Sunteți pe pagina 1din 15

GHID TEHNIC PRIVIND DIAGNOSTICAREA REGIMULUI DE

FUNCŢIONARE ŞI A COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A APARATELOR


DE CONDIŢIONARE DE FEREASTRĂ

Indicativ GT 016-1997

Cuprins

1. GENERALITĂŢI

1.1. Scopul ghidului

Prezentul ghid conţine metodologia de diagnosticare a regimului de funcţionare şi comportării în


exploatare a aparatelor de fereastră.

Ghidul este destinat persoanelor, instituţiilor şi laboratoarelor autorizate să execute astfel de operaţii care
devin necesare în diverse situaţii cum ar fi: expertize tehnice, reclamaţii privind funcţionarea defectuoasă
a echipamentelor, accidente, reabilitarea sau modernizarea aparatelor de fereastră.

Diagnosticarea regimului de funcţionare poate să scoată în evidenţă şi anumite performanţe ale


echipamentului care nu au fost observate în timpul testării produsului în laborator.

Pe baza ghidului utilizatorii aparatelor de fereastră pot efectua urmărirea în exploatare şi diagnosticarea
comportării.

Ghidul conduce la obţinerea de date privind comportarea în timp a aparatelor de fereastră, care sunt utile
fabricanţilor pentru îmbunătăţirea calităţii lor.

1.2. Domeniul de aplicare al ghidului

Ghidul este aplicabil la diagnosticarea regimului de funcţionare şi al comportării în exploatare a aparatelor


de fereastră, destinate ca independent de condiţiile exterioare, să menţină o anumită stare a aerului
(temperatură şi umiditate), precum şi un anumit grad de puritate şi viteză a acestuia în diverse încăperi
(birou, săli de restaurant etc.).

1.3. Definiţii şi abrevieri

În cuprinsul ghidului se utilizează o serie de termeni ale căror definiţii standardizate sunt menţionate în
ANEXA 1.

În afara acestora se mai menţionează următoarele definiţii:

- Diagnosticarea regimului de funcţionare şi a comportării în exploatare a unui produs: Acţiune întreprinsă


în anumite situaţii specifice (expertize tehnice, evaluare în vederea înstrăinării, reclamaţii privind
funcţionarea, dezastre materiale etc.) care constă în aprecierea modului de comportare a produsului prin
luarea în considerare a caracteristicilor şi parametrilor lui constructivi şi funcţionali de la darea în
exploatare şi până în acel moment şi aptitudinilor de utilizare în continuare.

- Aparat de fereastră – aparat de condiţionare a aerului, care se montează în fereastră sau goluri din
zidărie.

[top]

2. PREZENTAREA PRODUSULUI

2.1. Descrierea şi componenţă

Scopul aparatului de fereastră, ca de altfel al oricărei instalaţii frigorifice constă în extragerea continuă a
căldurii din mediu mai rece (spaţiu condiţionat) şi evacuarea ei într-un mediu mai cald (aerul exterior).
În acest scop aparatul este prevăzut cu un compresor care livrează agentul frigorific la presiune şi
temperatură ridicată, astfel încât acesta (agentul termic) să poată fi răcit şi condensat prin schimb de
căldură cu mediul cald (aerul exterior). În continuare, agentul frigorific trece printr-un organ de detenţă
(tub capilar) unde i se reduce brusc presiunea. La presiune scăzută, rezultată după organul de detenţă,
agentul frigorific începe să vaporizeze cu absorbţie de căldură din mediul rece (aerul din încăpere),
vaporii fiind din nou aspiraţi în compresor, ciclul reluându-se (vezi fig. 1).

Atât circulaţia aerului exterior, cât şi a aerului interior prin condensator şi vaporizator, se realizează cu
ajutorul unor ventilatoare.

Aparatele de fereastră sunt aparate de climatizare având puteri frigorifice cuprinse între 1 ÷ 8 kw.

Aparatele de fereastră se compun din:

• compresor frigorific;
• condensator – răcit cu aer;
• vaporizator;
• rezervor de lichid;
• filtru deshidrator (filtrant);
• ventil de laminare;
• motor de antrenare al ventilatoarelor de aer exterior (interior);
• sistem cu clapetă pentru aerisire;
• elemente de comandă şi automatizare, instalaţie electrică;
• alte componente: conducte de legătură, postament, perete, separator, amortizoare pentru
compresor, carcasă, mască faţă, mască spate etc.

În ultima vreme au apărut aparate de fereastră reversibile.


Prin intermediul unui ventil cu patru căi sau a altui ventil de inversare, circuitul agentului de răcire se
inversează, astfel că vara vaporizatorul foloseşte la răcirea aerului din încăpere, iar iarna devine
condensator, folosind la încălzirea încăperii.
Elementele de comandă şi automatizare pot cuprinde:

• telecomandă în infraroşii;
• sistem automat de urmărire a temperaturii din încăpere şi reglare a parametrilor de funcţionare
prin sonda de temperatură urmărită de microprocesor;
• sistem automat de memorie de dirijare a jetului de aer prin baleierea sub unghi de 90° a spaţiului
climatizat, prevăzut şi cu selector pentru anumit poziţii fixe;
• sistem automat de programare a regimului de funcţionare (încălzire-răcire) şi a temperaturii din
încăpere;
• sistem automat de reglare a debitului de aer;
• funcţionare în regim de dezumidificare a aerului;
• degivrare automată;
• reluarea automată a funcţionării în cazul unei pene de curent, atunci când aparatul este
programat pe regim automat;
• afişarea la comandă a principalilor parametri realizaţi, pe ecranul telecomenzii;
• posibilitatea de autodiagnosticare, în cazul proastei funcţionări, sau opririi aparatului prin afişare
pe telecomandă.

În fig. 2. este prezentat un aparat de fereastră pentru răcirea aerului.


