CATEVA REPERE ISTORICE ALE BALNEOLOGIEI

Bolile au aprut odat cu omul, care instinctiv i-a alinat suferinele cu

elementele care l nconjurau: apa, mineralele, plantele. Natura a fost prima care a
oferit ajutor omului aflat in suferin, fiind primul medic si primul remediu terapeutic.
Este greu de apreciat de cnd datea !alneoterapia pentru c dovei ar"eologice din
epoca !ronului au fost descoperite lng ivoare calde n #rana i n spaiul fostei
$e"oslovacii. %egendele celtice atri!uie descoperirea ivoarelor de la Bat" primilor
regi.
&n credina multor popoare din antic"itate: peri, !a!ilonieni, egipteni, greci,
romani, scldatul n ivoare sau ruri avea rol purificator spiritual i protector sau
vindector al trupului.
'n arsenalul medical oferit de natur, apa i-a ctigat, prin tradiie un
!inemeritat loc pentru c:
este cel mai vec"i remediu, nici un altul nu a avut o via mai lung(
se poate administra pe cale digestiv )ingestie, clisme*, respiratorie
)in"alaii i aerosoli*, genital )irigaii vaginale*, cutanat )!i*(
este folosit att pentru satisfacerea unor nevoi fiiologice, de igien dar
i ca mijloc terapeutic i de rela+are(
este cel mai ieftin i uor de gsit(
e+ist n toate modalitile de agregare a materiei: solid, gaoas
lic"id(
nici un medicament nu a fost surs de inspiraie pentru artiti: poei,
pictori, muicieni, att de mult timp i n attea ipostae.
,na dintre cele mai timpurii descrieri ale practicrii !ilor provine din -recia
antic. 'n mitologia greac se gsesc referiri la !inecuvntarea dat de ei unor
ivoare naturale sau !aine alimentate cu ap de mare. 'n jurul lor au fost edificate
cldiri, numite asklepion
.
, pentru cei care doreau s aduc ofrande eilor n scopul
vindecrii i s practice m!ierea n aceste ape. &n oraele greceti e+istau comple+e
.
/s0lepios, fiul lui /ppolo era eul tmduirii i patronul medicinei.
.
pentru rela+are i igien personal, numite gymnasium 1 !i pu!lice - n care e+istau
sli de !aie alturi de sli pentru masaj, rela+are.
2ate despre climatologie, !alneologie, "elio- i talassoterapie, masaj,
gimnastic i dietetic se gsesc n 3$orpus 4ippocraticum5, opera n apteeci i
dou de volume a printelui medicinii, 4ippocrates din 6os )789 1 :;< '.$.*.
=omanii i-au depit pe greci n ceea ce privete mrimea i comple+itatea
edificiilor pentru !i i au e+tins ideea !ii pu!lice n tot 'mperiul. $onstrucia
apeductelor a asigurat apa pentru agricultur, meteugrie dar i pentru necesitile
citadine domestice inclusiv recreerea. 'n teritoriile cucerite au folosit sursele de ape
minerale naturale i au construit t"erme la: /i+, >ic"?, Bat", /c"en, @ies!aden,
multe dintre ele fiind n circuitul turistic i !alnear i n ilele noastre. ).*
A"ermele romane )!ile pu!lice* erau centre de recreere i activiti sociale
care conineau !i!lioteci, grdini i multe alte faciliti. =omanii au ridicat !ile la
nivel de art rafinat i construciile rmase dovedesc cu prisosin acest lucru:
spaii largi, camere separate pentru fiecare etap a ritualului:
de!rcarea, m!ierea, sudaia, masajul, odi"na(
circuite separate pentru femei i pentru !r!ai(
forme diferite ale cilor pentru cele dou se+e.
'nteresul artat de romani igienei i factorilor naturali l-a determinat pe Bliniu
cel Btrn s scrie c: 5timp de 899 de ani romanii nu au cunoscut alt leac dect !ile
lor5.
Cdat cu declinul 'mperiului =oman, !ile pu!lice au devenit mai degra!,
locuri ale desfrului de unde se mprtiau !olile i nu de profila+ie sau tratare. /a se
e+plic faptul c n evul mediu a aprut credina c splatul frecvent duce la apariia i
transmiterea !olilor i a suferinelor, motiv pe care !iserica l-a speculat i a nc"is
!ile pu!lice. Aotui au rmas s fie folosite unele ivoare )cura intern* despre care
se credea c sunt !inecuvntate de 2umneeu sau de ctre unii sfini.
'storia spa-ului ncepe n secolul al D'>-lea, cnd fierarul $ollin %E%eu
cumpr o pdure lng 3Bouj"on5 )n valon nsemnnd #ntna Fare*, un loc de
unde oamenii aduceau ap mineral. $olin a idit un "an n .:G8, iar n jurul "anului
G
s-a format un nou ctun, Hpa
G
-ul Nou. &n a doua jumtate a secolului al D>'-lea, apa
de Hpa era foarte cutat n mprejurimi.
'n .<;. @illiam Hlings!? descoper n Ior0s"ire un ivor feruginos
asemntor celui din localitatea !elgian pe care engleii o numeau HpaJ. &n jurul
ivorului din Ior0s"ire a fost construit 3A"e Englis" HpaJ5 i de aici cuvntul KspaL
a intrat drept su!stantiv comun n lim!a engle, cu sensul de Kfntn pu!licL
:
.
&n secolele D>' - D>'' aristocraii europeni i splau doar faa cu o pn
umed, considernd o!iceiul splrii corpului cu ap aparinnd claselor de jos. Hpre
sfritul secolului D>'' se produce revirimentul atitudinii fa de m!iere i !ile
pu!lice ca msur a igienei personale i fa de rolul profilactic sau curativ al apelor
minerale.
2up modelul t"ermelor i al sofisticatelor ritualuri romane ale m!ierii,
ncepnd cu secolul D>''' se devolt staiunile !alneare europene, iar un secol mai
triu moda ajunge i n /merica. Aonul a fost dat de localitatea engle Bat", unde
ntr-un trg de provincie, pe ruinele unor terme romane s-a edificat o staiune
!alnear.
Camenii veneau n staiuni s i refac sntatea folosind apele minerale n
cur intern sau e+tern. Htaiunile !alneare devin adevrate 3capitale5 de var, prilej
de contacte sociale i de etalare a !unstrii.
C i de tratament includea cura de ape, dans, partide de cri, lectur, plim!ri
pe jos, !aluri, recepii, spectacole de teatru sau oper, etc, toate efectuate dup un
program ec"ili!rat recomandat de un medic.
&n secolul al D'D-lea m!ierea a devenit o practic acceptat pe msur ce
medicina a preentat !eneficiile pe care le aduce curenia. $u toate aceste progrese n
/merica secolului D'D, n B"iladelp"ia, Benns?lvania, ntre nti noiem!rie i
cincispreece martie m!ierea era nc n afara legii )ca msur de aprare a
sntii*, iar n Boston, Fassac"usetts, m!ierea era interis dac nu era prescris
de un medic.
G
Spa )valon HpM* este un ora francofon din regiunea >alonia din Belgia. Este una din cele mai vec"i
i cunoscute staiuni !alneare din Europa, situat la poalele munilor /rdeni, n apropiere de frontiera
cu -ermania.
:
/sti se ncearc acreditarea ideii c spa ar fi acronimul unor e+presii latine ca: 3salus per aNuam5
sau 3sanitas per aNuam5, dar acronimele au aprut n secolul al DD-lea, deci cu mult mai triu dect
atestarea documentar a folosirii acestui cuvnt ca su!stantiv comun. He poate ca numele ctunului s
provin din latinescul 3spargere5 care inseamn a stropi, a uda, a mprtia.
:
&n secolele al D'D-lea i al DD-lea n Europa au nflorit staiunile !alneare i
s-au efectuat studii care au pus !aele !alneologiei tiinifice. 'niial, cura intern era
de o importan mai mare dect cura e+tern, apoi lucrurile s-au inversat, plcerea
m!ierii fiind mai mare dect cea a !utului apelor.
$ura !alnear n Europa coninea multe elemente acumulate de-a lungul
timpului pe structura termalismului roman: imersia n apa cald, !utul apei minerale,
sudaia n !aia de a!uri, rela+area ntr-o camer rcoroas i o diet uoar. Brogramul
ncepea la ora ase dimineaa cu !utul apei n pavilioane frumos ornamentate,
spaioase, n acorduri muicale. ,rma un mic dejun frugal, !aia n ape minerale,
prnul i apoi odi"na. 2up amiaa se recomandau plim!ri, apoi spectacole i cina.
3Htingerea5 era la ora nou, pentru c a doua i totul se relua n ori. $ura dura o lun
sau mai mult.
%a nceputul secolului al DD-lea cura !alnear n Europa com!ina dieta
strict, e+erciiile fiice i procedura comple+ de !aie. Bacienii erau e+aminai de
medic nainte de a ncepe cura. 2up e+aminare se ndreptau spre pavilionul !alnear
unde plteau pentru tratament i i depoitau valorile nainte de intra n ca!ina de
de!rcare. 2e la pavilion primeau prosoape, papuci i cearceafuri. Brocedura ncepea
cu un du fier!inte dup care curanii intrau ntr-o camer de plim!are cu aer fier!inte
timp de G9 - :9 de minute, apoi efectuau o scurt !aie de a!uri, un du i un masaj cu
spun. 2up masaj urma notul n piscin cu apa nclit la temperatura corpului i
apoi .< 1 G9 minute odi"na ntr-o piscin fier!inte special 1 3sprudel room pool5
care coninea un strat de nisip prin care nea ap mineral naturala car!onatat.
,rmau o serie de duuri rcoritoare dup care pacienii erau frecai cu prosoape calde,
apoi mpac"etai cu cearceafuri i acoperii cu pturi timp de G9 de minute. /stfel se
nc"eia procedura !alnear. Aratamentul mai coninea indicaii dietetice, e+erciii
fiice i cura de !ut.
2ivertismentul n staiunile europene includea: jocuri de noroc, curse de cai,
pescuit, vntoare, tenis, patinaj, dans, golf, clrie, plim!ri, spectacole de teatru,
toate cu scopul crerii unui am!ient care s readuc pacientul i anul urmtor. )7*
&n =omnia, dei e+ist dovei ar"eologice ale continuitii activitii n
staiunile !alneare edificate n vremea stpnirii romane, revitaliarea lor se produce
n secolele al D>''-lea, al D>'''-lea dar mai ales al D'D-lea, cnd se afirm staiuni
7
!alneare ca: Hnmartin, Bana, 4omorod, Aunad, Borsec, $limneti, $ciulata,
Clneti, -ovora, Hlnic Foldova, >atra 2ornei, $ovasna, etc.
$alitile i virtuile apelor minerale romneti devin cunoscute i apreciate n
Europa. 2r. $arol 2avilla i-a recomandat lui Napoleon al '''-lea o cur cu ape
minerale de la $ciulata, iar mai triu preedintele #ranei, Omile %ou!et a fost tratat
cu ape minerale m!uteliate la ivor i transportate la Baris. /pele minerale
m!uteliate la Borsec ajungeau pn la Budapesta i >iena.
/firmarea !alneologiei tiinifice romneti ncepe cu lucrarea lui %adislau
Bop 32espre apele minerale de la /rptac, Bodoc i $ovasna5, aprut n .PG., n
/rdeal. &n .P:;, Qtefan >asile Episcupescul ela!orea lucrarea 3/pele metalice ale
=omniei Fari5 n care descrie calitile apelor minerale de pe teritoriul =omniei. &n
.P<., /nastasie #tu pu!lic lucrarea 32espre ntre!uinarea apelor simple i a apelor
minerale n Foldova5, care a fost lucrarea de referin n domeniul !alneologiei timp
de peste <9 de ani. &n .PPR, delegaia romn la $ongresul de 'gien de la Baris a
preentat un amplu articol despre nmoluri. &n .R98, /l. Haa!ner Auduri, considerat
printele !alneologiei romneti, pu!lic monografia 3/pele minerale i staiunile
climaterice din =omnia5.
&n .R:., la $luj se nfiinea prima catedr de !alneologie, su! conducerea
profesorului doctor Fi"ail Htura, dup ce n .RG< specialitatea fusese recunoscut
oficial, iar n .R:< su! conducerea profesorului doctor -"eorg"e Bltceanu ia fiin
la Bucureti catedra de 3Balneologie i dietetic5. /ni!al Aeo"ari pune !aele
cercetrii tiinifice n !alneologie fcnd primele studii e+perimentale i clinice
asupra crenoterapiei )cura de !ut* i pu!licnd simultan la Bucureti i Baris, n
.R:7, 3Aratatul de terapeutic5.
&n .R7R se nfiinea la Bucureti 'nstitutul Naional de Balneofiioterapie. &n
cea de-a doua jumtate a secolului al DD-lea, !alneologia devine locul de convergen
al mai multor specialiti medicale, su!liniind caracterul integrator i nuanat
interdisciplinar al demersului terapeutic !alneo-climatic i fiioterapic. ):*
&n ilele noastre elegana i rafinamentul staiunilor !alneare de odinioar au
diminuat sau au cptat alte dimensiuni, dar oamenii merg nc la !i pentru rela+are
i sntate.
