Sunteți pe pagina 1din 38

COMBINATIILE DE SUCURI

COMBINATIILE DE SUCURI
Sevele legumelor lor ascund energii binefacaoare care ne forifica si ne vindeca de o mulime de
boli! "rimii cu incredere s#ri$inul urias al naurii! "rin a#orul lor de minerale% viamine si en&ime%
acese sucuri sun un e'celen revigoran% deo'ifian si onic #enru organism! Ceea ce insa #uini siu
ese ca acese a#aren banale sucuri% combinae in anumie #ro#orii si adminisrae in do&e suficien
de mari% #o deveni remedii e'raordinar de #uernice! Iaa caeva din (medicamenele) care acum% la
ince#uul lui se#embrie% au ma'imumul #uerii vindecaoare si ne sau la dis#o&iie din belsug*
Sucul de cartofi
Se obine% asa cum am araa in numarul recu% la fel ca si celelale sucuri% #rin cenrifugarea
uberculilor foare bine s#alai in #realabil!
Ese recomanda sa fie consuma aunci cand ese foare #roas#a% alfel el o'idandu+se ra#id si
#ier&andu+si o #are din caliaile era#euice! Consiuie unul din cele mai blande remedii din gama
#e care o vom #re&ena acum% avand efece calmane% aniacide si usor de#uraive! Ce il face aunci
un medicamen #uernic, Sudii recene au araa ca sucul foare #roas#a de carof conine anumie
subsane inrudie cu cori&onul% care au efece de in-ibare a de&volarii umorilor% de o#rire a
#roliferarii virusurilor -e#aice% efece -i#oensoare si!!! aniconce#ionale! Sa vedem in coninuare
mai mule des#re a#licaiile acesui remediu*
Obezitate + o $umaae de #a-ar de suc de carofi bau cu un sfer de ora inaine de fiecare masa
.indiferen ca de saraca din #unc de vedere caniaiv ar fi/ are efece de in-ibare a a#eiului
alimenar foare #uernice! Mai mul% aces remediu simulea&a din #lin #rocesele de eliminare% ceea
ce deermina o accelerare a #rocesului de slabire!
Hepatita virala A B C + se bea de doua ori #e &i o combinaie formaa dinr+un sfer de #a-ar
.01 ml/ de suc de #arun$el si rei sferuri de #a-ar .201 ml/ de suc de carofi! Cura durea&a vreme de
31 de &ile% cu o #au&a de 21 &ile% du#a care se #oae relua! Efecele in raarea -e#aielor% cronice sau
acue% sun cu adevara e'raordinare!
Co!"tipatii u"oare reu#ati"# + se bea $umaae de liru de suc de carofi #e #arcursul unei &ile%
im# de 4+3 sa#amani! "enru a face gusul mai su#orabil% se #oae adauga si suc de morcov!
Scorbut + sucul de carofi ese in aceasa afeciune unul din cele mai #uernice si mai ra#ide
remedii cunoscue! Se bea un #a-ar #e &i% in im#ul se&onului rece! Ca!cerul $a"tric + se bea cae
un sfer de #a-ar .01 ml/ de suc de carofi de 3+5 ori #e &i! "enru un gus mai bland si un efec mai
#uernic% se diluea&a cu suc de morcov! Efece si mai #uernice se obin cu urmaoarea combinaie%
care are o eficiena foare mare si in ca&ul gasriei! Se face urmaorul amesec de sucuri* 211 ml
carofi 6 211 ml var&a 6 011 ml morcov! Se bea aceasa caniae #e #arcursul unei &ile! In ciuda
gusului desul de greu de su#ora% aces amesec% bau in cure de 41 de &ile% are efece e'ce#ionale
in aceasa caegorie de afeciuni! Daca simii ca va ese greu sa bei foare mul din aceasa
combinaie% #uei in$umaai caniaea &ilnica!
Sucul de "fecla ro"ie
Tera#euul ausriac Rudolf Breuss considera aces suc dre# unul din cele mai #uernice remedii in
raarea cancerului si a leucemiei!
Tuuror #acienilor slabii% anemici sau care nu aveau #ofa de mancare le #rescria o cura cu aces suc%
#e care il recomanda sa fie bau cu linguria% #enru a avea efece mai #uernice!
A!e#ie "labiciu!e $e!erala a or$a!i"#ului + se bea #e #arcursul unei &ile un #a-ar de suc% in
re#ri&e% #e ca #osibil inaine de masa cu minimum o $umaae de ora!
%ripa + se beau 2+4 #a-are de suc de sfecla rosie #e &i! Aces remediu are efece anifebrile% onice
si marese ra#id ca#aciaea de lu#a a organismului im#oriva infeciei!
Aler$ie + se bea #e somacul gol cae un sfer de #a-ar de suc de sfecla rosie% dilua cu suc de
morcov% de 4+3 ori #e &i! O cura durea&a 31 de &ile si are o eficiena e'raordinara in ca&ul alergiilor
la #olen si la #raf!
O co#bi!atie co!tra ca!cerului "i leuce#iei + se ameseca* 01 ml #arun$el 6 211 ml sfecla 6
511 ml morcov 6 2 linguria suc de lamaie! Se bea inreaga caniae #e #arcursul unei &ile% in cure de
minimum o luna!
Sucul de ceapa
Ese aa de #uernic% inca nu #oae fi consuma deca in do&e mici .ma'imum 01 ml #e &i/ si in
combinaie cu miere sau cu ale sucuri% cum ar fi cel de morcov! "oae fi considera un adevara
#anaceu in bolile res#iraorii% in diabe% in infeciile urinare si renale% #recum si in anumie dereglari
-ormonale! Ese un #uernic aniinfecios% elimina #ara&iii inesinali% simulea&a in mod deosebi
aciviaea rinic-ilor! Iaa in coninuare caeva dinre bolile in care ese deosebi de eficien*
&ier#i i!te"ti!ali .ascaris% enie/ + 4 linguri de suc de cea#a se di&olva inr+un #a-ar de la#e! Se
beau doua asemenea do&e% dimineaa si seara% #e somacul gol! O cura durea&a minimum 21 &ile!
"reveniv% se adminisrea&a co#iilor e'#usi la infecia cu #ara&ii inesinali o do&a la 3+5 &ile!
A"cita + se bea &ilnic $umaae de #a-ar de la#e% in care au fos di&olvae 3+5 lingurie de suc
#roas#a de cea#a!
Diabet + la o ora du#a masa% se beau 4 linguri de suc de cea#a diluae in $umaae de #a-ar de suc
de morcov! Traamenul se face vreme de minimum rei sa#amani% im# in care% in ca&ul #acienilor
insulino+de#endeni% glicemia va fi verificaa regula% #enru a se a$usa do&a &ilnica de insulina!
Asm% bronsia% use + se ameseca doua linguri de suc de cea#a cu #aru linguri de miere! Se
adminisrea&a aces remediu #e #arcursul unei &ile!
I!fectii re!ale "i uri!are'ci"tita( recidiva!te + inr+un #a-ar de suc de morcov se adauga 4
linguri de suc de cea#a si 7 linguri de suc de elina! Se beau 4+3 asemenea do&e #e &i% in cure de
minimum doua sa#amani!
Dere$lari ale $la!delor cortico)"uprare!ale + se bea sucul de mai sus .de la infecii renale/* o
do&a #e &i% in cure de doua luni!
O co#bi!atie puter!ic deto*ifia!ta* 51 ml cea#a 6 211 ml elina 6 01 ml ridic-e .neagra sau
rosie/! Se iau din aces suc cae 7 linguri% de 5+0 ori #e &i! Ese un e'celen drenor si deo'ifian al
organismului% indica #enru raarea acneei% #soria&isului% ec&emelor alergice% lu#usului eriemaos%
bolilor imune in general!
Sucul de ridic+i !e$re "i ro"ii
Sucul obinu din ambele i#uri de ridic-i are + vei vedea + un miros desul de greu de su#ora% din
cau&a unor subsane sulfuroase care se dis#ersea&a in im#ul #re#ararii! Efecele era#euice
com#ensea&a din #lin aces nea$uns! In #rimul rand% aces suc ese o adevaraa maura #enru ve&ica
biliara si #enru rinic-i% #e care le curaa ra#id de calculi! A#oi% are un efec #uernic diureic% moiv
#enru care ese folosi si ca deo'ifian in reumaism% in bolile #roduse de ino'icarea lena a
organismului! In medicina manasireasca ese la mare #re aces suc #enru raarea bolilor res#iraorii
cronice!
Reu#ati"# + se di&olva un sfer de #a-ar de suc de ridic-e in rei sferuri de #a-ar de suc de
morcovi! Se beau #e somacul gol doua asemenea do&e #e &i* una dimineaa si una seara! Cura
durea&a minimum doua sa#amani si se face mai ales la sc-imbarea de anoim#!
Bro!"ita cro!ica + inr+o $umaae de #a-ar de suc de ridic-e se #un 5 linguri de miere si se
ameseca bine! Se bea cu ing-iiuri mici aces remediu dimineaa!
Calculi biliari + se ameseca #aru linguri de suc de ridic-e cu aceeasi caniae de suc de
#arun$el! Se bea aceasa combinaie inaine de fiecare masa cu un sfer de ora! Traamenul durea&a
rei sa#amani si ese deosebi de eficien in ca&ul microliia&ei!
Calculi re!ali + se beau &ilnic 01+211 ml .un sfer + o $umaae de #a-ar/ de suc de ridic-e! Efece
mai #uernice are urmaoarea combinaie*
O co#bi!atie pe!tru eli#i!area calculilor re!ali* 511 ml morcov 6 211 ml casravei 6 211 ml
ridic-i .negre sau rosii/ + re&ula 711 ml% care se beau% in caeva re#ri&e% dimineaa% #e somacul gol!
Traamenul durea&a minimum 42 de &ile si ese eficien indiferen de naura calculilor!
258049l-4:g;;:#
Sucul de varza
La fel ca si celelale sucuri #re&enae #ana acum% ese obinu #rin soarcerea #rin cenrifugare a
frun&elor de var&a #roas#ee si bine s#alae! Are #rin e'celena efece onice% #urificaoare%
aniinflamaoare% fiind recomanda in mai mul de cinci&eci de afeciuni! Se remarca #rin fa#ul ca
debloc-ea&a ran&iul inesinal% #rin efecul sau de simulare si de normali&are a digesiei si% nu in
ulimul rand% #rin aciunea sa anicancerigena! Iaa caeva din recomandarile era#euice ale sucului
de var&a*
Co!"tipatie preve!irea vier#ilor i!te"ti!ali + se bea dimineaa si seara cae o $umaae de #a-ar
+ un #a-ar de suc de var&a! "enru un gus mai bun% se adauga caeva #icauri de suc #roas#a de
lamaie!
Ca!cer al tubului di$e"tiv + se combina un #a-ar de suc de var&a cu doua #a-are de suc de
morcov! Se bea inreaga caniae #e #arcursul unei &ile! Traamenul durea&a rei luni% im# in care se
va menine o alimenaie sric vegeariana si #re#onderen crudivora!
Ca!cer la $at + se a#lica raamenul de la cancerul cu locali&are #e ubul digesiv! Su#limenar%
se face% de rei ori #e &i% cae o gargara cu suc #roas#a de var&a!
Diabet + se bea $umaae de #a-ar de suc de var&a dimineaa si la #ran&! Aces remediu are un
efec foare ineresan de sabili&are a valorilor glicemiei!
Ade!o# de pro"tata + se face o cura de rei luni% in care se bea cae o $umaae de #a-ar de suc de
var&a% de rei ori #e &i% dimineaa% la #ran& si seara! Traamenul cu suc de var&a are efece #uernic
aniinflamaoare asu#ra #rosaei si a raiecului urinar!
O co#bi!atie pe!tru a "labi rapid* 411 ml var&a 6 411 ml gre#fru! Se bea din aces amesec
cae un #a-ar% cu 0+21 minue inainea fiecarei mese! Ese o combinaie mai #uin obisnuia inre un
suc alcalin .cel de var&a/ si un suc acid .cel de gre#fru/% care are un #uernic efec in-ibior al
a#eiului alimenar si favori&ea&a a$ungerea ra#ida la saieae #enru o #erioada lunga de im#! Un
raamen durea&a doua luni si se #oae relua la nevoie du#a o #au&a de 21 &ile
"roiec -ranirea
MITUL CALORIILOR
Teoria slabirii% care se ba&ea&a #e o abordare -i#ocalorica a #roblemei% va ramane% cu
sigurana% cea mai mare <gafa siinifica) a secolului ==!
Aceasa ese o cursa% o #acaleala% o <i#oe&a) sim#lisa si #ericuloasa% fara fundamen
siinific real! Si% ousi% ea ne diri$ea&a com#oramenul alimenar de #ese o $umaae de secol!
"rivii in $urul dumneavoasra si observai+i #e cei din anura$> vei consaa ca oamenii% cu ca
sun mai roofei% grosi% grasi sau c-iar obe&i% cu aa socoesc mai inversuna caloriile #e care le
ingurgiea&a!!
Cu foare rare e'ce#ii% o ceea ce s+a numi <regim)% de la ince#uul secolului incoace% s+a
ba&a in mod esenial #e eoria caloriilor! 5?584ond45$e95@
Mare gresealaA Caci nu s+a #uu obine nici un re&ula serios si durabil! Bara sa mai vorbim
de efecele secundare cel #uin de&asruoase!
Coi reveni% la sfarsiul acesui ca#iol% asu#ra <fenomenului socio+culural)% cu caracer
scandalos% care a lua am#loare% in maerie de calorii alimenare! "enru ca% in sadiul la care a a$uns
asa&i% nu ese nici o e'agerare daca vorbim de o adevaraa <condiionare coleciva)!
A, ORI%INEA TEORIEI CALORIILOR
Doi medici americani% docorul NeDburg si docorul Eo-nson% de la Universiaea din
Mic-igan% au emis F inr+o #ublicaie din 2:31 F ideea ca <obe&iaea ar fi mai curand re&ulaul unei
alimenaii #rea <bogae) in calorii% deca o deficiena a meabolismului)! ne584o?545$ee9
Sudiul #e care il facusera asu#ra ec-ilibrului energeic se ba&a% de fa# #e un numar de
observaii foare limia% si F mai ales F fusese reali&a #e o #erioada #rea scura #enru a avea un
fundamen siinific serios!
In ciuda acesui fa#% c-iar de la #ublicare% a fos #rimi ca un adevar siinific irefuabil si% de
aunci% a fos considera dre# <liera de evang-elie)!
Tousi% la caiva ani du#a aceea% cei doi cerceaori% ulburai F fara indoiala F de a#a$ul facu
in $urul desco#eririi lor% au emis% cu imidiae% re&erve serioase asu#ra conclu&iilor la care a$unsesera!
Dar acesea au recu absolu neobservae! Teoria lor era de$a inscrisa in #rogramul de sudii medicale
al ma$oriaii arilor occidenale unde isi #asrea&a un loc de onoare c-iar si in &ilele noasre!
B, TEORIA CALORIILOR
Caloria ese caniaea de energie necesara #enru a ridica em#eraura unui gram de a#a de la
25GC la 20GC!
Cor#ul omenesc are nevoie de energie! In #rimul rand% #enru a+si menine em#eraura la
a#ro'imaiv 38GC! Inrucava% aceasa ese necesiaea #rimara! Dar% indaa ce cor#ul inra in aciune%
c-iar si numai #enru a+si #asra #o&iia vericala% #enru a se misca% a scoae sunee ec! a#are o
nevoie su#limenara de energie! A#oi% mai rebuie un su#limen de energie #enru a manca% digera%
#enru a inde#lini acele eseniale ale vieii!
Dar nevoia coidiana de energie varia&a in funcie de individ% varsa si se'!
Teoria caloriilor e"te ur#atoarea-
Daca nevoile energeice ale unui individ sun de 4011 de calorii #e &i si el nu absoarbe deca
4111% se va crea un defici de 011 de calorii! "enru a aco#eri aces defici% organismul uman va lua o
caniae de energie ec-ivalena din grasimile de re&erva% ceea ce va duce% in consecina% la o scadere
in greuae!
A contrario% daca un individ absoarbe &ilnic 3011 de calorii% in im# ce nevoile sale sun de
4011% isi va crea un e'ceden de 2111 de calorii% care va fi soca% in mod auoma% sub forma de
grasimi de re&erva!
Teoria #leaca deci de la #osulaul conform caruia% nici inr+un sens% nici in celalal% nu e'isa
#ierdere de energie! Ese maemaicA Iar formula re&ula dinr+o ecuaie ins#iraa direc din eoria lui
Lavoisier asu#ra legilor ermodinamicii!
Inca din aces sadiu se #oae #une inrebarea* cum au reusi sa su#ravieuiasca #ri&onierii din
lagarele de concenrare im# de cinci ani% numai cu 811+?11 de calorii #e &i, Daca eoria caloriilor ar
fi avu un fundamen% ei ar fi rebui sa moara de indaa ce re&ervele de grasime din cor# li s+au
e#ui&a% adica du#a caeva luni!
In acelasi mod% se #oae #une inrebarea de ce oamenii care mananca mul% adica 5111+0111
de calorii #e &i% nu sun mai grasi .unii raman c-iar mereu slabi/! Daca eoria caloriilor ar fi avu un
fundamen real% acesi mari mancai ar fi rebui sa canareasca% du#a caiva ani% 511+011 de
@ilograme!
Cum se e'#lica% #e de o #are% ca mancand mai #uin F deci reducandu+si caniaea &ilnica de
calorii absorbie F unele #ersoane coninua sa se ingrase, In orice ca&% mii de indivi&i se ingrasa% desi
rabda de foame!
C, E./LICATIA
"rima inrebare ese* de ce nu se #roduce #ierderea in greuae% desi se reduce a#orul de
calorii,
De fa#% #ierderea in greuae are loc% dar fenomenul ese efemer! Iar acesa ese% in realiae%
moivul #enru care docorii NeDburg si Eo-nson s+au insela* observaiile lor s+au inins #e o
#erioada mul #rea scura!
Benomenul ese urmaorul*
Sa ne imaginam ca nevoile &ilnice ale individului sun de 4011 de calorii si ca% im#
indelunga% a#orul caloric a fos reali&a in funcie de aceasa nevoie! Daca raia de calorii scade subi
la 4111% se va uili&a% inr+adevar% o caniae ec-ivalena de grasimi de re&erva% #enru a o com#ensa
si se va consaa o #ierdere in greuae!
In sc-imb% daca a#orul caloric se sabilese% de acum% la nivelul a 4111 de calorii% faa de cele
4011 dinaine% organismul F deermina de insincul sau de su#ravieuire F isi va a$usa foare ra#id
nevoile energeice la nivelul a#orului! Din momen ce nu i "e dau deca 4111 de calorii% nu va
consuma deca 4111! "rin urmare% #ierderea de greuae va fi inreru#a ra#id! Dar organismul nu se
va o#ri aici! Insincul de su#ravieuire il va im#inge la o #rudena mai mare! Iar aceasa #rudena va
fi aa de im#orana% inca el isi va face din nou re&erve! Daca nu i se dau% de aici inainea deca 4111
de calorii% ei bine% isi va diminua si mai mul nevoile energeice% #ana la% de e'em#lu% 2811 si va
soca diferena de 311 de calorii ca grasimi de re&erva!
Se a$unge% asfel% la un re&ula o#us celui scona% #enru ca F in mod #arado'al F in im# ce
subiecul mananca mai #uin% el ince#e din nou sa se ingrase!
De fa#% fiina umana% animaa #ermanen de insincul de conservare% nu se com#ora deloc
diferi faa de cainele care isi ingroa#a osul% desi moare de foame! Ese% inr+adevar% #arado'al% dar
cainele -rani foare neregula recurge la insincul sau ancesral si isi ingroa#a -rana% consiuindu+si%
asfel% re&erve #enru cand va fi infomea!
Cai dinre dumneavoasra nu ai fos vicimele inselae ale acesei eorii F fara fundamen F a
caloriilor,
Cu sigurana ca ai inalni in anura$ul dumneavoasra obe&i care mureau de foame! Aces fa#
ese deosebi de adevara #enru subiecii de se' feminin! Cabineele #si-iarilor sun #line de femei a
caror de#resie nervoasa re&ula #rea adesea din a#licarea eoriei% caloriilor! De cum inra in aceasa
-ora infernala% ele ii devin foare re#ede sclave% deoarece siu ca orice o#rire duce la o noua cresere
in greuae% mai mare deca aceea #e care o aveau la ince#u!
Ma$oriaea membrilor cor#ului medical se ascund du#a dege! Ei! isi dau foare bine seama ca
#acienele lor nu slabesc% dar le banuiesc% mai degraba% ca nu res#eca regulile $ocului si ca mananca
#e ascuns! Unii dieeicieni #rofesionisi au organi&a c-iar sedine de era#ie de gru#% unde fiecare
obe& vine si isi declara #ublic% in faa colegilor% #ierderea in greuae% #rimia cu a#lau&e% ori casigul
in greuae% sanciona cu fluierauri! Cru&imea menala a unor asemenea #racici nu ese de#are de
cea medievala!
Omul in -ala alb .cu e'ce#ia unor anumii s#ecialisi/ isi va #une cu aa mai #uine inrebari
asu#ra cunosinelor sale de ba&a in aces domeniu cu ca acesea din urma sun mai curand simbolice!
In afara unor locuri comune% culura sa siinifica in maerie de nuriie ese cam redusa!
De alfel% nuriia nu ese un domeniu care sa+i inerese&e in mod deosebi #e medici! Am
remarca ca% #rinre cei doua&eci de medici cu care am lucra inaine de a scrie aceasa care% oi% fara
e'ce#ie% au fos adusi in siuaia de a se ineresa de nuriie% de a face cerceare si de a reali&a
e'#erimene numai #enru ca% iniial% avusesera ei insisi grave #robleme de greuae #e care doreau sa
le re&olve!
Ceea ce ese consernan% ba c-iar scandalos% ese fa#ul ca F in randurile marelui #ublic F a
fos lasaa sa se de&vole ideea conform careia eoria caloriilor ar avea o ba&a siinifica reala! Aceasa
eorie a dobandi% din #acae% auoriae si consiuie% de acum% un da culural esenial al civili&aiei
noasre occidenale!
Teoria caloriilor ese aa de adanc ancoraa in menaliaea noasra% inca nu e'isa vreun
resauran al unei coleciviai% cafenea de carier sau canina miliara care sa nu afise&e numarul de
calorii al fiecarui fel de mancare% #enru ca oricine sa #oaa fi in cunosina de cau&a! Nu rece o
sa#amana fara ca vreuna dinre numeroasele revise feminine sa nu aiba #e #agina inai un aricol
asu#ra #roblemelor de slabire% infaisand ulimele meniuri #use la #unc de ec-i#e de s#ecialisi in
dieeica care% in lumina eoriei caloriilor% #ro#un a#roa#e fara deosebire% <o mandarina la micul
de$un% o $umaae dinr+un biscui la ora 22% un bob de nau la #ran& si o maslina seara!!!)!
Tousi% se #oae #une inrebarea cum de a reusi aceasa acordare -i#ocalorica a #roblemei sa
ne ilu&ione&e aaa im#, E'isa doua ras#unsuri! "rimul ese ca un regim -i#ocaloric da inodeauna
re&ulae! "rivarea de -rana #e care se ba&ea&a duce obligaoriu la o oarecare slabire! Dar aces
re&ula% du#a cum am va&u% ese inodeauna efemer! Revenirea la siuaia iniiala ese nu numai
sisemaica% dar in ma$oriaea ca&urilor% @ilogramele #use de#asesc #ragul anerior! Al doilea moiv
ese acela ca% in &ilele noasre% <scaderea caloriilor) a deveni o formidabila mi&a economica!
E'#loaarea aceseia se reali&ea&a la un asemenea nivel% inca avem de+a face cu un adevara
lobb9% ai carui #rinci#ali beneficiari sun indusria alimenara si caiva bucaari .ineresai/% cu
com#liciaea s#ecialisilor in dieeica!
Teoria caloriilor ese falsa si acum sii si de ce% dar nu inseamna ca sunei si debarasai de ea!
"enru ca ese aa de adanc infi#a in minea dumneavoasra% inca va vei sur#rinde inca mul im#%
de aici inaine% com#orandu+va du#a #rinci#iile sale!
Cand vom aborda meoda de alimenaie #e care o recomand in carea de faa% vei fi foare
ulburai% in masura in care o ceea ce va #ro#un #oae a#area in oala conradicie cu aceasa
faimoasa eorie!
Daca ese ca&ul% reciii aces ca#iol% #ana cand lucrurile vor deveni #erfec clare!
CALCARUL CELUI SUB+ALIMENTAT SAU
MARTIRIUL OBEHULUI
.du#a Dr! E!+"! Ruasse/
Aceasa curba araa foare bine ca regimurile -i#ocalorice succesive a$ung sa cree&e o
re&isena la slabire!
Se vede% #rin urmare% ca% #e masura ce se reduce raia calorica% randamenul regimului scade
si organismul inde nu numai sa+si regaseasca greuaea iniiala% ci si sa+si consiuie re&erve
su#limenare!
METODA
Iaa+ne a$unsi in mie&ul #roblemei! Ca#iolele #recedene vi s+au #aru% #oae% #uin cam
lungi% daa fiind nerabdarea #e care o aveai de a a$unge la meoda #ro#riu+&isa% #enru a a#lica% fara
inar&iere% noile #rinci#ii care rebuie sa va inlesneasca reali&area obiecivului* pierderea in greutate,
fara ca sa va mai ingrasati vreodata> si aceasa% coninuand sa ducei o viaa sociala% familiala si
#rofesionala nesc-imbaa!
Dar insis foare mul F adresandu+ma in s#ecial celor care ar avea endina sa nu+i dea
im#orana F asu#ra fa#ului ca lecura ca#iolelor #recedene ese absolu indis#ensabila #enru ca
a#licarea in #racica a acesor #rinci#ii sa fie bine ineleasa si sa devina un succes! Ese% cu adevara%
esenial sa cunoasei anumie mecanisme si% asfel% sa va scoaei #enru odeauna din mine idei
#rimie de+a gaa% ca aceasa care se refera la calorii!
Asa cum am araa mai sus% descrierea meodei se va face in doua ea#e*
2! F pierderea propriu-zisa in greutate;
4! F mentinerea echilibrului ponderal% adica fa&a de sabili&are sau <rimul de croa&iera)!
A, /IERDEREA IN %REUTATE 0 1A2A I