În fig. 3. este prezentat un aparat de fereastră cu pompă de căldură.
2.2. Stabilirea funcţiunilor principale şi complementare ale produsului
Principalele funcţiuni ale aparatelor de fereastră sunt:

• Menţinerea parametrilor aerului în limite dinainte stabilite, indiferent de variaţia condiţiilor


exterioare sau a sarcinilor termice şi de umiditate;
• Crearea ambianţei optime a şederii oamenilor, în cazul instalaţiilor de confort sau de a asigura
condiţiile de temperatură cerute de procesele de fabricaţie, în cazul când se folosesc la instalaţii
de climatizare tehnologice;
• Funcţiune complementară – se poate menţiona prin folosirea aparatelor de fereastră pentru
încălzirea încăperii unde sunt montate, dacă sunt dotate cu pompă de căldură.

[top]
3. STABILIREA CARACTERISTICILOR PRODUSULUI ANALIZAT PRIN
DIAGNOSTICARE
Prezentul ghid fiind destinat diagnosticării regimului de funcţionare şi a comportării în exploatare a
aparatelor de fereastră utilizate în construcţii ce vor fi analizate prin această operaţie, trebuie avute în
vedere prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Conform art. 8 al acesteia, pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi
menţinerea pe întreaga durată a construcţiilor (prin care, conform art. 2, se înţeleg şi instalaţiile aferente
acestora) a următoarelor cerinţe:

• rezistenţă şi stabilitate;
• siguranţă în exploatare;
• siguranţa la foc;
• igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
• izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie;
• protecţia împotriva zgomotului.

În continuare se stabilesc caracteristicile produsului care trebuie luate în considerate pentru a determina
modul de îndeplinire a cerinţelor menţionate.
3.1. Rezistenţă şi stabilitate
Rezistenţa şi stabilitatea sunt cerinţe esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească aparatul de fereastră.
Aparatul trebuie să asigure satisfacerea cerinţelor utilizatorilor, în condiţiile unei exploatări normale, pe
toată durata normată de utilizare.
Cerinţele esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească produsul privind rezistenţa şi stabilitatea sunt:
3.1.1. – rezistenţa la presiunea agentului frigorific;
3.1.2. – rezistenţa la temperatură şi la vibraţii de temperatură;
3.1.3. – rezistenţa la eforturi în exploatare;
3.1.4. – limitarea transmiterii vibraţiilor produse de aparat;
3.1.5. – protecţie antiseismică.
Cerinţele de la punctele 3.1.1. şi 3.1.2 se vor verifica conform STAS 6987-82 "Instalaţii frigorifice" –
Prescripţii de siguranţă.
Rezistenţa la eforturi în exploatare se defineşte prin rezistenţa mecanică a părţilor accesibile ale
aparatului la eforturile care pot fi aplicate în cursul exploatării.
Se va verifica dacă nu au apărut deformaţii ale carcasei, pierderi de etanşeitate, rupturi etc.
Limitarea transmiterii vibraţiilor produse de aparat se defineşte prin nivelul de transmitere a vibraţiilor
produse de aparat (ventilator şi compresor) la părţile construcţiei susceptibile de a intra în rezonanţă.
Criteriul de performanţă se defineşte prin raportul dintre frecvenţa proprie de vibraţie a aparatului de
fereastră montat pe suportul lui real şi frecvenţa proprie a elementului de construcţie.
Se va verifica ca aparatul să nu se rezeme direct pe fereastră sau pe perete, pentru a nu produce
zgomote şi vibraţii.
Criteriul de performanţă pentru protecţia antiseismică este asigurarea condiţiilor de amplasare şi fixare a
aparatului în cadrul clădirii şi luarea măsurilor corespunzătoare de stabilitate.
Se va verifica fixarea aparatului pe suport şi asigurarea contra răsturnării.
3.2. Siguranţa în exploatare
Siguranţa în exploatare se referă la modul în care atât aptitudinile aparatului, cât şi montajul acestuia
afectează siguranţa şi confortul utilizatorilor şi securitatea construcţiilor.
Siguranţa în exploatare se referă şi la acele caracteristici ale aparatului capabile să prevină producerea
de accidente, datorită formei gabaritului sau amplasării necorespunzătoare.
Pentru diagnosticarea produsului din punct de vedere al siguranţei în exploatare se vor efectua
următoarele verificări:

• verificarea elementelor de îmbinare şi fixare din punct de vedere al rezistenţei mecanice;


• verificarea etanşeităţii circuitelor de fluid frigorific în condiţii normale de funcţionare, conform
STAS 6987;
• verificarea dispozitivelor de protecţie şi aparatelor de măsură şi control pentru exploatarea în
condiţii de siguranţă, protecţia faţă de pericolul de electrocutare;
• verificarea evacuării condensului pentru a nu periclita siguranţa construcţiei;
• verificarea securităţii la intruziune, respectiv dotarea cu mijloace de împiedicare a accesului
persoanelor neautorizate la dispozitivele de reglaj, comandă şi control.

3.3. Siguranţa la foc


Această cerinţă implică verificarea comportării la foc a materialelor din care este executat produsul,
identificarea factorilor de risc care pot determina izbucnirea unui incendiu în încăperea în care este
montat produsul şi verificarea modului în care sunt asigurate funcţiile de protecţie şi reglare automată.
Siguranţa la foc a produsului poate fi analizată pe baza următoarelor verificări:
• verificarea instalaţiei electrice funcţie de grupa de agenţi frigorifici folosiţi conform STAS 6987 –
"Prescripţii de siguranţă";
• se va verifica clasa de combustibilitate a materialelor.

Această verificare va fi făcută doar în situaţii speciale, la solicitarea beneficiarului, fiind o operaţie care se
desfăşoară în laboratoare specializate.
Pentru efectuarea ei trebuie prelevate probe din materialul supus verificării.
Clasificarea materialelor din punct de vedere al combustibilităţii este prezentată în STAS 11357.
Determinarea în laborator a incombustibilităţii materialelor va fi făcută conform STAS 8558.
Determinarea în laborator a grupei de materiale greu combustibile va fi făcută conform STAS 12982.