<
MEDICINA BALNEARA IN SECOLUL XXI
Fedicina modern nseamn, din punct de vedere al studiului, ptrunderea n
infrastructura celulei i n intimitatea proceselor !ioc"imice, concomitent cu
3decorticarea5 nucleului i descifrarea codului genetic. 2ac adugm la aceasta,
avalana de medicamente cu aciune intit i apariia conceptului de
medicamenteSdroguri modificatoare ale evoluiei )naturale* a !olii, este de neles
dificultatea n care se gsete clinicianul n general, dar mai ales medicul de familie,
atunci cnd sta!ilete un plan terapeutic n care ar tre!ui s-i gseasc locul i o cur
!alnear )!alneo-climatic*.
Cura balneo-climatic este o form de asisten medical care se aplic n
staiunile !aleno-climatice pe perioade definite de timp n scop profilactic, curativ sau
de recuperare i care utiliea n principal factorii terapeutici naturali ai staiunii,
aplicai dup o metodologie specific.
Balneologia sau mai complet, balneo-climatologia este tiina care se ocup
cu studierea factorilor terapeutici naturali: climatul, )inclusiv microclimatul din
saline i peteri*, apele minerale, lacurile, nmolurile, gaele terapeutice.
Balneoterapia este componenta aplicativ a !alneo-climatologiei, care are ca
o!iect utiliarea adecvat a factorilor terapeutici naturali n asistena medical
profilactic, curativ i de recuperare.
Staiunea balneo-climatic este localitatea care dispune de factori terapeutici
naturali )tradiional recunoscui i tiinific dovedii ca eficieni terapeutic*, de
instalaii adecvate pentru administrarea lor i care are organiarea ce permite
acordarea asistenei medicale !alneo-climatice n condiii corespuntoare. )<*
Balneologia a fost o important parte a medicinii timp de secole, dar n
ultimele decenii a pierdut mult din reputaia academic. 2ovei empirice, majoritatea
din surse vec"i, sugerea c !alneologia are un mare potenial terapeutic pentru
multe din pro!lemele de sntate care afectea populaia. &ns, n ilele noastre
!alneoterapia are un aer desuet, datorit progresului tiinific i te"nologic care a adus
su!stane de sinte cu aciune asupra factorilor cauali ai !olilor sau asupra
mecanismelor patogenice oferind o modalitate mai rapid i mai uoar de tratare
dect !alneoterapia.
8
&n general, metodele !alneoterapice sunt nenocive sau puin agresive, iar
intervenia lor nu se mrginete doar la TreparareaT corpului fiic ci se e+tinde i
asupra strii psi"ice a !olnavului, respectiv asupra calitii vieii.
&nelegerea conceptului de calitate a vieii n medicin )Nualit? of life* este
important, pentru c ameliorarea calitii vieii persoanei !olnave sau cu disa!iliti
este mai mult dect un o!iectiv terapeutic, este un element cu impact asupra deciiei
de finanare a sistemelor de sntate i a studiilor i cercetrilor. ):*
$onceptul de calitate a vieii este un c!nce"t #!li$tic nglo!nd patru
dimensiuni eseniale: condiia i capacitileSperformanele fiice, starea de !ine
psi"ologic )stima de sine, prerea despre propria nfiare, performanele cognitive,
relaiile inter-personale*, poiionarea i relaiile sociale i statusul economic.
$ristaliarea acestui concept medical alturi de redescoperirea virtuilor
medicinii "olistice, a valorii terapeutice a unor remedii naturale sau provenind din
medicina tradiional a diverselor popoare a condus i la redeteptarea interesului
pentru !alneologie. )8*
Balneoterapia are suportul fiiologicSfiiopatologic al efectelor sale n
mecanismele de adaptare ale organismului i n plus ofer un grad ridicat de
ameliorare a caliti vieii pacienilor cu diverse suferine.
/. 4off si B. Uungmann au clasificat met!dele te%a"e&tice in 7 grupe
7
: ..
amputaia )eliminarea*, G. su!stituia, :. dirijarea funciilor si 7. stimularea
organismului in vederea ela!orrii unor rspunsuri adaptative comple+e. Brimele trei
metode sunt definite ca mijloace terapeutice artificiale, iar a patra grupa cuprinde
metode care apelea la funciile de reglare ale organismului si sunt denumite metode
naturale.
7
.. amputaia sau eliminarea se refera la mijloacele c"irurgicale, parial la terapia cu anti!iotice si
seruri si vaccinuri si terapia cu energii nalte din oncologie.
G. substituia include metode de tratament prin care sunt nlocuite artificial su!stane vitale imposi!il
de produs de ctre un organism !olnav: insulina in dia!et, vitamina B
.G
in anemia megalo!lastica etc.
:. dirijarea funciilor repreint arsenalul farmacologic, dietetic si imunologic ce urmrete
modificarea si dirijarea unor funcii tul!urate: secreia gastrica, tranitul intestinal, tensiunea arteriala
etc.
7. stimularea/reglarea funciilor de adaptare presupune aplicarea sistematica, succesiva, doata, a
unor factori stimulani de natura: termica, c"imica, mecanica, asupra tegumentului )!alneoterapie* sau
mucoaselor )crenoterapie* in scopul o!inerii unor reacii fiiologice de rspuns adaptativ.
;
Rspunsurile adaptative complexe ale funciilor organismului la aplicarea
sistematica, succesiva, dozata, a unor factori stresani: termici, chimici, mecanici pe
tegument sau pe mucoase constituie terapia de adaptare.
Aerapia de adaptare se adresea organismului in ntregul lui si urmrete
ec"ili!rarea !alanelor "omeostatice. Butem compara cuplul pacientSfactor terapeutic
natural cu un sistem ci!ernetic optimiat la nivelul sistemelor de autoreglare su!
aciunea comple+a a factorilor terapeutici.
Viaa modern cu nenumratele faciliti o!inute ca urmare a devoltrii
te"nologice aduce unele c!n$ecine ned!%ite a$&"%a 'iinei &mane.
=educerea contactului cu natura, desfurarea activitilor in spatii nc"ise,
aclimatiate, au dus la apariia noiunii de T"omo domesticusT si la consecinele
acestui mod de viata, respectiv sindromul de deconditionare caracteriat prin
deperformarea capacitaii funcionale de termoreglare.
'n raport de evoluia anotimpurilor termoreglarea are o ritmicitate seoniera
prin solicitarea succesiva a celor doua aspecte majore: termolia in seonul estival si
termogenea in seonul "i!ernal. $ele doua funcii au o influenta reciproca negativa,
adaptarea la rece anulnd-o pe cea la cald si invers
<
. $ea mai cunoscuta si eficienta
modalitate de optimiare a termoreglrii este cura "elio-marina care consta in
aplicarea succesiva a factorilor contrastani: cald - e+punerea la soare, rece - imersia
in apa marii.
/lt consecin vieii moderne este sindromul hipokinetic manifestat prin
reducerea maselor musculare, reducerea capacitaii de efort si obezitate. /cest
sindrom comple+ repreint un factor de risc in apariia multor !oli: reumatismele
degenerative, !oli cardio-vasculare, respiratorii, etc. Brevenirea instalrii acestui
sindrom i com!aterea consecinelor negative asupra strii de sntate necesit msuri
comple+e care pot fi instituite n staiunile !alneare. Be durata curei pacientul este
instruit asupra dietei adecvate, asupra importanei activitii fiice i a modului
concret de realiare a ei, asupra modului n care se poate lupta cu stresul cotidian,
asupra importanei unui mod sntos de via i munc. );*
<
/daptarea la rece este in legtura nemijlocita cu aprarea mpotriva !olilor Ta frigoreT specifice
seonului rece: afeciuni respiratorii, reumatismale, ginecologice, reno-urinare, oto-rino-laringologice.
Aermoreglarea la rece este o funcie adaptativa, deci nestimularea ei duce la deperformarea rspunsului
periferic circulator. Holicitarea ei sistematica, repetata, prin aplicarea unor stimuli reci, pe suprafee
ntinse ale tegumentului, in perioada calda a anului, induce un rspuns adecvat al circulaiei periferice
de termoreglare.
P
(ACTORII TERAPEUTICI NATURALI
I) CLIMATUL* BIOCLIMATE
Clima are un impact semnificativ asupra organismului, deseori neluat n
seam nici de pacient nici de medicul care face recomandarea de cur !alnear.
$limatul este factorul terapeutic natural cel mai intens i intim legat de !iologia fiinei
vii, contactul cu persoana aflat la cur fiind permanent, spre deose!ire de contactul
cu apele minerale sau nmolurile care sunt limitate de timpul de e+punere sau de
cantitatea ingerat.
$lima repreint totalitatea factorilor fiici )cosmici, atmosferici, teretrii i
telurici* i !iologici tipici pentru o regiune, care acionea mpreun asupra
organismului uman.
=omania se afl n ona de clim temperat continental cu patru anotimpuri
distincte. $limatul este modulat de dispoiia armonioas a reliefului:
arcul $arpatic ):9V din relief este muntos* se afl n centrul rii(
dealurile su!carpatice i podiurile ):9V din relief este deluros* sunt
dispuse in continuarea munilor fcand trecerea spre onele joase(
campiile i luncile
'mpactul climatului asupra organismului se msoar prin indicele de confort
termic
6
i stresul bioclimatic
!
.
Aclimatizarea constituie un comple+ de modificri funcionale prin care
organismul transpus ntr-un climat nou rspunde la solicitarea noilor factori, printr-o
restructurare vegetativ, umoral i meta!olic. =itmul i intensitatea modificrilor
depind de specificitatea factorilor i de capacitatea de adaptareSrspuns a
organismului.
8
ndicele de confort termic repreint acea ona termica in intervalul creia pacientul are
senaia de confort termic. 'n medie acest indice este situat intre .8,P
9
si G9
9
$ si se numete
temperatura efectiv echivalenta. Ea depinde de starea generala a persoanei, adecvarea sau nu a
im!racamintei, preenta sau a!senta vntului care in general este un factor de disconfort.
;
Stresul bioclimatic repreint limitele de oscilaie ale principalelor elemente meteorologice
intre care organismul uman are in ec"ili!ru principalele sisteme de reglare )!alanele "omeostaice* si
dincolo de care sunt antrenate mecanismele de adaptare "omeostaia. He determin doi indici: stresul
bioclimatic cutanat " care repreint senaia de caldSfrig resimita de pacient la nivel tegumentar - si
stresul bioclimatic respirator - care reflecta sc"im!urile de gae respiratorii intre organism si mediu.
R
2up solicitrile adaptative necesare aclimatirii se descriu urmtoarele tipuri
de !ioclimat:
bioclimatul de cruare este localiat in onele colinare si de es,
onele su!alpine si mpdurite joase. /climatiarea se realiea uor, cu variaii
funcionale minime, apropiate de limitele fiiologice. He recomanda persoanelor aflate
n convalescenta si celor cu de!ilitate fiica.
bioclimatul e!citant este localiat in onele de step i n cele aflate la
peste .999 m. >ariaiile funcionale pe care le solicit aclimatiarea depesc
variaiile fiiologice. He recomanda persoanelor sntoase i pacienilor cu afeciuni
"ematologice si endocrine.
bioclimatul stimulant tonifiant este localiat n ona litoral i n cea
de trecere de la ona alpin la cea su!alpin. Breint elemente mi+te n funcie de
anotimp: vara i iarna sunt preponderente caracteristicile !ioclimatului e+citant iar
primvara i toamna ale !ioclimatului de cruare. &n seonul estival aclimatiarea
solicit intens resursele de adaptare ale organismului, motiv pentru care trimiterea n
aceste staiuni tre!uie fcut dup un e+amen complet al persoanei sntoase.
Beneficia de cura in aceasta ona convalescenii dup traumatisme, pacienii cu
afeciuni reumatismale, post-traumatice, neurologice( afeciuni dermatologice,
ginecologice, respiratorii, dar cu o funcie cardio-vascular !un.
"eteosensibilitatea este reacia unor persoane la sc"im!area vremii in ceea
ce nseamn amplitudinea siSsau com!inaia neo!inuita a unor factori climatici. He
poate considera si ca o lipsa de adaptare la factori naturali indusa de sindromul de
deconditionare si de "ipomo!ilitate. W);*)P*X
.9
II) APELE MINERALE
II) A"ele mine%ale) Hunt soluii naturale
P
de sruri disociate ionic sau nu,
aflate in ec"ili!ru la ivorSsursa. Bentru ca o ap sa fie declarat mineral ea tre!uie s
ndeplineasc cel puin una din urmtoarele condiii, n conformitate cu definiia
internaional din .R.G dat la $ongresul de la Bad Nau"eim:
s conin cel puin . g sruriSl(
s conin elemente c"imice solide sau gaoase cu aciune terapeutica
dovedita tiinific(
sa ai! la ivor cel puin G9
9
$(
sa conin microelemente(
'n funcie de concentraia srurilor, apele minerale se grupea in:
"ipotone - conin su! 8 g sruriSl(
iotone - conin ; - R gSl(
sla! "ipertone - conin pana la .< gSl(
"ipertone - conin peste .< gSl.