"rimul lucru care rebuie facu cand ince#i sa #ui in a#licare un #roiec F care mai ese si un
#roiec ambiios F ese sa+i fi'e&i un obieciv!
"rin urmare% rebuie sa deerminai care ese numarul de @ilograme #e care le avei in e'ces%
fiind consieni de fa#ul ca fiecare organism are o sensibiliae #ro#rie! E'isa mai muli facori care
#o e'#lic diferena* se'ul% varsa% recuul alimenar% isoricul dieeic% erediaea! De aceea% ese greu
de s#us cae @ilograme vei #uea #ierde inr+o sa#amana! "enru unii% va fi un @ilogram% #enru alii%
mai #uin! In ale numeroase ca&uri% s+ar #uea obine o scadere im#orana la ince#u% a#oi una mai
lena! Nu fii nelinisii daca% #enru dumneavoasra% aces #roces va fi mai len deca la o ala
#ersoana din anura$! "oae ca v+ai facu de$a o idee mai mul sau mai #uin #recisa des#re
@ilogramele #e care dorii sa le #ierdei! Siu% de e'em#lu% ca% daca ai #uea sca#a de 5+0 @g .din cele
21+24% #e care le avei in e'ces/% ai fi foare fericii!
In ceea ce ma #rivese% eu va incura$e& sa fii mai e'igeni! Bara indoiala ca sunei ambiiosi
in viaa #rofesionala! Bii% #rin urmare% si in #rivina greuaii dumneavoasra!
Alimene neindicae
34 ali#e!te de care trebuie "a te fere"ti
Muli dinre noi nu cunosc care ese coninuul de grasimi al unui alimen! Ce alimen conine grasimi
si care nu, Care sun cele mai bune alimene si care sun cele mai rele,
Iaa o lisa cu #rimele 21 alimene cu un coninu ridica de grasimi*
2! Lacaele + margarina ese cea mai inselaoare deoarece conine grasimi saurae si nesaurae%
fiecare dinre ele fiind un #ericol in bolile de inima! E'ce#and unul% oae celelale lacae conin
grasimi saurae si nesaurae* o lingura de margarina conine 4%? grame de grasimi nesaurae si 4%2
grame grasimi saurae> o lingura de un conine 8%4 grame grasimi saurae si 1%3 grame grasimi
nesaurae!
Noa* cand folosii margarina la #re#ararea #ra$iurilor% de e'em#lu% coninuul de grasimi va ramane
nesc-imba!
4! Alimenele #reambalae + fursecuri% biscuii% oae acesea conin mai mule sau mai #uine grame
de grasimi iar numarul acesora ese inscris #e #ac-e!
Noa* daca vrei sa+i faci singura #ra$iuri% alege alimene cu un coninu redus de grasimi!
3! Su#ele + oae felurile de su#e au un coninu boga de grasimi nesaurae!
Noa* renunai la oale cu su#a si la carea de bucae! Sau incercai su#ele de legume cu un coninu
sca&u de grasimi!
5! Bas food + vesi #roase #enru cei care frecvenea&a fas+food+urile* carofii #ra$ii% #uiul #ra$i si
oae celelale mancaruri sun #ra$ie in ulei #arial -idrogena! C-iar daca anumie fas+food+uri
folosesc uleiul obisnui% carofii sun #arial #ra$ii in grasimi nesaurae inaine sa fie adusi la
resauran! Claiele si -amburg-erii au% de asemenea% un coninu ridica de grasimi nesaurae! De
e'em#lu* o #orie medie de carofi #ra$ii conine 25%0 grame de grasimi iar o #orie de #ui de la IBC
are 8 grame!
Noa* cere carnea bine #ra$ia! Sari #ese #lacina! Uia de #aine! Evia carofii #ra$ii sau im#are+i cu
mai muli #rieeni!
0! Mancaruri iner&ise + oae sorimenele delicioase de #lacine% #aeuri% #i&&a% c-iar si #esele #ane
conine grasimi! C-iar daca se s#une ca ese cea mai usoara carne% ousi% #esele conine grasimi
nesaurae!
Noa* o #orie de #lacina cu mere are a#ro'imaiv 5 grame de grasimi! Dinre mancarurile #ra$ie%
cele #ane sun mai #ericuloase deca cele #ra$ie #ur si sim#lu! C-iar si #i&&a vegeariana conine
grasimi din cau&a aluaului! "lacinele cu fruce% c-iar daca nu au grasimi nesaurae% ele conin foare
mule grasimi saurae% asa ca mai bine uiai de ele!
7! "rodusele de #aiserie + din nou vesi #roase* oae #aiseriile folosesc alimene cu un coninu
boga de grasimi! Jogosile% de e'em#lu% #e langa grasimile folosie la creserea aluaului% ele sun
coa#e in grasimi nesaurae!
Noa* cocaurile si #ra$iurile din cofearii sau su#ermar@e+uri conin foare mule grasimi nesaurae!
Boare #uine cofearii de lu' folosesc la #re#ararea #ra$iurilor un si nu margarina% coninuul de
grasimi nesaurae fiind mai redus dar crese nivelul grasimilor saurae! De e'em#lu* o gogoasa are
a#ro'imaiv 0 grame grasimi nesaurae si o aaea saurae> o #ra$iura cu crema are 2%: grame
grasimi nesaurae si 2%4 grame grasimi saurae!
Incercai sa #re#arai asfel de #roduse in casa si folosii inlocuiori #enru grasime sau incercai sa
#unei doar o lingura de un daca reea s#une doua!
8! C-i#s+urile si bomboanele + c-i#s+urile din carofi sau floricele sun facue cu grasimi iar
bomboanele de ciocolaa conin foare mule grasimi nesaurae!
Noa* o #unga medie de c-i#s+uri are 3%4 grame grasimi nesaurae!
?! Alimenele #enru micul de$un + oae #rodusele asa &is sanaoase .cereale% oas% ec/ conin
grasimi nesaurae!
Noa* cerealele si #ainea oas nu au foare mule grasimi! Cerealele cu alune conin grasimi dar sun
grasimi sanaoase!
:! "ra$iurile si ciocolaa + uiai+va #e eic-ea> unele au un coninu mai boga in grasimi deca alele!
Un baon de ciocolaa cu alune sau o #ra$iura #oae conine mai mule grasimi nesaurae deca o
bomboanele obisnuie!
Noa* daca inei nea#ara sa mancai ciocolaa% alegei ciocolaa neagra deoarece ese benefica inimii!
21! To#inguri si ing-eae + ing-eaa% cafeaua cu frisca% o#ingurile% salaa de fruce cu frisca> oae
acesea au un coninu boga in grasimi nesaurae!
Noa* folosese la#e condensa sau la#e #raf .com#lea/ #enru cafea! Bii aena la oae #rodusele
care nu conin grasimi! De asemenea% #enru salae folosese uleiul de masline care nu conine grasimi
nesaurae!
"oi elimina in inregime grasimile nesaurae din mancarea a &ilnica, "robabil ca nu! S+a consa ca
o asfel de #erformana nu ese #osibila! Sco#ul au ese acela de a manca alimene cu un coninu ca
mai redus de grasimi! Nu #oi elimina grasimile in inregime dar macar #oi incerca sa le reduci ca
mai mul cu #uina!
Alimene o'ice si cancerigene
Ali#e!te to*ice "i ca!ceri$e!e
20?75gsi45drd8v
Diconul du#a care <im#oran nu e ce bagi in gura% ci ce scoi #e gura) a ca&u in desueudine%
odaa cu a#ariia #e #iaa a #roduselor alimenare cu o inreaga game de adiivi alinienari% care%
c-i#uriIe% imbunaaesc caliaea #roduselor% dar care in realiae nu sun alceva deca subsane
c-imice deosebi de o'ice% ori cancerigene!
"orivi ra#oarelor ogani&aiiIor inernaionale% moraliaea in randul #o#ulaiei globului cau&aa de
consumul alimenelor imbogaie cusubsane arificiale se afla #e Iocul aI III+lea% du#a consumul de
droguri% medicamene si accidene de circulaie! Consumul indelunga al #roduselor alimenare
adiivae sineic #roduce asu#ra organismului uman un bombardamen asu#ra organelor inerne% care
#rovoaca disrugerea sisemului imuniar .acesa a$unge sa #roduca anicor#i #ese masura% folosindu+
i im#oriva #ro#riului organism/% #recum si o serie de umori maligne si benigne! Conform ulimului
ra#or al Coinisiei Naionale de Oncologie% da #ubliciaii in aceasa sa#amana% in
In Romania cancerul ese inr+o cresere alarmana si se esimea&a ca aceasa afeciune va deveni in
scur im# <boaIa mileniului III)% im#oriva careia nu e'isa inca #remisele ca se va desco#eri un
anido! Deocamdaa se banuiese doar ca moivele care+I #rovoaca sun #oluarea% c-imicalele din
alimene si sress+ul! Inerveniile c-irurgicale% folosie asa&i inens #enru inlaurarea celulelor
canceroase nu fac alceva deca sa muilea&e organismul! C-iar si asa% acesa are mici sori de i&banda
in lu#a cu cancerul! Inca de Ia ince#uul maerialului de faa% aragem aenia ca nu cerem
iner&icerea #roduselor <conaminae) aflae #e #iaa% ci vrem doar sa+I avi&am #e consumaori asu#ra
riscului Ia care se e'#un cum#arand #roduse fara a se informa asu#ra #rocesului de fabricaie! LIsa
<E)+urilor nocive sr?75g0245drrd
<E)+urile% cum au fos codificae #e #lan inernaional subsanele c-imice inroduse in alimene%
au fos aslel boe&ae% ocmai #enru a se ascunde cum#araorilor denumirea subsanelor obinue
arificial! Sub moivaia <e-nica) de a se folosi o denumire care sa nu fie de#endena de muliudinea
Iimbilor de circulaie inernaionala% moivul real a fos acela de a nu s#eria consumaorul% de a nu+I
inde#ara de rafurlle rnaga&inelor care e'#un #roduse in ambala$e aracive% dar foare nocive
daoria conservanilor! Asfel a a#aru aces inofensiv cod <E)! Un sudiu recen al Clinicii de
Oncologie din Dusseldorf , Jermania asu#ra efecuIui adiivilor alimenari asu#ra organismului
uman% a ierar-i&a o serie de com#usi o'ici sau cancerigeni! A#roa#e oi acesi com#usi #un inr+un
real #ericol oganismul! "re&enam% in coninuare% lisa <E)+urilor considerae de s#ecialisii oncologi
dre# criminale*
Adaosuri sus#ece
E 240 + E 252 + E 201 + E 282 + E 284 + E 283 + E 451 + E 452 + E 588
Adosuri #erlculoase
E 214 .e'rem de nociv/ + E 221 + E 241 + E 245 .coloran alimenar ro&% care #roduce umori #e
glanda iroida/ Adaosurl o'ice
#roduc boli inesinale* E 441% E 442% E 444% E 443% E 445
afecea&a ubul digesiv E 33?% E 33:% E 351% E 352% E518% E 501% E572% E573% E 570% E 577
#roduc boli de #iele* E 431% E 432% E 434% E 433
su#rima din organism viamina B24* E 411
cresc coleserolul* E 341% E 342 .anio'idani din margarina/
aaca siemul nervos* E 322% E 324
#roduc boli ale a#araului bucal* E 331 .acid ciric sau sarea de Iamaie + cel mai #ericulos adaos
cancerigen/ Adaosuri cancerigene
E 243 + E 232 + E 254 + E 422 .foare nociv/ + E 423 + E 425 + E 420 + E428 + E 43: + E 742
.gluamaul de sodiu/ .n!r! foare cancerigen/
Noa*
Adiivii cancerigeni au fos de$a iner&isi in SUA% Comuniaea Euro#eana si fosele sae ale URSS!
Ce alimene rebuie sa eviai sa cousumai in e'ces
Conform sudiilor de s#ecialiae% se recomanda consumaorilor sa evie #rodusele care conin
adiivii mai sus meionai si care sun #re&eni% cu #re#onderena% in anumie alimene #e care Ie
folosim% cu ignorana% &i de &i! "reci&am inca o daa ca folosirea inam#laoare a #roduselor #e care le
vom enumera nu afecea&a organismul!
Numai consumul indelunga #roduce efecele aminie!
MAR%ARINA-
"rodus a#aru in al doilea ra&boi mondial% in urma raionali&arii unului! Cerceaorii americani au
desco#eri% accidenal% ca daca se incaI&ese Ia 201 grade Celsius un amesec de uleiuri vegeale% in
#re&ena -idrogenului si folosind caali&aori de nic-el% se obine un #rodus alb% asemanaor unului%
cu o srucura moleculara idenica cu cea a #lasicului% #e care I+au boe&a <margarina)% du#a numele
soiei .Margo/ a unuia dinre savani! Din acel momen si #ana in #re&en% margarina a fos
imbogaia cu o soiul de colorani% aromai&ani si viamine sineice devenind unul dinre cele mai
o'ice #roduse alimenare invenae vreodaa!
Mirosul de la#e al margarinei% ese obinu #e cale c-imica! Jrasimile vegeale din margarina devin%
du#a fierbere a#roa#e im#osibiI de ransforma in energie de care organism> de aceea consumaorii
inraii de margarina sun #ersoane care #ar li#sie de vlaga! Iaa algorimul #rin care margarina
desabili&ea&a organismul* grasimile sineice nu #o fi <arse) de organism% ele aco#era membrana
celulelor sisemului imuniar% #arali&andu+l #rin de#o&iarea in esuuri!
Iau Iocul subsanelor naurale ce au rolul de a curaa #ereii vaselor de sange% conducand Ia
sclero&area lor% eviden% cu re&ulae de&asroase #enru inima% creier si siseinul circulaor! De
asemenea% obosesc e'ecesiv ficaul% favori&and -e#aia!
SU/ELE CONCENTRATE-
Conin in e'ces gluamaul de sodiu E742% considera de s#eciaIisi dinre cele mai
cancerigene subsane! Su#ele se obin #rin des-idraarea su#elor si ciorbelor #re#arae normal% in
caniai indusriale% #ana re&ula un #raf care ese ulerior ameseca cu c-imicale .colorani%
aromai&ani% conservani si gluama de sodiu/% du#a care se ambalea&a in vid% sau sub forma de
cubulee! Nu va lasai inselai de reclamele de i# <ca Ia mama acasa) sau de ambala$ele aragaoare!
Jusul va #oae insela caci unele c-imicale dau arome mai inense deca cele naurale! Dar% vorba
aceea% <afara+i vo#si gardul% inaunru+i leo#ardul)!
Jluamaul de sodiu .o neuro+o'ina/ #rovoaca migrene insu#orabile care nu #o fi raae cu
medicamene! Jluamaul se vinde #roducaorilor sub forma de crisale albe% fara gus% si se combina
inodeauna cu ali adiivi c-imici% aromai&ani!
Jluamaul se folosese si #enru conservarea la#elui% bran&euriIor% me&elurilor si ciu#ercilor!
Organi&aii de #rofil din UE duc o inensa cam#anie de iner&icere a gluamaului de sodiu! US Bood
K Drug Adminisraion a informa o#inia #ublica din SUA ca gluamaul de sodiu ese unul dinre
#rinci#alii facori care #roduc boala Al&-eimer! In$eciile cu gluama% efecuae #e animae% in
laboraor% au disrus celuleAe nervoase din creierul cobailor% cainilor si maimuelor!
2AHARUL
Ese unul dinre alimenele cele mai conroversae! Biind deosebi de concenra% eI le&ea&a
organele digesive% #e care le obliga sa #relucre&e o caniae de energie ce nu o #o su#ora! AsfeI% el
rece imedia in sange + #rin inesinul subire , #rovoaca -i#erglicemie% ceea ce obIiga #ancreasul sa
#roduca in e'ces insulina% organismul find deregla% iar efecul fi&ic fiind invers
celui ase#a% in sensul ca omul devine obosi sau agia din #ricina Iu#elor din ineriorul
organismuIui Consumul in e'ces de &a-ar e'#une Ia gri#a% boli de #lamani% infecii urinare si
inesinale! Eviden% ne referim Ia &a-arul obinu din sfecIa sau resia de &a-ar! Culmea ese ca
#roducaorii au invena si subsiueni ai &a-aruIui% dinre care cel mai nociv ese AS"ARTAMUL .E
:01 si E :02/% care #rovoaca #ese 81 de i#uri de boli morale! "enru a evia efecele nocive ale
&a-arului% s#ecialisii recomanda consumul de fruce si rniere% #e care organismul Ie asimilea&a fara
#robleme!
%UMA DE MESTECAT
Ese a#roa#e de neineIes cum fabricanii de guma de meseca% desinaa in s#ecial co#iilor% gasesc
necesar sa inroduca in ingrediene nu mai #uin de sa#e + o# i#uri de subsane c-imice% mule find
#e lisa celor sus#ece sau nocive! Inr+o #asilua de
guma% ca ung-ia gasim* E 282% E 341% E331% E 541% E 542% E 544% E :01% E :02% E :78 si ale
asemenea c-imicaIe! Mesecand regula guma% va e'#unei urmaoarelor afeciuni* coleserol .E 341/%
boli ale a#araului bucal .E331/ si cancer .E :01 si E :02/!
BAUTURI
C-iar daca #roducaorii se lauda% care mai de care% ca #rodusul lor ese naural% in realiae% bauurile
lor racorioare musesc de adiivi nocivi% cel mai folosi find acidul ciric .E 331/ sau sarea de lamaie!
Adiivii E 243 si E 221% #recum si inlocuioiii de &a-ar mai sus aminii #roduc efecele aminie!
Eviai sa bei bauurile cu arome de cirice% acesea fiind dinre cele mai daunaoare! Coboranii
folosii% E 214 si E 221% sun declarai #ericulosi! Bauurile alcoolice% cum ar fi berea si vinul% sun
saurae de meabisulfi% care da lim#e&ime% dar care aaca a#araul digesiv! La bere% in #rocesul de
#aseuri&are sun folosie subsane c-imice% care #rovoaca migrene! Din #unc de vedere aI adiivilor
alimenari% ariile .voca% D-is@9 ec/ nu #re&ina #ericol% inruca c-iar alcoolul ese un bun
conservan% dar ferii+va de Iic-ioruri% in care se adauga colorani* E 214% E 221 ec!
%EMURI DULCETURI "i alte dulciuri-
Nici aici nu va lasai inselai de #reenia unora dinre #roducaori care a#Iica eic-ea <#rodus
naural)! Minciuna e dovedia c-iar de eic-ea unde% Ia ingrediene% a#are meniona <acid ciric)%
neli#si din nici un borcan de gem sau duIceaa! De asemenea% eviai bomboanele inens colorae si
in general o ce conine colorani!
ME2ELURI-
Nu mai ese nici un secre ca in oae me&elurile de #e #iaa inerna% circa 51L din com#o&iie ese
consiiuia din #rodusi obinui arificial! "e eic-ea fiecarui sorimen de me&el vei gasi nenumarai
adiivi alimenari% mul% incIusi #e lisa de mai sus! Jrasimile cu care sun <imbogaie) me&elurile
sun obinue #rin aceleasi meode ca margarina! Toae acese #roduse se conserva cu acelasi gluama
de sodiu! Toodaa se adauga si ale subsane sus#ece* nirai si nirii! De ce nu se mai #re#ara
me&elurile du#a reeele radiionale% de casa, "enru ca se urmarese casiguI% #rin marirea caniaii
cu o soiul de c-imicale!
MUSTARUL-
Babrica in general #rin amesecarea boabelor de musar cu uleiul de musar! Daca boabele nu
#re&ina #ericol% uleiul de musar ese devasaor% el find de$a iner&is in Canada% unde s+a sabili ca
in im#% #roduce orbirea! In india% ara mirodeniilor% uieiul de musar ese folosi de vraci ca
medicamen% fiind numeroase ca&urile in care #ersoane raae cu aces ulei au muri! La adiivi% do&a
conea&a! In Rornania% conrolul asu#ra fabricanilor si im#oraorilor de #roduse alimenare ese
efecua de lns#ecoraul Saniar Ceerinar din cadrul Ageniei Naionale Saniar Ceerinare si de
care Ins#ecoraul de Sa din cadrul Direciei de Sanaae "ublica! De asemenea% Oficiul #enru
"roecia Consumaorilor are aribuii de ins#ecie% #relevare de #robe si anali&a! S+au inregisra
ca&uri in care ageni econoinici au fos #rinsi im#orand% fara avi&ul Miniserului Sanaaii% colorani
si conservani nocivi% #rea #uine% insa% faa de dimensiunile reale ale fenomenului! Cum s#uneam%
rolul maerialului nosru nu ese de a s#eria ceaeanul% ci doar de a+I informa cum sa+si #roe$e&e
sanaaea! E Ia minea oricui ca o ce ese c-imic rebuie evia #e ca se #oae!
Dr! Camelia "arvan% sefa laboraorului din lnsiuIul de Igiena "ublica ne+a declara in #rivina
adiivilor din alimene* <Nu rebuie sa alarmam Iumea% #enru ca do&a folosia in alimene ese cea
care% in cele din urma conea&a! Cand ese #rea mare% se #roduc acese efece nocive!)
Alimenele care dein #uerea
Alimenele care dein #uerea
.2: A#rilie 4110/
Merele
Sun surse im#orane de ;uerciina% o subsana fioc-imica necesara in lu#a im#oriva radicalilor
liberi .care cau&ea&a boli de inima si cancere/! Merele% sun de asemenea% foare bogae in fibre% care
a$ua digesia si scad nivelul coleserolului! Daoria coninuului de fibre si fruco&a% merele au un
nivel sca&u al indicelui glicemic% ceea ce inseamna ca #asrea&a in limie normale glicemia!
Ardeiul iute
Ardeiul iue ese remarcabil #enru ca#aciaea sa de inarire a sisemului imuniar si de lu#a conra
radicalilor liberi% a$uand organismul sa evie boli #recum cancerul sau afeciunile cardiace! Cerde%
galben sau #orocaliu% ardeiul iue sun #rinre cele mai im#orane surse de viamina C + ardeiul rosu
conine c-iar de 3 ori mai mula Ciamina C deca #orocalele! Ardeiul iue .in s#ecial cel rosu/ ese o
sursa im#orana de bea+caroen .un com#us im#oran in lu#a im#oriva cancerului/!
1ructele de padure
Conin acid ellagic% un com#us fioc-imic im#oran in #revenirea degradarii celulare! Murele arag
aenia daoria fa#ului ca sun foare bogae in viamina E .care #roe$ea&a inima/> o ceasca de
&meura asigura necesarul &ilnic de fibre% care a$ua la digesie! Brucele de #adure% de asemenea%
inaresc vasele de sange% imbunaaesc vederea si reduc simior riscul bolilor cardiace!
Broccoli
Un sudiu reali&a la Universiaea Medicala Ua- din orasul Sal La@e a de&valui fa#ul ca broccoli
conine un #uernic anio'idan care #roe$ea&a vederea% numi lueina! Aces anio'idan% se #are ca
are un rol im#oran si in reducerea de&volarii de cancer de colon! Broccoli ese foare boga si in
fibre% bea+caroen si viamina C!
Orezul bru!
Ore&ul brun a$ua la ec-ilibrarea glicemiei si% de asemenea% ese boga in fibre .care a$ua digesia/!
Asigura o do&a necesara de minerale necesare #enru un sisem osos sanaos* magnesiu si fosfor% dar
sa nu uiam nici de coninuul de viamine B! Ore&ul brun ese com#le'ul #erfec de carbo-idrai> ese
mai #uin alergenic deca graul si o sursa im#orana de seleniu si &inc!
Nautul
Ese unul dinre cele mai usor de digera alimen> asigura mai mula viamina C si a#roa#e o do&a
dubla de fier deca orice ale legume% si de asemenea% re#re&ina o sursa im#orana de magnesiu si
#oasiu!
U"turoiul
"oae fi su#ranumi c-iar si Msu#eralimenM! Imbunaaese circulaia si scade nivelul de coleserol%
ese un foare bun imunosimulan! Conine com#usi de sulf care in-iba de&volarea celulelor
canceroase!
Ciupercile
In Asia ciu#ercile erau consumae #enru longeviae! Sudiile care s+au facu au demonsra ca
ciu#ercile au #ro#rieai anicancerigene% anivirale% imunosimulaoare! De asemenea% daoria
subsanelor coninue% ciu#ercile a$ua la scaderea nivelului coleserolului! Trebuie sublinia si
coninuul in com#le'ul de viamine B% cu#ru% #roeine si fibre!
Ma!$o
Aces fruc ese singurul care conine un #uernic agen anicancerigen* bea+caroenul! Mango ese
boga si in anio'idani #recum viaminele C si E!
Uleiul de #a"li!e
Ocu#and un loc cenral in alimenaia medieraneana% uleiul de masline ese cel mai sanaos ulei! Asa
cum am araa inr+un aricol #receden% uleiul de masline ese un adevara medicamen #anaceu% fiind
foare boga in grasimi monosauare% #olifenoli si anio'idani!
Stru$urii ro"ii
Sun cele mai indicae fruce #enru #revenirea bolilor cardiace! Cerceaorii cred ca srugurii rosii
re#re&ina ras#unsul a ceea ce se numese M#arado'ul france&M* de ce france&ii% care mananca foare
gras% au cea mai sca&ua incidena in ceea ce #rivese bolile cardiace, Srugurii% ca si safidele conin
un com#us numi acid arric care a$ua% im#reuna cu fibrele% la lu#a im#oriva afeciunilor colonului!
Ro"iile
Cu un coninu ridica de anio'idani% rosiile lu#a cu succes im#oriva bolilor de inima si cancerului%
mai ales celui de #rosaa% san sau #ancreas! Ceea ce ese im#oran ese fa#ul ca aces com#usi
anio'idani #e care rosiile ii conin% se menin acivi si in im#ul fierberii!
Se#i!tele de "u"a!
Seminele de susan menin nivelul glicemiei daoria fa#ului ca sun bogae in #roeine! Daoria
conunuului de grasimi nesaurae% seminele de susan a$ua si la scaderea nivelului de coleserol
nociv din organism! Trebuie amini insa si coninuul im#oran de calciu si magne&iu% care a$ua la
inarirea sisemului osos!
Ceaiul verde
Ceaiul verde ese boga in #olifenoli% subsane cu aciune #uernica asu#ra radicalilor liberi si are
re&ulae e'ce#ionale in #revenirea bolilor de inima si a cancerului dar si in meninerea greuaii
cor#orale% #rin anrenarea meabolismului!

