I •

; 't~if:·:'; plan.patrat se~l,onat cu planuri diagonale, in s~prafete de lip "unghfe §i Ius" 6.

.. i;;I:~ ' .. i Sa tuam in considerate 0 bolta semicilindrica de plan palrat, adica un semicilindru cu

1. ':'. ,.~,. '.. I I I'

: ;t;;::i'_'!;·diametrul ega; leu lungimea, Seclionimd bolla ~u doua planuri verticale diagonale, se

i ;~;iT :'Obli~ patru se·~mente de bolla, egale doua cat~ doua; cele doua carecontln 0 curba

I.' .-. . I

2.1. DEFllI!lTIE ~,I TIPURI

• 1 •

Realizarea diferit'3lor tipu(i de bol~ se bazeaza pe aceleasi reguli valabile pentru construirea arcelor. De altfel, suprafetele curbe ale boljilor se obtin prin rotatia sau translalla unui arc.

,

N~meJe de balta este dat in general structunlor care acopara spalii unitare.Jntimp ce

arcele acaper€! doar golurile dintr-o zidarie. in realitale, 0 diferentl!l substanliala intre

I • .

me ~i bollcl nu exisli'l. intrucilt arcul este 0 bolt:J restrans<'i la grosirnea zidului.

: : ..

Bollile prezlnta forme difercntiatedupa suprafata inlerioara; intradosul are 0 curoura ~i

,

o suprafal~ gcoillctricti bine definitil, in limp ce partea superioara poate avea 0 con-

. formare carecare, ca rezultat al unor aspecte constructive statice ~i de utiJizare. De aceea, in mod normal, cand se vorbeste despre forma unei bolti, de fapt se face referire la forma intradosului.

Forma inlradosului este reprezentata de suprafete curbs generate geometric.prin : - translatie: rniscarca unci drcple (sau curbe) generatoare, dupa 0 curba directoare

- rotatie: rniscarea unci curbe in jurul unei axe

• : L

Bollile pot fi simple, atunci cand aparfin unui unic solid, sau compuse, ca rezullat .ai . unor intersectii de boltl.

eoqlLE SIMPLE - sunl constituite din doua mari grupe:

- grupa bo/tilor ciiintirice (in /eagan): in plin cintru, turtite. ascutite, eliplice ..

• grupa bolfilor sterice: semisfere ~i calote sferice; mai rar sunt ulilizale bolli cu forme. eliptice in plan. Sun! unele cazuri in care bolta ellptioa este, de fapt, fie urmarea unei executii defectuase a unei bolV sfedce, fie adaptarea ei la un contur dreptunghiular apropiat de patrat.

, eOL TILE CILlNDHICE - sunt foarte asemanatoare cu arcele, penlru ,ca intlJitiv sunt formate dintr-o succcsiuno de arce: oie i~i descarca eforturile pe direcue Irasversala, pe per~ti djspu~i in lungul generaloarelor, la nasterea boJ~i (pe linia .Ie imposta). Dupa forma directoarelor, acestea se cJasifica (se denumesc) la fer ca ~i arcele: in plin cin- , tru, turtite, ascutita, eliptice etc.

Boltile cilindrice sau in leagan se prezinla sub forma unei jumataV de cHindru ~i, in funcue de directia axei, bol\ile pot fi drepte, oblice sau rampante (Fig. 16).

34

. , !

. t·: I ....

. Daea bolple sunt cilindri scurli, descarcarea se.tace pe intreg 'conturul, inclusiv pe pereUi de

. . . ,1iin~n'(cel, di~~U~i perpendcutar pe generatoarJ). Alunci cand bolUle stint ci~ndri lungi.

. .. :Ide';~;~e~' s~ face numai pe pere~i JOngitudin~'i. Pentru marirea slabi-litalii, bol~1e se " Ill"" ' . !i I I. eced . b llil .

. ' -;- jnlaresc prin .arce dubroull.Se cunosc cazuri cand arcele dubloun pr executa o. or:;;1

. 1.\; : 'il I .

, '1' 's~~vn cofraje S\rpple pe care se executa bolla cilindpca. Se elimina astfel folosirea unor cofra-

'!. je complicate, dar decofrarea esle anevoloasa, pr~ucand chiar distrugerea cofrajelor.

,i; T~~urile de bol,\j in leagan, diferlte de cea dreap~, formaaza 0 grupa de boiti cilindrice

::"spe~ia/e:"':':! ,:1 !

:. ~:'~o;la in leagan oblictt este generala prin mj~Carea unei curbe pe orizontala dupa °

.: di~~clie ~blica :~Ia de planul ei; . . ! : I '

. - bolla in lea9.~f1 rampanta: este generalil prinl mlscarea unei curbe dupa 0 directie

'.' .1

care face in plan vertical un unghi oarecare cu.normala pe planul ei;

,. . I; I

- balta in ./eagan conica: este descrisa prin rotir~a generatoarei oblice in jurul unei axe

... orizontale ~i esle utilizata la acoperirea incaperilpr de colt, .triunghiulare ~i trapezoidale;

',>~ r T : :=-!,I -

:,;::;.~_ _ ~l

'i: ".' ': ----~~_~,I

. ' ,,' ,

, __ ... ~, I "

I

!

