Sunteți pe pagina 1din 9

Coroziunea

electrochimica
Consideratii teoretice
Spre deosebire de
coroziunea chimica, metalele in contact cu solutiile bune conducatoare de electricitate
(electroliti) se corodeaza electrochimic. Coroziunea electrochimica este un efect al
actiunii pilelor galvanice care se formeaza in diferite moduri. In orice caz, componentul
esential al acestor pile este solutia de electrolit.
Solutia si metalul sunt strabatute, in acest caz, de un curent electric, generat de procesele
electrochimice care se desfasoara la limita celor doua faze.
Pentru aparitia acestui tip de coroziune este neces 535h!f ar sa e"iste un anod,
un catod, un electrolit si un conductor, deci un element galvanic. Prin inlaturarea uneia
dintre aceste conditii, coroziunea electrochimica nu se produce. #upa cum in practica
industriala metalele folosite in mod curent sunt eterogene, se pot considera ca fiind
alcatuite din electrozi electrici scurtcircuitati prin insusi corpul metalului respectiv.
Prin introducerea metalului in apa sau in mediul cu proprietati electrolitice, pe
suprafata metalului apar elemente galvanice in care impuritatile din metal functioneaza ca
microcatozi cu descarcare de hidrogen pe suprafata lor, in timp ce metalul, functionand ca
anod se dizolva.
$"emple tipice de coroziune electrochimica se intalnesc in cazul coroziunii
atmosferice (ruginirea fierului) si la coroziunea provocata de curentii electrici de
dispersie din sol numiti si curenti vagabonzi.
%ig. & $"emple tipice de coroziune electrochimica
Pile cu actiune coroziva pot fi impartite in'
&) pile formate in urma contactului a doua metale diferite (coroziunea galvanica)(
)) pile formate in urma contactului metalului cu incluziuni nemetalice, de
e"emplu o"izi, sulfuri, fosfuri, etc. *ceste incluziuni sunt dispersate in metal. In cazul
contactului metalului sau alia+ului cu o solutie de electroliti se formeaza numeroase
micropile, adica pile locale, a caror actiune constituie cauza coroziunii electrochimice.
$fectul daunator al acestor pile depinde in primul rand de forta electromotoare dintre
metal si incluziune, de cantitatea si natura incluziunilor, precum si de caracterul
produsilor de coroziune(
3) pile formate in urma pasivarii partiale a metalului sau acoperirii lui partiale cu
o"izi. ,n metal sau un alia+ care a fost supus retopirii sau unui tratament termic sau
mecanic contine de obicei pe suprafata lui parti o"idante. -"izii metalelor au in general
potential mai ridicat decat metalele din care s.au format. #e aceea, contactul metalului cu
o"idul in prezenta unei solutii de electrolit duce la formarea pilelor, in care metalul
constituie anodul si se corodeaza(
!) pile formate ca rezultat al tensiunilor mecanice care apar intr.un metal sau alia+
omogen din punct de vedere chimic. Potentialul unui metal sau alia+ trebuie sa fie
omogen pe intreaga suprafata. #aca insa metalul sau alia+ul se supune actiunii unor agenti
mecanici neomogeni, se produc deformatii, care fac ca potentialul metalului sa scada cu
atat mai mult cu cat metalul a fost mai mult deformat. #atorita acestui fapt, intre metalul
nedeformat si cel deformat apar diferente de potential, care in prezenta solutiilor de
electroliti, duc la coroziune electrochimica(
5) pile de concentratie, care se formeaza atunci cand o bucata de metal sau alia+
vine in contact cu solutii de diferite concentratii de saruri sau care contin cantitati diferite
de o"igen dizolvat. *ceste pile mai pot aparea si ca efect al diferentelor de temperatura pe
suprafata metalului.
/eprezentarea schematica a coroziunii electrochimice in atmosfera umeda este
prezentata in figura !.0.)'
%ig. !.0.) Schema coroziunii electrochimice in atmosfera umeda
Sistemul electrochimic de coroziune, metal (alia+) . mediu coroziv, duce la
formarea unui strat dublu electric, asimilat cu un condensator, unde se stabileste o
diferenta de potential intre suprafata metalului care s.a incarcat negativ (ne1) si cea a
mediului care devine pozitiva (datorita ionilor de 2
3
rezultati din coroziune). *ceasta
diferenta de potential este potentialul unic la care se produce coroziunea si se numeste
potential de coroziune, coroz sau potential mi"t. Potentialul de coroziune, coroz al unui
metal sau alia+ difera de potentialul de echilibru, 2
4
al metalului sau alia+ului.