&n funcie de temperatura apei la ivor se descriu:
ape minerale reci a cror temperatura la sursa se gsete in jurul G9
9
-
GG
9
$(
ape minerale "ipotermeSoligoterme cu temperatura cuprinsa intre G:
9
-
:7
9
$(
ape minerale ioterme cu temperatura in jurul valorii de :;
9
$(
ape minerale "iperterme a cror temperatura depete :P
9
$.
P
2up modul de formare, apele minerale se clasifica astfel:
Y juvenile - nscute din condensarea vaporilor din magma(
Y veterice - provenite din fostele mari( se gsesc in vecintatea cmpurilor petrolifere(
Y meteoriceSvadoase - formate din apa din precipitaii la care s-a adugat !io+idul de car!on
din atmosfera si mineralele din solul str!tut(
Y mi+te - provenite din amestecul apelor juvenile si vadoase( in aceasta grupare se pot ncadra
majoritatea apelor din =omnia(
..
2atorit comple+itii compoiiei c"imice si a proprietilor fiice apele
minerale au fost grupate in trei grupe ce conin .. categorii, dup cum urmea:
grupa /: ape minerale cu mineraliare peste . gSl - ape cloruro-sodice,
alcaline, alcalino-teroase, sulfatate-sodice-magneiene, car!ogaoase(
grupa B: ape minerale cu mineraliarea su! . gSl, ce conin
oligominerale sau au termalitate - oligometalice, feruginoase, arsenicale,
iodurate, sulfuroase(
grupa $: apele radoniceSradioactive. W);*)P*)R*X
C%en!te%a"ia+c&%a inte%na c& a"e mine%ale. Brin cura intern cu ape
minerale se urmrete m!untirea capacitii de reglare a mecanismelor
"omeostaice. /ciunea apelor minerale in cura interna are caracter trifaic: etapa
refle+, etapa neuro-c"imic i etapa post-cur.
.. etapa refle!a, cuprinde o sum de reflexe condiionate si
necondiionate redeteptate de ingestia propriu-isa(
G. etapa neuro-chimic ncepe cnd apa i componentele c"imice ale ei
ptrund n mediul lic"id al organismului, determinnd rspunsuri nespecifice pentru
meninerea ec"ili!rului "idric, acido-!aic, ionic. Broprietile fiico-c"imice ale apei
minerale generea rspunsuri specifice: modificarea dinamicii colecistului i cilor
!iliare, a peristalticii intestinale, fluidificarea secreiilor !ronice, etc. &n aceast etap
sunt fructificate calitile intrinseci ale resursei naturale. Efectele produse depesc
simpla su!stituire a apei i unor electrolii care ar putea fi deficitari n organism,
antrennd rspunsuri adaptati#e locale $i sistemice% &spunsurile locale aparin
organelor digestive )stomac, ficat, pancreas, intestine* i constau n modularea
ritmului, cantitii i calitii secreiilor digestive, reflectivitii osmo-i
c"emoreceptorilor din tractul digestiv iSsau organelor de e+creie )rinic"i, ci
urinare*. &spunsurile sistemice constau n modularea reactivitiiSregimului secretor
neuro-endocrin cu consecine asupra meta!olismului "idric, electrolitic, osmotic.
:. etapa post-cur este repreentat de funcionarea optim a !alanelor
"omeostatice, e+primat prin rspunsuri adaptative eficiente ca urmare a
3antrenamentului5 la care a fost supus organismul pe durata curei.
.G
/ciunea profilactic a curei interne se !aea pe faptul ca organismul este
supus unui aport controlat de apa si electrolii fata de care se adaptea prin
mecanisme "omeostatice. 'n cursul curei !alneare aceste mecanisme sunt
antrenateScorectateSperfecionate.
&n funcie de calitile intrinseci ale apei minerale i efectele lor asupra
organismului, se disting mai multe ti"&%i de c&% inte%na:
#ura de drena$ bilio"duodenal si intestinal realiea o mai !un eliminare a !ilei
si golire a intestinului de coninut. He realiea cu ape sulfuroase, sulfuroase-
sulfatate sau cloruro-sodice )in unele tari se folosete apa de mare.*. Este indicat
persoanelor sntoase care lucrea n condiii stresante, o!ositoare care determin
modificri ale dinamicii cilor !iliare i a crei singur manifestare poate fi
constipaia "a!itual.
#ura de diureza, necesara TsplriiT cailor urinare si ndeprtrii din organism a
deeurilor meta!olice se realiea cu ape "ipotone, oligominerale, sulfuroase. Boate
fi indicat persoanelor cu malformaii reno-ureterale care predispun la sta renal cu
toate consecinele ulterioare.
#ura de echilibrare hidro"electrolitic a persoanelor care lucrea n condiii care
presupun efort de termoreglare i pierdere de sruri i lic"ide: mineri, siderurgiti la
care crenoterapia reface aceste pierderi.
#ura excito"secretorie gastrica este indicata celor cu inapetena, cu tendina la
constipaie si se realiea cu ape "ipertone. W)P*)R*X
E,"l!ata%ea -i c!me%ciali.a%e a a"el!% mine%ale nat&%ale) /pele
minerale folositeSindicate n cur intern se !eau de cele mai multe ori la ivorSsurs.
Ele pot fi m!uteliate i se pot comercialia pentru consumul alimentar, cotidian. Brin
4CAZ=[=E/ nr...9G9 din . septem!rie G99< au fost sta!ilite 3Normele te"nice de
e+ploatare i comercialiare a apelor minerale naturale5. /cest act normativ )inclusiv
ane+ele* conine elementele necesare unei corecte e+ploatri i valorificri a apelor
minerale. Etic"etarea apelor minerale naturale tre!uie s conin informaii referitoare
la compoiia c"imic precindu-se constituenii caracteristici, locul unde este
e+ploatat sursa i numele acesteia. Be etic"ete pot fi nscrise indicaii precum:
.:
Tstimulea digestiaT, Tpoate facilita funciile "epato-!iliareT sau indicaii similare.
).9*
'voarele de ape minerale tre!uie protejate micro!iologic i !ioc"imic
conform cu legislaia n vigoare i analiate periodic.
&n pavilionul de crenoterapie fiecare !uvet tre!uie s fie inscripionat cu
numeleSnumrul ivorului, tipul apei minerale, indicaiile, modul de administrare si
contraindicaiile ivoruluiSsursei respective. $alea de acces la ivor tre!uie s fie
marcat cu indicatoare, tre!uie s fie pavat, prevut cu !alustrade si !nci pentru
odi"na curanilor.
Bacienii primesc indicaiile necesare efecturii curei de la medicul specialist
din staiune. Be fia de tratament sunt trecute: sursa, cantitatea de ap ingerat, ritmul
administrrii, momentul administrrii n funcie de tipul afeciunii.
,nele ape minerale pot fi administrate i su! form de aerosoli sauSi irigaii
vaginale. Bentru acest tip de aplicaii sunt necesare dotrile corespuntoare: aparate
de aerosoliare, irigatoare, a cror folosire s fie apro!at de ctre Finisterul
Hntii. )..*
&n staiunile cu ape minerale pentru crenoterapie se gsesc i dotri pentru cura
e+tern: piscine acoperite sau n aer li!er cu diferite tipuri de ape sau cu apa din
reeaua comunal. Herviciile de electroterapie, masoterapie, 0inetoterapie sunt
organiate similar n toate staiunile !alneo-climatice. Brescripia medical adecvat
afeciunii principale i n acord cu comor!iditile i polipatologia pacientului este
fcut de ctre medicul specialist rmf! i efectuat de ctre terapeui )asisteni* cu
studii medicale de scurt durat de profil.
III) Lac&%ile te%a"e&tice) Hunt suprafee de apa care au luat natere prin
unul din mecanismele de genea ale apelor minerale si care pot fi folosite la scldat,
in scop profilacticSterapeuticSrecuperator.
'n tara noastr sunt trei tipuri de lacuri:
de liman - aprute la locul de vrsare in mare a unui ru(
de cmpie - a cror compoiie c"imica este determinata de compoiia solului
din vecintate(
din masivele de sare.
.7
C&%a e,te%n c& a"e mine%ale se practic su! form de !i n ciSvane
sau piscine, folosind ape minerale din mare, lacuri sau de la ivoare minerale de
diferite tipuri la care se pot aduga alte proceduri: micarea, presiuni, friciuni. Este
apreciata de ctre pacieni imersia in apa lacului, a marii acolo unde e+ista amenajri
su! forma plajelor, sau solariilor.
Baia mineral acionea asupra organismului prin factoriSvectori fiici
)mecanici, termici* si c"imici. 2aca apa minerala este folosit in piscine,
"idro0inetoterapia, repreint, ea nsi un factor terapeutic deose!it de eficient in
cadrul tratamentului comple+ !alnear.
'% Vectorul termic Aotalitatea rspunsurilor organelor si sistemelor la aciunea
vectorului termic depinde de: starea fiiologica a organismului )nutriie, irigaia
tegumentara, tipul reacionalSconstituional*, proprietile fiice ale agentului termic
folosit )greutate specifica, capacitate calorica, termoconducti!ilitate, termope+ie* si
temperatura tegumentului in momentul aplicrii factorului terapeutic.
Tem"e%at&%a influenea sistemele vii ncepnd de la nivelele fundamentale
ale energiei !iofiice si moleculare, pana la sistemele de cea mai mare comple+itate
funcionala de integrare. 2e temperatura depinde structura membranelor celulare si a
constituenilor protoplasmatici - legturile non-covalente )ionice, van der @aals,
punile de "idrogen*, numrul punilor de "idrogen din structura "elicoidala a aciilor
nucleici si a proteinelor, meomorfismul fosfolipidelor, starea faelor lamelare sau
"e+agonale ale mem!ranelor, starea lanurilor de "idrocar!uri si acii grai. Aot
temperatura este cea care influenea funcii si reacii biochimice din membrana si
citosol - mo!ilitatea receptorilor mem!ranari )cu implicaii in procesele de aprare ca,
de e+emplu, formarea !onetei limfocitare*, formarea de veicule plasmalemale,
legarea "idrofo!a a insulinei pe receptori, activitatea adenilciclaei, sintea enimelor,
preentaSapariia sau nu a ioenimelor, vitea de difuiune, ec"ili!rul 2onnan,
consumul de o+igen, etc.
Aemperatura influenea activitatea celulara !ioenergetica, de multiplicare, de
aprare, randamentul funcional al diverselor sisteme de reglare si aprare. %entru
toate procesele biologice, temperatura reprezint una din condiiile eseniale ale
desfurrii optime. Aemperatura mediului la care solicitarea mecanismelor de
.<
termoreglare este minimala constituie ona de neutralitate termica, sau altfel spus
individul nu are nici o tre!uina termica.
(ipertermia este creterea temperaturii centrale peste :;,:
9
$ prin aport pasiv
de cldura. $reterea temperaturii centrale are drept consecine: creterea factorului
de inhibare a migrrii leucocitelor &'()*, macrofagelor )F'#*, activarea
transformrii limfoblastice, stimularea activitii plachetare, a sistemului fibrinolitic,
creterea sintezei de interferon. Hu! influenta cresterii temperaturii se produc nu
numai modificri funcionale ci si structurale, ca de e+emplu, formarea !onetei
limfocitare )capping*, veicule ale plasmalemei, etc. /prarea celulara si imunitatea
sunt doua domenii cu !eneficiu deose!it de pe urma "ipertermiei. %a o temperatura
centrala de :P
9
-:R
9
$ este activat sistemul serotoninergic central )care in"i!a
activitatea sistemului nervos simpatic de la nivel central*, sistemul "ipotalamo-
"ipofiar )cu eli!erare de /.$.A.4., endorfine, melanotropina* si sintea de prolactina.
).G*
Hu! aciunea !ilor "iperterme ntreg organismul este T!ulversatT, toate
aparatele si sistemele Tlucrea tranitoriuT intr-un regim care solicita toate mijloacele
de reglare antientropica pentru meninerea "omeostaiei mediului intern.
&aporturi termice si circulaia periferic de termoreglare
-radientul termic intern )gradient intern de cldura* repreint diferena de
temperatura dintre ona centrala ):;
9
$* si ona periferica ):7
9
1 :<
9
$* si msoar
apro+imativ G-:
9
$
R
.
-radientul termic e+tern )gradient e+tern de cldura* repreint diferena de
temperatura dintre ona periferica de termoreglare si mediul am!iant )confortul termic
se situea la GG-G7 grade $*. Fsoar R-.. grade $.
2eficitul caloric repreint cantitatea de cldura care tre!uie adugat
temperaturii periferice pentru a ajunge si aceasta la :; grade $. $nd temperatura
onei periferice a ajuns la :; grade $ deficitul caloric este 9 si nu mai e+ista flu+uri
calorice.