• verificarea pericolului producerii unei scântei între elementele aflate în mişcare;


• verificarea existenţei împământării.

3.4. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului


Această cerinţă se referă la aspecte legate de modul în care funcţionarea produsului afectează confortul
din interiorul încăperii în care este montat.
Asigurarea unor parametri ridicaţi de confort şi igienă depinde în mare parte de măsurile de întreţinere
aplicate produsului.
Forma constructivă şi poziţia de montare a aparatului trebuie să asigure posibilitatea curăţirii de praf sau
alte depuneri care apar în timpul exploatării, prin mijloace manuale, mecanice, chimice sau de altă
natură, indicate de producător, fără deterioarea aparatului.
Factorii principali pentru realizarea confortului termic, care vor fi analizaţi, sunt următorii:

• temperatura aerului răcit;


• umiditatea aerului;
• viteza curenţilor de aer.

Se va verifica ca materialele care intră în componenţa aparatului să nu fie generatoare de boli, să nu fie
toxice sau radioactive şi să fie reciclabile sau biodegradabile.
Pentru protecţia mediului se va verifica dacă sunt respectate prevederile "Convenţiei de la Londra" şi
"Protocolulde la Montreal" în ce priveşte timpul de agent frigorific utilizat. Lista agenţilor frigorifici interzişi
conform "Protocolului de la Montreal":
- R11 – CCl3F
- R11 – CCl2F2
- R 13 – CCl3F
- R111 – CCl3Cl2F
- R 112 – CCl2FCCl2F
- R 112a – CCl3CCIF2
- R 113 – CCl2FCCIF2
- R 113a – CCl3CF3
- R 114 – CClF2CClF2
- R 114a – CCl2FCF3
- R 115 – CClF2CF3
- R 116 – CF3CF3
- R 500 – CCl2F2/CH3CHF2
3.5. Izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie
Protecţia termică, hidrofugă trebuie să conducă la reducerea necesarului de energie pentru producerea
frigului în condiţii de control a temperaturii şi umidităţii la nivelul impus de confortul utilizatorilor indiferent
de condiţiile de mediu exterior.
Pentru a evalua consumul de energie, documentaţia trebuie să cuprindă date privind:

• puterea frigorifică;
• puterea consumată de compresor şi ventilator.

3.6. Protecţia împotriva zgomotului


Aparatele de fereastră trebuie astfel concepute şi executate astfel încât să nu producă în timpul
funcţionării zgomote care să dăuneze sănătăţii sau să împiedice repausul sau lucrul în condiţii obişnuite.
Se va verifica amplasarea şi realizarea montării aparatului astfel încât să se limiteze transmiterea
zgomotului.
Se va verifica viteza aerului în gura de refulare a aparatului.
Determinarea nivelului de zgomot se va face conform punctului 7.3.8.
3.7. Performanţele tehnice ale produsului
Această cerinţă implică verificarea modului în care aparatul de fereastră supus diagnosticării asigură
confortul termic al utilizatorilor în sensul păstrării la momentul diagnosticării a parametrilor nominali pentru
care a fost proiectat.
Pentru verificarea performanţelor tehnice se va determina puterea frigorifică, puterea absorbită şi nivelul
de zgomot. Metoda de determinare va fi prezentată la cap. 7.
Parametrii măsuraţi trebuie să fie compatibili cu parametrii declaraţi sau măsuraţi la agrementare.
[top]

4. STABILIREA CONDIŢIILOR ÎN CARE SE DETERMINĂ CARACTERISTICILE


Determinarea caracteristicilor ce vor fi analizate în vederea diagnosticării regimului de funcţionare şi a
comportării în exploatare se va efectua ţinând seama de următoarele recomandări.
Caracteristicile care nu necesită efectuarea de modificări asupra aparatului (aspect, temperatură,
umiditate, viteza aerului refulat în încăpere) se determină "in situ", direct asupra aparatului.
Pentru caracteristici a căror stabilire necesită efectuarea de modificări asupra aparatului (putere
absorbită) se vor stabili modificările care se impun a fi făcute şi locul unde se operează.
Se va avea în vederea că la măsurarea "in situ" a caracteristicilor proprii aparatului de fereastră care pot
fi influenţate de funcţionarea altor echipamente (exemplu: nivel de zgomot şi nivelul de vibraţii) sau
pătrundere de curenţi de aer în încăperea în care se fac măsurători, să se ia măsurile necesare pentru
reducerea la minim a perturbaţiilor de orice fel.
Determinarea caracteristicilor care implică existenţa unor standuri specifice (de exemplu: determinarea
puterii frigorifice) se va efectua în laboratoare autorizate şi utilate corespunzător.
În cadrul operaţiei de diagnosticare, numărul de exemplare de produs supus analizei şi alegerea lor se
stabileşte de beneficiar.
În cazul în care personalul care efectuează diagnosticarea consideră necesar, bazându-se pe argumente
tehnice, poate solicita modificarea numărului şi exemplarelor supuse diagnosticării.
[top]

5. MĂSURI PRELIMINARE DIAGNOSTICĂRII


Pentru diagnosticarea produsului este necesară culegerea de date preliminare diagnosticării.
Acestea sunt:

• identificarea produsului;
• analizarea documentaţiei produsului;
• identificarea montajului produsului.

5.1. Identificarea produsului


Pentru identificarea aparatului de fereastră se vor compara datele înscrise pe eticheta aparatului sau pe
etichetele componentelor (ventilator, compresor, condensator, vaporizator etc.) cu cele menţionate în
documentaţia existentă (carte tehnică, instrucţiuni de utilizare, fişe de catalog).
Ele constau în: denumirea societăţii comerciale care a fabricat produsul, denumirea şi simbolul
produsului, parametrii funcţionali, anul de fabricaţie şi orice altă dată care poate servi la diagnosticare.
În cazul în care din diverse motive aceste date mai pot fi regăsite, identificarea produsului se va face pe
baza experinţei proprii a celui ce efectuează diagnosticarea, comparând tipul, mărimea, soluţia
constructivă cu variante asemănătoare întâlnite sau menţionate în diverse cataloage şi baza informaţiilor
furnizate de personalul care asigură exploatarea şi întreţinerea aparatului.
Identificarea se poate face şi prin măsurători făcute asupra aparatului.
5.2. Analizarea documentaţiei produsului
Solicitantul diagnosticării trebuie să pună la dispoziţia personalului care execută diagnosticarea,
documentaţia minimă ce însoţeşte produsul la livrare şi anume:

• cartea tehnică sau instrucţiunile de montare, întreţinere, exploatare;


• declaraţia de conformitate cu agrementul tehnic dacă produsul a fost agrementat;
• certificatul de calitate şi garanţie.