Coroziunea implica doua reactii simultane cu schimb de ioni si electroni intre
metal si mediu si ca urmare a acestui schimb, in timpul coroziunii pe metal (alia+) apare
potentialul coroz, a carui valoare se stabileste prin deplasarea unuia spre celalalt a
potentialelor de echilibru a metalului, 2
4
si mediului, #
4
(# este depolarizantul din
mediu).
#eplasarea celor doua potentiale de echilibru, la potentialul de coroziune este o
consecinta a fenomenelor de polarizare anodica (5a si catodica (5c) a proceselor de
electrod, fenomen ce apare instantaneu la contactul metal . mediu.
%ig. !.0.). #eplasarea potentialelor de echilibru
In problemele practice de coroziune importanta este cunoasterea vitezelor reale cu
care procesul se desfasoara. #aca procesul de coroziune este posibil, dar are o viteza de
desfasurare foarte mica, se poate considera ca materialul este rezistent la coroziune.
6iteza de coroziune se e"prima prin masa de metal distrus pe unitatea de suprafata in
unitatea de timp, 7g8m
)
h9 sau adancimea la care au a+uns degradarile in unitatea de timp,
7mm8an9.
Cunoasterea acestor indici permite alegerea corespunzatoare a materialului in
functie de natura mediului, ceea ce determina o dimensionare corespunzatoare a
instalatiilor si o +usta apreciere a duratei lor in e"ploatare.
4.6.1 Coroziunea galvanica
Scopul lucrarii
Determinarea influentei suprafetei catodice (cuprului, aluminului) asupra
coroziunii galvanice a zincului (sau fierului) in mediu neutru de apa de mare.
Introducere
Coroziunea galvanica
reprezinta distrugerea in medii
corozive a sistemelor formate din
doua metale diferite in contact
direct sau care sunt
interconectate printr.un
conductor electronic. *ceasta
forma de coroziune se intalneste
frecvent la imbinari prin sudura,
la contactul fier si zinc (tabla
zincata), la cupru si alama in schimbatoarele de caldura.
#upa aspectul atacului coroziv, coroziunea galvanica reprezinta o forma de
coroziune locala si este in acelasi timp o coroziune electrochimica, datorita mecanismului
electrochimic al degradarii materialului metalic e"pus mediului coroziv.
Coroziunea locala influenteaza mult proprietatile mecanice ale pieselor, deci
numai anumite sectiuni sunt slabite. #eoarece rezistenta unei constructii in ansamblu
depinde de rezistenta sectiunii celei mai slabe, coroziunea locala este foarte periculoasa si
aduce mari pre+udicii economice.
Coroziunea galvanica are loc pe seama functionarii unor macropile de coroziune.
In conditiile contactului intre doua metale, metalul cu potential de coroziune mai negativ
se corodeaza mai intens si reprezinta anodul cuplului galvanic, iar cel cu potential de
coroziune mai putin negativ devine catodul sistemului bimetalic (fig. !.0.&.&). #e
e"emplu, coroziunea zincului de pe otelul galvanizat are loc datorita functionarii pilei
galvanice %e.:n si determina consumarea zincului sau in cablurile electrice %eral (%e.*l),
fierul neacoperit formeaza cu aluminiu o pila locala de coroziune galvanica %e.*l, ce
conduce la degradarea cablurilor electrice.
%ig !.0.&.& Celul; simpl; electrochimic; cu componentele necesare coroziunii
$fectele coroziunii galvanice sunt negli+abile atunci cand diferenta intre
potentialele de coroziune ale celor doua metale sunt mai mici de 54 7m69.
<recerea curentului de coroziune in cuplurile galvanice este determinata de'
. dizolvarea anodica a metalului cu potential de coroziune mai negativ (e". :n fata
de %e in cazul cuplului galvanic %e.:n si *l in cazul cuplului galvanic %e .*l )(
M M
z+
+ ze
- (!.0.&.&)
#e e"emplu' :n
:n
)3
3 )e
. (!.0.&.))
. si de reducerea depolarizantului (pe catod), fie ionii de hidrogen'
H
+
+ e
-
H (!.0.&.3)
mai rar, sau mai des intalnita este reducerea o"igenului dizolvat in apa'
O2 + 2H2O + 4 e
-
4HO
- (!.0.&.!)
pe metalul cu potential de coroziune mai pozitiv.
/aportul dintre suprafata anodica si catodica este esential pentru determinarea
vitezei de coroziune. Se prefera o valoare cat mai mare a acestui raport, recomandandu.se
ca piesele cu suprafata mica (suruburi, bolturi, suduri) sa fie e"ecutate din materiale mai
nobile. In acest caz, piesele mici vor fi prote+ate catodic.
