Curs 04 - MASTER TDR 2009/2010

POLITICI DE DEZVOLTAREA REGIONALA ÎN

ROMÂNIA CA STAT AL UNIUNII EUROPENE

ACEST CURS ESTE ELABORAT PE BAZA INFORMAŢIILOR PROVENITE DE PE

SITUL MDLPL/MDRL (MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE ŞI
LOCUINŢEI

(www.mdlpl.ro)

completat cu diferite documente conforme obiectivelor didactice şi practice

 POLITICA DE DEZVOLTAREA REGIONALA
Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste impulsionarea si diversificarea
activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea
somajului si nu in cele din urma sa conduca la o imbunatatire a nivelului de trai. 

Pentru a putea fi aplicata politica de dezvoltare regionala s-au infiintat opt regiuni de
dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Romaniei. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai
multe judete. Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale, nu au
personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre consiliile judetene si cele locale.

Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate

de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati,
publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin
valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de
viata.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea

intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie,
dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului
inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate, educatie, invatamant, cultura.
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera la
urmatoarele aspecte: inlaturarea/diminuarea saraciei in zonele rurale; echilibrarea
oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural; stimularea
initiativelor locale; pastrarea patrimoniului spiritual si cultural.

Cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regionala il reprezinta

regiunea de dezvoltare, constituita ca o asociere benevola de judete vecine. Regiunea de
dezvoltare nu este unitate administrativ-teritoriala si nu are personalitate juridica.
 Sursa hărţilor : http://www.mdlpl.ro/_documente/atlas/index.htm

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:

 diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii

echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata);
preantampinarea producerii de noi dezechilibre;

Sursa hărţilor : http://www.mdlpl.ro/_documente/atlas/index.htm

 indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la

instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de
coeziune) [aderare nu este egal integrare];
 corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii
interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si
care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate
de Romania.
Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala
sunt:

 Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental,

spre cel al comunitatilor regionale;
 Parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;
 Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea
atingerii unor obiective stabilite;
 Cofinantarea - contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea
programelor si proiectelor de dezvoltare regionala.

POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA A ŢĂRII ESTE GHIDATA

DE CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPATIALA A ROMÂNIEI ŞI
REGLEMENTATĂ DE LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE
Parlamentul României
LEGE Nr. 315
din 28 iunie 2004
privind dezvoltarea regională în România
Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 577 din 29 iunie 2004
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Cap. I

Dispoziţii generale
Art. 1 - Prin prezenta lege se stabilesc cadrul instituţional, obiectivele, competenţele şi instrumentele specifice politicii de
dezvoltare regională în România.
Art. 2 - (1) Politica de dezvoltare regională reprezintă ansamblul politicilor elaborate de Guvern, prin organele administraţiei
publice centrale, de autorităţile administraţiei publice locale şi organismele regionale specializate, cu consultarea partenerilor
socioeconomici implicaţi, în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii
geografice constituite în regiuni de dezvoltare, al îmbunătăţirii competitivităţii internaţionale a României şi al reducerii
decalajelor economice şi sociale existente între România şi statele membre ale Uniunii Europene.
(2) Aplicarea politicilor de dezvoltare regională se realizează în concordanţă cu obiectivele şi priorităţile generale de
dezvoltare a României, precum şi cu obiectivele Uniunii Europene în domeniul coeziunii economice şi sociale.
(3) Principiile care stau la baza realizării politicii de dezvoltare regională sunt:
- subsidiaritatea;
- descentralizarea;
- parteneriatul.
Art. 3 - Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională în România sunt
următoarele:
a) diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltării echilibrate, recuperarea accelerată a întârzierilor
în domeniul economic şi social a zonelor mai puţin dezvoltate, ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice,
sociale, politice, precum şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
b) corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin stimularea iniţiativelor şi prin valorificarea
resurselor locale şi regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile şi al dezvoltării culturale a acestora;
c) stimularea cooperării interregionale, interne şi internaţionale, transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum şi
participarea regiunilor de dezvoltare la structurile şi organizaţiile europene care promovează dezvoltarea economico-socială
şi instituţională a acestora, în scopul realizării unor proiecte de interes comun, în conformitate cu acordurile internaţionale la
care România este parte.
Art. 4 - Obiectivele prevăzute la art. 3 se realizează prin programe care se finanţează din Fondul naţional pentru dezvoltare
regională şi din Fondul pentru dezvoltare regională, care se constituie potrivit prevederilor prezentei legi.
Cap. II
Regiunile de dezvoltare
Art. 5 - (1) În aplicarea prezentei legi, în concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României, precum
şi ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite opt regiuni de
dezvoltare.
(2) Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.
(3) Denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 6 - (1) Regiunile de dezvoltare sunt zone care cuprind teritoriile judeţelor în cauză, respectiv ale municipiului Bucureşti,
constituite în baza unor convenţii încheiate între reprezentanţii consiliilor judeţene şi, după caz, ai Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, şi funcţionează în baza prevederilor prezentei legi.
(2) Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională,
precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene emise de EUROSTAT pentru
nivelul al doilea de clasificare teritorială NUTS 2, existent în Uniunea Europeană.
(3) Regiunile, judeţele şi/sau localităţile din judeţe care fac parte din regiuni diferite se pot asocia în scopul realizării unor
obiective de interes comun, interregionale şi/sau interjudeţene.