RETETE CU CEREALE
RETETE CU CEREALE
3, Turtite di! $rau
I!$redie!te- 544 $ $rau curat 3 li!$urita "are $ru!6oa"a 354 #l apa,
Mod de preparare- Se macina fin graul .cu o rasnia elecrica sau cu o moara casnica de uruiala/%
obinandu+se faina inegrala% din care se face o coca cu a#a si sarea! Se lasa la inmuia 31 de minue%
a#oi se fac uriele% care se coc in igaie fara ulei% la foc mic!
7, %rau +ri"ca "au #ei copt
I!$redie!te- 844 $ $rau +ri"ca "au #ei 3 li!$urita "are $ru!6oa"a,
Mod de preparare- Se s#ala bine graul si se #une in igaie sau ceaun de fona cu a#a si sare% aa ca
sa+l aco#ere! Se lasa la foc iue #ana se eva#ora a#a si se ameseca coninuu #ana graul isi sc-imba
culoarea si ese usor de meseca! Nrisca si meiul #o fi coa#e fara a fi ume&ie in #realabil!
8, Terci de $rau
I!$redie!te- 744 $ fai!a de $rau i!te$rala 944 #l apa "i u! varf de cutit "are $ru!6oa"a,
Mod de preparare- Se #une a#a cu sare la fier! Cand clocoese% se oarna .in #loaie/ faina de grau
inegrala% #ana se obine consisena doria! Se fierbe 41+31 de minue!
9, Supa de orez cu $alu"te de $rau
I!$redie!te- 344 $ fai!a de $rau i!te$rala 344 $ orez 6u#atate de li!$urita de "are 544 #l
apa,
Mod de preparare- Din graul macina% #uina a#a si sare se face o coca moale si se lasa la inmuia
31 de minue! Se fac galuse mici care se #un in a#a clocoia cu sare% se fierb 21 minue% a#oi se
adauga ore&ul si se mai fierb 41 de minue!
5, :Lapte; de $rau
I!$redie!te- 94 $ $rau "i 844 #l apa,
Mod de preparare- Se macina graul .la rasnia de cafea/% se #une inr+o cana mare si se oarna a#a
fierbine> se agia si se lasa la raci! Inaine de a se consuma% se ameseca coninuul!
0:83?gur82uu&7g
<, :/ilaf; "i#plu
I!$redie!te- 344 $ orez 844 #l apa 3=7 li!$urita "are $ru!6oa"a,
Mod de preparare- Se s#ala bine ore&ul si se #une la fier cu a#a si sarea inr+un vas de fona% la foc
modera% 41 de minue!
>, Hri"ca cruda
I!$redie!te- 744 $ +ri"ca,
Mod de preparare- Se s#ala boabele de -risca% se #un inr+un vas si se aco#era cu a#a! Du#a 2+4 ore
-risca se inmoaie% se umfla si se #oae consuma! Nrisca #oae fi inlocuia cu grau% cu condiia sa fie
#us la inmuia cu o seara inaine!
?, /a"ta de orez
I!$redie!te- 744 $ orez 944 #l apa 3=7 li!$urita "are $ru!6oa"a,
Mod de preparare- Se macina ore&ul cu o rasnia de cafea! Se #une a#a cu sare la fier! Cand
clocoese% se adauga faina de ore&! Se fierbe 20+41 minue!
E*e#plu de dieta-
Mic de6u!- 2+4 cani (la#e) de grau!
Ora 34- 3+0 linguri -risca cruda!
De6u!- 2/ su#a de ore& cu galuse de grau> 4/ #ilaf sim#lu cu faina de grau co# sau urie de grau!
Ora 3>- 3+0 linguri de mei co#!
Ci!a- 2/ erci de grau> 4/ #asa de ore& cu urie de grau! uu83?g:082uuu&
@, /laci!ta de $rau cu orez fiert
I!$redie!te- 544 $ fai!a de $rau i!te$rala 744 $ orez 3 li!$urita de "are $ru!6oa"a,
Mod de preparare- Se #re#ara o coca cu a#a caldua si sare din grau inegral si se fierbe ore&ul
se#ara cu #uina sare! Se ininde coca cu un facale #enru a obine o foaie de #lacina% dar ceva mai
groasa deca cea de la #aiserie! Se #une ore&ul fier la mi$loc si se rulea&a foaia de #lacina! Se
#resara #uina faina inegrala #e ava% se asea&a 3 rulouri si se coc la foc iue 21+41 de minue! Se aie
in felii groase si se mananca in decurs de 8+21 ore!
34, 1ul$i di! cereale '$rau orez "ecara ovaz(
Se cum#ara de la su#ermar@e sau maga&ine naurise si se consuma ca aare% uscae% sau inmuiae in
a#a% sim#le sau combinae si in caniaea #e care o dorim!
33, Turtitele #ulticereal
Se #re#ara ca si cele din grau! "enru a #regai coca% #e langa faina inegrala din grau% se folosesc
su#limenar mei macina si fier% -risca macinaa inmuiaa cu a#a 4+3 ore sau ore& macina si fier%
amesecae in #ro#orii egale sau du#a imaginaia de momen!
Retete cu fa! "i flori de fa!
Baia fierbi!te cu flori de fa!
Mod de preparare
In cinci liri de a#a fiara se adauga 21+20 maini de flori de fan! Se lasa sa se infu&e&e vreme de 20+41
minue% amesecand din cand in cand! Se filrea&a infu&ia si se oarna fierbine in a#a de baie%
#orivindu+se em#eraura a#ei% asa inca sa se a$unga la 3?+51GC! Baia durea&a 41+31 de minue% im#
in care a#a rebuie meninua mereu foare calda #rin adaugarea de a#a fierbine sau infu&ie de flori
de fan fierbine!
Cateva i!dicatii "i efecte terapeutice
Baia fierbine cu flori de fan acivea&a circulaia% #ermie #reluarea ra#ida a #rinci#iilor acive din
#lane% marese #e momen ca#aciaea de a#arare a organismului in faa infeciilor! Ese un remediu
e'celen conra infeciilor renale si a cisiei% reumaismului% guuraiului% gri#ei .in fa&a inci#iena/!
Ese recomanda cu #recadere #ersoanelor cu mare sensibiliae la frig si la curenii de aer rece!
Baile fierbini #ariale% cum ar fi cea de se&u sau a membrelor% se fac inr+un lig-ean% numai cu
infu&ie racia #ana la em#eraura de 38+3:G C% fara adaos de a#a!
Co!trai!dicatii "i precautii
La baia com#lea cu flori de fan% creserea em#eraurii se va face grada% #ornind de la em#eraura
de 37+38GC! Nu vor face acese bai fierbini #ersoanele -i#erensive% care sufera de isc-emie cardiaca%
e#ile#sie% romboflebia% areria oblierana in forme grave% care au suferi accidene vasculare!
Baia cu e*tract co#plet de flori de fa!
Mod de preparare
In 0 liri de a#a se #un la inmuia 8+21 maini de flori de fan% im# de ?+21 ore% la em#eraura camerei
.de dimineaa #ana seara/! Se filrea&a maceraul si se #une deo#are inr+un vas! Blorile de fan
ramase% la care se mai adauga 3+5 maini de flori #roas#ee% se #un la fier 2+4 minue in 0 liri de a#a
clocoia% du#a care se lasa sa mai infu&e&e im# de 41+31 minue! Du#a ce s+a raci aces decoc% se
filrea&a si se combina cu maceraul la rece obinu iniial% du#a care se oarna in a#a de baie!
Aces e'rac conine aa #rinci#iile acive obinue #rin macerare% ca si cele e'rase la em#erauri
inale% fiind din aces moiv cel mai aciv!
Catapla"#a cu flori de fa!
Catapla"#a calda
O mana de flori de fan se o#aresc cu o cana de a#a clocoia% vreme de 21+20 minue! Se sco a#oi
florile de fan si se filrea&a! Se invelesc in ifon si se a#lica ca se #oae de calde #e locul afeca!
Catapla"#a rece
O mana de flori de fan se macina cu rasnia de cafea sau se marunesc in #iua! Se adauga #ese ele
a#oi a#a calda .la 38+54GC/ si se lasa sa sea vreme de 2+4 ore> a#oi se invelesc in ifon si se a#lica #e
locul afeca!
Boli care "e trateaza cu
"ucce" cu a6utorul florilor de fa!-
O Afectiu!i ale !ervilor periferici dureri #u"culare, Se fac bai generale calde% cu e'rac com#le
de flori de fan% bai care vor avea o duraa de 31 de minue! Traamenul se face de 4+3 ori #e
sa#amana si are efece blande% de reglare a aciviaii sisemului nervos cenral% dar si de simulare a
nervilor #eriferici% de eliminare a durerilor musculare! Sun indicae in #are&ele usoare% in nevralgii%
in mialgii!

