Sunteți pe pagina 1din 41

1. Pregatirea santierului.

n componena procesului de pregtire inginereasc a terenului intr un ir de procese aa ca curirea i


nivelarea terenului, ndeprtarea apelor provenite din precipitaia atmosferice, lucrri de epuismente,
mbuntirea proprietilor pmnturilor, efectuarea lucrrilor topometrice, permutarea reelelor
existente .a. Defriarea stratului vegetal se face n aa mod ca s se pstreze copacii ce nu cad n
zona viitoarei cldiri. n acest scop ei se ngrdesc cu resturi de cherestea. Arbutii i tufarii decorativi
ce pot fi replantai se replanteaz. Pueii copacilor i arbutilor se taie i se ndeprteaz de la antier
pentru a fi folosii. Rdcinele mari se scot cu tractoarele. Gunoiul i resturile rmase se strng i se
transport la gunoiti. Cheltuelile pentru organizarea acestor lucrri se introduc n preul de cost a
obiectului construciei. Cu buldozerul se taie i se deplaseaz pmntul, aezndul n rulouri, care pe
urm se ngrmdesc,se ncarc n autobasculant cu excavatorul i se transport la locurile unde este
nevoie. Cu greiderul pmntul se taie i se deplaseaz ntr-o parte, cu fiecare trecere pmntul se
mrete n volum i se transport astfel formndu-se un rulou n lungime, care dup aceasta se
ngrmdete cu buldozerul, cu screiperul stratul vegetal dup scoatere se transport n grmezi
vremelnice sau se transport i se depune sub form de straturi cu grosimea necesar n locurile
predestinate nverzirii, trasarea i fixarea axelor clirii ine de determinarea i fixarea lor pe teritoriu.
Modurile de trasare i fixare a axelor pe teritoriu sunt diferite i depind de tipul cldii i dup modul
de executare a lucrrilor. Trasarea axelor pe terenul de fundaie se ncepe cu aducerea i fixarea pe
teren a semnelor axelorde lucru principale, n calitate de care se folosesc de regul, xele principale ale
cldirii dup aceasta n jurul viitoarei gropi de fundaie la distana de 2-3m de la marginea superioar a
ei, paralel cu axele de lucru se instaleaz o mprejmuire care const din bare de metal btute n pmnt
sau pari de lemn i cu scnduri btute pe ei, scndura trebuie s fie de o grosime nu mai mic de 40mm
s aib muchie pe partea de fa i s se sprijine nu mai puin dect pe trei pari ngropai. Pentru ca s
treac transportul n mprejmuire se las treceri, adic nu se face o mprejmuire integr, ci una parial
cu trecere pe mprejmuire. Axele se fixeaz de ngrdire cu ajutorul cuielor sau buloanelor i se
numeroteaz. Dimensiunile gropii de fundare pe sus, pe jos i alte caracteristici ale ei se macheaz cu
rui. ngrdirea dat se folosete numai n faza iniial a construciei, dup ridicrea prii inferioare a
cldirii, axele principale se transfer pe totul ei. Pentru cldirile liniare lungi se aranjeaz numai
ngrdiri transversale care se amplaseaz pe locuri drepte peste 50 m, iar pe cele arcuite peste 20m.
Deasemenea se folosesc ngrdiri metalice la etapa pregtitoare a terenului ctre construcie este
necesar de a efectua lucrrile tomometrice n vederea trasrii pe teren a reelei geodezice orizontale ce
va servi pe viitor pentru amplasarea pe teren a construciei i pentru efectuarea controlului geodezic pe
parcursul lucrrilor de construcie. n rezultatul lucrrii topometrice pe teren sunt amplasai reperi ce
formeaz linii roii sau reele geodezice de construcie. Reeaua geodezic a construciei const din
axe longitudionale i transversale ce sunt paralele cu axele cldirii amplasate n interiorul lor, liniile
rosii se trseaz la construirea cartierilor locative i prezint o reea ce coincide cu reeaua de strzi.
Amplasarea pe teren a liniilor roii se efectuiaz folosind coordonatele punctelor de intersecie,
ungiurilor de orientare i distanei dintre puncte. Reeaua geodezic este prezentat printr-un sistem
geometric format din ptrate i dreptunghiulare care pot fi de baz i auxiliare, dimensiunile figurilor de
baz sunt de 200-400m, iar a celor auxiliare 20-40m. Reeaua geodezic este proiectat pe planul
general de construcie, mai rar pe planul topografic al antierului. La elaborarea proiectului reelei
geodezice se determin coordonatele punctelor reelei pe planul general de construcie se aleg n
prealabil metodele de trasare i ntrire pe teren a acestor puncte.Trasarea reelei geodezice de
construcie ncepe cu stabilirea pe teren a direciei de baz. n acest scop sunt folosite punctele reelei
geodezice de stat ce se afl pe terenul antierului. Dup coordonatele dreptunghiulare ale punctelor
geodezice i ale punctelor proiectate ale reelei geodezice de construcie se determin coordonatele
polare c
1
, c
2
, c
3
i ungiurile b
1
,