Cap. III
Structuri teritoriale pentru dezvoltarea regională
Art. 7 - (1) Consiliul pentru dezvoltare regională este organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică, care este
constituit şi funcţionează pe principii parteneriale la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, în scopul coordonării activităţilor
de elaborare şi monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regională.
(2) În concordanţă cu obiectivele politicii regionale, consiliul pentru dezvoltare regională are următoarele atribuţii principale:
a) analizează şi aprobă strategia şi programele de dezvoltare regională;
b) sprijină elaborarea în parteneriat a Planului naţional de dezvoltare;
c) aprobă proiectele de dezvoltare regională, selecţionate la nivel regional, în concordanţă cu criteriile, priorităţile şi
metodologia elaborate de instituţia naţională cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale, împreună cu organismele
regionale specializate;
d) transmite Consiliului naţional pentru dezvoltare regională, spre aprobarea finanţării, portofoliul propus de proiecte pentru
care se aplică o procedură de selecţie la nivel naţional;
e) aprobă criteriile, priorităţile, alocarea şi destinaţiile resurselor Fondului pentru dezvoltare regională;
f) prezintă Consiliului naţional pentru dezvoltare regională propuneri privind alocarea de resurse la Fondul pentru dezvoltare
regională;
g) urmăreşte utilizarea fondurilor alocate din Fondul naţional pentru dezvoltare regională;
h) propune Consiliului naţional pentru dezvoltare regională cuantumul contribuţiilor anuale, în limita sumelor aprobate prin
bugetele judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, alocate pentru Fondul pentru dezvoltare regională, pentru
finanţarea obiectivelor politicilor regionale, precum şi destinaţia şi eşalonările de plată ale acestora;
i) atrage alte contribuţii financiare, locale şi regionale, în vederea realizării obiectivelor regionale; sursele atrase se constituie
ca venituri la Fondul pentru dezvoltare regională;
j) aprobă rapoartele de activitate semestriale întocmite de agenţiile pentru dezvoltare regională;
k) coordonează şi sprijină dezvoltarea parteneriatelor regionale;
l) elaborează şi aprobă regulamentul propriu de funcţionare, în conformitate cu regulamentul-cadru de organizare şi
funcţionare a consiliilor pentru dezvoltare regională;
m) avizează contractele, convenţiile, acordurile, protocoalele, precum şi alte documente similare, încheiate de către agenţia
pentru dezvoltare regională cu terţii în domeniul specific de activitate, inclusiv cu instituţiile similare din cadrul Uniunii
Europene, şi informează corespunzător Consiliul naţional pentru dezvoltare regională;
n) aprobă statutul de organizare şi funcţionare a agenţiei pentru dezvoltare regională, precum şi organigrama acesteia;
o) coordonează activităţile de mediatizare la nivel regional a politicilor şi obiectivelor de dezvoltare regională, a programelor
regionale finanţate de Uniunea Europeană, precum şi pe cele privind utilizarea, la nivelul regiunii, a fondurilor, asigurând
transparenţa şi informarea corectă, rapidă şi în timp util a cetăţenilor, în special a întreprinzătorilor.
(3) Sumele reprezentând contribuţiile financiare ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, după caz, stabilite în condiţiile prezentei legi, se prevăd în bugetele anuale proprii ale acestora, în cadrul unei
poziţii distincte, denumită Dezvoltare şi promovare regională.
(4) Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, adoptă hotărâri în aplicarea
hotărârilor consiliilor pentru dezvoltare regională, în termen de maximum 60 de zile de la primirea comunicării privind
cuantumul contribuţiilor anuale, stabilite conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. h).
(5) Contribuţiile anuale, astfel stabilite, sunt vărsate trimestrial în Fondul pentru dezvoltare regională, administrat de agenţiile
pentru dezvoltare regională.
(6) Consiliul pentru dezvoltare regională este alcătuit din preşedinţii consiliilor judeţene şi din câte un reprezentant al fiecărei
categorii de consilii locale municipale, orăşeneşti şi comunale din fiecare judeţ al regiunii; în cazul regiunii de dezvoltare
Bucureşti - Ilfov, consiliul pentru dezvoltare regională este alcătuit din preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, primarul
general al municipiului Bucureşti, din câte un reprezentant al fiecărui consiliu local de sector şi din reprezentanţi ai consiliilor
locale din judeţul Ilfov, la paritate cu reprezentanţii sectoarelor municipiului Bucureşti.
(7) Consiliul pentru dezvoltare regională alege un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu pot fi reprezentanţi ai aceluiaşi
judeţ; aceste funcţii sunt îndeplinite, prin rotaţie, pentru câte un mandat de un an, de către preşedinţii consiliilor judeţene.
(8) În funcţie de problematica supusă dezbaterii, la lucrările consiliului pentru
dezvoltare regională pot participa, fără drept de vot, prefecţii judeţelor, reprezentanţi ai consiliilor locale, municipale,
orăşeneşti şi comunale, ai instituţiilor şi organizaţiilor cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale, reprezentanţi ai societăţii
civile şi parteneri socio-economici relevanţi.
Art. 8 - (1) În fiecare regiune de dezvoltare funcţionează câte o agenţie pentru dezvoltare regională, organism
neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării
regionale. Acestea se organizează şi funcţionează în condiţiile prezentei legi şi ale statutului de organizare şi funcţionare,
aprobat de consiliul pentru dezvoltare regională.
(2) Schimbarea sediului agenţiei pentru dezvoltare regională în cadrul aceleiaşi localităţi în care funcţionează se aprobă de
consiliul pentru dezvoltare regională, la propunerea directorului agenţiei pentru dezvoltare regională; schimbarea sediului
agenţiei pentru dezvoltare regională în altă localitate, precum şi schimbarea denumirii regiunilor şi/sau a denumirii agenţiei se
pot face numai cu aprobarea Consiliului naţional pentru dezvoltare regională.
(3) În fiecare judeţ component al regiunii de dezvoltare, cu excepţia judeţului de reşedinţă a agenţiei, funcţionează un birou al
agenţiei pentru dezvoltare regională.
(4) Consiliile judeţene asigură spaţii adecvate pentru sediile şi spaţiile agenţiilor pentru dezvoltare regională şi ale birourilor
acestora, în judeţele în care acestea îşi au reşedinţa sau funcţionează.
(5) Coordonarea activităţilor agenţiilor pentru dezvoltare regională în domeniul implementării politicilor de dezvoltare
regională, precum şi ale obiectivelor acestora se face de către instituţia naţională cu atribuţii şi responsabilităţi în acest
domeniu.
(6) Directorul agenţiei pentru dezvoltare regională este numit prin concurs şi este eliberat din funcţie de către consiliul pentru
dezvoltare regională.
(7) În elaborarea structurii organizatorice a agenţiei pentru dezvoltare regională, directorul acesteia aplică principiile definirii
clare a funcţiilor şi competenţelor, precum şi al separării de atribuţii.
(8) În cadrul fiecărei agenţii pentru dezvoltare regională se constituie o unitate de audit intern, subordonată directorului
agenţiei şi care are ca scop:
a) asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile agenţiei;
b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor agenţiei printr-o abordare sistematică şi metodică, prin care se evaluează şi se
îmbunătăţeşte eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.
(9) Capacitatea instituţională şi administrativă a agenţiilor pentru dezvoltare regională de a îndeplini aceste activităţi, precum
şi atribuţiile delegate de instituţia/instituţiile naţionale sunt verificate prin unităţile de audit intern din cadrul fiecărei autorităţi
naţionale de management şi gestionare a programului respectiv.
(10) În scopul implementării programelor de dezvoltare regională, instituţia naţională cu atribuţii în domeniul dezvoltării
regionale şi, după caz, instituţiile naţionale care implementează, la nivel regional, prin agenţiile pentru dezvoltare regională,
programme naţionale, precum şi oricare alte instituţii naţionale care deleagă prin contract atribuţii acestora prevăd, cu
prioritate, sume în bugetele lor, într-o poziţie distinctă denumită Asistenţă tehnică pentru implementarea programelor de
dezvoltare regională.
(11) Cuantumul sumelor cu care sunt finanţate activităţile contractate cu agenţiile pentru dezvoltare regională se stabileşte de
comun acord între părţi, în limita sumelor de la bugetul de stat cu această destinaţie sau, după caz, a programelor negociate cu
Uniunea Europeană.
(12) Transferul acestor sume în contul agenţiilor pentru dezvoltare regională se realizează conform clauzelor contractuale
convenite între părţi.
(13) Sumele astfel transferate sunt utilizate de agenţiile pentru dezvoltare regională exclusiv pentru realizarea activităţilor
prevăzute prin contract.
Art. 9 - Agenţia pentru dezvoltare regională are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează şi propune consiliului pentru dezvoltare regională, spre aprobare, strategia, planul şi programele de dezvoltare
regională, precum şi planurile de gestionare a fondurilor;
b) asigură realizarea programelor de dezvoltare regională şi a planurilor de gestionare a fondurilor, în conformitate cu
hotărârile adoptate de consiliul pentru dezvoltare regională, cu respectarea legislaţiei în vigoare, şi răspunde faţă de acesta
pentru realizarea lor;
c) solicită instituţiei naţionale cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale sume din Fondul naţional pentru dezvoltare
regională, pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare aprobate;
d) acţionează, împreună cu consiliul pentru dezvoltare regională, pentru atragerea de resurse, în scopul îndeplinirii atribuţiilor
sale;
e) asigură managementul tehnic şi financiar al Fondului pentru dezvoltare regională, în scopul realizării obiectivelor
prevăzute în programele de dezvoltare regională;
f) răspunde faţă de consiliul pentru dezvoltare regională, faţă de instituţia/instituţiile naţionale cu care are încheiate contracte,
precum şi faţă de organele abilitate prin lege pentru corecta gestionare a fondurilor încredinţate;
g) transmite, spre aprobare, consiliului pentru dezvoltare regională proiectele selectate în cadrul programelor de dezvoltare
regională în baza priorităţilor, criteriilor şi a metodologiei elaborate de instituţia naţională responsabilă pentru dezvoltarea
regională, împreună cu organismele regionale specializate; în cazul licitaţiilor organizate la nivelul fiecărei regiuni de
dezvoltare, proiectele aprobate de consiliul pentru dezvoltare regională vor fi trimise spre avizare Consiliului naţional pentru
dezvoltare regională; în cazul licitaţiilor de proiecte organizate la nivel naţional, proiectele selectate vor fi avizate de consiliul
pentru dezvoltare regională şi aprobate de Consiliul naţional pentru dezvoltare regională;
h) asigură şi răspunde, pe baza contractelor încheiate cu instituţiile naţionale, de implementarea, monitorizarea tehnică şi
financiară şi controlul execuţiei proiectelor finanţate de Uniunea Europeană în cadrul programelor de dezvoltare regională
şi/sau, după caz, a proiectelor din cadrul programelor naţionale, care se implementează la nivel regional prin agenţia pentru
dezvoltare regională; pentru atribuţiile delegate agenţiilor pentru dezvoltare regională de către instituţiile aparţinând
administraţiei publice centrale sau locale, monitorizarea şi controlul unor astfel de activităţi se fac de către instituţia care a
delegat aceste atribuţii;
i) întocmeşte rapoarte semestriale, precum şi raportul anual de implementare referitor la activităţile derulate conform
contractelor cu instituţia naţională cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale;
j) evidenţiază stadiul, dificultăţile de implementare, precum şi impactul programelor/proiectelor de dezvoltare regională şi
propune măsuri de îmbunătăţire; rapoartele se aprobă în prealabil de către consiliul pentru dezvoltare regională şi sunt
transmise instituţiei naţionale cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale;
k) realizează şi asigură, în baza contractelor, mediatizarea/publicitatea la nivel regional a programelor şi proiectelor de
dezvoltare regională;
l) organizează şi dezvoltă, cu sprijinul şi sub coordonarea consiliului pentru dezvoltare regională, parteneriatele regionale şi
promovează la nivel regional cunoaşterea politicilor şi practicilor Uniunii Europene, precum şi a principiilor care stau la baza