De asemenea, solicitantul va pune la dispoziţia personalului ce efectuează diagnosticarea orice tip de


document existent care se referă la produsul diagnosticat.
În lipsa documentaţiei, solicitantul va obţine date necesare de la firma producătoare, de la o
reprezentanţă a acesteia sau de la firma care comercializează produsul.
Se vor solicita următoarele:

• caracteristicile tehnice ale produsului (putere frigorifică, debit de aer recirculat în încăpere,
puterea consumată în regim nominal, agentul frigorific utilizat);
• copii ale schemelor de montaj ale produsului;
• caracteristici dimensionale.

5.3. Identificarea montajului produsului


Se va identifica dacă aparatul a fost montat în conformitate cu schema de montaj dată de producător.
Se va identifica dacă aparatul este montat în fereastră sau în goluri de zidărie cu condensatorul spre
partea exterioară.
Se va identifica ca gurile de aspiraţie ale aerului situate pe părţile laterale să nu fie obturate.
Se va identifica modul de prindere al aparatului în fereastră sau zidărie.
Se va verifica contactul dintre aparat şi rama ferestrei sau cu zidăria (dacă este rigid poate introduce
surse de zgomot prin transmisia vibraţiilor).
Se va verifica şi modul de racordare la instalaţia electrică.
De asemenea, se va identifica şi natura mediului ambiant în care a fost montat (ambianţa lipsită de praf
sau cu praf, cu nisip, sărată, corozivă, etc.)
[top]

6. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE


În cadrul urmăririi comportării în exploatare se consemnează amănunţit toate fenomenele apărute în
decursul utilizării produsului.
Conform Legii 10/1996, proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor le revine sarcina de a asigura
urmărirea în exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora. Aceştia o pot efectua personal,
însă poate fi făcută de utilizator la cererea producătorului, de producător (direct, prin unităţile "service"
sau prin alte organe care asigură întreţinerea în perioada de garanţie sau post-garanţie).
De asemenea, urmărirea în exploatare poate fi făcută şi de comisia de diagnosticare la cererea
utilizatorului sau producătorului de aparat.
În funcţie de natura produsului (exemplare unicate, loturi de serii mari sau de masă), urmărirea
comportării în exploatare şi culegerea informaţiilor trebuie să respecte anumite cerinţe:

• fiecare aparat de fereastră să fie privit ca un sistem complex, având în componenţa lor
subsisteme (compresor frigorific, vaporizator, condensator);
• pentru fiecare aparat sau element component se culeg toate informaţiile esenţiale pentru
depistarea factorilor necesari diagnosticării;
• urmărirea şi culegerea informaţiilor se organizează într-un scop precis, acela de a diagnostica
comportarea în exploatare a produsului.

Datele culese asupra produsului sunt de două feluri:

• date privind identificarea produsului conform cap. 5;


• programul de observare care reprezintă enumerarea informaţiilor ce se culeg pentru produs.

Programul va cuprinde:

• momentele de timp la care intervin modificări în starea sau comportarea aparatului;


• momentul punerii în funcţiune;
• momentul întreruperii funcţionării;
• momentul repunerii în funcţiune;
• momentul căderii (defectării);
• momentul repunerii în funcţiune după înlăturarea cauzei defectării;
• cauzele defectării;
• sursa primară a defectării.

Înregistrarea măsurătorilor de parametri se face periodic o dată pe săptămână sau de câte ori este
necesar, funcţie de funcţionarea aparatului.
Documentul principal prin intermediul căruia sunt corectate informaţiile comportării în exploatare este fişa
de urmărire în exploatare (Anexa).
În cazul când produsul a fost urmărit în exploatare de persoane autorizate, conform STAS 10911 (la
cererea producătorului sau a altor organisme) şi întocmit raportul de exploatare, diagnosticarea se va
face pe baza acestui raport. La acesta se vor adăuga înregistrările măsurătorilor făcute cu aparatul
specificat (unde este cazul).
[top]

7. EFECTUAREA DIAGNOSTICĂRII
7.1. Aparatura necesară

Aparatura de încercare este aparatura uzuală pentru încercări termotehnice şi trebuie să fie în perfectă
stare de funcţionare, atestată de buletine de verificare, de către "Biroul de Metrologie Legală" pentru
aparatele care aparţin de acesta, iar pentru restul să aibă certificate de etalonare.

Aparatura de încercare este prezentată în tabelul următor:


Nr. Mărime fizică
Tip aparat Precizia
crt. măsurată
0 1 2 3
1 Dimensiuni - şubler 0,1 mm
- ruletă 1 mm
2 Temperaturi - termometru electronic de contact ± 0,4° C
- termomanometru ± 0,4° C
- termohigrometru ± 0,4° C
- termometru cu bulb 0,1° C
- termometru cu infraroşu (Cole
± 1%
Parmer)
3 Umiditate - termohigrometru 0,1%
4 Presiuni - micromanometru diferenţial
- micromanometru cu tub 1 mm H2O
- manometre cls. 2,5
5 Viteze fluide - termomanometru ± 0,2 m/s
- anemometru cu palete
6 Scăpări de
- detector electronic de scăpări 3%
agent frigorific
7 Mărimi electrice - aparate înregistratoare ± 1%
8 Mase - balanţe ± 2%
9 Zgomot - trusă sonometrică ± 2%
10 Vibraţii - trusă de vibraţii ± 5%

7.2. Evaluarea stării tehnice a produsului

Evaluarea stării tehnice a aparatului de fereastră se face o dată cu identificarea produsului şi a


montajului, conform punctelor 5.1 şi 5.3.