Aprecierea subiecti#a a reaciei termoterapice.
R
R.E+ista un raport de proportionalitate intre valoareaScresterea temperaturii si circulatia periferica
sta!ilit la GG
9
1 :9
9
$ pentru mediul am!iental si GP
9
1 :<
9
$ pentru tegument. %a GG
9
$ temperatura
.8
Henaiile su!iective ale pacientului apar precoce sau tardiv si sunt poitive
sau negative in raport de corectitudinea alegerii si dorii factorului terapeutic ales.
Henaiile precoce negative sunt su! forma de durere la nivelul e+tremitilor la
aplicaia de factor rece sau arsura la aplicaia de factor termic cald. Aardiv, ca urmare
a supradorii intensitii. duratei, ritmului de administrare pot apare tul!urri de
somn, apetit, termoreglare, cefalee, vertij, palpitaii. Henaiile su!iective poitive
sunt de confort termic, rela+are, tonus psi"ic !un )!una dispoiie*, odi"na, cooperare
sporita la actul terapeutic.
Aprecierea obiecti#a a reaciei in hidroterapie.
Brin coeficientul (ildebrand se aprecia raportul dintre puls si respiraie
care in condiii normale este de P9S.8\<. $nd acest raport este mai mare de 7 -<
nseamn ca frecventa cardiaca este mai mare de .G9 !atSmin si cea respiratorie mai
mare de G9 respSmin, ceea ce se traduce prin dispnee, palpitaii. )P*
&eacia dermo-#asculara traduce valoarea circulaiei periferice. He aprecia
de ctre terapeut prin metoda 2almod?: se apasScomprima cu degetul tegumentul
pana ce acesta se al!ete si apoi se cronometrea timpul de revenire a culorii. 'n mod
normal coloraia pielii se reface in G - < sec. C durata de revenire a coloraiei mai
mare de P - .9 sec nseamn un rspuns patologic. /ceasta reacie )rdv*, se produce in
trei fae, din care primele doua au durate diferite in funcie de domeniul termic al
factorului terapeutic iar a treia este similara. Etapa finala este staa vasculara tradusa
prin pierderea tonusului vascular care se soldea cu scderea tensiunii arteriale pana
la colaps. Bentru a stimula tonusul vascular, orice procedura calda se nc"eie cu o
aplicaie rece scurta si orice procedura rece se aplica pe tegumente calde si se nc"eie
cu o aplicaie scurta calda. ).:*
Caracteristicile rspunsurilor fiziologice la aplicaia factorilor termici in
raport de tipul reacional )dupa %ampert si col. .R8.*
parametrul tipul microkinetic tipul macrokinetic
temperatura centrala sta!ila,joasa la!ila, relativ ridicata
eritemul caloric si
#asodilataia la rece )dup
*e+is,
eritem intens la 7: grade $ si
vasodilataie su! .9 grade $
eritem intens la 7. grade $ si
vasodilataie la rece la .<-.P
grade $
rspunsul la stimuli reci si
calzi%
vasoconstricie si vasodilataie
sla!a, lenta si incompleta.
vasoconstricie si vasodilataie
puternica, rapide, e+agerata.
bile pariale calde
.;
stocarea cldurii redusa crescuta
cre$terea temperaturii
centrale
nensemnat, cu transpiraie accentuata.
bile pariale reci
cedarea cldurii accentuata sla!a
temperatura centrala redusa constanta sau crescuta
bile hiperterme
rspunsul imuno-biologic redus puternic
stocarea cldurii accentuata mai redusa
tipul metabolismului trofotrop, sta!il ergotrop, nesta!il
-A sistolica/diastolica cretere tardivaSscdere cretere rapidaScretere
puls sta!il ta"icardic
respiraie linitit ta"ipneica
rspuns ner#os somnolenta, apatie e+citaie, teama
dozarea parametrilor
temperatura e+trema ):P-7G grade $* medie ):7-:8 grade $*
durata mare mica
distanta dintre aplicaii mare mica
.nclzirea e!tremitilor la 7:-7< grade $ 7:-7< grade $
suprafaa corporala mare mica
/% Vectorul mecanic% 'n conformitate cu legea lui /r"imede la imersia
corpului in apa de !aie se produce pierderea aparenta a greutii corporale, pierdere cu
att mai evidenta cu cat concentraia apei este mai mare. /stfel, micrile devin mai
uoare, mai puin dureroase, iar grupele musculare acionea mai uor asupra
segmentelor corpului.
Brin imersie sunt reduse informatiile gravitationale si cele termoesteice, deci
si activarea corticala este minimala, ceea ce permite sta!iliarea "omeostaiei neuro-
endocrine si umorale la parametrii de confort neuropsi"ic si !iologic.
'n acelasi timp cu reducerea substantiala a informatiilor gravitationale si
termice incep sa creasca informatiile de la interoceptori, mai cu seama de la
!aroreceptorii stimulati de noile conditii "emodinamice si se activeaa procesele
neuroendocrine depresoare cardiace )efectul *ainbridge*, se amorseaa reflexul
+enry",auer de in"i!are a secretiei de vasopresina cu consecinta lui fireasca-
scaderea tensiunii arteriale.
Brelungirea imersiei peste G9 min duce la predominanta proceselor de reglare
endocrino-umorale cu secretarea unui factor natriuretic si diuretic -...). &atrial
.P
natriuretic factor/, legat cu o bucla de feed"back de vasopresina. >asopresina
stimuleaa secretia de /.N.#. care la randul lui in"i!a secretia de vasopresina. /stfel,
o !aie de termoneutralitate cu o durata de :9-79 min poate duce la scaderea tensiunii
arteriale cu aproximativ 012. )R*.
Bresiunea "idrostatica a apei din !aie e+ercita asupra prilor moi ale
organismului o apsare mai evidenta la nivelul toracelui si a!domenului )scade
circumferina toracica si a!dominala, creste presiunea intrapleural si
intraa!dominal* si al circulaiei venoase a mem!relor. W)P*).G*X
0% Vectorul chimic% $ompoiia c"imica a apei, confer individualitate sursei
si prin aceasta si terapiei. %a imersia corpului in apa de !aie se produce:
Y stimulareSaciune nespecific - produsa de factorul termic si mecanic(
Y stimulareSaciune specific - prin resor!ia tegumentara a diverselor
su!stane.
'n caul apelor cloruro-sodice, cristalele si srurile ramase pe tegument
constituie Tmantaua de sareT, care alturi de aciunea "igroscopica a Na$l stimulea
Ta la longueT terminaiile nervoase din piele si rein apa din atmosfera realind
sc"im!uri osmotice tegumentare diferite fata de condiiile cotidiene ale organismului.
B4-ul tegumentar acid confer tegumentului permea!ilitate numai pentru cationi.
Fodificarea p4-ului in cursul curei e+terne cu ape srate creste permea!ilitatea
tegumentara si pentru anioni. Bile minerale calde alcaline ncarc pielea
electronegativ, in timp ce !ile acide )cele care conin ioni !ivaleni $a
]G
* o ncarc
electropoitiv. #i+area ionilor in piele modifica meta!olismul acesteia. C parte din
ioni prsesc pielea si trec in apa de !aie. E+ista, deci un pasaj du!lu al ionilor care
modifica e+cita!ilitatea tegumentara ca si refle+ele cu punct de plecare tegumentar.
Bile srate concentrate stimulea circulaia cutanata cu repercursiuni asupra
circulaiei generale. %a !ile car!ogaoase intervine masajul fin al !ulelor de $C
G
care acionea asupra tegumentului. )P* )..*
/ciunea apelor minerale aplicate su! forma curei e+terne se manifest mai
pregnant sau mai discret de la nivel celular pana la nivelul tuturor aparatelor si
sistemelor din organismul uman. /ceasta caracteristica este in acelai timp punctul
forte si veriga sla!a a !alneoterapiei. Este punctul forte pentru ca adresndu-se
.R
ntregului organism, medicina !alneara este medicina "olistica, a!ordare din ce in ce
mai necesara practicii moderne din caua fragmentarii prin supraspecialiare a
domeniilor medicale, fapt ce conduce la ignorarea ntregului. He constituie in veriga
sla!a pentru ca multitudinea de elemente interdependente ce compun factorul
terapeutic fac dificila studierea lor dup cerinele medicinii !aate pe dovei, cerine
care ignora persistenta !alneoterapiei de-a lungul e+istentei umane.
$ura !alnear produce efecte favora!ile ce persist timp ndelungat prin
modificarea capacitii de rspuns adaptativ la diveri stimuli.
1. &eacti#itatea cutanat preint creteri ale excitabilitii cutanate,
ameliorarea capacitii de difuziune a hialuronidazei i stimularea sistemului reticulo"
endotelial. Aot la nivel cutanat au fost evideniate modificri metabolice i enzimatice
tisulare su! influena aplicaiilor calde de nmol. Este vor!a despre: creterea
fosfatazelor alcaline i a oxidazelor, scderea reaciei %-3 pentru evidenierea
mucopolizaharidelor neutre din piele i o accentuare a reaciei +ale pentru
mucopolizaharidele acide &acidul hialuronic/. Baia general de nmol la 7:
9
$
modific starea coloidal a substanei fundamentale din piele i activeaz funciile
enzimatice oxido"reductoare i eliberatoare de energie cu consum de glicogen ).*
2. &eacti#itatea neuro-endocrin% Fodificrile enimatice i meta!olice
aprute n glandele endocrine dup !alneoterapie difer dup specificul secretor al
glandei, dup stadiul funcional n care se gsete glanda i sunt legate de tipul
aplicaiei terapeutice. 2e e+emplu, su! aciunea nmolului se produce o stimulare
armonic n toate glandele n sensul creterii activitii enimatice i de sinte cu
pstrarea specificitii fiecreia. )..*
$orelat cu activitatea de armoniare funcional endocrin este i stimularea
activitii a+ului "ipotalamo-"ipofio-suprarenalian tradus prin optimiarea
nivelurilor plasmatice ale: ^-endorfinelor, /.$.A.4.-ului i cortiolului.
Fecanismul endocrin este implicat i n inducerea efectelor antiinflamatorii
ale !alneoterapiei prin modularea activitii a+ului "ipotalamo-"ipofio-suprarenalian
i prin ec"ili!rarea general a !alanei endocrine, efecte persistente i post-cura W).*
).7*X
=eactivitatea fa de mediatorii c"imici 1 acetilcholina i adrenalina 1 ca i
cea fata de ionii corelai cu activitatea vegetativ 1#a, 4g, 5 1 este crescut dup
G9
cura e+tern cu nmol, iar tonusul vegetativ preint o tendin spre
reglareSnormaliare, ceea ce duce la remedierea stigmatelor vegetative.).7*.
/) &eacti#itatea imunologic% $ura !alnear determin creterea
capacitaii de aprare antimicro!ian prin creterea puterii fagocitare a leucocitelor-
evideniat prin modificrile indicelui opsonocitofagic )'.C.$.*.
2e asemenea, a fost evideniat efectul antiinflamator de apro+imativ <9V din
cel al diclofenacului produs de e+tractul din nmol W);* )..*W
,n alt studiu a investigat dinamica cito0inelor plasmatice i a moleculelor
solu!ile de adeiune plasmatica asupra su!iecilor sntoi% /ciunea aplicaiei
peloide asupra reelei de cito0ine ar putea fi legat de efectele proteinelor de stres
termic asupra funciilor plac"etare i ale celulelor endoteliale. ).<*
/lte studii demonstraser ca termoterapia cu nmol influenea nivelul seric
al unor cito0ine implicate n meta!olismul condrocitelor i n patogenia artroelor
prin modularea producerii lor: W).7* ).8*X
3cderea nivelului prostaglandinelor %,67 i a leucotrienelor '8*9 n sngele
pacienilor artroici supui tratamentului mpac"etri cu nmol, conduce la concluia
ca aplicaia de nmol e+ercit un efect protector asupra cartilagiului i este n stare sa
induc scderea durerii prin scderea inflamaiei. ).;*
Re0&li 0ene%ale "ent%& a"lica%ea 1alne!te%a"iei
#orma cea mai comuna de folosire a apelor minerale este !aia calda. Bentru o
aplicare adecvata a !ii asistentulSterapeutul din serviciul de "idrotermoterapie tre!uie
respectate anumite reguli:
.. 'nspecia !olnavului nainte de a intra in cada.
G. Balneaia majora nu se e+ecuta dup mese a!undente )prn*, dup stres, eforturi,
stri tensionale. Este de preferat ca aplicaia "idrotermoterapic s se fac n cursul
dimineii.
:. 2aca se aplica doua proceduri majore in cursul aceleiai diminei, intre ele tre!uie sa
fie o!ligatoriu o paua de G ore. He va evita ncrcarea prescripiei cu prea multe
proceduri.
7. /pariia menstruaiei contraindica orice tratament !alnear in primele G-: ile iar in
urmtoarele ile se permit doar aplicaii minore la mem!rele superioare.
<. -olirea emonctoriilor.
G.
