e .

vi ai Scolii
ir pentru a marca
ărbătorile de iarnă
Din cuprins...

Poezii ale elevilor

Crăciunulla români

Crăciunulla alte popoare

Bradul de Crăciun - istorie si

, semnificatii
,

Vechi obiceiuri la români

Sfântul Dimitrie - ocrotitorul scolii

, noastre

Gânduri la sărbătoarea Nasterii

, Domnului

Semnificatia
, colindelor

Compuneri scurte ale celor mici

Imagini cu activităţile tehnice

2
 -€5itoriaC
Nu cred că există sărbătoare mai frumoasă şi mai aşteptată decât Sărbătoarea
Naşterii Domnului. An de an, copii, părinţi şi oameni în vârstă se pregătesc cu
mare bucurie pentru a rememora singurul lucru nou sub soare: Întruparea lui
Dumnezeu Însuşi din Fecioara Maria. Chiar dacă societatea actuală a pierdut din
semnificaţiaspirituală şi din sensul soteriologic al acestui eveniment, care nu este
o simplă rememorare, ci o actualizare a Întrupării, copiii dau dovadă că sufletul lor
încă nepătat de superficialitate şi plictis poate descoperi, intuitiv, frumuseţea şi
transcendenţa sărbătorii naşterii Fiului lui Dumnezeu. Poeziile lor, desenele, in-
teresul pentru cunoaşterea unui anumit aspect al sărbătorii, activităţile tehnice
desfăşurate în şcoală, colindele cântate de ei, prin care se aseamănă îngerilor ce
eântau deasupra ieslei din Betleem, toate acestea stau mărturie pentru frumuseţea
nativă a lor şi pentru chemarea pe care ne-o face Dumnezeu tuturor prin sămânţa
dragostei sădită în inimile noastre.
Cu părerea de rău în inimă că nu am reuşit să punem în valoare toate
potenţele elevilor şcolii noastre, prezentăm în acest număr de iarnă o parte din
creaţiile şi activităţile lor prilejuite atât de ziua şcolii, al cărei patron spiritual este
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cât şi de apropierea marii Sărbători a Naşteri"
Domnului nostru Iisus Hristos.
'~"~~ Georgian Soca
~;~l~:'~~

Tehnoredactare şi design: Georgian Soc ofesor de Religie)

Coordonatori şi colaboratori: Magda Udrea (profesor de Limba Engleză)
Liliana Cionca (institutor clasa a IV-a B)
Loredana Istrate (institutor clasa a IV-a C)
Steluţa Cornea (institutor clasa a II-a A)
Georgian Soca (profesor de Religie)

Toate materialele prezente în această revistă e' e elevilor. O parte din imaginile
de fundal au fost luate de pe site-ul http:/ / ră a fi use vreunei interdincţii în
acest sens şi fără a încălca în vreun fel legea co
 Sfâtul Mare Mucenic DimitrO
patron spiritual al şcolii_n
I

Sfântul Mare Mucenic imltrie a trăit pe vremea împăraţilor persecutori

Dioc1eţian şi Maximilian Galeriu, fiind din părinţi dreptcredincioşi şi cinstiţi.
Tatăl său era voievodul cetăţii Tesalonicului şi l-a botezat pe Dimitrie în taină,
învăţându-1 toate tainele dreptei credinţe în camera ascunsă a palatului său. Şi
,:- murind părinţii săi, Dimitrie a devenit moştenitor atât al averii părinteşti, cât şi a
, ~'_ _bunului lor nume. De aceea a şi fost numit de către Maximian împăratul voievod
. -in locul tatălui său.
,-,-Şi a fost primit Sfântul cu mare cinste de cetăţeni, iar el cârmuia cu multă vrednicie
poporul, propovăduind pe faţă dreapta credinţă şi aducând pe mulţi la Hristos.
eci aflând împăratul că Dimitrie este creştin, s-a mâniat foarte şi, întorcându-se
dintr-o campanie militară în care a ieşit învingător, a poruncit să se facă sărbătoare
în fiecare cetate, urmând ca el să meargă la Tesalonic. Şi, Dimitrie fiind întrebat, de
sunt adevărate cele auzite despre dânsul, a răspuns cu îndrăzneală, mărturisind că
este creştin şi a defăimat închinarea păgânească. Şi îndată, împăratul a poruncit
să-I închidă în temniţă, până la încheierea jocurilor în cinstea venirii sale.
În acea vreme era un luptător vestit pe nume Lie, vandal de neam, înalt, puternic
i înfricoşător la chip, care îi învingea pe toţi aruncându-i în suliţe. Iar un tânăr
eştin, pe nume Nestor, aprins de râvnă şi dorind să-I
nvingă pe Lie, a alergat în temniţă şi a luat
binecuvântarea lui Dimitrie care, însemnându-l cu
semnul Sfintei Cruci pe frunte, i-a spus:
"Du-te şi pe Lie vei birui şi pe Hristos vei mărturisi!"
Deci, intrând în luptă cu Lie, Nestor a strigat:
"Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!" Şi îndată,
trântindu-l jos pe Lie, l-a omorât. Şi s-a întristat
împăratul de moartea lui Lie. Aflând însă că
Sfântul Dimitrie este cel care l-a îndemnat pe
N estor să se lupte cu Lie, împăratul a trimis
ostaşi, poruncindu-Ie să-I străpungă cu suliţe
pe Sfântul, în temniţă. Şi aceasta, făcându-se îndată,
marele Dimitrie si-a
, dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
Şi s-au făcut la moaştele lui multe minuni Şi prea slăvite
tămăduiri. Tot atunci, din porunca împăratului,
s-a tăiat capul şi Sfântului Nestor.
 SFÂNTUL DIMITRIE DIN BASARABI
Cel mai probabil, acesta trait in sec. al XIII-lea, in timpul "imperiului" vlaho-bulgar de la Tar-
novo, intemeiat de fratii Petru si Asan. Născut în Bulgaria, la Basarabovo, un sat în apropiere
de Dunăre, Dimitrie s-a remarcat din copilărie cu o viaţă sfântă, devenind de tânăr monah şi
aşezându-se într-o peşteră de la marginea satului său. Sfinţenia vieţii sale nu s-a făcut
cunoscută decât la moartea sa pe care, cunoscând-o dinainte, s-a aşezat singur între două les-
pezi de piatră, ca într-un sicriu, fiind acoperit în timp de apele râului Lom.
După mult timp, vrând Dumnezeu să descopere trupul său, s-a arătat sfântul în vis unei fete
stăpânite de duh necurat, fata unor oameni drept-credincioşi,spunându-i: "Dacă părinţii tăi
mă vor scoate din apă - şi i-a arătat locul - eu te voi tămădui pe tine': Sculându-se dimineaţă
copila, a spus părinţilor săi visul pe care l-a avut. Şi mergând ei a doua zi la locul indicat, au
găsit trupul sfântului Dimitrie strălucind ca aurul în apă. Pe acesta luându-l, l-au dus în sat
cinstindu-l cu mare bucurie.
Între anii 1769 şi 1774, în contextul războiului dintre Rusia şi Poarta Otomană, moaştele au
ajuns în ţara noastră. Generalul rus Petru Salticov, trecând prin satul Basarabov, a luat
moaştele cu intenţia de a le trimite în Rusia, însă, la rugămintea lui Hagi Dimitrie, ne ustor
de origine macedoromână, precum şi a mitropolitului Grigorie al II-lea al Ţării
Româneşti, le-a dăruit poporului român. Moaştele au fost aşezate cu cinste, în
iunie 1774, în actuala catedrală patriarhală din Bucureşti, fiind declarat mai
târziu, datorită numeroaselor sale binefaceri, Ocrotitorul Bucureştiuluişi a
întregii Tări
, Românesti.
,
 Parteneriate scolare
,
În cadrul activităţilor extraşcolare desfăşurate în acest semestru,
doamna institutor Liliana Cionca de la clasa a IV-a B a relhbhbll~laizat un parten-
eriat educaţional sub egida: "Preşcolarii de azi, şcolarii de măine!'~ prin
care a urmărit atragerea preşcolarilor către înscrierea în clasa 1 la Şcoala
Dimitrie Cantemir. Parteneriatul a fost realizat împreună cu Grădiniţele
nr. 34, 36 şi 48. În acest sens, elevi ai clasei sale şi-au arătat abilităţile prin
alcătuirea cătorva articole care merită să fie redate aici, dat fiind şi car-
acterului lor specific sărbătorii care se apropie. Primul dintre ele, cel de
mai jos, a fost alcătuit de elevii: Florea Alexandra, Epureanu Ştefania şi
Necula Laurenţiu. Al doilea, despre vechi obiceiuri de iarnă la romăni,
va fi amintit în paginile următoare.

CRĂCIUNUL LA ROMÂNI

Crăciunul este o sărbătoarefoarte importantă pentru creştini: este

sărbătoarea Naşterii Domnului, timp al bucuriilor, al păcii şi al liniştii
sufleteşti. Este o perioadă în care primim şi dăruim multă iubire şi
căldură sufletească. Acest lucru se remarcă şi în entuziasmul cu care se
egătirile pentru această sărbătoare.
totdeauna romanul il vede pe Craciun sub infatisrea unui batran, cu
a zapada.
oment deosebit de important ce anticipă
âncărurilor capătă dimensiunile unui
LJtral1lţ',ionale-= cârnaţii, chişca, toba,
, sarmalele, friptura de porc, jufla şi nelipsitul cozonac vor trona
:a de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roşu cinstit de
lumea.
Unul din momentele cele mai importante ale serii de 24 decembrie
este împodobirea bradului de Crăciun, la care se obişnuieşte să participe
toţi membrii familiei. În timpul nopţii, Moş Crăciun va aluneca prin
horn şi va lăsa cadouri pentru toată lumea în ciorapi sau sub brad. Dacă
ne uităm pe cer s-ar putea să-I vedem pe Moş Crăciun trecând cu sania sa
trasă de opt reni.
 MOSCRACIVN

MOS CRACIUN CU PARUL NINS

VINE NOAPTEA DINADINS
EUVOI STA IN PAT CUMINTE
SA ASTEPT DARURILE SFINTE

VINE MOSUL

VINE MOSUL PE CARARE

CU SACUTUL IN SPINARE
PE LA GEAM EL TOT PANDESTE
PE COPII II URMARESTE
CA SA VADA CE LE-ADUCA
LA COPIII IN PRAGUL DULCE

CRISTEAANDRA

NINGE IAR

NINGE IAR CU FULGI MARI

SA ASAZA STRAT CU STRAT
SI IMBRACA DINTR-ODATA
CAMPUL TOT INTR-O PLAPUMA DE ZAPADA.

VINO IARNA

VINO IARNA,HAI ODATA!

VINO REPEDE CAT POTI
PLAPUMA DE ZAPADA
SCOATE COLINDATORII PE LA PORTI

EPUREANU STEFANIA
 Călători prin lume de Crăciun
NOEL-CRACIUNUL FRANCEZILOR
• In Franta veche, stralucirea Craciunului (NoeI) intuneca pe aceea a Pastelui.In biserici se
infatiseaza disefrite scene din Nasterea Mantuitorului, in care figureaza grupuri de pastori,
cei trei crai de la rasarit, arbori si altele- ceva asemenator cu Vic1eimul romanilor. Drama pas-
torilor este jucata de preoti si credinciosi. Melodii diferite, care se numesc noels, sunt cantate
de catre toti, in ajunul sarbatorii crestine.
• De Craciun, la 25 decembrie, in Provence, pe la 8 seara, familia se aduna la cel mai invarsta,
de obicei la Grand Papa, pentru a lua parte la "bogata cina", compusa din legume si "Morne
en brandade", adica o mancare de peste cu usturoi, untdelemn, patrunjel, lamaie. Urmeaza
alvita, bomboanele, prajitura, vinul fiert.
• La tara in Franta meridionala, copiii binecuvanteaza cina si rugul de Craciun, formata din-
tr-un trunchi de maslin uscat, care arde in vatra. Focul este stropit cu vin fiert. Apoi familia
se aseaza la masa. Pe urma se intoneaza cantece religioase pana la miezul noptii, cand se duc
la biserică.
CHRISTMAS-CRACIUNUL ENGLEZILOR
La englezi Craciunul este o serbare populara, copii devin ....tiranii zilei, (sunt lasati in voia
lor, fac orice stricaciuni). Sobele ard, brutariile si simigeriile gem de fel de fel de tave cu frip-
turi.
Orasele sunt stralucit luminate, cu toata ceata ce domneste in Anglia. Se face risipa foarte
mare intre ... pasari.
Pudding-a este regina serbarii. Nu se poate o masa oricat de saraca fara o gasca fripta si o
pudingg-a, semn culinar al nationalitatii engleze.
Englezii, de obicei reci, acum de Craciun sunt glumeti si ospitalieri.
Copiii din Anglia nu isi primesc cadoul in data de 24 decembrie, ci in 25.
Scrisorile pentru Mos Craciun, care are numele de Santa Claus, in Ajunul Craciunului sunt
puse in hornul semineului, pe semineu sau in geam, introduse in sosetute speciale, in asa fel
incat sa fie urrţp
 WEIHNACHTEN, -CRACIUNUL IN GERMANIA
• Germanii ii spun Craciunului- Weihnachten, Christnacht.
• In seara de Craciun, 24 decembrie pomul (Christbaum) este impodobit cu daruri si lu-
manari care se aprind feeric. Se canta ,,0, Tannenbaum!" Ca si in Franta, se reprezinta Mis-
terele Nasterii Domnului, care preced liturghia de la miezul noptii, celebrata cu multa
pompa. Dupa liturghie, o copioasa masa reuneste familiile.

SANTA CLAUS-CRACIUNUL IN S.U.A.

• In S.U.A., Mos Craciun (Santa Claus) a evoluat de la un personaj salbatic, venit din fundul
padurii, imbracat uneori in costum de vanator, la batranul gras cu fata blanda,favoriti lungi,
albi si costum rosu strans cu o curea ,ce calatareste cu o sanie trasa de reni. Inainte de Craci-
un copiii il asteapta pe Santa Claus, la fel ca si in tarile europene. Fiecare membru al familiei
primeste obligatoriu cate un bat din zahar, insa datoria mosului nu se termina aici. Tot el
raspunde si de cadourile de Craciun, pe care le lasa sub brad, conform scrisorilor pe care
le-a primit de la copii, in functie de cat de cuminti au fost pe parcursul anului.

CUM SE SPUNE "MOŞ CRĂCIUN" SI ÎN ALTE ŢĂRI

Finlanda Joulupukki
, Pere Noei
Franta
Germania Weihnachtsmann
Grecia l\yLO~ Ba(jiAl']~-l\yos Vasîlis
Iran Baba NoeI
Irlanda Daidî na Nollaig
Italia Babbo Natale
Lituania Kaledq Senelis
Malta San Niklaw
Marea Britanie Father Christmas
Afganistan Baba Chaghaloo
Africa de Sud Vader Kersfees
Albania Babadimri'
Armenia Gaghant Baba
Bosnia şi Herţegovina Deda Mraz
Brazilia Papai Noel
Bulgaria Dyado Koleda
Chile Viejito Pascuero
Danemarca Julemanden

y
 OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ
Badiu Florin, clasa a VII-a B

Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor
prilejuite de atâtea datini şi obiceiuri legate de sarbătorireaNaşterii Domnului.

Datini şi superstiţii în noaptea de Crăciun

• se spune că de Ajun trebuie să posteşti pentru că Maica Domnului care, în acea zi, fiind
supărată nu a mâncat nimic;

• nu se mănâncă nici peşte pentru că are sânge şi Fecioara Maria era plină de sânge în acea zi;
• norocul îl poţi pierde dacă împrumuţi ceva din casă în noaptea de Ajun;
• semnificaţia sacrificiului porcului îl putem afla numai întorcându-ne în timp cănd acest
animal era considerat o întruchipare a spiritului grâului şi a vegetaţiei în general;
• nu trebuie să laşi pe cineva să-ţi închidă uşa de Crăciun deoarece s-ar putea să aibă mână
rea şi ar putea să-ţi alunge norocul din casă.

Împodobirea bradului

Pomul de Crăciun, aşa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă
lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalaţiilor electrice, nu a fost dintotdeauna îm-
podobit astfel. Deşi, în Europa, originea sa precreştină nu mai este contestată de nimeni,
părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în brad o reprezentare a ''Arborelui Lumii" (din
vechiul cult al arborilor), alţii îl consideră o referire directă la ''Arborele Paradisului'~ îm-
podobit cu mere de un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oame i,
înainte de alungarea lor din Rai.
Pănă în secolul al XV-lea crenguţele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia
Crăciunului, ca şi darurile pe care şi la făceau oamenii unii altora erau considerate tradiţii
păgâne. Dar nu peste multă vreme, în locul acestora va fi folosit un arbore întreg. Conform
documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost înălţat primul pom de Crăciun într-o piaţă
publică. Nu avea încă lumânări şi era împodobit cu mere roşii. În 1611, la Breslau, ducesa
Dorothea împodobeşteprimul brad de Crăciun aşa cum îl ştim astăzi.

Crăciunul în lume

Australia
Data de 25 decembrie are loc în mijlocul verii, aşa că sărbătoarea este oarecum diferită faţă
de alte părţi ale lumii. Brazii sunt din plastic sau aluminiu pentru că aici nu se întâlnesc brazi
veritabili. De asemenea, printre decoraţiuni se pune şi foarte multă zăpadă artificială. Nu se
folosesc lumânări adevărate, din ceară, pentru că pe căldura uneori toridă în această perioadă
a anului, acestea s-ar topi mult prea repede. În locul lor se folosesc beculeţe. În ziua de
Crăciun oamenii se întâlnesc în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri unde organizeaza
picnicuri.

/0
 Finlanda
Crăciunul este o sărbătoare petrecută mai ales cu familia. În dimineaţa diaintea Serii Sfinte
bradul se împodobeşte, iar apoi întrega familie merge la saună.
Franţa
La Paris se poate admira un cort imens unde se poate vedea cea mai mare iesle din lume în
care se află Sfânta Familie. Toate străzile sunt splendit ornate cu beculeţe.
La ţară, în Franţa meridională, copiii binecuvântau cina şi rugul de Crăciun format dintr-un
trunchi de măslin uscat care ardea în vatră. Focul era stropit cu vin fiert. Apoi familia se aşeza
la masă apoi intona cântece religioas până miezul nopţii când se ducea la biserică.
Germania
În fostele cazărmi germane se făcea Christbaum (brad) şi se împărţeau cadouri soldaţilor.
În jurul bradului erau rânduite mesele militare pline de prăjituri şi diverse mâncăruri. Dintr-
un colţ al sălii nu putea să lipsească butoiul cu bere, dar între conuri de brad. La sosirea supe-
riorilor corul soldăţesc cânta un cântec religios. Apoi un sergent major lua un chipiu şi punea
în el hârtiuţe cu numere pentru toţi participanţiila sărbătoare. Fiecare soldat trăgea câte un
număr să primească darurile cuvenite. Butoiul cu bere era desfăcut şi petrecerea începea.
Grecia
Pentru a se proteja de oamenii ard tămâie sau lasă pe ici pe colo cadouri care să-i îmbuneze
pe spiriduşi. De asemenea mai au un obicei: ţin în casă un bol cu apă în care scufundă o
cruciuliţă de lemn decorată cu busuioc. Apa astfel sfinţită, se împrăştie în fiecare colţ al casei
pentru a alunga spiritele rele.
Italia
Crăciunul este în mod special o sărbătoare de familie. În locul bradului este luată uneori o
iesle cu Pruncul Sfânt, singura excepţie fiind Sicilia. Acolo darurile pentru copii se dau abia
pe 6 ianuarie "ziua celor trei magi': Atunci, cei mici o aşteaptă pe Befona care vine prin horn
ca să le pună cadouri în pantofi.
Islanda
Doi oameni nevinovaţi au fost osândiţi la moarte la Gyfyord. Li s-au tăiat capetele, dar din
sângele lor a răsărit un pom în ale cărui ramuri, în noaptea fiecărui slostiţiu de iarnă, se aprin-
deau mii de lumini. Vântul se izbea de acele limbi de foc dar nu putea să le stingă. Păstorii
alergară din mari depărtări să vadă pomul de foc şi să se închine.
Rusia
Chiar dacă Rusia a fost influenţată de vest după căderea URSS obiceiurule americane nu au
reuşit să pătrundă. Festivităţile include carnavaluri, practicarea unor sporturi şi numere de
circ. De-a lungul festivalului ruşii decorează copacii nemuritor pe care îi numesc copaci de
Anul Nou. Ca şi Moş Crăciun, Ded Moroz are o barbă albă şi apare îmbrăcat în roşu cu ghete
negre. Vine de Anul Nou ca să dăruiască tuturor copiilor dulciuri, jucării sau un set de păpuşi
tradiţionale "Matryoshka".
Spania
La spanioli Crăciunul ţine 14 zile, până la Bobotează. La miezul nopţii de Crăciun se
slujeşte o Liturghie la capela Palatului regal unde ia parte şi regele. La sfârşit se dă o veselă ser-
bare pentru copiii demnitarilor curţii

//
~k~-k20tZY
F-------------

IARNA

A venit iarna! Când vine iarna, afară ninge,

este ger iar zăpada se aşterne în troiene. Pomii
sunt încărcaţi cu flori sclipitoare de
argint căzute din înălţimile cerului.
Omătul scli pea în mii de scântei.
Copiii ies din casă şi încep să-şi tragă
după ei săniile, pe coasta dealului
alunecoasă ,se bat cu bulgării, fac metanii
şi oameni de zăpadă. Sub picioarele lor
scârţâie zăpada albă şi pufoasă.
Odată cu venireaaces lmp minunat se apropie şi următoarelesărbători: Moş
Nicolae, Moş Crăciun - naşterea pruncului Sfânt şi trecerea la noul an. Acest anot-
imp deschide sufletul oamenilor spre un alt an mai bun.
Spre seară, în sobă arde focul, iar copiii se scufundă în lumea viselor. Bradul plin de
luminiţe multicolore ne aşteaptă să cântam în jurul lui. Afară se aud colindători ce
cântă neîncetat colindul sfânt si
, frumos.
Este minunat! Se simte aroma Crăciunului în aer!
Motoce1 Alina
Clasa a II-a A

Fătu Andreea Bianca

Clasa a II-a A

/2
 IARNA

Afară ninge rar. Gerul creşte, iar la ferestre au apărut flori sclipitoare de argint. După câteva
zile mii şi mii de fulgi de zăpadă au format nămeţi şi drumurile sunt troienite.
Am ieşit afară şi am văzut mulţi copii care formează un şirag de săniuţe. Copiii mai mici
făceau metanii prin zăpadă. Seara am intrat în casă şi auzeam cum trece iarna pe la uşă, în
caleşti de vijelii.
Aceea era seara de Ajun. Eu şi părinţii mei am împodobit bradul. A doua zi am aşteptat cu
nerăbdare să văd ce daruri mi-a adus Mos, Crăciun.

Vioreanu Elena Nicoleta

Clasa a II-a A

..
,--.- . ,.~
.- ......"....
..--" .. , ..
-~--"

IARNA

Afară ningea ca în poveste. Omătul sclipea în mii de scântei pe drum. Pomii parcă
înfloriseră, erau plini de pulbere de zăpadă.
Noi copiii suntem cei mai veseli şi mai bucuroşi când afară ninge.
Deja pe deal s-au adunat şiraguri de săniuţe. Urcând pe deal şi eu fac metanii prin zăpadă.
Deodată, a început din nou să ningă, mai rar, iar pe lângă case deja sunt nămeţi de zăpadă, iar
drumurile sunt troienite. Mii şi mii de fulgi cad din cer şi se depun la ferestre ca nişte flori
sclipitoare de argint. S-a lăsat seara şi toţi copiii au plecat la casele lor. Iarna vine şi trece în
caleşti de vijelii, iar noi copiii o aşteptăm în fiecare an cu bucurie.

Dragomir Maria
Clasa a II-a A

/3
 Bradul - veşnicia în mijlocul lumii
l.Istoria origini bradului de craciun:

Desi nu se stie exact unde s-a nascut ideea impodobirii pomului de Craciun, se banuieste
ca originea bradului de Craciun a aparut pentru prima data la popoarele germanice. Matin
Luther a fost primul care a ornat bradul de Craciun cu ajutorullumanarilor. Ideea i-a venit
de la reflectarea luminii stelelor printre ramurile unui brad. Treptat, treptat aceasta traditie
se raspandeste patrunzand in Anglia, Franta, Elvetia. In Rusia europeana Ajunul Craci-
unului era sarbatorit in mijlocul padurii unde se alegea cel mai frumos brad care era ornat
cu lumanari, bomboane si jucarii. In traditia romaneasca impodobirea bradului apare la
sate in momente alegorice: nunta sau inmormantarea tinerilor, a femeilor si a barbatilor.

2.Semnificatiile si simbolurile ornamentelor pomului de Craciun:

Ne-am obisnuit ca in fiecare an sa ne impodobim bradul de Craciun cu tot felul de orna-

mente care mai de care mai haioase si mai sclipitoare. Craciunul este sarbatoarea ca-
dourilor, a pacii si a linistii sufletesti. Fiecare dintre noi are un stil personal de a-si orna
pomul de Craciun, dar nu toti cunoastem semnificatiile si simbolurile ornamentelor de
Craciun. Beculete colorate, beteala, confetii, bomboane, nuci, instalatii luminoase (mai
nou si muzicale), lumanarele atarna pe ramurile pomului dandu-ne un sentiment de
bucurie si implinire. Pe langa aceste decoratiunii exista unele ale caror simboluri ne fac sa
acordam o mai mare importanta decorarii casei si bradului de Craciun.

Vestita coronita de Craciun, ornament originar din Europa, agatata pe usile caselor, sim-
bolozeaza sanatate si noroc. Forma circulara simbolizeaza natura vesnica a dragostei care
nu piere niciodata. Ea poate fi ornata cu fundite, globulete sau conuri de brad vopsite in
argintiu sau auriu.

Varfurile bradului de Craciun in forma de stea simbolizeaza noroc si realizarea tuturor vi-
surilor. Steaua are o semnificatie religioasa, amintind de cea care a aparut pe cer la nasterea
lui Isus.

Vascul este planta cu cea mai veche traditie in sarbatorirea iernii. Ea este folosita in or-
narea casei avand puteri tamaduitoare. La unele popoare simbolizeaza pace si armonie.
Sarutul sub vasc aduce armonie si intelegere si face mai puternica iubirea din cuplu.

Ivan Nicoleta
Clasa a VII-a A
 PISICUTA
, MEA

Pisicuţa mea vărgată

Este foarte alintată.
Stă pe perna ei, culcată
Toarce când e mângâiată.

RATELE
,

Două raţealbioare,
Merg agale pe cărare.
Dând din coadă caraghios
Caută mereu pe jos.

ComanAlina
Clasa a IV-a C

Vine, vine Moş Crăciun

S-a dus vara cea-nsorită

A venit iarna cea grea
Şi cu nasul foarte roşu
Aşteptăm să vină moşu.

Mosul
, a venit
Şi copiii au sărit
S-au pupat şi şi-au urat
Un an nou si , fericit.

, am desfăcut cadouri
Toti
Şi ne-am bucurat cu drag
Şi-aşteptăm moşul să vină şi la anu
"La multi
, ani!"

Uţă Raluca - Ştefania

Clasa a IV-a C
 VECHI OBICEIURI LA ROMÂNI
Colindatul este un vechi obicei de Crăciun la români. În ajunul Crăciunului, fete şi băieţi
pornesc pe uliţele satului, cântând o varietate de colinde, legate de naşterea Domnului.
Colindele (sau colindurile) sunt nişte cântece tradiţionale româneşti, anume felicitări (urări)
de tip epico-liric, având în general între 20 şi 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul
colindatului, datină perpetuată din perioada precreştină. Colindele nu trebuie confundate cu
cântecele de stea, specifice sărbătorilor creştine de iarnă, şi nici colindatul cu umblatul cu
steaua. Colindele se cântă în preajma Crăciunului. Unele dintre ele au o sumedenie de vari-
ante şi versiuni, potrivit diferitelor regiuni şi graiuri.
Iniţial, colindele aveau o funcţiune rituală, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire şi
belşug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar (adică de venirea primăverii), fie de
sfârşitul său (toamna, la culegerea recoltei.
Adevăratul colindat se desfăsoară în seara şi noaptea de Crăciun. Colindătorii se adună în
cete bine rânduite. Fiecare grup îşi alege un conducător numit de obicei "vătaf" sau "jude".
Colindătorilor propriu-zişi li se alătură câţiva flăcăi cu sarcina să poarte, în saci şi traiste, dar-
urile primite. Pe vremuri, fiecare ceată putea să ia la colindat numai o anumită parte a satului,
având grijă să nu pătrundă în zona ce se cuvenea alteia.
Odată intraţi în curtea casei, colindătorii îţi deapănă repertoriul înaintea membrilor casei,
adunaţi în prag.Cântecele sunt întotdeauna însoţite de dansuri. După ce cântecele şi dan-
surile din faţa casei s-au terminat, gazda îţi invită colindătorii în casă. Aici, înainte de aşezarea
la masă pentru ospăţul comun, vătaful cetei porunceşte să se cânte alte câteva
colinde.Numărul colindelor depinde în mare măsură de rangul gazdei şi de belşugul de
daruri pe care ea urmează să le ofere colindătorilor. Unei singure melodii îi pot corespunde
mai multe texte (versiuni locale, varianta laică sau creştină)

CAPRA. UMBLATUL CU CAPRA

Obiceiul de Crăciun de a merge cu capra are legătură cu sporul de animale în turmele
păstorilor, fiind un ritual care aduce roade mai bogate în anul care vine. Acest obicei este un
bun prilej pentru a intra în contact cu covoarele, ştergarele, podoabele în culori vii din casele
gospodarilor şi aduce urări legate de anul nou.
Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vic1eim
personaje biblice sunt locuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o
regiune la alta: cerb în Hunedoara, capra sau turca în Moldova şi Ardeal, borita (de la bour)
în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită "brezaia" (din cauza
înfăţiţării pestriţe a măştii) şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Masca este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu nelipsiţiilăutari ce acompaniază dansul caprei.
Capra saltă şi se smuceşte, se roteşte şi se apleacă, c1ămpănind ritmic din fălcile de lemn. Un
spectacol autentic trezeşte în asistenţă fiori de spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină
actuală, spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a coregrafiei.
Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări al măştilor (căiuţii-feciori
travestiţi în crai, turca-masca de taur ..), întalnite în satele româneşti la vremea Crăciunului
provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii si renaşterii divinităţii.
STEAUA
Este un alt obicei de Crăciun întâlnit la români care are loc în Ajunul Crăciunului. Cei care
merg cu Steaua sunt mai ales copii între 7 şi 14 ani. Obiceiul are o semnificaţie religioasă fiind
legată de steaua care s-a aratat celor trei magi de la răsărit. Copiii merg la colindat cu o stea
mare, din lemn, gătită cu hârtie colorată şi crenguţe de brad.

BRADUL DE CRACIUN
Când ne gândim la Crăciun ne vine în minte imediat şi bradul de Crăciun, existând o strânsă
legatura între ele. Istoria acestui obicei de Crăciun este datată de pe vremea egiptenilor, care
isi decorau casa cu frunze de palmier. Apoi, acest obicei a fost preluat de români care-şi îm-
podobeau casa cu crengi de brad. La început, brazii erau împodobiţi doar cu fructe şi dulci-
uri. Martin Luther a folosit pentru prima dată lumânarea pentru împodobirea unui brad. La
începutul sec. XVI în Germania s-a inventat beteala. Mai apoi, a început să se dezvolte o
întreagă industrie care se ocupă cu împodobitul bradului de la instalaţii electrice, betele până
la tot felul de globuri din sticlă sau alte materiale viu colorate. La noi în ţară bradul a început
să fie împodobit din sec. XIX şi continuă până în zilele noastre, fiecare străduindu-se să aibă
un brad cât mai mare şi cât mai frumos ornamentat.

PLUGUŞORUL
Pluguşorul este un alt obicei de Crăciun străvechi, în care cete de flăcăi pornesc cu plugul,
semnificând un ritm de fertilitate, constând într-o urare care să aducă recolte mai bogate în
anul care vine. Acest obicei de Crăciun aduce veselie şi culoare sărbătorilor de iarnă, amintin-
du- e şi de ocupaţia strămoşilornoştri care era agricultura.

SORCOVA
Sorcova este un obicei de Crăciun care are loc chiar de Anul nou şi constă dintr-o urare pe
care o face un băiat gazdelor sale cu ajutorul unei crengi de brad împodobite cu hârtie
colorată. Urările care se adresează sunt pentru sănătate, bogăţie şi prosperitate.

REVELION
Trecerea dintr-un an în altul are numeroase semnificaţii, multe din ele reprezentate simbolic
în datinile şi tradiţiile tuturor popoarelor. Şi la români, această trecere este reprezentată în
credinţe diverse, pline de farmec şi culoare. Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului, în
noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit "Îngropatul Anului", denumirea de Revelion
aparţinând timpurilor moderne. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este "oprit" după
365 de zile şi întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la capăt în ziua de Anul Nou.
Asemănător divinităţii, timpul se naşte anual, întinereşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi
moare, pentru a renaşte după alte 365 de zile.

Benescu Andrei) Cristea Andra) Dobre Ana-Maria

Clasa a IV-a B
 ~~~-M20~~ _ *
:.!
',"

"': .;.,:; ă
-- GANDURI LA SARBATOAREA CRACIUNULUI
:;:q;z==;::.

C lUnul este ~
'4 . . . .
mai fru
~
:.,.
Qasă ŞI
Gaa
--
mişte. tat.ă sărbătoare.
eOp'iI, bătrâni, să:l'a~i şi
bog ti primesc Huculiia răcriunului, sărbătoare vec e de pest aouă milenii, răspândită pe
to,. globuL Crăciunul este asociat cu feeria iernii, cu puritatea zăpezii şi este o sărbătoare
emqtionantă mai ales pentru copiii care aşteaptă sosirea lui Mos Crăciun.
li
f ' ~Semnificaţiareligioasă a Crăciunului, ca cea care ar trebui să primeze în aceste zile, este
Naş erea Mântuitorului Iisus Hristos, Dumnezeu făcut Om. Naşterea Lui readuce omenirii
speranţavieţii veşnice şi a refacerii legăturii cu Dumnezeu.

r I Re lângă sosirea lui Mos Crăciun, o altă bucurie este bradul de Crăciun; acest pom ce
rămâne verde tot anul, ne aduce în case mirosul pădurii, fiind simbolul purităţii şi veşniciei.
SărIJătorile de Crăciun sunt minunate mai ales în satele unde se respectă tradiţiile
t străvec i. ~mpodobirea bradului este o tradiţie precreştină, care îşi are rădăcinile în cele ma(
, \:v~elii timpuri. '
\t '
i l!
.~
·l
l,~
SEMNIFICATIA
, COLINDELOR
: .

( .;f J olinde!e snnt cântece nişte tradiţionaleromâneşti

având între 20-60 de versori (în gen-
f . eraI). nele au o sumedenie de variante şi versuri, potrivit diferitelor regiuni şi graiuri.
Peste unele colinde s-au suprapus şi elemente creştine, mai ales la refren, însă acest fapt s-
.~ 1 etrec\lt abia în Evul Mediu.
t;:olindele sunt o nepreţuită comoară. Ele aduc fericire şi armonie în casele oamenilor de
C.răciun. Crăciunul este anunţat prin mersul cu icoana Naşterii Domnului, un fel de colinda
~ ,1 c re se face de către preoţii comunităţii locale, binecuvântându-se casele şi creştinii. Origi-
r j nea colindelor se prinde din vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul cân'
la naş e ea lui Iisus s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşteri ~
: copiii merg pe la casele oamenilor cântând "Steaua sus răsare".
[
; # A:junul Crăciunului este anunţat de colindul "Buna dimineaţa la Moş Ajun'~ colindăteri"
fiind răsplătiţi de cu fructe, covrigi şi bani.

Mihai MădăIina
Clasa a VII-a

22
1.
 Imagini de la ziua
scolii
,
26 octombrie 2009

23
 Cea mai scurtă clipă
Privesc rătăcită cerul estompat şi amintirile mă cuprind. Stau pe âceeaşi bancă galbenă şi
oecolorată privind acelaşi cer vechi de mii de ani. Este aceeaşi zi, 8 decembrie, doar că au
trecut doi ani în care m-am luptat cu mine însămi, încercând să-mi revin. Dar a trecut atât de
mult timp de când nu l-am putut îmbrăţişa... Este frig şi-mi spun că am doar frânturile din
trecut.
Era noapte târziu şi simţeam că sunt făcută din plumb. Nu puteam dormi, aşa că mă plimbam
pentru a-mi limpezi gândurile. Oraşul era amorţit şi nu auzeam decât paşii mei. Luna plină
era încântătoare. Întotdeauna m-a captivat, fiindcă ştiam că ascunde ceva magic, ceva ce
mintea mea înlănţuită nu putea înţelege, dar putea simţi. În acea seară avea o strălucire
specială pe care nu am observat-o atunci, dar am înţeles-o mai târziu. Luna plină avea să-mi
aducă şi să-mi ia prima iubire.
Eram doar o fugară şi-mi căutam locul, sălaşul credinţei, paradisul autentic. El era o persoană
care căuta înţelegere şi iubire. Îmi place să cred că am fost-două suflete pierdute menite să se
salveze unul pe celălalt. În câteva zile m-am îndrăgostit de un străin şi iubirea mi-a schimbat
întreaga viaţă.
În liniştea netulburată a cenuşiului oraş gândurile mele se pierdeau tot mai iilult. Ajungând
în parc, m-am apropiat de locul nostru, de banca decolorată. Nu ştiam ce va urma. Am
înmărmurit când l-am văzut. Era un tânăr atrăgător, cu părul ondulat şi negru, iar ochii săi de
un albastru-deshis căutau răspunsuri de mult uitate. Privea în gol razele strălucitoare ale
lunii. Am înaintat puţin spre el, dar făcând un pas greşit, am sfâşiat un ram fragil. Tânărul
Marko şi-a întors instantaneu privirea temătoare spre mine, părând nedumerit. Ochii săi au
devenit mai vigilenţi, mai plini de viaţă. O căldură neaşteptată mi-a străbătut trupul. Am ştiut
că vor urma clipe de neuitat cum mulţi alţii au trăit sau au visat.
În timp ne-am aflat toate secretele şi dorinţele ascunse. Ne-am înţeles şi ne-am iubit. Mulţi
oameni cred că iubirea adevărată nu există la o vârstă atât de fragedă, că tinerii nu înţeleg ce-i
dragostea. Eu cred că adevărata dragoste constă în sentimentul înălţător, nu în limite şi inter-
ziceri. Şi poate dragostea este mai pură dacă nu este înăbuşită de greutăţilevieţii.
I Iubirea noastră a fost cel mai special lucru pe care l-am simţit vreodată. A fost un vis, o

aspiraţie, iar Marko a fost îngerul meu. Toate lucrurile pe care le ştiam înainte au dispărut
pentru totdeauna şi am descoperit credinţa şi puterea ascunse în adâncul meu.
Mi-aş fi dorit să dureze mai mult, dar tot ce este frumos are şi un sfârşit. Aşteptându-lîntr-o
noapte cu lună plină, un străin mi-a dăruit un plic alb. L-am deschis nerăbdătoare. Citind
conţinutul, ochii mei s-au umezit şi au vărsat multe lacrimi. Era adevărat. Stătea acolo, scris
cu negru pe alb. Am citit scrisoarea pentru a doua oară mai rar şi încercând să fiu mai atentă.
"Sper să mă poţi ierta pentru ce-ţi voi scrie. Nu vreau să uiţi că noi doi am trăit ceva inunat şi am
învăţat untll ele la altul. Este chiar mai mult decât atât. Când privesc luna plină îţi simt prezenţa}
când mă plimb îţi simt mână într-a mea. Ştiu că sună ca o scuză} aar nu am vrut să mă
îndrăgostesc de altcineva. Dacă nici eu nu-mi pot explica} cum ai putea tu ? Te înţeleg dacă mă vei
urî pentru asta} pentru că o parte din mine simte că nu merit să fiu iubit. Dar îţi voi păstra mereu
un loc special în inima mea...
Îmi pare atât de rău}
Marko. "
"La revedere" ? Aceste cuvinte nu aveau nicio însemnătate când inima mea era frântă.
Aşa că la revedere. La revedere...

Deşi a trecut mult timp de atunci, nimic nu s-a schimbat. Încă privesc luna plină de fie-
care dată când apare şi rememorez tot ce a fost sincer între noi. încă îl iubesc. Îl iubesc
chiar şi atunci când îl văd ţinând-o de mână pe cea care mi-a luat locul. Sunt fericiţi
împreună şi mă bucur de asta. Şi eu sunt fericită alături de noul meu prieten.
Dar ştiu că sunt gânduri secrete înăuntrul lui Marko pe care doar eu le cunosc, gânduri
calde şi colorate. Există un motiv pentru care toate aceste lucruri s-au întâmplat, dar eu
nu-l cunosc. Credeam că toată lumea îmi aparţine, dar am aflat că nu aveam dreptate. Dar
nu-mi pare rău pentru ce am făcut eu şi Marko, nu-mi pare rău pentru sentimentele sin-
cere pe care le-am avut.
Încă mai am amintirile care ştiu că sunt la fel de vii ca mine. Le păstrez cu infinită grijă,
fiindcă sunt preţioase. Privesc cerul, observ splendida lună şi îmi doresc imposibilul. Mă
concentrez şi încerc să-I atrag în acest loc.
Întregul peisaj din acest loc este la fel ca în prima noapte. Apoi, când analizez mai atentă,
totul s-a schimbat. Nu visez, aşa că mă mir când îl văd pe Marko. Priveşte spre mine.
Tresar şi mă sperii fără rost. Ar fi trebuit să ştiu că nu mă poate vedea în întuneric. Se
aşează pe o bancă la distanţă de mine şi îşi încrucişeazăbraţele. Pare să se relaxeze. Îmi
doresc doar să mă apropii şi să-i spun că mă aflu aici, la locul nostru. Toate gândurile îmi
dispar când îşi înalţă uşor chipul şi priveşte luna plină. Se bucură de toate amintirile pe
care le-a eliberat şi trăieşte din nou fiecare îmbrăţişare. Privesc şi eu spre cer. Mi-aş dori
să-mi poată arăta iubirea pe care încă o mai simte pentru mine. Scutur uşor capul şi
îndepărtez gândurile. Încerc să mă relaxez şi să rememorez toate acele clipe minunate.
Simt din nou acea lumină puternică şi extrem de fierbinte din interior răspândindu-seşi
invadându-mi trupul. Mai verific o dată dacă nu a plecat şi bătăile inimii îmi accelerează.
Simt cum sângele cald este trimis în corp mai repede şi mai profund.
Şi pentru cea mai scurtă clipă, am impresia că suntem din nou împreună.

Bou Mirela Elena

Clasa a VII-a B

25
 Sărbătorile au venit

Ninge intruna si e tarziu

Ce frumoasa e noaptea de Craciun
Sunt copii pe drum cantand
Langa geam stau si ascult
O colinda veche din batrani.

Stau in casa, stau langa brad

Si afara fulgi de nea cad
Noapte sfanta, noapte de Craciun
Parca totul e fermecat
E o noapte cum am visat
Ce frumoasa e noaptea de Craciun.
Sarbatorile au venit
E Craciun ninje linistit
Si pe drum trec colinadtori
Sunt in sfinte sarbatori.
Răileanu Alina
Clasa a VI-a A
E prilej de bucurie-n lumea toata
Este noaptea de Craciun!
Cand oriunde masa e imbelsugata
Si tot omul e mai bun.
Globulete si cadouri brazii poarta
Cu beteala-mpodobiti
Parca este mai frumos ca niciodata
Toti oamenii-s fericiti.
 o VIZITĂ LA AZILUL DE BĂTRÂNI

'.
Bătrânii care ne-au întâmpinat, spre surprinderea noastră, la azilul Sfinţii Apostoli Petru
şi Pavel de pe strada Polonă au..{ost foarte entuziasmaţi de vizita noastră şi de mica atenţie pe
care le-am oferit-o. Erau '=1ţât de fericiţi atunci când ne-au văzut încât începuseră să plângă.
Îmi creştea inima atunci câri'9:le-am oferit câte o mandarina şi o bucată de plăcintă! Aş vrea
să mai mergem şi cu alt'e o~azii pentru a-i înveseli un pic. Orice mică aten .e este bine
primită. Colindele prin cai~-l~-amvestit aproRiere aşterii Dmnului cred că au fost pentru
ei un imbold de sperantăş'" a
, . ~" ~~
ucurie la bătrâ~:tfte
,
lor de cele mai multe ori amare.
Atunci când veţi vedea si~' oi ceilalţi privirile lor veţi dori să repetaţi experienţanoastră.
Aşa că ce mai aşteptaţi! Duceţi-vă şi vizitaţi orice cămin de bătrâni! Eu cred că s-ar bucura
foarte mult.

Christmas Holyday

Christmas is the happiest day ofthe yearfor me. 1 love the Christmas tree} the snow
and those delicious oookies made by mum. Those days aU my cousins visit meI we offer
gifts to each other and sing carols under the tree. We go out} we admire the town decorated
with colored lights and drink hot chocolate} being happy to be together again . On Christ-
mas 1 love to have snow and to make snowman most} but it doesnJt always happen .Last
Christmas 1 went caroling with my friends .We received sweets and fruit from our neigh-
bors who were excited to hear us singing.
1 think the most important thingfor Christmas is to be
kind to the others} because it is not aU about gifts} it is
about being a better person.

Vlad Carmen
Clasa a VIII-a A

2/