1

UNIVERISTATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA ANDREI SAGUNA
SECTIA TEOLOGIE PASTORALA





CATEHEZA LA DIFERITE
CONFESIUNI DIN ALPII MARITIMI


LUCRARE DE LICENTA





Alcatuita si sustinuta la catedra:
Cateheza si omiletica
Sub ndrumarea Pr. Conf. Univ. Dr. CONSTANTIN NECULA
De catre studenul Andrusca Petru-Cornelius
2



Cuprins


Introducere ........................................................................................................... 4

Terminologia ........................................................................................................ 7

Capiolul 1: Ortodoxia n Alpii Maritimi ........................................................ 10
Biserica ortodoxa rusa ...................................................................................... 10
Scurt istoric ................................................................................................... 10
Comunitatea rusa pe Coasta de Azur : radiografie pastorala, misionara si
sociala ............................................................................................................ 15
Cateheza n biserica rusa Viata pastoral misionara ............................... 25
Carente ...................................................................................................... 27
Alte biserici rusesti pe Riviera franceza ................................................... 28
Biserica ortodoxa greaca .................................................................................. 33
Scurt istoric al comunitatii grecesti de la Nisa, Monaco si Coasta de Azur . 33
Comunitatea greaca : radiografie pastorala, misionara si sociala ................. 39
Biserica ortodoxa libaneza (antiohiana) ........................................................... 40
Scurt istoric ................................................................................................... 40
Comunitatea libaneza : radiografie pastorala, misionara si sociala .............. 41
Biserica ortodoxa romneasca .......................................................................... 42
Scurt istoric ................................................................................................... 42
Comunitatea romneasca : radiografie pastorala, misionara si sociala ........ 46
Biserica apostolica armeniana .......................................................................... 57

3

Capitolul 2: Biserica catolica ............................................................................ 59
Repere istorice .................................................................................................. 60
Cateheza din perspectiva catolica .................................................................... 68
Activitatea cuvntului ................................................................................... 70
Principii ......................................................................................................... 73
Cele trei cunoasteri ....................................................................................... 76
Catehismul roman ......................................................................................... 77
Catehismul napolitan .................................................................................... 79
Catehismul francez ........................................................................................ 80
Catehismul fara Tatal Nostru si Crez..................................................... 82
Banalizarea catehezei .................................................................................... 84

Capitolul 3: Confesiunea protestantilor .......................................................... 89
Scurt istoric....................................................................................................... 90
Comunitatea protestanta : radiografie pastorala, misionara si sociala ............. 94
Biserica anglicana ......................................................................................... 94
Biserica reformata luterana ........................................................................... 96
Biserica evanghelica luterana ....................................................................... 99
Biserica luterana daneza ............................................................................... 99
Biserica evanghelica baptista ...................................................................... 100

Concluzii ........................................................................................................... 102

Bibliografie ....................................................................................................... 103

Curriculum Vitae ............................................................................................ 110

Declaratie.......................................................................................................... 111
4




Introducere


n urma cu sapte ani am emigrat n Franta, stabilindu-ma la Nisa.
Desigur ca o buna parte din viata mea am trait-o n Romnia, tara
mea natala, de care sunt ancorat prin credinta mostenita acolo,
extragndu-mi hrana duhovniceasca dintr-un mediu majoritar ortodox.
De cnd am emigrat, traiesc ntr-un loc departe de tara unde
suntem minoritari din punct de vedere national si religios. Si mai mult
dect att, am intrat n contact cu acea bine cunoscuta atmosfera atee din
Franta.
Apar aici probleme noi pe care nu le-am cunoscut nainte, si ma
refer la adaptare, care este prima etapa din viata emigrantului. N-am vrea
sa fie aceasta asimilare si mondializare mbinata cu desacralizare, ci am
dori sa ne pastram credinta si dragostea de tara. Trecnd timpul, m-am
rentors n Romania, la Sibiu, nscriindu-ma la Facultatea de Teologie
Andrei Saguna. Este de fapt o rentoarcere naturala spre locurile natale
si radacinile spirirtuale.
Am dorit sa-mi largesc cunostiintele teologice prin bunavointa
Parintilor profesori de la Facultatea de Teologie Sibiu si cu
binecuvntarea IPS Iosif, la recomandarea parintelui duhovnic Radu
Totelecan, preotul paroh al Bisericii romne de la Nisa.
Sub ndrumarea Parintelui profesor conferentiar coordonator al
lucrarii de licenta, Necula Constantin, am ales lucrarea Cateheza la
diferite culte din Alpii Maritimi. La terminarea studiilor ma rentorc n
Franta astfel nct aceasta lucrare este pentru mine o scurta radiografie a
comunitatilor religioase din Alpii Maritimi, Nisa. Acest lucru este
interesant si datorita raportului economic si religios din aceasta zona cu un
regim polic ateu.
5


Revolutia franceza din anul 1789 a dat tonul unei schimbari
politice, sociale si spirituale n toata Europa. Trebuie sa tinem cont ca
aplicarea comunismului n Uniunea Sovietica a fost facuta de cineva care
si-a facut studiile de doctorat la Sorbona - ma refer la Lenin - de unde si-a
extras aceste idei atee. Acest regim dictatorial si anticlerical s-a raspndit
n Europa de Est.
1
Desigur ma gndesc si la faptul ca am trait n
comunism si n Romnia. Aveam 18 ani la Revolutie.
Dar si sistemul capitalist ateu din Franta influienteaza pe plan
religios viata cetatenilor, acestora diminundu-li-se cultura moral-crestina.
Acest lucru m-a facut sa doresc sa fac pe scurt o radiografie a catehezei
din regiunea unde traiesc acum, adica a felului n care crestinii reusesc sa
transmita mai departe credinta crestina.
Nu n ultimul rnd, societatea actuala din Franta este asediata de o
noua idee non-religioasa care s-a nascut n sufletele celor care nu mai
cunosc nimic despre Dumnezeu si nu orice fel de Dumnezeu, ci un
Dumnezeu nascut dintr-o Fecioara, mort si nviat. Aceasta idee non-
religioasa nascuta n Franta n secolul nostru, a liberilor-cugetatori
2

prinde noi dimensiuni sociale si chiar religioase de masa astfel ncat
devine o secta noua.
Cum vom putea noi sa ne pastram credinta crestina aici? Sau cum o
vom transmite mai departe copiilor nostri care vor fi a doua sau a treia
generatie de emigranti? Ce eforturi trebuie sa facem noi pentru a tine
legatura cu tara? Sau ce face tara noastra, Romnia, pentru ca sa nu piarda
diaspora romneasca? Ce se va ntampla daca vom fi asimilati sau prea
adaptati?


1
http://www.marxists.org/romana/dictionar/l/Lenin_Vladimir_Ilici.htm
2
Calendrier inter-religieux Mulhouse 2007
6

Alpes Maritimes este un departament francez al Regiunii Provence-
Alpes-Cte d'Azur. Locuitorii sai sunt numiti si Maralpins
3
. INSEE
4
i
Posta i atribuie codul 06.

Un prim departament numit Alpii Maritimi a existat ntre 1793 si 1814, n
timpul Revoluiei i a Imperiului. A fost atunci compus n principal din
orasul Nisa si mprejurimile sale, desprinse din Regatul Piemont-Sardinia
i unit cu Frana, precum si din Principatul de Monaco (Monaco, Menton
i Roquebrune) ataat ntre timp. n 1814, aceasta regiune de la Nisa a
revenit la Regatul Piemont-Sardinia, Monaco a rectigat independena i
a ajuns sub protectoratul Sardiniei. Al doilea departament, Alpii Maritimi,
a fost creat n 1860 prin unirea orasului Nisa si a mprejurimilor sale cu
districtul de Grasse, detaat din departamentul Var, fiind creat si un nou
district, cel de la Puget-Thniers ntre 1860 si 1926
5
.
Departamentul Alpii Maritimi Coasta de Azur, cuprinde astazi
localitatile de la Menton pna la Cannes, de-a lungul Marii Mediterane.
Departamentul are acum 1 082 465 de locuitori i 163 comune
6
.

Lucrarea de fata nu este o descriere totala a realitatii comunitatilor
religioase crestine de la Nisa, din lipsa bibliografiei necesare si pentru ca
necesita un studiu sociologic-statistic care presupune multe resurse si mai
ales interviuri.
Doresc sa explic pe scurt si sa definesc limitele principalilor
termeni din titlul lucrarii.

3
n Franta, n special n zone de sud-est, numita si Provence, zona Alpilor
Mediteraneeni, este cunoascuta si sub denumirea de zona maralpina, etimologia
acestui cuvnt provenind din asocierea cuvintelor mer=mare (lb.fr) facnd referinta
la Marea Mediteraneana care scalda litoralul aceastei zone si alpin care face referire
la lantul muntos al Alpilor ce isi afla aici nceputul.
4
Institut national de la statisique et des tudes conomiques
5
Grard Cholvy La religion en France de la fin du XVIIIe nos jours pg. 101
6
Ibidem pg. 102
7


Terminologia

Confesiune
Termenul confesiune vine din latinescul confessio,-onis=
marturisire, cu nteles de spovedanie, dar si cu referire la o confesiune sau
credinta crestina: catolica, protestanta sau ortodoxa
7
, una din cele trei
ramuri ale crestinismului.

Cateheza
Termenul de catehet, catehetic vine din grecescul katihitis si
nseamna cel care preda nvatatura despre Dumnezeu. De asemenea,
katiheo n limba greaca nseamna a nvata prin viu grai, cu acest sens fiind
folosit si n Noul Testament. De aici deriva cuvntul catehet trimisul lui
Dumnezeu si al Bisericii, care mpartaseste prin viu grai nvatatura
crestina. Cel care primeste nvatatura despre Dumnezeu se numeste
catehumen. Catehizarea este actiunea de a nvata, de a instrui si educa n
spirit crestin, pentru viata crestina, prin cunoasterea nvataturilor Bisericii
si mplinirea voii lui Dumnezeu
8
. Mntuitorul este modelul desavarsit al
catehetului, al nvatatorului adevarurilor divine, att prin exemplul vietii
Lui, ct si prin modul de a se adresa multimilor si a se face nteles. Primii
cateheti care au nvatat pe oameni cuvntul Evangheliei au fost Apostolii.

Catehismul Bisericii a permis anumitor persoane sa cunoasca mai
bine credinta Bisericii, sa-L ntlneasca pe Hristos, sa deschida Biblia, sa
frecventeze bisericile n mod regulat, sa participe la sfintele slujbe, sa

7
Dictionar Ene Braniste pg. 112
8
Dictionar Ene Braniste pg. 91
8

primeasca Sfintele Taine, sa traiasca conform Evangheliei, sa-si consacre
mai mult timp pentru rugaciune.
9


Secte
Pentru a ntelege mai bine limitele unei confesiuni religioase, dorim
sa scoatem n evidenta pericolele care pot sa apara erezia. Cum
evolueaza n timp o erezie si care sunt capcanele obisnuite n care se cade
atunci cnd ne putem afla n anumite extreme religioase.
10
Avem cazuri de
evolutie a unor secte n timp devenind acceptate de societate sau de
confesiuni neo-protestante, care cu timpul ajung sa faca parte din
bisericile protestante
11
.
Cuvntul secta provine din limba greaca : airesis=erezie, secta,
scoala. In limbaj teologic, erezie denumeste si nvatatura gresita care sta la
baza ruperii de biserica, dar si gruparea rupta de Biserica, iar secta
denumeste numai gruparea in sine, desi erezia (n limba greaca) si secta
(n limba latina) denumesc acceasi realitate, adica ceea ce rezulta din
ruperea, separarea unei parti dintr-un ntreg, erezia fiind nvatatura gresita
pe care o raspndeste o secta. Deci sectele sunt rupte din snul Bisericii si
raspndesc nvataturi gresite fata de adevarurile credintei stabilite de
Biserica crestina. Adevarata credinta este numai n unitatea credinciosilor
n snul Bisericii care a pastrat Evanghelia lui Hristos.
12


Regiunea Alpilor Maritimi care apatine Frantei, are o linie politica
de laicitate. A fost pusa n situatia ca dupa 1990 sa lupte si sa se angajeze
prin stat contra sectelor, situatie care de altfel se regaseste n ntreaga tara.
Evenimentul soc s-a produs n ultimul deceniu prin publicarea pe 10

9
Jean cardinal Honor Catchisme de lglise caholique en bref et en images
pg. 5
10
Sebastin Moldovan - Curs de Morala
11
Curs misiologie Sibiu 2012
12
Dictionar Ene Braniste pg. 438
9

ianuarie 1996 a raportului facut de o comisie parlamentara pentru secte,
prezidata si raportata de doi deputati ai partidului socialist, respectiv Alain
Gest si Jacque Guyard. Acest raport a avut o sensibilitate importanta n
Europa. El faciliteaza mobilizarea europeana n jurul acestei probleme a
sectelor. Astfel ca Europa a fost si este nca mpartita pe aceasta tema
politica n care trebuie sa se tina cont de problematica sectelor.
13


Din acest departament exista un reprezentant, un preot catolic, Felix
B. care face parte din echipa ecumenica din acesta regiune. Parintele duce
o munca activa n ceea ce priveste depistarea sectelor, a doctrinelor
specifice, metodei de promovare a racolarii adeptilor si efectului asupra
concetatenilor
14
.
Chiar si statul apeleaza la specialisti n teologie din diferite
departamente care lucreaza mpreuna pentru elaborarea si informarea
aparitiei unor secte.

Voi prezenta mai jos exhaustiv felul cum are loc cateheza la
principalele trei confesiuni crestine existente n Alpii Maritimi : ortodoxa,
catolica si protestanta.

13
Nahalie Luca Les sectes pg. 98
14
Radio RCF 2010
10



Capitolul 1 :
Ortodoxia n Alpii Maritimi

Ortodoxia (de la gr. , , orthos, i, on + , doxa,
i = dreapt credin) este dreapta credin pentru c este pstrtoarea
nvturii nealterate, a primului mileniu cretin, aa cum este ea
formulat de Sf. Scriptur i Sf. Tradiie, formulat n Sinoadele
Ecumenice de Sfinii Prini ai Bisericii. Aceast nvtur a fost
trunchiat n sec. XI, cnd a avut loc marea Schism, provocat de
inovaiile doctrinare care au nscut catolicismul; n snul acestuia va
aprea o nou sciziune, n sec. XVI, sub numele de protestantism, care i
el a cptat, n timp, diferite forme care l-au sfrmat, nstrinnd tot mai
mult aceste confesiuni de rdcinile dreptei nvturi cretine care este
Ortodoxia. Pentru Biserica Ortodox slav, termenul de Ortodoxie este
tradus prin pravoslovie (pravo = adevrat, drept) adic cultul cel
adevrat, cel drept. Doctrina ortodox este cuprins n Catehismul
Bisericii Ortodoxe, alctuit de Sf. Prini n Sinoadele Ecumenice din
primul mileniu cretin i pstrate n Cartea de nvtur a Bisericii
Ortodoxe, n rile ortodoxe i de pretutindeni unde Ortodoxia triete
15
.


Din punct de vedere cronologic, n Alpii Maritimi sunt urmatoarele
comunitati ortodoxe: comunitatea rusa, greaca, romana si libaneza.

1) Biserica ortodoxa rusa
a) Scurt istoric
n departament exista mai multe biserici rusesti si anume:
Catedrala Rusa Sf. Nicolae din Nice, Biserica Rusa Sf. Nicolae si Sf.
Alexandra Nice, Biserica Rusa Sf. Arhanghel Mihail din Cannes, Biserica

15
Dictionar Ene Braniste pg 331
11

Rusa Sf. Arhanghel Rafael din Saint Raphal, Capela Rusa a tuturor
sfintilor rusi din Antibes .
Datorit importanei comunitii ruse instalate n zona orasului Nisa
n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, sa decis s se construiasc o
biseric rus n ora. Tarina Alexandra Feodorovna a facut o donatie n
1856 i biserica Sfnul Nicolae si Sfnta Alexandra, a fost inaugurata pe
Strada Longchamp, n 1859
16
. Ea a fost prima biseric rus din Europa de
Vest
17
. Dar n curnd a devenit prea mica pentru comunitatea rus care se
afla n continua crestere.

Biserica rusa de pe strada Longchampes

16
Historique - glise Saint-Nicolas et Sainte-Alexandra, Site officiel de la
paroisse Saint-Nicolas de Nice.
17
Un coin de Russie, Le Figaro, 15 octobre 2007.
12

Nevoia unui nou lacas de cult a fost simtita din ce n ce mai
puternic. Astfel ca n 1903, n parcul Bermond, a nceput construirea unei
catedrale
18
dupa planurile lui Preobrajenschi, profesor de arhitectura la
Academia Imperiala de Arte Frumoase din St. Petersburg. n acest loc, n
anul 1865, Tareviciul Nicolae Alexandrovitch, fiul lui Alexandru al II-lea,
a murit la vrsta de douzeci de ani, ca urmare a unei meningite, n timp
ce si petrecea vacanta n vila Bermond, care tatl su o nchiriase. Curnd
dup aceea, tarul a cumprat acest parc i a demolat vila respectiva. Pe
locul sau el a construit o capel n cinstea fiului su, la locul exact unde el
a decedat
19
. n apropierea sa a fost construita de ctre arhitectul David
Grimm catedrala, care a fost inaugurata n 1912
20
.





Capela construita in cinstea
tareviciului Nicolae
Alexandrovitch



Catedrala Rusa (vedere laterala)




18
Historique - glise Saint-Nicolas et Sainte-Alexandra, Site officiel de la
paroisse Saint-Nicolas de Nice.
19
Les russes Nice, Russie.net, 20 janvier 2004.
20
La cathdrale Saint-Nicolas, site d'actualits nioises nicerendezvous.com.
13

Din 1923, asociaia religioas locala a rusilor de la Nisa
administreaz parohia ortodox Sf. Nicolae i, prin urmare, catedrala.
21

Cu toate acestea, din noiembrie 2006, Federaia Rus pretinde dreptul de
proprietate al catedralei pe baza faptului c terenul pe care a fost
construita, a apartinut familiei imperiale a Rusiei nainte de Revoluia
Rus din 1917
22
. Cazul a fost adus n instana, care a decis n favoarea
Federaiei Ruse.
Din 1931 pn n 2011, catedrala a depins de Arhiepiscopia
Bisericilor Ortodoxe Ruse din Europa de Vest a Patriarhiei Ecumenice de
Constantinople
23
. De atunci ea este ataata la Episcopia Ortodox Rus a
Chersonesului a Patriarhiei Moscovei i al ntregii Rusii.

La data de 20 ianuarie 2010, nalta Curte de Casatie de la Nisa
decide, n prim instan, sa atribuie dreptul de proprietate al catedralei
Federaiei Ruse. Aceasta argumenta c natura contractului de nchiriere pe
termen lung, semnat iniial n 1909 pentru o perioad de 99 de ani, i n
care se prevedea faptul ca att construcia ct i ntreinerea catedralei sunt
ncredinate Bisericii Ortodoxe de la Moscova, sub autoritatea
Patriarhului, a fost preluat din 1923 de ctre Asociaia Culturala
Ortodox Rus din Nisa (ACOR), deoarece cldirea este ocupat de catre
aceast asociaie, i nu ar da i dreptul de posesie partii adverse. Aceasta
nseamn c, n ciuda ocupaiei continue a spaiilor timp de 86 de ani,
aceast asociaie nu obine dreptul de proprietate al cldirii, a terenurilor
adiacente, si nici dreptul de proprietate asupra bunurilor si mobilierului
aflat n catedrala
24
.

21
Un coin de Russie, Le Figaro, 15 octobre 2007.
22
La paroisse orthodoxe Saint-Nicolas Nice, est en litige avec l'tat russe,
Russie.net, 20 septembre 2007.
23
L'association grant l'glise russe de Nice doit rendre les clefs la Russie,
AFP, 31 octobre 2011.
24 Jean-Marie Gunois, article Moscou veut rcuprer la cathdrale orthodoxe
de Nice, Le Figaro, 19 janvier 2010
14

Avocaii asociatiei a anunat imediat intenia clientului su de a
contesta decizia. El susine c asociaia religioas a existat doar din 1923,
i nu este parte a contractului semnat la nceputul secolului. El
menioneaz c acel contract de nchiriere a fost preluat de ctre asociaie,
care a ocupat i a meninut imobilul de maniera precara, fara a preveni
degradarea sa. El spune ca Federatia Rusa nu a manifestat nici un interes
n privinta Catedralei din anul 1917 al revoluiei rusesti, i c asociaia ar
putea beneficia de prescriptia de treizeci de ani.


Interiorul catedralei: Iconostasul i
Pictura Fecioarei Maria cu Pruncul

La 19 mai 2011, Camera nti civil a Curii de Apel din Aix-en-
Provence confirm hotrrea procesului de prima instanta, considernd c
Federaia Rus are dreptul sa reintre n posesie, n urma terminarii
perioadei contractului din 9 ianuarie 1909, sfsit confirmat la 31 iulie
2007, asupra proprietatilor imobiliare, a terenului din jur, precum i toate
obiectele ncorporate
25
. Pentru instana de judecat, proprietatea este
inalienabila i nu se pierde prin non-utilizare
26
.