În plus se vor face următoarele verificări:

• verificarea componenţei şi a aspectului general-vizual;


• verificarea cotelor de gabarit şi de legătură – cu instrumente uzuale;
• verificarea ansamblurilor demontabile – vizual şi manual, asigurându-se că strângerea a fost
efectuată;
• verificarea umplerii cu agent frigorific a aparatului;
• verificarea legăturilor electrice şi colectarea condensului – vizual.

Evaluarea stării tehnice a aparatului se va consemna într-o fişă de evaluare a stării tehnice.
După evaluarea stării tehnice se va lua decizia dacă/sau nu se continuă efectuarea diagnosticării
produsului.
7.3. Determinarea caracteristicilor tehnice
Pentru diagnosticarea regimului de funcţionare şi a comportării în exploatare a aparatelor de fereastră
este necesară determinarea caracteristicilor tehnice ale aparatului "in situ".
Principalele caracteristici care vor fi determinate sunt:
Nr. Denumirea
Condiţia tehnică Metoda
crt. caracteristicii
0 1 2 3
1 Putere frigorifică (W) Conform 7.3.1
documentaţie tehnică
2 Temperaturi de Conform 7.3.2
evaporare (tor) documentaţiei tehnice
3 Temperatura de Conform 7.3.3
condensare (tkR) documentaţiei tehnice
4 Temperatura de Conform 7.3.4.
subrăcire a documentaţiei tehnice
condensatorului
5 Temperatura Conform termometru de
ambiantă exterioară documentaţiei tehnice ambianţă
(ter)
6 Temperatura Conform termometru de
ambiantă din încăpere documentaţiei tehnice ambianţă
(tir)
7 Temperatura aerului la Conform 7.3.5.
ieşirea din documentaţiei tehnice
condensator (trf)
8 Temperatura aerului la Conform 7.3.5.
intrarea şi ieşirea din documentaţiei tehnice
vaporizator

- ieşire din vap. (tri)

- intrare în vap. (tir)


9 Căldura disipată în Conform 7.3.6.
condensator (Qkf) documentaţiei tehnice
10 Debitul de aer prin Conform 7.3.7.
vaporizator (Vv) documentaţiei tehnice
11 Debitul de aer prin Conform Idem. 7.3.7.
condensator (Vk) documentaţiei tehnice
12 Puterea motorului Conform Trusa wattmetrică
electric documentaţiei tehnice
13 Determinarea nivelului Metode de măsurare Conform STAS 6161/1-
de zgomot 89
14 Determinarea nivelului Metode de măsurare 7.3.8.
de vibraţii
15 Determinarea nivelului Metode de măsurare Conform EN 55014/93
perturbaţiilor radio Limite şi metode de
produse de motoarele măsurare a nivelului
electrice perturbaţiilor radio
produse de motoarele
electrice care
funcţionează în
instalaţiile termice,
casnice şi similare
7.3.1. Verificarea puterii frigorifice
Puterea frigorifică se determină cu relaţia:
(W)
Vv – debit de aer în vaporizator (m3/h)
δ v – densitatea medie a aerului răcit în vaporizator
Cv – căldura specifică a aerului
tir – temperatura de intrare în vaporizator
tri – temperatura de ieşire din vaporizator
Temperaturile se vor determina conform pct. 7.3.5.
Debitul de aer se va determina conform pct. 7.3.7.
7.3.2. Verificarea temperaturii de evaporare
Temperatura de evaporare se verifică cu termometre electronice cu sondă de contact, măsurând
temperatura agentului frigorific la ieşirea din vaporizator (pe teacă sau cot).
7.3.3. Temperatura de condensare se determină prin măsurarea agentului frigorific la ieşirea din
condensator (pe teacă sau cot) cu termometrul electronic cu sonda de contact.
7.3.4. Temperatura de subrăcire a condensatorului se determină măsurând temperatura agentului
frigorific la intrarea în vaporizator cu termometru cu contact.
7.3.5. Temperatura aerului la ieşirea din condensator se determină odată cu determinarea vitezei medii,
citirea făcându-se instantaneu pe aparatul de măsură (testoterm).
7.3.6. Căldura disipată în condensator se determină cu relaţia:

(W)
7.3.7. Debitul de aer prin vaporizator se determină măsurând viteza aerului în gura de refulare. Se
măsoară cu testotermul ţinând sonda la o distanţă de 2-3 cm de gura de refulare.
Se fac atâtea citiri care reies din împărţirea gurii de refulare în pătrate egale cu latura de cel mult 150-300
mm, iar citirile se vor efectua în centrul fiecărui pătrat.
Odată cu citirea vitezei se va citi şi temperatura indicată.
Se vor determina viteza medie şi temperatura medie.
Debitul se va calcula făcând produsul dintre viteza medie şi aria totală a gurii de refulare.
7.3.8. Determinarea nivelului de zgomot
Se măsoară nivelul de zgomot interior cu ajutorul unui sonometru şi se echivalează zgomotul înregistrat
cu un zgomot echivalent de nivel staţionar, care produce aceleaşi efecte nocive ca şi zgomotul
înregistrat.
Măsurătorile pentru o încăpere se efectuează în 5 puncte situate la înălţimea de 1,30 m de la pardoseală,
amplasate unul în centru şi celelalte 4 la colţuri la distanţe de 1 m de pereţi.
Durata măsurătorilor: 24 ore.
Pentru perioada de ziuă se alege un interval de 8 ore consecutive căruia îi corespunde nivelul de zgomot
cel mai ridicat.
Pentru perioada de noapte se alege un interval de 30 de minute consecutive căruia îi corespunde nivelul
de zgomot cel mai ridicat.
În perioadele în care se măsoară nivelul zgomotului interior se măsoară şi nivelul zgomotului exterior.
Limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior:

