Modificari spatial-temporale in raport cu conditionarile mediului actorului urban

Explicatia titlului.
Timpul i spaiul au fost dintotdeauna categorii centrale n gndirea uman, ele fiind legate
direct de faptul de a tri i de activitile cotidiene. Experiena vieii este inerent plasat ntr-un spaiu
perceptibil i are o desfurare temporal.
Prezentarea ideii.
Un factor fundamental in vederea realiarii planului urbanistic al unei metropole il repreinta
sistemul format din multitudinea conditiilor spatiale preente in mediul respectiv. !cest factor a"uta
la generarea unei viiuni urbane plasata in viitor, strans raportata la nevoile locuitorilor, atent
analiata de catre coordonatorii si consultantii strategiei urbane. #n prima "umatate a secolului $$,
planificarea urbana strategica detinea un caracter elitist, nu se acorda suficienta atentie procesului de
implementare. Teoria si strategia urbana erau focaliate pe realiarea oraselor stabile, orientate catre o
lume statica. %iiunea urbana nu era supusa unui fir temporar-spatial, ci mai degraba unei dorinte
functional-edilitara. &e asemenea, teoria urbana era baata pe un standard strategic'rigid(, mai exact
planificatorii se g)idau dupa un sistem similar de reguli. #deea de inovatie urbanistica era usor
respinsa, desi urbanistii erau scutiti de implicarea politica.
*paiul a fost i este un produs cultural, istoric i social pe care, oricum am ncerca s-l
'abstractim( pentru a-l putea gestiona mai nelept, nu-l putem deposeda de semnificaii, de
ideologii, de mitirile inerente.!stfel, se ilustreaa stransa legatura a configurarii spatiale strategice
cu actorul urban. !bordarea modern, actual, n care spaiul este perceput ca o valoare a
fenomenelor i creaiilor sociale, pstrea legturile simbolice culturale i economice +a se nelege
pragmatice, ntre spaii, fie naturale, fie organiate i edificate de om - deci, artificiale, dar ntr-o
structur cu o matrice n care principiile i regulile sunt reevaluate i reierar)iate.
.e un 'palier(, planificarea urban modern este o prelungire a vec)ilor studii i practici
aferente modelelor premoderne +prin impunerea unor reguli care urmreau asigurarea unui ambient
sntos, sigur i, nu n ultimul rnd, agreabil pentru locuitori, aductor de beneficii politice elitelor
urbane i pentru atingerea unor cote nalte de spiritualitate cultural,. .e un alt 'palier(, planificarea
modern se constituie ntr-un demers cu valene aparte, bandu-se pe un mod de lucru
nemaiexperimentat pn acum/ se operea cu i ntr-un cadru socio-economico-politic larg, n care
orice modificare fiic i0sau funcional a terenului se negocia ntre interesele competitive.
1oncluie/ .lanificarea spatiala functioneaa in raport totalul necesitatilor din cadrul
sistemului de actori+locuitori, urbani si se poate asocia cu structura activitatilor unui singur individ -
! tri, a aciona, a planifica aciunile viitoare necesit nelegerea i prevederea desfurrii timpului
i a configuraiilor spaiale.
*tructura eseului +numarul de cuvinte incluand prepoitii,/ Explicatia titlului - 23 cuv.
.reentarea ideii - 245 cuv.
Bibliografie.
Explicatia titlului: Simfoniile locurilor urbane: Ritmurile urbane ca urme ale temporalitatii in
spatiu Un studiu al ritmurilor urbane, 6ilipa matos 7underlic)
Prezentarea ideii: Temporalitatea fizica si politica a spatiilor limitate in contextul transformarilor
urbane ale Parisului , !rc)itect - .)& 6ederica 8atta - Urbanism0Urban !nt)ropolog9 Universit:
.aris ;uest <anterre la &:fense - =aboratoire !rc)itecture %ille Urbanisme Environnement.
Planificarea urbana intre coerenta unitatii si gestionarea diferentelor,
=ector dr. Elena >aria >inea - &epartamentul de !dministratie .ublica, Universitatea ?abe-?ol9ai,
1lu"-<apoca.