8. /plicaia de "idrotermoterapie rece se va face pe tegumentele calde sau nclite n
preala!il i se ncepe totdeauna cu e+citantul cald.
;. /plicaiile calde, fier!ini vor fi o!ligatoriu urmate de o aplicaie rece pentru a
com!ate vasoplegia ce urmea.
P. %a ieirea din !aie pacientul va ters cu un cearceaf, iar intensitatea tergerii va fi n
raport cu intenia urmrita: cu micri mai viguroase )pentru tonifierea pacientului*
sau mai !lnde )pentru diminuarea rspunsului*.
R. /plicarea e+acta a prescripiei: temperatura, durata, nivelul de imersie sau regiunea pe
care se face aplicaia. /sistentulSterapeutul va putea sa adauge e+citani minori 1
friciunea sau periatul pentru a gr!i apariia reaciilor dermo-vasculare
.9. /sigurarea suportului psi"ic al pacientului prin e+plicaii asupra procedurii aplicate i
evitarea discuiilor neplcute sau in contradictoriu.
... /sistentulSterapeutul va urmri starea pacientului pe durata aplicaiei pentru a preveni
apariia incidentelor sau accidentelor posi!ile n "idrotermoterapie.
2aca apa este de tip car!ogaos, sulfuros sau radioactiv i se va recomanda
pacientului sa nu se mite in !aie pentru a nu ndeprta gaul din apa care adera la
piele si acionea ca un e+citant mecanic foarte fin. ).:*
'n timpul !ii 0ineto, micrile pasive sau active se vor efectua sistematic,
dup un program supraveg"eat de personal calificat.
Baia la cada poate fi generala sau pariala, atunci cnd medicul considera ca
procedura este prea solicitanta pentru pacient. Bile pariale, prin faptul ca acionea
moderat, solicita discret mecanismele circulatorii sau meta!olice ale organismului.
Bile minerale se mai pot face si in piscine - nc"ise sau in aer li!er -, in lacurile
terapeutice sau in mare.
=eacia !alnear va fi urmrit si corectat( dac este prea intens se vor face
paue c"iar in cursul curei sau se va recurge la medicaie simptomatica pentru
com!aterea semnelor si simptomelor caracteristice criei !alneare.
1olosirea apelor minerale in inhalaii si aerosoli.
#olosirea apelor minerale pe cale respiratorie se !aea pe efectele locale ale
apelor minerale care se adaug efectelor farmacodinamice generale dup ce apa s-a
resor!it la nivelul epiteliului alveolar pulmonar. Efectul terapeutic depinde de factori
fiici )temperatura apei, cantitatea de apa - 8-R lSmin - desimea ceii, coninutul ei,
GG
gradul de pulveriareSdispersie al apei, presiunea osmotica si gradulSfora de i!ire
asupra mucoasei* si de factori c"imici:
_ apele cloruro-sodice fluidifica secreiile mucoasei si stimulea micrile
cililor vi!ratili.
_ apele sulfuroase produc vasodilataie locala si au efect trofic asupra
mucoasei respiratorii.
_ apele !icar!onatate favoriea eliminarea secreiilor, neutraliea
aciditatea locala din inflamaiile cronice si au efect sedativ asupra mucoasei iritate.
_ apele arsenicale au efect "iperemiant asupra mucoasei respiratorii
_ apele iodurate stimulea secreia de mucus si resor!ia secreiilor.
_ apele cu siliciu sunt spasmolitice si desensi!iliante.
'n"alaiile colective se practica in camere special amenajate, ceata fiind
produsa de pulveriatoare de mare capacitate. /erul din ncpere este nclit
corespuntor. %a in"alaiile individuale pacientul participa activ controlndu-si
ritmul respirator si profunimea respiraiei, fcndu-si toaleta rino-!ronica prin
eliminarea secreiilor. Aemperatura lic"idului pulveriat este de :<
9
-79
9
$, iar timpul
de e+punere este de .<-G9 min. /erosolii naturali, se administrea in cursul
plim!rilor in aer li!er, prin parcuri sau falee. )7*
1olosirea apelor minerale .n irigaiile #aginale
He folosesc ape minerale de ivor sau din lacuri terapeutice in scopul
ndeprtrii secreiilor, stimulrii reepitelirii mucoasei, creterii troficitii locale,
tratarea inflamaiilor, mai ales cronice, locale, asociate sau nu cu tampoane vaginale
cu nmol. He asocia cu !ai generaleSpariale sau cu mpac"etri cu nmol. /pele
indicate sunt cele cloruro-sodice, iodurate, sulfuroase.
D!t%ile nece$a%e $eciei+de"a%tament&l&i de 1alne!te%a"ie -i
m$&%i de $&"%ave0#e%e 2mic%!1i!l!0ic -i 1i!c#imic3 a %e$&%$ei
te%a"e&tice) &ncperea pentru procedura de !alneoterapie tre!uie s fie prevut cu
un spaiu dedicat de!rcrii pacientului )ca!ina de de!rcare*, cu o van de
dimensiuni adecvate i dus. 2imensiunile vanei tre!uie s fie cuprinse ntre P9+.;<
G:
cm i .99+.R9 cm, iar volumul de ap folosit este ntre .P9 1 GG9 l. Huprafaa minim
alocat unei vane este de P m
G
, iar pentru dispoitivul de du G - : m
G
. Este prefera!il
ca aceste spaii s fie complet separate dar este posi!il s e+iste i spaii n care se afl
mai mult de o van iar intimitatea pacienilor s fie asigurat de perei incomplei sau
paravane. Hcurgerea cilor i ro!inetele de umplere tre!uie sa fie astfel dimensionate
nct s permit umplerea, respectiv scurgerea vanelor in : -< minute.
Bentru aplicarea duurilor terapeutice )duul contrastant, duul scoian, duul
masaj, etc* spaiul minim necesar pentru o ca!in este de : 1 7 m
G
, iar pentru duul
scoian este necesar o distan de : 1 :,< m ntre du i pacient.
&ncperea pentru mpac"etri tre!uie s ai! o suprafa optim de 7 m
G
, o
nlime de G,< 1 :,< m, s fie dotat cu paturi cu dimensiunile cuprinse ntre P9+.;<
cm i .99+.R9, cu o nlime de ;9 pn la P9 cm.
Bardoselile ncperilor de !alneoterapie tre!uie s fie acoperite cu materiale
antiderapante, s fie prevute cu scurgeri n pant, grtare de lemn i iluminate
natural. 'luminatul artificial este indicat s fie realiat cu lmpi fluorescente care
permit viualiarea reaciei dermo-vasculare.
Bereii tre!uie acoperii cu faian pn la tavan sau cel puin pn la o
nlime de G m de la podea.
>entilaia ncperilor de "idroterapie tre!uie s asigure ndeprtarea vaporilor
reultai n timpul aplicaiei n aa fel nct umiditatea aerului s nu depeasc
nicicum ;<V. Aemperatura optim n slileScamerele de !aie este GG
9
$ 1 G7
9
$, iar pe
"oluri si slile de ateptare G9
9
$ 1 GG
9
$. Este indicat s e+iste termometre
am!ientale n fiecare ncpere pentru o mai !un supraveg"ere a confortului termic
necesar pe durata curei.
2urata unei !i calde este de G9-:9 min. dup care se impune repaosul de .-G
ore. Bentru supraveg"erea duratei !ii este !ine s e+iste n fiecare ca!in un ceas
semnaliator sau o clepsidr cu nisip. Hudaia i repausul se efectuea n ncperea de
"otel iar n caul n care serviciul de "idrotermoterapie aparine unui am!ulatoriu de
specialitate este necesar preena spaiilor special amenajate n acest scop: camere
pentru odi"n iSsau sudaie n care pacientul s primeasc lic"ide pentru "idratare:
ap mineral, ceai.
C atenie deose!it tre!uie acordat supraveg"erii suprafeteiSsursei de ap
mineral, protejarea perimetrului conform cu legislaia n vigoare, controlnd periodic
parametrii micro!iologici i !ioc"imici. Bersonalul implicat n aceast activitate va
G7
efectua periodic control medical, conform normativelor epidemiologice i de protecie
a muncii. C atenie deose!it se va acorda autocontrolului realiat ritmic de ctre
deintorul !aei respective. W);*)P*)..*X
IV) Nm!l&%ile) Hunt mase plastice naturale, roci de consistenta pstoasa,
folosite ca remediu terapeutic. Ele au luat natere fie prin depoitare su!acvatic a
materialului organic si anorganic )sedimente curative*, fie prin descompunerea unor
roci su! aciunea agenilor atmosferici )pmnturi terapeutice*. 'n funcie de
materialul depus, sedimentele curative sunt de doua feluri: !iolitice )din material
organic* si a!iolitice )din material anorganic*. 2in categoria pmnturilor terapeutice
fac parte: lutul, marna. loessul.
'n =omnia se gsesc urmtoarele tipuri de nmol:
Y Nmolurile sapropelice: sunt depoite sulfuroase, onctuoase, formate pe
fundul lacurilor de liman, litorale, de cmpie, din fostele mari )Aec"irg"iol,
/mara*.
Y Aur!ele: sunt depoite de culoare !runa )Boiana-Htampei, Fangalia-
singura tur!a marin-, Hto!or - singura tur!a vitriolic*.
Y Nmolurile minerale: provenite din sedimentarea srurilor unor ivoare
car!ogaoase, calcice, feruginoase, sulfuroase.
2in punct de vedere fiic, nmolurile sunt alctuite dintr-o faa lic"ida ce
conine apa si sruri minerale solu!ile, dintr-o faa solida ce conine sruri cristaline,
argiloase )acid silicic si silicai* si su!stane coloidale organo-minerale )aciii "umici*
si uneori o faa gaoasa )ce conine "idrogen sulfurat*. /ciunea este indusa att prin
mecanisme fiice cat si c"imice.
.. 2atorita proprietilor fiice, nmolul acionea prin factorul termic. He
modifica circulaia cutanata, difuiunea su!stanelor si sc"im!ul ionic. $reterea
temperaturii, modifica starea coloidelor plasmatice si vitea sc"im!urilor.
G. Nmolurile acionea ca sc"im!tor de ioni prin su!stanele "umice care
au capacitate mare de gonflare si aciune in"i!itorie enimatica dovedita asupra
"iluronidaei. );*
:. Nmolurile sapropelice si cele de tur!a au aciune anti!acteriana
)!acteriostatica si !actericida* i antiinflamatorie.
<. /ccelerea vitea meta!olica stimulnd respiraia tisulara.
G<
Nmolul se folosete su! form de onciuni reci, !i calde de nmol i.
mpac"etri calde.
2nciunea cu nmol rece este un comple+ terapeutic alctuit din contrastul
succesiv cald 1 rece. Cnciunea cu nmol rece se practic n seonul estival, pe plaja
special amenajat, unde este adus ilnic sau la G ile, nmol e+tras din cmnt.
2up e+punerea la soare timp de .< 1 G9 de minute pacientul i aplic pe toat
suprafaa corpului un strat de nmol de . - .,< cm. &n raport de temperatura mediului
am!iant uscarea nmolului se produce n .< -:9 de minute. ,rmea imersia
complet n apa lacului pentru ndeprtarea nmolului, care se asocia cu micri
active ale tuturor segmentelor corpului. %a sfritul aplicaiei pacientul face un du cu
ap dulce. 2urata e+punerii la soare crete ilnic )de la < - .9 minute n prima i pn
la :9-79 minute la sfritul curei* ca i numrul imersiilor n lac. Numrul de aplicaii
de nmol pe i rmne constant. Be toat durata curei nu se face dect o aplicaie de
nmol pe i. ).*
Baia general cald de nmol se face folosind .9 0g de nmol diluat n .G9 1
.<9 l ap cloruro-sodic din lac. Aemperatura de aplicare este de :;
9
1 :R
9
$,
termoneutralitatea pentru nmol fiind situat la :P
9
$. 2urea G9 1 G< de minute i
temperatura este meninut cvasiconstant prin adugarea unei cantiti de ap cald
la ` duratei !ii. 2up e+pirarea timpului pacientul face un du cald pentru
ndeprtarea nmolului i apoi unul rece scurt, pentru mpiedicarea vasodilataiei
sistemice. Baia general de nmol se practic odat la dou ile, alternativ cu o !aie
salin )n piscina de "idro0inetoterapie sau n van* sau cu e+tract de plante. )8*
3mpachetarea general hiperterm se face folosind .9-.< 0g de nmol
nclit la 7G
9
$ 1 7<
9
$. Nmolul este ntins pe toat suprafaa corpului, de la
regiunea cervical pn la picioare. Bacientul este nvelit cu un cearceaf i o ptur, i
se aplic o compres rece pe frunte pentru a preveni o prea mare vasodilataie a
vaselor cere!rale i efectuea procedura timp de :9 min. 2up e+pirarea timpului
nmolul este ndeprtat la duul cu ap cald. Brocedura se nc"eie cu o aplicaie rece
scurt, pentru prevenirea vasoplegiei produs de cldur. &mpac"etarea se face odat
la G ile, alternativ cu !aia general cald cu ap din lac sau !aia cu e+tract de plante.