Herv Clerc, La Russie reconnue propritaire de la cathdrale Saint-Nicolas
de Nice, Agence France-Presse, 20 janvier 2010.
25
La justice rend la cathdrale russe de Nice la Fdration de Russie,
Associated Press, 19 mai 2011, sur nouvelobs.com
26
La justice rend la cathdrale russe de Nice la Fdration de
Russie Associated Press, 19 mai 2011, sur nouvelobs.com
15

Asociaia a anunat apoi intenia sa de a face apel i rectorul
Catedralei, Jean Gueit, refuz s predea cheile cldirii ctre autoritile
ruse, considernd c instana de apel a decis asupra dreptului de
proprietate, dar nu si pe cel de ocupare
27
. La data de 12 septembrie 2011,
asociatia decide s nchid Catedrala pentru vizitatori, explicnd faptul c
Rusia a interzis acum plata pentru dreptul de intrare
28
. Ambasadorul
Rusiei n Frana, Alexander Orlov, intenioneaz s recupereze cheile
catedralei i a anunat c le va preda noului preot numit de ctre Patriarhia
Moscovei, Nicolas Ozoline. Pe de alta parte, acesta este convins c starea
cldirii s-a deteriorat foarte mult, stare contestat de asociaia ce o
administra mai nainte
29
.
n 31 octombrie 2011, nalta Curte de Casatie de la Nisa, care a fost
sesizata de ctre Federaia Rus, a ordonat asociatiei ACOR sa nmneze
cheile de la catedrala autoritilor ruse n termen de apte zile i stabilete
o amend de 6.000 de euro pentru fiecare zi de ntrziere. n cele din
urm, 15 decembrie 2011, cheile sunt nmnate de ctre ACOR noului
preot Nicolas Ozoline n cadrul unei ceremonii oficiale
30
.

b) Comunitatea rusa pe Coasta de Azur : radiografie
pastorala, misionara si sociala

Din a doua treime a secolului al XIX-lea, au fost numerosi rui care
si petreceau vacantele si chiar lungi sejururi la graniele Regatului
Sardinia. Nisa a fost pe drumul care i conducea pe cltori dinspre Arts
spre Italia. Este suficient pentru a explica apariia a ceea ce n curnd va fi

27
L'association grant l'glise russe de Nice doit rendre les clefs la
Russie, AFP, 31 octobre 2011.
28
Philippe Fiammetti, glise russe : lambassadeur Orlov rclame les cls,
Nice-Matin, 15 septembre 2011.
29
Nice : l'glise russe en pril, Nice-Matin, 5 septembre 2011.
30
Cathdrale de Nice: les cls remises un archiprtre russe, RIA Novosti,
15 dcembre 2011.
16

vzut ca o colonie mica? Incapacitatea, imposibilitatea de a cltori,
pentru subiecii de Imperiul rus, la sfritul domniei lui Nicolae I, se
referea mai putin la familiile nstrite aristocratice dect la restrictiile
impuse intelectualilor.
Dup campaniile napoleoniene, tulburrile de revolta ale
"decembritilor" n timpul ascensiunii la tron al lui Nicolae I, n care
acesta din urm a vzut ca motiv sejurul armatei ruse victorioas n Paris,
mpratul a fost convins c Frana a fost sursa tuturor miscarilor sociale.
Cu toate acestea, aproape nca un secol limba francez, cultura francez, a
strnit un entuziasm si interes de neclintit pentru elita rusa.
Domnia precedenta a fost marcata la nceput de o deschidere la idei
ale Iluminismului. Iezuiii au avut aprobarea de a deschide o coal pentru
fiii nobilimii, i catorva societi biblice li s-a permis s rspndeasc
Biblii n limba rus
31
.
Nicolae I a pus punct acestei deschideri. Dar smna a fost
semnat. Ruii convertiti la catolicism au ales exilul. Salonul doamnei
Svetchine din Paris, era frecventat de catre catolici liberali. O prines,
Volkonsky, a primit la Roma pe muli dintre conaionalii si care au venit
s viziteze oraul. Valul revoluionar din Europa anului 1848, a provocat o
ntrire a politicii restrictive a tarului Nicolae I, care s-a vrut a fi un
legitim aprtor mpotriva oricrui acces de subversiune. Multe au fost
familiile aristocratice care au fost afectate de represiunea participanilor la
revolta decembritilor. Ei s-au simit inutili, i, avnd posibilitatea,
preferau s-i petreac mai multe luni ale anului n Europa, ntoarcndu-se
n Rusia pentru lunile de var, unde petreceau cea mai mare parte a
timpului n domeniile lor de la ar.
Precaut n privinta aristocraiei care l-a trdat, Nicolae I a preferat
s promoveze asensiunea la putere a fiilor nobilimii srcite sau a fiilor de
preoi, care au beneficiat de o formare atenta, de cele mai multe ori n
universitile germane, de preferin n economie sau drept. Astfel, a fost
format un grup de funcionari loiali unei puteri care le-a dat totul.

31
Historique - glise Saint-Nicolas et Sainte-Alexandra, Site officiel de la
paroisse Saint-Nicolas de Nice.
17

n aceste conditii, mprteasa vduv Alexandra Fedorovna a
initiat n 1857 proiectul de construcie a bisericii greco-ruse de la Nisa
32
.

Ulterior, Frana, Anglia, i Regatul Piemont-Sardinia, s-au aliat cu
Turcia n 1854 pentru a contracara preteniile Rusiei n Balcani. Nicolae I
a pltit contradiciile politicii sale, el care si dorea n acelai timp, s
apere cauza subiecilor ortodoci, oprimati de catre sultan. n acelasi timp
se dorea si aprtor al legitimitatii acestuia din urm, tocmai mpotriva
amenintatilor acestor popoare ortodoxe.
Abia la un an dup Tratatul de la Paris, care a pus capt rzboiului
Crimeei, mprteasa vduv, Alexandra Feodorovna, a venit la
Villefranche-sur-Mer pentru motive diplomatice, s ratifice un acord care
s permit navelor ruse ce traversau Marea Mediteran, realimentarea cu
crbune n rada acestui port. Ea a avut resedinta la Nisa n acesta perioada,
iar n vila n care a locuit si-a amenajat o capel ortodox. Acolo a primit
o delegaie a rusilor veniti pe perioada iernii. Ea fost de acord s lanseze
un proiect pentru construirea unei biserici ortodoxe i a dat sprijinul sau,
propunnd si o finantare.
Un an mai trziu, terenul a fost achiziionat, planurile au fost fcute
i Biserica Sf. Nicolae si Sf. Alexandra a fost inaugurata n decembrie
1859, i sfinit n ianuarie 1860. A fost creata imediat o parohie, care era
deschisa doar apte luni pe an, cu un preot numit de Sfntul Sinod din
Sankt-Petersburg. Documente oficiale, o scrisoare de la Prinul
Gorceakov, ministrul de externe din acel timp, atesta faptul c era vorba
despre o biseric privat, pe care departamentul, ministerul de externe nu
o putea lua n ntretinere. El a invitat pe ruii stabiliti la Nisa s nfiineze
un capital folosit pentru a menine un preot i familia lui, precum i un
cantaret. ase luni mai trziu, orasul Nisa a fost anexat de ctre Frana.

Biserica a fost construit n stil clasic, popular la acea vreme n
nsasi patria mama, Rusia, i s-a fcut n asa fel pentru a nu ofensa

32
Ibidem
18

sensibilitatea autoritilor din Sardinia de la acea vreme, care si faceau
griji mai ales din cauza implantarii de locasuri de cult ale altor confesiuni
cretine, anglicane, luterane, grecesti sau rusesti.
Primul paroh (1859-1861), protopopul Speransky, a fost un capelan
al Curii. Preotul Vasile Priljaiev (1863-1867) a trebuit s savrseasca n
extremis ungerea Tareviciului Nicolae n 1865, i sa se ocupe de
nmormntarea lui. Acesta a fost cel care s-a ocupat de relatiile cu
autoritile locale i reprezentanii Bisericii Anglicane, discuii care au
avut drept scop fondarea cimitirului rusesc din Caucade, inaugurat n
1868
33
.
Constructorii i donatorii bisericii au elaborat o "Carta a Bisericii
Ortodoxe, n oraul de la Nisa" ce prevedea instituirea unui consiliu al
bisericii, cu o reprezentare a credinciosilor fideli n gestiunea sa. Unii
preoi nu s-au mpacat cu aceast particularitate caracteristic. n 1862,
preotul capelei de la ambasada din Paris a ordonat dizolvarea consiliului
parohial. Acesta a fost nceputul unei serii lungi de discuii cu privire la
superioritatea clerului sau a laicilor. n Nisa, a fost testat, prin urmare,
prototipul statutelor adoptate de Consiliul de la Moscova din 1918, care a
dat laicilor un rol important n gestionarea parohiilor
34
.

Reapropierea oficiala de Frana, utilizarea din ce n ce mai
frecventa a noului mijloc de deplasare - calea ferat, moda stabilirii
sejururilor pentru iarna pe Coasta de Azur, a stimulat creterea numarului
de emigranti rusi n aceasta regiune.
mparatul Alexandru al II-lea i soia sa, viitorul Alexandru al III-
lea, Prinesa Dagmar a Danemarcei, devenita mai trziu mprteasa
Maria Feodorovna, foarte muli membri ai familiei imperiale i verii lor
europeni, au rmas pe Coasta de Azur n mai multe rnduri, cu diverse
ocazii mai mult sau mai putin oficiale.

33
Histoire religieuse de la France pg 34
34
Ibidem
19

n 1887 a fost numit paroh al parohiei parintele Sergei Lioubimoff.
El s-a ocupat de gestionarea ei pn la moartea sa n 1918. El a fost
responsabil de gsirea unei soluii pentru a mri biserica devenita
insuficienta n conditiile cresterii numarului rusilor din diaspora. El a stiut
sa faca un proiect interesat si sa capteze interesul mprtesei Maria
Feodorovna, vduva lui Alexandru al III-lea. n aceste fel s-a decis ca pe
terenul capelei memoriale a tareviciului Nicolae, deinut de ctre
mpratul Nicolae al II-lea, putea fi ridicata noua biseric Ortodox Rus
n Nisa. El a afiat toat diplomaia sa penru a reconcilia principiile
ierarhice care au fondat relaiile puterii imperiale cu spiritul independent
al rezidentilor rusi de la Nisa
35
.

Construcia noii biserici, nceputa n 1903, a putut fi realizata cu
succes, n ciuda unei ntreruperi semnificative ca urmare a rzboiului
ruso-japonez i a primei revoluii rusesti din 1905. Biserica, de asemenea,
dedicat Sfntului Nicolae i Sfintei Alexandra, n onoarea mparatului
domnitor i a soiei sale, a fost inaugurata n decembrie 1912. Dar ntre
timp s-au schimbat vremurile. Prin stilul sau sclipitor, cladirea s-a vrut a fi
conceputa ca o mrturie a vitalitatii credinei ortodoxe ruse, a originalitatii
arhitecturii naionale, i a mreiei Imperiului.
Primul Rzboi Mondial a golit orasul Nisa de majoritatea
rezidenilor si strini, iar rusii nu au facut exceptie. Parohia a rmas nsa
deschis pentru cei aproximativ o suta de emigranti ramasi n zona.
Revoluia rus din 1917, din contra, a provocat un val de emigrare n
Europa de Est la nceput i mai apoi n Balcani. Mai apoi acesta a ajuns
destul de repede n Frana.

Vocaia bisericilor de la Nisa s-a schimbat fundamental. Daca la
nceput erau aproximativ 2.000 de rezideni intermitenti, n ajunul
rzboiului s-au succedat mai mult de 5.000 de refugiai, majoritatea dintre
ei pierznd totul: ar, rdcini, bogia i poziia social.

35
Calendrier inter-religieux Nice- Conseil Gnral des Alpes Maritimes 2008
20

Parintelui Sergei Lioubimoff i va urma parintele Slivanoff
Alexandru, ales prin referendum de ctre enoriai, care au refuzat s
primeasc preotul paroh numit de ctre Sinod. Dupa moartea sa a fost
nlocuit cu parintele Nicolae Podossnoff caruia i-a revenit (n mod
obligatoriu) sarcina de a forma n 1923, cu sprijinul administraiei
eparhiale de la Paris, asociatia cultuala care a gestionat pna de curnd
bisericile ruse de la Nisa. Aceasta asociatie s-a format respectnd legile
social-administrative din 1901-1905.
Mai mult dect un administrator, aceast noua comunitate avea
nevoie mai ales de un om de credin i rugciune. Fiu al unui preot,
episcop de Byalistok, expulzat de ctre autoritile poloneze,
Arhiepiscopul Vladimir Tikhonitsky (1873-1958) a fost numit preot paroh
al parohiei de la Nisa, de ctre Mitropolitul Evloghie n 1925, i a ocupat
acest post pn n 1945. Prin blndeea i fermitatea lui, el a reuit n
civa ani sa aduca pacea ntr-o comunitate rupta de tulburrile politice i
ecleziastice, de multe ori orchestrate de ctre agenii de influen educai
de ctre autoritile sovietice
36
.

O alta problema ivita este nasterea n URSS n jurul anului 1922 a
ceea ce s-a numit Biserica Vie, gata s colaboreze cu regimul comunist.
Ocupantul tronului patriarhal recent restaurat (1918), Patriarhul Tihon, a
fost plasat n arest, redus la statutul de laic, n timp ce un val de represiune
religioas a nsngerat toata ara. Patriarhul Tihon a murit n 1925. El a
avut timp pentru a nsrcina n 1922 pe Mitropolitul Evloghie
Gueorguievsky cu administrarea parohiilor ruseti din Europa de Vest.
Autoritatea acestuia din urm, acuzat de a fi n contact cu sovieticii, a
fost contestata de ctre Sinodul Episcopilor emigrani, reunit la Karlovtzy
n 1921, care a fost condus de fostul Mitropolit al Kievului, Episcopul
Antoine Khrapovitsky. O parte din parohiile existente s-au aliat cu acesta
din urma. Aprofundarea si agravarea persecuiilor religioase n URSS a
sfrsit prin a da dreptate n cele din urm loialitatii Episcopului Evloghie
fa de Biserica din Rusia. Dup ce a fost demis pentru nesupunere, el
nsui se va plasa n 1931 sub autoritatea Patriarhului Ecumenic al

36
Histoire religieuse de la France pg. 45
21

Constantinopolului, care a creat Exarhatul bisericilor ortodoxe ruse din
Europa de Vest
37
.

Toate paturile sociale au fost reprezentate n emigraie, membri ai
Curii, nali funcionari, militari, ofieri de toate gradele i simpli soldai,
intelectuali, artiti i reprezentani ai profesiilor liberale. Ei au aparinut
tuturor claselor si tendintelor politice, dar a avut ncepnd de atunci un
lucru n comun: exilul. Au fost muli cei - care au frecventau sau nu
anterior biserica - care s-au intors catre ea, catre credinta n general,
biserica fiind singura instituie care a supravieuit dezastrului si
debandadei din acea perioada, supravietuire datorata mai ales
imaterialitatii sale. Multi dintre emigranti au lepadat haina omului vechi,
n mod deliberat, voluntar pentru a urma pe Hristos i cei de aici au putut
participa la convertiri sincere.
Asistat de Printele Alexandru Eltchaninoff, preot de mare
umanitate, i de trei ali preoi, Episcopul Vladimir, n ciuda sntii sale
precare, a manifestat o intens activitate pastoral i de caritate
38
. La
nceputul anilor '30, parohia a avut mai mult de cinci sute de contizanti, de
asemenea numeroase asociaii, care au oferit asisten pentru persoanele
n vrst, pentru invalizi, copii, orfani... Exista si o scoala rusa, care a
pregtit elevii pentru bacalaureat.
Ideea c aventura bolevic nu a fost viabil, a avut nca de la
nceput numerosi adepti. Astfel cea mai mare parte a comunitatii rusesti
din aceasta regiune a vrut s-i concentreze toate eforturile asupra
generaiilor mai tinere pentru a le pregti ntoarcerea n ara lor i s se
asigure c li se pstreaz vii att limba ct i religia.

Nenumrate cereri de ntrajutorare i apeluri la bunavointa
semenilor ilustreaz mizeria n care tria cea mai mare parte a ruilor, care

37
Idibem
38
Religions du monde : origines, histoire, pratique, foi, conception du monde
pg. 56
22

pn de curnd aparineau elitei rii lor. Foti minitri, senatori,
funcionari de rang nalt ai statului si-au oferit abilitile si competentele
n administrarea treburilor practice ale parohiei, ei care erau obisnuiti sa
administreze afacerile Imperiul rus.
Apar discuii interminabile i neroditoare asupra responsabilitilor
n faa dezastrului abtut asupra vieii comunitii. Aceasta se va confrunta
n curnd pe de o parte cu criza economic internaional i pe de alta
parte cu creterea curentului naional-socialismului i fascismului.
La izbucnirea rzboiului, muli rui se vor angaja n armata francez
s apere valorile rii care i-a primit. Unii colaboreaz cu autoritile de la
Vichy, alii au venit sa sprijine miscarea de rezisten, dar cea mai mare
parte nsa face eforturi pentru a fi uitata.
Tratatul de neagresiune dintre URSS i Germania nazist au fcut
ca ruii sa fie potenial nesiguri n ochii autoritilor franceze. Intrarea n
rzboi a URSS i face pe rusi sa fie vazuti ca poteniali dumani n ochii
autoritilor germane de ocupaie. Dificultilor practice care deja afectau
aceast comunitate foarte fragila, le-a fost adaugata si suspiciunea.
Autoritile trebuiau s fie informate printr-o scrisoare oficial cu privire
la cea mai mica ntlnire, consilii parohiale, adunri generale etc. Preotul
paroh, n scopul de a-i ndeplini n ntregime misiunea sa, a trebuit sa
cultive relaii bune cu autoritile plasate sub supraveghere germana. Din
anii de rzboi, comunitatea va iei slbita i zdrobita
39
.

Muli rui au preferat s plece n Statele Unite ale Americii, Canada
sau n alt parte. Un moment cheie, plin de apeluri pentru a reveni la
patria mam, a fost lansat de ctre autoritile sovietice, care au oferit
celor ce doreau sa se ntoarca, un paaport (lucru foarte rar la acea vreme,
n acest timp majoritatea lor aveau un paaport Nansen). S-au angajat n
acelasi timp si la o vntoare a persoanelor strmutate. Ceteni ai
URSS au fost folositi de ctre armata german ca for de munc i blocai
n Europa de Vest, dar marea lor majoritate nu doreau s fie repatriati.

39
Religions du monde : origines, histoire, pratique, foi, conception du monde
pg. 62
23

Astfel comunitatea a mbatrnit, cei tineri nu mai puteau iesi din tara, iar
aici au ramas cei n vrsta. Cei din aceasta zona au asistat la o retragere,
nsoit de tensiune asupra valorilor naionale rusesti, exaltate de
propaganda facuta de carte Armata Roie n salvarea Europei.

n anii treizeci, enoriaii au cotizat pentru a putea comanda dou
icoane mari reprezentnd sfinii patroni ai familiilor mprai Alexandru al
II-lea i Nicolae al II-lea. n 1950 aceastea au fost realizate de catre
pictorul Leonid Pianovsky, cel caruia i-a fost ncredinat si proiectul
propus pentru interiorul Catedralei, o cruce, pentru comemorarea
asasinarii n 1918 a ultimului tar i a familiei sale.

Dorina de a menine coeziunea comunitii n jurul limbii i culturii
a fost reflectata n organizarea de spectacole, seri de poezie si alte
manifestari culturale
40
.
O societate literar a continuat s organizeze din ce n ce mai rar
lecturi publice i concerte de amatori, dar aceste activiti de-a lungul
anilor s-au redus pna la disparitie.
Numai viaa de cult religios a continuat ca i mai nainte. Pentru a
srbtori centenarul parohiei, comunitatea si-a asumat sarcina de
restaurare a bisericii Sfntul Nicolae si Sfnta Alexandra de pe strada
Longchamp. De asemenea I. V. Doubrovo a publicat o istorie a parohiei
ortodoxe ruse din Nisa (1859-1959).
Unii rusi spuneau ca au intrat deja n timpul bilanturilor de
evaluare. n 1964, generalul Maslovsky, bibliotecar al parohiei, a terminat
de scris o carte destul de cuprinztoare privind istoria comunitii. De
civa ani deja, Catedrala Sf. Nicolae a fost, n afara orelor de slujba,
deschisa pentru vizitele turistilor. O doamn generoasa, E.S. Fisher, a
deschis n zona pariziana i la Nisa sub denumirea de Villa Nicette,

40
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes 2009

24

dou case, n care erau primiti veteranii, fostii combatanti ai armatei
imperiale.
La nceputul anilor aptezeci, baroneasa Falz-Fein a facut o mare
risipa de energie n recoltarea de la ruii mprtiati de-a lungul lumii
ntregi, de fonduri pentru restaurarea capelei memoriale a Tareviciului
Nicolae.

Speranele de deschidere a URSS - un moment ndragit de rusii din
exil dup moartea lui Stalin i perioada de "dezghet" din URSS - au fost n
cele din urma moarte cu adevarat.
n URSS cele cteva voci disidente n Biserica Ortodox au fost
foarte repede nchise nca din fa. n cercurile ortodoxe de origine rus,
ideea unei biserici locale nrdcinate pe teritoriul francez si-a fcut drum.
La biserica de pe strada Longchamp au nceput sa se organizeze
slujbe si alte oficii religioase n limba francez. La Nisa, biserica a fost
perceput, i se percepea ea nsasi ca o rezerv ca fiind cea care
conserva tradiiile liturgice ale Bisericii. O prima ncercare de a crea n
cripta Catedralei Sf. Nicolae, un muzeu al Armatei Albe n jurul
obiectelor de valoare colectate de ctre doamna Fisher, nu este ncununata
de succes, n primul rnd din lipsa de resurse.
n 1988, comunitatea si-a unit forele sale vii pentru a marca, prin
prelegeri, conferinte, expoziii, concerte, anul milenar al Botezului ntregii
Rusii
41
. i n curnd ceea ce era de neconceput mai nainte, s-a ntmplat:
cderea Zidului Berlinului, colapsul, caderea si desfiintarea URSS,
disparitia sa de pe harta lumii
42
.
Timid la nceput, apoi n cretere constanta, ruii au nceput sa
revina pe Coasta de Azur, iar biserica a putut s se ntoarc la scopul su
iniial, de primire a tuturor cretinilor ortodoci, indiferent de originea lor.

41
Historique - glise Saint-Nicolas et Sainte-Alexandra, Site officiel de la
paroisse Saint-Nicolas de Nice
42
La cathdrale Saint-Nicolas, site d'actualits nioises nicerendezvous.com
25

Dac astzi membrii parohiei sunt n mare parte proveniti dintre
emigranti, credincioii, cei care vin la biserica n mod regulat sau
ocazional, sunt, de atunci, mai ales rui sau vorbitorii de limb rus din
fostele republici ale Uniunii Sovietice, Georgia, Republica Moldova,
republicile baltice i Asia Central, Ucraina, destul de adesea putin initiati
n cele religioase, dei ei nsisi se definesc pe sine ca fiind ortodoci.
Meritul preotilor acestei comunitati este acela de a ti s mpart cu
ei fructele muncii de pna acum, de aclimatizare, ca si bogia acumulat
de ctre predecesorii lor i i introduc n noua lor via n aceast ar pe
care au ales-o, primindu-i n bisericile lor acolo unde ei pot gsi o
ortodoxie care nu a renunat la nimic din originile sale, dar care are sansa
de a fi eliberata de toate legturile cu puterea de stat.