politicilor de dezvoltare regională;
m) identifică şi promovează, în parteneriat, proiecte de interes regional şi local, precum şi proiecte de cooperare
intraregională; promovează, cu sprijinul consiliului pentru dezvoltare regională, regiunea şi atragerea de investiţii străine;
dezvoltă colaborări cu organisme şi instituţii similare din Uniunea Europeană şi participă la implementarea proiectelor
internaţionale de interes regional şi local;
n) elaborează propunerile anuale ale bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli destinate desfăşurării activităţilor prevăzute
prin prezenta lege şi le supune aprobării consiliului pentru dezvoltare regională;
o) asigură, printr-o structură de audit intern proprie, subordonată directorului agenţiei, desfăşurarea unei activităţi
independente şi obiective, care dă asigurare şi consiliere conducerii agenţiei, pentru buna administrare a veniturilor şi
cheltuielilor, perfecţionând activităţile agenţiei, ajutând-o să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi
metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe analiza riscului, a
controlului şi a proceselor de administrare;
p) încheie şi supune spre avizare consiliului pentru dezvoltare regională contracte, convenţii, acorduri şi protocoale, precum
şi alte documente similare încheiate cu terţii în domeniul specific de activitate, inclusiv cu instituţii similare din cadrul
Uniunii Europene;
q) îndeplineşte obligaţiile contractuale şi răspunde pentru realizarea acestora, în conformitate cu criteriile şi indicatorii de
performanţă stabiliţi prin contractele încheiate în acest scop;
r) asigură, prin personal specializat, secretariatul consiliului pentru dezvoltare regională;
s) participă în structurile parteneriale stabilite la nivel naţional, în comitetele şi subcomitetele naţionale, precum şi în
grupurile de lucru organizate de instituţiile naţionale responsabile pentru managementul şi gestionarea programelor finanţate
de Uniunea Europeană;
t) elaborează propriul statut de organizare şi funcţionare şi îl supune spre aprobare consiliului pentru dezvoltare regională;
u) îndeplineşte atribuţiile privind elaborarea în parteneriat a Planului naţional de dezvoltare;
v) asigură, împreună cu organismele regionale specializate, colectarea şi centralizarea datelor la nivel regional, cu privire la
utilizarea fondurilor nerambursabile alocate regiunii, în scopul implementării programelor de dezvoltare regională.
Art. 10 - (1) Programele de dezvoltare regională şi cheltuielile de funcţionare a agenţiilor pentru dezvoltare regională se
finanţează din Fondul pentru dezvoltare regională, care se constituie din:
a) alocări de la Fondul naţional pentru dezvoltare regională;
b) contribuţii din bugetele proprii ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti, după caz, în limita sumelor aprobate cu această
destinaţie prin bugetele respective;
c) surse financiare atrase din sectorul privat, de la bănci, investitori străini, Uniunea Europeană şi de la alte organizaţii
internaţionale.
(2) Pentru managementul şi implementarea programelor de dezvoltare regională, precum şi pentru îndeplinirea
corespunzătoare a atribuţiilor delegate de instituţia naţională cu atribuţii în acest domeniu, finanţarea se realizează în baza
unor contracte negociate şi încheiate pentru managementul tehnic şi financiar al programelor de dezvoltare regională.
(3) Pentru implementarea programelor naţionale prin agenţiile pentru dezvoltare regională şi/sau pentru îndeplinirea unor
atribuţii delegate acestora de instituţiile naţionale, finanţarea se realizează în baza unor contracte negociate şi încheiate cu
instituţiile respective pentru implementarea programelor naţionale.
(4) Operaţiunile financiare privind executarea programelor şi/sau proiectelor finanţate din fonduri publice se derulează de
către agenţiile pentru dezvoltare regională, prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului.
(5) Fondul pentru dezvoltare regională nu poate avea altă destinaţie decât cea prevăzută de prezenta lege.
(6) Disponibilităţile înregistrate la finele exerciţiului financiar la Fondul pentru dezvoltare regională se reportează în anul
următor, cu aceeaşi destinaţie.
Cap. IV
Structuri naţionale pentru dezvoltare regională
Art. 11 - (1) Consiliul naţional pentru dezvoltare regională este structura naţională de tip partenerial, cu rol decizional privind
elaborarea şi implementarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională.
(2) Preşedintele Consiliului naţional pentru dezvoltare regională este conducătoru instituţiei naţionale cu atribuţii în domeniul
dezvoltării regionale şi poate delega această funcţie.
(3) Consiliul naţional pentru dezvoltare regională are în componenţa sa preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor pentru
dezvoltare regională şi, la paritate cu numărul acestora, reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi prin hotărâre a Guvernului,
inclusiv preşedintele.
(4) Înlocuirea unui membru al Consiliului naţional pentru dezvoltare regională se comunică, în timp util, instituţiei care
asigură preşedinţia Consiliului naţional pentru dezvoltare regională.
Art. 12 - Consiliul naţional pentru dezvoltare regională are următoarele atribuţii:
a) avizează politicile şi strategia naţională pentru dezvoltare regională, precum şi Planul naţional de dezvoltare, care conţine
priorităţile şi măsurile multianuale de finanţare a obiectivelor naţionale ale coeziunii economice şi sociale;
b) aprobă criteriile şi priorităţile privind utilizarea Fondului naţional pentru dezvoltare regională;
c) prezintă Guvernului, spre aprobare, programele prioritare finanţate din Fondul naţional pentru dezvoltare regională;
d) analizează utilizarea fondurilor alocate agenţiilor pentru dezvoltare regională din Fondul naţional pentru dezvoltare
regională, pe baza rapoartelor de monitorizare elaborate şi transmise de către consiliile pentru dezvoltare regională;
e) propune modul de utilizare a fondurilor de preaderare pentru dezvoltarea regională alocate României de către Uniunea
Europeană în perioada de preaderare;
f) urmăreşte realizarea obiectivelor dezvoltării regionale, inclusiv în cadrul activităţilor de cooperare externă a regiunilor de
dezvoltare, de tip transfrontalier, interregional, la nivelul euroregiunilor;
g) avizează proiectele propuse de agenţiile pentru dezvoltare regională şi aprobate de consiliul pentru dezvoltare regională
pentru finanţarea acestora din programele de dezvoltare regională, în cazul licitaţiilor de proiecte organizate la nivel regional;
h) aprobă proiectele propuse de agenţiile pentru dezvoltare regională şi aprobate de consiliul pentru dezvoltare regională,
pentru finanţarea acestora din programele de dezvoltare regională, în cazul licitaţiilor de proiecte organizate la nivel naţional;
i) analizează şi aprobă rapoartele de activitate prezentate de către Comitetul Naţional de Coordonare a Programelor PHARE -
componenta de coeziune economică şi socială, constituit în baza prevederilor Memorandumului de finanţare PHARE, precum
şi propunerile înaintate de acest comitet.
Art. 13 - (1) Ministerul Integrării Europene, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aflat în subordinea
Guvernului, este instituţia care exercită, la nivel naţional, atribuţiile şi responsabilitatea elaborării, promovării, coordonării,
gestionării, implementării şi monitorizării politicilor şi strategiilor de dezvoltare regională din România, precum şi a
programelor de coeziune economică şi socială.
(2) Ministerul Integrării Europene asigură secretariatul Consiliului naţional pentru dezvoltare regională.
Art. 14 - (1) Programele multianuale de dezvoltare regională se finanţează din Fondul naţional pentru dezvoltare regională,
constituit din sumele care se alocă, anual, prin bugetul de stat, ca poziţie distinctă pentru politica de dezvoltare regională.
(2) Fondul naţional pentru dezvoltare regională, administrat de Ministerul Integrării Europene, este gestionat prin conturi
distincte, deschise la Trezoreria Statului.
(3) Fondul naţional pentru dezvoltare regională se constituie din:
a) sumele de la bugetul de stat, care sunt prevăzute într-o poziţie distinctă şi care se alocă, prin hotărâre a Guvernului, pentru
programele de dezvoltare regională finanţate numai de la bugetul de stat;
b) asistenţă financiară nerambursabilă din partea unor guverne, organizaţii internaţionale, bănci.
(4) Disponibilităţile înregistrate la finele exerciţiului financiar la Fondul naţional pentru dezvoltare regională se reportează în
anul următor cu aceeaşi destinaţie.
(5) Pentru finanţarea cheltuielilor de asistenţă tehnică necesare în vederea selecţiei şi monitorizării programelor şi proiectelor
de dezvoltare regională finanţate exclusiv de la bugetul de stat, instituţia naţională cu atribuţii în domeniul managementului
tehnic şi financiar al acestor programe alocă un anumit procent din bugetele programelor şi proiectelor respective.
Art. 15 - (1) Institutul Naţional de Statistică colectează din regiunile de dezvoltare datele statistice specifice, necesare
fundamentării şi monitorizării politicilor de dezvoltare regională.
(2) Agenţiile pentru dezvoltare regională colaborează cu direcţiile regionale de statistică, care le transmit lunar, cu titlu
gratuit, datele statistice specifice necesare fundamentării şi monitorizării politicilor de dezvoltare regională.
Art. 16 - Utilizarea pentru alte destinaţii decât cea pentru care au fost acordate a fondurilor alocate din Fondul naţional pentru
dezvoltare regională, pentru proiectele de dezvoltare regională şi, după caz, a celor din Fondul pentru dezvoltare regională,
inclusiv a sumelor de la bugetele instituţiilor naţionale şi locale, care finanţează activităţile agenţiilor conform prevederilor
din prezenta lege, se constată şi se sancţionează de către organele de control abilitate, potrivit legii.
Art. 17 - (1) În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul aprobă, prin hotărâre, regulamentul-cadru de
organizare şi funcţionare a consiliilor pentru dezvoltare regională.
(2) În termen de 60 de zile de la publicarea regulamentului-cadru prevăzut la alin. (1), consiliile pentru dezvoltare regională
îşi elaborează şi aprobă propriul regulament de organizare şi funcţionare.
Art. 18 - Regulamentele de organizare şi funcţionare ale consiliilor pentru dezvoltare regională se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 19 - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional pentru dezvoltare regională se aprobă prin hotărâre
a Guvernului.
Art. 20 - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, agenţiile pentru dezvoltare regională îşi modifică
corespunzător statutele proprii de organizare şi funcţionare şi le transmit spre aprobare consiliilor pentru dezvoltare regională.
Art. 21 - (1) Directorul agenţiei pentru dezvoltare regională dispune măsurile necesare pentru respectarea reglementărilor
legale în vigoare, referitoare la independenţa auditorilor interni, care îşi desfăşoară activitatea în structurile agenţiei; acesta nu
poate delega această funcţie altor salariaţi; auditorii interni din cadrul agenţiilor îşi exercită activităţile în conformitate cu
legislaţia naţională, armonizată cu standardele internaţionale în domeniul auditului intern.
(2) Structura de audit intern, precum şi auditorii nu pot fi implicaţi în nici una dintre activităţile manageriale, de control sau
de execuţie, din cadrul agenţiei pentru dezvoltare regională.
Art. 22 - (1) Personalul de decizie din cadrul agenţiilor pentru dezvoltare regională nu poate fi implicat şi nu poate desfăşura
activităţi care constituie conflict de interese cu atribuţiile de serviciu şi nu poate fi asociat şi deţine acţiuni sau părţi sociale
într-o societate comercială care beneficiază, sub orice formă, de sprijin financiar sau de alte servicii furnizate de agenţii; în
toate situaţiile, personalul agenţiei este obligat să respecte, indiferent de funcţia pe care o ocupă, actele normative în vigoare
privind conflictul de interese.
(2) Personalul agenţiei, inclusiv personalul din birourile judeţene, indiferent de funcţia pe care o ocupă, nu poate exercita
activităţi în cadrul agenţiei şi nu poate fi numit sau reconfirmat în funcţii de decizie în cadrul acesteia, dacă a suferit
condamnări penale definitive.
Art. 23 - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 24 - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 16 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
 Programul Operational Regional 2007-2013
(REGIO)