• camere de locuit 35 dB (A)


• birouri 45 dB (A)
• săli de clasă 40 dB (A)

Referinţe:
STAS 6161/1 – Măsurarea nivelului de zgomot în construcţii civile.
STAS 6156 – Protecţia zgomotului în construcţii civile şi social-culturale
STAS 10009 – Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot.
7.3.9. Determinarea nivelului de vibraţii
Se instalează un seismograf sau alt aparat de detectare a vibraţiilor pe suportul aparatului de fereastră
(fig. 4.) . Aparatul de fereastră fiind oprit, se aplică un şoc vertical pe suport. Detectorul de vibraţii va
înregistra frecvenţa f1 (detectorul de vibraţii va fi astfel amplasat încât să fie sensibil doar la componenta
verticală a vibraţiilor).
Frecvenţa proprie a elementului de construcţie f2 către care se transmit vibraţiile aparatului de fereastră
se determină prin aceeaşi metodă.
Pentru a evita rezonanţa:

Stabilirea nivelului de transmitere a vibraţiilor se va efectua în cazul în care există reclamaţii sau se
constată efecte ale acestora asupra părţilor structurii de rezistenţă. Determinările vor fi efectuate de
persoane specializate şi autorizate cu aparatură adecvată.
Referinţe:
STAS 12025/2-94 – Acustica în construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădire.
Limite admisibile.
7.4. Analiza defectelor şi cauzele lor
7.4.1. Cercetarea defectelor pe circuitul de agent frigorific.
Evaluarea condiţiilor de funcţionare depinde de presiunea de funcţionare şi de diferenţa de temperatură.
O evaluare corectă cere abilitate şi se obţine după ani lungi de experienţă.
Un defect poate fi consecinţa altui defect sau a unor cauze diverse şi ascunse puţin manifestate.
Individualizarea cauzelor poate fi simplificată printr-un control al condiţiilor de funcţionare.
Indicaţii preţioase pot fi obţinute prin controlul presiunii de funcţionare şi de diferenţa de temperatură a
aerului între aspiraţie şi refulare.
Tabelul următor oferă câteva exemplificări în acest sens.
Presiune Cauze de
disconfort
indicaţii Prea Puţin Normală Puţin Prea
circuit scăzută scăzută mare mare

Presiune 1. Încărcare
• excesivă cu agent
înaltă
frigorific
2. Infiltrare de gaz
Presiune necondensabil

scăzută (aer)
Presiune 3. Compresie

înaltă insuficientă
(compresor
Presiune defect)

scăzută
Presiune 1. Încărcare cu

înaltă agent frigorific
insuficientă
2. Filtru obturat
3. Pierdere de gaz

Presiune 4. Filtru de aer


• murdar
scăzută
5. Diminuarea
încărcării termice
(climatizării)
6. Ventilator blocat
Presiune 1. Ventilator blocat

înaltă 2. Infiltraţii de gaz
necondensabil
Presiune (aer)
• 3. Schimbătorul
murdară
de căldură murdar
Presiune 1. Temperatura

înaltă ambiantă foarte
ridicată
Presiune

murdară
7.4.2. Organigrama diagnosticării
(schema)
7.4.3. Diagnosticarea automată şi codul erorilor
Aparatele de fereastră pot fi dotate cu diverse funcţii automate cum sunt: HOT KEEP, AUTO SWING,
TIMER, diagnosticarea automată, etc.
Eventualele anomalii ale dispozitivelor electrice ale aparatului ca şi sistemului de alimentare şi circuitul
frigorific sunt controlate automat de un microprocesor.
În continuare se va prezenta o diagnosticare automată a aparatelor de fereastră după modelul firmei
MITSUBISHI DAIYA – Japonia.
Înainte de a proceda la o eventuală demontare a aparatului este totdeauna necesară efectuarea câtorva
controale pentru a ne asigura de existenţa sigură a defectului.
(schema)
7.4.4. Indicaţii de diagnosticarea automată
Starea Natura
Semnal de clipire Cauze
semnalului anomaliei
Semnal TIMER Anomalie la Semnalul TIMER clipeşte Compresor defect.
clipeşte de grup când temperatura indicată
5 ori/8 sec compresor- a sondei schimbătorului nu Condensator
(şi semnalul condensator. coboară sub 20°C în timp defect.
RUN aprins) de 5 min. pe partea de
climatizare şi nu Lipsa agent
depăşeşte 30°C în timp de frigorific.
5 min. pe partea de
încălzire.
Semnalul RUN Anomalie la Semnalul de funcţionare Sonda
clipeşte 1 dată sonda de pe clipeşte când temperatura schimbătorului
la 8 sec schimbător. indicată a sondei deconectată sau
(şi semnalul schimbătorului coboară defectă.
TIMER aprins) sub 20°C în timp de cca. 3
sec cu climatizarea oprită
(OFF)
Semnalul RUN Anomalie la Semnalul de funcţionare Sonda de la
clipeşte de sonda de clipeşte când temperatura temperatura
2 ori/8 sec. (şi temperatură indicată la sonda de ambiantă
semnalul ambiantă temperatură ambiantă deconectată sau
TIMER aprins) coboară sub -20° C în timp defectă.
de cca. 3 sec cu
climatizarea oprită (OFF)
7.4.5. Defecte la grupul condensator-compresor (compresor defect, lipsă agent răcire)
(schema)
7.4.6. Defecte la sonde (întreruperea cablului de alimentare, contact defect)
(schema)
7.4.7. Organigrama pentru diagnosticarea părţii electronice
(schema)
7.4.8. Defecte la ventilatorul vaporizatorul
(schema)
7.4.9. Defecte la ventilatorul grup compresor-condensator
(schema)
7.4.10. Compresor defect
(schema)
7.4.11. Procedura de diagnosticare a telecomenzii
(schema)
Telecomanda in infraroşu
[top]

8. INTERPRETAREA REZULTATELOR DIAGNOSTICĂRII


Interpretarea rezultatelor diagnosticării constă în analiza tuturor verificărilor care au fost făcute asupra
aparatului şi compararea lor cu caracteristicile aparatului prezentate în documentaţia tehnică.
Se va constata dacă:

• aparatul prezintă pericol pentru oameni sau pentru clădire;


• aparatul este în bună stare de funcţionare;
• aparatul prezintă probleme în funcţionare (nu asigură debitul de aer necesar, nu răceşte sau nu
încălzeşte la parametrii proiectaţi, nu asigură confortul termic);
• scoaterea în evidenţă a anumitor performanţe care nu au fost observate în timpul testării în
laborator .