Odata cu emigratia rusa n masa ncepand cu 1917, comunitatea
rusa a ajuns una din cele mai puternice comunitati de pe Coasta de Azur,
n prezent fiind peste 15000 de rusi pe aceste meleaguri.

i) Cateheza n Biserica Rusa - Viata pastoral misionara

Catedrala si biserica rusa de la Nisa fac parte din partimoniul
national si se afla printre cele mai importante obiective turistice ale
orasului. Datorita acestui fapt o buna parte a misiunii Bisericii Ortodoxe
ruse n zona se face de la sine prin atractia pe care o reprezinta aceste
importante obiective turistice.
Att crestinii ortodoci dar si de alte confesiuni ct si turisti, an de
an intra n legatura cu viata ortodoxa de rit slav. Asa ca se poate vorbi de
o cateheza destinata turistilor printr-un program de promovare si
informare sprijinit de autoritatile locale.
Att crestinul ortodox ct si ceilalti interesati de vizita Catedralei,
pot sa isi achizitioneze de la pangarul bisericii obiecte religioase, carti si
icoane specifice Bisericii Ortodoxe slave.
Orasul Nisa si o buna parte din localitatile din apropiere au
numeroase cladiri ridicate ncepnd cu secolul XIX de catre rusi. Datorita
26

acestui fapt si ortodoxia este foarte bine cunoscuta n sudul Frantei,
Catedrala fiind unul dintre cele mai mari obiective turistice, facnd parte
din emblema orasului, imagineai ei regasindu-se peste tot n afise,
calendare si materiale publicitare. Putem vorbi de o cateheza turistica ca o
prima etapa n cunosterea ortodoxiei
43
.

O data pe luna n Biserica Ortodoxa Rusa are loc o cateheza pentru
adulti, uneori si cu participarea altor preoti ortodoci din Alpii Maritimi.
Cu aceasta ocazie se dezbat diferite teme cum ar fi Botezul, Cununia etc.
De-a lungul timpului au fost organizate la Nisa numeroase conferinte la
Centrul Universitar Mediteraneean, cu diferite teme, prin care se poate
cunoaste doctrina despre credinta crestina ortodoxa, desigur nelipsind
invitati si de la celelalte confesiuni locale
44
.

n anul 2005 si IPS Daniel Mitropolitul Moldovei i Bucovinei si
Arhiepiscop al Iailor, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne a
tinut o cateheza vorbind despre post, marturisirea credintei ortodoxe n
strainatate, pastrarea credintei etc.

Radio RCF Cte dAzur emite aproximativ 20 min de audienta
pentru spatiul ortodox slav unde se regasesc extrase din aceste conferinte,
dar si multe interviuri cu diferiti teologi ortodoci rusi, n special profesori
rusi de la Facultatea de Teologie Ortodoxa Saint-Serge Paris
45
.

Contactul cu civilizatia rusa nu este fara urmari n acest
departament, datorita numerosilor francezi convertiti la ortodoxie:

43
Office du tourisme Nice
44
Program biserica- afis 2010-2011
45
Radio RCF Nice
27

intelectuali, muncitori, dar n primul rnd membri familiilor mixte care au
intrat n contact cu cultura rusa.
De asemenea se observa o mare influienta rusa si n arhitectura. O
mare parte din Nisa si a departamentului Alpii Maritimi a fost construita
de rusi de-a lungul timpului, dar mai ales n secolul XIX.
Astazi a venit un nou val de rusi foarte bogati, care n schimb s-au
retras la Cap-Ferrat si n zona limitrofa, aproape de mare, avnd cele mai
scumpe proprietati din lume.

n Franta misinunea Bisericii este mult ajutata de catre Institutul de
Teologie Ortodoxa Saint-Serge de la Paris.
La acest Institut au studiat majoritatea preotilor ortodoci din Alpii
Maritimi. Institutul Saint Serge, prin Editura Cerf a facut posibila de-a
lungul timpului tiparirea a numeroase carti de cult ortodox n traducere
din limba rusa n limba franceza.

ii) Carente

Pentru efectuarea serviciilor religioase: Botez, Casatorie n mod
special, candidatii la aceste taine sunt invitati sa participe de mai multe ori
la discutii privind cunoasterea credintei ortodoxe. La discutia mea cu
parintele rus Michel Phillippenko, preot de aproximativ 10 ani la
Catedrala rusa, acesta spunea ca din nefericire exista numeroase lacune
din partea credinciosilor rusi nou veniti, n ntelegerea doctrinei ortodoxe
(citez: de exemplu nu cunosc dogma Sfintei Treimi). n aceasta perioada
tulbure, cum am prezentat mai nainte, din cauza conflictului existent ntre
Patriarhia Constantinopolului si Patriarhia Moscovei privind jurisdictia
Catedralei de la Nisa, o buna parte dintre credinciosi s-au divizat si unii
dintre ei s-au pierdut
46
.

46
Ziar local Nice matin
28

n concluzie, ceea ce s-a facut n multi ani de munca asidua din
partea preotilor rusi de la Nisa, s-a pierdut prin conflictul respectiv de
jurisdictie/proprietate care a avut un efect negativ n nvatarea si n
ntarirea credinciosilor n credinta ortodoxa.

Datorita acestui fapt, si o parte dintre credinciosii romni care
frecventau de multi ani Biserica rusa au revenit la Biserica ortodoxa
romneasca.
Alti credinciosi rusi s-au pierdut, s-au dezbinat.

Daca nainte, la Sfnta Liturghie, Duminica, erau prezenti
aproximativ 150-200 credinciosi care se schimbau de la o Duminica la
alta, dupa noiembrie 2011 cnd Catedrala rusa a fost recuperata de catre
Moscova, Parohia s-a scindat si actualmente au ramas aproximativ 100 de
credinciosi la Catedrala, iar la Biserica de pe Longchamps unde slujesc
cei trei preoti care nainte slujeau la Catedrala, sunt cam 50 credinciosi.
47


Lucrul cel mai dureros pentru cunoasterea ortodoxiei n zona este
nchiderea Catedralei n afara slujbelor duminicale, aceasta nemaifiind
accesibila turistilor si nchinatorilor
48
.

iii) Alte biserici rusesti pe Riviera franceza
Prezenta rusilor pe Riviera franceza este atestat de la sfrsitul
secolului al XVIII-lea: Printul Alexis Orloff, comandantul flotei (1770,
1781), numirea lui Stefan Michaud n functia de consul de Nisa (30
noiembrie 1815), Marele Duce Mihail, fratele lui Nicolae I (1837),
Nicolae Gogol ( decembrie 1843).

47
Nice matin noiembrie 2011
48
Office tourisme Nice
29

Dar sosirea mprtesei Alexandra la Nisa pe 26 octombrie 1856
locuind acolo pn n primvara anului 1857, apoi mai multe vizite de
suveranii i suitele lor, prezena n Villefranche din 1857 pn n 1934 a
flotei, apoi a unui laborator de oceanografie, au contribuit la dezvoltarea
unei importante colonii rusesti n continua crestere, de la Cannes pna la
San Remo.
49

Nevoia unor lacasuri de cult ortodox a aprut imediat. Capele
temporare, deservite de clerul navelor care fac escal n Villefranche, au
fost stabilite n locuri diferite. O cldire importanta ca punct de reper a
devenit necesar n curnd. n 1857 permisiunea de a construi o biserica
rusa din Nisa nu a fost uor de obinut ntr-o ar n care catolicismul era
religie de stat. Conform planurilor arhitectului Kondiakoff revizuite i
corectate de ctre Antoine Francois Barraya, acest punct de reper s-a
stabilit pe strada Longchamp.

Biserica rusa Nice strada Longchamp
n 1868, dup moartea Tareviciului 24 aprilie 1865, un mausoleu a
fost construit de arhitectul Grimm, unul dintre constructorii castelului
Valrose pentru von Derwies i a bisericilor din Copenhaga i Geneva.
n 1892, danezul Hans Georg Tersling, unul dintre principalii
arhiteci ai Mentonului, unde o casa ruseasca a fost fondat n 1880, a
construit acolo o biserica, apoi Capela Sfntul Alexandru din cimitir.

49
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes 2007
30



Biserica Maicii Domnului
Bucuria tuturor celor necajiti


Cimitirul Vechiului Castel
Capela ortodoxa

Doi ani mai trziu, la Cannes se imit aceast iniiativ, prin
generozitatea doamnei Tripet-Strypitzine, construindu-se Biserica
Sfntului Arhanghel Mihail de ctre arhitectul Louis Lyon, autor al mai
multor hoteluri noi i vile din ora. n aproapiere, la acest patrimoniu se
adaug un mausoleu n memoria soului doamnei Tripet.


Biserica Sfntului
Arhangel Mihail


Cimiturul Abadie - Cannes

Rusii de la Cannes care vara frecventau localitatea Thorenc din
apropierea orasului Grasse, au construit pentru ei i pentru compatrioii lor
31

rnii n rzboiul Crimeii, o biserica de lemn. Mai multe capele private
sunt adugate la acest patrimoniu, att n Nisa, la La Mortola, la Cannes,
San Remo
50
.


Capela Sfntului Nicolae
Cimitirul rus de la Caucade, Nisa


Cimitirul rus de la Caucade, Nisa


Capela Sfntului Serafim de Sarov Azil de batrni, Nisa

De asemenea, n departamentul Alpilor Maritimi, n zona muntoasa,
la Digne, s-a construit o mica biserica ruseasca Monstenirea Sfntului
Ioan sub patronajul Sfntului Ioan Botezatorul. n prezent, aici, sfintele
slujbe n limba slavona sunt tinute zilnic de catre monahul Serge.
n cele din urm la San Remo, Alexis Shchusev a elaborat planuri
pentru o frumoas cldire construit n anii 1912-1913.
n orasul Antibes aflat ntre Nisa si Cannes se gaseste de asemenea
o capela sub jurisdictie ruseasca, biserica Tuturor Sfintilor Rusi Tous
les saints de la terre Russe.

50
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes 2008
32

Slujbele liturgice sunt asigurate de catre parintele Michel
Phillippenko preot al bisericii russe de la Nisa de pe strada Longchamp.
Sfnta Liturghie este oficiata n limba franceza si slavona n prima si a
treia smbata a fiecarei luni, exceptie facnd lunile de vara iulie si august.


Biserica din Antibes a tuturor
sfintilor rusi


Interiorul bisericii

Pentru a avea o privire de ansamblu completa a bisericilor ruseti de
Riviera franco-italiana, trebuie s mentionam si prezenta micii biserici
Sfntul Arhanghel Rafail din localitatea Saint Rafael, edificiu ridicat mult
mai trziu (1961).
n prezent sfintele slujbe din aceasta bisericuta sunt asigurate de
catre clerul bisericii rusesti de la Nisa de pe strada Longchamp, n
persoana preotului paroh Jean Gueit.
Sfnta liturghie este slujita din doua in doua saptamni, smbata
dimineata. Limba cultului este atat franceza ct si slavona.
33


Biserica Sfntului Arhanghel Rafail
Toate aceste cldiri sunt construite n stilul rus vechi, i mai
precis n stilul cldirilor de la Moscova din secolul al XVII-lea ca Sfnta
Treime (1628-1651) i nvierea (1687-1713). Dar materiale folosite la
constructia lor sunt moderne: beton, structuri metalice, pietre netezite,
ciment, cu excepia Catedralei de la Nisa, unde s-au utilizat crmizi atent
selectate pentru a rmne fideli tradiiei.

2) Biserica ortodoxa greaca

a) Scurt istoric al comunitatii grecesti de la Nisa, Monaco, Coasta
de Azur

Colonia greaca de pe Coasta de Azur i Principatul Monaco, foarte
putin numeroasa n anii treizeci, nu putea lua n considerare ridicarea
imediata a unei biserici. Lipsa de resurse i, de asemenea, de persoane
(care din fericire nu mai este cazul astzi), nu a fost, prin urmare, o
asociere care sa permita existenta unei comunitati organizate nainte de
sfritul celui de-al doilea rzboi mondial.

Numai n 1950, la iniiativa doamnei consul Ren al Greciei la
Nisa, a fost formata oficial o Uniune a elenilor de pe Coasta de Azur.
Dar asociatia astfel creata nu a putut fi deservita dect sporadic de catre
34

preotul care venea de la Marsilia. Astfel s-a celebrat, n cea mai mare
parte a timpului, Sfnta Liturghie la Biserica Rus de pe strada
Longchamp
51
.

Cu toate acestea, tot la iniiativa doamnei Allongue, uniunea
grecilor a cerut Patriarhului Ecumenic Athenagoras sa trimita aici un preot
care poate sluji permanent pentru aceasta comunitate. Astfel, spre sfritul
anului 1953 a sosit la Nisa, un preot tnr, absolvent al Facultii de
Teologie din Halki, parintele Callistos Vafias, care a fost numit preot
paroh.

Doi ani mai trziu, cu ajutorul unor enoriasi ai sai binefctori de la
Nisa si de la Monaco, comunitatea a cumprat o vil de la poalele dealului
Cimiez, situata pe strada Dsambrois, pentru a instala aici o biseric i o
cas parohial
52
.



Biserica greaca Nisa

Aceast achiziie n care s-a implicat nsusi Episcopul Meletios
Carabinis hirotonit ulterior Mitropolit al Franei, a permis comunitii s
se organizeze ntr-o asociaie cultuala religioas, recunoscuta oficial la
data de 6 august 1955.

51
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes 2010
52
Siteul internet oficial al parohiei grecesti de la Nice
35


n cele din urm la 25 martie 1957 de srbtoarea Bunei Vestiri,
care este i srbtoare naional greac, comunitatea a vzut materializata
dorinta sa cea mai draga si anume: Arhiepiscopul de Tiatira i Marea
Britanie, Episcopul Cavvadas Athenagoras i Episcopul sau Vicar Meletie
au sfintit locasul de cult pe care l-au pus sub patronajul Sfntului
Spiridon, hramul acestei biserici. Multe personalitati si oficialitati civile i
religioase, att de cultura francez ct i greac au luat parte la acest
eveniment.

Dup moartea printelui Callistos n anul 1977, a fost rndulul
parintelui Nichifor Pezopoulos de a prelua destinele parohiei pn n
1983, n timp ce activitatea de renovare si amenajare a proprietii a
continuat s se efectueze cu cel mai mare entuziasm. n octombrie 1983,
Arhimandritul Stephanos Charalambidis devine noul preot paroh. n 1987
Episcopul Jeremie Calligeorgis a fost ales i hirotonit episcop de Nazianz,
cu sediul la Nisa sub titlul de Episcop Vicar al Mitropoliei Franei, i
pentru ntreaga regiune Midi-mediteranean. Cu ocazia Sfintelor Pati
din anul 1986 el a primit ca ajutor al sau un vicar, pe printele Michel
Seliniotakis, att ca preot paroh ct i ca profesor pentru coala greac
nfiintata de comunitatea de pe aceste meleaguri n scopul conservarii
limbii si valorilor traditionale grecesti. O seciune de nivel gimnazial i
una de nivel liceal au fost lansate n 1993 sub conducerea profesorului
Jean Lionis
53
.

Proprietatea original, de la achiziionarea sa pna la aceasta data,
a continuat s impun o serie de transformri importante, att n interiorul
sau ct i n afara, n scopul de a rspunde noilor nevoi ale membrilor si
pe masura ce numrul lor a continuat s creasc.
54
n mod evident, nu este
suficient a avea doar un loc de cult decent. Ieri, ca i astzi, dorina tuturor
este de a face ntotdeauna toate mbuntirile necesare n acest spaiu
pentru comunitate, mbunatatiri care sa corespunda pentru toate nevoile:

53
Situl oficial al parohiei
54
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes 2010
36

ca loc de cult, loc de cultur, ct si de aciune social pentru sraci i
aceasta n conformitate cu motenirea religioas ortodox i tradiia
bizantin
55
.

n ceea ce privete constructia acestei biserici, a fost fcut mai nti
n Grecia n 1967 un iconostas executat special pentru comunitatea greaca
din Alpii Maritimi i decorat cu reproduceri de icoane vechi. Iconostasul,
conceput n cel mai pur stil bizantin de catre un iconar bine cunoscut de la
Atena, George Gerontas, a fost n ntregime lucrat de mn. Cele patru
icoane mari sunt copii celebre i vechi ale unor icoane datnd nca din
secolele XVII si XVIII. Icoana mparateasca a lui Hristos este o copie a
unei icoane care se afl la Muntele Athos i celelalte trei (Fecioara Maria,
Sf. Ioan Boteztorul i Sf. Spiridon) sunt copii ale unor icoane ale caror
originale se afla expuse la Muzeul Bizantin din Atena. Ornamentaia
bogat a iconostasului reprezint ramificaii de vi de vie i boabe de
struguri, i ele n spiritul celei mai pure tradiii bizantine
56
.


Iconostasul si interioirul bisericii grecesti de la Nisa
ntre anii 1990 si 1991 apar vitraliile n biserica greaca de la
Nisa: realizare originala recent ale cror teme sunt inspirate fie de fresce
antice din Grecia i Cipru, fie ntrepatrunse de modele caligrafice
bizantine gsite n manuscrisele atonite din Evul Mediu. Ele sunt lucrate
de catre iconarului ortodox de origine franceza Pierre Peylhard. El este, de

55
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes 2010
56
Situl internet oficial al parohiei grecesti Nice
37

asemenea, artizanul si arhitectul mozaicului Sfntului Spiridon din
petera aflata la poalele Bisericii i care este o copie a unei pictograme din
secolul XIII care poate fi gsita la Meteora.

n perioada 1992 - 1993, Biserica este n ntregime acoperita cu
picturi murale (aproximativ 200 de metri ptrai). Aceasta opera frumoasa
a fost ncredinat iconarului grec Lazaros Zicos i echipei sale care au
venit pentru aceasta lucrare de la Atena. Reprezentaiile sunt inspirate din
lucrri de la Muntele Athos, biserici de la Constantinopol i Meteora.
coala urmata este cea din Panselinos, secolul XIV, care este la originea
artei frescelor atonite, arta care a dat natere mai trziu colii
macedoneene (Grecia de Nord i Iugoslavia, n special)
57
.


Vedere din interiorul bisericii : pictura murala n ntregime
asa cum se gaseste ea astazi n biserica.

n acelasi timp, gndirea ortodoxa i cultura greac au fost
reprezentate strlucit de Nicolas Sarafoglou, autor a numeroase articole i
sustinator a numeroase conferinte. De notat aici, n trecere si opera
complementara realizata n aceast direcie de Villa Kerylos
58
(vila
muzeu) din localitatea Beaulieu-sur-Mer aflata la ctiva kilometri de Nisa.
De asememnea grecii sunt reprezentati prin inaugurarea catedrei Platon la
Centrul Universitar Mediteraneean, din anul 1997
59
.

57
Situl internet oficial al parohiei grecesti Nice
58
Office de tourisme Cte dAzur
59
Nice matin - arhiva1997
38


Adaugm, pentru a finaliza istoricul aceastei comunitati ortodoxe
grecesti, c cel mai important moment cunoscut n istoria sa a fost vizita
oficial la Nisa i Monaco a Sanctitatii Sale Bartolomeu, Patriarhul
Ecumenic, vizita ce a avut loc n noiembrie 1995.
60


n martie 1999 Episcopul tefan, episcop de Nazianz, a fost ales de
ctre Sfntul Sinod al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, ca
Arhiepiscop al Estoniei i astfel ca nou responsabil al comunitii
parohiale este numit protopopul profesor Michel Seliniotakis
61
.

Dup cum poate fi lesne de neles, Biserica Ortodox Greac de la
Nisa i este nc centrul i vectorul de credin ortodox al grecilor ce
locuiesc n Alpii Maritimi, ca de altfel toate tradiiile de cultur greac
bizantina, cum ar fi corul mixt polifonic de inspiratie bizantina. n aceasta
categorie poate fi inclus i grupul de tineret format la nivel local dar i din
studenti veniti din Grecia la studii pe aceste meleaguri (grup care se
ntrunete n mod regulat n sala de bal a comunitii), a crui expresie cea
mai buna este spectacolul de teatru anual.
n plus, Comunitatea ofera de asemenea posibilitatea Consulatului
General al Greciei la Nisa pentru a primi pe cetenii si, prin plasarea
unui birou gratuit la dispoziia sa.

Loc de cultur, filantropie, uniune pentru ntreaga Comunitate,
Biserica Sfntul Spiridon este chemata, cu asisten din partea tuturor
membrilor sai, a prietenilor i simpatizantilor, s depun mrturie pentru
credina i dorina sa de a contribui la construirea i dezvoltarea n
ntreaga regiune Alpii Maritimi, n care ea a devenit acum o realitate vie si
n continuu progres.
62


60
Radio RCF Nice
61
Situl oficial al parohiei grecesti Nice
62
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes
39



b) Comunitatea greaca : radiografie pastorala, misionara si
sociala

Astazi n departamentul de Alpii Maritimi sunt aproximativ 2500 de
familii de origine greaca. Acest numar se modifica astazi considerabil
datorita situatiei economice nefavorabile n care se afla statul grec. Foarte
multi greci, n acesta perioada de criza, au reluat valul emigrantilor. Astfel
nct parohia greaca rencepe sa se consolideze. Biserica greaca Sfntul
Spiridon este singura greaca din Departament. Preotul actual, Michel
Seliniotakis slujeste n mod regulat la Biserica Sfntul Spiridon din Nisa
unde se aduna toti doritorii, toti credinciosii greci din departament
63
.
Preotul, n cursul saptamnii mai face misiune si tine lectii de cateheza n
mod regulat o data pe luna la Monaco si Cannes. n acelasi timp n
scoala parohiala se tine de doua ori pe saptamana un curs de limba greaca,
cu exceptia vacantelor scolare
64
.

La fel ca si n Biserica rusa, nainte de a fi nfiintata parohia
ortodoxa romana din departament, o parte dintre credinciosii romani au
frecventat biserica greaca. n spatiul de la RCF Radio Nice-Cte
dAzur, un timp este alocat si pentru emisiunile bisericii grecesti
65
.

n legatura cu ceilalti preoti, Biserica greaca propune animatori
(francofoni) la conferintele cu caracter crestin ecumenic si inter-cultural

63
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral 2007
64
Programul oficial 2010-2011
65
Radio RCF octombrie 2008
40

tinute n cadrul temei Bible et Vie tinute la Centrul Universitar
Meditaraneean
66
.

Preotul grec Michel Seliniotakis face parte din echipa ecumenica a
departamentului Alpii Maritimi si participa la ntlnirile ecumenice care
au loc o data pe luna mpreuna cu reprezentantii principalelor confesiuni
din regiune, ocazie cu care se face cunoscuta si ortodoxia greaca. n
saptamna de unitate a crestinilor, toti reprezentantii de cult din echipa
ecumenica a orasului, se duc la diferite comunitati pentru a arata unitatea
si toleranta crestinilor si a milita pentru acestea.
67


n ceea ce priveste participarea la Sfnta Liturghie, Duminica sunt
prezenti aproximativ 20-25 credinciosi.