W).*).7*X
G8
Alte "%!ced&%i te%m!te%a"ice '!l!$ite n $e%viciile de %ec&"e%a%e -i
medicin 'i.ic -i d!t%ile $"eci'ice
Baia cu aburi general sau parial
2otri necesare efecturii !ii cu a!uri sunt: dulap special - oriontal sau
vertical -, cearceafuri, comprese pentru cap si ceafa, surs de apa rece, prosoape.
Bentru !ile pariale este necesar un dulap special pentru segmente mai mici )mem!re,
eut*. Brocedura durea < pana la :9 min., timp in care pacientului i se poate da ceai
sau apa -G<9 - <99 ml - pentru creterea sudoraiei. Brocedura de rcire de la sfritul
!ii, o!ligatorie, este o splare rece, simpl sau o afuiune fulger.
Baia de lumina general sau parial
Bentru efectuarea !ilor de lumin generale sunt necesare: dulap "e+agonal
prevut pe una din laturi cu un perete mo!il care permite accesul in incinta si cu un
colac care nc"ide la polul superior dulapul in care se afla un scaun care are nlimea
regla!ila in aa fel nct pacientul sa stea comod i cu capul in afara. Bereii sunt
cptuii cu un material iolator si prevui cu 79 de !ecuri cu putere de G< - 89 @
fiecare astfel ca puterea totala este de .999 - G999 @. 'nstalaia mai are pe un perete
lateral ta!loul electric, comutatoarele si termometrul. Bentru !aia parial,
dispoitivele au forma unor .SG de cilindru cptuite in interior cu material iolant si
prevute cu .G - .8 !ecuri de G< -89 @ i canapea pe care se aea pacientul. Baia
de lumin durea < - G9 min. si se nc"eie cu o aplicaie rece la GG
9
$.
Sauna
Este o procedura cu aer foarte uscat )umiditatea relativa G-RV* si la o
temperatura foarte ridicata P9 -.99
9

$.
Hauna finlandea originala este o ca!ana din lemn de pin de .9-79 m
G
nclita
cu pietre ncinse, )nuiele de mesteacn care sunt foarte fle+i!ile pentru flagelare*,
prevut cu un !ain cu apa rece sau situat n vecintatea unui lac. 'n condiii
citadine se folosete o ncpere lam!risata cu lemn de pin sau !rad si in a!senta unei
piscine cu apa rece se folosete un dus rece. Beste pietrele ncinse se toarn 9,< - . l
apa care se evapora si produce a!uri in ncpere genernd senaia tegumentara de
cldur umeda. Beste cteva minute se efectuea flagelarea cu nuielele de mesteacn
care are ca efect eli!erarea de "istamina cu efect vasodilatator si de supranclire.
G;
2up alte cteva minute se face !aia rece cu o durata de .9 -G9 min iar la ieirea din
!ain se efectuea o alta flagelare. Bersoana se m!rac cu "aine uscate, conforta!ile
si se odi"nete .-G ore.
Bile de soare )helioterapia,
E+punere totala sau pariala la aciunea directa a radiaiei solare naturale.
Bentru "elioterapie sunt necesare amenajarea plajei, ngrijirea nisipului, dotarea
solariilor cu duuri, grupuri sanitare, um!rele, elonguri, posi!ilitatea "idratrii
persoanei. >or fi afiate ilnic temperatura apei: mrii, piscinei, lacului, umiditatea
aerului. He vor afla la vedere afie, postere referitoare la modalitatea corect de
efectuare a !ilor de soare, orarul cel mai indicat de e+punere la soare i
contraindicaiile "elioterapiei. Biscinele i trandurile vor avea in apropiere un ca!inet
de prim ajutor medical, iar pljile de pe malul mrii i al lacurilor vor fi prevute cu
posturi de supraveg"ere salvamar.
Baia de nisip )psamoterapia,
=epreint nvelirea corpului cu nisip la o anumita temperatura% /ctual, se
practica spre amuament, pierndu-si valoarea terapeutica. ).:*
Ali vect!%i 'i.ici '!l!$ii n %ea1ilita%e n $tai&nile 1anea%e
Energia, ca mrime fiica, e+ista si se definete prin formele de manifestare,
de e+emplu: produce cldura 1 se numete energie calorica, produce lucru mecanic -
se numete energie mecanica, produce micare - se numete energie cinetica si tot
astfel. 'n medicina fiica se folosesc aproape toate formele de energie: electrica ) cu
toate variantele de frecventa*, magnetica, lumina )in toate formele ei*, cmpurile
energetice, energia 0inetic, termica, etc.
4).Elect%!te%a"ia ntre!uinea semnalul electric, electromagnetic, cuantic
drept purttor de informaie in modelarea unor programe !iologice de sanogene.
Hemnificaia particularitilor acestora nu tre!uie in nici un ca minimaliata intru cat
ne poate duce la semnificaia aplace!o5 care nu este adevrat in acest ca, iar
cunoaterea riguros tiinific ne ajuta sa depim etapa aempirismului terapeutic:
GP
curentarea !olnavului care simte cum lucrea curentul5. Htructura int a
electroterapiei este mem!rana celular care su! aciunea diverselor forme de energie
rspunde variat si specific: depolariare, activareaSin"i!area pompelor enimatice, a
canalelor ionice etc. 'n raport de frecventa de oscilaie a undei de energie )electrice
sau electromagnetice* sau a cmpului penetraia in esuturi este mai mare sau mai
mica, prin urmare si mem!ranele influenate aparin diverselor structuri. W):*).P*X
C&%ent&l c!ntin&&+0alvanic, care are frecventa de oscilaie ero are penetraia
cea mai mica, doar la nivel tegumentar, unde produce depolariarea mem!ranelor si
disocierea electroliilor. %a trecerea curentului galvanic prin esuturile organismului,
acestea se comporta ca o soluie "idroelectrolitic si se disocia, ionii migrnd prin
diaelectroli spre electroii de semn contrar. E+presia !iologica a acestor fenomene
fiico-c"imice este vasodilataia activa semnificativa si accelerarea metabolismului
celular. He adaug efectele particulare ale undei de depolariare asupra structurilor
nervoase. =eultanta acestor procese se constituie in efecte terapeutice: analgetic,
vasoactiv, rezorbtiv, decontracturant. /plicarea acestui curent se face prin intermediul
electroilor de plum! de diferite dimensiuni, sau prin !ile "idroelectrolitice generale
)!aia Htenger* sau pariale )!ai galvanice*. #olosind migrarea ionilor su! aciunea
curentului galvanic se pot introduce in organism diverse su!stane cu diverse scopuri
terapeutice: analgetice, miorela+ante etc.
Brin ntreruperea curentului galvanic se o!ine un curent ritmat, cu impulsuri a
cror frecventa se situea intre . si .999 4, care poate avea diverse forme:
e+ponenial, triung"iular, trapeoidal, sinusoidal si care la fel ca si curentul galvanic
au efecte polare si produc disociere "idroelectrolitic. Este domeniul de 5!a$a
'%ecventa, domeniul in care se afla si curentul sinusoidal de la reea. Fodularea
acestui curent a dus la o!inerea curenilor diadinamici. 6fectele terapeutice ale
curenilor de joasa frecventa sunt analgetic si de stimulare musculara. E+plicaia
analgeiei indusa de aceti cureni se gsete in fenomenele locale produse
)vasodilataie, accelerare a meta!olismului local*, in interferarea transmisiei nervoase
a durerii )fenomenul de acoperire descris de %ulies, teoria porii a lui Felca0 si @all,
control a+onal* si in modularea secreiei de endorfine endogene la nivel central. 'n
aceasta categorie de cureni se ncadrea si curenii AENH )neurostimularea electric
transcutan*, produi de aparate de folosin individuala, in suferinele dureroase
GR
cronice. Brin intermediul joasei frecvente se stimulea in condiii fiiologice
musculatura striata normal inervata, musculatura neteda si musculatura striata
spastica. ).:*
$urenii de medie '%ecventa sunt cureni sinusoidali avnd perioada de
oscilaie de G<99 - .9999 4 la care cu cat frecventa este mai mare cu att efectele de
stimulare motorie si senoriala sunt mai reduse si penetraia in esuturi este mai mare
)depesc tegumentul si ajung pana la nivelul muc"ilor*. 6fectele terapeutice sunt
analgetic antiinflamator, vasculoactiv.
Aerapia cu nalta '%ecventa cuprinde curenii electrici si electromagnetici si
undele electromagnetice cu frecventa peste :99 64 cunoscui su! numele de unde
scurte, ultrascurte, unde decimetrice, centimetrice, microunde. 'n practica medicala se
folosesc anumite frecvente, sta!ilite prin convenii internaionale. 2atorita frecventei
foarte mari de oscilaie aceste unde au o penetraie foarte !una in esuturi unde
energia undei se transforma in cldura si nu au efecte e+citomotorii. 2eci, efectele
terapeutice ale naltei frecvente sunt efectele cldurii profunde: vasodilataie,
spasmoliza, analgezie.
Ult%a$&netele folosite in fiioterapie repreint o !anda ngusta de frecvente:
P99 - .999 64, produse de un cristal pieoelectric su! aciunea diferenei de
potenial a unui curent de nalta frecventa. ,ltrasunetul este o unda mecanica
vi!ratorie care produce in profunime un adevrat micromasaj. 6fectele terapeutice
ale ultrasunetului se datoresc cldurii profunde si oscilaiei mecanice. /cestea sunt:
spasmolitic, analgetic, miorelaxant, decontracturant, fibrolitic, simpaticolitic. &:9/
O$cilaiile elect%!ma0netice de nalta '%ecventa - lumina - att din sursa
naturala cat si artificiala, se constituie intr-un aaliat5in fiioterapie denumit
'!t!te%a"ie. /ici se plasea terapia laser )un fascicol ordonat si cilindric de lumina*,
lumina polariata, terapia cu radiaii ultraviolete si infraroii )!aia generala si pariala
de lumina, solu+ul*. 6fectele terapeutice ale acestor forme de terapie sunt analgetice,
vasodilatatoare, antiinflamatorii.
:9
Aerapia cu c6m"&%i elect%!ma0netice de 5!a$a '%ecventa . - .99 4 aduce
organismului o forma de energie cu o foarte !una penetraie si distri!uie in tot corpul
cu efect biotrofic general, sedativ si trofic vascular. Htimulea circulaia periferica,
ameliornd troficitatea esuturilor.
7) Ma$!te%a"ia repreint un domeniu deose!it de comple+ care a suferit
permanent modificri si m!untiri. Fasajul medical clasic este definit ca o suita de
prelucrri mecanice manuale desfurate la suprafaa organismului, aplicate
sistematic, intr-o anumita ordine, in funcie de scopul urmrit, regiunea pe care se
aplica si starea generala si locala a organismului. 6fectele terapeutice sunt analgetic,
decontracturant;miorelaxant, antiinflamator, rezorbtiv, sedativ sau tonifiant toate
depinnd de tipul de masaj si de manevrele folosite. 'n afara masajului medical clasic
se mai folosesc si alte forme de mesaj care se !aea in fundamentarea lor tiinific
pe organiarea metameric )masajul refle+ segmentar, masajul esutului conjunctiv,
terapia onala #itgerald si altele*, pe preenta onelor energetice ale organismului si
proiecia organelor si sistemelor la diverse nivele: tegumentar, urec"e, oc"i,
planteSpalme endonaal, etc. W).P*).R*X
/) 8inet!te%a"ia) 6inetologia sau 0ineiologia )un termen creat in .P<; de
ctre 2all?* se ocupa cu studiul micrii organismelor vii si structurilor ce participa la
aceste micri, mecanismelor neuro-musculare si articulare ce asigura activitatea
motrice normala. 6inetoterapia repreint aplicarea acestor cunotine in activitatea
de refacereSrecuperare a afeciunilor sistemului neuro-mio-artro-0inetic. <biectivele
terapeutice ale 0inetoterapiei sunt: refacerea forei de contracie si a reistentei
musculare, refacerea mo!ilitii articulare, pstrareaSrefacerea aliniamentului si
posturii corporale, pstrareaSrefacerea coordonrii, ec"ili!rului si controlului actului
motor, corectarea deficitului respirator si antrenamentul pentru efort. 4etodologia de
lucru este vasta si variata inclund diverse te"nici de la posturi )te"nici a0inetice*
pana la diverse forme de mo!iliare articulara si musculara )asistata sau nu*, micri
contra reistentei, efectuate pe anumite traiecte, intr-o anumita succesiune, etc. )G9*
:.
C4&A BA*56A&A 7&21*AC-CA
Brivit n ansam!lu, demersul terapeutic poate fi etapiat astfel )<*:
.. profilaxia primar care se adresea prevenirii m!olnvirilor i
eliminareaSndeprtarea factorilor de risc(
G. terapia, respectiv tratarea unei afeciuni acute sau cronice(
:. profilaxia secundar care conine msurile pentru prevenirea
cronicirii !olii sau a recidivelor(
7. profilaxia teriar care are ca o!iect mpiedicarea constituirii
sec"elelor sauSi a cronicirii deficitelor funcionale. Brofila+ia teriar este
oarecum ec"ivalent cu recuperarea.