O Ci"tita "i bolile re!ale, Se recomanda baile fierbini de se&u facue seara% vreme de 21+41 de
minue! Inr+un lig-ean se oarna 0+8 liri de infu&ie fierbine de flori de fan% care se lasa sa se
raceasca la 3:GC! Du#a ase&area in lig-ean% se mai adauga din cand in cand infu&ie fierbine% #enru
ca em#eraura sa ramana consana! Du#a baie% cor#ul nu se serge% ci se invelesc salele inr+un
#roso# usca si cald% du#a care #acienul se aco#era cu o #aura vreme de o $umaae de ora!

O Reu#ati"#ul, In reumaism se folosesc baile #ariale si cele com#lee! De obicei% era#euii
naurisi recomanda baile com#lee foare fierbini% facue cu e'rac com#le de flori de fan* se oarna
in cada cu a#a fierbine .la 3:+52GC/ 0 liri de e'rac com#le de flori de fan% se aco#era cada cu o
folie% asa inca doar ca#ul si gaul sa iasa afara% resul cor#ului (ins#irand) aburii de flori de fan din
cada! Din cand in cand% se mai adauga infu&ie fierbine% #enru ca em#eraura a#ei sa nu scada!
Acese bai se fac o daa la doua &ile% #e o #erioada de minimum 21 &ile> a#oi se reduc re#a!
Traamenul ese deosebi de eficien% deoarece la aciunea anireumaica% analge&ica% aniinflamaoare
ariculara a #lanelor se mai adauga un #roces am#lu de de&ino'icare! Reaminim ca acese bai
fierbini sun conraindicae #ersoanelor care sufera de boli cardiace si vasculare!

O Bolile de piele, Numeroase #lane care cresc laolala cu fanul au efece anise#ice si modifica
anumie #rocese meabolice la nivelul #ielii% aunci cand sun uili&ae e'ern* rifoiul rosu combae
ciu#ercile #ara&ie% #iciorul+cocosului ese anibacerian% #alagina ese anibaceriana si favori&ea&a
refacerea esuurilor% san&iana galbena ese cicari&ana% cimbrisorul si coada+soricelului sun
aniinflamaoare si anialergice ec! Iaa de ce baile cu e'rac com#le de flori de fan sun ca se #oae
de indicae ca ad$uvan sau c-iar ca modaliae #rinci#ala de raamen #enru ec&eme% infecii
baceriene ori cu ciu#erci la nivelul #ielii% sclerodermie! E'ce#ie fac infeciile in fa&a acua% care
necesia folosirea unor anise#ice #uernice% #recum si anumie dermao&e care se agravea&a in
mediu umed!
"enru raarea alergiilor% infeciilor% acneei% #soria&isului% dermao&elor rebele la ale forme de
raamen% se recomanda bai #ariale .in care sa fie inrodusa doar #area afecaa/ cu e'rac com#le
de flori de fan! Se ince#e cu o cura inensiva* 2+4 bai de 20+31 minue #e &i% im# de o sa#amana%
a#oi se face o baie la 4 &ile% im# de ale rei sa#amani! In #aralel% se fac cure de de&ino'icare cu
#lane% cum ar fi rei+frai+#aai% soc% angelica!

O Mi$re!a, E'isa mai mule modaliai de a#licare a florilor de fan% in funcie de i#ul de #acien si
circumsanele in care a#are aceasa afeciune*
+ Daca durerea se diminuea&a la cald% se #une o caa#lasma calda cu flori de fan #e ceafa%
#ese care se ine o sicla um#lua cu a#a fierbine .#enru ca em#eraura sa nu scada/! A#licaia
durea&a o $umaae de ora + o ora% im# in care #acienul ramane ca mai rela'a% inins #e bura%
cauand sa res#ire ca mai #rofund!
+ In ca&urile in care durerea se agravea&a la caldura% se fac caa#lasme reci cu flori de fan% #e
frune si am#le% care se sc-imba la 21+20 minue! O asfel de #rocedura va fi facua im# de
ma'imum o ora #e &i!
+ Baile com#lee cu e'rac la rece din flori de fan sun indicae mai ales #ersoanelor surmenae%
care lucrea&a inelecual vreme indelungaa% care se sim slabie si deviali&ae! Se fac cure + o baie
com#lea la 3 &ile% vreme de 3 sa#amani!

O I!"o#!ia, Se recomanda baile com#lee cu e'rac com#le din flori de fan facue seara% c-iar
inaine de culcare! Tem#eraura a#ei de baie va fi reglaa asa inca #acienul sa se sima ca mai
desins! Baia durea&a 31 de minue! In #rima sa#amana va fi facua cae o baie #e &i% inaine de
culcare! A#oi se face cae o baie la 3 &ile!

O Ad6uva!t i! boala ca!ceroa"a, Baile cu e'rac com#le de flori de fan sun un ad$uvan #reios in
raamenul cancerului% daoria efecelor deo'ifiane si anicancerigene ale anumior #lane de fan!
"rinre #lanele #urificaoare menionam drobia% sovarful% c-imenul% san&ienele albe% iar dinre cele
anicancerigene* branca+ursului .frun&a mai ales/% iarba+sar#elui% cimbrisorul% rifoiul rosu! Baile
conra cancerului vor fi facue de regula o daa #e sa#amana% ma'imum de doua ori #e sa#amana% si
vor dura $umaae de ora! Tem#eraura nu va fi nici #rea mare% nici #rea mica% #enru a nu
su#rasolicia organismul! Bolosirea e'racului com#le va da acesei bai si valene reviali&ane
deosebie .daoria #asrarii anumior #ro#rieai bioenergeice ale florilor de fan/!
Reee de slabi
Retete de "labit
! Aprindeti focul!
Tinei diea% nu mancai deca alimene #ermise si ousi acul canarului nu vrea deloc sa
coboare, E'#licaia consa in fa#ul ca meabolismul .arderile din organism/ ese #rea len si rebuie
sa fie <aaa) .la fel ca focul de lemne/! "oae ca% folosind <c-ibriurile) #e care vi le #unem la
indemana% vei i&bui sa declansai evacuarea grasimilor!

Apa rece arde caloriile
"reoul Inei## .2?42+2?:8/ a fos #rimul cerceaor al naurii care a demonsra ca a#a #oae
a$ua sanaaea! Una dinre viruile ei ese fa#ul ca accelerea&a meabolismul si a$ua la arderea mai
ra#ida a caloriilor! "racicai dusurile alernaive* la ince#u mai cald .durea&a mai mul/% a#oi un dus
scur cu a#a calaie! Res#ecai si sisemul lui Inei##* mai inai bagai sub a#a rece #icioarele .#e
rand/% a#oi braele .o #e rand/% #e urma #anecul% #ie#ul si s#aele! Buna #enru slabi ese si
s#alarea &ilnica% dimineaa% cu a#a rece #ana la brau!

Otet de mere inainte de micul dejun
Si oeul de mere a$ua meabolismul% dar un oe bun si cura% #re#ara in casa sau cum#ara de
la a#iculori! Dimineaa% #e somacul gol% amesecai doua linguri de oe inr+un #a-ar cu a#a lasaa
sa sea #ese noa#e% adaugai doua lingurie de miere si bei inreaga caniae inaine de micul de$un!

Urzica pisca metabolismul
Nesuferia ur&ica ese in realiae o #lana minune% de mare folos organismului omenesc!
Dincolo de oae viruile curaive cunoscue #ana acum% s+a desco#eri recen ca ea simulea&a
#uernic meabolismul! Daca vrei efeciv sa slabii% bei &ilnic 2+4 cani de ceai #re#ara din frun&e
uscae o#arie cu 2P5 liru de a#a in cloco% lasa sa se infu&e&e un minu! Bierbine e mai usor de bau
deca rece% cand gusul ei devine lesios!

Zerul de lapte curata intestinele
Consumarea &ilnica a unui #a-ar de <&eama de la#e) #une meabolismul in miscare si curaa
inesinele!


Mancati incet
Cine mananca #e fuga% infulecand ceva de #rin frigider% mananca mai mul deca aunci cand se
asea&a la masa! Durea&a 20 minue #ana ce somacul semnali&ea&a ca s+a saura! Mesecai ince si
emeinic% #enru ca mancarea sa se imbibe suficien cu saliva! Saliva nu a$ua doar mancarea sa
alunece mai usor in somac% dar o si #relucrea&a bioc-imic! In felul acesa% somacul si inesinele
folosesc com#le alimenele!

Periaje uscate contra grasimilor
Si #eria$ele uscae accelerea&a meabolismul% reducand grasimile de #risos! Brecai cu o #erie
uscaa inregul cor#% in ordinea indicaa de #reoul Inei##* #iciorul sang% #iciorul dre#% mana
sanga% mana drea#a% #anecul% #ie#ul% s#aele! Nu a#asai #rea are! Duraa* circa 5 minue!

