Igiena cavitatii bucale inseamna curatarea dintilor, a gingiilor si chiar a limbii.

Cand periem dintii, trebuie sa

avem o schema pe care sa ajungem sa o urmam reflex, reusind astfel sa igienizam eficient toate suprafetele
dentare, intr-un timp minim.
Dar care sunt suprafetele dentare? Le stim, dar este mai bine sa stim si sa le denumim, pentru a intelege si a ne face
intelesi.
Fiecare dinte are 5 suprafete:
una exterioara (vestibulara - spre buze si obraji),
una orala, interioara (linguala),
doua laterale (proximale - prin care dintii vin in contact unii cu ceilalti)
una ocluzala (pe care mancam).
oti dintii alcatuiesc arcadele dentare: superioara si inferiora. !oi periem, practic, arcadele dentare (si nu dinte cu
dinte), de fapt cele " suprafete ale arcadelor dentare: exterioara (vestibulara), orala (interioara) si ocluzala (pe care
mancam), si o multime de spatii interdentare greu accesibile, necesar si dificil de curatat.
#ste locul aici sa specific faptul ca cea mai buna metoda de evaluare a starii igienei bucale si a metodelor folosite
este vizita la medicul stomatolog sau asistentul igienist. Doar in cabinet se poate face o igienizare profesionala
periodica. $e de alta parte, indiferent cat de eficiente sunt mijloacele si metodele de igienizare, sunt necesare in primul
rand perseverenta si colaborarea cu igienistul sau medicul stomatolog. %olosesc foarte mult termenul de igienizare si
nu de periaj si veti vedea de ce.
Mijloace de igienizare a cavitatii bucale
eriajul dentar
$rimul si cel mai uzual mijloc de igienizare dentara si gingivala este periajul cu periuta de dinti clasica,
electrica sau cu ultrasunete (mai noua si, dupa cum arata studii statistice, mai eficienta - nu se afla inca pe
piata noastra).
&ndiferent pe care o folosim, trebuie sa facem periaj de cel putin '-" ori pe zi, pe toate suprafetele arcadelor
dentare, masand in acelasi timp si cu aceleasi miscari si gingiile, si dintii (pe principiul (dinspre gingie spre
dinte( si niciodata invers) obisnuiesc sa le explic pacientilor sa faca periajul ca si cum ar vrea sa aduca gingia
pe dinte si ca sunt interzise miscarile verticale dinspre dinte spre gingie sau cele orizontale care provoaca
(fuga( gingiei de pe dinte).
&n societatea noastra, educatia legata de igiena cavitatii bucale se refera in principal la folosirea regulata si
frecventa a periutei de dinti. #xista un studiu statistic care arata ca in *omania o persoana foloseste, in medie,
o periuta la aproximativ ",+ ani. ,omparativ, in -nglia o persoana foloseste, in medie, o periuta la aproximativ
un an.
De fapt, o periuta se sc.imba in medie la "-/ luni, in functie de felul in care ne periem. 0ai corect, aceasta
trebuie inlocuita la primele semne de uzura, cand filamentele incep sa se indoaie la varf sau filamentele
colorate (tip indicator( incep sa-si piarda culoarea la varf. Din acel moment, eficienta periajului scade la +12,
c.iar daca efectuam aceleasi miscari si acordam periajului acelasi timp.
-dultii si copiii peste 31-3' ani trebuie sa foloseasca periute pe care este specificat (mediu( (duritatea
filamentelor este medie). $acientii cu probleme parodontale, la recomandareamedicului, vor folosi periute
(soft( (moi) si vor fi educati sa adopte o te.nica speciala de periaj. ,opiii trebuie sa foloseasca, de asemenea,
periute mai moi, existand pe piata produse de acest tip destinate copiilor, c.iar diferentiate pe varste. #ste
important ca marimea partii active a periutei sa corespunda marimii cavitatii bucale si eventualelor
particularitati bucale.