Importanta suprafetei este deosebit de mare in special pentru coroziunea sub
control catodic cand reactia lenta a procesului global de coroziune este'
23z8!-) 3z8) =)- 2(-=)z. (!.0.&.5)
#aca aria catodica este mare, cantitatea de o"igen ce se reduce este mare,
densitatea de curent va fi apreciabila si deci coroziunea va fi intensa.
#eoarece legea lui %arada> se aplica si pentru coroziunea electrochimica la fel ca
pentru orice reactie electrochimica, cantitatea m de metal ce trece in solutie in urma
procesului de ionizare a metalului se determina cu a+utorul relatiei (!.0.&.0)'
(!.0.&.0)
unde' ? . este echivalentul electrochimic(
@ A iBt, reprezinta cantitatea de electricitate ce trece intre zonele anodice si
catodice ale metalului supus coroziunii in timpul t, 7sec9(
ia. intensitatea curentului de dizolvare anodica e"primata in *mperi( %. constanta
lui %arada>, %A C0544 7*Bs9(
z. numarul de electroni ce se elibereaza in procesul anodic(
*. masa atomica a metalului supus coroziunii .
(!.0.&.)
unde, S reprezinta suprafata metalului supus coroziunii e"primata in 7m
)
9, iar tA 3044
7sec9.
#in relatia (!.0.&.) rezulta ca determinarea vitezei de coroziune se reduce la
determinarea densitatii curentului de dizolvare anodica .
Aaratura si su!stante" pahar Derzelius cu apa sarata (EaCl 3F), electrozi de *l, Cu,
:n si %e, miliampermetru.
Mod de lucru
Se curata electrodul de zinc si cel de cupru cu hartie de
smirghel. Se fi"eaza electrodul de zinc paralel cu cel de cupru si se
introduc in paharul cu mediul coroziv, EaCl 3F, ce reprezinta un
mediu marin simulat. Cu a+utorul surubului de prindere se fi"eaza
placuta de cupru pentru suprafata ma"ima in solutie. Se fac
legaturile la miliampermetru (fig. !.0.&.)). Se noteaza variatia curentului din minut in
minut timp de &4 minute.
In primele minute se constata o intensitate mai mare datorita cantitatii mari de
o"igen aflata la suprafata electrodului. <reptat, intensitatea curentului scade tinzand spre
o valoare constanta determinata de echilibrul dintre o"igenul necesar procesului de
reducere si o"igenul care difuzeaza spre electrod. 2entinand anodul de zinc in aceeasi
pozitie se fac pe rand aceleasi masuratori de curent in timp pentru inca doua suprafete
diferite ale aceleasi placute de cupru. In tot timpul masuratorilor distanta dintre electrozi
trebuie sa fie constanta. *celasi procedeu de pregatire a electrozilor se aplica si pentru
cuplul format din' anod de %e si catod de *l.
&. vas cu mediu coroziv (EaCl 3F)
a) Primul Cuplu' ) . *nod (:n)
3 . Catod (Cu)
b) *l doilea Cuplu' ) . *nod (*l)
3 . Catod (%e)
*. miliampermetru
%ig. !.0.&.). 2onta+ pentru coroziunea galvanica
Cele trei suprafete ale placutei de cupru, respectiv de fier folosite in determinarile
e"perimentale se masoara cu rigla.
#ezultate si calcule
#atele e"perimentale se vor trece in tabelul urmator'
<imp
7min9
Intensitate curentului 7m*9
Cuplul :n.Cu Cuplul *l.%e
&
)
3
!
5
0

G
C
&4
Suprafata &7cm
)
9
. . . .
Suprafata )7cm
)
9
. . . .
Suprafata 37cm
)
9
. . . .
Interretare rezultate"
Se va reprezenta grafic dependenta curent . timp corespunzatoare celor 3
suprafete ale electrodului de cupru, respectiv de fier.
Se va reprezenta grafic dependenta valorii curentului dupa &4 minute functie de
suprafata catodului.
Se vor scrie reactiile de la anod si de la catod care au loc in cazul celor doua
tipuri de cupluri galvanice.
Se calculeaza viteza de coroziune medie pe cele trei suprafete cu formula
(!.0.&.). (*Cu A 70! g8mol9( *%e A 50 7g8mol9( *:n A 05,3G 7g8mol9( **l A ) 7g8mol9( % A
C0544 A )0,G .

S-ar putea să vă placă și