Clubul dietelor de "labit
O cura de sfaturi
Draga redacie%
Doresc sa #arici# si eu la rubrica <Reee de slabi)% #ro#unandu+va caeva sfauri% care% in
urma res#ecarii lor% vor dovedi ca au aceleasi efece ca si curele de slabi! Asadar*
+ in fiecare dimineaa% #e somacul gol% mancai un mar + #ecinele #e care le conine accelerea&a
digesia si inseala foamea>
+ cu 20 minue inainea fiecarei mese bei un #a-ar cu a#a minerala + accelerea&a digesia si vei
manca mai #uin>
+ cand mancai% aiai oul ca mai subire .#ainea% bran&a% c-iar si legumele/ + oc-iul va
semnali&a o caniae mare de alimene% cu oae ca nu ese real>
+ cand consumai alimenele% folosii acamuri si farfurii mici + vei manca mai #uin>
+ inaine de a consuma #aine% fi'ai+va o caniae anume #e care vrei s+o mancai% iar in &ilele
urmaoare micsorai din ce in ce mai mul acea caniae% #ana ce vei elimina oal #ainea din
alimenaia dvs!>
+ daca avei #ofa de ceva dulce% cum#arai+va o ablea de ciocolaa% aiai+o in bucai mici si
luai in fiecare &i cae o bucaa> in im#% sen&aia de dulce va dis#area>
+ de doua ori #e sa#amana% in locul cinei% bei o $umaae de liru de &er + #oolese re#ede
foamea si grabese #rocesul de digesie>
+ limiai ca mai mul #osibil consumarea sarii si a unurii% inlocuindu+le cu condimene si%
res#eciv% cu ulei>
+ in #au&ele dinre mese% mancai fruce #roas#ee si bei mule lic-ide* a#a minerala% ceaiuri .in
s#ecial de museel/ si sucuri de fruce!
Slabiti cu ajutorul enzimelor
- E titlul unei carti aparuta in UA si face parte dintre cele !" de tiparituri cu cel mai mare succes
de #anzare din lume$ Autoarea ei% dieteticiana americana Mar&l&n 'iamond% a alcatuit un
program de slabit care antreneaza trei factori fundamentali( alimentatia% psi)icul si miscarea
fizica$ *ebazata pe infometare% dieta a a#ut un succes nebun in America% unde mii de oameni si-au
rezol#at cu ajutorul ei problemele de greutate% de energie si de digestie -
+itonics
<Bionics) e mai mul deca o sim#la diea! Ese un nou #rogram de energi&are a cor#ului% a
minii si a sarii de s#iri% organi&a in rei ca#iole #rinci#ale*
2! "rinr+o alimenaie coreca% vei #roduce en&ime mai mule si vei slabi mai usor!
4! Cu a$uorul e'erciiilor de consieni&are a eforului de slabi% vei invaa sa gandii #o&iiv!
3! E'erciii fi&ice s#eciale vor conribui la acumularea de energie si la un a#or de o'igenare a
sangelui!
Numai #racicand oae ca#iolele #rogramului <fionics)% vei fi sa#ani #e @ilogramele dvs!%
simindu+va dinamici si o#imisiA
Ate!tieA
Urmatoarele produse alimentare fura energie
E'isa #roduse alimenare care nu livrea&a organismului subsane -ranioare% ci doar calorii si
grasimi care se de#un* #ainea alba% &a-arul alb% ciocolaa% biscuiii sarai si dulci% carofii la #unga%
vaa de &a-ar% #aiseria grasa .claie% budinci% sufleuri ec!/!

Enzimele slabesc si energizeaza
In anul 2:51% savanul american EdDard NoDell% cerceand en&imele in laboraor% a desco#eri
ca ele sun #uraoare ale vieii in orice organism viu .animale si #lane/% fiind deci si maeria vie din
alimenele consumae de om% aaa vreme ca nu sun ucise #rin fierbere! S#re deosebire de viamine%
ele nu #o fi sinei&ae indusrial% gasindu+se ca aare doar in alimenele crude si #roas#ee! Rolul
en&imelor in organism ese urias* ele conin scaneia vieii% #arici#a la divi&iunea celulelor% diri$ea&a
#rocesele c-imice% reglemenea&a meabolismul% digesia% aciviaea -ormonilor ec! Cu ca
alimenaia noasra conine mai mule en&ime% cu aa mai mule sun i&voarele de viaa ce se revarsa
in cor#% ceea ce inseamna un sur#lus de energie si re&isena% creserea imuniaii im#oriva bolilor% o
mai buna funcionare a glandelor% o reglemenare a greuaii cor#orale!
Din nefericire% du#a varsa de 51 de ani% #re&ena en&imelor se diminuea&a% iar daca daoria
unei alimenaii incorece .de e'em#lu% #rea mule alimene fiere si #rea #uine fruce si legume
#roas#ee/ organismul nu #rimese en&ime suficiene #e cale alimenara% flu'ul de energie scade si
asisam% ne#uinciosi% cum ne ingrasam! Dim#oriva% o alimenaie ba&aa in #rinci#al #e alimene
crude si #roas#ee ne va energi&a organismul% a$uandu+l sa arda cu eficiena grasimile!
Crudiaile cele mai bogae in en&ime sun* germenii de grau% la#ele crud .iaurul% la#ele acru%
&erul/% galbenusul de ou% &ar&avaul #roas#a% embrionii de semine obinui #rin incolire% frucele%
legumele% sucurile de &ar&ava!
'isociati albumina de )idratii de carbon
Daca la o masa consumai #rea muli -idrai de carbon .#aine% ore&% carofi/ concomien cu
albumina .carne% #asari% #ese% oua si #roduse lacae/% organismul va #rimi o caniae #rea mare de
aci&i! Urmarea* aciviaea en&imelor va fi inceinia% iar digesia nu va mai funciona fara #robleme!
Ideal ar fi sa disociai alimenele* la #ran& sa consumai numai alimene care conin albumina
.albumina simulea&a gandirea clara si concenrarea/% insoie obligaoriu de o salaa% iar seara +
numai -idrai de carbon .acesia favori&ea&a secreia de seroonina% care rela'ea&a si #roduce somn/%
com#leai si ei de o salaa! In #lus% adaugai la masa de #ran& si un fruc! Brucele bogae in en&ime
care a$ua la digesie sun* ananasul% merele% #erele acre% gra#efrui% @iDi% mandarinele% #orocalele%
#a#a9a si lamaia!
De ce sunt asa de importante alimentele crude?
La em#erauri inre 01 C si 81 C% en&imele mor! Acelasi lucru se inam#la si cand alimenele
sun #aseuri&ae% ing-eae sau serili&ae! Numai alimenele crude furni&ea&a en&ime!

Planul regimului de slabire
Ado#and reeele #e care vi le recomandam .alcauie #enru doua #ersoane/ vei slabi
incredibil de re#ede% fara sa mai numarai caloriile% inruca organismul reacionea&a insananeu la
alimenele bogae in en&ime!
- Dimineata
Tonic #enru acivare fi&ica .la alegere/*
a/ Amesecai in mi'er 241 ml suc #roas#a de #orocale cu 2P4 banana% 2P4 mar aia in bucai
si 4 linguri de safide si mancai langa #iureul asfel obinu 2P4 gra#efrui!
b/ Mancai o #orie de bran&a de vaci% amesecaa cu mul #arun$el oca si usuroi ras! Bei un
ceai are% in care soarcei o lamaie% un gra#efrui% o #orocala sau 4+3 mandarine .la alegere/!
- Gustare
in cursul diminetii, la alegere!
a/ Un fruc!
b/ Ceai de #lane + rece sau fierbine + cu caeva curmale!
c/ Un #a-ar de suc #roas#a de legume!
- "a pranz
Un meniu cu albumina # salata
a/ Albumine* alegei #enru o #orie circa 221 g de carne slaba% carne de #asare sau #ese!
Brigei+o #e graar sau #ra$ii+o in un! Daca avei igaie de eflon% nu folosii grasime deloc! Cine
#oae sa renune la carne la masa de #ran&% sa bea un #a-ar .borcan/ de iaur sau sa manance un ou!
b/ Salaa! La #re#ararea salaei alegei o leguma #enru frun&e .salaa verde% var&a% #arun$el/% o
leguma #enru radacina .sfecla% morcov/ si una #enru frucele ei* rosie% ardei ec! Adaugai% daca
vrei si caeva legume usor calie .dovleac% cono#ida% fasole verde/ si semine oleaginoase sau nuci si
alune #isae!
- Gustarea de dupa masa
Un #a-ar de suc #roas#a de legume sau ceai de #lane! Daca va e foame% #uei manca biscuii fara
&a-ar .caiva/!
- Seara
$idrati de carbon # legume
a/ Circa 01 g ore&% 01 g #ase sau #iure de carofi .din 3 carofi/ si ca de mule legume
.ransformae in salae sau usor calie/!
b/ Su#a de &ar&ava cu o felie de #aine inegrala!
- Gustarea la culcare
Inaine de culcare mancai o banana% care favori&ea&a un somn linisi!

,etete de salate bogate in enzime
De adauga la #ran& langa albumine .carne% lacae/ sau -idrai de carbon .#ase% ore&% carofi/!
Salata italiana
O salaa verde .cu ca e mai verde% cu aa ese mai -ranioare/% bine s#alaa si scursa se aie
fasii si se ameseca cu 4+3 rosii aiae felii% 01 g mie& de nuca #isa% 01 g elemea aiaa in bucaele%
fasole verde usor dunsuia% cea#a ocaa% 4+3 caei de usuroi!
Sosul* 5 lingurie ulei% 2 linguria suc de lamaie% 2 linguria &er sau iaur% sare!

Salata de spanac
401 g s#anac verde .nefier/ se s#ala si se aie in fasii subiri% se ameseca bine cu 4+3 ce#e ver&i
aiae in ineluse% 2 morcov ras% 2+4 rosii aiae in cubulee% 3 lingurie de semine deco$ie de dovleac!
Sosul* 5 linguri undelemn% 4 linguri de Sana% 4 caei de usuroi #isai sau rasi% 3 linguri de iaur%
sare!

Salata de branza de vaci
3 linguri de bran&a de vaci se ameseca cu o legaura de cea#a verde ocaa% 2 galbenus de ou% 2
#a-ar de iaur% 4 lingurie suc de lamaie% un #raf de sare! Se ameseca cu orice leguma .elina%
morcov% andive/% daa #e ra&aoare sau aiaa felii subiri!