[top]

ANEXA 1
LISTA DEFINIŢIILOR STANDARDIZATE
Conform: STAS 7131-91 – Instalaţii frigorifice. Terminologie şi clasificare.
STAS 9113-90 – Simboluri şi indici pentru tehnica frigului.
Simbolizare.
Agent frigorific (sinonim: fluid frigorific) = fluid utilizat pentru transmiterea căldurii, într-un sistem frigorific
care absoarbe căldura la temperatură şi la presiune mai înaltă. OBSERVAŢII: acest produs este însoţit,
în general, de schimbări de stare ale fluidului.
Agent intermediar = fluid folosit pentru a transfera căldura de la obiectul (mediul) de răcit la agentul
frigorific în vaporizator.
Bilanţ termic = suma aporturilor şi cedărilor de căldură într-un timp dat.
Căldura extrasă = cantitatea de căldură preluată de la un mediu în vederea scăderii temperaturii acestuia.
Ciclu frigorific = ciclul termodinamic inversat, în care agentul frigorific preia căldura de la sursa rece, cu
temperatura sub cea a mediului ambiant şi o cedează sursei calde.
Circuitul frigorific = circuitul fluidului frigorific pe parcursul căruia se realizează transformările
termodinamice generatoare de frig.
Condensare = trecerea unui fluid frigorific din stare de vapori în stare lichidă, în anumite condiţii de
temperatură şi presiune.
Condiţii de referinţă (sinonim regim de referinţă) = condiţii de funcţionare a unei maşini sau instalaţii
frigorifice, fixate convenţional.
Congelare = solidificare la temperatură joasă.
Eficienţă frigorifică (sinonim coeficient de performanţă) = raportul între puterea frigorifică şi puterea
consumată.
Evaporare = fenomen superficial de producere a vaporilor dintr-un agent frigorific lichid, fenomen care se
produce la orice temperatură până la limita de saturaţie şi pe durata căruia temperatura nu se menţine
constantă.
Fluid frigorific (sinonim agent frigorific) = fluid utilizat pentru transmiterea căldurii, într-un sistem frigorific
care absoarbe căldura la temperatură şi la presiune joasă şi o cedează la temperatură şi presiune înaltă.
Frig = căldura preluată la temperatură inferioară celei a mediului ambiant, de la o sursă rece.
Mediul de răcire = fluid intermediar care preia căldura dintr-un proces al ciclului şi o cedează mediului
ambiant. Exemplu: apă sau aer la condensator, apă la compresor, etc.
Mediul răcit = mediu (corp) a cărui temperatură este scăzută sau menţinută sub temperatura ambiantă de
către instalaţia frigorifică.
Necesar de frig = cantitatea de frig necesară pentru compensarea unui aport de căldură determinat sau
pentru răcire.
Proces de răcire = scăderea temperaturii unui mediu (corp) prin schimb de căldură sau variaţia energiei
interne.
Putere frigorifică a unui compresor = produsul dintre debitul de masă de agent frigorific trecut prin
compresor şi diferenţa dintre entalpia masică şi agentul frigorific, determinată la punctul de măsurare de
la intrarea în compresor, la presiunea şi temperatura de încercare măsurate şi entalpia masică a
agentului frigorific în stare de lichid saturat la temperatura corespunzătoare presiunii de refulare, la
punctul de măsurare de la ieşirea din compresor.
Răcire = extragerea căldurii care se manifestă în general, prin scăderea temperaturii.
Vaporizare = fenomen de producere a vaporilor la temperatura de saturaţie, dintr-un agent frigorific lichid,
fenomen care cuprinde întreg volumul lichidului.
Compresor frigorific = element al unui sistem frigorific care, printr-un proces mecanic, aspiră agentul
frigorific în stare gazoasă, provenit în general din vaporizator, şi îl refulează la o presiune mai înaltă.
Condensator frigorific = schimbător de căldură în care agentul frigorific este condensat prin cedare de
căldură unui mediu de răcire exterior după o compresie la o presiune corespunzătoare.
Grup compresor-condensator = ansamblu frigorific compus din unul sau mai multe compresoare,
acţionate mecanic, condensatoare, rezervoare de lichid (când sunt necesar) şi accesoriile livrate în mod
obişnuit.
Rezervor de agent frigorific = recipient racordat permanent la sistem prin conducte de intrare şi ieşire şi
destinate depozitării agentului frigorific lichid.
Schimbător de căldură = utilaj în care are loc transmiterea căldurii de la un agent la altul prin intermediul
unor părţi metalice ale utilajului, fără producerea de reacţii chimice şi fără acumularea de căldură.
Vaporizator = schimbător de căldură în care agentul frigorific lichid, după reducerea presiunii, (destindere)
este vaporizat preluând căldura din meiul care urmează să fie răcit.
[top]