Calendarul lansarii licitatiilor deschise de proiecte

Documente strategice
Ghidul Solicitantului
Institutii responsabile
Materiale informative
Legislatie
Biblioteca
Sesiuni de formare

Obiectivele stabilite prin Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013 au fost

concretizate prin 8 programe operaţionale, printre care REGIO.
Programul Operational Regional 2007-2013 este un program care implementeazã elemente
importante ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionalã a PND, contribuind, alãturi de
celelalte Programe Sectoriale, la realizarea obiectivului general al Strategiei National-
Regionale, anume diminuarea disparitãtilor între Regiunile României.

Programul regional va fi finantat în perioada 2007- 2013 din Bugetul de Stat si cofinantat din
Fondul European de Dezvoltare Regionalã - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii
Europene.

Analiza comparativã a Regiunilor de Dezvoltare evidentiazã, dupã 1990, un proces de crestere

a disparitãtilor de dezvoltare economicã si socialã între regiuni. Diferentele de dezvoltare
dintre cea mai dezvoltatã Regiune (Bucuresti - Ilfov) si cea mai putin dezvoltatã (Regiunea
Nord-Est), în termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori. În acelasi timp, se
constatã o crestere a disparitãtilor între Regiunile situate în jumãtatea vesticã a tãrii (Nord-
Vest, Centru si Vest), cu evolutii economice pozitive si un nivel în crestere a numerosi
indicatori ai dezvoltãrii economice si sociale, si cele situate în jumãtatea esticã a tãrii (Nord-
Est. Sud-Est, Sud si Sud-Vest), mai putin dezvoltate.

Urmare a aparitiei si dinamicii acestor procese, puse în evidentã de analizele economice si

sociale, a fost stabilit ca obiectiv global al REGIO sprijinirea regiunilor rãmase în urmã din
punct de vedere al dezvoltãrii, iar în cadrul regiunilor întrucâtva mai prospere, a zonelor mai
slab dezvoltate, prin valorificarea resurselor lor specifice, insuficient exploatate pânã în
prezent, în vederea accelerãrii cresterii economice a acestor areale.

Principala cale identificatã pentru atingerea acestui obiectiv o constituie alocarea diferentiatã
pe Regiuni a fondurilor, în functie de gradul general de dezvoltare al Regiunilor si anume,
invers proportional cu mãrimea PIB / locuitor, astfel încât Regiunile mai putin dezvoltate sã
beneficieze, proportional, de o alocare financiarã mai mare. Aceste fonduri vor fi utilizate
pentru finantarea unor proiecte cu impact major asupra dezvoltãrii regionale si locale:
reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport, educationale si de sãnãtate,
îmbunãtãtirea mediului de afaceri prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor
(parcuri industriale, tehnologice, logistice, de afaceri etc) si sprijinirea initiativelor
întreprinzãtorilor particulari, valorificarea potentialului turistic si cultural prin sprijinirea
dezvoltãrii infrastructurii turistice si a initiativelor antreprenoriale în acest domeniu,
sprijinirea dezvoltãrii centrelor urbane cu potential de crestere economicã, pentru a le crea
conditii sã actioneze ca motoare ale dezvoltãrii regionale si locale.
 SCHEMA GENERALĂ DE FORMULARE A OBIECTIVELOR STRATEGICE DE
DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

Sursa : Conceptul de dezvoltare spaţială, oct. 2006

PROGRAMELE OPERATIONALE ROMANESTI
2007-2013
In perioada 2007-2013 Romania va primi 19,667 miliarde euro din Fondurile Structurale ale
Uniunii Europene.  

Fondurile Structurale ale UE 

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este aplicabila tuturor statelor membre, totalul alocarilor financiare
fiind de 336 mld. euro in perioada 2007 – 2013. Fondurile Structurale contribuie la realizarea celor trei obiective
ale Politicii de Coeziune a UE prin implementarea Programelor Operationale, acestea din urma fiind elaborate la
nivel national.

Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene in perioada 2007 – 2013

Obiectivul “Convergenta”: destinat sa grabeasca dezvoltarea economica pentru regiunile ramase in urma, prin
investitii in capitalul uman si infrastructura de baza.

Obiectivul “Competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de Munca”: destinat sa consolideze competitivitatea si

atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei de munca printr-o dubla abordare (angajati si
angajatori).

Obiectivul “Cooperare Teritoriala Europeana": urmareste intarirea cooperarii la nivel transfrontalier,

transnational si interregional.

Programele Operationale, in functie de eligibilitatea regiunilor, sunt finantate prin intermediul a trei
“reglementari financiare” cunoscute sub numele de Fonduri Structurale.