$oninutul medical al activitii profilactice primare este variat si se adresea
unei largi categorii de oameni sntoi sau aparent sntoi, o!osii de ritmul alert al
vieii cotidiene, care au o alimentaie care solicita aparatul digestiv iSsau rinic"iul, la
regimuri secretorii nefiiologice.
7rofila!ia primar urmrete creterea capacitii adaptative a unor funcii
sau a organismului in ansamblu, eventual corectarea;=nlturarea unor tulburri de
reglare neuro"endocrin.
7rofila!ia recidi#elor consta in corectarea unor modificri funcionale
restante, a unor mecanisme de reglare perturbate dup rezolvarea problemelor din
fazele acute, manifeste clinic ale bolii.
Curele balneoclimatice profilactice, urmresc optimiarea funciei de
termoreglare, a rspunsului neuro-endocrin, creterea capacitii de efort, asigurarea
unui !un drenaj !iliar i a unei !une evacuri a reidiilor solide i lic"ide din
organism, ec"ili!rarea ritmului veg"e-somn, etc.
$ura !alneara cu sens de profila+ie primara utiliea unele grupaje
metodologice ale medicinii fiice: electromedicina )electroterapie* foto!iologie
)fototerapia i "elioterapia*, "idrotermo!iologie )"idroterapie i termoterapie*,
0inetologie )0inetoterapie i masoterapie*(
-rupajul metodologic repreint ansam!lul de mijloace procedurale care
folosesc n principal acelai vector fiic )eventual cu unele asocieriSintricri*. >ectorul
fiic desemnea energia care acionea asupra organismului uman n cursul terapiei
:G
fiicale. &n denumirea grupajului metodologic se regsete e+primat vectorul fiic
principal )<*. /stfel:
grupajele metodologice din electromedicin folosesc predominant vectorul curent
electric sau cmp electric:
grupajele metodologice din foto!iologie folosesc radiaia electromagnetic
)lumina*(
grupajele metodologice din "idrotermo!iologie folosesc vectorul termic.
.a.m.d.
Bentru a determina efectele !io-fiiologice vectorii fiici interacionea cu
organismul. Burttorul energiei vectorului fiic este suportul fiic al vectorului. 2e
e+emplu, pentru vectorul termic suporturile fiice sunt variate i oarecum eterogene:
apa n toate formele de agregare, simpl, cu adaosuri sau mineral(
aerul )p"bnn*(
su!stane naturale sau artificiale cu caliti termope+ice )nmol, parafin, nisip,
geluri siliconate, sare*(
ultrasunete(
curent electric alternativ cu frecven de oscilaie nalt )diatermia cu unde
scurte*(
radiaii electromagnetice )infraroii*(
te+turi compoite care prin decapsulare determin o reacie e+ergonic cu cldur
local.
#actorii terapeutici naturali sunt vectori i suporturi fiice care se gsesc n
stare natural: ape minerale )ivoare, lacuri, mri*, nmoluri, gae terapeutice )mofete
i sulfatarii*. ):*
Aplicaia de factori termici contrastani) Este o metoda care se practica in
seonul cald, in aer li!er, in scopul devoltrii capacitii de adaptare la rece,
necesitnd .9-.7 ile consecutive. He poate face pe litoral sau la malul oricrei alte
suprafee de apa.
+eliotalasoterapia consta in 7-8 e+puneri generale succesive la contrastul
caldSrece: e+punerea la soare )cald*, imersia in apa mariiSlacului )rece*, mpac"etri in
::
nisipul cald -psamoterapie - )cald*, imersie in apa )rece*, cu contraste termice cat mai
accentuate, progresive ca durata si intensitate a factorului rece.
4elioterapia asociata cu ungeri cu nmol rece si imersie in apa lacului, dup
metoda antica egipteana este o modalitate de aplicare a contrastului termic. 'ntr-o
prima faa se face o e+punere la soare de apro+imativ G9 min., pe nisipul cald, urmata
de ungerea cu nmol a ntregului corp. ,rmea e+punerea la soare de apro+imativ
G9-:9 min. care produce o "iperemie uoara si apoi !aia rece in apa lacului sau a
marii.
'n staiunile cu ape termale factorul rece este repreentat de duuri reci cu
temperatura si durata adecvata.
Cura heliomarin
=epreint un comple+ de metode si mijloace oferite de climatul marin si !ile
in mare utiliate in scop: profilactic, terapeutic siSsau recuperator.
crmul romanesc al Farii Negre msoar G7< 0m si ofer condiii climatice si
terapeutice pe toata lungimea lui. Farea Neagra este o mare nc"isa, de tip
continental. /pa are o adncime mica in dreptul plajelor, fapt ce favoriea o !una
penetraie si retenie a radiaiei solare. Aemperatura medie a apei in seonul estival
este de G.-G7
9
$. Blajele sunt largi, cu nisip fin, avnd o e+punere estica la soare,
protejate de vnt. Arei elemente concura in realiarea efectelor terapeutice ale curei
"eliomarine: apa, aerul i radiaia solar.
Apa acionea prin vectorii: c"imic, termic, mecanic.
/pa marii este o apa minerala "iperton, cu o concentraie a srurilor de .<-.P
gV, clorurata, ioduratS!romurat, sulfatata, sodica, magneiana. Fai conine: dn,
$u, $o, Fn, $r. #iind o apa "iperton si cu coninut !ogat in Na si Fg, cel puin
teoretic, ar putea fi indicataSfolosita in tratamentul constipaiilor cronice. 'n afara de
coninutul mineral, anorganic, preenta algelor, a planctonului in general, determina la
nivel tegumentar eli!erarea de su!stane !iologic active, ioniante, minerale,
vitaminice, toate stimulnd mecanismele de aprare naturala a organismului.
Aemperatura minima a apei pentru !alneaie este de .<
9
$ la aduli si .P
9
$ la
copii. Baia in apa marii asigura elementul rece din terapia contrastanta folosita pentru
profila+ia !olilor Ta frigoreT: !olile infecioase specifice seonului rece - guturaiul,
:7
gripa, anginele, afeciunile reumatismale cronice-inflamatorii si degenerative -,
afeciuni ginecologice, urinare, etc.
/plicarea contrastului termic timp de .G-.7 ile in cursul verii prin e+punerea
la soare si scldatul in apa marii este eficient pentru stimularea funciei de
termoreglare la rece solicitata in seonul rece-toamnaSiarna
.9
. Aemperatura medie a
apei marii in seonul estival este de apro+imativ G.-G7
9
$. $u cat este mai ridicata
temperatura apei cu att capacitatea de ptrundere in piele a srurilor este mai mare.
Fasajul ritmic realiat de valuri si presiunea apei influenea circulaia
generala prin aciune directa e+ercitata asupra venelor care au o structura mai
compresi!ila dar si indirect prin e+citarea receptorilor periferici. Uoaca in apa marii
stimulea secreia "ormonului "ipofiar de cretere.
Aerul% %a suprafaa apei si in vecintatea ei, aerul este iodurat si produce o
uoara stimulare a glandei tiroide, ceea ce da o stare generala !una. Breenta
aeroionilor negativi are efecte favora!ile asupra organismului. ,miditatea relativa a
aerului este similara litoralului mediteranean si adriatic: ;9-;<V, iar ne!uloitatea
redusa determina o strlucire a soarelui in peste ;9V din perioada de vara.
/erosoloterapia cu particulele cloruro-sodice, iodurate si magneiene este indisolu!il
legata de noiunea de cura "elio-marina, pentru ca marea este considerata drept cel
mai mare in"alatoriu natural.
&adiaia solar% /tt radiaiile infraroii cat si cele ultraviolete acionea
asupra organismului e+pus la soare. 'n cursul dimineii si al amurgului predomina
radiaiile ultraviolete iar, la amiaa cele infraroii. E+punerea a!uiva la oricare din
cele doua feluri de radiaie este urmata de arsura: actinica respectiv ultravioleta.
=adiaiile ultraviolete e+ercita o aciune revulsiv asupra tegumentului,
producnd eritemul caracteristic, urmat de pigmentare si apoi de e+foliere. /ctivea
vitamina 2 din piele favorind a!sor!ia mai !una a $a si depunerea lui in oase
)aciune antira"itica*.
$reterea secreiei "ormonului de cretere com!inata cu stimularea
transformrii provitaminei 2 duc la formarea unui sc"elet mai viguros la copiii care
fac plaja sistematic. Hu! aciunea soarelui, respectiv a radiaiei ultraviolete este
.9
Htudiul gradienilor termici intre suprafaa corpului si temperatura efectiv ec"ivalenta )AEE*-
reultata din temperatura, umiditate si micarea aerului din jurul persoanei - arata ca la sfritul curei
pierderile de cldura ale organismului sunt semnificativ mai mici la e+citantul rece )imersia in apa rece
a marii* , iar scderea temperaturii centrale este mult mai mica la solicitarea termica su! ona de
confort termic.
:<
stimulata mduva "ematogena )aciune antianemic*, funcia de coagulare sanguina si
meta!olismul glucidic. =adiaia ultravioleta are aciune !actericida )fiind cunoscut
dictonul Tin casa in care intra soarele nu intra doctorulT*. Fodifica pragul de
e+cita!ilitate nervoasa si influenea nocicepia avnd aciune antialgic. =iscul
oncogenetic al radiaiei solare nu se manifesta dect in caul e+punerilor prelungite
)luni de ile, ani ntregi*, acolo unde e+ista o predispoiie sau o leiune pree+istenta.
'n nici un ca, cura "elio-marin anual corect efectuat, de ma+imum .G-.P ile nu
e+pune persoana la acest risc. $ondiiile socio-economice actuale au scurtat sejurul pe
litoral la ;-.9 ile. 'n acest conte+t riscul al care se e+pune persoana venit pe %itoral
pentru o perioad scurt este acela de arsura actinica, din dorina de a sta cat mai mult
la soare, in timp cat mai scurt.
#ura helio"marina determina reechilibrarea organismului prin apropierea de
modurile primare ale existentei &dezvoltarea filo" si ontogenetica s"a produs in
apa;lichid amniotic/, prin dezinseria temporara din mediul stresant de viata al
marilor aglomerri urbane. -meliorarea funciilor cardio"vasculara, respiratorie,
endocrina, nervoasa duc la =mbuntirea strii generale de sntate. >ocurile pe
pla$a, plimbrile, =notul combat sedentarismul, sindromul hipokinetic si sindromul de
deconditionare mio"cardio"respiratorie. %entru omul sntos cat si pentru cel bolnav,
cura helio"marina este un izvor de sntate.
A"alassoterapia profilactic este indicat copiilor, adolescenilor si tinerilor cu:
a* deficiente constituionale mio-artro-0inetice )deviaii a+iale ale coloanei sau
mem!relor*(
!* tul!urri de cretere, meteosensi!ilitate, predispoiie la afeciuni Ta
frigoreT, si adaptare defectuoasa la anotimpul rece si umed.
Beneficia de efectele profilactice favora!ile adulii care lucrea in frig,
umeeala, medii cu pul!eri sau alte no+e respiratorii, microclimat lipsit de lumina
naturala sau locuiesc in one lipsite de iod. W)G.*);*X
Curele de sudaie) He adresea att sistemului cardio-circulator cat si celui
de termolia sudoripara. Hcopul sudaiei este acela de a produce o anumita Tepurare
meta!olicaT. Aoate staiunile dispun de posi!iliti de sudaie su! forma termoterapiei
Ta secT )!ai de lumina*, efectuate tot timpul anului. W);*).:*X
:8
"i$carea% Este eseniala in com!aterea sindromului "ipo0inetic. $a forme de
micare cu efort fiic progresiv se practica:
alergrile uoare, mersul pe teren variat, urcatul pantelor, mersul in ritm
rapid.
gimnastica in grup su! ndrumarea 0inetoterapeutului.
notul, tenisul si alte jocuri sportive.
'n toate aceste forme de micare practicate de neantrenai, esenial este
solicitarea pana la limita de efort a organismului si desfurarea ei in aer li!er.
8ietoterapia aplicat n staiunile !alneare are ca o!iective:
reducerea greutii la "iperponderali
deprinderea unui mod de alimentaie raional si sntos
asigurarea unui repaus digestiv necesar oricrui organism la anumite
intervale de timp.
=egimul dietetic de cruare tre!uie considerat ca o metoda a terapiei de
ntreinere, iar un concediu petrecut intr-o staiune !alneoclimatica repreint un prilej
de eliminare a oricrui a!u sau u de su!stane to+ice )tutun, alcool, condimente*, in
scopul asigurrii condiiilor necesare organismului de a elimina su!stanele to+ice
acumulate in timpul anului si de a oferi ficatului si stomacului condiii necesare
refacerii. );*
:;
C4&A BA*56A&9 -6&A764-C9
Bacienii cu unele suferine preente pot !eneficia de factorii terapeutici
naturali in cadrul unui tratament comple+. #ata de medicina de spital, care operea
cu mijloace farmacodinamice sau c"irurgicale - in principal - medicina !alneara aduce
o metodologie diferita !aata pe capacitatea de rspuns nespecific si general a
organismului, fiind o terapie de adaptare si reglare. Ea nu su!stitue medicina allopat,
ci o completea, vine ca o alternativa care in nici un ca nu se opune medicinii
clasice, convenionale.