Igiena interdentara si interproximala
4 igienizare dentara complexa inseamna mai mult decat periajul. 5e vorbeste din in ce in ce mai mult de
igiena interdentara si legatura directa cu problemele parodontale. ,eea ce se face, din punct de vedere
educativ, in *omania, legat de periajul dentar corect si regulat, se face, in societati cu mai multa experienta,
pentru promovarea metodelor de igienizare interdentare, ca parte normala a igienizarii bucale zilnice.
!eindepartata, placa bacteriana interdentara creeaza conditiile imbolnavirii gingiei. -stfel, gingivita de
gravitate medie este o boala larg raspandita, afectand 63-3112 din populatie, cel putin in anumite zone
gingivale, mai ales in cele posterioare, greu accesibile periajului. Deci mentinerea igienei interdentare este
foarte importanta pentru pastrarea sanatatii parodontale.
De asemenea, o igiena interproximala (a suprafetelor dentare in contact) slaba creeaza conditiile carierii
dintilor (atat a suprafetelor in contact, cat si a celorlalte suprafete dentare, in primul rand prin aciditatea
crescuta pe care o mentine).
$eriajul singur nu poate indeparta eficient placa bacteriana de pe suprafetele interproximale (in contact), asa ca
sunt necesare metode suplimentare de curatare, cum ar fi:
7 ata sau banda dentara (dental-floss sau dental-tape))
7 scobitorile (atentie, nocive daca nu sunt de calitate sau corect folosite))
7 periutele interdentare (obligatorii, alaturi de periutele obisnuite, la cei care au aparate ortodontice sau lucrari
protetice fixe-punti))
7 sistemele electrice de curatare interdentara. 0entionez ca se considera ca periile de dinti electrice actioneaza
interdentar mai eficient decat cele manuale, dar nu suficient)
7 irigatoarele orale.
!u toate aceste mijloace se potrivesc tuturor pacientilor si tuturor tipurilor de dentitie. -legerea lor trebuie sa
se faca cu ajutorul asistentului igienist sau al medicului stomatolog. $entru cei cu dentitie permanenta, cu
gingii sanatoase si pentru copiii peste 31-3' ani (cand exista si o dezvoltare neuro-motorie corespunzatoare),
metoda cel mai frecvent recomandata este ata sau banda dentara. #ste usor de folosit, iar producatorii lucreaza
permanent la acest aspect.
!u toate sistemele de igienizare sunt prezente constant pe piata romaneasca. #ste un cerc vicios. Distribuitorii
nu considera ca au o piata matura, cumparatorii nu au accesibila pe piata toata gama de produse de igienizare.
Dar se gasesc tot felul de periute manuale, electrice, interdentare, dusuri bucale.
$iata are legile ei si dezvoltarea ei in aceasta directie este legata de nivelul de educatie al populatiei. ,ele mai
multe reclame se refera la produsele pe care majoritatea populatiei le foloseste deja) majoritatea produselor -
diferite paste de dinti, cu diferite compozitii. Legat de aceste aspecte, statisticile sunt incurajatoare. impul de
folosire a unei periute de dinti a scazut de la + ani la ",+ ani in numai cativa ani.
!ici o pasta de dinti nu este eficienta doar prin contactul cu dintii. &mportant este periajul in sine. Desigur,
exista diferite substante in paste, cu actiune specifica de remineralizare superficiala sau scadere a sensibilitatii
sau substante antiplaca sau c.iar antiinflamatoare. Dar, de fapt, partea mecanica a periajului este esentiala.
!ctiunea chimica asupra placii dentare bacteriene
#xista si mijloace suplimentare de mentinere a unui mediu bucal sanatos, de control chimic al placii dentare
bacteriene. 5unt: ape de gura, geluri si spra8-uri, accesibile populatiei in magazine sau unele doar in
cabinetele stomatologice.
-ctiunea lor este c.imica si vine sa completeze curatarea mecanica pentru zonele pe care totusinu am reusit sa
le curatam complet, incluzand suprafetele cervicale (din vecinatatea gingiei) si proximale (laterale).