Fondurile Structurale ale UE pentru perioada 2007 – 2013

 Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR): investitii in transport, crearea de noi locuri de
munca, proiecte de dezvoltare locala, antreprenoriat.
 Fondul Social European (FSE): promoveaza integrarea somerilor si a grupurilor dezavantajate pe piata
muncii, prin finantarea unor masuri de instruire si a unor sisteme de recrutare si asistenta.
 Fondul de Coeziune (FC): asista cele mai putin prospere state membre ale Uniunii Europene cu un
produs national brut (PNB) pe cap de locuitor de mai putin de 90 % din media comunitara.

In perioada 2007-2013, toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei sunt eligibile pentru
Programele Operationale sub obiectivele Convergenta si Cooperare Teritoriala.

Aproximativ 98% din aceasta suma va fi alocata pentru sapte Programe Operationale in cadrul
obiectivului “Convergenta” (diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala intre
regiunile UE).Cele 2% ramase vor fi alocate pentru sase Programe Operationale sub
obiectivul “Cooperare teritoriala” cu tarile invecinate. 

Programele Operationale in Romani

(total contributie UE 19,667 miliarde euro in perioada 2007 – 2013)

Obiectivul Convergenta al Programelor Operationale
 Program Operational (PO) Procent Autoritatea de Management a Programului
sume alocate Operational (PO)
din bugetul
total
1. PO Transport 23% Ministerul Transporturilor
2. PO Mediu 23% Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
3. PO Regional (POR) 19% Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Locuintelor
4. PO Dezvoltarea Resurselor 18% Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de
Umane Sanse
5. PO Cresterea 13% Ministerul Economiei si Finantelor
Competitivitatii Economice
6. PO Dezvoltarea Capacitatii 1% Ministerul Internelor si Reformei
Administrative  Administrative
7. PO Asistenta Tehnica 1% Ministerul Economiei si Finantelor
Obiectivul Cooperare Teritoriala al Programelor Operationale
Program Operational (PO) Procent Autoritatea de Management a Programului
sume alocate Operational (PO)
din bugetul
total
8-13. PO Cooperare 2% Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Teritoriala Locuintelor
 DEZVOLTARE TERITORIALA
Semnificatia conceputului „dezvoltare teritoriala”

Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua si de

perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu valorile,
aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european.

Dezvoltarea teritoriala se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al

urbanismului, care reprezinta ansambluri de activitati complexe de interes general ce
contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit si
la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale.

Gestionarea domeniului la nivelul MDLPL

La nivelul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, atributiile in ceea ce

priveste amenajarea teritoriului, urbanismul si politicile de locuire revin

Directiei Generale Dezvoltare Teritoriala. Astfel, aceasta…

 asigura un cadru legislativ si reglementar unitar în domeniul dezvoltarii teritoriului,

 sprijina elaborarea, adoptarea si implementarea Conceptului Strategic de Dezvoltare
Spatiala a Romaniei – CSDSR 2007-2025,
 elaboreaza documentatii de amenajare a teritoriului,
 sustine elaborarea documentatiilor de urbanism,
 creeaza sistemul informational specific domeniului imobiliar edilitar si bancilor de
date urbane.

Potrivit organigramei MDLPL, Directia Generala Dezvoltare Teritoriala este structurata in

trei directii, dupa cum urmeaza:

 Directia de amenajare a teritoriului - organizata in doua servicii:

a) Serviciul planificare teritoriala,
b) Serviciul cooperare teritoriala interregionala europeana.
 Directia urbanism si dezvoltare locala - constituita din:
a) Serviciul planificare urbana,
b) Serviciul dezvoltare locala,
c) Serviciul sistem informational specific domeniului imobiliar-edilitar si bancilor de
date urbane
d) Secretariatul, organizat la nivel de compartiment, pentru aplicarea HG 834/1991
privind stabilirea si evaluarea unor terenuri detinute de societatile comerciale cu
capital de stat, cu modificarile si completarile ulterioare,
e) Serviciul - Secretariatul pentru declararea utilitatii publice în vederea exproprierii
 Directia politica locuirii - constituita din:
a) Secretariatul Centrului National pentru Asezari Umane (CNAU – Habitat)
b) Serviciul legislatie si reglementari
Cadrul legal

Pentru gestionarea domeniului, au fost adoptate o serie de legi specifice amenajarii teritoriului
si urbanismului, unele in curs de promovare si modificare, iar o serie de acte normative au
incidenta asupra activitatii si constituie legislatie conexa, de ajutor in realizarea atributiilor.

In domeniul dezvoltarii teritoriale, Romania este semnatara unor documente strategice care
stabilesc obiective agreate de mai multe state membre ale organizatiilor europeane sau
internationale de profil.

Partenerii de dialog

In vederea realizarii cu succes a obectivelor de dezvoltare teritoriala, Directia Generala

Dezvoltare Teritoriala colaboreaza cu institutiile aflate in subordinea, in coordonarea sau sub
autoritatea MDLPL:

 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea

Teritoriului,
 Centrul de documentare pentru constructii, Arhitectura, Urbanism si Amenajarea
Teritoriului (CDCAS),
 Registrul Urbanistilor din România.Avand in vedere complexitatea domeniului si
interdisciplinaritatea pe care o impune, multe dintre politicile si programele demarate
se realizeaza in parteneriat cu institutii guvernamentale sau non-guvernamentale de
profil.

De asemenea, s-au semnat acorduri bilaterale de cooperare cu institutii omoloage din Franta,
Ungaria si Republica Moldova pentru a intari schimbul de experienta si de bune practici.

Glosar
O serie de termeni si expresii cu care opereaza specialistii din domeniul dezvoltarii teritoriale
sunt explicati in glosar.

GLOSAR
*din Anexa 2 la Legea 350/2001

 Aprobare – optiunea forului deliberativ al autoritatilor competente de incuviintare a propunerilor

cuprinse în documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, emise in prealabil. Prin
actul de aprobare (lege, hotarare a Guvernului, hotarare a consiliilor judetene sau locale, dupa caz) se
confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic in vederea realizarii
programelor de amenajare teritoriala si dezvoltare urbanistica, precum si a autorizarii lucrarilor de
execuþie a obiectivelor de investitii.
 Avizare – procedura de analizã si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura
ministerelor, administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, avand
ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente
prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. Avizarea se concretizeazã
printr-un act (aviz) cu caracter tehnic si obligatoriu.
 Circulatia terenurilor – schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra
terenurilor prin acte de vanzare-cumparare, donatie, concesiune, arendare.
 Dezvoltare durabila – satisfacerea necesitatilor prezentului, fara a se compromite dreptul generatiilor
viitoare la existenta si dezvoltare.
 Documentatie de amenajare a teritoriului si de urbanism – ansamblu de piese scrise si desenate,
referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele,
actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor pe o perioada
determinata.
 Parcelare – actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata in loturi mai mici, destinate
construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte individuale, de
mica inaltime.
 Programe de dezvoltare – ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de
dezvoltare.
 Protectia mediului – ansamblu de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural si construit in
localitati si in teritoriul inconjurãtor.
 Regimul juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile si
obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor.
 Retea de localitati – totalitatea localitatilor de pe un teritoriu (national, judetean, zona funcþionala) ale
caror existenta si dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relatii desfasurate pe multiple
planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Reteaua de localitati este
constituita din localitarti urbane si rurale.
 Servitute de utilitate publica – sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil
avand un alt proprietar.
 Teritoriu administrativ – suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a
teritoriului: national, judetean si al unitatilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comuna).
 Teritoriu intravilan – totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun
unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul
carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. 
 Teritoriu extravilan – suprafata cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza
(municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan.
 Teritoriu metropolitan – suprafata situata în jurul marilor aglomerari urbane, delimitata prin studii de
specialitate, în cadrul careia se creeaza relatii reciproce de influenta in domeniul cailor de comunicatie,
economic, social, cultural si al infrastructurii edilitare. 
 Zona de protectie – suprafete in jurul sau in prejma unor surse de nocivitate, care impun protectia
zonelor invecinate (statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor, puturi seci,
cimitire, noxe industriale, circulatie intensa etc.).
 Zona protejata – suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor
resurse ale subsolului, in jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentaþiile de
amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta,
functionalitate, inãltime si volumetrie.
 AMENAJAREA TERITORIULUI
Amenajarea teritoriului reprezintã expresia spatialã a politicilor economice, sociale,
culturale si ecologice ale societãtii.