3) Biserica ortodoxa libaneza (antiohiana)
a) Scurt istoric
Comunitatea libanezilor din Alpii Maritimi este formata din cretini
a Arhiepiscopiei pentru Europa de Vest i Europa Central a Patriarhiei
Ortodoxe a Antiohiei sub jurisdictia IPS Mitropolitul Yuhanna (Ioan
Yazigi).
68


Aceasta comunitate s-a organizat sub forma unei asociaii cultuale,
ca toate celelalte comunitati religioase din Franta. Asociatia libanezilor
ortodoci este cunoscuta sub numele de A.C.O.D.A. si a fost fondata la
data de 20 martie 2005, n ziua ce corespundea Duminicii Ortodoxiei din
acel an. Ea a fost nfiintata de ctre un grup de credincioi, care si-au

66
Echipaecumenica program oficial martie 2011
67
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes
68
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes
41

stabilit ca obiectiv promovarea patrimoniului Bisericii Ortodoxe din
Antiohia n toate aspectele sale: cultural, spiritual, teologic i
iconografic. (articolul 2 din statut)

A.C.O.D.A., acronimul su, nseamna Asociaia cretinilor
ortodoci din Antiohia si a prietenilor sai (Association des Chrtiens
Orthodoxes DAntioche et de leurs Amis, n limba franceza). Titlul acesta
exprima totodata si obiectivul sau si spiritul su de deschidere, n cadrul
fidelitatii fa de nvtura Sfintei Biserici Ortodoxe. Ea public un
buletin de tiri Bunul Pastor care a pus n practica acest lucru i l
comunic n lume i printre oamenii din jurul nostru. Acest buletin
informativ este disponibil pe pagina web a parohiei n format PDF si
poate fi descrcat n mod gratuit.

Regretatul IPS Mitropolit Gabriel (Saliby) ( 20 octombrie 2007) a
dat la data de 22 noiembrie 2005 binecuvntarea sa de a ntemeia o
parohie n Nisa n Arhiepiscopia pentru Europa de Vest i Europa
Central a Patriarhiei Ortodoxe a Antiohiei pe care o conducea la acea
vreme
69
.

Parohia are hramul dedicat memoriei Sfntului Sfinit Mucenic
Ignatie Teoforul, episcop de Antiohia care este pentru comunitatea locala
un mijlocitor fervent naintea Domnului.

b) Comunitatea libaneza radiografie pastorala,
misionara, sociala

Din 20 martie 2005, preotul libanez Marcel Sarkis a slujit cu
binecuvntarea IPS Iosif n biserica romneasca de la Nisa perioada n
care a lucrat la formarea parohiei libaneze.

69
Nice matin noiembrie 2005
42


Primul serviciu a fost celebrat n capela situata pe strada Sfnta
Margareta- Sainte Marguerite duminic 19 noiembrie 2006, iar de atunci
slujbele se tin n mod regulat.
Sfnta Liturghie este slujita n fiecare Duminica de catre preotul
paroh Marcel Sarkis.

n departament exista aproximativ 700 de libanezi, emiganti care au
ajuns pe aceste meleaguri dupa anul 1990.
De asememea, parintele Marcel Sarkis face parte din echipa
ecumenica a departamentului si reprezinta ortodocii libanezi din aceasta
zona.
Cateheza se face Duminica la Sfnta Liturghie si prin revista
parohiala Le Bon Pasteur care apare pe site in mod regulat (o data pe
an).
Timp de doi ani, nainte de formarea Parohiei libaneze, preotul
libanez Marcel Sarkis a slujit in mod regulat Duminica n Biserica
romneasca. Totodata, aici se adunau si ctiva credinciosi libanezi cu
care, mai tarziu, parintele lor a nfiintat Parohia ortodoxa libaneza.
La Sfnta Liturghie Duminica sunt aproximativ 10-12 credinciosi.

4) Biserica ortodoxa romna

a) Scurt istoric

Prezenta romneasca la Nisa este atestata din secolul al XIX-lea.
Regii Romniei, respectiv familiile regale, numeroase familii de boieri,
mica burghezie, aveau obiceiul sa vina sa petreaca la Nisa, ntr-un climat
mediteraneean, iernile, care n tara noastra erau destul de nefavorabile din
punct de vedere climatic (al gerului si al frigului).
43

Odata cu aceste familii, n Alpii Maritimi si petreceau vacantele si
studentiii romni ai universitatilor din Paris. Unul dintre acesti studenti
este cunoscutul poet si scriitor Mihai Eminescu.
Unul din locurile care amintesc de prezenta personalitatilor regale
romnesti pe aceste meleaguri, este parcul Carol de Roumanie din Nisa.
Este, probabil, un loc puin cunoscut romnilor, chiar i celor care
au emigrat n Frana sau se afl n vizit. Este, de asemenea, unul dintre
rarele acte de recunoatere oferite de societatea civil i de autoritile
franceze regilor i reginelor Romniei.
O grdin de aproximativ 23 000 de metri ptrai, parcul Carol al
Romniei a fost creat din iniiativa municipalitii oraului Nisa pe locul
parcului castelului Fabron. Proprietatea a aparinut, se pare, Ducelui de
Saxe-Coburg-Gotha fiul reginei Victoria a Angliei si n acelasi timp tatl
Reginei Maria a Romniei i apoi a fost transmisa Regelui Carol al II-lea
al Romniei.
Parcul este curat, ngrijit, are farmec i intimitate. Este destul de
retras fa de centrul oraului, ceea ce i d un plus de linite i de
armonie. nconjurat de dealuri, cu o vegetatie bogata i multa umbra
foarte apreciata n acest climat mediteraneean dar i strabatut de multe
piste ce permit vizitarorilor s guste din farmecul dealurilor Sf. Elena,
Fabron i valea Barla.
Din pcate, nici o inscripie i nici o publicaie (fie ea internet sau
tiprit), nu d informaii despre cum s-a ajuns ca un parc al unui ora
mediteranean al Republicii Franceze s poarte numele unui rege al
Romniei.


n 1879 Primul director al operei, care a fost si el de fata la lucrarile
de constructie a fost un romn
70
.


70
Lawrence Foster director al Operei Filarmonice de la Marsilia si
Montpellier
44

Spitalul din Monaco Princesse Grasse a fost construit de catre
printul Albert I si care a fost inaugurat n anul 1902. Unul din fondatorii a
fost un romn, Constantinescu, a carui placa comemorativa se afla la
intrarea spitalului
71
. n acest spital au lucrat de-a lungul timpului numerosi
doctori romni. n prezent sunt peste zece medici romni.

n 1893, fiul unui hangiu din Bucureti, pe nume Henri Negrescu,
ajungea la Monte Carlo i ncepea s lucreze n restaurantele din
principatul monegasc. n scurt timp, el urma s devin directorul
restaurantului Helder, iar apoi directorul restaurantelor de la Cazinoul din
Nisa si de la Cazinoul din Enghien-les-Bains, n 1905.
Ca director al catorva dintre cele mai selecte localuri de pe intreaga
Coast de Azur, Negrescu a intrat n contact cu elita nceputului de secol
XX. Important pentru viitorul su a fost mai ales ntlnirea cu arhitectul
francez de origine olandez Edouard Niermans i cu omul de afaceri
Alexandre Darracq. Cu expertiza lui Niermans i finanarea lui Darracq,
Negrescu, devenit ntre timp Negresco, dup naturalizarea ca cetean
francez, a pus piatra de temelie a hotelului ce i poart numele. Gustave
Eiffel a fost angajat pentru a construi un enorm dom de sticl, unul dintre
cele mai frumoase din Europa.
Pe 8 ianuarie 1913, Hotel Negresco i-a deschis pentru prima dat
porile pe celebrul bulevard Promenade des Anglais, n dreptul Golfului
ngerilor. Un candelabru decorat cu 16 309 cristale Baccarat a ajuns i el
n sala de bal a hotelului n anul 1917, dei iniial fusese comandat de
arul Nicoale al II-lea al Rusiei, nlturat ntre timp de la putere de ctre
Revoluia din Octombrie. n scurt timp, palatul lui Negresco a devenit
locul de ntlnire al cremei societii franceze i europene, fiind frecventat
de regi, bancheri i artiti. La doar un an de la deschidere, Negresco era
aclamat drept cel mai somptuos hotel din ntreaga rivier francez. Dup
doar un sezon, profiturile erau situate n apropierea cifrei de 800 000 de
franci de aur, o sum fabuloas.


71
Placa comemorativa intrare spital
45

Din pcate, norocul nu i-a surs lui Negrescu pentru mult timp:
odat cu izbucnirea Primului Rzboi Mondial, romnul a decis s i pun
palatul la dispoziie ca spital de rzboi i chiar a pltit din buzunarul su
pentru ntreinerea a 100 de rnii. La sfritul Rzboiului, Negrescu nu
mai rmsese cu nimic. Ruinat, la doar 52 de ani, a murit la Paris n 1920.
n ciuda sfritului su tragic, hotelul a mers mai departe sub
numele su, dup ce a fost cumprat de o companie belgian.
72


Nicolae Titulescu, (n. 4 martie 1882, Craiova d. 17 martie 1941,
Cannes) considerat cel mai mare diplomat romn, a fost ministru al
finanelor, ministru de externe, ambasador n Anglia i Frana, preedinte
al Ligii Naiunilor. Nemulumite de politica extern preconizat de
Titulescu, cercurile politice profasciste i guvernele Germaniei i Italiei au
fcut presiuni pentru nlturarea lui. n 1936, regele Carol al II-lea l-a
ndeprtat din guvern, unde ocupa portofoliul de la externe. Titulescu a
plecat n exil, n Elveia, apoi n Frana, la Cannes, unde a i murit, n
martie 1941.
n ce m privete, cum m-am considerat totdeauna ca un soldat al
teritoriilor alipite Romniei ntre 1918 i 1920, doresc s fiu ngropat la
Braov ntr-un loc ceva mai la o parte. Prietenii mei din Ardeal vor tii s
gseasc un loc potrivit dorinei mele, scria Nicolae Titulescu n
testamentul su. Dorina i-a fost ndeplinit, la cinci decenii dup ce a
trecut n nefiin, n 1992 fiind aduse la Braov rmiele sale
pmnteti
73
.

Al doilea val de emigranti n aceasta zona a fost la nceputul
perioadei comuniste, dupa al doilea razboi mondial cnd numerosi
intelectuali au parasit granitele tarii.


72
http://www.stylereport.ro/
73
http://www.brasov.ro/
46

Dupa 1989 ncepe un al treilea val numeros de emigranti care
ncepe sa si faca prezenta pe aceste meleaguri. El include toate categoriile
sociale: studenti, muncitori, medici si nomazi.

Primele slujbe n limba romna la Nisa au fost tinute dupa al doilea
razboi mondial cnd romnii ai nchiriat capela bisericii ruse de pe
Longchamp dupa marturia uni preot ortodox libanez, Nicodim. Dar
aceasta situatie nu a durat prea mult timp din lipsa de preoti slujitori.

b) Comunitatea romneasca radiografie pastorala,
misionara, sociala

La initiativa IPS Iosif, n 2001, luna decembrie, este nfiintata
Parohia ortodoxa romna Nisa, Alpii Maritimi, cu hramul Sfintii mparati
Constantin si Elena, preot paroh fiind parintele Patriciu Dorin Vlaicu
74
.
Pentru oficierea slujbelor religioase, comunitatea a nchiriat o biserica
catolica care se afla n incinta fostului seminar catolic. De atunci pna n
anul 2006, luna octombrie, toate slujbele de Duminica s-au tinut n aceasta
locatie. n aceasta perioada, pentru slujbele din timpul saptamnii
(vecerniile, cateheza sau alte oficii si serivicii religioase) s-a folosit capela
Bisericii Saint Paul din Nisa de pe strada Pessicart.
n aceasta perioada cateheza se facea n mod special Duminica n
cadrul Sfintei Liturghii prin predica tinuta imediat dupa citirea Sfintei
Evanghelii si nca o scurta cateheza la sfrsitul Sfintei Liturghii. Aceasta
cateheza pentru adulti de la finalul Sfintei Liturghii s-a derulat pe mai
multe cicluri urmarind explicarea Sfintelor taine, a Crezului si discutii din
Sfintii Parinti.
Dupa mpartasania credinciosilor, erau adunati toti copiii ntr-o sala
adiacenta bisericii, continund cu un program de cateheza pe diferite

74
Decizie de nfiintare a parohiei 2001
47

grupe de vrsta, tinut de catre doamna preoteasca si alti benevoli,
persoane abilitate.
n fiecare smbata seara, la capela de pe strada Pessicart, dupa
oficierea slujbei vecerniei, avea loc o cateheza pentru adulti.
O data pe luna, parintele, mpreuna cu o parte din credinciosi,
participau la o cateheza comuna cu alte biserici ortodoxe, la Catedrala
rusa.
De asemenea, parintele paroh Patriciu Vlaicu facea parte, alaturi de
ceilalti confrati ortodoci din echipa ecumenica a orasului. Acest lucru
presupunea ntlniri regulate, lunare, de cunoastere si dialog.

Cu ocazia hramului bisericii si a praznicelor mparatesti avea loc o
agapa frateasca prin purtarea de grija a fiecaruia dintre credinciosi si sub
ndrumarea doamnei preotese. Aceste agape aveau un multiple valente: un
rol social (a-i hrani pe cei flamnzi), cateheza si cunoasterea
credinciosilor ntre ei.

Prezenta la sfintele slujbe de la nfiintarea parohiei pna n 2005-
2006 a fost n continua crestere de la 30 pna la 80 de credinciosi.

Comunitatea noastra participa si ea n cadrul programului de
cateheza si discutii teologice din saptamna nchinata ciclului de
conferinte Bible et vie de la Centre Universitaire Mediteraneen.
Amintim prezenta IPS Daniel Mitropolitul Moldovei i Bucovinei si
Arhiepiscop al Iailor , actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne
care a tinut o conferina Pch et culpabilit dans une perspective
orthodoxe, Centrul Universitar Mediteranean, Nice (Frana), 10 martie
2005
75
.

75
Pch et culpabilit dans une perspective orthodoxe - conferina, Centrul
Universitar Mediteranean 2005
48

De asemenea a tinut o conferinta si la Catedrala rusa.

n 2005, odata cu aparitia noului episcop catolic la Nisa
Monseniorul Louis Sankal, este schimbat si directorul de la Maison de
Seminaire. Din nefericire, noul director numit, pre Antonin Blanchi, nu a
avut prea multa simpatie fata de comunitatea romneasca. Lucrurile s-au
rasfrnt si prin noile conditii impuse nchirierii localului si anume: cheia
de la usa bisericii trebuia luata ncepnd cu orele 9 dimineata si remisa
strict la orele 13 dupa amiaza. Acest lucru a afectat si sedintele de
cateheza tinute la Maison de Seminaire. Mai mult dect att, tensiunile
create ntre directiune si comunitate au dus la o nstiintare din partea
autoritatilor catolice de eliberare a bisericii de catre comunitatea romna
si gasirea unui alt loc de savrsire a Sfintelor slujbe de Duminica
76
.

n august 2006, parintele paroh Patriciu Dorin Vlaicu a fost
transferat la o reprezentanta a romnilor din Bruxelles (Belgia). Succesor
al sau la Nisa a fost numit parintele Radu Totelecan de la Mulhouse
(Alsacia, Franta). Cu binecuvntarea Mitropolitului, situatia ncordata
existenta ntre catolici si ortodoci s-a detensionat doua luni mai trziu,
mai precis pe 1 noiembrie, cnd s-a facut transferul slujbelor de la Maison
de Seminaire si capela bisericii Saint Paul de pe strada Pessicart la o noua
biserica din nordul orasului Nisa cunoscuta sub denumirea de Eglise
Notre Dame du Vallon des Fleurs.
77

Aceasta noua destinatie, biserica, a fost propusa romnilor din
generozitatea episcopiei catolice manifesata prin calugarii franciscani de
la Mnastirea Cimiez, dar fara a exista un act legal de nchiriere al
locasului de cult
78
. Daca n biserica din port romnii aveau voie sa
participe la slujbe doar Duminica, neexistnd n mod normal alte activitati
efectuate de catolici n acea biserica, aici biserica noua Vallon des

76
Curier postal 15 aprilie 2005 Pre Blanchi
77
Revista Sarea Pamntului 2006
78
Discutie cu consulul onorific al Romniei la Nisa, Stefan DeFay
49

Fleurs este folosita nca de cele doua comunitati catolici si romni prin
punere de acord, rezervare a zilelor de cult si a serviciilor religioase.

Dupa nfiintarea Parohiei Ortodoxe Romne la Nisa, n decembrie
2001, bine ntemeiata de catre parintele Patriciu Dorin Vlaicu, aceasta a
continuat sa se consolideze si dupa transferul parintelui la Bruxelles si a
numirii parintelui Radu Totelecan la Nisa, slujbele si planul de cateheza
continund n aceeasi maniera, dar completat si cu alte mijloace de
transmitere a nvataturii si ntarirea n credinta.

n noiembrie 2006 parintele Radu Totelecan a nfiintat un atelier de
pictura de icoane pe sticla deschis liber, gratuit pentru credinciosii
parohiei si cu taxa pentru cei proveniti din exterior. Cursurile de la
atelierul de pictura pe sticla erau precedate de momente de rugaciune,
scurte exegeze biblice si cunostinte de patrologie. Aceste cursuri aveau
loc n casa parohiala
79
.




Atelier de pictura, sesiunea pentru
copiii parohiei



Atelier de pictura, sesiunea pentru adulti.
Sunt prezenti att credinciosi ai parohiei
ct si cei din afara ei.


79
http://bisericaortodoxanisa.net/?p=1539&shashin_album_key=24
50

Rezultatele cursurilor de pictura a icoanelor pe sticla au aparut
imediat, astfel nct multi dintre credinciodisii parohiei sau credinciosi de
alte confesiuni au nceput sa citeasca, sa nteleaga si sa descrie o icoana.
Este cu siguranta o forma de cateheza, icoana fiind reprezentativa pentru
ortodoxie si unul din putinele lucruri cunoscute si de catre alte confesiuni.

Totodata consiliul parohial, ncepnd cu 1 noiembrie 2006, a decis
deschiderea unui buletin parohial care sa apara n mod lunar si sa fie
transmisa tuturor credinciosilor din departament, gratuit, prin curier
postal. Acest buletin se numeste Sarea Pamntului si are rolul de a putea
duce un cuvnt de nvatatura, util credinciosilor de pe aceste meleaguri
care nu pot sa participe la slujbele bisericesti n primul rnd din cauza
distantei si a lipsei mijlocului de transport
80
.
Prezentam mai jos cteva buletine parohiale pentru o mai buna
ntelegere a necesitatii pastorale de a avea o revista care sa ajunga n
casele oamenilor cu informatii complexe si cuvinte de nvatatura crestina.



80
Revista parohiala Sarea Pamntului noiembrie 2006
51


La recomandarea IPS Mitropolit Iosif si cu sprijinul consiliului
parohial de la Nisa, n ianuarie 2007, a fost nfiintata si deschisa o scoala
parohiala cu un sediu diferit de locul unde se savrseau sfintele slujbe.
Astfel nct o parte din centrul de greutate al catehezei de Duminica si
sarbatori s-a mutat de o maniera permanenta n sediul nou deschis de
comunitate, numita aici de catre noi, scoala parohiala
81
.
Miercurea si smbata, la scoala parohiala se face cateheza biblica
de catre persoanele oferite voluntar si care au tragere de inima si tactul
necesar n a lucra cu copiii de la 5 la 12 ani.
Totodata, o parte din timpul alocat n acele zile este folosit si pentru
a nvata copiii limba romna, istoria, respectiv geografia Romniei de
catre profesori de specialitate benevoli din parohie. La toate acestea se
adauga si un program de recreere, poezie, dansuri traditionale si muzica
folclorica si bisericeasca.

81
Revista parohiala Sarea Pamntului ianuarie 2007
52



Cu ocazia hramului bisericii, Craciunului si a zilei romnesti de la
Nisa, copii si adulti ai parohiei dau spectacole cu ceea ce au nvatat la
scoala parohiala.




53

n cadrul scolii parohiale s-au introdus cursuri intensive de limbile
franceza si engleza pentru adulti. Aceste cursuri au avut un dublu efect
pozitiv ajutnd att la mbogatirea cunostiintelor de limba franceza
respectiv engleza, dar si la catehizare prin metode crestine de predare a
materiei
82
.


Totodata si cursul de iconografie tinut initial n casa parohiala a fost
transferat la scoala parohiala si o parte din lucrarile efectuate la atelierul
scolii parohiale au fost prezentate n cadrul unei expozitii de icoane pe
sticla tinuta n Principatul de Monaco, la Maison de l'Amrique Latine
de Monaco
83
.
La vernisajul acestei expozitii din 3 februarie 2010 au participat
peste 500 de persoane printre care numeroase oficialitati si personalitati
cum ar fi: Printul de Monaco Albert II mpreuna cu suita sa, Consulul
Romniei de la Monaco, dna. Angela Foster, Consulul Romniei de la
Nisa, dl.Stefan DeFay.

82
Revista parohiala Sarea Pamntului februarie 2007
83
Ziar local monegasc
54


Printul Albert II de Monaco si Consulul Romniei la Monaco
Acest eveniment a fost puternic mediatizat la televiziunea locala
monegasca, postul de radio local si ziare. A fost un prilej de cunoastere a
ortodoxiei romnesti, a traditiilor romnesti prin explicarea principalelor
elemente simbolice din iconografia pe sticla de catre preotul paroh Radu
Totelecan, prin concertul de deschidere cu muzica bizantina dat de catre
solistii de opera mezzosoprana Simona Ivas Totelecan si baritonul Ioan
Hotenski (actualmente diacon al bisericii noastre).
De mentionat ca o parte din lucrarile expuse au venit n mod direct
din colectia privata a IPS Mitropolit al Ardealului Laurentiu Streza. La
conferinta de presa sustinuta cu ocazia acestui eveniment, parintele Radu
Totelecan a mentionat acest lucru, ocazie cu care a multumit IPS
Mitropolit al Ardealului, Laurentiu Streza, pentru ajutorul oferit parohiei
si n special acestei expozitii, lucru subliniat si de catre trustul de presa al
Patriarhiei romne Trinitas, respectiv ziarul Lumina.

O alta expozitie care a avut un mare succes si un bun impact al
traditiilor spirituale romnesti a fost realizata la Montpellier n iulie 2011.
La acest eveniment au participat pe lnga echipa consiliului parohial si
Consulului general al Romniei la Marsilia, Ioan Teodor Morar, Consulul
Romnei la Marsilia Bogdan Corneanu si Consulul Romniei la Monaco,
55

Angela Foster. De asemenea a fost prezent si primarul orasului
Montpellier, Hlne Mandroux, mpreuna cu prefectul, Claude Baland,
consulul de Monaco n Franta etc.