Salata de varza rosie
311 g var&a rosie ocaa foare marun se ameseca cu 201 g #rune uscae .inmuiae in a#a si din
care s+au scos samburii/% aiae in #aru% 0 linguri de undelemn% 4 linguri de Sana% 3 linguri &eama de
#orocale% sare% #i#er% un #raf de scorisoara% 2 linguria de miere! Se ameseca oul si se lasa o ora sa
se #arunda!
Salata de patrunjel verde
5+0 legauri de #arun$el verde se s#ala bine si se oaca marun! Se ameseca cu 2+4 caei rasi de
usuroi% 4+3 linguri undelemn% 4 lingurie suc de lamaie% caeva masline cu samburii scosi% aiae in
doua% 2+4 rosii% la alegere! Se #oae ameseca cu ore& fier sau cu macaroane!
Retete de "labit cu "tru$uri
Cura rapida
Ince#e inodeauna cu o #erioada Mde incal&ireM care durea&a rei &ile% in care consumam #rogresiv* o
$umaae de @ilogram de sruguri in #rima &i% un @ilogram in a doua &i% a$ungandu+se #ana la 2%0 @g in
cea de a reia &i! Du#a acese &ile in care ne obisnuim digesia si meabolismul cu sruguri% urmea&a 0
&ile .daca vrei sa slabii drasic #o fi si &ece &ile/ in care se consuma numai si numai sruguri% ca
aare sau sub forma de suc! Se consuma in fiecare &i minimum 2%0 @g de sruguri ori 2+4 liri de suc
#roas#a% caniaea ma'ima fiind de 3+5 @g de sruguri ori 4+5 liri de suc% &ilnic! Du#a ulima &i in
care consumam numai sruguri% ne reobisnuim grada cu alimenele normale% consumand mai inai
infu&ii indulcie cu miere si alimene usoare .su#e de legume calde% carofi fieri/% a$ungand in 3+5
&ile sa ne alimenam normal!
Recomandari in im#ul curei* #enru a ine cu succes cura% ese necesar in #rimul rand ca inodeauna
sa fim bine a#rovi&ionai cu sruguri% asa inca sa nu ramanem fara McombusibilM si sa a#elam sub
imboldul foamei la alimenele din frigider! Srugurii rebuie sa fie dulci% bine co#i% #roas#ei .sa nu fi
inra in fermenaie sau sa se fi des-idraa la soare/ si #arfumai! Singurul su#limen care se #ermie
#e #arcursul curei sun ceaiurile calde% neindulcie% de c-imen% mena #i#eraa ori cimbrisor% #enru a
va incal&i cor#ul .care in aceasa #erioada ese mai sensibil la frig/ si #enru a combae evenuala
diaree sau cram#ele abdominale!
Efece* aceasa cura ese o veriabila maura #enru organism% care ne curaa de o'ine% elimina
#rom# obe&iaea% reglea&a meabolismul% inarese sisemul cardiovascular! Cura cu sruguri curaa
si infrumuseea&a enul si #ielea% combae acneea% eru#iile cuanae% a$ua la vindecarea dermao&elor
rebele la ale forme de raamen! In urma #roceselor de de&ino'icare declansae #rin aceasa cura%
#ielea devine sralucioare si caifelaa% sur#lusurile de greuae sun cu usurina eliminae!
Cura #edie
Tim# de doua &ile #e sa#amana% nu se consuma nimic alceva deca sruguri* 2%0 + 3 @gP&i! Hiua de
cura ince#e si se ermina inodeauna la aceeasi ora! Ese bine ca &ilele de cura sa nu fie la o disana
#rea mare una de cealala% re#ausul de o &i inre ele fiind suficien .cele mai convenabile &ile s+au
dovedi a fi cele de vineri si duminica% cand #rogramul ese mai le$er/!
Recomandari in im#ul curei* ese bine ca im# de o luna sa avei in fiecare sa#amana doua asfel de
&ile de sruguri! Cei vedea ca in aceasa luna organismul va cere insinciv alimene mai usoare si
mai bogae in viamine si minerale .fruce% legume% lacae #roas#ee/% ceea ce va va a$ua sa slabii
armonios! In ca&ul in care a#ar #robleme% cum ar fi usoara diaree sau cram#ele% #uei consuma in
&iua de cura mici caniai de ceai de c-imen ori mena% neindulcie% la iesirea din cura inroducand
#ainea #ra$ia% ore&ul% a#eriivele uscae!
Efece* scaderile in greuae sun mai #uin s#ecaculoase ca la cura #recedena% dar daca inre &ilele
de cura meninei o alimenaie regulaa .fara su#limene inre mese/ si usoara .fara #ra$eli% carne%
dulciuri suculene/% vei scadea ince si sigur in greuae + 2+3 @ilograme #e sa#amana!
Cura le!ta
Inedi la aceasa cura ese fa#ul ca se #o consuma si ale alimene in afara de sruguri! Caniaea de
fruce consumae crese% grada% asfel* in #rima &i se consuma o $umaae de @ilogram de sruguri
re#ari&ai la cele rei mese #rinci#ale .de e'em#lu% cae un ciorc-ine inaine de fiecare masa/! A doua
&i% se va consuma cu o $umaae de @ilogram mai mul% deci un @ilogram de sruguri re#ari&a la
mesele #rinci#ale! Se crese cu cae o $umaae de @ilogram #e &i% asfel inca in a sasea &i se a$unge la
rei @ilograme de sruguri% re#ari&ai la cele rei mese #rinci#ale! Se menine aceasa caniae im# de
inca rei &ile .deci in &ilele 8%? si :/% du#a care se revine la alimenaia normala!
Recomandari in im#ul curei* srugurii se consuma inodeauna inaine de masa% fiind re#ari&ai
ec-ilibra% asfel inca sa nu a$ungem sa mancam la cina doua @ilograme de sruguri% in im# ce in
resul &ilei ne+am deleca cu oae bunaaile% in afara de sruguri! Inre mese% nu se mananca nimic!
"e #arcursul curei% mesele se iau #e ca #osibil la aceeasi ora! Cel mai bine ese sa consumam
srugurii cu o cu coa$a! Cura se #oae re#ea du#a rei &ile de #au&a!
Efece* scaderea in greuae ese lena% dar sigura% cu condiia sa nu facem abu&uri alimenare!
Srugurii .mai ales cei dulci si cu un #arfum fin/ sun #rinre #uinele fruce al caror consum nu
#roduce o cresere s#ecaculoasa a #ofei de mancare! Daoria fa#ului ca sun bogai in &a-aruri
foare usor asimilabile% consumarea lor elimina #rom# sarile de slabiciune .#rovocae de scaderea
glicemiei/ care a#ar frecven in curele de slabire! Mai mul% s+a consaa o aciune ec-ilibrana a
srugurilor la nivel nervos% ce are dre# efec eliminarea nevoii im#erioase si maladive de a manca!
"ersoanele care au un a#ei MaiosM% care nu re&isa la regimuri mai radicale .cum ar fi #osul negru%
de #ilda/% #o a#ela cu incredere la aceasa cura% im#unandu+si doar sa manance la ore regulae si sa
incea#a fiecare masa% conform #rescri#iei% cu sruguri!
Stru$urii ca #edica#e!t
Curele cu sruguri fac organismul foare rece#iv la remediile naurale si% in #lus% #roduc un drena$
foare #uernic .cura cu sruguri ese #oae cel mai #uernic drenor din dieoera#ie/% moiv #enru
care sun un medicamen deloc de negli$a #enru combaerea mulor boli! Ei sun folosii cu succes in
urmaoarele afeciuni*
Ni#erensiune + in formele usoare de -i#erensiune% cura cu sruguri ese un remediu e'celen si foare
bland! Aceasa cura nu ese insa recomandaa celor cu -i#erensiune grava% carora medicul le+a
conraindica a#orul de lic-ide in organism!
Boli -e#aice .sec-ele #os-e#aice/ + cura rebuie facua cel #uin o daa #e an% du#a ea eviandu+se
consumul alimenelor grele .grase% #ra$ie ec!/!
Afeciuni biliare + cura cu sruguri ese recomandaa mai ales in raamenul dis#e#siei% al colecisiei
si #enru #rofila'ia si raamenul liia&ei biliare in forme usoare!
Digesie lena + se recomanda ca srugurii .nu foare dulci/ sa fie consumai cu minimum 31 de
minue inaine de masa!
Consi#aie + srugurii simulea&a digesia% #erisalismul inesinal% co$ile srugurelui acionand ca un
M#ison nauralM care im#inge din colon maeriile re&iduale!
Jua + srugurii in caniae mare mobili&ea&a si elimina din organism acidul uric!
Tulburari -ormonale la femei + se #are ca srugurii au efece cu oul deosebie asu#ra gonadelor si
glandelor corico+su#rarenale% care secrea o buna #are din -ormonii frumuseii feminine! Din aces
moiv% cura cu sruguri ese indicaa conra imbaranirii #remaure a #ielii% a -irsuismului .creserea
firelor de #ar in &one nes#ecifice la femei/% in acnee% u&ura fi&ica #e fond de sres% ec&eme de
eiologie necunoscua!
Anemie + mai ales srugurii rosii si negri conin subsane anianemice in caniai im#orane> in #lus%
viaminele din com#le'ul B a$ua la fi'area fierului!
Nemoroi&i + srugurii cu o cu coa$a sun un remediu e'raordinar conra consi#aiei si% in acelasi
im#% un onic venos! Cura cu sruguri im#reuna cu remediile locale .unguen de aaneasa% de caina/
sun o combinaie infailibila in aceasa afeciune!
Menomeroragii + se recomanda mai ales srugurii rosii si negri% mai bogai in aninuri% care reduc
caniaea de secreii si o#resc sangerarea!
In #erioada convalescenei + mai ales du#a bolile infecioase .#neumonie% TBC% -e#aia/% srugurii
sun un alimen e'celen #enru ca se digera foare usor% re#ara ceea ce au disrus medicamenele de
sine&a folosie in raamen% normali&ea&a digesia!
Ino'icaiile diverse + srugurii simulea&a aa rinic-ii% ca si colonul% #roducand o eliminare inensa
si ra#ida! In #lus% ei au ca#aciaea de a mobili&a o'inele din organism% fiind recomandai in oae
felurile de ino'icaii% inclusiv in cele cu subsane c-imice cum ar fi mercurul sau #lumbul!
Conraindicaii* bolile in care ese sric conraindicaa cura cu sruguri sun diabeul% #roblemele
renale grave% -i#erensiunea grava% reenia de a#a in esuuri% colia de fermenaie% diareea cronica!
ILIE TUDOR
/RE/ARATE /ENTRU IARNB
ZA-U-. 'E /O/O0A,1 (
Se folosesc 41+31 gogosari% 41+31 de ardei grasi% 4+3 ce#e mari% 2P4 liru de ulei% 2 liru suc roQii% sare%
#i#er% foi de dafin! CoaceRi gogosarii Qi ardeii #e foc iue de lemne sau #e flacara aco#eria cu o abla!
CuraRai+i Qi aiaRi+i in #araele mici! Inre im#% caliRi in ulei cea#a ocaa marun% singei cu suc de
roQii Qi #uneRi ardeii Qi gogosarii marunii! "orivii de sare Qi de #i#er Qi lasaRi vasul sa fiarba ince in
cu#or im# de 31 minue! Din cand in cand amesecai cu o s#aula de lemn sau scuurai craia
#enru ca &acusca sa nu se #rinda de vas! "uneRi vasul sa fiarba ince in cu#or cu focul mic Qi cand a
sca&u #orivi Qi uleiul s+a ridica deasu#ra% #re#araul ese gaa! Omogeni&ai bine &acusca Qi #uneRi+
o in borcane mici% #e care le lasaRi inca 01 de minue in ava cu#orului% care a fos incal&i in
#realabil! Cand au #rins o usoara crusa deasu#ra% legaRi borcanele cu celofan Qi lasaRi+le sa se
raceasca #ana a doua &i!
ZA-U-. 'E /O/O0A,1
211 de gogosari se dau% bine s#alaRi Qi curaRai #rin masina de oca! Din 0 Ig de roQii se face un
bulion mai lega% in care se #un 2P4 l de ulei% 2 #a-ar cu oe de masa% un #a-ar cu musar% sare du#a
gus% #i#er% foi de dafin! Hacusca se scade la cu#or% se #une in borcane mici!
ZA-U-. 'E 21*E3E 01 /O/O0A,1
Alegei 3 @g de vinee% 3+5 @g de gogosari% 2P4 @g de cea#a% 3 @g de roQii Qi #regaii+le asfel* coaceRi
gogosarii Qi vineele Qi curaRai+le! Tocai cea#a Qi caliRi+o inr+un vas aco#eri cu 201 ml de ulei% #ana
cand devine sicloasa Qi se o#ese% fara sa se arda! Trecei roQiile #rin masina s#eciala de se#ara
semine Qi co$i sau #rinr+o sia Qi lasaRi sucul sa fiarba 31 minue la foc domol! In craia de cea#a
calia% adaugai sucul de roQii% vineele Qi gogosarii ocai% 4+3 foi de dafini Qi 2P4 linguria de #i#er
macina! LasaRi &acusca sa fiarba domol la foc mic sau in cu#or% #uneRi+o fierbine in borcane mici
Qi legaRi+le cu celofan!
ZA-U-. '1* 21*E3E 01 /O/O0A,1
Se folosesc 21 vinee% 31 gogosari% 2 @g de cea#a% 4 @g de roQii% 2P4 l de ulei% sare% #i#er Qi 2P4 @g de
ciu#erci mici% albe! CoaceRi vineele Qi gogosarii% curaRai+i de coa$a Qi ocai+i cu un saar din lemn!
Tocai marun cea#a Qi caliRi+o #ana se o#ese! Combinai+o cu legumele coa#e% adaugai bulionul
obinu din roQii% du#a ce a sca&u bine Qi la urma #uneRi ciu#ercile calie! "orivii de sare Qi #i#er Qi
#uneRi &acusca bine legaa in borcane mici! Aco#erii+le cu celofan dublu Qi a doua &i #uneRi
borcanele 41 de minue #e baie de aburi!
ZA-U-. 'E +AO4E A45.
Se #un la fier obisnui 4 @g de fasole alba cu bobul mai mare! Se#ara% se coc Qi se curaa% a#oi se aie
marun% 3 @g de gogosari! Inr+un liru de ulei se calesc 4 @g de cea#a ocaa! Acese ingrediene se
#un la fier cu un borcan de 511 g #asa de roQii! Se aromea&a cu foi de dafin% #i#er Qi ieniba-ar! Se
#une in borcane mici Qi se serili&ea&a la cu#or cu foc #orivi de doua ori cae 51 de minue in 45 de
ore!
ZA-U-. 'E +AO4E 5OA5E
Se folosesc 41 ardei% 41 gogoQari% 4 @g cea#a% 2!0 @g bulion .#asa du#a gus/% 2!0+4 @g fasole boabe
alba% 3P5 l ulei% sare% #i#er% foi de dafin! Ardeii% cea#a% gogoQarii se dau #rin maQina de oca% se calesc
in ulei incins! Se fierbe fasolea% se ameseca oaa com#o&iRia% se #une bulion du#a gus! Se #une la
cu#or #ana iese uleiul deasu#ra! Se #une fierbine in borcane Qi se fierbe in baie de aburi!
ZA-U-. 'E A,'E1 -U 21*E3E
Se folosesc 3 @g de vinee% 3 @g de gogosari% 2 @g de cea#a% 811 ml de ulei% foi de dafin% 4 linguri de
miere% sare% 2 l suc de roQii% o liguria de #i#er boabe! CoaceRi obisnui vineele Qi gogosarii Qi
curaRai+i cu gri$a! Se#ara% caliRi cea#a ocaa in ulei% in vasul aco#eri% la foc mic! Cu un saar de
lemn ocai a#oi vineele Qi gogosarii% #uneRi oul #ese cea#a calia% adaugai sucul de roQii Qi
condimenele% lasand vasul #e foc mic in cu#or! Cand &acusca a sca&u bine% #uneRi+o fierbine in
borcane% #e care le #uei lasa in cu#or% cu focul mic% inca 40 de minue! LegaRi cu celofan sau
inc-idei cu ca#ace mealice Qi #uneRi &acusca la #asrare!
ZA-U-. AO,3A3.
Se folosesc 3!0 @g de roQii% 2? vinee mi$locii% 4 @g de cea#a% 31 de gogosari% 71 de ardei @a#ia% sare%
#i#er + du#a gus + 201 g de miere Qi 3P5 l de ulei! CuraRai% s#alaRi Qi aiaRi in cubulee legumele
.ce#a aiaRi+o #esisori/% a#oi caliRi+le #ana se auresc uQor in ulei Qi #uneRi+le in casroane se#arae!
Din roQii #regaii un bulion bine sca&u% du#a ce aRi inde#ara seminele! Combinai a#oi oul inr+
un vas mare% smalui Qi #uneRi &acusca la fier% #e foc domol% amesecand+o mereu cu o ligura de
lemn! Cand uleiul s+a ridica deasu#ra #orivii de sare% #i#er% adaugai mierea Qi #uneRi &acusca
fierbine Qi bine sca&ua in borcane calde% #e care le lasaRi sa se raceasca ince% legae cu celofan% #ana
a doua &i!
ZA-U-. MO4'O2E*EA-.
Se folosesc 40 de gogosari% 40 de ardei grasi% 2 @g de cea#a% 21 vinee mari% 2 @g de morcovi% 4 @g de
roQii% 2 liru de ulei! CoaceRi gogosarii% ardeii Qi vineele% a#oi curaRai+le fara sa va udai mainile cu
a#a! Tocai cea#a marun Qi caliRi+o ince la foc mic% in oaa caniaea de ulei #ana cand consaai ca
aceasa devine ranslucida! Tocai se#ara gogosarii% ardeii Qi vineele! DaRi morcovii #rin ra&aoarea
mica% #uneRi+i 21 minue sa se inabuse in uleiul fierbine Qi lasaRi vasul aco#eri! Adunai oul inr+un
vas mai mare% de #referina o craiRa emailaa% #uneRi bulionul obinu din roQii Qi daRi &acusca la
cu#or sa fiarba mocni! Cand a sca&u bine #orivii de sare% #uneRi 3+5 foi de dafin% o linguria boabe
de #i#er Qi urnai sacusca fierbine in borcane mici! LegaRi+le cu celofan Qi lasaRi+le in cu#orul cald
.dar fara foc/ #ana a doua &i!
ZA-U-. -U M.41*E
TaiaRi $ulien 2!0 @g de cea#a% caliRi+o in 511 ml de ulei! Cand aceasa devine uQor sicloasa% adaugai
4 @g de ardei grasi Qi 4 @g de gogosari% #e care in #realabil i+aRi co#% i+aRi curaa Qi i+aRi ru# in faQii
mici! LasaRi oul sa clocoeasca bine% adaugand Qi 4 l de suc de roQii mai lega! "orivii du#a gus de
#i#er% #uneRi 401 g de masline% sare% daca mai ese nevoie% Qi lasaRi &acusca sa fiarba ince in cu#or!
Cand uleiul se ridica deasu#ra Qi legumele sun bine fiere .inca se o#esc/% inc-idei focul! "uneRi
&acusca in borcane mici% fierbini% #e care le lasaRi in cu#orul cald 2P4 ora! LegaRi cu celofan Qi