Ea este în acelasi timp o disciplinã stiintificã, o tehnicã administrativã si o politicã condusã ca

o abordare interdisciplinarã si cuprinzãtoare îndreptatã spre o dezvoltare teritorialã echilibratã
si spre o organizare fizicã a spatiului realizatã în interesul colectivitãtilor care îl folosesc, în
concordantã cu valorile si aspiratiile societãtii si cu cerintele integrãrii în spatiul european.

AMENAJAREA TERITORIULUI IN CONTEXT EUROPEAN

La începutul anilor `60 Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei  http://www.coe.int) 

reocupatã de concentrarea excesivã a disparitãtilor regionale, declarã în cadrul rezolutiei
210/1961: cã « este convinsã cã dezvoltarea spatialã armonioasã a
activitãtilor economice, sociale, culturale este irealizabilã fãrã o politicã de amenajare a
teritoriului ».

Prin Rezolutiile 525 si 526/1968 Adunarea Parlamentarã propune Comitetului de Ministri al

Consiliului Europei sã angajeze o nouã formã de cooperare europeanã în domeniul amenajãrii
teritoriului si sã instituie pentru aceasta o conferintã europeanã ministerialã permanentã,
însãrcinatã cu elaborarea noilor orientãri politice de dezvoltare teritorialã a
continentului european si sã asigure armonizarea politicilor nationale în domeniul
amenajãrii teritoriului. 

Prin Rezolutiile 525 si 526/1968 Adunarea Parlamentarã propune Comitetului de Ministri al

Consiliului Europei sã angajeze o nouã formã de cooperare europeanã în domeniul amenajãrii
teritoriului si sã instituie pentru aceasta   Prima Conferintã Europeanã a
Ministrilor Responsabili cu  Amenajarea Teritoriului (CEMAT) 
(http://www.coe.in/CEMAT)  a avut loc în 1970 la Bonn – Germania. 

Din 1970 CEMAT s-a reunit în 12 sesiuni si a adoptat de-a lungul timpului, documente

fundamentale pentru amenajarea teritoriului  european. Dupa 1991 România a participat
constant la Sesiunile CEMAT prin reprezentanti ai ministerului responsabil cu amenajarea
teritoriului.

« Carta Europeanã a amenajãrii teritoriului » adoptatã în 1983, de  CEMAT la

Torremolinos - Spania defineste amenajarea teritoriului ca « expresia spatialã ale
politicilor economice, sociale, culturale si ecologice a tuturor societãtilor » cu urmãtoarele
obiective fundamentale:

 Dezvoltarea socio-economicã echilibratã a regiunilor; 

 Ameliorarea calitãtii vietii;
 Gestionarea responsabilã a resurselor naturale si protectia mediului;
 Utilizarea rationalã a solului.
 

Carta europeanã a amenajãrii teritoriului – document al Consiliului Europei, adoptat de

cea de a 6-a Conferintã Europeanã a Ministrilor Responsabili cu Amenajarea
Teritoriului (CEMAT), care a avut loc la Torremolinos, Spania (mai 1983)

 Schema de Dezvoltare a Spatiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea

spatialã echilibratã si durabilã a teritoriului Uniunii Europene - document al Uniunii
Europene, adoptatã la Consiliul Informal al Ministrilor Responsabili cu Amenajarea
Teritoriului din tãrile Uniunii Europene – Potsdam, Germania (mai 1999)

Principii directoare pentru o dezvoltare teritorialã durabilã a continentului european

– document al Consiliului Europei, adoptat la Conferinta Europeanã a Ministrilor
Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) – Hanovra, Germania (septembrie 2000)

Agenda Teritoriala Europeana - document al COMISIEI EUROPENE (mai 2007)

INITIATIVE COMUNITARE CARE SPRIJINàAMENAJAREA TERITORIULUI

Activitatea de amenajare a teritoriului la nivel european este sprijinitã de INTERREG,

ESPON

Grupările Europene de Cooperare Teritoriala - GECT/EGTC

GECT (Gruparea Europeanã de Cooperare Teritorialã) este o structurã nouã, reglementatã de

Regulamentul nr. 1082 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind
instituirea Grupãrii Europene de Cooperare Teritorialã (GECT), publicat în Jurnalul Oficial al
Comunitãtilor Europene nr. L 210 din 31 iulie 2006. A fost creatã din necesitatea de a
promova cooperarea transfrontalierã, transnationalã si interregionalã între membrii Uniunii
Europene, cu scopul de a consolida coeziunea economicã si socialã.

Printre obiectivele GECT se numãrã simplificarea procesului de cooperare teritorialã la

granitele Statelor Membre, prin oferirea un cadru clar si coerent pentru interventiile la nivel
local, regional si national si preîntâmpinarea barierelor de ordin constitutional, legal si
financiar.

GECT este o structurã cu personalitate juridicã care poate actiona în numele membrilor sãi.
Din GECT pot face parte statele membre, colectivitãtile regionale, colectivitãtile locale,
organismele de drept public, în sensul art. 1(9) subpara. 2 din Directiva 2004/18/EC, precum
si asociatiile celor de mai sus. Entitãti din state terte pot face parte dintr-o GECT, dacã dreptul
intern al statului respectiv sau un acord încheiat între Statul Membru si statul tert permit
aceastã asociere. Membrii GECT trebuie însã sã fie situati pe teritoriul a minim douã state
membre.

GECT pot actiona fie pentru managementul si implementarea programelor de cooperare

teritorialã, fie pentru managementul si implementarea proiectelor co-finantate de cãtre
Uniunea Europeanã prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã, Fondul Social
European si/sau prin Fondul de Coeziune, dar pot realiza si alte actiuni specifice de cooperare
teritorialã între membrii lor, cu sau fãrã contributia financiarã comunitarã. 
Atributiile GECT se stabilesc de cãtre membrii prin Conventie si Statut, dar trebuie sã se
subscrie obiectivului de a facilita si promova cooperarea teritorialã.

În România, cadrul legal necesar pentru aplicarea efectivã a Regulamentului nr.1082/2006 a

fost creat prin Ordonanta de Urgentã a Guvernului nr.127/2007 privind Gruparea Europeanã
de Cooperare Teritorialã (GECT), publicatã în Monitorul Oficial nr. 769 din 13 noiembrie
2007.

În conformitate cu prevederile art.3 alin.1 din O.U.G. 127/2007, Ministerul Dezvoltãrii,

Lucrãrilor Publice si Locuintelor a fost desemnat Autoritate de notificare, având atributii
legate de gestionarea dosarelor GECT.

 REGULAMENTUL (CE) NR. 1082/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI

AL CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind o grupare europeanã de cooperare
teritorialã GECT)
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.127/2007 privind Gruparea europeana de
cooperare teritoriala

Sectiunea GECT de pe pagina Comitetului Regiunilor

Sectiunea GECT de pe pagina INTERACT
Sectiunea GECT de pe pagina DG Regio - CE
 
 PLANUL DE AMENAJARE A
TERITORIULUI NATIONAL – PATN
PATN este suportul dezvoltãrii complexe si durabile inclusiv al dezvoltãrii regionale a
teritoriului si reprezintã contributia specificã a tãrii noastre la dezvoltarea spatiului european
si premiza înscrierii în dinamica dezvoltãrii economico-sociale europene.

Planul de Amenajare a Teritoriului National are caracter director si fundamenteazã

programele strategice sectoriale pe termen mediu si lung si determinã dimensiunile,
sensul si prioritãtile dezvoltãrii în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul
cerintelor europene.

Planul de Amenajare a Teritoriului National – PATN – se elaboreazã pe sectiuni specializate,

care sunt aprobate prin lege de cãtre Parlamentul României.

Sectiuni ale planului de amenajare a

teritoriului national - PATN - elaborate

 Sectiuni ale planului de amenajare a teritoriului national - PATN - în curs de elaborare

 Anunt consultare publica - 09 iunie 2008

 Anunt reprogramare consultare publica - 27 martie 2008
 Anunt reprogramare consultare publica - 25 februarie 2008
 Anunt pentru consultare publica - 27 decembrie 2007
 Proiect de Lege
 Metodologie
 Studii de fundamentare
 Observatii

 Raportul de mediu
 Sectiuni ale planului de amenajare a teritoriului national - PATN - în
perspectivă

Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a VII-a - Infrastructura pentru

educatie
Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a VIII-a - Zone rurale

Exemplu de set de legi necesare realizării PATN-ului (Sectiunea a IV-a)

Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati

LEGE Nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
LEGE Nr. 100 din 19 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 351/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi
LEGE Nr. 308 din 12 iulie 2006 pentru completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi
LEGE Nr. 322 din 14 iulie 2006 pentru declararea comunei Livada, judeţul Satu Mare, oraş
LEGE Nr. 413 din 29 decembrie 2005 pentru declararea comunei Pantelimon, judeţul Ilfov, oraş
LEGE Nr. 414 din 29 decembrie 2005 privind declararea comunei Măgurele, judeţul Ilfov, oraş
LEGE Nr. 415 din 29 decembrie 2005 pentru declararea comunei Bragadiru, judeţul Ilfov, oraş
LEGE Nr. 385 din 16 decembrie 2005 privind declararea ca oraş a comunei Podu Iloaiei, judeţul
Iaşi
LEGE Nr. 207 din 29 iunie 2005 pentru declararea ca oraş a comunei Chitila, judeţul Ilfov
LEGE Nr. 543 din 25 noiembrie 2004 privind declararea ca oraş a comunei Răcari, judeţul
Dâmboviţa
LEGE Nr. 332 din 8 iulie 2004 pentru declararea ca oraş a comunei Dragomireşti, judeţul
Maramureş
LEGE Nr. 203 din 25 mai 2004 pentru declararea ca oraş a comunei Pătârlagele, judeţul Buzău
LEGE Nr. 134 din 26 aprilie 2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa
LEGE Nr. 86 din 5 aprilie 2004 privind declararea ca oraş a comunei Popeşti-Leordeni, judeţul
Ilfov
LEGE Nr. 87 din 5 aprilie 2004 pentru declararea ca oraş a comunei Voluntari, judeţul Ilfov
LEGE Nr. 83 din 5 aprilie 2004 pentru declararea ca oraşe a unor comune
LEGE Nr. 79 din 26 martie 2004 pentru declararea ca oraş a comunei Ştefăneşti, judeţul Botoşani
LEGE Nr. 80 din 26 martie 2004 pentru declararea ca oraş a comunei Flămânzi, judeţul Botoşani
LEGE Nr. 81 din 26 martie 2004 pentru declararea ca oraş a comunei Bucecea, judeţul Botoşani
LEGE Nr. 45 din 17 martie 2004 pentru declararea ca oraş a comunei Ungheni, judeţul Mureş
LEGE Nr. 12 din 24 februarie 2004 privind declararea ca oraş a comunei Săcueni, judeţul Bihor
LEGE Nr. 582 din 22 decembrie 2003 pentru declararea ca oraş a comunei Murgeni, judeţul
Vaslui
LEGE Nr. 583 din 22 decembrie 2003 pentru declararea ca oraş a comunei Sântana, judeţul Arad
LEGE Nr. 584 din 22 decembrie 2003 pentru declararea ca municipiu a oraşului Gheorgheni,
judeţul Harghita
LEGE Nr. 585 din 22 decembrie 2003 pentru declararea ca municipiu a oraşului Marghita, judeţul
Bihor
LEGE Nr. 547 din 18 decembrie 2003 pentru declararea ca municipiu a oraşului Lupeni, judeţul
Hunedoara
LEGE Nr. 548 din 18 decembrie 2003 pentru declararea ca municipiu a oraşului Vulcan, judeţul
Hunedoara
 LEGE Nr. 408 din 17 octombrie 2003 pentru declararea ca oraş a comunei Roznov, judeţul Neamţ
LEGE Nr. 409 din 17 octombrie 2003 pentru declararea ca oraş a comunei Sângeorgiu de
Pădure, judeţul Mureş
LEGE Nr. 410 din 17 octombrie 2003 privind declararea ca oraş a comunei Berbeşti, judeţul
Vâlcea
LEGE Nr. 382 din 30 septembrie 2003 pentru declararea ca oraş a comunei Sărmaşu, judeţul
Mureş
LEGE Nr. 391 din 30 septembrie 2003 privind declararea ca municipiu a oraşului Beiuş, judeţul
Bihor
LEGE Nr. 336 din 8 iulie 2003 pentru declararea ca oraş a comunei Sălişte, judeţul Sibiu
LEGE Nr. 263 din 13 iunie 2003 pentru declararea ca oraş a comunei Miercurea Nirajului, judeţul
Mureş
LEGE Nr. 674 din 19 decembrie 2002 privind declararea ca oraş a comunei Ghimbav, judeţul
Braşov
LEGE Nr. 429 din 27 iunie 2002 privind declararea ca oraş a comunei Băbeni, judeţul Vâlcea
 PLANUL DE AMENAJARE A
TERITORIULUI ZONAL REGIONAL –
PATZR
PATZR se elaborează pentru teritoriul unei regiuni de dezvoltare şi fundamentează planurile de
dezvoltare regională

Amenajarea teritoriului la nivelul regiunilor de dezvoltare constă în:

 corelarea strategiilor şi politicilor de dezvoltare durabilă la nivelul judeţelor cu elaborarea

planurilor de amenajare a teritoriului,
 urmărirea aplicării acestora prin programe de dezvoltare durabilă, planuri de acţiuni şi proiecte
coordonate la nivelul judeţean şi local.

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional (PATZR) este un document cu caracter director,
menit să realizeze concretizarea strategiilor sectoriale în teritoriu, să fundamenteze planurile de
dezvoltare regională şi să contribuie la soluţionarea unor probleme specifice apărute în regiunea de
dezvoltare.

PATZR este o documentaţie care are importanţă deosebită pentru:

 coordonarea şi armonizarea dintre prevederile Planurilor de Amenajare a Teritoriului

Judeţean (PATJ) din judeţele regiunii de dezvoltare,
 coordonarea spaţială a programelor şi proiectelor prioritare regionale, precum şi a
repartizării fondurilor europene atrase la nivelul regiunilor.
 PLANUL DE AMENAJARE A
TERITORIULUI ZONAL – PATZ
PATZ se întocmeste pentru teritorii grupate într-o zonã cu caracteristici comune, geografice,
economice sau/si de altã naturã, care cuprinde în întregime sau partial teritoriul administrativ
al mai multor unitãti teritorial administrative.Acest tip de plan genereazã politici teritoriale
zonale pe probleme concrete de interes comun.

Planurile de Amenajare a Teritoriului Zonal – in functie de teritoriul pentru care se

elaboreazã pot fi: regional, interjudetean, interorãsenesc, intercomunal, periurban,
metropolitan (al municipiilor de rangul 1) si frontalier.  

Aceste planuri definesc cadrul de desfãsurare a activitãtilor economice si sociale în

concordantã cu planurile de amenajare a teritoriului superioare.

Pe baza acestor planuri se stabileste profilul socio-economic si zonificarea teritoriului în

functie de posibilitãtile de dezvoltare a unitãtilor economice corelate cu disponibilul de fortã
de muncã, amplasarea constructiilor, dotãrilor si echipãrilor, respectând patrimoniul natural,
trãsãturile specifice urbanistice si utilizarea rationalã a terenurilor în cadrul unei organizãri
structurale a perimetrului construibil. 

Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal - PATZ - elaborate

Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal - PATZ -  în curs de elaborare

 Planul de amenajare a teritoriului zonal al bazinului hidrografic al râului Tisa

  INITIATIVA PRIVIND DEZVOLTAREA TERITORIALA DURABILĂ IN BAZINUL
HIDROGRAFIC AL RÂULUI TISA

OBIECTIV
Implementare cu ajutorul amenajării teritoriului  a Principiilor directoare privind dezvoltarea
spaţială durabilă pe continentul european în bazinul hidrografic al râului Tisa 

Plecând de la decizia Comitetului de Ministri ai CE din 2001 privind posibilitatile de contributie ale
Consiliului Europei în caz de catastrofa ecologica pe un curs de apa, ca în cazul Tisei si Somesului,
ministrii responsabili cu amenajarea teritoriului din Ungaria, Slovacia, România, Serbia – Muntenegru
si Ucraina au semnat, la 16 septembrie 2003, in cadrul celei de a 13-a sesiuni a Conferintei europene
a Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului (CEMAT) din statele membre ale Consiliului
Europei, tinute la Ljubliana (Slovenia), „Initiativa cu privire la dezvoltarea teritoriala durabila în
bazinul hidrografic al râului Tisa” si au adoptat „Declaratia cu privire la dezvoltarea teritoriala
durabila în bazinului hidrografic al râului Tisa”.