~.

( FE

----t--

.~

-r:": ........ , ...

/ ,.

a.'I~ 1

. I

it>

.j ! Fig. 16. Botli in le{Jgan (2)

.!~. ciiindrica;' b. ob/ica; c. rampanta; d. conic«: e. ine/ara

i. I 1

35

in cazul unor arce cu deschlder! rnici, p~n~ la 1,20-1,30 In, se poate utiliza un cofraj de tip tambur, cu 'inveli~ul din §ipci sau scanduri, batute pe coaste de lemn (Fig.13). Coastele se realizeaza in mod oblsnuit din doua randuri de scanduri, fixate Intra ele cu cuie, dispuse decalat ~i rotunjite dupa forma arcului,

Pentru arce cu deschidere mai mare, de peste 2,0 m, se construlosc cofrajecu coastele .ridigizate, prin intermcdiuJ unor slpci care realizeaza trianqulalil.

Pentru arce cu doschidori mari, de peste 3,0-3,50 m, se Iolosesc sistema rnai compli-

,', . ~",'

cute, ell ccastelo :>uu form .... de panourl, reanzato din mal multe straturi de scanduri asezate intretesu; fixate Intre ele cu cuie §i rigidizale cu diagollal~.

Pentru arcele cu dcschidcri Ioarte rnari, de peste 3,50 01, coastele rotunjite sunt sprijinile pe structuri din lemn de tip grinda cu zabrele, asernanatoare structurilor de la

, , .

sarpantele din lernn.

~-------.--------------------------_.I

Fig, 14. Corraje penltu arce cu descllideri man' (2)

.,

::, '~f.if.:.;.:C! <: ' i ,

• oj !

,0' :;', . Decofrarea: ~te procesul de extragere a oofrajuJui ~ sub arc. La decofrare este fOJl te impor~t: . ': .: tant sEt s'e eVit~ 'mi§cari bruste, care ar produce SOI)citiiri de natura dinamica, ce pot periclita

~'<;:';'.: I I !

stabilitatea struqurii arcelui. in ceca ce privQ§te mo0entul decofrarii, se disting doua metoda:

prima consta if! decofrarea arcului inainte ca mOrlc!rul sa fi facut complet prizil, iar cea de-a

,~. . ' "" in men~rlerea ~frajUI,u,i. "" la intarirea ~~~nitiva. a_ """"'

'~'; Pnma metoda confera conditii mat bune de stabilizare, avand In vedere ca deplasarHe care

11.e' . : au Joe in arc in timpul decofrarii, inainlea inlaririi complete a mortarului, nu dau nastere la

..... ;.:;' :.:.1 fi~Uri_ ~riCuloaS.I~; P~i~il.ele lisuri car~ apar .in limp.~1 decofr~rjj se i~Chid datorita compresiu- . .f:: : j, nllor dm arc; astfel, rntanrea completa a mortarulur .are loe 10 faza In care arcul capata con-

.10": I " I

L:, .! figuralia finala Jr~ mod clar, aceasta metoda implica:deplasari verticale mai mari, de care tre-

.;; '. : buie sa se ~na 0>nt in faza de constructe, inill!and:u-~ mai mult cofrajul.

'<:':": Cea de-a dO~~' metoda, in care decofrarea 'sejface dupa intarirea completa a mor-

. .... ,."' .! I ' I

., :' . larului, d<'i nastere la deplasari mai mici in faza fe decofrare, dar poate provoca fisuri

(1;': I d~firiilive in strHctura, 13 stabilizarea arcului. 'l

;;;.' . ~ Procedeele tradi~onale de decofrare utillzeaza penele din Jemn §i sacii cu n:sip .

. ~ , :

i Sistemul cu pene din temn consta in introducerea unei perechi de pene intre cofraje §i esato-

" " .~ daj. Prin ba!ere~ penelor in sens opus, una fa(a d~ cealalta, se aduce colrajulla jnal~mea

_\ .:. 11 I _

.! corecta in ~mpul punerii in opera ; deplasarea penelor in limpul execotel esle blocata prin

,I • 1 • ", ~

balerea lor in c:~ie. La. decofrare, se scctculele, ~r penele sunt balute in sens opus, asi-

gurandu-se 0 eli?erare gradata a arcului. l

.' . !. ,

• '. Sislemul.cu s8~i de nisip consta in pJasarea intre cofraj §i e~jodaj a unor saci urnpluti cu

~ • • I ; .- ~ ~

;. :,:.: : nisip,care la decotrare sum goli~ treplat ~

.~~.' :: i Tehnicile' actual~ de constructe, consolidare ~i re~t,aurare utilizeaza sisleme mecanice OJ

,,,. I, '[ I .

. :;-". ,: ~urub sau ~ hidroulice ~i pneumatice. ..,

J' I. '.' I

~:;',' ::,; ',; -I ~ ; ~; l- I .: i • '. '~' :. , : .

" I'

I I .

~~~·U

'.

j ...

" ,

.'.

.,

~

• I"

i

Fig, 15, Dispozifive de]decofrare

a, cu pene; b. cu seci de nisip; c. cu §urub

33