Aratamentul comple+ care se poate efectua intr-o staiune !alneo-climatic se
compune din factorii naturali specifici arealului i elemente ale medicinii fiice. /cest
comple+ terapeutic este valoros si !enefic pentru ca pacienii, mai ales cei vrstnici,
sunt aposesoriSpurttori5 de polipatologie si in acest conte+t se pot atinge o!iective
terapeutice pentru mai multe din suferinele lor.
Brofilarea staiunilor pe anumite domenii de patologie este determinat de
specificul factorilor naturali de cur: de e+. staiunile cu ape car!ogaoase sunt
indicate in afeciunile cardio-vasculare, staiunile devoltate pe marginea lacurilor
srate sunt indicate in afeciuni reumatismale, etc. &n caul pacienilor cu
polipatologie alegerea se face in funcie de posi!ilitile de tratament concomitent al
suferinei principale si a celor asociate. 2e e+. la >atra 2ornei se pot trata afeciunile
cardio-vasculare si cele reumatismale degenerative. 'n principiu cura se poate efectua
in orice perioada a anului, insa e+ista diferene seoniere imprimate de aciunea
climatului. W);*)P*X
8omeniile de patologie/profila!ie potenial beneficiare ale curei
balneare )asistena de specialitate &"1B,
'% Batologia neurologic )centralSperiferic* - neuro-mio-artro-0inetica(
/% Batologia reumatismal: articular si a!articular( a+ial sau periferic( degenerativ
sau inflamatorie( acut, su!acut,su!cronic sau cronic(
0% Batologia posttraumatic: ortopedic, ortopedico-c"irurgical, sportiv(
:% Batologia cardiovascular )centrala-cardiaca( periferic-arterialSvenoasS veno-
limfatic*(
;% Batologia respiratorie )de tip restrictiv( o!structiv( mi+t*(
:P
<% Batologia de civiliatie )sedendentarism( stresSsurmenaj - cu importante conotatii
profilactice*(
=% Batologia geriatric, geronto-profila+ie prin mijloace !alneofiiatrice )turism
!alneogeriatric*, gero- recuperare(
>% Batologia pediatric cu importante conotalii profilactice( afectiuni genetice,
congenitale, infecto-alergice, distrofice i tul!urri de cretereSdevoltare(
?% Batologia psi"iatric )stresSsurmenaj: sindroame nevroticeSneurastenii*(
'@% Batologia digestiv )gastro-intestinala i !ilio-"epatic( terapie i profila+ie secundar
prin mijloace !alneofiiatrice, predominant creno-terapice*(
''% Batologia reno-urinara )terapie i profila+ie secundar prin mijloace
!alneofiiatrice, predominant creno-terapice*(
'/% Batologia meta!olic )terapie i profila+ie secundar prin mijloace !alneofiiatrice,
predominant creno- terapice*(
'0% Batologia ginecologic )terapie i profila+ie secundar prin mijloace
!alneofiiatrice*(
':% Batologia dermatologica i cosmetologie )terapie i profila+ie secundar prin
mijloace !alneofiiatrice*(
';% Batologia C=% )terapie i profila+ie secundar prin mijloace !alneofiiatrice*(
'<% Batologia profesional-ocupational )cu variate afectri posi!ile la nivelul a
numeroase aparate i sisteme - inclusiv NF/6: terapie, profila+ie primar - mise
en formeS reperformarea capacittii de munca: secundar - prevenirea recidivelor,
inclusiv ergonomic sau reorientare vocational-ocupational( tertiar - recuperarea
capacitlii de mune - toate prin mijloace !alneofiiatrice*( ):*
Este din ce n ce mai puin indicat cura !alnear cu sens de terapie a unor
suferine, ntru ct industria farmaceutic ofer remedii care corespund cerinelor
statistice ale conceptului de medicin !aat pe dovei. ,n spor de dificultate n
evaluarea efectelor terapeutice ale !alneoterapiei este adus de faptul c o cur
!alnear este un comple+ de factori care n afar de factorul terapeutic natural 1 i el
foarte comple+ - include: sc"im!area climei, a "a!itatului, a alimentaiei, lipsa ori cel
puin diminuarea stresului din activitatea cotidian, etc, elemente care fac dificil
analia statistic.
Are!uie amintit ca e+ista o lista de contraindicaii generale cu caracter a!solut
dat fiind ca in acele !oli orice factor e+citant, solicitant duce la agravarea !olii. 2e
:R
asemenea, sunt clar consemnate contraindicaiile relative: anumite stadii de evoluie a
!olii sau anumite perioade ale anului.
Contraindicaii generale pentru curele balneoclimatice la aduli:
/feciuni acute fe!rile i cronice in perioada de e+acer!are )acutiare*(
Bolile infecioase, in perioadele de contagioitate - inclusiv pn la terminarea
iolrii o!ligatorii - cuprinnd i !olile venerice )sifilis, gonoree, H'2/, "epatite acute
tip B, $ etc.*( tu!erculoa - cu e+cepia caurilor cu vindecare confirmat de specialistul
ftiiolog( purttorii sntoi de germeni patogeni - inclusiv ageni paraitari(
Htrile caectice, indiferent de etiologie(
Neoplaiile de orice tip, sediu sau stadiu evolutiv(
Htrile "emoragice de orice natur, in special sngerrile a!undente(
Bolile "ematologice sau de sistem in pusee evolutive, cu alterarea strii
generale iSsau potenial de complicare(
Boli la limita decompensrii de organ, aparat )insuficiena cardiac, renal,
"epatic - manifeste* sauSi meta!olism )2.d. deec"ili!rat i greu controla!il
terapeutic( tetanii*( 4A/ oscilant sauSi cu valori mari - greu controla!ile
Epilepsia, psi"opatiile i psi"oele cu tul!urri de comportament social - inclusiv
etilism cronic i alte to+icomanii(
Aul!urri de sensi!ilitate )"ipersensi!ilitate specific la curent, cu conotaie
psi"ogenS"ipo - anesteii emanate pe one relativ ntinse*
%eiuni iSsau !oli dermatologice, cu risc de agravare prin #.#.A.N. sauSi leiuni
mari, inestetice( onele cutanate cu iritaii, soluii de continuitate sauSi venectaii
marcate
Bolnavi care nu se pot autoservi(
$onvalescente timpurii dup !oli grave, consumptive(
Harcin patologic in orice lun i cea normal peste trei luni W);*)P*)..*X
Contraindicaii sau/$i limite pentru curele balneoclimatice la #Arstnici:
Boala cardiac isc"emic dureroas )mai ales angorul de repaus*( infarctul
miocardic recent )n primele 8 luni e cu e+cepia Hpitalului de recuperare pentru
!oli cardiovasculare $ovasna*( tul!urrile de ritm cardiac )cu e+cepia, eventual, a
79
fi!rilaiei atriale cronice, cu ritm mediu, !ine tolerat*( 4A/ e forme severe,
necontrola!ileSgreu controla!ile terapeutic
/teroscleroa cere!ral cu manifestri clinice( sindroamele dementive
'ncontinenele sfincteriene )veicale sauSi anale* ):*
C4&A BA*56A&9 86 &6AB*-A&6
$ura de recuperare se adresea pacienilor cu una sau mai multe suferine
cronice constituite deja ca atare si are scopul de a aamenda5 consecinele
suferiteiSsuferinelor cat mai mult posi!il, in vederea conservrii restantului
funcional. $omple+ul terapeutic administrat acestor pacieni este cel descris la cura
terapeutica.
Hunt foarte multe capitole de patologie care au !eneficiu terapeutic de pe urma
unei cure !alneare: !oli reumatismale degenerative si inflamatorii, stri post-
traumatice, !oli neurologice, sec"ele ale unor afeciuni cardio-vasculare, !oli
digestive, renale, respiratorii, genitale, dermatologice.
C&%a 1alnea% de %ea1ilita%e n a'eci&nile %e&mati$male)
2ei termenul de reumatism este folosit in sensuri e+trem de diverse si uneori
e+trem de confue, l vom folosi in aceasta preentare in sensul afectrii produse la
nivelul aparatului locomotor: articulaii muc"i, esuturi periarticulare. Hunt !oli cu
etiologie si patogenie foarte variate, dar pentru simplificare le vom grupa in trei
categorii: reumatisme degenerative, reumatisme inflamatorii si a!-articulare.
&eumatismele degenerati#e afectea cartilagiul articular, termenul generic
in lim!a romn fiind acela de artroa )osteoart"rosis- n lim!a engle* si avnd
diverse localiri: ra"is, articulaii periferice mari sau mici )sold, genunc"i, degete*
..
.
#urele terapeutice si de reabilitare au ca o!iectiv: nlturareaSreducere
verigilor fiiopatologice algice si inflamatorii, ameliorarea funciilor articulare si
musculare diminuate si prevenireaScorectarea deposturrilor secundare. #actorii
terapeutici folosii sunt: climatul, apele minerale si nmolurile.
..
Bentru aceste aeciuni, curele balneare profilactice se refera la corectarea Slimitarea condiiilor care
favoriea apariia si instalarea artroelor )tul!urri de statica verte!rala, deviaii a+iale ale
mem!relor*, corectarea tul!urrilor neuro-endocrino-meta!olice, circulatorii si meninereaScreterea
capacitaii funcionale a aparatului locomotor.
7.
/pele minerale cele mai cunoscute ca avnd efecte favora!ile in rea!ilitarea
afeciunilor
$aracterul dominant al suferinei din reumatismele inflamatorii l constitue,
desigur, inflamaia care afectea articulaia, prile moi periarticulare sau am!ele
constituente. >erigile fiiopatologice ale acestui grup "eterogen de suferine sunt
comple+e si controlarea lor se face tot comple+:medicamentos siSsau fiical-0inetic.
/ceste suferine afectea mersul, pre"ensiunea, deci calitatea vieii !olnavilor.
Evoluia lor este continua, deci, si managementul terapeutic va fi continuu si
o!ligatoriu va cuprinde terapia remisiv, care a fcut progrese considera!ile. $ura
!alneara in acest conte+t se adresea sindromului inflamator mai puin si mai mult
corectrii componentei neuro"endocrine de adaptare. Breenta sindromului inflamator
!iologic si clinic contraindica !alneoterapia. $ura se efectuea in afara puseelor
evolutive, sau la sfritul lor si se adresea fenomenelor algice si inflamatorii
reziduale, musculare si neuro-endocrine adaptative, pertur!ate de evoluia suferinei.
#actorii terapeutici naturali folosii sunt: clima, apele minerale si nmolurile.
'n grupul reumatismelor ab"articulare sunt incluse diverse suferine grupate
dup su!stratul anatomic afectat sau tipul leiunilor. Nu este o!iectul acestui curs
clasificarea lor, deci, nu vom face nici o preciare in acest sens. Hunt pro!a!il cele
mai preta!ile la tratament !alnear cu reultate foarte !une. ,n tratament !alneo-fiical
!ine condus ofer satisfacie pacientului si motivaie pe mai departe medicului curant.
#actorii terapeutici sunt aceiai ca cei enumerai la celelalte reumatisme. W):*);*)P*
)..*X
C&%a 1alnea% de %ea1ilita%e n $ec#elele "!$t9t%a&matice)
2up reolvarea medico-c"irurgicala a unui traumatism, urmea cura
!alneara de recuperare. Ea se adresea articulaiilor )att cele afectate cat si cele
indemne*, muc"ilor )care pot avea si tul!urri de inervaie si vasculariaie* cu
diverse o!iective: controlarea fenomenelor algice si inflamatorii, a pertur!rii
gradului de mo!ilitate sau a forei de contracie musculara, corectarea tul!urrilor de
circulaie sanguina si strii neuro-psi"ice a pacientului.
C&%a 1alnea% de %ea1ilita%e n a'eci&nile $i$tem&l&i ne%v!$)
2estul de multe afeciuni ale sistemului nervos pot !eneficia de reultatele
unei cure !alneare. $el puin trei categorii de suferine au !eneficiu dintr-o cura
7G
!alneara: leiunile neurologice ale neuronului motor central, leiunile neuronului
motor periferic si afeciunile nevrotice. Bilonul terapeutic central al recuperrii
sindroamelor motorii este 0inetoterapia ) a sec sau in piscine* in asociere cu
termoterapia, masajul si electroterapia e+citomotorie.
Htrile nevrotice sunt indicate pentru tratament intr-un anume tip de climat )se
va evita apurtatul pacientului pe drumurile5 unei staiuni cu climat e+citant* care sa
confere rela+are si intr-un anume tip de staiune )in nici un ca staiuni mari,
aglomerate*.
7: