Ambreiaj

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Ambreiaj mecanic; A=cuplat, B=decuplat
1. ax primar (arbore cotit); 2. volant; 3. disc ambreiaj; 4. placa de presiune; 5. arc; 6. ax secundar; 7.rulment de presiune; 8. carcas; 9. inele de susinere; 10./11. locuri de fixare
Ambreiajul este un organ de main care prin cuplare transmite un moment de putere a unei micri de rotaie, sau ntrerupe aceast micare de rotaie prin
decuplare. Ambreiajele sunt folosite n mecanismele care au 2 axe, n general unul dintre ele este antrenat de un motor, iar cellalt antreneaz cealalt parte a
mecanismului. Dezactivarea transmiterii cuplului de rotaie, las cele dou axe s se mite independent. Activarea ambreiajului se poate face att n timp ce acesta se
rotete sau n timp ce st nenvrtit.
Cuprins
[ascunde]
1 Ambreiaje pentru vehicule
o 1.1 Ambreiaje uscate i umede
o 1.2 Utilizarea ambreiajului la automobile
o 1.3 Utilizarea ambreiajului la motociclete
o 1.4 Ambreiaje centrifugale
2 Referine
3 Legturi externe
Ambreiaje pentru vehicule[modificare | modificare surs]
Ambreiajele pentru autovehicule pot fi cu "cuplare i decuplare comandat" sau cu "cuplare i decuplare automat", au o gam larg de aplicare, fiind utile de
exemplu, pentru schimbarea treptelor de vitez a unui automobil.

Convertizor de cuplu

Disc de ambreiaj uscat
Exist mai multe tipuri de ambreiaje mecanice, majoritatea sunt bazate pe unul sau mai multe discuri de frecare, mpinse prin for unul ctre cellalt. Aceste discuri
sunt volantul motorului, discul de ambreiaj (unul sau mai multe, disc friciune) i placa de presiune. Datorit mrimii suprafeei de contact a discurilor i puterii de
apsare ntre ele aplicate, se transmite cuplul (momentul) de rotaie ntre cele dou axe, adic de la axul primar (motor) la cel secundar (condus) sau n sens invers.
La vehicule, cnd ambreiajul este activat pentru a transmite cuplul de putere a rotaiei motorului la cellalt ax al organului de main, de obicei ctre cutia de viteze,
poate fi necesar creterea rotaiilor motorului ca acesta s nu se opreasc.O creterea brusc (exagerat) prea mare a turaiei motorului provoac prematur uzura
suprafeelor de contact (friciune) ale ambreiajului. Ambreiajele sunt clasificate dup felul aplicaiei (funciune) i dup modul de cuplare.
La convertizorul de cuplu, n care uleiul are funcia transmiterii cuplului, sunt prevzute dou turbine, care la rotaii diferite fiind una n cealalt ntr-un spaiu redus, una
n funcie de pomp i una n funcie de preluarea cuplului de rotaie la axa secundar, ndeplinesc funcia de ambreiaj. Acest organ hidraulic de main, construit n
principiu pentru vapoare de ctre Hermann Fttinger
[1]
, face posibil ca rotaiile de cuplu s ajung pn la raportul 1:5, cu care autovehiculele ce au astfel de cuplaje
n trei trepte, pot ajunge viteze de pn 300 km/h.
Ambreiaje uscate i umede[modificare | modificare surs]
Ambreiaje umede
Un ambreiaj umed este un ambreiaj scufundat ntr-un lichid (ulei) de rcire, care totodat pstreaz curate suprafeele de contact, face utilizarea mai lin, i
prelungete astfel durata de funcionalitate al acestui tip de organ de main. Ambreiajele umede din cauza mediului umed n care se afl, tind ns s piard la
transmisie, prin "alunecare", o parte din puterea cuplului motor al axei primare.
Ambreiaje uscate
Ambreiajele uscate nu sunt scufundate n niciun lichid.
Utilizarea ambreiajului la automobile[modificare | modificare surs]
Ambreiajul la autoturisme are in principiu aceeasi functionare, lasand la o parte aspectele de design: unul (sau mai multe) discuri de ambreiaj, presate intre volanta
motorului si placa de presiune de arcuri puternice. Materialul de frictiune variaza in compozitie in functie de tipul ambreiajului (uscat sau in ulei in cazuri
motocicletelor).
Utilizarea ambreiajului la motociclete[modificare | modificare surs]
Ambreiaje centrifugale[modificare | modificare surs]
Unele maini i mopeduri folosesc ambreiaje centrifugale. Acestea folosesc fora centrifug pentru a activa ambreiajul peste anumite turaii: cu ct crete turaia cu
att cele dou axe vor fi forate s se roteasc la aceeai vitez. Astfel un ambreiaj centrifugal se comport aproape ca o transmisie continu.
Referine[modificare | modificare surs]
1. ^ de Hermann Fttinger, inventatorul ambreiajului-Fttinger
Legturi externe[modificare | modificare surs]
HowStuffWorks are o explicaie detaliat a funcionrii unui ambreiaj.
Ambreiaj.com este un portal informativ despre componente ambreiajului, probleme frecvent intalnite, etc.


Wikimedia Commons conine materiale multimedia legate deAmbreiaj
[ascunde]
v d m
Sistemul de transmisie la automobile

Ambreiaj Cutie de viteze Reductor-distribuitor Transmisie cardanic Transmisie principal Diferenial Arbore planetar Transmisie final

Acest articol din domeniul tehnologiei este un ciot. Putei ajuta Wikipedia prin completarea lui.
Categorii:
Cioturi Tehnologie
Tehnologii de autovehicule
Tehnologie de motociclet
Mecanisme
Sistemul de transmisie







Cum functioneaza ambreiajul
Ambreiajul este un mecanism pentru transmiterea miscarii de rotatie, care poate fi deconectat si conectat dupa dorinta. Ambreiajul este util in angrenajele care au doua axe de rotatie.
In asemenea cazuri un ax este antrenat de motor iar celalalt este axul principal al cutiei de viteze. In cazul autovehiculelor, cele doua axe se pot roti la aceeasi viteza cand ambreiajul
este conectat (cand pedala de ambreiaj este libera) si pot avea viteze diferite cand ambreiajul este deconectat sau partial actionat (cand pedala este partial sau total apasata).

Ambreiajul auto are in principiu aceeasi functionare, lasand la o parte aspectele de design: unul (sau mai multe)
discuri de ambreiaj, presate intre volanta motorului si placa de presiune de arcuri puternice. Materialul de
frictiune variaza in compozitie in functie de tipul ambreiajului (uscat sau in ulei). Candva materialul de frictiune a
fost azbestul dar din cauza "calitatilor" sale cancerigene a fost eliminat pe scara larga. Ambreiajele folosite in
utilizarea la regimuri de solicitare dura (camioane, masini de curse) sunt de natura ceramica datorita
coeficientului de frecare ridicat, dar sunt total nepotrivite pentru autovehiculele "de strada" lipsindu-le acea plaja
de frecare care sa permita cuplarea lina si fara socuri. Prin apasarea pedalei de ambreiaj actionam, prin
intermediul unui rulment ("rulmentul de presiune"), o diafragma (in limbaj de service "soarele") care este
presata, indeparteaza placa de presiune si permite rotatia libera a placii de ambreiaj intre volanta si discul de
presiune.
Arcurile mentionate mai sus sunt altele decat cele montate pe placa de presiune, vizibile in imagine. Cele de pe
placa sunt acolo pentru a prelua o parte din socurile care apar in timpul cuplarii.
Cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor de putere, pe care il obtinem
accelerand usor. Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorul la turatia "de
relanti", aceasta manevra solicita un control fin al pedalei de ambreiaj. Pe de alta parte ridicand turatia
motorului prea mult in timpul eliberarii pedalei de ambreiaj va conduce la o uzura prematura a suprafetei de
frictiune. Eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj va duce la o cuplare dura si eventual la spectaculoasele efecte
numite popular "scartait de roti".
Functionarea ambreiajului auto
Cea mai din stanga pedala a autovehiculului este numita "ambreiaj", desi angrenajul este, asa cum am spus, in cu totul
alta parte. Conexiunea dintre pedala si ambreiaj se face in mare prin 2 mijloace: cablu ("cablul de ambreiaj", cei care au
condus Dacia stiu despre ce este vorba) sau sistemul hidraulic, cu doua pistonase actionate cu uleiul de servodirectie.

Transmisia manuala presupune existenta rotilor dintate pentru selectia vitezelor. Prin cuplarea rotilor dintate de diverse
diametre se obtin diversele trepte de viteza. Pentru decuplarea/cuplarea rotilor dintate, acestea trebuie sa aiba aceeasi
viteza de rotatie. Mai precis: la trecerea din orice viteza in "punctul mort" cele doua roti dintate trebuie sa se roteasca cu
aceeasi viteza. Acest lucru se obtine apasand ambreiajul. In acel moment puterea motorului nu mai este transmisa cutiei
de viteze deci cele doua roti se vor roti aproximativ cu aceeasi viteza data de viteza de deplasare a automobilului, si
separarea va avea loc usor.
S-ar zice ca similar se petrece si la trecerea din "punctul mort" intr-o viteza oarecare, nu?
Ei bine lucrurile nu stau chiar asa... In acel moment intervin alte elemente, numite sincroane, care aduc rotile dintate din
cutia de viteze la aceeasi turatie inainte de cuplare. Sincroanele impreuna cu inelul de blocare impiedica cuplarea si
respectiv miscarea schimbatorului de viteze in pozitia finala pana in momentul in care cele doua roti dintate (pinioane) nu
au viteze egale.

Ambreiajul umed

Intalnit in special la motociclete, ambreiajul este scufundat intr-o baie de ulei, cu rol de ungere si racire.
Avantajele: o cuplare mai fina si o perioada mai indelungata de utilizare.
Dezavantajul: fiind imersat in ulei, o parte din putere se transfera in masa de lubrifiant sub forma de caldura.
Probleme ale ambreiajului

- Problema tipica a ambreiajului este cand acesta incepe sa patineze. Aceasta se datoreaza in special uzurii stratului de frictiune. La un moment dat discul de ambreiaj va incepe sa se
roteasca independent de ansamblul volanta - placa de presiune si va transmite doar partial sau deloc miscarea de rotatie catre roti. In practica veti constata o crestere brusca a turatiei
motorului neinsotita de o accelerare evidenta a autovehiculului. Cauzele pot fi: un stil de conducere sportiv, tinutul frecvent al piciorului stang pe pedala, sau daca aceasta se intampla
dupa o vizita la service, o reglare necorespunzatoare a pedalei, "prea strans".
- O alta problema a ansamblului numit ambreiaj este rulmentul de presiune. Acesta incepe sa "emita" un harait ori de cate ori este actionata pedala de ambreiaj.
- Uneori cuplarea este greoaie, insotita de un sunet metalic si de socuri. Conform celor scrise mai sus, daca cele doua parti ale ambreiajului nu se separa total, cuplarea si decuplarea
este greoaie datorita imposibilitatii cutiei de a inlatura diferentele de tensiune dintre pinioanele in miscare. Problema apare atunci cand ambreiajul este reglat "prea jos", adica atunci
cand alaturarea elementelor are loc la sfarsitul cursei pedalei.
Surse: auto.howstuffworks.com, Wikipedia

ARTICOLE AUTO

SFATURI UTILE

PIESE AUTO

JURNAL DE BORD

DISTRACTIE

DESPRE

CONTACT
Merge Brici Sfaturi auto utile Cum functioneaza ambreiajul?
Cum functioneaza ambreiajul?

24 April 2013
Sfaturi auto utile
7 comentarii
Ambreiajul este o componenta esentiala a masinii, pe care o utilizam zi de zi, fara poate sa ne dam seama cum functioneaza si cat de important este.
Rolul ambreiajului este de a face legatura si de a transmite puterea intre motor si cutia de viteze, respectiv roti. Indiferent daca autovehiculul are o cutie de
viteze manuala sau una automata, ambreiajul este prezent, chiar daca la cutia automata nu poate fi actionat manual, de catre conducatorul auto.
Ambreiajul este alcatuit din:
disc de ambreiaj
placa de presiune
rulment de presiune
volanta
carcasa (clopot)
furca de angrenare
diverse suruburi
Primele trei subansamble sunt practic consumabile, dar timpul necesar pana la schimbarea lor este mult mai lung decat in cazul altor componente.
Schimbarea ambreiajului este necesara atunci cand acesta da semne severe de uzura, sau cand s-a distrus definitiv, iar in functie de stilul de condus al
fiecaruia poate avea o durata de viata mai mare sau mai mica.

Ambreiajul poate fi de doua tipuri: uscat sau umed, cel din urma fiind practic inecat intrun lichid special care are rolul de racire si lubrifiere. Desi
ambreiajul umed cupleaza mai lin si are o durata de viata mai mare, acesta cauzeaza pierderi de randament din cauza ca o parte din putere se pierde prin
frecare, sub forma de caldura.
Cum functioneaza ambreiajul?
Prin apasarea pedalei de ambreiaj se actioneaza (prin intermediul rulmentului de presiune) o diafragma care indeparteaza placa de presiune, eliberand
astfel discul de ambreiaj, aflat intrevolanta si placa de presiune. Astfel discul de ambreiaj se va roti liber, fara a mai fi cuplat de volanta, motorul fiind
deconectat de trenul de rulare.
Legatura dintre pedala de ambreiaj si ambreiajul in sine se face fie printrun cablu, fie folosind un sistem hidraulic, cu pistonase. In general, acest sistem
hidraulic este in comun cu servodirectia si foloseste acelasi lichid.
Pentru a schimba treapta de viteza este necesara apasarea ambreiajului, permitand astfel eliberarea sarcinii din cutia de viteze si sincronizarea arborilor
acesteia. Poti afla mai multe despre functionarea cutiei de viteze din acest articol.
Cum se simte un ambreiaj uzat?
Uzura excesiva a ambreiajului se manifesta in general prin patinarea discului de ambreiaj, ceea ce duce la o scadere a capacitatii de accelerare a
autovehiculului, mai ales in momentul schimbarii vitezelor. Practic vei observa la accelerare mai brusca faptul ca, desi turatia motorului creste, viteza nu pare
sa creasca simultan.

Uzura rulmentului de presiune creaza un zgomot specific la apasarea pedalei de ambreiaj, si o vibratie in pedala, diferita de cea produsa de motor.
Un alt simptom al uzurii sau defectarii ambreiajului apare atunci cand acesta nu mai poate decupla complet si astfel nu se mai pot schimba la fel de usor
vitezele, schimbarile fiind insotite eventual de zgomote ale cutiei sau de trepidatii.
Mai devreme sau mai tarziu orice ambreiaj cedeaza si trebuie inlocuit. Procedura nu este una foarte complicata dar necesita interventia unui service
specializat si presupune costuri uneori ridicate. Indiferent ce componenta a ambreiajului este defecta, se recomanda inlocuirea intregului kit de
ambreiaj (format din disc, placa de presiune si rulment) pentru a nu mai fi necesara o alta interventie in viitorul apropiat. Un kit de ambreiaj de calitate poate
sa tina lejer 100.000 de kilometri, daca este utilizat corespunzator!
Ce este ambreiajul dublu?
Unele autovehicule sunt echipate cu ambreiaje si cutii de viteze mai performante. Din aceasta categorie face parte ambreiajul dublu. Cum spune si
denumirea, acest tip de ambreiaj este format practic din doua ambreiaje ce servesc o cutie de viteze automata dubla, avantajul fiind capacitatea de a
preselecta treapta de viteza urmatoare in acelasi timp. Cu acest tip de transmisie sunt echipate autovehiculele performante, beneficiind astfel de o rapiditate
mult mai mare de schimbare a vitezelor (chiar si in 0,2 secunde) si mentinerea aproape constanta a puterii. Din acest tip fac parte transmisiile DSG (Direct
Shift Gearbox).

Ti-a placut ce ai citit?
1
Newsletter MergeBrici.ro
Vrei sa primesti ocazional pe e-mail cele mai noi articole, sfaturi si evenimente din domeniul auto?
Aboneaza-te la newsletter:
Adresa ta de e-mail: *
Numele tau:

Aboneaza-te

* camp obligatoriu
Etichete: ambreiaj tutorial auto
Articole similare

Demontare ambreiaj BMW M5 (E39)

Cum functioneaza si ce rol are cutia de viteze

Schimbare ambreiaj Ford Focus
7 comentarii
Adauga comentariu
1. inginer says:
31/07/2013 at 21:50
Foarte interesant
Reply
2. Florina Grigore says:
19/02/2014 at 16:53
Este foarte bun articolul dar parerea noastra este ca oricat de bune ar fi piesele sau kitul de ambreiaj, daca montajul nu se realizeaza corespunzator masina si buzunarul va
avea de suferit.
Suntem un service din Bucuresti in care incercam sa oferim servicii de calitate pentru acest serviciu si ii lasam pe clientii nostri sa decida daca o facem sau nu bine !
Reply
o Merge Brici says:
20/02/2014 at 09:50
Sa inteleg ca sunteti buni la schimbat kit-uri de ambreiaj? La ce cuplu strangeti suruburile volantei la un Ford Focus 2 1.6i din 2009? Dar pentru carcasa placii de
presiune?
Reply
3. Florina Grigore says:
20/02/2014 at 15:56
Multumesc pentru intrebare.
Suruburile volantei se strang la 30N + 80 grade cu bolturi noi
Carcasa placii de presiune se strange la 29 N
N(newton)
Reply
o Merge Brici says:
21/02/2014 at 09:54
Este bine daca respectati toate standardele. Aveti si dispozitive pentru montat simeringuri, cum ar fi de la vilbrochen sau de la axele cu came?
Reply
4. Florina Grigore says:
26/02/2014 at 13:07
Momentan nu avem dispozitive pentru montat simeringuri, le putem monta doar manual.
Urmeaza sa ne achizitionam si asemenea dispozitive.
Chiar oferim servicii de calitate foarte buna la un pret foarte mic, invitam pe oricine vizualizeaza acest blog sa ne faca o vizita, chiar nu este marketing este o realitate, avem
flote auto pentru care lucram cum ar fi Arabesque, Labormed Pharma, Real Hypermarket, Romaqua (Borsec), Protruck Iveco, Arrow, Alka, T&T Acces Solution, Gazoteh,
Ecoremat.
In luna martie toate femeile au GRATUIT verificarea geometriei rotilor.
Va asteptam cu mare drag.
Reply
5. ioana incos says:
15/09/2014 at 13:29
Buna ziua! Am un fiat 500 din 2009. Cred ca are probleme cu ambreiajul deoarce atunci cand pasa pedala se aude un zgomot, dar si in timp ce schimb viteza, iar apoi cand las
pedala se aude acelasi zgomot, dar la o intensitate mai mica. Este ambreiajul? ati mai intalnit astfel de simptome si la alte autoturisme? Multumesc!
Reply
Comenteaza
Nume *
E-mail * (nu va fi publicat)
Site web
Comentariu

La postarea comentariilor pe www.MergeBrici.ro, te rugam sa utilizezi un limbaj civilizat si sa eviti atacurile off topic la adresa autorilor, in caz contrar comentariile tale nu vor fi publicate.
Trimite comentariul

* Campurile marcate cu steluta sunt obligatorii.
Cauta in site

Newsletter MergeBrici.ro
Vrei sa primesti ocazional pe e-mail cele mai noi articole, sfaturi si evenimente din domeniul auto?
Aboneaza-te la newsletter:
Adresa ta de e-mail: *
Numele tau:

Aboneaza-te

* camp obligatoriu
Alte articole bune de citit
Top Gear sezonul 19
Acte necesare pentru constatare si reparatie pe CASCO
Transbucegi sau Drumul Babelor sosea prin Muntii Bucegi
Asistenta rutiera 9695: ieftin, rapid, in toata Europa
Curse de indemanare la China Town Bucuresti, pe 15 iunie 2013


Cos de cumparturi
Acum nu ai produse in cos.
Cauta piesa care te intereseaza
Ai nevoie de piese auto?
Accesorii
Filtre
Ulei motor
Articole interesante

Asistenta rutiera 9695: ieftin, rapid, in toata Europa
Te-ai gandit ca in Romania poate exista un serviciu de asistenta rutiera ieftin, rapid si cu acoperire in toata Europa?
...citeste

Smartphone Samsung Galaxy Note 3 (review)
Samsung Galaxy Note 3 m-a impresionat prin performanta si modul de functionare si il recomand oricui vrea sa aiba mai mult decat un simplu smartphone!
...citeste

Ce sa ai in vedere la schimbarea anvelopelor
Schimbarea anvelopelor reprezinta o operatiune frecventa, de aceea este foarte importanta corectitudinea cu care aceasta se efectueaza.
...citeste

Despre placutele de frana
Ce sunt placutele de frana, care sunt cauzele uzurii acestora si cum sa alegi cele mai bune placute de frana
...citeste

Cele mai bune aplicatii auto pentru mobil (Android si iOS)
Vezi lista cu cele mai bune aplicatii auto pentru mobil, disponibile pentru platformele Android si iOS, utile pentru tine si masina ta.
...citeste


Articole auto

Sfaturi utile

Piese auto

Jurnal de bord

Distractie

Video

Dictionar auto

Linkuri

Termeni si conditii

Despre

Contact
Copyright 2014 Merge Brici (Log in)





Astronomie Biologie Chimie Desen Diverse Drept
Economie Engleza Filozofie Fizica Franceza Geografie
Germana Informatica Istorie Italiana Marketing Matematica
Medicina Muzica Psihologie Romana Romana1 Spaniola



Proiect de diploma - ambreiajul



Ultimele referate adaugate
Ambreiajul
1. DESTINATIA , CONDITIILE IMPUSE SI CLASIFICAREA AMBREAIAJULUI

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de
viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la
cutia de viteze.

Functiile ambreiajului sunt urmatoarele :
- permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului , care se afla in
functiune , cu celelalte organe ale transmisiei , care , in acel moment, stau pe loc;
- permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului motorului cu transmisia ,
la schimbarea treptelor de viteze ;
- protejeaza la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.
Ambreiajul trebui sa indeplineasca anumite conditii , si anume :
-sa permita decuplarea completa si cat mai rapida a motorului de transmisie , pentru ca
schimbarea treptelor sa se faca fara socuri;
-sa decupleze cu eforturi minime din partea conducatorului , fara a se obtine insa o cursa la
pedala mai mare de 120-200 mm .Forta la pedala necesara declupari nu trebuie sa depaseasca


Mihai Beniuc
- Mihai beniuc - poezii"

Mihai Eminescu
- Mihai eminescu - student la berlin

Mircea Eliade
- Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioria)

Vasile Alecsandri
- Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea
subiectului

Emil Girlenu
- Dragoste de viata de Jack London

Ion Luca Caragiale
- Triumful talentului (reproducere) de Ion Luca
Caragiale

Mircea Eliade
- Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci

Mihai Eminescu
- Personalitate creatoare si figura a spiritului creator
eminescian

George Calinescu
- Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza,
subiectul si tema romanului

Liviu Rebreanu
- Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


Cauta referat


Cauta in site




150 N la autoturisme si 250 N la autocamioane si autobuze ;
-partile conduse sa aiba o greutate cat mai redusa pentru ca schimbarea treptelor sa se faca
fara socuri
-sa fie suficient de progresiv pentru a se evita pornirea brusca din loc a automobilului
;
-sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta intre motor si transmisie;
-sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare prin patinarea
suprafetelor de frecare ;
-sa amortizeze vibratiile ce se produc in transmisie ;
-sa aiba o constructie simpla si ieftina ;
-sa fie cat mai usor de intretinut si de reglat si sa ofere siguranta ;
Ambreiajele se clasifica dupa principiul de functionare si dupa tipul mecanismului de
comanda .
Dupa principiul de functionare ambreiajele pot fi : mecanice , hidrodinamice , combinate
si electromagnetice .
Dupa tipul mecanismului de comanda ,ambreiajele pot fi cu comanda : mecanica ,
hidraulica , pneumatica si electrica .
Dupa modul de realizare a comenzi ,ambreiajele pot fi :neautomate si automate.
Scriitori romani


2.AMBREIAJELE MECANICE
2.1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE SI CLASIFICARE A AMBREIAJELOR MECANICE
Principiul de functionare. Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe fortele de frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de suprafete sub
actiunea unei forte de apasare.
Partile componente ale unui ambreiaj (fig. 13.1) sunt grupate astfel : partea conducatoare ; partea condusa ; mecanismul de actionare . Partea conducatoare
a ambreiajului este solidara la rotatie cu volantul motorului , iar partea condusa cu arborele ambreiajului .
Pe volantul al motorului este apasat discul condus de catre discul de presiune
datorita fortei dezvoltate de arcurile . Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui al ambreiajului . Pentru a mari coeficientul de frecare. Discul de
presiune este solidar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei.
Partea conducatoare a ambreiajului este formata din : volantul , discul de presiune,
carcasa si arcurile de presiune.
Partea condusa se compune din : discul condus cu garniturile de frecare si arborele 8 al
ambreiajului .
Prin frecare ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului si discul de presiune pe
de o parte si suprafetele discului condus pe de alta parte , momentul motor este transmis arborelui
primar al cutiei de viteza si mai departe , prin celelalte organe ale transmisiei , la rotile motoare.
Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , forta se transmite
prin parghia cu furca la mansonul discului de presiune si invingand forta dezvoltata de
arcurile ,departeaza discul de frecare , iar momentul motor nu se transmite mai departe ; aceasta
este pozitia decuplat a ambreiajului .
Fig.13.1 Schema ambreiajului mecanic :
a-ambreiajul cuplat ; b- ambreiajul decuplat
Cuplarea din nou a ambreiajului se realizeaza prin eliberarea lina a pedalei , dupa care
arcurile vor apasa din nou discul de presiune pe discul condus , iar acesta din urma pe volant .
Atata timp cat intre suprafetele de frecare ale discurilor si volantului nu exista o apasare
mare , forta de frecare care ia nastere intre aceste suprafete va fi mica . In acest caz ,ambreiajul
nu va putea transmite intregul moment motor si in consecinta , va exista o alunecare intre volant
si discul condus , motiv pentru care discul va avea o turatie mai mica . Aceasta este perioada de
patinare a ambreiajului . In aceasta situatie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din
momentul motor. In perioada de patinare a ambreiajului , o parte din energia mecanica se
transforma in energie termica,
iar ambreiajul se incalzeste , producand uzura mai rapida a garniturilor de frecare ale discului
condus .
La eliberarea completa a pedalei ambreiajului , forta de apasare dezvoltata de arcuri este
suficient de mare pentru ase transmite in intregime momentul motor.
Clasificarea ambreiajelor mecanice. Ambreiajele macanice utilizate la automobile se
clasifica dupa mai multe criterii.
Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi :cu discuri , cu saboti
si cu conuri .
Dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor , ambreiajele pot fi : cu
mai multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central .
Dupa numarul discurilor conduse , ambreiajele pot fi ; du un disc , cu doua discuri si cu
mai multe discuri .
Dupa modul de obtinere a fortei de apasare , ambreiajele pot fi : simple , semicentrifuge si centrifuge .
Dupa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare , ambreiajele pot fi : uscate sau in ulei .
Dupa tipul mecanismului de comanda , ambreiajele pot fi cu comanda : mecanica ,
hidraulica , cu servomecanism si automata .
Dupa modul de realizare a debreierii , ambreiajele pot fi : cu debreire manuala ,
semiautomata , automata .

2.2.TIPURI CONSTRUCTIVE DE AMBREIAJE MECANICE
2.2.1.Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice .In figura 13.2 este reprezentata contructia uni ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice .
Partile componente ale ambreiajului se grupeaza in: organe conducatoare ., organe
conduse si mecanismul de comanda .
Organele conducatoare sunt : volantul ,impreuna cu carcasa, discul de presiune, arcurile
de presiune si parghiile de declupare .
Discul de presiune este solidara rotatie cu volantul si se poate deplasa axial. Arcurile 3
,care realizeaza forta de apasare a suprafetelor de frecare , sunt asezate intre discul de presiune si
carcasa ambreiajului . Parghiile de deplasare sunt prevazute cu doua puncte de articulatie : unul
in discul de presiune si celalalt in carcasa .
Organele conduse ale ambreiajului sunt : discul condus si arborele ambreiajului. Discul
condus este asezat intre volant si discul de presiune , putand sa se deplaseze axial pe arborele
ambreiajului prevazut cu caneluri la fel ca si butucul discului . Pe discul condus sunt fixate prin
nituri doua garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare mare .
Mecanismul de comanda se compune din mansonul de debreiere si pedala ambreiajului .
La debreiere . se apasa pedala ambreiajului si tija se deplaseaza spre dreapta iar furca de
debreiere impinge mansonul de debreiere spre stanga . Rulmentul de presiune apasa pe capetele
interiore ale parghiilor de declupare , iar acestea se rotesc in jurul punctelor de articulatie de pe
carcasa . In felul acesta , parghiile de declupare deplaseaza discul de presiune spre dreapta ,
comprimand arcurile . Deoarece discul condus nu mai este apasat asupra volantului , transmiterea
momentului de la motor la cutia de viteze se intrerupe .
La ambreiere ridicand piciorul de pe pedala , furca de debreiere este readusa in pozitia
initiala de catre un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune.

Fig,13.2. Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice
1-carterul volant si ambreiaj ; 2-carcasa ambreiaj ;3-arcuri de presiune
4-volant ;5-arbore ambreiaj ;6-ar5c element elastic suplimentar ;7-disc
condus ;8-parghie de debriere ;9-disc de presiune ;10-ungator ;
11-manson de debreiere ;12-furca ambreiaj ;13-tija .
Deoarece asupra capetelor interioare ale parghiilor de declupare nu mai actioneaza rulmentul de
presiune , arcurile de presiune se destind si apasa din nou discul de presiune pe discul de presiune
pe discul condus si volant.
In timpul cat ambreiajul este cuplat , intre rulmentul de presiune si capetele interioare ale
parghiilor de declupare este necesar sa existe un joc de 2-4 mm .Acest joc permite o cuplare
sigura a ambreiajului si in cazul cand garniturile de frecare sunt uzate in limite admise . De
asemenea , acest joc mai permite ca rulmentul de presiune sa nu se roteasca in timpul cat
ambreiajul este cuplat , reducand prin aceasta uzura lui.
In figura 13.3 este reprezentat ambreiajul monodisc simplu utilizat la automobilele
ROMAN echipate cu motoare D-2156 HMN . La acest ambreiaj
Fig.13.3. Ambreiajul GH 380
KR/WGSZ
utilizate la unele automobile ROMAN:
1-rulment de sprijin arbore ;2-volant
3-coroana volant ;4-disc condus ;
5-disc de presiune ;6-carcasa ambreiaj ;
7-arcuri de presiune ;8-rulment de presiune;
9-arbore ambreiaj ;10-parghie de debreiere;
11-butuc disc condus ; 12-inel de debreiere;
Fig. 13.4 Constructia pirghiei
de declupare si
formare care
actioneaza asupra
discului de presiune
la ambreiajul
semicentrifuge
capetele interioare ale parghiilor de debreiere nu mai sunt actionate direct de rulmentul de
presiune , ci prin intermediul inelului de debreiere , montat pe capetele celor sase parghii de
debreiere , cu ajutorul unor arcuri.
Caracteristic pentru acest ambreiaj este faptul ca este prevazut cu doua randuri de arcuri
periferice , Aceasta solutie permite obtinerea unei forte de apasare mari cu arcuri de presiune nu
prea rigide .
2.2.2.Ambreiajul monodisc centrifug. Diferenta dintre un ambreiaj monodisc semicentrifuge
si unul simplu consta in forma constructiva diferita a parghiilor de declupare , care sunt
prevazute la capetele exterioare cu cate o contragreutate . Datorita acestor contragreutati , la
rotatia ambreiajului , iau nastere forte centrifuge ,care tind sa roteasca parghiile de declupare, in
jurul axelor lor , in sensul invers a acelor de ceasornic , marind astfel forta de apasare a discului
de presiune.
Forta de apasare totala asupra discului de presiune creste cu cresterea turatiei. Astfel la turatii
mari ale motorului , valoarea fortelor centrifuge fiind mare , ambreiajul nu mai protejeaza
celelalte organe ale transmisiei la suprasarcini. De asemenea ,in conditii grele de exploatare ,
cand motorul functioneaza cu turatie mica ,datorita fortei de apasare insuficiente ambreiajul
patineaza iar momentul motor nu se transmite in intregime transmisiei automobilului. Aceste
dezavantaje au restrans folosirea ambreiajelor semicentrifuge.
2.2.3.Ambreiajul monodisc cu arc central tip diafragma. La unele tipuri de ambreiaje ,rolul
arcurilor de presiune este indeplinit de un arc central sub forma de diafragma ,format dintr-un
disc de hotel subtire , prevazut cu taieturi radiale . Acest arc este concav si indeplineste atat rolul
arcurilor periferice cat si pe cel al parghiilor de declupare .
La ambreiajul monodisc utilizat la autoturismul Dacia 1300 , arcul tip diafragma este
montat in carcasa cu ajutorul stifturilor. Pe stifturi , pe ambele parti ale diafragmei, se afla inelele
.

Fig 13.5.Ambreiajul monodisc cu arc central tip
diafragma al autoturismului Dacia 1300
1-arborele cotit ;2-arborele ambreiajului;3-arcul discului condus;
4-discul condus ;5-coroana volantului;6 -carterul ambreiajului;
7-carcasa ambreiajului;8-disc de presiune;9-arc tip diafragma ;
10-rulment de presiune;11-stift;12-nervura carcasei;13-inel;
14-volant
Cand ambreiajul este cuplat ,arcul tip diafragma se reazema in carcasa prin prin
intermediul inelului si datorita formei sale concave , apasa asupra discului de presiune iar acesta
la randul sau asupra discului condus si volantului.
La declupare , miscarea se transmite , de la pedala ambreiajului , prin prin mecanismul de
comanda , la rulmentul de presiune , care se deplaseaza spre stanga si apasa asupra parti
interioare a diafragmei se va deplasa deci spre dreapta .In felul acesta , discul condus nu mai este
apasat pe volant de catre discul de presiune ia legatura dintre motor si cutia de viteza se intrerupe
.
2.3.AMBREIAJELE HIDRODINAMICE
Ambreiajele hidrodinamice lucreaza dupa principiul masinilor hidraulice rotative si
constau in asocierea unei pompe centrifuge si a unei turbine intr-un singur agregat ,folosind ca
agent de transmisie un lichid.

Fig.13.6. Partile componente a Fig.13.7.Schema si principiul de functionare
ambreiajului hidrodinamic ale ambreiajului hidrodinamic
Ambreiajele hidrodinamice se folosesc la unele tipuri de automobile moderne datorita unor
avantaje :demarare mai lina a automobilului , deplasarea in priza directa la viteze foarte reduse .
Ambreiajul hidrodinamic este format dintr-un rotor-pompa, montat pe arborele motor in
locul volantului si din rotor-turbina , montat pe arborele condus. Cele doua componente au la
partea exterioara palete radiale plane . Intregul ansamblu este inchis intr-o carcasa etansa
,umpluta in proportie de 85%cu ulei mineral pentru turbine.
In momentul care motorul incepe sa functioneze , va antrena si rotorul pompa iar uleiul care
se gaseste intre paletele sale sub actiunea fortei centrifuge , este impins catre periferie si obligat
sa circule in sensul sagetii , adica uleiul va trece din rotor-pompa in rotor-turbina si apasand
asupra paletelor lui in miscare .
La demarare cand automobilului inca nu este in miscare , turatia rotorului-turbina este zero
.La o viteza a rotorului turbina egala cu a rotorului-pompa articolele nu va mai circula ,
deoarece cele doua forte centrifuge vor fi egale . Particulele vor trece din rotorul pompa in
rotorul-turbina numai in cazul in care rotorul turbina se va roti mai incet decat rotorul pompa .
Existenta alunecarii face ca , in toate cazurile ,ambreiajul hidraulic sa transmita un moment
oarecare la sistemul de rulare al automobilului si sa nu fie posibila niciodata o decuplare
completa a motorului de transmisie, iar schimbarea treptelor de viteza sa fi anevoioasa .Din acest
motiv ,la automobilele cu cutii de viteza in trepte , ambreiajul hidraulic se utilizeaza impreuna cu
un ambreiaj mecanic auxiliar, care sa asigure o declupare completa intre motor si transmisie .
Utilizarea ambreiajului hidraulic fara ambreiajul mecanic este permisa numai la automobilele
echipate cu cutii de viteze planetare , la care schimbarea treptelor de viteza se face prin franarea
unor elemente ale transmisiei planetare .
Ambreiajele hidro dinamice prezinta urmatoarele avantaje : Confera automobilului o
demarare mai lina ; permit deplasarea in priza directa cu viteza redusa; amortizeaza oscilatiile de
rasucire .
2.4. AMBREIAJELE ELECTROMAGNETICE
Pentru usurarea conducerii automobilelor a luat extindere in ultimul timp o data cu
folosirea cutiilor de viteze hidrodinamice , utilizarea ambreiajelor cu comanda automata . Dintre
acestea fac parte si ambreiajele electromagnetice, a caror constructie poate sa difere in functie de
modul in care se realizeaza legatura dintre partea condusa si partea conducatoare si anume :
- ambreiajele cu umplere magnetica , la care solidarizarea partii conduse cu cea conducatoare se
realizeaza prin magnetizarea pulberii , care umple cavitatea interioara a ambreiajului
- ambreiajele fara pulbere magnetica , la care forta de cuplare este dat de un electromagnet
alimentat de sursa de curent a automobilului .
In ambreiajele din prima categorie , corpul de lucru il constituie pulberea magnetica de fier ,
care se afla intr-un spatiu inelar .
Acest spatiu care leaga partea conducatoare a ambreiajului de cea condusa se afla dispus
intre polii unor electromagneti .Prin conectarea infasurari de excitatie , alimentata de curentul
furnizat de bateria de acumulatoare, particulele de pulbere se concentreaza de-a lungul liniilor de
forta magnetice , formand niste lanturi magnetice care rigidizeaza pulberea transformand-o intr-
un corp solid.
In figura 13.8. este reprezentat un ambreiaj pulbere magnetica . Sistemul de cuplare este este
incorporat in volant , executat din otel si constituind impreuna cu discul circuitul magnetic al
ambreiajului .
Fig.13.8.Ambreiajul electromagnetic cu
pulbere
1-volant;2si 4-garnituri de protectie ;3-capac izolator ;
5-elementul condus;6-arborele primar;7-perie ;
8-inel de contact;9-coroana dintata ;10-rulment;
11-bucsa;12-surub de legatura ;13-bobina ;
14-discul conducator.
Intre peretele interior al volantului si degajarea discului este dispusa bobina de excitatie , alimentata cu curent electric al motorului , cu care este cuplata prin
intermediul inelului de contact .
Acest inel este protejat de capacul izolator pe care se afla montata si peria din cupru grafiat
. Intre peretele interior al volantului si discul solidar cu el este realizat un spatiu de lucru in care
se dispune marginea superioara a elementului condus executat din placi subtiri din tabla de hotel
si care prin intermediul butucului sau canelat ,este montat pe arborele primar al cutie de viteze .
Pulberea magnetica este mentinuta in spatiul de lucru cu ajutorul garniturilor de protectie al
bucsei .Capatul canelat al arborelui primar este sprijinit de de rulment. Periferia volantului este
prevazuta cu coroana dintata cu care se angreneaza pinionul motorului electric de pornire .
Ca pulbere magnetica se foloseste , in general fierul carbonic . Momentul motor transmis de
ambreiaj poate fi reglat progresiv , in functie de intensitatea curentului electric care circula prin
bobina de excitatie . Astfel la mersul in gol a motorului, tensiunea generatorului de curent este
insuficienta iar curentul care patrunde in bobina de excitatie are o valoare mica ceea ce face ca
ambreiajul sa ramana decupat .Pe masura ce turatia motorului creste ,se mareste si tensiunea
generatorului iar ambreiajul se cupleaza lin .Calitatile de cuplare lina nu se modifica timp
indelungat in exploatare ; nefiind nevoie de reglarea jocurilor ,solicitarile dinamice ale
transmisiei raman reduse in acest fel . De asemenea neexistind frecari ale partilor de cuplare
,uzura acestui ambreiaj este redusa .
Principalul incovenient al ambreiajelor de acest tip este momentul de inertie mare al
elementului condus fapt ce face dificila schimbarea vitezelor . Acest dezavantaj poate fi inlaturat
prin utilizarea unui disc condus subtire cu moment de inertie mic . O alta dificultate o reprezinta
mentinerea pe perioada indelungata a proprietarilor feromagnetice si anticorozive ale pulberii.
La ambreiajele electromagnetice fara pulbere efectul de cuplare se obtine prin unirea
volantului cu discul condus montat pe arborele primar al cutiei de viteze pe ale carui caneluri se
deplaseaza .
Fig.13.9.Ambreiajul electromagnetic fara pulbere
Intr-un locas circular , prevazut in miezul de fier ,se afla bobina de excitatie , alimentata cu curent electric prin contactul glisant . La trecerea curentului prin bobina
de excitatie ia nastere un camp electromagnetic ,datorita caruia indusul este atras catre miez , invingind tensiunea arcului .Prin frecarea initiala , la inceputul cuplarii
si apoi prin unirea volantului cu indusul , momentul motor se transmite cutiei de viteze . Cand curentul electric este intrerupt ,campul electromagnetic dispare ,
indusul va fi indepartat de miez impins de arc iar ambreiajul se declupeaza motorul de cutia de viteze .
Desi constructia acestui ambreiaj este simpla are dezavantajul unei uzuri rapide , datorita
faptului ca atat miezul cat si indusul magnetic se executa din otel moale .
De asemenea inertia mare a discului condus , care determina o schimbare greoaie a
treptelor de viteza , constituie un alt dezavantaj al acestei constructii .Pentru a inlatura acest
neajuns , cat si pentru amari rezistenta la uzura a suprafetelor de frecare se utilizeaza solutia din
figura 13.9 b, la care discul condus este usor presat intre volant si disc care sunt executate din
otel moale .Masa discului condus fiind mica , magnetismul remanent este si el mic iar la
decuparea ambreiajului, acesta este convins de arcurile lamelare fixate pe disc .
Totusi , cea mai eficienta metoda de marire a rezistentei la uzura a suprafetelor de frecare
consta in utilizarea garniturilor de frictiune , pe baza de azbest sau din materiale metaloceramice
fig.13.9.c . In acest caz , insa adaosul necesar pentru uzura garniturilor de fritiune duce la aparitia
unui joc mai mare intre miez si indus . Prezenta aerului in acest spatiu mareste mult rezistenta
magnetica a sistemului si duce la cresterea dimensiunilor si greutatii ambreiajului .
2.5. AMBREIAJELE COMBINATE
Pentru a mari conformobilitatea , la unele autoturisme moderne , se utilizeaza ambreiajele
combinate , care permit automatizarea actionarii lor .
Cele mai raspandite ambreiaje combinate sunt cele cele hidraulic-mecanic si
electromagnetic-mecanic .
In figura 13.10 este reprezentat un ambreiaj hidrodinamic combinat cu un ambreiaj cu
frictiune .

Fig.13.10. Ambreiajul hidrodinamic combinat cu un ambreiaj
cu frictiune :
1-arbore cotit ; 2-perete reflector ; 3-rotor-pompa ; 4-carcasa ;
5-rotor-turbina ; 6- ax tubular turbina ; 7-buson ; 8-disc con-
ducator ; 9-carcasa ; 10-parghie de debreiere ; 11-arbore primar
cutie de viteza ; 12-manson de debreiere ; 13-rcuri de presiune ;
14-disc de presiune ; 15-disc condus ; 16-palete pentru racire ;
17-carter .

Fig.13.13.Mecanismul de actionare
hidraulic :
a-constructie ; b-schema ;
1 si 21-arcuri de
readucere ; 2-pedala ;
3-tija ; 4-piston pompa
centrala ; 5-cilindru ;
6-rezervor ; 7 si 8
orificii ; 9- arc ;
10-supapa ; 11-conducta
de legatura ;12-cilin-
dru receptor ; 13-piston
cilindru receptor ;
14-arc ; 15-tija ;
16-furca de debreiere;
17-manson de debreiere;
18-rulment de
presiune ;
19-parghie de presiune ;
20- disc de presiune .
Fig .13.14. Schema sistemului vacuumatic de actionare
automata a ambreiajului
2.6. MECANISME DE ACTIONARE AUTOMATE
Sisteme automate care asigura cuplarea si decuparea utilizand depresiunea din galeria de
admisie a motorului sau sursa de energie electrica a automobilului determina o mai usoara
actionare a ambreiajului .
In figura 13.14. este reprezentata schema unui sistem vacuumatic de actionare automata a
ambreiajului .
Cand se schimba treptele cutiei de viteze se actioneaza asupra parghiei eliberandu-se pedala
de acceleratie , ceea ce face ca miezul electromagnetului sa se deplaseze spre dreapta , sa
deschida supapa si sa permita comunicarea intre partea stanga a camerei cu membrana si
rezervorul vacuumatic . Acest rezervor comunica printr-o supapa inversa , cu colectorul de
admisie al motorului . Cand obturatorul carburatorului este inchis , depresiunea din galeria de
admisie iar presiunea aerului atmosferic deplaseaza membrana camerei spre stanga , asigurand
decuparea ambreiajului si posibilitatea treceri la alta treapta de viteza . Dupa schimbarea treptei
de viteza , se elibereaza parghia ,actionandu-se pedala de acceleratie ,ceea ce face ca miezul
electromagnetului sase deplaseze spre stanga sa inchida supapa. Supapa sub actiune tijei
diafragma se deschide , asigurand admisia aerului atmosferic in partea stinga a camerei si
cuplarea ambreiajului .
In figura13.15. este reprezentata schema unui sistem de actionare automata a ambreiajului
de tip electromagnetic .
Alimentarea bobinei de excitatie a generatorului se face de la bateria de acumulare .
Intrerupatorul fixat pe maneta cutiei de viteze ,se aduce pentru pornirea din loc in pozitia deschis
. In timpul demarajului turatia motorului si a generatorului creste treptat asigurand o crestere
corespunzatoare a intensitati curentului trimis in bobina electromagnetului si a fortei de cuplare ,
obtinandu-se o pornire lina de pe loc a automobilului . Intensitatea curentului la pornire depinde
de marimea rezistentelor .
La schimbarea treptelor de viteza , intrerupatorul se inchide si curentul de la bateria de
acumulare trece nu numai prin bobina de excitatie a generatorului ci si prin bobina indusului sau
,ceea ce face sa creasca brusc intensitatea curentului trimis curentului trimis in electromagnet si
ducluparea ambreiajului sa se faca rapid .

Fig .13.15.Schema sistemului electric
actionare automata a ambreiajului
electromagnetic .

La deschideri mari ale clapetei de acceleratie a carburatorului , contactul se inchide .
Decuparea ambreiajului se face la deschiderea automata a contactului , in pozitiile corespunzatoare ale manetei cutiei de viteze.
Cu ajutorul intrerupatorului , bobina electromagnetului poate fi alimentata numai de la bateria de acumulare .
Cand tensiunea generatorului este mai mare decat a bobinei , contactul comandat de releul de curent invers , permite incarcarea bateriei de la generator .
2.7. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA AMBREIAJELOR
Pentru garniturile de frecare se folosesc materialele pe baza de azbest sau materiale
metaloceramice .
Garniturile pe baza de azbest au un coeficient de frecare mare , rezista la temperaturi de
200 C , fara sa-si schimbe caracteristicile si sunt rezistente la uzura .
Garniturile din materiale metaloceramice au o contabilitate termica mai buna decat cele
pe baza de azbest , coeficient de frecare mare , o rezistenta la uzura mai mare , dar sunt fragile .
Materialele metaloceramice sunt executate din pulberi metalice prin sinterizare .
Garniturile de frecare au o grosime de 3-4 mm in functie de destinatia ambreiajului .
Niturile utilizate la fixarea garniturile de frecare sunt de tipul cu capul inecat , din otel
moale , cupru sau aluminiu . Diametrul niturilor este de obicei de 4..6 mm.
Discul condus se executa din otel carbon cu un continut mediu sau mare de carbon si are o
grosime de 1.3 mm .
Discurile de presiune sunt executate din fonta cenusie cu duritate de 170..230 HB. Mai rar
se executa din fonta aliata cu Cr , Ni si Mo .
Arcurile de presiune dispuse periferic sunt executate din hotel arc iar arcurile tip difragma
din hotel arc .
Parghiile de cuplare se executa : prin forjare din otel carbon dupa care se cianureaza si se calesc in ulei ; prin matritare din hotel cu continut ridicat de carbon
, dupa care se calesc in ulei .
2.8. DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI SI INLATURAREA LOR
Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma : ambreiajul patineaza
sau nu se cupleaza , ambreiajul nu se declupeaza , ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face
zgomot.
Ambreiajul patineaza sau nu cupleaza . Defectul se consta , mai ales la deplasarea
automobilului in treapta de priza directa cu viteza redusa , cand motorul este accelerat iar turatia
sa creste brusc , fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil .defectul se datoreste
urmatoarelor cauze principale: cursa libera a pedalei necorespunzatoare , ulei pe suprafetele
garniturilor de frecare , slabirea sau decalirea arcurilor de presiune , uzura accentuata a
garniturilor de frecare .
Cursa libera a pedalei necorespunzatoare se refera la situatia in care acesta nu exista deloc.
Datorita acestui fapt ,rulmentul de presiune apasa in permanent pe parghiile de debreiere , ceea
ce provoaca o uzura mai rapida a lui si reduce din apasarea discului de presiune asupra discului
condus , deoarece ambreiajul cupleaza incomplet . Ca urmare a patinari indelungate , ambreiajul
se incalzeste foarte puternic , putand conduce la :arderea garniturilor de frecare , decalirea
arcurilor de presiune , ridicarea si deformarea discului de presiune . Defectul se elimina prin
reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea prescrisa de fabrica constructoare
Existenta uleiului pe suprafetele de frecare se datoreste patrunderii acestuia in ambreiaj ca
urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal , ungerii prea abundente a
rulmentului de presiune sau depasirea nivelului uleiului in cutia de viteze . Existenta uleiului pe
suprafetele discului condus reduce frecarea cu 40-50% iar ambreiajul patineaza . Defectul se
elimina prin spalarea garniturilor de frecare cu benzina , sau daca acestea au fost imbibate cu ulei
se inlocuieasc. In acelasi timp , va trebui eliminata cauza patrunderi uleiului in in ambreiaj .
Slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea urmarea indelungate si a
supraincalzirii . Pentru pentru inlaturarea defectului se demonteaza ambreiajul , se verifica
rigiditatea arcurilor de presiune si se inlocuieasc cele slabe .
Uzura accentuata a garniturilor de frecare se datoreste utilizari necorespunzatoare sau
indelungate a ambreiajului . Garniturile uzate peste limita admisa se inlocuieasc .
Ambreiajul nu declupeaza . Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze , cand
arborele cotit nu declupeaza , transmisia fiind insotita de un zgomot puternic mai ales la
incercarea de clupare a treptei I . Cauzele pot fi: existenta curse libere prea mari , deformarea
discului de frecare dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare ,arcul tip diafragma deformat
sau decalit , neetanseitati la comanda hidraulica .
Exploatarea automobilului timp mai indelungat cu un ambreiaj care nu declupeaza complet
determinarea uzura prematura a sincronizatoarelor si a danturilor rotilor cutiei de viteze.
Cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a uzurilor
mari a articulatiilor mecanismului de comanda . Datorita faptului ca ambreiajul nu declupeaza
complet se uzeaza mai ales partile laterale ale danturi pinioanelor cutiei de viteze . Defectul se
elimina prin reglarea cursei libere a pedalei .
Deformarea discului de frecare se produce mai ales , ca urmare a supraincalziri si a
reconditionari defectuoase . La decuparea ambreiajului , suprafetele deformate vor atinge atat
suprafatele deformate vor atinge atat suprafata discul de presiune cat si pe cea a volantului ,
facand imposibila decuparea completa .Cand deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm,
acesta se indreapta ,in caz contrar se inlocuieste .
Dereglarea parghiilor de cuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de presiune
fata de pozitia initiala , astfel ca intr-o parte ramane in contact cu discul de frecare , iar decuparea
nu va fi completa . Defectiunea este insotita , mai ales la inceputul la inceputul declupari nu va fi
completa . Defectiunea se inlatura prin reglarea parghiilor de declupare .
Ruperea parghiilor de declupare duce la o situatie similara dereglarilor, numai ca zgomotul
produs este permanent datorita lovirii continue a parghiilor rupte de discurile in rotatie .
Defectiunele mecanismului de comanda hidraulica conduc la imposibilitatea declupari
complete. Existenta aerului in instalatie provoaca o situatie similara .
Ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice . Defectul se datoreste
urmatoarelor cauze : spargerea discului de presiune ,slabirea sau ruperea arcurilor discului
condus , ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare , dereglarea sau ruperea .
Spargerea discului de presiune se poate produce datorita fabricatiei necorespunzatoare ,
supraincalziri si conduceri defectuoase . Remedierea consta in inlocuirea discului de presiune .
Slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata
sau o manevrare brutala a ambreiajului .Remedierea se face prin inlocuirea discului condus sau a
arcurilor defecte .
Ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreste slabiri lor curmare a
functionarii cu socuri a ambreiajului sau montarilor gresite .Defectiunea se produce treptat si este
insotita de socuri si de zgomote metalice .Remedierea consta in schimbarea discului de fritiune.
2.9. INTRETINEREA AMBREIAJULUI
Lucrarile de intretinere ale ambreiajului sunt : ungerea rulmentului de presiune , numai la
rulmenti cu gresoare , ungerea bucselor , verificarea si reglarea cursei libere a pedalei , reglarea
jocului dintre rulmentul de presiune si parghiile de declupare.
Periodicitatea operatiilor de intretinere a ambreiajelor este data in tabelul 13.1


Fig.13.16. Verificarea cursei libere a pedalei
ambreiajului
2.9.1 VERIFICAREA SI REGLAREA CURSEI LIBERE A PEDALEI AMBREIAJULUI

Cursa libera a pedalei este corespunzatoare cand ambreiajul transmite momentul motor fara
patinare , cu pedala in pozitia libera , si cand decupleaza complet cu pedala apasata .Reglarea
cursei libere a ambreiajului este necesar sa se faca periodic , deoarece , prin uzura garniturilor de
frecare , ea se micsoreaza .
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului (fig. 13.16)se face cu ajutorul unei rigle al
Carei capat se sprijina pe podea alaturi de pedala ambreiajului . Rigla se reazama cu suportul pe
podeaua caresoriei . Cu ajutorul reperelor se compara cursa pedalei cu cursa libera indicata
pentru automobilul respectiv . Dupa montarea riglei pe podea se decupleaza cursorul pana cand
se sprijina pe pedala . In acest fel , deplasarea pedalei se va face in contact permanent cu rigla si
Operatia Periodicitatea ,
km echivalenti
Controlul si restabilirea nivelului lichidului din rezervorul mecanismului de actionare hidraulic Zilnic: rezervorul trebuie sa fie plin cu lichid
Verificarea daca orificiul de aerisire din capacul rezervorului este astupat
Zilnic
Ungerea axului pedalei
5000
Verificarea tensiuni arcurilor de reducere de la pedala si cilindrul receptor
10000
Reglarea cursei libere a pedalei
10000
deci , prin deplasarea unuia din cele doua repere se poate citi direct deplasarea pedalei , celalalt
reper ramanand fix .
Se deplaseaza prin apasare pedala impreuna cu cursorul , pana in momentul in care
ambreiajul incepe sa decupleze . Acest moment se simte prin marirea fortei necesare deplasarii in
continuare a pedalei . Distanta intre cele doua cursoare reprezinta cursa libera a pedalei si se
citeste direct in milimetri pe scara gradata a riglei. Ea trebui sa fie de 20-50mm , in functie de
tipul automobilului .
Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face in mod diferit in functie de automobil .
De obicei cursa libera a pedalei se regleaza prin modificarea lungimii tijelor care transmit
miscarea de la pedala la furca de decuplare .
In fig. 13.17. se reprezinta solutia de reglare a cursei
libere a pedalei ambreiajului autoturismului Dacia
1300 prin variatia lungimii cablului de actionare. La
reglare , se slabeste contrapiulita si se insurubeaza sau
desurubeaza piulita pana se obtine cursa libera a
pedalei , corespunzatoare unui joc de 2-3,5mm
la extremitatea furcii ambreiajului .
In cazul ambreiajului cu mecanism de
comanda cu actionare hidraulica cursa
libera a pedalei se datoreste jocului dintre tija
si pistonul cilindrului principal si jocului dintre Fig.13.17 Reglarea cursei libere
rulmentul de presiune si capetele interioare ale a pedalei ambreiajului la mecanismul de
parghiilor debreiere. Jocul dintre tija si pistonul comanda cu actionare
mecanismul principal se regleaza cu ajutorul unui cu cablu la
autoturismul Dacia 1300
surub excentric, iar jocul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale pirghiilor de
debriere se regleaza prin modificarea lungimii tijei pistonului cilindrului receptor , compusa din
doua parti asamblate prin filet.
2.9.2 REGLAREA JOCULUI DINTRE RULMENTUL DE PRESIUNE SI PIRGHIILE
DE DECUPLARE
Pentru o functionare corespunzatoare a ambreiajului, trebuie ca toate pirghiile de decuplare
sa se gaseasca in acelasi plan, pentru ca , la decuplare, ele sa vina simultan in contact cu
rulmentul de presiune.
Jocul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale pirghiilor de decuplare se poate
regla :
-cu ajutorul surubului de la capatul interior al pirghiei de decuplare;
-cu ajutorul piulitei in acest caz rulmentul de presiune este inlocuit cu un inel de grafit ,iar
pirghiile au fixat la partea interioara discul);
-cu ajutorul piulitei care se insurubeaza sau desurubeaza pe buton;
-cu ajutorul piulitei care apropie sau departeaza partea centrala a pirghiei de decuplare de
carcasa ambreiajului.
Jocul dintre rulmentul de presiune si pirghiile de decuplare se regleaza,de obicei, dupa
reparatii.
Fig13.18.Diferite solutii de reglare a jocului dintre rulmentul
de presiune si capetele interioare
ale
parghiilor de declupare
La verificarea si reglarea pozitiei pirghiilor de decuplare se procedeaza astfel:
-se roteste arborele cotit al motorului pana cind apar doua pirghii in dreptul ferestrei de
vizitare din carterul ambreiajului;
-se apasa pedala pina cind rulmentul de presiune atinge capetele pirghiilor. Daca rulmentul a atins o singura pirghie , acestea se regleaza ,astfel incit sa fie
atinse deodata .Jocul dintre pirghii si rulmentul de presiune se verifica cu o sonda calibru ,care se introduce pe rand , in interstitiile dintre capetele interioare ale
parghiilor si rulment.
2.10 DEFECTELE SI TEHNOLOGIA DE RECONDITIONARE A AMBREIAJULUI
Discul condus . La discul condus al ambreiajului GFX 310 KZ utilizat la automobilele
ROMAN pot aparea urmatoarele defecte : uzura garniturilor de frecare , deformarea discului ,
uzura gaurilor pentru niturile garniturilor de frecare si uzura gaurilor pentru bolturile distantiere
.

Fig.13.19. Locurile unde pot aparea
defectele la discul de presiune al ambreiajului
GFX 310 KZ de pe automobilele ROMAN

Uzura garniturilor de frecare se stabileste prin masurarea cu sublerul;garniturile uzate se
inlocuieasc .
Deformarea discului se stabileste prin masurarea bataii frontale cu comparatorul: daca
discul e deformat , se strunjeste garnitura de frecare pe adancimea de maximum 1 mm .
Uzura gaurilor pentru niturile garniturilor de frecare se stabileste cu ajutorul unui calibru
tampon iar inlaturarea defectului se face prin introducerea unor nituri noi , care se refuleaza pana
la umplerea gaurilor .
In cazul uzurii gaurilor pentru bolturilor distantiere , se alezeaza cu un alezor si se introduc
bolturi distantiere majorate .
Discul condus se rebuteaza daca prezinta : fisuri , rupturi ,ruperea a mai mult de doua arcuri
de presiune sau a mai mult de trei arcuri ale butucului .
Discul de presiune (fig.13.19). Pot aparea urmatoarele defecte : rizuri pe suprafata de lucru
, deformarea discului , uzura sau deteriorarea locasului parghie , uzura gaurilor pentru boltul
suportului , uzura suparfetelor laterale de ghidare in carcasa , sparturi ale urechilor ghidajelor si
bosajelor de centrare a arcurilor .
Rizurile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se pot stabili vizual , iar uzura prin
masurarea cu sublerul sau ,in caz de uzura neuniforma , cu comparatorul . Abaterea maxima
admisa de la plancitate este de 0,1 mm .Aceste defecte se elimina prin strunjirea suprafetei de
lucru a discului respectand cota minima admisa .
Deteriorarea locasului parghiei se constata vizual , iar uzura prin masurarea cu sublerul.
Reconditionarea consta in frezarea locasului la cota maxima admisa si folosirea a doua saibe
compensatoare cu grosimea de 0,700-0,775mm .
Uzura gaurilor pentru boltul suportului se masoara cu un calibru-tampon . Aceste defecte se
elimina prin alezarea locasului si folosirea de bolt majorat.
Uzura suprafetelor laterale de ghidare in carcasa se masoara cu sublerul ; suprafetele uzate
se incarca cu sudura oxiacetilenica , apoi se ajusteaza prin frezare la cota nominala .
Sparturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor se stabilesc
vizual , iar reconditionarea consta din sudura oxiacetilenica , urmata de ajustare la nivelul
materialului de baza.
Discul de presiune se rebuteaza :cand rizurile sau crapaturile suprafetelor de lucru nu dispar
prin strunjire pana la cota minima ; in cazul sparturilor sau rupturii ce
afecteaza corpul discului .
Parghiile de declupare (fig.13.20). Pot aparea urmatoarele defecte : uzura suprafetei de
actionare , uzura locasurilor pentru bolturile de ghidare , uzura suprafetelor laterale in zona de
contact .
Suprafata de actionarea uzata se reconditioneaza prin incarcare cu sudura electrica si se
rectifica la cota nominala .
Fig.13.20. Locurile unde pot aparea Fig. 13.21.Locurile unde pot aparea defecte
defecte la parghia de declupare a la furca de declupare a ambreiajului GFX
ambreiajului GFX 310 KZ 310 KZ
Uzura locasurilor pentru bolturile de ghidare se stabileste vizual si se masoara cu un calibru-tampon .Reconditionarea consta in alezarea si folosirea de bolturi
majorate .
Uzura suprafetelor laterale in zona de contact se masoara cu sublerul ; reconditionarea
consta in frezarea ambelor suprafete , respectand cota minima de 12,900 mm si folosirea a doua
saibe compensatoare cu grosimea de 0,500-0,525 mm.Parghiile de decuplare se rebuteaza daca
prezinta : fisuri , sparturi ale corpului tijei, indiferent de marime si pozitie.
Furca de decuplare . La furca de decuplare (fig.13.21.) pot aparea urmatoarele defecte :
uzura locasului sferic pentru boltul cu cap sferic , uzura locasului sferic pentru tija de comanda ,
uzura suprafetei de fixare a mansonului de decuplare , deteriorarea gaurilor pentru suruburile de
fixare a mansonului de declupare .
Uzura locasului pentru bolturi cu cap sferic se constata vizual si se masoara cu un calibru
vergia . Reconditionarea consta dintr-o rectificare sferica a locasului la cota de reparatie ,
folosindu-se bolt sferic la cota majorata .
Uzura locasului sferic pentru tija de comanda se constata vizual si se determina cu un
calibru vergia . Reconditionarea consta in rectificarea sferica a locasului la cota de reparatii
folosindu-se tija de comanda reconditionata la cota majorata .
Uzura suprafetei de fixare a mansonului de declupare se masoara cu un calibru-tampon ;
reconditionarea consta in rectificarea plana a ambelor suprafete si folosirea a doua saibe
compensatoare .
Deteriorarea filetului gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de declupare se
controleaza cu un sablon . Reconditionarea consta in largirea si gaurirea la cota 6,500 si filetarea
la cota majorata M 8 x 1,25 .
Furca de decuplare se rebuteaza cand prezinta rupturi ale bratelor parghiei si fisuri sau
rupturi ale corpului parghie .
Carcasa ambreiajului (fig.13.22.). Pot aparea urmatoarele defecte : fisuri , crapaturi ,
rupturi , uzura gauri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafetei de asezare .
Carcasa cu fisuri ,crapaturi sau rituri se reconditioneaza limitandu-se fisurile sau
crapaturile , prin executarea unor gauri cu diametru de 3 mm , la distanta de 10-15 mm de
capetele fisurilor , pe o adancime de 4-5 mm ; urmeaza apoi o sudare oxiacetilenica si ajustare
prin pilire si frezare pana la nivelul materialului de baza .
Uzura gaurii de centrare se constata prin verificare cu un calibru-tampon ; reconditionarea
consta in majorarea prin gaurire la 19 mm si alezarea la cota 19,000-19,018 mm si folosirea unui
stift de centrare la cota corespunzatoare .
Abaterea de la planeitate a suprafetei de asezare mai mare de 0,08 mm se reconditioneaza
prin strunjirea suprafetei de asezare , pe adancimea de maxim 0,500 mm fara a depasi insa cota
de 179,5 mm .
Carcasa ambreiajului se rebuteaza daca prezinta rupturi sau sparturi cu o lungime pe
contur mai mare de 100 mm si care cuprind mai mult de doua gauri de prindere ,fisuri si
crapaturi care traverseaza doua sau mai multe gauri .
Fig.13.22.Locurie unde pot aparea defecte la carcasa ambreiajului
GFX 310 KZ
Verificarea ambreiajului sau a partilor componente ale acestuia se face la demontarea
completa sau in cazul in care se repara sau se inlocuieste un organ defect .
La montarea ambreiajului se verifica :
-bataia frontala a discului condus la o anumita raza prin introducerea unui dorn in
canelurile butucului si fixarea dornului intre doua varfuri de centrare (fig.13.23.a) ; bataia
frontala se citeste pe comparatorul cu cadran . Daca bataia frontala depaseste limitele admise ,
discul se indreapta cu cheia ;
- echilibarea statica a discului condus cu ajutorul unui dispozitiv (fig.13.23,b). Echilibrarea
se realizeaza cu ajutorul unor placute , reducand la minim tendinta de rostogolire a discului , in
orice pozitie pe barele dispozitivului ;
- jocul radial si jocul lateral intre flancurile canelurilor a butucului ambreiajului si a
arborelui ambreiajului cu ajutorul unei lamele calibrate .
-arcurile de presiune care trebuie sa fie din aceiasi grupa de sortare masurandu-se lungimea
in stare libera si lungimea sub sarcina ;
Fig .13.23. Verificarea discului condus :
a-masurarea bataii frontale ; b- echilibrarea statica
-dimensiunile caracteristice pentru reglare si uzuri la ambreiajele cu arc central tip
diafragma , dimensiunile caracteristice se verifica atat cu ambreiajul in stare libera cat si sub
actiunea unei forte .
Inlocuirea subansamblurilor ambreiajului este conditionata de echilibrarea lor atat
individual cat si in stare asamblata .In felul acesta , pozitiile reciproce de asamblare devin strict
determinate , fiind evidentiate prin coincidenta unor marcaje de referinta .


Copyright Contact | Trimite referat