Vernisajul a fost deschis printr-un concert de muzica bizantina si
clasica (Enescu, Bartock etc), sub bagheta marelui dirijor Lawrence Foster
directorul muzical al Operei din Montpellier si cu participarea ctorva
solisti romni.

Pentru prima data, cu ocazia unui eveniment religios, cum ar fi
aceasta expozitie de icoane, a fost pus la dispozitia publicului un local
apartinand primariei orasului.
n luna octombrie a anului 2006, dna. Lidia Staniloaie a tinut o
conferinta despre parintele profesor Dumitru Staniloaie n biserica Vallon
de Fleurs. Un an mai trziu, dna. Lidia Staniloaie revine n mijlocul
comunitatii romnesti de la Nisa, tinnd o conferinta la Centru Universitar
Mediteranean, n cadrul programului Bible et Vie. n acea perioada
Parohia ortodoxa romana de la Nisa a prezentat n acest centru o expozitie
de icoane pe sticla. Astfel, principala tema abordata n conferinta a fost
56

pictura icoanelor pe sticla n Transilvania, urmata de o ora de curs
demonstrativa despre pictura acestui tip de icoane
84
.
n aprilie 2011 n cadrul saptamnii Biblie et Vie, tot la Centrul
Universitar Mediteranean, la propunerea parintelui Radu Totelecan a fost
desemnat ca intervenant din partea ortodocilor, parintele profesor Vasile
Mihoc. Acesta a tinut o conferina avnd ca tema prezenta Duhului Sfnt
n Noul Testament
85
. Evenimentul a fost apreciat de catre auditoriu sala
fiind pentru prima data supra-aglomerata, n comparantie cu intervenantii
celorlalte comunitati religioase. A fost un bun prilej de cunoastere a
ortodoxiei si mai ales prin ntrebarile puse de catre audienta.
n luna mai 2011, IPS Laurentiu a tinut o cateheza n biserica
Vallon de Fleurs n cadrul Parohiei Ortodoxe de la Nisa explicnd slujba
Vecerniei cu simbolistica si interpretari
86
.
La scoala parohiala au loc n mod regulat sedinte de studiu biblic si
cateheza pentru adulti. De asemenea aici au loc si activitati recreative,
cum ar fi cele sportive (ping-pong).

Scoala parohiala are si un rol de asistenta sociala. Biserica noastra
poate sa si asume n anumite cazuri speciale si primirea unor persoane
care nu au unde sa stea oferindu-le gazduire pentru un timp limitat,
binenteles.
Unul din evenimentele cele mai importante petrecute n ultimii ani
n cadrul Parohiei Ortodoxe de la Nisa este achizitionarea n data de 18
martie 2011 a unui teren pentru constructia viitoarei biserici ortodoxe
romne de la Nisa. Terenul are o suprafata de 5600 m si proiectul de
constructie a bisericii a fost deja depus la primaria orasului
87
.

84
Revista parohiala Sarea Pamntului noiembrie 2007
85
Revista parohiala Sarea Pamntului aprilie 2011
86
Revista parohiala Sarea Pamntului iunie 2011
87
Revista Apostolia aprilie 2011
57


Semnarea actului de achizitie a terenului
Toate aceste activitati de cateheza n parohie: prin scoala parohiala,
prin conferinte, atelier de iconografie, au sudat tnara parohie de pe aceste
meleaguri, dezvoltnd credinciosilor si enoriasilor dragostea fata de
Dumnezeu si de a avea propriul lacas de cult.


5) Biserica apostolica armeniana

Armenienii care au reusit sa scape din genocidul din anul 1915 au
gasit un refugiu la Nisa. Se instaleaza n special n cartierul Madeleine
ncepnd cu anul 1923. Astfel se creeaza n acest cartier o zona
preponderent armeniana, iar n anul 1928 aici se inaugureaza biserica
Sainte Marie. Este una dintre primele biserici apostolice armeniene
construite n Franta.

O scoala armeniana zilnica se desfasura n cadrul bisericii. Aceasta
a trebuit nchisa pe tot parcursul celui de-al doilea razboi mondial.

58

n 1953 s-a construit o scoala parohiala. Comunitatea armeniana
cunoaste un nou dinamism ncepnd cu anii `70. Aceasta comunitate este
profund atasata Frantei.

n 1972 patru clase noi sunt deschise iar noile localuri au fost puse
la dispozitia comunitatii de catre primaria orasului Nisa.
n 1988 este inaugurat complexul cultural si educativ Barsamian,
unde au loc activitati culturale, sportive, umanitare, care sunt foarte
prezente n snul comunitaii armeniene locale.
88


Un conflict izbucnit n urma cu 3 ani ntre consiliul parohial si cler
a dus la paralizarea temporala a activitatilor parohiei.



88
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes
59




Capitolul 2:
Biserica catolica

Catolicismul -- (gr. catolicos = universal)
confesiune cretin aprut n Biserica cretin n sec. XI (1054), cnd s-a
fcut desprirea Bisericii, n cea de Apus i cea de Rsrit, determinat
de anumite formulri difereniate ale unor puncte de doctrin. eful
Bisericii catolice a devenit episcopul Romei, care a luat denumirea de
Papa de la Roma. Biserica catolic promoveaz ideea unei Biserici
universale deasupra naiunii o form de imperialism religios.
Ruptura Bisericii de Apus de cea de Rsrit s-a numit Marea Schism
(1054), care a marcat i caracteristicile deosebite dintre cele dou Biserici.
n timp ce Biserica de Rsrit a pstrat normele stabilite de Sinoadele
ecumenice, din primele veacuri ale organizrii Bisericii cretine, Biserica
romano-catolic a creat inovaii att n domeniul doctrinei (Filioque,
Euharistia, Purgatoriul, Primatul papal), ct i n cel cultic, ca:
ntrebuinarea azimei (pine nedospit) la Sfnta Euharistie, pine numit
hostia; au creat srbtori speciale ale Sfintelor Specii sau elementelor
euharistice, cultul Inimii lui Iisus, reformarea rnduielii Sfintei Liturghii
(pe care o numesc Missa; celibatul preoilor, inovaii n inerea postului
(postul lacto-vegetarian, spre deosebire de cel ortodox, care este numai
vegetarian, deci mai auster) etc. n domeniul artei cretine introduc
sculptura monumental (statuar) n biseric, (la ortodoci sunt numai
icoane) i muzica instrumental n cult (cea mai utilizata fiind orga) etc.
89


89
Dictionar Ene Braniste pg. 92
60


a) Repere istorice

Pn la sfritul antichitatii, aceasta zona a orasului Nisa si
mprejurimile sale nu a accesat statutul de ora-stat. Cu toate acestea ea s-
a dezvoltat, datorit apropierii de Cemenelum (Cimiez), dar pe care o va
nlocui n importan n secolul al patrulea d.H. Existena unei comuniti
cretine la Nikaia este atestat n 314, n momentul Consiliul de Arles,
precum i un centru episcopal care se gasea la Cemelenum. De asemenea
la Cemelenum - care ar fi aprut n secolul al treilea d.H. - s-ar fi nfiripat
prima comunitate evreiasc n zona Nisa.

Episcopia de la Nisa, aa cum o tim astzi, corespunde
departamentului Alpii Maritimi, cu excepia insulei Saint Honorat (ataata
la Episcopia de la Frjus-Toulon). Acesta cuprinde n totalitate sau n
parte eparhiile desfiintate de multa vreme ca Cimiez, sau prin
Concordatul din 1801: Antibes-Grasse, Glandevs, Senez i Vence
90
.

Datorita hazardurilor istorice, precum i ajustrilor granielor care
s-au creat, unele parohii ale Episcopiei de la Nisa provin din eparhiile de
Cuneo, Frejus i Ventimiglia, n timp ce altele sunt acum ataate la
episcopii situate n strintate: Albenga, Monaco, Ventimiglia i
Mondovi.
Evanghelizarea a continuat de-a lungul secolelor, cu succese i
eecuri, dar ntotdeauna cu perseveren i cu spirit de credin. Aceasta
continu astzi, n secolul XXI-lea, dup Conciliul Vatican II, cu tot atta
ardoare si generozitate din partea episcopilor, preoilor, diaconilor,
clugrilor, clugrielor i laicilor n activitate ce sunt implicati puternic
n aceasta misiune.


90
Lglise au prisme de lhistoire pg 127
61

n concluzia acestui scurt istoric, putem folosi cuvintele
Episcopului de Nisa, Monseniorul Mouisset, care a scris n noiembrie
1981 n Episcopiile de Nisa i Monaco: Episcopia este deosebit de
afectat de vrsta sa, dar timp de 17 secole a stiut sa se adapteze la situaii
foarte diferite. De ce nu si mine?
91


Antibes-Grasse
Aceasta zona este limitat la vest de cursul prului Siagne, la est
de cel al prului Loup i la nord de munii Audibergue. Iniial ajungnd
pna la Arles - Aix en Provence, la sfrsitul secolului al VIII-lea, i pna
la Embrun n secolul al XI-lea. Eparhia de Antibes pare s se fi format la
nceputul secolului al V-lea. n 1244, din cauza insecuritii, a climatului
nesntos i a conflictulor cu comuna, scaunul episcopal a fost transferat
la Grasse. n 1529, episcopiile de Grasse i de Vence sunt unite, apoi
separate iarasi n 1601, reunite din nou n anul 1639 de ctre episcopul
Antoine Godeau, care n 1653 a renunat la sediul din Grasse, pastrandu-l
doar pe cel din Vence. n 1801, eparhia este eliminat i anexat la cea din
Aix en Provence, apoi n 1823 la cea de la Frjus, restaurate conform
dictatului papei Pius al VII-lea Paternae caritatis din 10 octombrie 1822,
i n cele din urm, n 1886, atasata eparhiei de la Nisa
92
.

Lrins
Abatie fondata la nceputul secolului al V-lea de Sf. Honorat,
viitorul episcop de Arles, ea a devenit un aezmnt monahal foarte
renumit. Sf. Aygulf, Sf. Benedict Biscop, Sf. Casian, Sf. Vincent de
Lerins etc si-au petrecut o parte a vietii pe aceste meleaguri. De asemenea
aceasta abatie a fost i o pepinier de episcopi ce au condus o perioada
bisericile din zona de sud-est a Galiei: Eucher din Lyon, cei doi fii ai sai,
Veran din Vence, Salonius din Geneva, Hilary si Caesarie din Arles,
Maximus i Faust din Riez, Lupus din Troyes, Mayeul din Besancon etc.

91
Les diocses de Nice et Monaco pg 349
92
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
62

Curnd Lerins se bucur n toat Galia i n lumea cretin de mare
prestigiu. n 1490, n momentele de vrf ale abatiei din Lerins erau
aproximativ 80 schituri, staretii n 17 eparhii. n anul1788 a avut loc
secularizarea, iar n 1791 insula a fost scoasa la licitatie. De abia n anul
1859 episcopul de Frejus a cumprat insula, ea redevenind astfel un loc de
rugaciune. n anul 1869 a avut loc sosirea celor numiti cisterciens de
Snanque
93
.

Cimiez (Limitat la ora roman)
Primul episcop menionat n istorie este Sfntul Valerian, autor de
omilii ce pot fi puse pe picior de egalitate cu cele ale Prinilor Bisericii.
Acesta este cunoscut prin participarea sa la Sinodul de la Riez n 439, i
a celui de la Vaison n 442. Prin trei dintre omiliile sale avem acum
informatii despre Pons de Cimiez. Ele ne dau foarte multe informatii
detaliate despre cultul care se practica deja n secolul al V-lea si despre
obiceiurile sale religioase. ntr-o alt predic, pe care a tinut-o la sfinirea
bisericii mnastirii din Pedona, el a dat detalii despre nceputurile aceastei
mnastiri
94
.
Dac nregistrrile scrise sunt rare i fragmentare, nu trebuie s
uitm de vestigiile arheologice, pe care un istoric le numeste grupul
episcopal de Cimiez, relativ bine conservate, i aduse la lumina zilei de
spturi facute sub vechiul oraul antic roman . Acest grup episcopal, ce
include Basilica, Baptisteriul, baile termale cretine, reedina episcopal,
constituie un ansamblu practic unic n regiunea de sud-est a Galiei.
Acestea sunt relicve ale trecutului, care atest o via a bisericii
importanta deja n secolul al cincilea.
Episcopia de Cimiez s-a reunit cu cea de Nisa n jurul anului 451.



93
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
94
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
63


Mnastirea din Cimiez asa cum putea fi ea vazuta n 1863.

Frjus
Episcopia din Frjus pare s fi fost fondata la nceputul secolului al
IV-lea. Prima meniune a unui episcop n aceasta zona dateaza din 374.
Episcopia va depinde de Arles i din 794 de cea din Aix-en-Provence.
Mai multe parohii din vestul prului Siagne au aparinut acestei eparhii:
Mandelieu, La Napoule, Escragnolles i Sranon
95
.
Cu ocazia concordatului din 1801, teritoriile din Frjus, cum si cele
din Grasse i Vence, sunt ataate episcopiei din Aix en Provence. Scaunul
a fost restaurat abia n anul 1823 de ctre papa Pius al VII-lea. Eparhia
corespunde de acum nainte departamentului Var i include fostele eparhii
de Frejus, Toulon, i anumite pri mai mult sau mai puin importante ale
vechii eparhii din Marsilia, Aix en Provence, Riez, Senez, Grasse i
Vence.
n 1853, episcopul obtine dreptul s poarte dublul titlu de Episcop
de Toulon i de Frejus. La 1 septembrie 1886, districtul de Grasse (cu
excepia insulei St Honorat), este transferat la eparhia de Nisa. n 1957,
sediul eparhiei i casa episcopal s-au mutat definitiv la Toulon.

95
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
64

Glandves Entrevaux
Aceasta zona este delimitat la est de prul Var, Estron i Cians,
i la vest de linia de cumpn a apelor Var-Verdon. Subordonata eparhiei
conduse de Mitropolitul de Embrun, aceasta eparhie se ntindea peste zona
Provence i departamentul de la Nisa (statele membre ale Casei de Savoia
din acea perioada). Originile ei sunt neclare, iar prezena unui episcop este
atestata pentru prima data ntr-un document datnd din mijlocul secolului
al VI-lea
96
.
Prin perioada secolului al XV-lea, sediul episcopiei a fost transferat
de la Glandevs la Entrevaux. La Puget-Thniers, episcopul a stabilit un
preot care purta dublul titlu de oficial i de vicar-general responsabil de
administrarea parohiilor, pri integrante ale departamentului de la Nisa.
n 1801, Episcopia a fost eliminata, 27 din parohiile sale sunt alipite
episcopiei de Nisa, iar 22 celei de la Digne.


n valea Vsubie, o procesiune dedicata Maicii Domnului
de la Fenstres (5 septembrie 1915)


96
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
65

Monaco
Principatul de Monaco depindea de eparhia de la Nisa, n timp ce
Menton i Roquebrune, au depins de cea din Ventimiglia. n 1802,
Menton i Roquebrune sunt ataate din nou la episcopia de la Nisa. n
1868, Principatul Monaco a devenit independent fata de eparhia de la
Nisa. ntr-adevr, un decret consistorial creeaz n Monaco o manastire
nullius diocesis (care nu depinde de nici o episcopie), avnd n fruntea
sa un stare ce purta mitra direct dependent de Roma. 15 martie 1886,
manastirea a fost naltata la rang de Episcopie i n 1981, ridicata la rang
de Arhiepiscopie, subordonata, supusa direct Sfntului Scaun
97
.

Nisa (Limitat la vest de linia de Var-Cians i la est de bazinul Paillon)
Aceasta zona depindea administrativ de Metropola Embrun pn la
1801, apoi de cea de la Aix-en-Provence din 1802 pna n 1817. ntre
1817 si 1861 va apartine de cea din Genova, i din nou de cea de la Aix-
en-Provence ncepnd cu anul 1861
98
.
Fr ndoial, putem presupune c situaia excepional diferita de
cea n care se gaseau cele doua orase: vechiul "port de la Nisa" i oppida
din Cimiez (fortificatie n stil celtic echipata, n general, n consol,
protejata de anuri de aprare i de furnizarea de refugiu i loc de
ntlnire.), plasate pe canalele importante de comunicare terestra i
marina, a favorizat venirea si promovarea cretinismului de la nceputul n
regiunea Alpilor Maritimi. Influena Bisericii din Marsilia este
recunoscuta fr cea mai mica umbra de ndoial, caci aceasta a fost nca
de la nceput un centru de evanghelizare si a contribuit cu siguranta la
raspndirea Evangheliei lui Iisus Hristos, n toate localitile de coast,
colonii ale sale, dintre care Antibes i Nisa nu au fost nicidecum cele mai
mici, din contra au avut o foarte mare imporanta..
Pn n secolul al patrulea, nu exista un fundament istoric de
ncredere sigura care sa ateste existena n Nisa a unei comunitati de

97
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
98
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
66

cretini. n 314, la Sinodul din Arles, care grupa majoritatea episcopilor
din Galia reuniti pentru a rezolva problema donatismului (adeptii lui
Donat din Cartagina), Biserica de la Nisa este reprezentata de carte
diaconul Innocentius i exorcistul Agapista. O ntrebare care se pune este
daca ei au reprezintat doar comunitatea sau au venit pentru a aduce un
mesaj de la episcop. Lucrrile Sinodului nu precizeaza aceasta, dar
prezena lor la acest sinod da asigurarea ca la Nisa a existat o comunitate
cretin foarte importanta si care trebuia luata n considerare.
Primul episcop de Nisa al crui nume a fost atestat este episcopul
Amantius care ocupa un loc la Sinodul de la Aquileia n 381.
Dup Revoluia franceza, Eparhia de la Nisa a primit 27 de parohii ale
eparhiei de Glandevs, desfiintata n urma acestui eveniment. De
asemenea vile rului Roya (partea superioara a acestui ru), a rului
Bevera si orasele Menton i Roquebrune i s-au atasat, dup ce a fost
desprinse n prealabil de la Episcopia de Ventimiglia.
n timpul Imperiului, eparhia de Nisa s-a extins pentru o perioad
relativ scurt, la est, prin nglobarea parohiilor aparinnd episcopiilor din
Ventimiglia i Albenga.
n 1868 se nfiinteaza mnastirea din Monaco autonoma i n 1887
devine un episcopat independent. n 1886, districtul de Grasse (mai puin
Insula Saint-Honorat) este detaat de la eparhia de Frjus i ncorporat n
Eparhia de la Nisa. n ceea ce privete cartierul Garavan din Menton,
acesta este detasat de Eparhia de Ventimiglia.
n 1947, noi parohii din Valea rului Roya sunt alipite Eparhiei de
la Nisa: Tende, La Brigue, Piene, si Libre sunt desprinse din Episcopia de
Ventimiglia, i Molires din Eparhia de Cuneo. Sanctuarul Maicii
Domnului de la Fenestre n valea superioar a rului Vsubie, atasat nca
din anul 1860 comunitatii italiene din Entraque, dar dependent de parohia
St Martin-Vsubie, se ntoarce n Frana din punct de vedere juridictional.

Senez
Eparhia pare s fi fost fondata n secolul al V-lea. Ea a disprut n
1801.
67

Sf. Auban este singurul oras din Alpii Maritimi, care era subordonat
aceastei Eparhii de la Senez
99
.

Vence
Aceste teritoriu este limitat la vest de cursul prului Loup, la est de
apa Varului i la nord de masivul Cheiron. Eparhia era subordonata de
Mitropolitul de Embrun. Episcopia de Vence pare s se fi format la
nceputul secolului al V-lea. n 1801 eparhia este eliminat i anexeaz la
cea de Aix en Provence, apoi n 1823 la cea de la Frjus restaurate dup
bula Papei Pius al VII-lea Paternae caritatis din 10 octombrie 1822, i n
cele din urm n anul 1886 este atasat Episcopiei de la Nisa
100
.



O vedere din orasul Tende. n prim plan, turnul clopotnitei de la Biserica
Maicii Domnului cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
Tende a fost unul dintre ultimele sate anexate la eparhia de la Nisa

99
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
100
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
68


Vintimille

Dinspre departamentul de la Nisaaceasta eparhie era limitata de
vile prurilor Bevera i Roya, i de dou parohii din Principatul
Monaco, Menton i Roquebrune. Aceasta eparhie a fost constituita nca
din anul 356, ca fiind subordonata episcopiilor de Milano i mai apoi de
cea din Genova. n timpul schismei de la Avignon din secolul al XIV-lea,
Roma a numit un episcop la Ventimiglia, n timp ce Episcopia de la
Avignon a numit un alt titular care s-a stabilit la Sospel. n 1411, unitatea
bisericii este restaurat, iar Sospel recunoate autoritatea episcopului de
Ventimiglia. n memoria acestei perioade, Biserica Sf. Mihail din Sospel
poart titlul de catedrala
101
.

b) Cateheza din perspectiva catolica

Cateheza este una din cele patru forme de baz ale predicarii
cuvntului n snul comunitii cretine. Alte forme sunt kerygma (sau
anunarea scurt a mesajului cretin)
102
, omilia (predic n timpul

101
Situl oficial al Eparhiilor din Alpii Maritimi
102
Kerygma este un cuvnt de origine greac ce nseamn a proclama cu voce
tare, iar n vocabularul religios cretin desemneaza prima declaraie de credin,
crezul fundamental al primilor cretini. Se compune din trei declaraii de baz:
Iisus Hristos este Mesia, Fiul lui Dumnezeu;
El este nviat, i cel care vorbeste aducnd marturia personala;
chemarea la convertire.
n paginile Noului Testament figureaza mai nti Kerygma Sfntului Apostol
Petru, n ziua de Rusalii (Fapte 2:22-24, 32 i 38):
"Brbai israelii, ascultai cuvintele acestea: Pe Iisus Nazarineanul, brbat
adeverit ntre voi de Dumnezeu, prin puteri, prin minuni i prin semne pe care le-a
fcut prin El Dumnezeu n mijlocul vostru, precum i voi tii, Pe Acesta, fiind dat,
dup sfatul cel rnduit i dup tiina cea dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ai luat i,
pironindu-L, prin minile celor fr de lege, L-ai omort, Pe Care Dumnezeu L-a
nviat, dezlegnd durerile morii, ntruct nu era cu putin ca El s fie inut de ea. (...)
Dumnezeu a nviat pe Acest Iisus, Cruia noi toi suntem martori. (...) Iar Petru a zis
ctre ei: Pocii-v i s se boteze fiecare dintre voi n numele lui Iisus Hristos, spre
iertarea pcatelor voastre, i vei primi darul Duhului Sfnt. "
69

liturghiei) i teologia (o descriere documentat n mod explicit, riguroasa
i argumentata de credina cretin). n specificitatea sa, cateheza n snul
Bisericii nseamn orice activitate prin care se vorbeste despre credina
cretin i se explica modul n care aceasta se poate tri practic - activitate
care utilizeaza n mod special dialogul. Ea este parte a unui proces
pedagogic bine gndit i marcat cu atenie - precum i parte a unui
dispozitiv instituit i organizat - n scopul de a permite persoanelor (copii,
tineri i aduli), precum i comunitilor sa descopere, sa neleaga i sa se
apropie n mod liber, fie n maniera originala sau aprofundat. Mesajul
cretin n ceea ce are personal pe plan relaional (relaia cu Hristos, cu
Dumnezeu, cu ceilalti din jur), ceea ce are esenial n materie de
inteligen (Crezul) i ceea ce are organic n planul vieii practice (a crede
/ a trai / a celebra, a sluji - credin / nadejde / caritate) contribuie astfel
la construirea si ntarirea unei comuniti cretine vii, active, adunata n
jurul credinei de a tri, pentru a sluji si pentru a depune mrturie i a

Kerygma Sfntului Apostol Pavel, mai scurta, pune mai mult accent pe
nvierea din morti a Fiului lui Dumnezeu, este coninut n prima Epistol ctre
Corinteni (1 Corinteni 15:1-8):
"V aduc aminte, frailor, Evanghelia pe care v-am binevestit-o, pe care ai i
primit-o, ntru care i stai, Prin care i suntei mntuii; cu ce cuvnt v-am binevestit-o
- dac o inei cu trie, afar numai dac n-ai crezut n zadar cci v-am dat, nti de
toate, ceea ce i eu am primit, c Hristos a murit pentru pcatele noastre dup
Scripturi; i c a fost ngropat i c a nviat a treia zi, dup Scripturi; i c S-a artat
lui Chefa, apoi celor doisprezece; n urm S-a artat deodat la peste cinci sute de
frai, dintre care cei mai muli triesc pn astzi, iar unii au i adormit; aceea S-a
artat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor; Iar la urma tuturor, ca unui nscut nainte de
vreme, mi S-a artat i mie."
Aceasta este, de asemenea, titlul de dou epistole apocrife: Kerygma Sf. Petru,
i Kerygma Sf. Pavel.
Mai trziu, odata cu aparitia si raspndirea ereziilor cretine, kerygma va fi
dezvoltata ntr-o marturie de credin, incluznd mai multe declaraii dogmatice. Cele
dou cele mai importante sunt:
Crezul Apostolilor
Crezul de la Niceea-Constantinopol
70

contribui la construirea unei umanitati bazata pe fraternitate n numele
Evangheliei.
i) Activitatea cuvntului

Explicitm n continuare diferitele aspecte ale acestei definiii a
catehezei.