#xista, de asemenea, oameni cu .andicapuri, care folosesc cu mare dificultate peria dentara. 0odalitatile de
actiune a acestor ape, geluri, sra8-uri sunt fie atacarea directa a microorganismelor (prin afectarea
metabolismului lor), fie impiedicarea microorganismelor de a adera la placa dentara, fie cresterea rezistentei
suprafetei smaltului dentar la atacul microbian (geluri pentru fluorizare, etc.).
$rin toate aceste metode, indepartand placa dentara, cream conditiile pentru un mediu oral sanatos: o anumita
concentratie bacteriana sub o valoare maxima admisa, un $9 salivar normal si, desigur, sunt si alti indicatori
specifici, interpretabili de catre profesionisti, daca situatia o cere.
C!"II#$ %$&"!&!&$ I% $"I'!(! C'I#!"I$I ()C #! !F$C&I)%I !#$ "I%IC*I#'", I%IMII +I
C!I#'" "$+I"!&'"II.
:ltimele studii de specialitate in stomatologie atrag atentia asupra faptului ca netratarea la timp a cariilor copiilor
poate avea repercusiuni grave prin dispersarea infectiei in sange. -stfel, copii care nu beneficiaza de un tratament al
cariilor pot suferi afectiuni ale rinic.ilor si articulatiilor, infectii ale cailor respiratorii si c.iar afectiuni
cardiovasculare.
!manarea tratarii dintilor de lapte pe motivul ca vor fi inlocuiti de catre dintii definitivi este complet gresita.
!etratarea dintilor de lapte afecteaza aparitia, dezvoltarea, formarea structurala dar si pozitionarea pe arcada a dintilor
definitivi, stiut fiind ca mugurii dintilor definitivi se formeaza inca din perioada intrauterina.
(intii de lapte au o structura complet diferita de dintii definitivi. esutul dentar al copilului nu este atat de dur si
rezistent comparativ cu cel al adultului, caria la copii putand evolua foarte repede atat la suprafata cat si in profunzime
(in cateva luni, respectiv cativa ani la adulti).
,u toate ca amanarea tratarii cariilor dentare la copii este practicata de un numar mare de medici stomatologi, aceasta
metoda nu este in favoarea celor mici. &mportant de stiut este faptul ca durerea in cazul cariilor la copii apare de
obicei cand este deja prea tarziu, amanarea tratarii putand avea urmari grave asupra sanatatii lor.
,ariile evolueaza rapid la suprafata dintelui dar si in profunzime producand infectii. &n unele cazuri se poate ajunge la
o valoare prea mare a -5L4, (dovada unei infectii streptococice) care poate duce la afectiuni cardiace, sau la boli care
necesita tratament prin dializa.
$arintii trebuie sa aiba in vedere problema cariilor la copii mai ales ca aceasta este larg raspandita in tara noastra.
,onform studiilor efectuate de catre profesori ai :niversitatii de 0edicina Dentara din 0ic.igan, in anul '11;,
prevalenta cariilor dentare in randul copiilor in varsta de 3' ani era de:
3,12 in -ustria)
3,'2 in %ranta)
',<2 in *omania)
;,;2 in =ulgaria.
-celasi studiu releva faptul ca ,5- dintre copiii americani cu varsta de un an prezinta carii. -cest fenomen este
cunoscut si sub denumirea de >carie de biberon? si afecteaza pana la ./- dintre bebelusii din tara noastra.
>&mportanta tratarii cariilor in cazul copiilor este deseori subestimata. &ncidenta cariilor in randul copiilor este foarte
mare: ,0- dintre copiii cu varste intre doi si patru ani au avut deja carii, iar 5/- dintre copiii cu varste de pana la
opt ani au avut experiente carioase. Deja la varsta de sase-sapte ani 12-32- din copii pot avea dinti cariati, de aceea
interventia asupra cariilor nu trebuie amanata.