ANEXA 2
LISTA REGLEMENTĂRILOR TEHNICE REFERITOARE LA OBIECTUL GHIDULUI
1. Legea 10/1995 – Legea privind calitatea în construcţii.
2. Legea 137/1995 – Legea protecţiei mediului.
3. HG 167/1992 – Sistemul naţional de certificare a calităţii.
4. HG 728/1994 – Regulamentul privind certificarea calităţii produselor folosite în construcţii.
5. STAS 2872/1-86 – Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor. Terminologie şi reguli generale pentru
prezentarea rezultatelor.
6. STAS 4369-81 – Instalaţii de încălzire şi ventilaţie. Terminologie.
7. STAS 6161/1-89 – Acustica în construcţii. Măsurarea nivelului de zgomot în construcţii civile. Metode de
măsurare.
8. STAS 8174/1-85 – Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate. Fiabilitate. Terminologie.
9. STAS 8174/2-85 – Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate. Mentenabilitate. Terminologie.
10. STAS 10911-77 – Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate. Culegerea datelor privind comportarea
în exploatare a produselor industriale.
11. STAS 12025/2-94 – Acustica în construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădire.
Limite admisibile.
12. STAS 12400/1-86 – Construcţii civile şi industriale. Performanţe în construcţii. Noţiuni şi principii
generale.
13. STAS E 12400/5-90 – Construcţii civile. Performanţe pentru pereţi interiori neportanţi.
14. EN 55014-93 – Limite şi metode de măsurare a caracteristicilor perturbaţiilor radio ale motoarelor
electrice care operează în instalaţii termice casnice şi similare, ale transformatoarelor
şi aparatelor electrice similare.
[top]
ANEXA 3
FIŞĂ DE STARE TEHNICĂ
Aparat de fereastră
Obiectivul ...................................... Localitatea .................................
Str. .................................................. Nr. ............................................
Aparat de fereastră tip ......................................... nr. de identificare ......................
Producător .........................................................................................
Certificat de calitate şi garanţie nr. ....................................................
Putere frigorifică ............................. Putere consumată ....................
Debit de aer recirculat .......................... Agent frigorific .....................
Montat în anul ........... luna ....................... conform planului anexat.
Întocmit,

Nr. Denumirea Valoare


UM Condiţia tehnică Metoda Observ.
crt. verificării deter-minată
1 Verificarea - conf. Vizual
componenţei şi documentaţie
aspectului tehnică
general
2 Verificarea mm Conf. Măsurarea cu instrumente
cotelor de documentaţie uzuale
gabarit şi de tehnică
legătură
3 Verificarea - Conf. Vizual constând prezenţa
asamblărilor documentaţie ele-mentelor asam-blării.
demontabile tehnică Manual asigurându-se că
strângerea a fost
efectuată
4 Verificarea Bar Conf. Verificarea se va face prin
umplerii cu documentaţie citirea pe manometru a
agent frigorific tehnică presiunii (Dacă există)
prin afişaj electronic (dacă
există) prin punerea în
funcţiune şi detectarea
scă-părilor cu detector
elec-tronic de scăpări
5 Verificarea Conf. Vizual
instalaţiei + documentaţie
telecomanda tehnică
(unde există)
6 Verificarea Conf. Vizual
colectării documentaţie
condensului tehnică
[top]

ANEXA 4
FIŞA DE URMĂRIRE A COMPORTAMENTULUI ÎN EXPLOATARE
Nr. ................ data ......................
Obiectivul ..................................... Nr. ............................................
Str. ......................................... Nr. de identificare ...........................
Aparat de fereastră tip .............................. Anul .............................
Producător ................................................ Marcă comercială ........
Certificat de calitate şi garanţie nr. .................................................
Declaraţie de conformitate cu agrementul tehnic nr. ......................
Montat în anul ............... luna .......................... ziua .......................
Întocmit .............................................................
Înregistrarea măsurătorilor de parametri
Nr. Data Temp. la Temp. Temp. ieşire Temp. Verificator
crt. citirii intrarea în cameră condensator termo-
vaporizator [V] [I] statului sau Nume Semnă-
[bar] cea indicată tură
pe teleco-
mandă [°C]
1

Înregistrarea operaţiilor de întreţinere


Data Executantul operaţiei
Data Descrierea
Nr. Motivul repunerii În
întreruperii operaţiei
crt. întreruperii în Nume calitate Semnătura
funcţionării efectuate
funcţiune de:

Înregistrarea defecţiunilor intervenite în funcţionarea produsului


Simptome Firma care Data
Nr. Data Mod de Data
premergătoare a realizat punerii în
crt. defectării intervenţie reparaţiei
defect. intervenţia funcţiune
1

n
[top]

ANEXA 5
RAPORT DE DIAGNOSTICARE
Aparat de fereastră
Nr. ......... data .......
Obiectivul .............................. Localitatea ........................................
Str. .................................................... Nr. .........................................
Aparat de fereastră tip ........................... Nr. de identificare .............
Producător .................................... Marcă comercială .....................
Certificat de calitate şi garanţie nr. ...................................................
Montat în anul .............luna ...................... conform planului anexat.
Întocmit, .............. Data ...............

Condiţia tehnică
Abateri
Nr. Prevăzută Valoare consta- Consta-
Denumirea verificării Obs.
crt. în doc. determi- tate tări
tehnică nată
1 Putere frigorifică (W)

2 Puterea motorului
electric (W)
3 Debitul de aer prin
condensator (m3/h)
4 Protecţia împotriva
zgomotului (dB)
5 Temperatura de
evaporare (°C)
6 Temperatura de
subrăcire a
condensatorului (°C)
7 Temperatura aerului
la ieşirea din
condensator (°C)
8 Temperatura aerului
la intrarea în
vaporizator (°C)
9 Temperatura aerului
la ieşirea din
vaporizator (°C)
10 Căldura disipată în
condensator
11 Debitul de aer prin
vaporizator (m3/h)

Concluzii: ........................ ................................... .................................. .......................... .......................... .


....................... ....................... ........................... ..................... .............................
Întocmit,
[top]

BIBLIOGRAFIE
1. Diagnosticare şi întreţinere – MITSUBISHI DANA – Japonia.
2. STAS 6987-82 – Instalaţii frigorifice. Prescripţii de siguranţă.
3. N. Niculescu, Ghe. Duţă – Instalaţii de ventilare şi climatizare
4. Catalogul standardelor româneşti – 1995, elaborat de Institutul Român de Standardizare – Ed.
Tehnică.
5. I 5/1996 – Normativ privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare.
6. Ghid privind condiţiile de amplasare şi instalare a aparatelor de climatizare.
[top]