1. Cateheza este o activitate a cuvntului. Acesta este de ordinul
discursului. Aceasta difer n acest sens, de aciune sau celebrare,
rmnnd n acelai timp bine ancorata acestor dou dimensiuni. Scopul
discursului su este credina (coninutul su) i n acelasi timp maniera n
care ea se trieste de catre fiecare persoana n parte dar i de ntreaga
comunitate
103
.

2. Cateheza este, n esen dialogata: aceasta este parte a unui
schimb, de interactivitate ntre parteneri. Etimologia cuvntului catehezei
(verbul grecesc katechein nseamn a face s rasune, a vorbi n
ateptarea unui ecou, unui rspuns) indic n mod clar natura dialogata a
catehezei. Cel care face cateheza este un martor al credinei; el nva i
mrturisete n faa celor carora li se adreseaza cateheza, a celor
catehizati. Dar aceasta se face ntotdeauna ntr-un spaiu bazat pe dialog
care deschide jocul conversaiei, ridic ntrebri i da rspunsuri prin care
unii si altii pot att da ct i primi; ambele parti ale dialogului sunt active.

3. Cateheza este un discurs care se nscrie n interiorul unei
abordari pedagogice educaionale bazata pe gandire, reflectie i bine
marcata, delimitata. Activitatea catehetica se straduieste, de fapt, sa
propuna parcurgerea cu etape distincte, cu metode variate, obiective
difereniate, coninuturile care sunt construite treptat, progresiv.
Catehizatorii, n acest sens trebuie s demonstreze abiliti de predare si

103
Un sicle de Catchse en France 1893-1980 Histoire, dplacements,
enjeux pg. 78
71

calitati pedagogice pentru a putea construi i anima tot parcursul
catehetic
104
.

4. Daca cateheza este o pedagogie, ea este, de asemenea, n mod
obligatoriu, un dispozitiv instructiv, cu locurile sale, momentele sale,
ritmurile sale, formele sale, organizarea sa, liderii ei, responsabilii si,
referinele sale etc. Desigur, pot exista cateheze ocazionale, dar, de obicei,
cateheza necesit o organizare i o programare, n cadrul unei pastorale
catehetice de ansamblu. Acest lucru nseamn c de fapt comunitile sunt
chemate s adopte un dispozitiv variat, cunoscut tuturor, oferind tuturor,
n funcie de nevoile i dorinele lor, posibilitatea de a avansa n cltoria
lor spre credin.

5. Destinatarii catehezei sunt nu doar toi cretinii luati n mod
individual, ci, de asemenea, comunitatile cretine ca atare. Cateheza nu
este ndreptat numai spre copii i adolesceni, dar, de asemenea, ea se
adreseaza si tinerilor i adulilor. De fapt cateheza adulilor este principala
form de catehez, deoarece adulii sunt fora vie a comunitilor cretine
i orice catehez i propune, are drept scop s conduc la o credin
matur. Aceast perspectiv nu diminueaz importana primordiala a
catehezei pentru copii, dar o situeaza pe acesta ntr-o dinamica n
permanenta desfurare a catehezei unei comuniti i tuturor membrilor
sai
105
.

6. Funciile catehezei sunt variate n funcie de oameni si de relaia
lor noua sau deja extins la credin. Astfel putem distinge trei funcii
principale ale catehezei: trezirea, iniiarea i aprofundarea.


104
Un sicle de Catchse en France 1893-1980 Histoire, dplacements,
enjeux pg. 83
105
Un sicle de Catchse en France 1893-1980 Histoire, dplacements,
enjeux pg. 98
72

a) Cateheza poate avea o funcie de trezire a credinei. n acest caz
ea este legata de primul semn, de prima prevestire i de intrarea n
credin. Aceast funcie de trezire nu este niciodata terminata,
completat, n sensul c alipirea de credin, n funcie de circumstantele
vietii, a condiiilor prin care trece individul, este n mod constant
rennoita.

b) n al doilea rnd, cateheza poate avea o funcie de iniiere.
Catehumenatul este modelul prin excelenta al iniierii cretine: aceasta
consta n nsoirea pe etape a noilor credincioi spre botez i de includere
deplin a acestora n comunitatea cretin. Dar, mai general, initierea se
refer de asemenea la cateheza iniial a persoanelor deja botezate (copii,
adolesceni i tineri), dar care sunt nc ntr-un proces de descoperire a
credinei i a identitatii cretine. Aceast iniiere nu poate fi redus la o
simplu nvatatura; ea necesit contacte regulate cu comunitatea, o baie n
experiena cretin n diversele sale aspecte (viaa fraternal, celebrare,
rugciune, angajament) i o reflecie la aceast experien. Avnd ca baza
aceasta experienta, iniierea deschide astfel i sensul credinei permind
n acelai timp catehizatilor sa adere la ea n mod liber, sa-si construiasca
identitatea lor ca i credincioi i sentimentul lor de apartenen la tradiia
cretin.

c) n sfrit, cateheza poate fi o funcie de adncime, de
aprofundare. Aceast catehez se adreseaz persoanelor deja adnc
nrdcinate, ancorate n credin, dar care, de-a lungul circumstanelor
personale sau comunitare, sau n fata ntrebrilor sau a provocrilor noi
doresc s o revizuiasc din nou i s o aprofundeze.

7. Scopul catehezei este de a ajuta persoanele i comunitile
pentru a nelege credina cretin, de a o tri i de a i-o nsui ntr-o
maniera ct mai personala. Aceast credin cretin propus prin
catehez este n primul rnd si mai nainte de toate o modalitate, o
maniera de a fi i de a se recunoate n comuniune cu persoana lui Iisus
73

Hristos, cu Dumnezeu al carui martor este i, prin urmare, cu toti cealalti
semeni. Cateheza, din acest punct de vedere este, n mod esenial, oferta
unei puneri n relaie. Pentru a face acest lucru, ea deschide unei
inteligente articulate acest mister de comuniune prin punerea n evidena a
ceea ce face esenial coninutul credinei: Crezul, n aceast privin,
expresie condensat a credinei cretine i semn de recunoatere a
crestinilor, are un loc special n catehez. Cateheza nu se limiteaz doar la
desfurarea sensului credinei; ea indic, de asemenea maniera organica
de punere a sa n practic (credin / nadejde/ caritate), n cadrul
comunitii cretine care crede, traieste i srbtorete. Astfel, ea
contribuie la apariia, n cetatea oamenilor i pentru ei, a comunitilor
cretine vii care mrturisesc despre harul incredibil, nemaipomenit al lui
Dumnezeu revelat n Iisus Hristos, despre ndejdea pe care o autorizeaz
i iubirea necondiionat pe care fiinele umane sunt invitate s o triasc
n numele su
106
.
ii) Principii
La nceputul secolului XX a aparut concordatul de separatie dintre
Biserica si Stat
107
. Citam n continuare urmatoarele articole :

Primul titlu
Principii
Articolul unu : Republica asigura liberatea constiintei si garanteaza
exercitiul liber de cult cu singurele restrictii enumerate mai jos in interesul
ordinii publice.
Articolul doi : Republica nu recunoaste, nu salarizeaza si nici nu
subventioneaza nici un cult. n consecinta ncepand cu 1 ianuarie anul
urmator aceasta lege promovata va suprima de la bugetul de stat,de
departamente si comune toate platile relative la exercitiile de

106
Un sicle de Catchse en France 1893-1980 Histoire, dplacements,
enjeux pg. 106
107
La religion en France de la fin du XVIIIe nos jours pg. 95
74

cult.Totodata pot fi nscrisi la bugetul de stat ministri de cult care
deservesc locurile publice de stat , cum ar fi licee, colegii, scoli, spitale,
azile si nchisori. Locurile publice de cult sunt suprimate sub rezerva
dispozitiilor enuntate la art. 3.

Titlul doi
Atribuirea bunurilor. Pensii
Articolul trei : ... De la promulgarea prezentei legi, se va proceda
prin agentii de administratie al domeniilor si inventariilor descriptiv si
estimativ :
1 Bunurile mobiliare si imobiliare ale institutiilor
2 Bunurile de stat ale departamentelor si comunelor ale institutiilor
care sunt sub jurisdictie.
Acest dublu inventar va fi coordonat si de reprezentantii legali ai
institutiilor ecleziastice.
Articolul patru : ntr-un interval de un an, ncepnd de la
promavarea acestei legi, bunurile mobiliare si imobiliare bisericilor,
consiliilor parohiale, eparhiale si ale institutiilor publice de cult vor fi
transferate prin reprezentantii legali ai acestor institutii in asociatii care,
conform regulilor de organiazre generale de cult isi propun sa asigure
exercitiul, deci vor fi legal formate (...)
108
.

Titlul trei
Edificii de cult
Articolul doisprezece : Edificiile care au fost puse la dispozitia
poporului si care, in virtutea legii 18 germinal an X folosite in exercitiul
cultelor sau caselor parohiale (catedrale, biserici, capele, sinagogi,
resedinte episcopale, presbitere, seminarii etc) ca si dependintele lor

108
La religion en France de la fin du XVIIIe nos jours pg. 99
75

imobiliare si obiectele de mobilier care existau n momentul n care
edificiile respective au fost date cultelor. Acestea apartin proprietatii
statului, respectiv departamentelor sau comunelor.
Pentru aceste edificii si pentru cele posterioare, adica naintea legii
18 germinal an X, unde statul, respectiv departamentul, comuna sunt
proprietari, inclusiv facultatile de teologie protestante conform
dispozitiilor articolelor urmatoare.
Articolul treisprezece : Edificiile care servesc edificiul de cult
public, la fel si obictele mobiliare care le decoreaza sunt lasate gratuit la
dispozitia institutiilor publice de cult, respectiv asociatiilor apelate sa le
nlocuiasca unde bunurile acestor institutii au fost atribuite prin aplicarea
dispozitiilor de la titlul doi.
Cedarea dreptului de folosinta, daca este cazul, va fi trasnferata prin
decret statutal contencios :
1 Daca asociatia beneficiara este dizolvata
2 n afara de cazuri de forta majora, daca cultul a ncetat sa fie
celebrat de mai mult de 6 luni consecutive.
3 Daca la conservarea acestor edificii si a obiectelor de mobilier
clasate n legea din 1887, conform articolului 16 din prezenta lege sunt
compromise prin deficiente de ntretinere dupa ce au fost executate silit
prin noificare a Consiliului Municipal, sau de catre prefect
4 Daca asociatia nceteaza sa mplineasca obiectul din statut si
edificiile sunt folosite pentru alta destinatie.
109


Am prezentat succint n rndurile de mai sus, situatia n care se
gasesc cultele astazi n Franta, tinnd cont mai ales de religia catolica
majoritara.


109
La religion en France de la fin du XVIIIe nos jours pg. 104
76

Cateheza este un element capital n cultura occidentala moderna. n
Franta si fara ndoiala si n alte tari catolice si protestante, dar majoritar
catolice, cateheza a modelat generatii. Lor le-a dictat, nu neaparat un
anumit bagaj de cunostiinte, de continut, ci le-a format un limbaj si le-a
dat si o afinitate orala prin memorizarea unor scrieri si prin practica
generalizata de manuale imprimate.

Pe de alta parte, prin prisma catolica catehismul este o realitate
concreta pe care o putem vedea sau atinge : o carte mica continnd pe
scurt dar complet si autentic nvatatura crestina si cel mai adesea prin
ntrebari si raspunsuri. A face cateheza nseamna a explica n principal
lectiile de nvatatura religioasa, dar se pune accentul si pe recitarea pe de
rost a unor anumite raspunsuri sau ntrebari ori formule de credina.
Cateheza este un termen mai general, o notiune abstracta care
nglobeaza toate manierele si metodele de initiere religioasa.
110


iii) Cele trei cunoasteri

Instructia religioasa merge cu siguranta pna n epoca primara a
crestinismului. Ea este constituita n principal din trei cunoasteri
fundamentale. Au fost nvatatura si explicarea rugaciunii Tatal nostru,
rugaciunea relevata de Domnul nostru Iisus Hristos, nvatatura despre cele
zece porunci si Crezul Je crois en Dieu... : cele doua forme principale
Crezul apostolic pna n 1967 era citit la cateheza
Crezul de la Niceea-Constantinopol 325-381 care pna n 1969 era
cntat n timpul oficierii mesei.
Acestea sunt cele trei nvataturi sau cunoasteri necesare trairii
respectiv mntuirii, corespunzatoare celor trei virturti teologice :

110
Histoire du catchisme pg. 9
77

1 Explicarea Simbolului de credinta din punctul de vedere al
teologiei credintei.
2 Explicarea rugaciunii Tatal nostru din punctul de vedere al
teologiei nadejdii.
3 Explicarea Decalogului sau ce trebuie sa faci din punctul de
vedere al teologiei dragostei.
111


Asa era instructia religioasa si ea se completa prin explicarea
sacramentelor.
112


Am folosit termenul sacrament specific latin tinnd cont ca n
limbaj ortodox corect este taina iar cuvntul taina daca este sa l
traducem n limba franceza ar avea echivalentul mister. Pentru ca, fara
ajutorul lor natura umana cazuta din cauza pacatului originar nu ramne
fidela tot timpul la ceea ce reclama cele trei cunoasteri necesare mntuirii
si enuntate mai sus.

iv) Catehismul roman

Pna la Conciliul de la Trente (1562-1563) catehismele, mai mult
sau mai putin metodice aveau majoritatea cele trei cunosteri necesare
mntuirii si explicatia sacramentelor. Acestea sunt cele patru parti
obligatorii care se gasesc ntr-un catehism catolic pe care Conciliul de la
Trente le-a canonizat adica le-a codificat printr-un catehism numit
catehism de Trente sau cunoscut nca si ca catehism roman aprobat si
promulgat prin papa Pius al V-lea.


111
Histoire du catchisme pg. 11
112
Histoire du catchisme pg. 11
78

Prefata acestui catehism este perfect explicata tinnd cont de
vechimea, autenticitatea si necesitatea acelor parti obligatorii de cunostere
din toate catehismele catolice: cu o mare ntelepciune, parintii nostri au
adunat toata doctrina si toata cunoasterea mntiurii n patru puncte
principale: Crezul, sacramentele, decalogul si omiliile duminicale
113
.
n esenta, tot ceea ce noi trebuie sa cunoastem si sa stim despre
Dumnezeu de la creatie si de la lucrarea mntuitoare n lume, de la
nfierea naturii umane, de la recompensa faptelor bune si de la pedepsirea
pacatosilor, toate ceastea sunt continute n Crez.
Ct despre semnele si mijloacele pe care Dumnezeu ni le da spre
dobndirea Duhului Sfnt, noi le cstigam prin cele sapte sacramente.
Preceptele divine au pentru noi toti ca un rezultat final dragostea lui
Dumnezeu si sunt nscrise n Decalog.
La urma, tot ceea ce noi putem dori, cere sau nadajdui pentru binele
nostru se afla tlcuit n Omilia duminicala.
La fel, ceea ce noi am putea explica n aceste patru articole care au
un corespondent n locurile comune din Sfintele Scripturi, se utilizeaza de
catre credinciosi pentru a nu uita nimic n ceea ce priveste cunoasterea
nvataturii crestinilor.
n consecinta noi credem ca am prevenit preotii ca de fiecare data ei
trebuie sa scoata n evitenta un pasaj din Evanghelie sau din alta parte din
Sfintele Scripturi si ca de fiecare data pot sa l aduca la unul din cele patru
puncte si sa ncerce sa adnceasca explicatia tinnd cont de aceasta.
114


El nsusi, catehismul de la Conciulul de la Trente nu este un
catehism pentru copii, el se adreseaza n mod explicit preotilor din parohie
si n mod expres episcopilor. Episcopul este de fapt doctorul credinei
pentru biserica, eparhia sa; el detine puterea si responsabilitatea instruirii

113
Catchisme de lglise caholique en bref et en images pg. 254
114
Histoire du catchisme pg. 13
79

religioase. Majoritatea episcopilor francezi au tinut ntotdeauna sa
supervizeze si chiar sa adapteze ei nsusi catehismele n jurisdictia lor.

n general si n mare catehismele diocezane diferite prin scrierea lor
sunt inspirate din catehismul roman. Papa Pius al X-lea, el nsusi, pentru
dioceza sa de Roma a editat catehisme care erau adaptate pentru copii
dupa catehismul de la Conciliul de Trente: primele notiuni, micul
catehism, marele catehism, istoria bisericii, cunoasterea
sarbatorilor.
115


El a dorit adoptarea lor pentru toata Italia si chiar pentru lumea
ntreaga. Au fost traduse n franceza, destul de usor pentru ca era aceeasi
nvatatura de credinta, acelasi spirit, aceeasi metoda ca si catehismele
utilizate n diocezele din Franta, ele nsele aproape direct inspirate din
catehismul roman. A fost folosit aici, n aceasta zona, Alpii Maritimi pna
n 1937.

v) Catehismul napolitan

Acest catehism nu a fost bine primit de catre preoti si poporul
contemporan cu Napoleon Bonaparte, ntrucat a decis existenta unui
singur catehism catolic n imperiul francez, dorind sa aiba o singura
disciplina unitara n toate scolile si colegiile din Franta. Interventia
personala n doctrina nvatarurii consta mai ales n scoaterea n evidenta a
cerintelor datorate mparatului; putere completata prin instituirea unui fel
de venerare a lui Napoleon la 15 august. Caderea imperiului a antrenat,
fara discutie si ncetarea folosirii catehismului napolitan ct si a sarbatorii
pe care el nsusi a instituit-o.


115
Histoire du catchisme pg.14
80

Cu toate acestea o adevarata problema a fos evocata: aceea a
unificarii. Cum catehismul diocezan era identic n substanta nu erau
motive de a conserva aceasta diversitate literala care putea da impresia
unei confuzii si posibila anarhie.
Dar da, era un motiv. El tinea de legatura ierarhica a bisericii si de
responsabilitatea fiecarui episcop. Papa Pius al X-lea s-a exprimat el
nsusi, n legatura cu acest subiect ca am dori prin respectul autoritatii
episcopale de a nu permite orice fel de nvataturi n materie de credinta,
dar ca ramane la judecata si la maniera, la metoda, la oportunitatea
locala
116
.

De-a lungul secolului al XIX-lea ideea unui catehism identic din
punct de vedere literal pentru toata Franta a fost propusa de mai multe ori
prin episcopi si la nceputul secolului al XX-lea, prin nsusi papa, pentru
toata catolicitatea. Suveranul pontif estima ca nu va putea impune
episcopilor un catehism unic pe calea autoritatii papale. Revenea, pe de
alta parte, responsabilitatea episcopilor de a-l pune n practica si a-l
considera bun pentru misiunea pastorala universala. Dar totusi, nimic nu a
fost ntreprins nainte de anii `30 ai secolului XX.

vi) Catehismul francez

Populatia din Franta n anii `30 a crescut n mod simtitor, la fel si
numarul copiilor care participau la lectiile de cateheza ct si schimbarea
diocezelor prin multiplicarea lor astfel nct episcopii francezi se aliniaza
n aceasta perioada la ideea de a stabili un catehism comun.
117



116
Histoire du catchisme pg.17
117
n jurul anilor `30 episcopatul francez este preocupat de aceasta, dupa
marturia responsabilului canonist Andr Boyer n revista Catchse, n29, pg. 401.
81

Toate acestea au dus n mod particular, poate si din cauza mndriei
nationaliste, la a constitui un catehism francez. Astfel ca n 1937 a aparut
catehismul utilizat n diocezele din Franta.
Prezentnd acest proiect mai evanghelic ca nvatamntul
traditional, cardinalul Verdier, arhiepiscop al Parisului a declarat ceea ce
noi dorim este catehismul Bisericii: dogma, morala si sacramentele.
118


Catehismul roman nu cunoaste cele trei parti dogma, morala si
sacramentele ci doar cele patru pe care le-am menionat mai nainte:
Crezul, sacramentele, decalogul si omiliile duminicale.