#uneRi &acusca la un loc racoros!
ZA-U-. P1-A*3. -U 21*E3E
Alegei 21+41 de vinee frumoase% 21+41 de gogosari! S#alaRi Qi &vinai cu un #roso# bine
&ar&avaurile% du#a care le #uneRi la co# Qi le curaRai de #ielie% dar fara sa va udai mana in a#a!
Cineele desfacei+le in suvie lungi Qi #uneRi+le #e o #lansea uQor inclinaa sa se scurga de lic-idul
amar! Se#ara% ocai marun 801+?11 g de cea#a Qi caliRi+o #orivi in 011 ml de ulei! Cand cea#a a
ince#u sa se aureasca% #uneRi 4 ca#aani de usuroi% curaa Qi bine &drobi% caeva roQii mari%
carnoase% care au fos in #realabil o#arie Qi curaae de #ielie! LasaRi sa fiarba im#reuna 21+20
minue% du#a care adaugai gogosarii Qi vineele! "uneRi sare Qi #i#er du#a gus% amesecai Qi lasaRi sa
fiarba in coninuare 31 de minue in cu#orul cu foc mic! In ca&ul in care &acusca ese #rea sca&ua ii
#uei #une in im#ul fierberii cae #uRina a#a calda! Turnai a#oi &acusca in borcane mici% legaRi+le
cu celofan Qi lasaRi+le sa sea in cu#orul fierbine% dar fara foc% 40 de minue!
ZA-U-. ME61-A*.
"enru reali&area acesui #rodus delicios se folosesc* 2 @g de morcovi% 2 @g de mere% 2 @g de cea#a% 2
@g de vinee% 2 @g de elina% 2 @g de gogosari Qi 2 @g de ardei gras! Telina Qi morcovii se dau #e
ra&aoarea mare Qi se #un la cali cu o ceasca buna de ulei! Cea#a ocaa #esisori se calese cu aceeasi
caniae de ulei im#reuna cu merele% care au fos curaae foare fin de coa$a Qi de casuRa cu samburi
Qi aiae in cuburi mici! In al vas se calesc ardeii grasi im#reuna cu gogosarii% du#a ce au fos bine
s#alaRi Qi curaRai! Cineele se coc obisnui ca #enru salaa% Qi se ameseca ince cu aceeasi caniae
de ulei! Du#a ce oae acese ingrediene s+au raci se#ara% se #un inr+un lig-ean mare Qi se adauga
un borcan de ?11 g de #asa de roQii% combinaa cu un #a-ar de a#a rece! Hacusca se fierbe la foc mic%
adaugandu+se o lingura #lina cu sare% 4 linguri cu miere si inca o ceasca de ulei! Cand &acusca ese
fiara% se #une in borcane mici% care se leaga cu celofan dublu Qi se dau la serili&a in cu#orul cu foc
mic o ora% o#eraia aceasa re#eandu+se a doua &i im# de 51 de minue!
ZA-U-. 'E 7E41*.
Se folosesc* 0 bucai mari de elina% 3 @g de ardei @a#ia% 5 @g de gogosari% 2!0 @g de cea#a 2!0 liri suc
de roQii% 2 liru de ulei% 2 #a-ar cu musar% o cescua de miere sau de &a-ar% #i#er% sare% foi de dafin!
DaRi cea#a #rin masina de oca% a#oi #uneRi+o in 3P5 liri de ulei% sa se caleasca ince! Ardeii Qi
gogosarii coaceRi+i% a#oi ocai+i foare bine sau recei+i o #rin masina de oca% im#reuna cu elina
aiaa felii si fiara! "ese cea#a adaugai ardeii% gogosarii% elina Qi resul de ulei #ana la un liru! In
coninuare #uneRi sucul de roQii Qi lasaRi sa fiarba la foc mic doua ore! Adaugai condimenele%
#orivii de sare% mai lasaRi sa dea caeva clocoe Qi la urma #uneRi mierea Qi musarul! Turnai
&acusca fierbine in borcane incal&ie% legaRi+le cu celofan Qi fiebei+le #e baie de aburi 31 de minue
sau lasaRi+le in cu#orul incins .fara foc/ #ana a doua &i!
ZA-U-. 'E MO,-O21
Se folosesc* 3 @g de morcovi% 211 de gogosari mai mici% 4 @g de cea#a% 3 @g de roQii% 4 l de ulei% sare
#i#er boabe% foi de dafin! Tocai cea#a Qi #uneRi+o la cali in uleiul fierbine% in vas aco#eri! Cand s+a
auri% adaugai morcovul curaa Qi da #rin ra&aoare! In coninuare #uneRi gogosarii co#i curaRai Qi
ocai% sucul de roQii Qi condimenele! LasaRi &acusca sa fiarba la foc mic% de #referina in cu#or% #ana
cand scade bine! "uneRi+o fierbine in borcane% lasaRi+le o ora in cu#orul cald Qi legaRi+le cu celofan!
ZA-U-. 'E MO,-O21
Se folosesc* 4 @g de morcovi% 4 @g de cea#a% 7 vinee mari% 31 de gogosari% 3 @g de roQii% 2P4 l de ulei%
sare foi de dafin! DaRi #rin masina de oca morcovii% ardeii Qi vineele! Se#ara ocai cea#a Qi caliRi+o
in ulei! In al vas #regaii un bulion mai sca&u din roQiile carora le+aRi se#ara seminele Qi #ieliele!
Adaugai in acelasi vas* cea#a bulionul Qi #iureul de legume! "orivii du#a gus de sare% #uneRi foile
de dafin Qi lasaRi vasul sa fiarba ince la cu#or! Cand &acusca a sca&u foare bine% #uneRi+o in
borcane% legaRi+le Qi lasaRi+le 31 de minue in cu#orul cald!
ZA-U-. PE-1A4.
Se folosesc* 7 vinee mari% 7 ce#e mari% 7 gogosari frumosi% 7 morcovi #orivii% 7 mere acrisoare% 4
@g de roQii% 2P4 liru de ulei! CoaceRi vineele% ardeii Qi gogosarii% curaRai+i de coa$a Qi daRi oul #rin
masina de oca! Se#ara daRi #e ra&aoarea mica merele Qi morcovii Qi o se#ara #regaii un bulion
de roQii mai lega! CaliRi cea#a ocaa marun% #uneRi resul legumelor #regaie% adaugai bulionul de
roQii Qi lasaRi &acusca sa fiarba ince in cu#or cu foc mic! Cand a sca&u bine #orivii+o de sare Qi
#uneRi+o in borcane #e care le lasaRi in cu#orul cald la serili&a 31 de minue! LegaRi+le cu celofan
dublu Qi #asrai &acusca la rece!
ZA-U-. 'E 8AP1A
Se folosesc* 2P4 liru ulei #e foc % 3 linguri miere% 2 borcan mic muQar .#a-ar/% sare du#a gus% #i#er!
Se fierbe #e foc #ana iese o #asa! Ardeii @a#ia .7 @g/ se coc% se curaRa de seminRele% se s#ala% se lasa
la scurs Qi se da #rin maQina de oca Qi se #une in #rima com#o&iRie! Se fierbe la cu#or #ana scade ca
o #asa du#a care se #une in borcane Qi se serili&ea&a!
ZA-U-. 'E OP1*31-1
Cu un cui ino'idabil se curaa bine ciu#ercile% du#a ce au fos s#alae in caeva a#e reci% a#oi se aie
in bucai mici Qi se #un la cali% calculand cae doua @g! de ciu#erci #enru o $umaae de liru de ulei!
O#eraia se face inr+un lig-ean mare% inu #e foc mic Qi amesecandu+se in coninuu cu o lingura de
lemn! Se#ara se oaca marun 0+7 ce#e mari% 2 @g de gogosari roQii% care au fos bine s#alaRi Qi
curaRai de vinisoarele albe Qi semine! Se adauga 3+5 ca#aani de usuroi ocae foare fin!
Com#o&iia se fierbe in sucul #e care il lasa legumele% a#ro'imaiv o ora dar se coninua amesecarea
#enru a nu se #rinde de vas! Se adauga verdeaa% mul #arun$el Qi frun&e de elina% foi de dafin% sare%
#i#er Qi% cand ulei se ridica deasu#ra% #re#araul ese gaa! Se #une fierbine in borcane mici bine
o#arie Qi &vanae fara a fi serse% care se leaga a#oi cu celofan dublu! Asfel #regaie% borcanele se
#un la cu#or% #e graarul ridica mai sus% cu foc mic% #enru o ora! A doua &i se re#ea aceasa
seriliae in cu#or inca 51 de minue! Cand s+au raci% borcanele cu &acusca se #un in camara!
ZA-U-. -U -1UPE,-1
Se folosesc* 2 @g de ci#erci% 40 @g de gogosari% 2 @g de cea#a% 4 @g de roQii% 2 liru de ulei% sare% #i#er
Qi foi de dafin! CaliRi cea#a ocaa cu ci#ercile aiae% #orivii de sare Qi de #i#er Qi #uneRi foile de
dafin! Cand ciu#ercile s+au inmuia% adaugai gogosarii co#i se#ara Qi curaRai% fara sa #uneRi mana
in a#a% a#oi bine aleQi de cooare Qi semine! Adaugai roQiile de#ilae Qi lasaRi &acusca sa fiarba la foc
mic! Cand scade% #orivii de sare Qi #uneRi+o in borcane mici% calde! LasaRi+le in cu#orul sobei #ana
a doua &i% legae cu celofan!
ZA-U-. 'E /9E5E
Se folosesc* 2 @g de cea#a% 4 @g de ardei @a#ia% 2!0 @g de g-ebe% 4 @g de roQii% 3P5 l de ulei% sare Qi
#i#er boabe! CuraRai g-ebele% s#alaRi+le sub $e de a#a% ca sa le aco#ere! LasaRi+le sa clocoeasca 0
minue% s#alaRi+le sub $e de a#a rece Qi #uneRi+le la fier din nou #enru 0 minue! Se#ara caliRi
cea#a in ulei Qi cand se aurese #uneRi ardeii co#i curaRai Qi ru#i in faQii! Adaugai gogosarii #ese
cea#a% lasaRi sa fiarba ince 31 de minue% du#a care adaugaRi g-ebele! De asemenea% #uneRi bulionul
#regai din roQii% #orivii de sare% #uneRi #i#er Qi cand &acusca a sca&u #orivi% #uneRi+o fiebine in
borcane! LasaRi+le in cu#orul cald 41 de minue!
21*E3E 1MP.*A3E
S#alaRi vineele Qi desfacei+le cu un cuRiaQ in doua locuri #e lung .fara a le aia mi$locul/! Ase&ai+le
a#oi inr+un vas cu a#a care clocoese Qi du#a 4+3 minue scoaei+le Qi #uneRi+le sub un easc! Inre
im#% curaRai legumele Qi daRi+le #rin ra&aoare! Du#a aceea% caliRi+le in ulei% la foc mic% adaugai
#arun$el% frun&e de elina% sare Qi #i#er! Cu aceasa com#o&iie de legume um#lei vineele% legaRi+le
cu aRa de bumbac Qi ase&ai+le inr+un borcan #ese care urnai urmaorul lic-id fier Qi raci *doua
#a-are cu oe% sase #a-are cu a#a% doua linguri cu &a-ar% un #a-ar cu ulei% boabe de #i#er% ieniba-ar
Qi doua linguri de sare! "resai legumele cu doua beisoare% legaRi borcanele cu celofan Qi #uneRi+le in
camara!
21*E3E 1MP.*A3E
Se folosesc* 20 vinee mari% 2 l de ulei% 2P4 @g de masline% 4+3 linguri de miere% 2!0 l suc de roQii sau
oe dilua Qi fier cu mirodenii! TaiaRi vineele in rondele groase de 4 cm Qi #ra$ii+le in ulei #e ambele
fee! Im#anai+le cu usuroi Qi ase&ai un rand de vinee% unul de masline aiae% caeva frun&e de elina
Qi re#eai! "resai foare bine% urnai 2P4 l cescua de oe dilua% fier Qi raci Qi legaRi cu celofan! A
doua &i fierbei borcanele #e baie de aburi 20 minue!
21*E3E PE*3,U /A,*13U,1
Alegei vineele% cu semine #uine! CuraRai+le de coa$a% lasindu+le dungi de cae un cenimeru!
TaiaRi+le a#oi in rondele de cae 2 cm grosime Qi caliRi+le #e ambele #ari in ulei incins! In borcanele
mici% ase&ai caeva frun&e de elina% #uneRi rondelele de vinee inercalae cu masline o#arie! "resai
foare bine Qi um#lei cu #uin ulei! LegaRi cu celofan% a#oi fierbei borcanele 41 de minue #e baie de
aburi!
21*E3E -O*E,2A3E 1* 5U41O*
Alegei vinee inere% bine coa#e% Qi curaRai+le% luandu+le alernaiv cae o fasie de coa$a de cae 2
cm! TaiaRi+le in lung #e $umaai% a#oi fiecare bucaa in rei #ari egale! Ase&ai+le inr+un casron Qi
daRi+le cu #uina sare% aco#erii+le Qi lasaRi+le asa doua ore! Du#a aceea soarcei+le foare bine Qi
o#arii+le 0 minue inr+un vas cu a#a clocoia Qi saraa! "uneRi vineele in borcane de 1%?11 l% urnai
#ese ele bulion de roQii fierbine% legaRi borcanele cu celofan dublu Qi fierbei+le #e baie de aburi 71
de minue!
21*E3E PE*3,U A4A3.
CoaceRi vineele% curaRai+le ca #enru salaa Qi ru#ei+le in faQii lungi! "uneRi+le sa se scurga de sucul
amar% #resai+le% ase&ai+le in #ungi mici de #lasic% legaRi+le Qi #uneRi+le in congelaor! Daca nu le
#uneRi in congelaor% ase&ai vineele #regaie ca mai sus in borcane mici% legaRi+le cu celofan Qi
fierbei+le #e baie de aburi o ora!
21*E3E PE*3,U A4A3.
Se folosesc* 7+? vinee mari% 311 ml de ulei% 411 g de masline% o cana de oe% 3 cani de a#a% frun&e de
elina% o ca#aana de usuroi% #i#er boabe Qi sare! CuraRai vineele in faQii% lasand Qi cae 2 cm coa$a%
a#oi aiaRi+le in rondele de 2cm grosime! Brigei feliile de vinee #e ambele #ari in ulei fierbine Qi
#uneRi+le #e un #laou! Se#ara fierbei oeul cu a#a% cu #uina sare Qi cu #i#er! In borcane mici
#uneRi rondele de vinee inercalae cu masline% frun&e de elina Qi usuroi &drobi! "resai foare bine%
um#lei borcanele cu a#a Qi oe fier Qi legaRi+le cu celofan dublu! Birbei+le #e baie de aburi 20
minue!
-O*E,2E 'E 21*E3E PE*3,U MUA-A
Se folosesc* 8+? vinee mari% sare% 3 liri suc de roQii! S#alaRi Qi sergei vineele% aiaRi+le in felii%
#resarai+le cu #uina sare Qi lasaRi+le o $umaae de ora! Tam#onai+le a#oi cu un #roso# cura%
ase&ai+le in borcane Qi aco#erii+le cu sucul de roQii! LegaRi borcanele cu celofan Qi fierbei+le #e baie
de aburi 20 minue! Iarna feliile de vinee se folosesc la musaca!
21*E3E PE*3,U MUA-A
Luai vinee frumoase% nu #rea mari% cu semine #uine Qi curaRai+le alernaiv cae 4 cm de coa$a!
TaiaRi+le in felii rounde Qi #uneRi+le inr+un vas #resarae cu #uina sare! Du#a o ora #resai vineele
Qi o#arii+le in a#a clocoia im# de cinci minue sau #ra$ii+le #uin #e ambele fee! "regaie inr+un
mod sau alul% #uneRi vineele in borcane cu frun&e de elina o#arie Qi caeva masline! "resai foare
bine% um#lei borcanele adaugand ulei% o lingura de oe Qi sare du#a gus! LegaRi cu celofan Qi fierbei
borcanele #e baie de aburi in #rima &i 31 de minue iar in urmaoarea 20 minue!
A4A3. 'E 21*E3E -U /O/O0A,1
Se folosesc* 7 vinee mari% 5 ce#e% 21 gogosari% 2 #a-ar cu ulei! CoaceRi vineele Qi gogosarii% curaRai
a#oi Qi ocai bine! Combinai cu cea#a ocaa marun Qi calia! Omogeni&ai com#o&iia Qi #uneRi+o in
borcane mici% #e care le fierbei &ece minue #e baie de aburi!
21*E3E PE*3,U /912E-1
Se iau* 4+3 @g de vinee% 011 ml de ulei% 2!0 @g suc de roQii% #uin usuroi% #arun$el verde% caeva
masline% sare Qi #i#er! Se curaa vineele de coa$a% lasandu+le alernaiv cae un cm de coa$a% alauri de
#area curaaa! Se aie a#oi vineele in felii groase de cae un cm% se #un inr+un casron de #orelan Qi
se #resara cu #uina sare! Du#a ce vineele Qi+au lasa &eama amara% se #resea&a inr+un #roso# cura Qi
se sorc bine! In coninuare% feliile de vinee se #ra$esc in ulei fierbine #e o #are Qi #e ala% se in #e o
sia sa se scurga bine a#oi se asea&a in borcane mici! Mai inai se #un caeva frun&e de elina o#arie%
srauri de felii de vinee% masline o#arie% usuroi .foare #uin/% caeva felii de roQii curaae Qi calie
#uRin in ulei! Cineele se #resea&a bine Qi daca nu se formea&a suficien suc #enru a le aco#eri se
#une #uin oe fier Qi dilua cu a#a% in care s+a #us Qi #uina sare! Borcanele legae cu celofan se fierb
#e baie de aburi 31 de minue! Cand borcanele s+au raci% se #un in camara!
21*E3E MU,A3E(
Se folosesc* 21 vinee% 41 de caei de usuroi% 0+7 morcovi% 3+5 radacini de #arun$el% caeva foi de
dafin% 2P4 l de ulei% 4 linguri de &a-ar% oe% sare% frun&e de elina Qi #arun$el! S#alaRi vineele Qi
des#icai+le #e lung fara sa le desfacei com#le! "uneRi+le in a#a fierbine Qi o#arii+le 4+3 minue!
Scoaei+le Qi #uneRi+le sub #resa! Se#ara #isai usuroiul% daRi morcovul Qi #arun$elul #rin ra&aoare
Qi caliRi oul in ulei! "uneRi verdeaa #orivii de sare Qi de #i#er! Cu aceasa com#o&iie um#lei
vineele% legaRi+le infasura in 4+3 locuri cu frun&e de elina Qi ase&ai+le in borcane mici! Um#lei cu
o #are oe combina cu 3 #ari de a#a% 4 linguri de &a-ar% 2 #a-ar de ulei% 2 ardei iue% ieniba-ar Qi
sare du#a gus! "resai cu doua scandurele Qi legaRi cu celofan dublu!
A,'E1 8AP1A 1* U4E1
Se folosesc* 4 @g de ardei @a#ia care au fos canarii du#a ce au fos curaRai de cooare Qi de
semine% 411 ml oe de : grade% 01 g de &a-ar% 41 g de sare% 5 lingurie cu varf de musar semine sau
4 as#irine% foi de dafin% frun&e de elina% 2P4 l ulei! S#alaRi ardeii bine% sergei+i cu un #roso# cura%
aiaRi+i in $umaai #e lungime% inde#arai+le seminele Qi cooarele% a#oi canarii+i! "uneRi #e foc o
craia mai mare% adaugai uleiul Qi cand ese foare fierbine% #uneRi 0+7 $umaai de ardei sau cae
inca#% in asa fel inca sa se #ra$easca le$er! Cu o andrea subire scoaei ardeii Qi #uneRi+i in vas
aco#eri! Se#ara% fierbei oeul ci ingredienele res#ecive% urnai+le fierbine #ese ardei Qi #resai
uQor sa se imbibe cu lic-id! "uneRi in borcane mici ardeii% se#arai uleiul Qi urnai #ese ei numai
&eama de ardei! LegaRi cu celofan Qi #uneRi la camara!
A4A3. 'E A,'E1 8AP1A
Alegei ardei frumosi% nevaamai! CoaceRi+i #e $araic sau la flacara mica! CuraRai+i% ru#ei+i faQii Qi
#uneRi+i in borcane mici! "uneRi la fier 2 l a#a cu 211 ml de oe% 4 linguri de &a-ar! Um#lei