Initiativa, are ca obiectiv, implementarea Principiilor Directoare Privind Dezvoltarea Teritoriala Durabila
pe Continentul European, (GPSSDEC-CEMAT), adoptate de a XII-a Conferinta a Ministrii responsabili
cu amenajarea teritoriului (CEMAT), ce a avut loc la Hanovra (Germania) pe 8 septembrie 2000
(Rezolutia nr.1), în cadrul procesului de dezvoltare teritoriala integrata.
 PLANUL DE AMENAJARE A
TERITORIULUI JUDETEAN - PATJ
Planul de amenajare a teritoriului judetean - PATJ - se întocmeste pentru teritoriul
administrativ al  judetului si reprezintã expresia spatialã a programului de dezvoltare socio-
economicã a acestuia. PATJ are rol de armonizare a dezvoltãrii durabile a teritoriului si preia
prevederile planurilor de amenajare a teritoriului zonal sau national.

Elaborarea acestor planuri este o conditie pentru realizarea Planurilor Urbanistice Generale
ale unitãtilor administrativ teritoriale componente. 90% din judetele tãrii au planurile de
amenajare a teritoriului judetean avizate si aprobate conform legii.

Planurile de amenajare a teritoriilor zonale – PATZ - si judetene - PATJ - contin programe de

mãsuri pe termen scurt, mediu si lung care privesc înlãturarea sau ameliorarea
disfunctionalitatilor si disparitãtilor care se manifestã în acea zonã.

PLANURI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN – PATJ

 Plan de Amenajare a Teritoriului Judetean ILFOV

 ETAPA I - Elemente care conditioneaza dezvoltarea / Diagnostic,
prioritati

 ETAPA a II-a - Strategia de dezvoltare / Planul de mãsuri

 Studiu pilot – Actualizare plan de amenajare a teritoriului judetean
Prahova
 VOLUMUL I: Situatia existenta / Probleme si prioritati

 VOLUMUL II: Propuneri / Program de masuri

 Reactualizare plan de amenajare a teritoriului judetean Vaslui
 VOLUMUL I - Diagnostic, prioritati

 VOLUMUL II - Strategia de amenajare a teritoriului

 SITUATIA ELABORARII SI APROBARII PATJ

REGLEMENTÃRI ÎN DOMENIUL AMENAJÃRII TERITORIULUI

 LEGE Nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul (forma actualizata

2007)
 LEGE Nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
 LEGE Nr. 168 / 2007 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 18/2007 pentru
modificarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului
si urbanismul
 LEGE Nr. 289 / 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350 / 2001 privind
amenajarea teritoriului si urbanismul
 LEGE Nr. 464 / 2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 69/2004 pentru
completarea art. 38 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul
 HOTÃRÂRE Nr. 932 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finantarea de la
bugetul de stat a hãrtilor de risc natural pentru cutremure si alunecãri de teren
 HOTÃRÂRE Nr. 26 / 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea
dreptului de semnãturã pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de
 urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului
Urbanistilor din România 
 HOTÃRÂRE Nr. 447 / 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul
de elaborare si continutul hãrtilor de risc natural la alunecãri de teren si inundatii
 HOTÃRÂRE Nr. 382 / 2003 privind exigentele minime de continut ale
documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism pentru zonele cu riscuri
naturale; privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a
teritoriului si urbanism pentru zonele cu riscuri naturale.
 HOTÃRÂRE Nr. 525 / 1996 Republicatã pentru aprobarea Regulamentului general
de urbanism
 ORDONANTA Nr. 18 / 2007 pentru modificarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
 ORDONANTÃ Nr. 69 / 2004 pentru completarea art. 38 din Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului si urbanismul
 ORDIN Nr. 6 / 2003 privind mãsuri pentru respectarea disciplinei în domeniul
urbanismului si amenajãrii teritoriului în scopul asigurãrii fluidizãrii traficului si a
sigurantei circulatiei pe drumurile publice de interes national si judetean
 ORDIN Nr. 293 / 2006 pentru aprobarea modelului si continutului Legitimatiei de
control destinate utilizãrii în activitatea de control al statului în amenajarea teritoriului,
urbanism si autorizarea executãrii lucrãrilor de constructii, precum si cu privire la
aplicarea unitarã a prevederilor legale în domeniul calitãtii în constructii
 DECRET Nr. 488 / 2001 pentru promulgarea Legii privind amenajarea teritoriului si
urbanismul
 Continutul cadru al documentatiilor de amenajare a teritoriului în concordantã cu
prevederile Legii amenajãrii teritoriului si urbanismului; (în curs de aprobare)
 Documente strategice
DOCUMENTE INTERNATIONALE

 Amenajarea teritoriului
Carta Europeana a Amenajarii Teritoriului - CEMAT, Torremolinos, 1983
Schema de Dezvoltare a Spatiului Comunitar - UE, Postdam, mai 1999
Rezolutiile Conferintei Europene a Ministrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului -
CEMAT, Hanovra, 7-8 septembrie 2000
Directivele si Recomandarile Consiliului Europei in domeniu (cooperare transfrontaliera,
autonomie regionala, Conventia Europeana a Peisajului, Carta Europeana a Zonelor Rurale)
Agenda Teritoriala Europeana, mai 2007
Conventia europeana a peisajului, octombrie 2000
      versiunea in RO
      versiunea in FR
Conventia Europeana a Peisajului (EN)
Raportul Andria, martie 2007

 Dezvoltarea durabila
Principiile directoare pentru o dezvoltare teritoriala durabila a continentului european -
CEMAT, Hanovra, septembrie 2000
Programul de la Lille - UE, Marsilia, octombrie 2000
Concluziile Consiliului European de la Göteborg - UE, Göteborg, mai 2001
Declaratia Mileniului (ONU, New York, iunie 2001)
Declaratia privind Dezvoltarea Durabila (ONU, Johannesburg, august 2002)
Carta de la Leipzig privind dezvoltarea durabila a oraselor, 24-25 mai 2007

 Dezvoltarea spatiala
Recomandarea Comitetului de Ministri ai Statelor membre ale Consiliului Europei privind
principiile directoare pentru o dezvoltare spatiala durabila a continentului european (30
ianuarie 2002)
     varianta in lb. engleza
     sinteza in lb. romana
Perspectiva europeana privind dezvoltarea spatiala - Potsdam, mai 1999
Conceptul national de dezvoltare spatiala, octombrie 2006

 Documente generale
Strategia de la Lisabona - UE, Lisabona, martie 2000
Declaratia de la Rio si Agenda 21 - ONU, Rio de Janeiro, iunie 1992
Declaratia de la Istanbul si Agenda Habitat - ONU, Istanbul, iunie 1996
 MDLPL
Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL) are ca
principale domenii de activitate planificarea, dezvoltarea teritoriala
nationala si regionala, cooperarea transfrontaliera, transnationala si
interregionala, urbanismul si amenajarea teritoriului, construirea de
locuinte.

In aceste domenii, MDLPL gestioneaza 48 de programe finantate din fonduri

europene si nationale. Programele cu finantare europeana sunt: Programul
Operational Regional 2007-2013 (REGIO), 11 programe de cooperare teritoriala
europeana, programe PHARE Coeziune economica si sociala, programe PHARE
cooperare transfrontaliera.  Programele finantate in totalitate din bugetul
de stat sunt destinate dezvoltarii teritoriale, construirii de locuinte,
reabilitarii termice a blocurilor de locuinte, consolidarii cladirilor cu
risc seismic, dezvoltarii infrastructurii rurale, construirii de sali de
sport si de camine culturale.

Unitati in subordinea MDLPL

o Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic
o Centrul de Documentare pentru Constructii, Arhitectura, Urbanism si
Amenajarea Teritoriului CDCAS

Unitati in coordonarea MDLPL

o Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia
Constructiilor INCERC Bucuresti
o Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Urbanism si Amenjarea
Teritoriului - URBANPROIECT Bucuresti

Unitati sub autoritatea MDLPL

o Agentia Nationala pentru Locuinte ANL
o Compania Nationala de Investitii "C.N.I." S.A.

Agentii de dezvoltare regionala

o ADR Nord-Est
o ADR Sud-Est
o ADR Sud Muntenia
o ADR Sud-Vest - Oltenia
o ADR Vest
o ADR Nord-Vest
o ADR Centru
 o ADR Bucuresti - Ilfov

BIROURI DE COOPERARE TRANSFRONTALIERA

 Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Oradea - pentru granita
România-Ungaria
 Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Cãlãrasi - pentru granita
România-Bulgaria
 Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Suceava - pentru graniþa
România-Ucraina
 Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Timisoara - pentru graniþa
România-Serbia si Muntenegru
 Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Iasi-pentru granita România-
Moldova