De acum nainte n Franta, ncepnd din 1937, n loc de a face
copiilor o explicatie pe text privind cele trei parti mentionate anterior, care
sunt textele religioase cele mai cunoscute si n acelasi timp cele mai
familiare, stiute pe de rost de copii s-au introdus notiuni si explicatii mult
prea complicate pentru nivelul lor de ntelegere. Dogma si morala pe care
o nvatau acesti copii, din nefericire, era la un nivel prea ridicat de
filosofie, nivel specific studentilor. A fost o trecere concreta de la o
nvatatura traita la un intelectualism excesiv si prematur.

Partizanii unui catehism mai evanghelic au putut sa reproseze, adica
pe undeva aveau dreptate, ca acest catehism este prea abstract. ntr-adevar
abstract prin planul si orientarea, respectiv prezentarea continutului pentru
ca a fost n pericol de a pierde contactul concret trait prin Simbolul de
credinta Credo, Tatal nostru si Decalog
119
.

Episcopatul francez n-a rezistat decat 10 ani criticilor avute din
cauza catehismului sumbru cazut ntr-o abstarctie excesiva. Au dorit sa l

118
Cuvnt atestat prin canonistul Andr Boyer, Catchse, n29, pg. 402
119
Histoire du catchisme pg.19
82

remedieze ntr-o noua editie revazuta si corectata din 1947.
120
Dar el a
tinut sa ramna diferit si independent de catehismul roman.

Acesta nu pune accentul pe concret, pe viata religioasa de zi cu zi,
ci doar schimba niste cuvinte, cum ar fi de exemplu n loc de dogme, se
scria adevarurile pe care Iisus Hristos ne-a nvatat, iar in loc de
sacrament ajutorul ce ni-l pregateste Domnul nostru Iisus Hristos, n
locul moralei Decalogul pe care ni l-a dat Iisus Hristos.

n acest catehism national din 1947 se explicau nca poruncile,
Crezul, articole din Crez si foarte sumar Tatal nostru doar n opt linii
parafrazate din toate explicatiile. Peste nca zece ani episcopatul francez
adopta catehismul progresiv din 1957.
121


vii) Catehismul fara Tatal nostru si Crez

Comisiile episcopale mpinse de necesitate sau ambitie au nceput
sa creeze noi catehisme, cum ar fi catehismul progresiv din 1957 sau
fondul obligatoriu din 1967-1968, textul de referinta din 1980,
pietrele vii si traseul, parcursul ncepnd cu 1982.
De fiecare data aceste noi catehisme se pretindeau mai bine
adaptate. n realitate ele nu se adapau la nimic pentru ca nu mai erau
catehisme; ele nu mai contineau cele trei cunoasteri, nvataturi necesare
mntuirii. Ele nu mai propuneau cele patru puncte obligatorii n toate
catehismele catolice. Ele nu procurau esentialul instructiei religioase si
mai mult dect atat ele si-au pierdut chiar si numele de cateheza;n fond
erau pline de ignoranta.

120
Catehismul destinat episcopiilor din Franta , editie revazuta si corectata
1947, editor Joseph Lefebvre, archevque de Bourges.
121
Histoire du catchisme pg.19
83


Adaptarea nu corespunde ntelesului cautat prin folosirea acesor
pseudo-stiintifici sau exoterici
122
.

A face cateheza, este un nvatamnt oral constnd n a explica sau a
reproduce raspunsuri sau ntrebari din cartea mica numita Catehism care
acompaniaza aceasta nvatatura prin exemple luate din viata Mantuitorului
sau a sfintilor din istoria Bisericii sau din Sfnta Scriptura.

Tot nvatamantul oral de cateheza este prin el nsusi inevitabil sau
instinctiv adaptat la cei care l asculta. Unii sunt mult mai bine pregatiti ca
altii pentru a nvata, dar cu singuranta acest lucru cere daruire si
experienta, rugaciune si har. n definitiv nvatamntul oral este mai
aproape de doua lucruri fundamentale cum ar fi povestea (o istorie) sau
comentariul (un text). Iisus Hristos el nsusi povestea istorioare care sunt
numite parabole.

Catehismul fara Tatal nostru si Crez nu este foarte bine primit
n biserica catolica pentru ca i lipseste baza. Unii l numeau ca o erezie
formala, adica avnd greseli de forma.

Nu este totusi greu de nteles ca acest catehism fara Tatal nostru
si Crez priveaza copiii lasndu-i n uitare si ignoranta sau i condamna
doar la a nvata un lucru pe de rost fara a ntelege ceea ce ei spun. Daca
le-ar fi fost explicate cum trebuie aceste notiuni, acest lucru ar fi nsemnat
ca s-ar fi facut cateheza.



122
Mama cnd vorbeste copilului sau si adapteaza limbajul astfel nct micutul
sa nteleaga.
84

viii) Banalizarea catehezei

Carentele catehezei din ultimele decenii au radacinile n aceste
catehisme de la jumatatea secolului XX. Anumiti preoti se regaseau n
catehismul din 1947 chiar daca era imperfect si inoperant, pentru ca ei nu
aveau alte referinte. Destul de des ei confundau acest catehism destinat
episcopiilor din Franta cu un bun catehism episcopal, chiar daca n
Franta catehismele episcopale nu se mai folosesc n episcopii din 1937
123
.

Preotii si credinciosii refractari au fost cei mai sensibili la
perturbarea slujbelor si a celorlaltor inovatii impuse brutal ncepnd cu
1965-1967 n numele spiritului sinodal. n mod public ei s-au ocupat
mai putin de dezbaterea catehismului.
Cateva familii, cateva grupuri de familii, cateva scoli au continuat
sa nvete n privat, n clandestinitate, n secret, dar adesea n linia si n
spiritul din 1947 si lund de bun si de ncredere orice catehism anterior
Conciliului Vatican II.

Istoria catehismului este n general ignorata de catre credinciosii
catolici si chiar si de catre cler.

Mai nti, la mijlocul secolului XX, a avut loc o prima tenativa
ascunsa, dar coplesitoare, de a instala n episcopii un nou catehism.
Stopata n final, ea a relevat totusi tendintele, ideile, ntreprinderile care
ramn substantial aceleasi pna acum
124
.


123
LAvenir de la catchse pg. 29
124
Catchse et initiation pg .45
85

n 1967 apare Fondul obligatoriu: nu mai este instalarea de
facto, ci de jure a unei cateheze care nu este catolica. Astfel ncepe de
fapt o lipsa de cateheza, un vid juridic, o situatie unde nu exista nici un
text legislativ n vigoare la care sa se refere. Aceasta situatie a creat
descalificarea de fapt si apoi de drept a tuturor catehismelor catolice
existente si binenteles incluznd si referintele lor comune, care este
catehismul roman, sau catehismul Conciliului de la Trente fara ca acestea
sa fie nlocuite de o noua referinta universala si sigura.

Aceasta situatie, nceputa n 1967, va dura, conform unui raport, un
sfert de secol. Este enorm de mult timp timp, cu multiple incidente, si va
dura pna la publicarea la Roma, n 1992, a unui catehism catolic.

Dar, conform unui alt raport, cu att mai grav, aceasta situatie
dureaza nca deoarece catehismul roman din 1992 nu este deloc un
catehism pentru copii, ci este un catehism pentru adulti si nu pentru
oricare adult, ci numai pentru cei experimentati si pentru intelectualii de
elita. Este un volum gros de 844 pagini. Papa Ioan Paul al II-lea a estimat
necesara publicarea unui catehism prescurtat, dar acesta de asemenea, nu
va fi unul pentru copii.
Prin scrisoarea sa din 2 februarie 2003 prin care papa dadea aceasta
misiune cardinalului Ratzinger, se preciza ca prin aceasta trebuie raspuns
unei urgente de a avea la dispozitia noastra un catehism prescurtat pentru
toti credinciosii. ntr-un interviu acordat ulterior, cardinalul anunta ca
acest catehism prescurtat va fi probabil de tip ntrebari si raspunsuri, dar
ca pe de alta parte catehismul papei Pius al X-lea nu va fi niciodata
exclus, el va putea fi utilizat ntotdeauna. Aceasta precizare este
capitala.
Textul prescurtat va fi prezentat la data de 28 iunie 2005 de catre
papa Benot al XVI-lea.

86

Cu toate acestea, n Franta, nu exista nca urme practice ale acestui
catehism pentru copii, iar catehismele anterioare Conciliului Vatican II
raman n aproape toate episcopiile (inclusiv n Alpii Maritimi), oficial sau
n fapt, descalificate de catre cler
125
.


Dupa procesul binecunoscut de desacralizare de astazi, acest
fenomen se reduce n mod simtitor si chiar tinde sa dispara n mediul
catolic de aici.
n domeniul catolic cuvntul cateheza este foarte vechi, el a fost
destinat la nceput unei parti din ritualul de Botez, n binecunoscutul
interogatoriu la care preotul supune nasul si nasa copilului.

ncepnd cu secolul XV sensul cuvntului se contureaza si devine
cel pe care l cunoastem astazi, ca o marturie a credintei, ca o instruire, ca
o nvatare a doctrinei de catre cel care trebuie sa fie botezat si n acelasi
timp avnd un efect n pastrarea credintei de-a lungul timpului.
126


n a doua parte a secolului XX se impune o linie clara de
decrestinizare, tinnd cont de situatia crestinismului nainte de 1789. n
Franta, n ultimii ani, raportul dintre biserica si stat sunt principalele
lucruri care atrag atentia cercetatorilor.

n departamentul Alpii Maritimi biserica catolica are n subordine
peste 40 de scoli care ating toate nivelurile de nvatamnt: primar,
gimnazial si liceal. Aceaste scoli fac parte din nvatamntul privat sub
contract cu statul. n cadrul acestui nvatamnt privat pus la dispozitia
copiilor exista si un program regulat de cateheza.

125
LAvenir de la catchse pg. 38
126
Aux origines du catchisme en France pg. 9
87


Programele colare pentru scoala generala precum i cele pentru
liceu, oferta detalii n mod explicit pe problema religioas, dar mai ales o
mulime de amanunte n forma implicit, nu ntotdeauna uor de perceput.

n prezent, n Alpii Maritimi si n Var (deparamentul limitrof)
pentru cateheza scolara se folosesc lucrarile lui R. Nouailhat ct si munca
sa de cercetare n acest domeniu. n ceea ce priviste nvatarea religioas
n disciplinele colare, i nu educaia i nvatamntul religios n catehez,
pastoral sau chiar cultural religioas, abordarea propus permite:
punerea inteligentei n faptele religioase (R. Nouailhat)
experimentarea... pna la limitele experienei religioase traite de
celalalt semen (Debray)
punerea la dispozitia copilului, a tnarului, a mijloacelor care i
permit sa contruiasca (G. Chaix)

Pentru ca o introducere n viaa cretin sa fie disponibila pentru
toi: copii, tineri si adulti, cu mijloace corespunztoare fiecarei categorii
de vrsta, serviciul de cateheza de la Nisa este format din ase persoane cu
competene complementare. Aceast echip lucreaz n strns colaborare
cu coordonatorii i coordonatoarele de parohii ale eparhiei
127
.
Misiunea care este ncredinat acestui serviciu este de a ajuta pe
toi cei implicai n catehez de pe cuprinsul ntregii eparhii cu:
Cursuri de formare eparhiala dar i de instruire i formare n
apropierea protopopiatelor, parohiilor locale i colilor catolice
Un serviciu de documentare care permite consultarea, vizualizarea,
studiul i analiza unor documente: cri, video, diapozitive, slide-uri,
casete audio i zeci de partituri de cntece, CD, CD ROM, jocuri

127
Catchse et initiation pg .45
88


Este, de altfel, ntotdeauna posibil s se ntlneasc cu un membru
al echipei de cateheza pentru a obtine sfaturi si recomandri specifice
128
.

Printre cursurile de formare propuse de responsabilii cu cateheza ai
eparhiei de la Nisa sunt:
a) Folosirea audiovizualului.
b) Organizarea unei altfel de Duminici.
c) Implementarea noilor documente catehetice.
d) Descoperirea noilor cai ale cererilor sacramentale.
e) Asigurarea unei cateheze pentru toate etapele si vrstele vieii:
prima copilarie, copilria scolara, tineret si adult.
f) Instruire si formare pentru a primi copii i tineri cu dizabiliti,
indiferent de handicapul lor (fizic sau psihic), cu o catehez
adaptat senzorial.

128
Service de catchse du Diocse de Lyon - Appels renatre Prparer le
Baptme des 12-18 ans pg.15
89


Capitolul 3 :
Confesiunea protestantilor

Protestantism confesiune cretin care apare n istoria Bisericii
n prima jumtate a secolului XVI, ca o reacie mpotriva papalitii i
abuzurilor Bisericii Romano-Catolice. Reprezentanii acestei micri
protestatare (de unde i numele de protestantism) sunt Luther, Calvin i
Zwingli, care iniiaz cele trei curente din snul protestantismului:
Luteranismul, Calvinismul i Zwinglianismul, care, prin doctrin i cult, se
deosebesc fundamental de Biserica Ortodox i de cea Catolic.
Protestanii resping caracterul sacramental al Bisericii, nu accept
instituia preoiei i nici Sfintele Taine, n afar de Botez i Euharistie i
ntr-o msur, Taina pocinei. Ei admit valoarea soteriologic
(mntuitoare) a jertfei de pe Golgota, dar nu atribuie nici o valoare
sacramental (sfinitoa-re) jertfei liturgice ca act de cult. Ei admit c unica
jertf n cult este cea spiritual, adic rugciunea, virtuile morale i
cntarea bisericeasc, singurele forme prin care omul cinstete cu adevrat
pe Dumnezeu. Protestanii pun n centrul cultului lor cuvntul,
propovduirea nvturii prin citirea i explicarea textului biblic, predica,
ncadrat de rugciune i cntare; ei afirm c legtura dintre Dumnezeu
i om se realizeaz numai prin rugciune i direct, de ctre fiecare
credincios n parte, fr mijlocirea clerului (de aceea nu recunosc preoia),
conductorii lor religioi purtnd numele de pastori. Nefiind nevoie de
mijlocitori ntre credincioi i Dumnezeu, mntuirea dobndindu-se numai
prin credin (sola fide) i fr fapte bune, protestanii resping cultul
Sfinilor i al Maicii Domnului (crora Biserica Ortodox i cea Catolic
le acord o cinstire nalt, considerndu-i mijlocitori ai rugciunilor
credincioilor n faa lui Dumnezeu); sunt respinse posturile, cultul
morilor; neavnd preoi, cultul lor simplu este svrit de persoane laice,
cstorite sau nu (care pot fi de ambele sexe), pastori, presbiteri i
predicatori care, n case de rugciuni, interpreteaz Sf. Scriptur,
considerat singurul izvor de credin, negnd valoarea Sfintei Tradiii,
90

care pentru catolici i ortodoci este considerat al doilea izvor de
credin, alturi de Sf. Scriptur. Neadmind taina Preoiei, existena
episcopatului n protestantism nu este o problem de sacerdoiu, ci doar o
ierarhie administrativ (episcopii lor fiind i cstorii). n micarea de
Reform intr i Biserica anglican.
129


a) Scurt istoric

Protestani francezi, mai nti numiti luterani de ctre adversarii
lor de la acea vreme, mai trziu vor fi numii n derdere hughenoi i
mai apoi calvinisti. Este vorba despre abrevierea pentru termenul cei
de religia pretins reformat, numele oficial al protestantismului n actele
regale ale vremii respective
130
.
Doar n snul Federaiei Protestante Franceze se pot numara
douzeci i ase de uniuni de biserici
131
, n timp ce, la nivel internaional,
sunt n jur de 320 de biserici iesite din curentul protestant care au
participat la Consiliul Ecumenic al Bisericilor alaturi de vreo 30 de
Biserici Ortodoxe Vechi-Catolice.

Estimarea numarului de protestanti n Franta si n mod special n
Nisa este variabila tinnd cont ca singurii protestanti din punct de vedere
al isoriei, adica cei care coboara pna la reforma din secolul al XVI-lea
sunt: calvinii, reformatii, presbiterienii, luteranii, anglicanii, metodistii.
n Alpii Maritimi sunt azi aproximativ 15 000 de protestanti, dar la
nceputul secolului XX cnd s-a pus accentul pe Botezul Duhului Sfnt,
cnd candidatul la Botez trebuia sa fie la maturitate si botezat prin

129
Dictionar Ene Braniste pg. 396
130
Jean-Louis Guez de Balzac Socrate Chrestien, 10
e
discours (1623) pe
tema cea mai buna maniera de a numi protestantii.
131
Les vangliques simposent chez les protestants franais, 2010-11-19
91

scufundare au aparut asa numitii evanghelisti: baptistii respectiv
penticostalii care sunt, n Alpii Maritimi, considerati ca fiind parte din
bisericile protestante.
132
Asfel nct numarul protestantilor n Alpii
Maritimi este n continua crestere care este si influientata de numarul de
emigranti veniti din colonii, America de Sud, Asia etc
133
.

n perioada consular-imperiala 1792-1814 tinutul din mprejurimile
orasului Nisa a devenit departament francez de Alpii Maritimi si a fost
supus la legislatia franceza si n mod special n materie de cult. n 1814
dupa rentoarcerea Comitatului de Nisa la tinutul Piemont-Sardaigne,
regele Victor-Emanuel I va reveni aproape asupra tuturor legilor franceze.
Astfel va ridica de la autoritatile civile municipale, registrele de stare
civila care au fost repuse sub autoritatea preotilor de parohii catolice
134
.

Aceasta situatie de la Nisa va pune o serie de probleme legate de
prezenta unei mari mase de emigranti de cele mai multe ori, necatolica.
Guvernul regal se preocupa de aceasta situatie la fel ca si autoritatile
civile ale orasului dupa cum ne arata scrisoarea trimisa de Consulul de
Nisa la Marea Cancelarie de Torino n 5 iunie 1835 (la acea data Nisa
apartinea Italiei):
Nu ma simt n situatia de a propune un mijloc propriu de a
rezolva dificulatile cu privire la starea civila a strainilor necatolici,
dat fiind ca nu exista conditii legale n practica de zi cu zi care sa
corespunda cu cei din religia catolica. Deci va rog, Excelenta
Voastra, cunoscnd inconvenientele aratate, sa binevoiti sa
informati guvernul nostru, care va lua, n nalta sa ntelepciune,

132
Encyclopdie du protestantisme pg 105
133
Histoire de la rforme protestante XVIe-XVIIIe sicle pg. 132
134
Histoire du protestantisme pg. 85
92

masurile necesare privind actele legale, tinnd cont de acest
schimb de populatie si de relatia dintre persoane.
135


O reorganizare generala se impunea. Noua lege a fost instituita prin
acte regale n data de 20 iunie 1837 acordate prin regele Charles-Albert
instaurnd un mod uniform de tinere a unor acte catolice si prevaznd
dispozitii speciale pentru non-catolici.

Comunitatea israelita din Nisa a fost prima care a cerut si a
beneficiat de efectele semi-libertatii administrative. Noua legislatie n
ceea ce priveste aplicatia pentru protestantii din Nisa a fost mult timp mai
sensibila. Britanicii au fost primii care s-au manifesat. Adolphe-Louis
Lacroix, vice-consulul Angliei la Nisa a solicitat pe 6 iunie 1838
guvernului de la Torino, posibilitatea pentru compariotii sai coreligionari
sa benificieze de noile dispozitii legale si cere trimiterea registrelor de
stare civila pentru pastorii anglicani. Marea Cancelarie de la Torino a
raspuns negativ la aceasta cerere n data de 11 iunie 1838 si nu
autorizeaza dect deschiderea unui registru special care sa fie tinut nca de
preotii parohi catolici, unde sa-si poata nscrie nasterile si decesele si
anglicanii. Aceasta situatie se deruleaza pe o perioada de mai bine de 12
ani.
136


ntre timp, dupa Revolutia de la 1848 se ajunge totusi la elaborarea
unei hotarri data de regele Victor Emanuel II pentru modificarea acestei
situatii. n 12 martie 1850, Adolphe-Louis Lacroix, devenit consul nca
din 1842, trimite din nou la Torino noua cerere n vederea legiferarii
acestei situatii. Pe data de 13 mai 1850, intendentul genaral de Nisa a aflat
de la secretarul de stat pentru interior ca cererea a fost luata n

135
Yves Hivert-Messeca - La communaute protestante Nice dans les annes
1850
136
Yves Hivert-Messeca - La communaute protestante Nice dans les annes
1850
93

considerare. Cteva zile dupa aceea registrele de stare civila au fost puse
la dispozitia pastorului anglican de Nisa.
137


Cteva luni mai trziu, se manifesta si celelalte comunitati. Pe 26
iulie 1851 intendentul general de Nisa trimite Ministerului de Afaceri
Ecleziastice si Ministerului de Justitie o scrisoare reclamnd aceleasi
drepturi si pentru ceilalti protestanti non-anglicani din localitate. Aceasta
scrisoare a fost semnata si de responsabilii de cult protestant din orasul
Nisa.

Prin scrisoarea din 21 august Ministerul acorda dreptul la registre
de stare civila. Documentele au fost date prin intermediul intendentului
general pastorului Mieville nsarcinat provizoriu al bisericii protestante
franceze din Nisa.

Data de 31 decembrie 1851 n registrele de nastere si botez multe
botezuri au fost administrate n biserica franceza protestanta din Nisa si
mai exact nainte de luna august 1851, perioada n care au fost primite
registrele. Toate aceste botezuri au fost nscrise n registrul particular al
bisericii.
138


Analiznd pe scurt situatia primelor comunitati protestante de la
Nisa propun sa trecem n revista cteva din cultele protestante de pe
aceste meleaguri. Dupa cum am observat n istoricul aparitiei primelor
cumunitati protestante la Nisa, astazi situatia bisericii protestante de aici
nu s-a schimbat cu mult din timpurile de nceput, datorita faptului ca

137
Yves Hivert-Messeca - La communaute protestante Nice dans les annes
1850

138
Yves Hivert-Messeca - La communaute protestante Nice dans les annes
1850
94

mediul de aici este preponderent catolic si amprenta locului este extrem de
nationalista. Toate aceste miscari protestante din Nisa ultimelor decenii au
fost influientate de emigratie. Si totusi, tinnd cont de mediul
preponderent catolic si duhul francez ateu nu sunt multi protestanti n
zona
139
.

b) Comunitatea protestantilor radiografie pastorala, misionara,
sociala

O sa prezentam cteva biserici protestante mai importante din zona
si felul cum fac ele pastoratie.

i) Biserica anglicana

Desi englezii au ajuns la Nisa n perioada secolului al XVIII-lea,
parohia anglicana a fost creata n mod oficial dupa razboaiele
napoleoniene si lasata sub jurisdictia episcopului de Londra n 1820.

n acea perioada, englezii, aflndu-se n drum spre Italia, s-au oprit
la Nisa si au construit biserica si un cimitir. Pentru ca n anii respectivi,
situatia locuitorilor Nisei era destul de dificila din punct de vedere
economic, preotul anglican a cerut credinciosilor englezi bani pentru a da
de lucru autohtonilor si astfel a nceput un santier pe bordul marii,
construind un drum englez de-a lungul plajei, care permitea englezilor sa
se plimbe si sa profite de beneficiile climatului mediteraneean. Astfel ia
fiinta celebra Promenade des Anglais.
140


139
Histoire du protestantisme pg. 38
140
http://www.anglican-nice.com/
95

Biserica actual este a doua biseric, construit ntre 1860 i 1862,
fiind una din cele mai frumoase biserici din Nisa, o bijuterie chiar n
inima oraului. Astzi, biserica anglicana este o parohie a Episcopiei
Anglicane din Europa.