borcanele cu aces lic-id% legaRi+le cu celofan Qi fierbei+le #e baie de aburi 20 minue!
A,'E1 8AP1A -OP71
Se folosesc* 2 @g de ardei @a#ia co#i% curaRai Qi canarii% 201 ml de oe% 01 g de &a-ar% 4 lingurie
cu varf de samana de musar sau o as#irina% o foaie de dafin% o ramurica de elina! Ardeii @a#ia co#i%
curaRai fara a veni in conac cu a#a .#enru a nu+Qi #ierde gusul s#ecific de co#/% se canaresc Qi se
#un in casron! Inr+o craicioara se fierb in cloco 4 minue oeul% &a-arul% samana de musar sau
as#irina sfaramaa% foaia de dafun Qi elina Qi se oarna #ese ardeii co#i! Du#a 31 de minue% ardei se
#un in borcane mici% bine #resai% se aco#era cu lic-idul res#eciv% se leaga cu celofan Qi se #un in
camara! Se servesc sro#ii cu #uin ulei!
A,'E1 8AP1A AU /O/O0A,1 P,.:171
Se folosesc 4 @g de ardei% 411 ml de oe de : grade% 4 linguri cu varf de &a-ar% o linguria de boabe
#e #i#er% o linguria de boabe de #i#er% o lingura de semine de musar% foi de dafin% frun&e de elina Qi
2P4 liru de ulei! S#alaRi bine ardeii% sergei+i% inde#arai+le cooarele Qi seminele% aiaRi+i in
$umaai% a#oi canarii+i! "uneRi uleiul sa se infierbane Qi #ra$ii cae doua minue $umaaile de ardei
#e fiecare #are! Scoaei+le din grasime cu o andrea subire% asfel inca sa se scurga bine uleiul Qi
#asrai bucaile de ardei inr+un casron aco#eri! Se#ara fierbei oeul cu ingredienele res#ecive Qi
urnai+l #ese ardei! Ase&ai a#oi ardeii in borcane mici% #resai+i bine ca sa se aco#ere cu lic-idul
absorbi% legaRi borcanele cu celofan Qi #uneRi+le in camara!
A,'E1 8AP1A 4A 5O,-A*
Se folosesc 3 @g de ardei% 511 ml de oe% 211 g de &a-ar% 4 lingurie cu varf de samana de musar% foi
de dafin% caeva frun&e de elina! Alegei ardei @a#ia frumosi% bine co#i Qi nelovii% s#alaRi+i% sergei+
i bine% a#oi ase&ai+i #e un disc mealic la flacara mare a araga&ului! Cu gri$a% fara sa se moaie #rea
mul% #uneRi ardeii co#i inr+un vas aco#eri Qi daRi+le #uina sare! CuraRai+i cu aenie de #ielie Qi
semine% canarii+i Qi ase&ai+i inr+un casron mai mare! Se#ara% #uneRi la fier cae 201 ml de oe
#enru fiecare @g de ulei co#% &a-arul% samana de musar Qi condimenele! Du#a #rimele clocoe
urnai lic-idul #ese ardeii curaRai Qi du#a &ece minue ase&ai+i in borcane mici! Um#lei borcanele
cu oeul fier% #uneRi cae 3 linguri de ulei in fiecare borcan Qi legaRi+le cu celofan!
/O/O0A,1 1* O7E3
Se folosesc 21 @g de gogosari% 2 l oe de : grade% 3 l de a#a% 5 as#irine .cae una de fiecare liru de
lic-id/% 411 g de miere% 411 g de &a-ar% caeva foi de dafin% frun&e de elina% cae 21 g sare la fiecare
liru de lic-id .51g/% #i#er boabe! S#alaRi gogosari Qi lasaRi+i sa se &vine fara sa ii sergei de a#a!
"uneRi inr+un vas mare la fier oeul% a#a% &a-arul% sarea% as#irinele &drobie% aromele Qi mierea Qi
lasaRi sa dea in cloco #e foc #orivi! Jogosarii inregi sau aiaRi in felii o#arii+i caeva minue in
oeul fierbine + #ana ince# sa iQi sc-imbe uQor culoarea! "e masura ce ii o#arii% #uneRi gogosarii in
borcan% aco#erii Qi cand caniaea ese la o reime din volumul borcanului% urnai lic-idul in care au
fos o#arii gogosarii% asfel inca sa ii aco#ere le$er! Com#leai cu resul de gogosari o#arii in
acelasi mod% #uneRi lic-id ca sa ii aco#ere Qi #resai uQor cu caeva felii de -rean! LegaRi cu celofan
dublu Qi #uneRi borcanele in camara la loc aerisi!
/O/O0A,1 UMP4U71
Se folosesc* 3 @g de var&a% 511 g de morcovi Qi elina% 311 g de cea#a% 3 ardei grasi% 311 ml de ulei% 3+
5 foi de dafin% elina% cimbru .#i#er% sare% oe du#a gus/ Qi 01+71 de gogosari mai mici! Tocai var&a
fidelua% canarii+o Qi frecai+o cu doua linguri de sare mai mari! Se#ara% claii #rin ulei cea#a daa
#rin ra&aoare Qi% cand aceasa s+a auri% #uneRi ardeiul oca% var&a bine soarsa Qi o #are din
condimene! LasaRi vasul #e foc mic Qi amesecai in coninuu #ana cand &ar&avaurile ince# sa
clocoeasca! Inc-idei focul% omogeni&ai bine com#o&iia Qi um#lei gogosarii% ase&andu+i cu gri$a in
borcane de 3+0 l! "uneRi la fier oeul combina cu 4 #ari a#a Qi resul de condimene Qi lasaRi sa dea
in 4+3 clocoe! Turnai+l caldu #ese ardei% legaRi cu celofan Qi ase&ai borcanele la #asrare in loc
aerisi% feri de caldura!
/O/O0A,1 UMP4U71
AlegeRi gogoQari frumoQi% bine co#Ri% mari Qi cono#ide albe% ne#aae! In borcanele s#alae Qi o#arie
#uneRi gogosarii% carora le inde#arai cooarele Qi seminele albe Qi #e care ii um#lei cu buc-eele de
cono#ida! Mai inaine% insa% inei cono#ida 4 ore in a#a rece Qi #uin saraa! Ase&ai cono#ida asfel
inca gogosarii sa iQi #asre&e forma Qi #enru efecul calorisic #uneRi in fiecare Qi cae o felie de
morcov! Se#ara #regaii marinaa #e #ro#oriile urmaoare* 2 liru de a#a% 41 ml de oe% 4 linguri de
miere% o lingura rasa de sare! Clocoii marinaa caeva minue% lasaRi+o sa se raceasca Qi urnai+o
#ese gogosarii um#lui! LegaRi cu celofan dublu Qi #uneRi borcanele in camara!
/O/O0A,1 UMP4U71 -U 2A,Z.
Se folosesc 41+31 de gogosari #orivii% 4 @g de var&a alba% ocaa% 2P4 @g de morcovi Qi radacina de
elina% 711 ml de a#a% 511 ml de oe% 31 g de sare% 41 g de &a-ar% o foaie de dafin% caeva boabe de
#i#er% 4 lingurie cu varf de samana de musar sau 201 g de -rean! Du#a ce gogosarii au fos s#alaRi
li se sco codiele cu semine% a#oi se #un la &vana! Car&a se oaca marun% morcovii Qi elina se dau
#rin ra&aoare Qi se combina cu var&a! Se adauga sare .20 g #enru fiecare @g de amesec/% iar #enru
aroma frun&e de elina! Cu aceasa com#o&iie se um#lu gogosarii% care se aco#era cu rondele de
morcovi sau de elina Qi se asea&a in borcane in randuri su#ra#use cu desc-iderea in sus! Se #un la
fier oeul% a#a% 21 g de sare Qi 21 g de &a-ar% care sa ani-ile&e acreala oeului% #asrandu+i insa
celelale caliai% elina% #i#er sau cimbru macina% samana de musar sau -rean! "enru un borcan de
3 l ese suficien 2 liru de lic-id! Du#a #rimele clocoe% vasul se ia la o #are% se lasa 0 minue
aco#eri% a#oi se #une lic-idul #ese ardei! Borcanele se leaga cu celofan Qi se duc in camara! Se
folosese numai var&a de oamna!
/O/O0A,1 UMP4U71 -U 21*E3E
Se folosesc 31 de gogosari mari% 20 vinee mi$locii% 4 @g de roQii% 2 ca#aRana de usuroi% 3P5 liri de
ulei% 3 linguri de miere% caeva foi de dafin% sare% #i#er! S#alaRi Qi o#arii un minu gogosarii!
CuraRai+i de semine Qi #uneRi+i #e o ava sa se scurga! Se#ara curaRai vineele% aiaRi+le in felii
rounde% groase de 2 cm% #e care le #ra$ii in ulei Qi le lasaRi sa se scurga #e o #lansea! Im#anaRi
feliile de vinee .cand s+au raci/ cu usuroi!
A4A3. 'E /O/O0A,1 4A 5O,-A*
Se folosesc* 0 @g de gogosari% ulei% sare! S#alaRi gogosarii% sergei+i Qi aiaRi+i in sferuri%
inde#arandu+le seminele Qi cooarele! "uneRi la fier 2 l de oe% 4 l de a#a% cae o lingura de sare Qi
una de &a-ar #enru fiecare liru de lic-id% odaa cu 2 #ac-eel de boabe de #i#er! Cand clocoese%
luai vasul la o #are% lasaRi amesecul sa se raceasca #orivi Qi urnai+l #ese gogosari! LegaRi cu
celofan dublu Qi aco#erii borcanele cu ifon!
/O/O0A,1 U-A71
JogoQarii ce au fos lovii% care au avu #ee Qi #e care nu i+aRi #uu folosi la &acusca sau la ale
conserve% aiaRi+i in felii mici% alegand #arile sanaoase! Tocai+i a#oi in cubulee sau faQii subiri Qi
inindei+i la usca #e o #lasa sau in ava din cu#orul araga&ului% cu focul desc-is la minimum Qi usa
desc-isa! Uscai+i ince Qi cand sun gaa #uneRi+i in saculee de #an&a% #e care le sus#endai #e grinda
camarii% la loc bine aerisi! Iarna daRi gus #re#araelor cu gogosari!
/O/O0A,1 -OP71
Alegei gogosari #roas#ei% ne#aai% coaceRi+i% curaRai+i Qi ase&ai+i in borcan% ru#i in faQii .fara
cooare/! Aco#erii+i cu oe dilua cu a#a .o #are de oe% 3 #ari de a#a/ Qi cae o lingura de sare la
lirul de lic-id! "ese ardei ase&ai in borcane mici #uneRi marinaa fiara Qi racia% adaugai cae doua
linguri de ulei% legaRi cu celofan Qi fierbei borcanele #e baie de aburi 41 minue!
A,'E1 PE*3,U UMP4U3
Se folosesc* 3 @g de ardei% 4 @g de roQii% frun&e de elina Qi de #arun$el% sare! Alegei ardei de marime
mi$locie% s#alaRi+i% inde#arai+le cooarele Qi #arile albe din inerior! "uneRi+i #e rand cu o
srecuraoare in a#a clocoia #enru 2+4 minue! Din roQii% #regaii un bulion mai lega% inde#arand
cu gri$a seminele% combinai+l in #ari egale cu a#a in care aRi o#arii ardeii% Qi du#a 0 minue de
clocoe luai vasul la o #are% #uneRi frun&e de #arun$el Qi de elina Qi #orivii de sare! "uneRi ardeii
unul in alul .sa inca#a mai muli/% ase&ai+i in borcane de 2+4 l% um#lei cu bulionul fierbine% legaRi
cu celofan! In aceiasi &i fierbei borcanele #e baie de aburi 31 de minue Qi lasaRi+le aco#erie sa se
raceasca ince #ana a doua &i!
A,'E1 1* U- 'E ,O011
Alegei ardeii grasi de aceiasi marime% s#alaRi+i foare bine Qi cu un cui ascui decu#ai+le un ca#ac
in $urul coorului asfel ca sa fie #osibila scoaerea acesora im#reuna cu vinisoarele albe care sun
iuRi! In coninuare #uneRi ardeii in a#a clocoia Qi uQor saraa% #enru 2 minu du#a care ii luai cu o
srecuraoare Qi ii recei #rin a#a rece! AQe&ai+i unul in alul% daca ese #osibil% Qi #uneRi+i in borcane
mici de cae 1!? l #e care le um#lei cu a#a in care aRi o#ari ardeii! LegaRi borcanele cu celofan
dublu Qi #uneRi+le imedia sa fiarba #e baie de aburi :1 minue! In loc de a#a% borcane se mai #o
um#le cu suc de roQii% care rebuie sa aco#ere foare bine ardeii Qi care se #une numai fierbine!
A4A3. 'E A,'E1
Se folosesc * 2 @g de ardei grasi .canarii du#a ce au fos curaRaRi/% 201 ml oRe de : grade% 01 g
&a-ar% 21 g de sare% 4 felii bune de -rean sau o lungura semine de musar% caeva foi de dafin% 4+3
ramuri de Relina! S#alaRi Qi curaRaRi foare bine ardeii% #uneRi+i inr+o craiRa mare im#reuna cu oae
ingredienele Qi lasaRi+i o ora aco#erii ca sarea Qi &a-arul sa e'raga sucul din ei! "uneRi a#oi vasul #e
foc Qi cand se infierbana amesecai im# de 4+5 minue #rin rasurnare% asfel ca ardeii sa se
o#areasca numai in lic-idul #e care i+au lasa% fara sa se adauge a#a! Cand sun fierbini% #uneRi ardeii
in borcane mici% o#arie Qi &vanae% um#lei cu lic-idul din vas Qi #resarai cu felii de -rean ca sa+i
ina in lic-id .daca nu aRi #us samana de musar/! LegaRi cu celofan Qi #uneRi borcanele in camara!
A,'E1 UMPU31 -U 2A,Z.
Se folosesc* ardei grasi% var&a alba% morcovi% elina .frun&e Qi radacina/! S#alaRi &ar&avaurile scoaei
ardeilor seminele Qi vinisoarele albe Qi #uneRi+i sa se &vine! Tocai var&a marun% combinai+o cu
morcovii Qi elina dae #rin ra&aoarea mica! Um#leRi ardeii cu aces amesec% aco#erii cu rondele de
morcovi Qi ase&ai+i ca mai #resa in borcan! Deasu#ra urnaRi saramura fiara Qi racia .o lingura rasa
de sare la un liru de lic-id/! "resai ardeii cu 4 scandurele curae Qi legaRi borcanele cu celofan!
PA3. 'E A,'E1 /,A01 01 /O/O0A,1
Ardeii grasi Qi gogosarii% bine co#i% s#alaRi+i Qi curaRai+i de semine% a#oi recei+i #rin masina de
oca! Canarii #asa obinua Qi #enru fier #uneRi 411 g de sare Qi lasaRi #ana a doua &i! Cerificai
daca oaa sarea s+a o#i% #uneRi+o in borcane legae eans cu celofan Qi fierbei+le #e baie de abur 21
minue! Bolosii #asa #enru a da gus mancarurilor% care nu se vor mai sara!
A,'E1 01 ,O011 PE*3,U -1O,5E
Se folosesc 2P4 @g de ardei curaRai de semine% 2P4 @g de roQii% 411 g de sare% frun&e de Relina!
CuraRai ardeii de coare Qi de semine% a#oi aiaRi+i! TaiaRi se#ara Qi roQiile% #uneRi+le im#reuna in
casron% #resarai sarea Qi lasaRi #ana a doua &i! "uneRi #resa in borcane ardeii Qi roQiile% um#lei cu
sucul lasa% legaRi+le cu celofan% fierbei+le #e baie de aburi 21 minue!
APE,1312 'E /O/O0A,1
Se folosesc* 41 de gogosari% 4!0 @g roQii% 5+0 ce#e% 311 ml de ulei% frun&e de elina% sare Qi #i#er!
S#alaRi gogosarii Qi roQiile% aiaRi oul in felii subiri! Se#ara% inr+un vas% caliRi cea#a ocaa marun!
Amesecai mereu cu o lingura de lemn Qi% cand cea#a s+a auri% #uneRi gogosarii Qi roQiile! Aco#erii
vasul Qi lasaRi sa fiarba ince% la foc domol% #ana cand gogosarii s+au inmuia bine! "uneRi ca#acul
vasului la o #are% adaugai frun&ele de elina ocae% #orivii de sare Qi #i#er Qi lasaRi sa scada la foc
mic! Avei gri$a sa nu se #rinda #re#araul #e fundul vasului! Cand sosul a sca&u Qi uleiul s+a ridica
deasu#ra% #uneRi a#eriivul fierbine in borcane mici! LegaRi+le imedia cu celofan dublu% lasaRi
borcanele in cu#orul cald 2P4 ora% a#oi #uneRi+le se#ara% aco#erii cu o #aura sa se raceasca #ana a
doua &i! BierbieRi+le 31 de minue #e baie de aburi Qi #uneRi+le la camara!
APE,1312 '1* 4E/UME
CoaceRi 21 vinee% 21 ardei grasi Qi 21 gogosari mari! CuraRai legumele Qi #uneRi+le se#ara! CaliRi in
ulei 2P4 @g de cea#a! CuraRai Qi #isai foare bine 4 ca#aini de usuroi! "regaii Qi un bulion lega din
4 @g de roQii! Inr+un vas mare #uneRi oae legumele% adaugai usuroiul% bulionul% #uneRi o lingura
rasa de sare Qi lasaRi in cu#or sa fiarba ince #ana cand com#o&iia scade la $umaae! "uneRi in
borcane% legaRi Qi fierbei #e aburi 31 de minue!
/O/O0A,1 01 A,'E1 PE*3,U /.313
Se folosesc caniai egale de gogosari Qi de ardei grasi #lus 2 @g de ardei @a#ia% sare! S#alaRi ardeii%
curaRai+i de semine Qi de vinisoarele albe Qi ocaRi+i marun! DaRi+le sare du#a gus Qi #uneRi+i in
borcane mici #e care le legaRi cu celofan Qi le fierbei 20 minue #e baia de aburi! Iarna se folosesc la
ocania% la g-iveci sau dre# garniura la rasol!
ZA,ZA2A3 PE*3,U -1O,5E
Se folosesc* 3 @g de roQii% 2 @g de morcovi% 21+24 ardei grasi% o Relina mare% #arun$el% leuQean Qi
sare! S#alaRi &ar&avaul Qi lasaRi+l sa se &vane! Cu o srecuraoare scufundai roQiile in a#a clocoia
un minu a#oi curaRai+le de #ielia! Tocai &ar&avaurile% aiaRi roQiile% #uneRi+le inr+un casron mare
Qi adaugai sare du#a gus! Um#lei borcane mici% adaugai Qi sucul &ar&avaurilor% a#oi #uneRi in
fiecare borcan cae 4+3 linguri de ulei! LegaRi+le cu celofan Qi fierbiei+le #e baie de aburi 41 de
minue!
ZA,ZA2A3U,1 PE*3,U -1O,5E
Se iau 0 @g de roQii% 2 @g de ardei Qi 4+3 legauri de #arun$el! Se s#ala bine oae legumele Qi se lasa sa
se &vane! Se aie a#oi felii roQiile% se aie ardeii Qi se oaca marun #arun$elul! Se ameseca a#oi oul
inr+un vas Qi se #une o lingura #lina de sare! Du#a 0+21 minue se um#lu borcane mici care se leaga
cu celofan Qi se fierb #e baie de aburi 31+30 de minue!
A4A3. 'U4-E
Se iau 2 @g de ardei sau gogosari .canarii du#a ce au fos curaRai de semine/% 211 ml de oe de :
grade% 211 g de &a-ar% 21 g de sare% o as#irina% o frun&a de elina% o foaie de dafin% 211+201 g de
-rean! Jogosarii s#alaRi se curaa de semine Qi se canaresc! Se aie a#oi in felii subiri Qi se #un inr+
o craia cu oae ingredienele araae! Du#a o ora% cand au lasa lic-id% vasul se #une #e foc Qi se
clocoese #ana cand gogosarii iQi sc-imba culoarea! Trebuie avu gri$a ca oaa caniaea de gogosari
sa a$unga in lic-idul care fierbe! .Nu se o#aresc mai mul de 4 @g odaa/! Ardeii rebuie sa ramana
crocani Qi du#a o#arire se #un in borcane mici! Deasu#ra se #rese&a cu felii de -rean care sa ina
ardeii in lic-id! Borcanele se leaga cu celofan!