Biserica anglicana de la Nisa
Preotul bisericii anglicane de la Nisa este parintele Ken Lets
original din Australia.

Cateheza
Cateheza se face n primul rnd prin programul liturgic si n timpul
Sfintei Liturghii care este celebrata zilnic.
Studiul biblic este tinut cu regularitate n limba engleza avnd
numerosi cateheti si simpatizanti ai practicarii limbii engleze.
Prezenta la slujba si la studiul bibic este destul de ridicata, peste
100 de persoane si aceasta se datoreaza n primul rnd parintelui anglican
Ken Lets, care are o buna deschidere ecumenica tinnd cont ca toate
ntalnirile regulate ecumenice din zona, cu participarea tuturor ministrilor
de cult, se tin la biserica anglicana.
96


Biserica anglicana din Nisa este reprezentata prin preotul Ken Lets
si la programul comun cu celelalte biserici de cateheza prin saptamana
Bible et Vie unde sunt prezenti cu regularitate si intervenanti anglicani.

n perioada saptamnii de unitate a crestinilor preotul anglican este
prezent la toate ntalnirile celorlalte confesiuni din zona neezitnd sa
prezinte n cateva cuvinte biserica anglicana.

Biserica anglicana are de asemenea acces la RCF (Radio Chretien
de France) sucursala Nisa, reprezentnd biserica anglicana prin omiliile si
explicatiile necesare pentru ca aceasta sa fie mai bine cunoscuta n zona.

ii) Biserica reformata de la Nisa

n 1902 protestantii cumpara pe Bulevard Debouchage o cladire
care sa fie folosita n folosul comunitatii. Datorita faptului ca imobilul
pune probleme grave n ceea ce priveste ntretinerea si amenajarea lui ca
loc de cult, n anii 1970 aflnd faptul ca o biserica episcopala americana
cu biserica ei la Nisa va fi nchisa consiliul presbiteral, a decis sa-si
procure fondurile necesare pentru a cumpara biserica Holy Spirit de pe
Bulevardul Victor Hugo care se afla la doi pasi de mare si de biserica
anglicana, n centrul orasului.

n 1974, cu ajutorul primariei de la Nisa parohia protestanta
reformata se instaleaza n biserica de pe Bulevardul Victor Hugo pentru a
permite desfasurarea activitatilor parohiale si diaconale ale bisericii.

97


Biserica reformata de la Nisa
Ulterior reusesc sa amenajeze un centru protestant n apropiere pe
strada Maccarani.

n anii `80 noi sali de cult sunt deschise n alte cartiere ale orasului,
cum ar fi la sfrsitul anilor `90 construcia unui centru n vestul Nisei, pe
Strada Sainte Marguerite, dnd o noua valoare actiunilor lor pastorale.

Pastorii cei mai raspnditi n actiunile bisericii reformate de la Nisa
sunt pastorii Christina si Ulrich Weinhold pe Bulevardul Victor-Hugo,
Lionel TAMBON pe Strada Sainte Marguerite, pastorul Marc GOERTZ
pe strada Jasmins si pastorul Gaston CLAUDEL tot pe Strada Sainte
Marguerite.

Acestia fac parte din echipa ecumenica a Alpilor Maritimi si
participa cu regularitate la ntalnirile ecumenice lunare tinute n biserica
anglicana alaturi de ceilalti ministri de cult. n cadrul saptamnii Bible et
Vie au intervenanti reformati cu regularitate si n cadrul saptamnii de
98

unitate a crestinilor sunt nelipsiti din fiecare comunitate avnd un program
bine marcat.

Cateheza
Pastorii reformati de la Nisa propun o cateheza pentru toata lumea,
pe ateliere, pe grupe de vrsta.
Programul de cateheza este variat, fiind animat de muzica sau seri
conviviale, animatie la casele de batrni.
Pentru copii au un program numit Jardin biblique adica gradina
biblica. Trezirea credintei este nascuta din dorinta unui grup de benevoli
care si ncep activitatea chiar cu supravegherea copiiilor n timpul
cultului Duminica dimineata, dar si cu monitori care pun accentul pe
ntelegerea textului scripturistic din ziua respectiva.

Pentru copii au si scoala biblica, care se ocupa de copiii ntre 7 si 12
ani, cu o cateheza sustinuta n doua parti. Are loc n mod regulat o
ntalnire comuna smbata dimineata la centrul protestant din Nisa, Strada
Sainte Marguerite, ntre orele 9:30 si 12, cu o activitate sustinuta pe
ateliere si grupe de vrsta.

n plus au si ntlniri cu fiecare grupa n parte, cum spuneam mai
sus, care pot fi animate de tot felul de activitati muzicale sau conviviale.
Pe o perioada de 4 ani se insista foarte mult pe ntelegerea credintei
prin sintetizarea Evangheliilor, ntelegerea lucrurilor de actualitate si
diferentelor si apropierilor cu alte biserici locale.

n cult se studiaza textele biblice, notiunile de baza, personaje
biblice sau protestante, cu accent istoric, sustinerea muncii misionare,
valoarea copiilor, pregatirea marilor sarbatori crestine, cu participarea
99

mpreuna a parintilor si copiilor. De asemenea se fac expozitii cu vizitare
si accentuarea formarii pentru integrarea copiilor n viata parohiala.
141


Prezenta la slujbele de cult este in jur de 50 de persoane.

De asemenea ei sunt prezenti peste tot: n spitale, nchisori,
aeroport, scoli, gata oricnd sa intervina n ajutorarea semenilor, sau sa-si
prezinte programul lor de cateheza.

iii) Biserica evanghelica luterana

Locul de cult se afla la adresa Strada Melchior nr 4 pastor fiind
Pierre Lovy.

Se alatura si el echipei ecumenice a Alpilor Maritimi, participnd
cu regularitate la ntalnirile ecumenice lunare tinute n biserica anglicana
alaturi de ceilalti ministrii de cult. n cadrul saptamnii Bible et Vie are
interventii cu regularitate, iar n cadrul saptamnii de unitate a crestinilor
este prezent n fiecare comunitate, avnd un program bine marcat de
cateheza, studiu biblic si implicatii active sociale.
142


iv) Biserica luterana daneza

Biserica se gaseste pe Bulevardul Napolon III, avnd pastor pe
danezul Henrik Christensen.

141
http://www.eglise-reformee-nice.org/
142
Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes
100


Se integreaza si el n echipa ecumenica a Alpilor Maritimi, lund
parte cu regularitate la ntalnirile ecumenice lunare tinute n biserica
anglicana alaturi de ceilalti ministrii de cult. n cadrul saptamnii Bible
et Vie are interventii cu regularitate, iar n cadrul saptamnii de unitate a
crestinilor este prezent n fiecare comunitate avnd un program bine
marcat de cateheza, studiu biblic si implicatii active sociale.

v) Biserica evanghelica baptisa

Locasul de cult se afla pe strada Vernier, avnd pastor pe Sam
Jubrant.

Contribuie si el la activitatea echipei ecumenice a Alpilor Maritimi
si participa cu regularitate la ntalnirile ecumenice lunare tinute n biserica
anglicana alaturi de ceilalti ministrii de cult. n cadrul saptamnii Bible
et Vie are interventii cu regularitate, iar n cadrul saptamnii de unitate a
crestinilor este prezent n fiecare comunitate avnd un program bine
marcat de cateheza, studiu biblic si implicatii active sociale.

Acestia propun o cateheza pentru toata lumea, pe ateliere, pe grupe
de vrsta. Programul de cateheza este variat fiind animat de muzica. De
asemenea au si seri conviviale, animatie la casele de batrni.

Pentru copii au si scoala biblica, avnd o cateheza sustinuta n doua
parti. Are loc n mod regulat o ntalnire comuna si o activitate sustinuta pe
ateliere si grupe de vrsta. n plus au si ntlniri cu fiecare grupa n parte,
care pot fi animate de tot felul de activitati muzicale sau conviviale.

De asemenea ei au si actiuni sociale regulate.
101


Prezenta la slujba este n jur de 35-40 de persoane.

Multi dintre romnii care provin dintre baptistii emigrani n Alpii
Maritimi sunt atrasi de catre biserica evanghelica baptista, dar le este
destul de greu sa se integreze din cauza exagerarilor puriste din Romnia
si care nu se regasesc aici.

102

Concluzii

Am nceput acest studiu din dorinta de a-mi largi cunostiintele
pastoral-misionare n raport cu alte comunitati religioase din acest frumos
departament francez, tinnd cont de globalizarea si mondializarea acestui
secol.
Recunosc ca acest studiu nu este pe departe destul de amanuntit,
este doar o abordare a acestei teme din perspectiva cunoasterii vietii
pastoral-misionare a principalelor comunitati crestine din zona.
n ultimii ani avem de-a face cu o emigratie masiva a concetatenilor
nostri spre alte tari occidentale, meridionale sau alte continente unde
religia majoritara este alta dect cea a noastra n care am fost botezati si n
care am trait.
Ne vom pastra oare credinta si identitatea? Ne ntrebam deseori!
Fenomenul de intra-culturalitate ne va altera marturisirea de credinta? Ce
efect va avea asupra noastra exilul economic si social? Dar laicitatea si
ateismul? Cum ne mntuim departe de tara?
Sfntul Vasile cel Mare spunea crestinul trebuie sa fie la fel ca
albina, sa extraga numai mierea. Contactul cu alte civilizatii poate sa fie
devastator din punct de vedere al pastrarii credintei celei adevarate, dar
daca suntem bine pregatiti si avem bune cunostiinte de nvatatura
teologica putem transforma aceste carente ntr-o mbogatirea spirituala.
n concluzie, cunoasterea temeinica a nvataturii bisericii ortodoxe
si apropierea de Sfintele Taine sunt singurele conditii sine-qua-non de
pastrare a credintei departe de tara. Dupa cum spune Sfntul Apostol si
Evanghelist Ioan n lume necazuri veti avea, dar ndrazniti. Eu am biruit
lumea (Ioan 16,33) si mergnd nvatati toate neamurile botezndu-le n
numele Tatalui si al Fiului si al Sfntului Duh, nvndu-le s pzeasc
toate cte v-am poruncit vou, i iat Eu cu voi sunt n toate zilele, pn la
sfritul veacului. Amin. (Matei 28, 19-20).
103

Bibliografie


1. Gwenal Murphy Les religieuses dans la Rvolution franaise, Paris,
Bayard Editions, 2005

2. Pierre de Meuse Histoire des hrsies Des origines du
christianisme la Rforme, Paris, Editions Trajectoire, 2010

3. Claude Billard et Pierre Guibbert - Apprendre Dieu hier et
aujourdhui : On nous a chang la religion!, Cond-sur-Noireau,
Panoramiques Corlet Arla, 1997

4. Odon Vallet Petit lexique des guerres de religion dhier et
daujourdhui, Paris, Editions Albin Michel, 2004

5. Encyclopdie des Religions sous la direction de Frdric Lenoir e
Ys Tardan-Masqueslier, Volume 1 : Histoire, Paris, Bayard Editions,
2000

6. Encyclopdie des Religions sous la direction de Frdric Lenoir e
Ys Tardan-Masqueslier, Volume 2 : Thmes, Paris, Bayard Editions,
2000

7. Dieu au risque du monde - sous la direction de Michle Clavier &
Placide Mukwabuhida Mabaka, Paris, LHarmattan, 2010

8. Mircea Eliade Mphistophls e landrogyne, Editions Gallimard,
1962

9. Pre Patrice Gourrier Cur, qui es-tu ? Plaidoyer pour un nouveau
visage du prtre (entretiens avec Elisabeth Marshall), Paris, Presses de
la Renaissance, 2010

10. Dictionnaire du monde religieux dans la France Contemporaine 10.
Les marges du christianisme : sectes , dissidences, sotrisme - sous
la direction de Jean-Pierre Chantin, Paris, Beauchesne Editeur, 2001

104

11. Franjo Terhart, Janina Schulze - Religions du monde : origines,
histoire, pratique, foi, conception du monde, Malaisie, Parragon Books
Ltd, 2007
12. Julien Ries, Olivier Clment, Lawrence E. Sullivan Le grande livre
des religions, Rodez, Editions du Rouergue, 2006

13. Jean-Pierre Winter Dieu, lamour et la psychanalyse une lecture
profane des Dix Commandements, Paris, Bayard Editions, 2011

14. Grard Cholvy La religion en France de la fin du XVIIIe nos jours,
Paris, Hachette, 1991

15. Louis Prouas Lglise au prisme de lhistoire, Paris, LHarmattan,
2003

16. Daniel Sibony, Pierre Lamber, Dalil Boubakeur Le choc des
religions Juifs, chrtiens, musulmans : la coexistence est-elle
possible?, Paris, Presses de la Renaissance, 2004

17. Christine Ponsard La foi en famillie, Nouan-le-Fuzelier, Editions des
Batitudes, 2001

18. Nolle Herrenschmidt Itinraires spirituels en France : Corps et
mes, Paris, Editions de la Martinire, 2009

19. Sectes et Dmocratie sous la directions de Franoise Champion et
Martine Cohen, Paris, Editions du Seuil, 1999

20. Jacques Meurice Adieu lglise Chemin dun prtre-ouvrier, Paris,
LHarmattan, 2004

21. Michel Cool Les nouveaux penseurs du christianisme, Paris, Descle
de Brouwer, 2006

22. Jean Vernette Lathisme, Paris, Presse Universitaire de France,
Collections Puf, 1998

23. Franoise Gange Jsus et les femmes, Monaco, Editions Alphe,
2005

24. Le Dala-Lama parle de Jsus, Paris, Editions Brepolis, 1996

105

25. Simonetta Cerrini La rvolution des Templiers, Editions Perrin, 2007

26. Dominique Biton Sectes, gourous, etc. Eviter aux ados de se laisser
piger, Paris, Editions Albin Michel, 2003

27. Bernard Cottret Histoire de la rforme protestante XVIe-XVIIIe
sicle, Editions Perrin, 2000

28. Jean-Marie Abgrall La mcanique des sectes, Paris, Editions France
Loisirs, 1997

29. Oliver Christin - Les Rformes Luther, Calvin et les protestants,
Dcouvertes Gallimard Religions, 1997

30. Histoire religieuse de la France Gographie XIXe-Xxe sicle, sous la
direction de Grard Cholvy et de Yves-Marie Hilaire, Toulouse,
Editions Privat, 2000

31. Pierre Colin, Elisabeth Germain, Jean Joncheray et Marc Venard - Aux
origines du catchisme en France, Relais Descle, 1989

32. Gilbert Adler et Grard Vogeleisen - Un sicle de Catchse en France
1893-1980 Histoire, dplacements, enjeux, Paris, Editions
Beauchesne, 1981

33. Service de catchse du Diocse de Lyon - Appels renatre
Prparer le Baptme des 12-18 ans, Lyon, Les Editions de lAtelier /
Editions Ouvrires, 2006

34. Denis Villepelet LAvenir de la catchse, Paris, Les Editions de
lAtelier / Editions Ouvrires, 2003

35. Catchse et initiation sous la direction dHenri Derroitte, Bruxelles,
Editions Lumen Vitae, 2005

36. Andr-Marie Gerard Dictionnaire de la Bible, Paris, Editions Robert
Laffont, 1989

37. Histoire religieuse de la France 1880-1914, sous la direction de
Grard Cholvy et de Yves-Marie Hilaire, Toulouse, Editions Privat,
2000

106

38. Jean Delumeau Des Religions et des Hommes, Le livre de poche
Encyclopdies daujourdhui, Varese, La Pochothque, 1999

39. Dictionnaire des faits religieux sous la direction de Rgine Azria et
Danile Hervieux-Lger, Quadrige Dicos pache, Paris, Presse
Universitaire de France, Collections Puf, 2010

40. Gerhard J. Bellinger Encyclopdie des Religions, Le livre de poche
Encyclopdies daujourdhui, Varese, La Pochothque, 2001

41. Petit Larousse des Religions - sous la direction dHenri Tincq,
Larousse, 2007

42. Michel Roquebert Histoire des Cathares Hrsie, Croisade,
Inquisition du XIe au XIVe sicle, Paris, Editions France Loisirs, 2002

43. Dictionnaire de lHistoire du christianisme, Paris, Encyclopaedia
Universalis et Albin Michel, 2000

44. Dictionnaire de la Thologie chrtienne, Paris, Encyclopaedia
Universalis et Albin Michel, 1998

45. Paul Veyne Les Grecs ont-ils cru leurs mythes? Essai sur
limagination constituante, Eure, Editions du Seuil, 1992

46. Eclats de vie Un enseignement protestant de culture religieuse
lcole lmentaire, Socit Evanglique-Luthrienne de Mission
Intrieure et Extrieure en Alsace et en Lorraine, 2006

47. Bernard Baudouin Le Protestantisme Une profession de foi, Paris,
Editions de Vecchi, 1997

48. Claude Dargent Les protestants en France aujourdhui, Paris,
Editions Payot & Rivages, 2005

49. Tarek Mitri Au nom de la Bible, Au nom de lAmerique, Genve,
Labor et Fides, 2004

50. Les voix de la sagesse Les protestants Textes recueillis et prsents
par Simon Sire-Fougres, Paris, Editions de la Martinire, 2003

107

51. Michel Leplay Foi et vie des protestants, Paris, Descle de Brouwer,
1996

52. Roger Mehl La thologie protestante, Paris, Presse Universitaire de
France, 1966

53. Gagnebin Picon Le protestantisme La foi insoumise, Paris, Edition
Flammarion, 2004

54. Ariane Buisset Le petit livre des religions, Paris, Editions
Trajectoire, 2004

55. Jean Baubrot Histoire du protestantisme, Paris, Presse Universitaire
de France, Collections Puf, 1987

56. Nicolas Jacquette Nicolas, 25 ans, Rescap des Tmoins de Jehovah,
Paris, Editions Balland, 2007

57. Ene Braniste, Ecaterina Braniste Dictionar Enciclopedic de
cunostinte religioase, Editura Diecezana Caransebes, 2001

58. Jean cardinal Honor Catchisme de lglise caholique en bref et en
images, Paris, Bayard Editions / Les Editions du Cerf / Groupe
Fleurus-Mame, 2002

59. Nahalie Luca Les sectes, Paris, Presse Universitaire de France,
Collections Puf, 2004

60. Jean-Pierre Chantin Des Sectes dans la France contemporaine,
Toulouse, Editions Privat, 2004

61. Nol Rath, Marcel Gilbert Les Sectes en question Se questionner
et questioonner, Paris, LHarmattan, 2005

62. Annick Drogou, Centre Roger-Ikor Le Dico des sectes, Toulouse,
Editions Milan, 1998

63. Vrinique Sot Lexique des religions : Rites et pratiques, Paris,
Ellipses Editions Marketink, 2010

64. Sebastin Moldovan - Curs de Morala 2010-2011, Sibiu, Facultatea de
Teologie Andrei Saguna
108


65. Friedemann Bedrfig Les grandes religions du monde, Toulouse,
InTexte Editions Komet, 2007

66. Jean Madiran Histoire du catchisme 1955-2005, Versailles, Consep
Edition, 2005

67. Henry Chadwick e G.R. Evans Atlas du christianisme, Oxford,
Equinox Ltd.-S.A. Brepols I.G.P. 1987

68. Les Missions trangres Trois sicles et demi dhistoire et
daventure, Editions Perrin, 2008

69. Pre Alain Bandelier Une foi, mille questions Lglise, ses
pasteurs et ses fidles, Paris, Edifa Mame, 2007

70. Olivier Clment Lglise orthodoxe, Paris, Presse Universitaire de
France, Collections Puf, 1961

71. Claude-Henry du Bord Histoire, courants, cultures, Paris, Editions
Eyrolles, 2005

72. Michel Evdokimov Petite vie du Pre Men, Paris, Descle de
Brouwer, 2005

73. http://www.marxists.org/romana/dictionar/l/Lenin_Vladimir_Ilici.htm

74. Sebastin Moldovan - Curs de Morala Facultatea de Teologie Sibiu

75. Historique - glise Saint-Nicolas et Sainte-Alexandra, Site officiel de
la paroisse Saint-Nicolas de Nice

76. Yves Hivert-Messeca - La communaute protestante Nice dans les
annes 1850
77. http://www.anglican-nice.com/

78. http://www.eglise-reformee-nice.org/

79. Calendrier inter-religieux Nice Conseil Gnral des Alpes Maritimes

109

80. Encyclopdie du protestantisme sous la direction de Pierre Gisel,
Quadrige dicopoches, PUF
110

Curriculum Vitae

Subsemnatul Andrusca Petru-Cornelius sunt nascut n data de 4
aprilie 1972 n localitatea Iasi, judetul Iasi.
Cursurile scolii primare si gimnaziale le-am urmat n localitatea
Finta, judetul Dmbovita n perioada 1978-1986, n cadrul scolii generale
Nr. 1. n anul 1986 am sustinut examenul de admitere la Liceul ... din
Trgoviste, fiind admis si pe care l-am absolvit, totodata, n anul 1990.
n perioada 2008-2012 am urmat cursurile Facultatii de Teologie
Ortodoxa Andrei Saguna din cadrul Universitatii Lucian Blaga, Sibiu,
Sectia Teologie Pastorala.



Sibiu,
15 iunie 2012



Studentul

111

Declaratie

Subsemnatul Andrusca Petru-Cornelius, absolvent al Facultatii de
Teologie Ortodoxa Andrei Saguna din cadrul Universatii Lucian
Blaga din Sibiu, Sectia Teologie Pastorala, promotia 2012, declar ca
lucrarea de licenta cu titlul Cateheza la diferite culte din Alpii Maritimi
li apartine n ntregine si nu am folosit n alcatuirea ei alte materiale
bibliografice n afara celor precizate n lista bibliografica aflata n cadrul
prezentei lucrari.





Sibiu,
15 iunie 2012


Studentul