b
2
,

b
3
, dup care pe teren sunt situate direciile de baz (AB, AC) de la
aceste direcii pe tot terenul se traseaz punctele reelei geodezice de construcie care sunt ntrite pe
teren ca repere de referin. Semnele se funcioneaz, de regul, din evi ntrite bine n sol i umplute
cu amestec de beton sau de grinzi, din enile de la ci ferate betonate bine. Nivelul bazei reperului
trebuie situat la adncimea nu mai mic de 1m de la linia de nge a solului.

2. Pregatirea inginereasca a santierului. Evacuarea apelor de suprafata si denivelarea pinzei freatice.
Pe terenul de constructii pot aparea: ape straine (se acumuleaza de pe versanti, pantele terenurilor alaturate
santierului formate in rezultatul ploilor, zapezii); ape proprii
(apa care se acumuleaza direct pe teren de la ploi, zapada).
Apele de adincime sunt apele freatice pinza carora se gaseste
la suprafata. Evacuarea apelor subterane cu cota inalta poate
fi executata prin sistemele de drenaj inchis sau deschis. Pt
captarea apelor straine trebuie prevazute drenaje de suprafata
in partea superioara a terenului (in partea cu cota de nivel a
versantului mai mare). Drenajul de suprafata (deschis)
reprezinta un traneu sau un canal de garda cu panta
i=0.005.In timpul lucrarilor de planificare verticala a terenului
se formeaza o panta nu prea mare de 0.001-0.002 si se construeste canalul pt colectarea apelor.
Drenaje de adincime (inchise) are scopul de a capta apele de adincime (3-5m) pinza carora variaza.
Drenajul inchis se face sub forma de transeu cu panta in directia scurgerii apei si se umpla cu prundis, nisip
sau pietris. Pt a mari eficacitatea drenajului la fundul transeului se instaleaza o teava perforata din
asbociment sau beton. In teava viteza apei este mult mai mare
decit in materialele de drenare. Acest canal de drenare se
instaleaza mai jos de cota de inghet a solului.1-strat de pamint
amenajat; 2-nisip marunt; 3-nisip mascat; 4-prundis (pietris
concasat); 5-teava perforata; 6-strat compactat.Evacuarea apei din
groapa de fundatie se face prin epuismente: directe
(gravitationale) si indirecte (extragere fortata a apei cu pompe).
Epuism directe se efectueaza prin pomprea directa a apei din
groapa de fundare si se foloseste atunci cnd fluxul de ap
subterana este mic, cnd diferena de nivel dintre fundul gropii i
nivelul apei este mic i cnd sub fundul sapaturii nu exista un
strat permeabil sub presiune, care ar periclita stabilitatea spturii.
Avantajele: sistema functioneaza imediat; nu avem lucrari de
pregatire complicate; in termen scurt se pompeaz apa.
Dezavantaje: dupa intreruperea procesului de pompare imediat apare apa; permanent talpa gropii de
fundare este umeda. Epuismente indirecte. Sistema de epuismente cu filtre aciculare:
1-groapa de fundare; 2-filtre aciculare; 3-colector; 4-vacuum pompa; 5-nivelul coborit al apei. n=Q/q, unde
n-nr de filtre aciculare; Q-cantitatea de apa care se acumuleaza in timp de o ora; q-capacitatea unui filtru 5-
6m
3
.Filtrele aciculare se folosesc at cnd nivelul apei subterane e pn
la 4-5m, n nisipuri fine, prfoase. Filtru e nzestrat la vrf cu un
dispozitiv special, avnd o bul nvelit n cauciuc ce lucreaz ca un
ventil. nfigerea lui se face cu un jet de ap sub presiune pn la
0,3Mpa. Ajuns la adncimea stabilit, jetul de ap se oprete, bula se
ridic, iar apa din strat patrunde prin orificiile laterale ale filtrului.
Filtrele se conecteaz prin conducte la o pomp cu vacuum astfel nct
s poat absoarb i apa i aerul. Ejectoarele aciculare i pompele de
adncime se folosesc n cazul spturilor de volum i adncimi mari la
depresionarea nivelului apei cu 20-30m. Partea interioara a filtrului ejector e asemntoare cu cea a filt.
acicular, iar partea superioara e compus din 2 evi: extern i intern. Cea intern e dotat cu un filtru
ejector. Apa sub presiune de 750-800 kPa e ndreptat n spaiul dintre eava externa i interna iar prin
furtun se ndreapt n sus prin eava interna. n aceste condiii apa de lucru i schimb brusc viteza i in
furtun aerul se decompenseaz puternic, ca rezutat este absorbit apa subteran. Apa subteran
amestecndu-se cu apa de lucru, e ndreptat spre rezervor, unde surplusul de apa se scurge de sinestttor
sau se absoarbe cu ajutorul unei pompe de nivel jos. In cazul necesitii micorrii nivelului apei mai jos de
20m se folosesc sondele de epuismente dotate cu pompe de adncime. Sondele se execut n foraje tubulare
de 200-600mm i se echipeaz cu filtre. Apa din sonde este absobit cu pompe de adncime de nivel nalt.

0.005 0.005
100
99.5
99
98.5
0.001
1
I
I
2
3
3

4. Executarea umpluturilor. Compactarea i consolidarea a terenurilor
Clasificarea pam dupa tasabilitate: tip I-nu se taseaza la; tip II-pam care se taseaza la umezire
Metodele de combatere a tasabilitatii a pam: 1-met de suprafata; 2-prin edificarea pernelor artificiale de
pam; 3-combaterea tasabilit prin metode adinci de compactare; 4-prin umezire cu exploziv.
Comp. teren se execut la amenajarea teren, la umplerea n rambleu a teren, la umplerea traneelor
fundaiilor, pmnt sub pardosea. Comp teren se efectueaz n straturi de aceeai grosime. Pt acesta
pmntul se niveleaz cu buldozere sau greidere. Pm-le uscate nainte de comp treb umezite, iar cele
supraumezite se usuc. Metode folosite:1)comp. prin rulare 2)prin batere 3)prin vibrare 4)metode
combinate(rulare si batere,vibrare si batere)
prin rulare prin batere prin vibrare
Met de compactare prin rulare e o actiune statica a materialului care e executata cu ajutorul unui rulou,
unei roti de pneuri. 1-suprapunerea urmelor 2-directia compactarii de la marginea rambleului spre mijloc 3-
latimea stratului compactat 4-strat afinat de sol 5- strat compactat 6-zona compactata cu compactoare
manuale 7-strat de sol compactat cu ruloul pt compactarea (cilindrarea) pamint necoezive (nisip); 2)cu
proeminente (crampoane) pt compactarea pamint coezive (argila s.a.) cu gros strat=35-40cm. Dupa modul
de deplasare: autopropulsate, tractate. Met de compact pe pneuri executa o presiune statica si totodata o
framintare a materialului dat datorita reliefului special al pneurilor. Astfel se sigura o copactare mai
efectiva si transmiterea uniforma a presiunii statice. copmactoarele pe pneuri pot fi tractate sau
autopropulsate (ultimile sunt mai raspindite). De obicei acest tip de comp. au masa lestata. Adincimea de
compactare a utilajului 15-25cm. Nr de treceri pe acelasi loc 4-6 ori, in dependenta de tipul si umeditatea
solului.Cele autopropulsate au 2, 3 axe pe care sunt amplasate rotile. Met de compactare prin batere se
realizeaza prin socul repetat produs de o masa relativ mare lasata sa cada liber de la o anumita inaltime.
Principalele utilaje sint maiurile sau placile grele suspendate de un utilaj de ridicare (macarale cu brat).
Capacitatea de ridicare a macaralelor 1.5-2 ori ma mare ca masa maiului. Masa maiului: 1-4t, sunt
executate din metal, aliaje de fonta sau beton armat. Inaltimea de cadere 4-6m. Nr de lovituri pe o amprenta
5-11. Domeniul de utilizare a metodei e destul de limitat: la compactarea gropilor de fundatie de mare
adincime; la santuri; terenuri de fundatie a cosurilor de fum. De obicei se utilizeaza la compact pam
stincoase. E interzisa utilizarea met in nemijlocita apropiere a cladirilor existente. Compactarea se executa
in forma de fisii cu suprapunerea acestora. Centrul de greutate sa fie cit mai jos. Compactarea se finalizeaza
cind survine refuzul de compactare, adica deplasarea solului e de 1-2cm. Adincimea de compactare:0.3-1m.
Utilajele vibratoare actioneaza pe suprafata terenului transmitindu-i acestuia sub forma de oscilatii undele
de vibratii. De la suprafata terenului undele sunt transmise in corpul materialului (in sol) si ca urmare
particolele solide incep sa se deplaseze una fata de alta asezindu-se compact. Compactoarele prin vibrare in
comparatie cu celelate metode (batere sau rulare) asigura o adincime d comp. mai >. Se utilizeaza deobicei
in combinatie cu utilaje-vibratoare prin rulare. Combinatia acestora permite de a utiliza cit mai efectiv
undele de oscilatie si presiunea statica a utilajelor prin rulare Se utilizaz met mixt sau combinat pt a
atinge un procent mai nalt de comp-re, mai nti se comp cu rulourile comp-re, apoi cu rulourile pe pneuri.
Tipurile de maini de comp sunt alese n raport cu indicii tehnico-econ, dup volum, gradul de comp,
condiiile n care decurge comp i a lucrrilor n ntregime.
Execut pernelor de pm. Pernele de fundatie se realizeaza ca o constructie artificiala din strat cu trat. Pt
aceasta din masivul de pam tasabil se scoate pam tasabil pina la cota de proiect si in acest spatiu acelasi
pamint se imprastie strat cu strat pina la cota indicata in proiect. Normativele privind edificarea pernie
artificiale interzice utilizarea in acest scop a urmatoarelor paminturi pt edificare: nisip prafos, materiale
argiloase (strat fertil, deseuri...), materiale calcaroase, materiale cu concentratie
mare de minerale, pam inghetate (dar se accepta pamintul cu 10% de bulgari
inghetati <150mm), argile grase si cu umeditate sporita. Pernele de nisip sau
prundi sunt predestinate pt distribuirea presiunii de la fundaie pe o suprafa mai
mare, sau cu scopul de a schimba stratul slab de pm de sub fundaie. n cadrul lucrrilor pt executar funda
intr transportarea i descrcare mat, nivelarea lui, umezirea, i comp la cota dat.


6. Tehnologii de realizare a edificiilor subterane din b/a monolit prin metoda pereti mulati,,

Construciile subterane sunt folosite pe deplin n majoritatea ramurilor economice. n funcie
de condiiile geologice i hidrogeologice adnci de amlasare exist mai multe metode de realizare a
acestor construcii. n baza argumentrilor tehnico-economice n practica de construcii se utilizeaz
urmtoarele metode de execuie a construciilor subterane: 1) Prin spturi deschise 2) Metoda
perei mulai 3) Metoda cheson deschis
Metoda spturilor deschise se utilizez n cazuri cnd fundaia construciei se amplaseaz pn la
adncimea 6-7m i condiiile hidrogeologice permit acest lucru.
Metoda prin perei mulai se utilizeaz n urmtoarele cazuri:a)constructia este adincita in stratul
impermiabil b)terenul este dens constituit c) Nivelul apelor subterane este ridicat d)Este necesar de
a efectua constructii in apropierea celor existente
Tehnologia de efectuare a peretilor mulati depinde de natura pamintului, de latimea si adincimea
transeei. Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,2m cu adncimea h=8-10m. i
perei verticali ntr-un mediu noroios-betonitic n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea
n ele, a pereilor construciei subterane din beton armat monolit. Realizarea pereilor mulai din
beton armat monolit cu lucrri pregtitoare i anume:
1) Se efectuiaz trasarea geodezic 2) Se pregtete utilajul de preparare, depozitare i pompare a
noroiului betonitic.
3) Se realizeaz grinzile cu ghidaj la cota suprafeei solului
pe tot perimetrul construciei. Lucrrile de baz se efectuiaz
pe sectoare cu lungimea egal cu 4-6m. Mai nti se execut
poriunile de perete pe sectoarele impare i dup ntinderea
suficient a betonului pe sectoarele pare.
Tehnologia:
1)Se sap traneul pn la cota de proiect cu ajutorul
graiferului n mediul betonitic (nivelul noroiului se va
menine la cota inferioar a grinzii de ghidaj, introdus prin
pompare. 2) Cu ajutorul macaralei n traneu se introduc
carcasele de armtur i se fixeaz n conformitate cu proiectul.
3) Se execut betonarea pereilor prin metoda evii extrase vertical n sus avnd lucrabilitate beton
de 16-18cm. Pe msura introducerii betonului n incint noroiul betonitic deslocat se extrage in
traneu cu ajutorul pompei i se depoziteaz. 4) Se efectuiaz recepia lucrrilor pe sectoare la care
se prezint toate procesele verbale de constatare a lucrrilor ascunse i se verific poziia
construciei n plan i n spaiu.
Avantajele metodei constau n micorarea volumelor spturilor i duratei executrii lucrrilor.
Durata de turnare a betonului intr-un sector de lucru poate fi max 6-8h.Pentru aceasta in reteta
betonului se prevad intirzieri de priza care ii confera o lucrabilitate pe min. 6h,timp in care betonul
turnat in sector nu face priza, evitind astfel crearea de rosturi de separatie intre betoanele turnate la
diferite ore din cadrul intervalului de turnare maxim stabilit.
a)excavarea solului din transee sub protectia noroiului bentonitic
b)montarea carcaselor de armatura
c)betonarea sectorului de lucru cu tubul de betonare
d)o portiune de perete terminata
1-pretranseea cu grinzile de ghidaj,2-instalatia de excavare a solului,3-noroiul bentonitic,4-teava de
ghidaj5-carcasa de armature 6-tubul de betonare cu burlan, 7-portiune de perete terminata, 8-rostul
dintre sectoarele de lucru.




5. Tehnologia de realizare a edificiilor supterane din elemente prefabricate.
Construciile subterane sunt folosite pe deplin n majoritatea ramurilor economice. n funcie de
condiiile hidrogeologice adnci de amlasare exist mai multe metode de realizare a acestor
construcii.
Tehnologia de efectuare a peretilor mulati din elemente prefabricate permite:
*Industrializarea maximal a lucrarilor
*Confectionarea elementelor prefabricatecu detalii inglobate, goluri si dopuri cu o exactitate
maximala
*Efectuarea peretilor din elemente prefabricate de forme rationale (cu grosimea mai mica decit a
transeei sapate, cu goluri in forma T si I)
*Realizarea peretilor de o calitate inalta.
Tehnologie efecturii pereilor mulai din elemente prefabricate poate fi de doua sau de o etapa.
La efectuarea ncarrilor dup tehnologia de dou etape (flg. 6.5) in traneea excavat aub
noroiul bentonitic se inglobeaz utiliznd grinzi directoare, panourile de perete, apoi n spaiul
dintre ele i peretele exterior al traneei se toarn cu ajutorul tuburilor sau ale pompelor mortar din
nisip si ciment cu o densitate ce depete de circa 2 ori densitatea noroiului bentonitic pe care i1
substituie. Este posibil i tehnologie "Prefasif" ce" prevede substituirea in sectorul de lucru al
noroiului bentonitic cu gel-beton si nglobarea n el a panourilor de perete. Aceesta permite o
etanar mai bun a rosturilor dintre panouri i dintre ele i solul nconjurtor. Densitatea gel-
betonului nu trebuie s fie mai mic de 1,5-1,6 g/cm
3
, iar durittea nu mai mic decit a rocilor
nconjurtoare.
a-excavarea sub protectia gel-betonului
b-inglobarea elementelor prefabricate in gel-beton si suspendarea lor pe grinzile de ghidaj
c-portiunea de perete finit
Conform tehnologiei de o etap (fig. 6.6) excaverea solului este efectuat sub protecia gel-
betonului ce are un timp al prizei mrit (pin la 24 h in dependen de aditivii folositi). Panourile
de perete se nglobeaz n gel-beton pin la nceperea prizei. Dupa intrire gel-betonul etaneaz
bine rosturile ntre panouri i creaza un ecran impermeabil ntre ele i pmnturi inconjuratoare.
Aceast tehnologie, ce a fost elaborat de firma Ponosol exclude etapa de substituire a
noroiului bentonitic cu mortare de ciment i nisip, ce permite de a micore termenii de efectuare,
manopera lucrrilor i costul construciei.
Esena metodei const n sptura traneelor nguste 0,6-1,1m cu adncimea h=8-10m. i
perei verticali ntr-un mediu noroios-betonitic n scopul evitrii prbuirii malurilor, cu realizarea
n ele, a pereilor construciei subterane din elemente prefabricate. Realizarea pereilor mulai din
elemente prefabricate cu lucrri pregtitoare i anume:
1) Se efectueaz trasarea geodezic
2) Se pregtete utilajul de preparare, depozitare i pompare a noroiului betonitic.
3) Se realizeaz grinzile cu ghidaj la cota suprafeei solului pe tot perimetrul construciei.
Lucrrile de baz au loc n urmtoarea ordine:
1) Se sap traneul pentru amplasarea elementelor prefabricate. Se pompeaz noroiul n incint.
2) Se execut un pat de prundi (0,3-0,4m).
3) Se monteaz elementul prefabricat al peretelui.Panourile se fixeaz unul dup altul cu ajutorul
barelor de ghidaj. Se fixeaz n partea de sus prin sudarea capetelor de armtur dintre panouri i
grinzile de ghidaj. Pentru fixarea n partea inferioar n incint prin metoda evii extrase vertical n
sus se introduce un strat de beton cu h=1m n ambele pri ale panoului, spaiile dintre panouri i
peretele planeului se umpl cu prundi. Barele de ghidaj dup fixarea panourilor se extrage cu
macaraua. Rosturile dintre panouri se monolitizeaz.
4) Dup realizarea pereilor se execut radierii monolii.



7. Tehnologia de realizare a edificiilor subterane prin metoda (cheson deschis).
In prezent metoda chesonului deschis e utilizata pe larg la construirea incaperilor subterane. Constructia
chesonului deschis prezinta o membrana groasa rezistenta deschisa in partea
inferioara si superioara.
Pe masura excavarii solului din interiorul membranei, ea sub actiunea
greutatii proprii se afunda in teren pana la cota de proiect. In dependenta de
cerintele functionale talpa lui se betoneeaza cu beton armat monolit. Dupa
destinatie chesoanele deschise sunt:fundatii adanci.Incaperi
subterane.Fundatiile adanci efectuate prin metoda deschisa sunt realizate in
cazul fundatiei de o insemnatate inalta. Chesonul deschis poate fi e3fectuat
din urmatoarele materiale: caramida, lemn, metal, beton, beton armat. Dupa metoda de fabricare a
chesoanelor din beton armat deosebim: chesoane monolite si chesoane din elemente prefabricate.
Dupa metoda de lansare doesebim: de pe suprafata solului, chesoane lansate pe peninsule artificiale si
chesoane plutitoare.
Dupa configuratie in plan chesoanele deschise pot fi: rotunde, dreptunghiulare, multilaterale, ovale.Pentru
lansarea cu succes a chesonului deschis o mare importanta o are forta de rezistenta a solului. Marimea fortei
de frecare depinde de caracterul rocilor, solului, adancimea de lansare, forma peretilor chesonului. Pentru a
micsora forta de frecare deseori peretii sunt efectuati in trepte, in forma conica sau peretii se prelucreaza cu
substante ce micsoreaza frecarea.
Schema de afundare cu cheson deschis monolit fara scaderea
nivelului apei.
1 conducta de alimentare cu apa; 2 fantana ;3 bulon; 4 mufa
din 3 straturi ;5 electrozi si surse de energie electrica ;6 camin 7
camasa din mortar ;8 loc pentru prinderea injectarii de perete
9 conducta pentru alimentare cu apa ;10 fantana
Avantaje:
- posibilitatea executiei constructiilor subterane in nemijlocita
apropiere a constructiilor existente.
- adancimea practic nelimitata
- lucrarile se executa folosind tehnologii traditionale
- executarea constructiilor pe terenuri cu nivel ridicat al panzei
- Dezavantajul limitarea formei geometrice.Realizarea structurilor prefabricate cu diametrul
mic(cheson intreg), mare(mai multe elemente ce formeaza chesonul ). Fixarea definitiva intre panouri se
executa prin sudarea armaturilor si betonarea, monolitizarea rosturilor.Se executa sapatura in conformitate
cu regulile pentru constructiile de diametre mici si se lanseaza prima treapta a structurii de rezistenta. Se
monolitizeaza panourile treptei a doua cu conditia de decalare a rosturilor cu 1/3 sau din latimea panoului
si se executa fixarea definitiva intre panouri si intre trepte. Ciclu se repeta pana cand se atinge cota de
proiect.Realizarea structurilor monolite.
Rezervoarele, staiile de pompare i alte edificii circulare cu diametrul mai mic de 60m i h>16m
executate din beton armat monolit se realizeaz n metoda cheson deschis. Metoda const n executarea
structurii de rezisten n trepte, n fiecare treapt fiind realizat la sol i lansarea ei la cota de proiect.
Lansarea se efectuiaz datorit greutii proprii a structurii de rezisten. Pentru asigurarea deplasrii
uniforme a structurii sub partea inferioar a primei trepte permanent
se sap pmntul, micorndu rezisten
Tehnologia: 1) Se efectuiaz lucrrile pregtitoare trasarea
geodezic a axelor edificiului, se nivileaz terenul, pe perimetrul
conturului se instaleaz cuitul ce prezint cu sine un cadru cilindric,
ascuit la captul inferior. 2) Se realizeaz structura de rezistenta
3) Dup ntrirea betonului se efectuiaz decofrarea.
4) Se realizeaz celelalte elemente constructive.


8.Zidarii. Clasificarea, metode de executie. Particularitatile executarii zidariilor pe frig.

Clasificarea:
1) Dupa provonoenta materialelor : - naturale - artificiale;
2) Dupa functia pe care o indeplineste in constructie - zidarii portante - zidarii neportante
3) Dupa structura zidariei
- zidarie simpla - zidarie combinata - zidarie armata - zidarie mixta - zidarie complexa

Din piatra arsa: a-caramida plina b-caramida cu goluri vert c-caramida cu uluc d-bloc cu goluri
Avantaje: 1) durabilitate mare; 2) rezistenta mare la foc; 3) posibilitati arhitecturala, 4)aspectul
Dezavantaje: 1) greutate proprie mare; 2) volumul mare de materiale; 3) consumul important de
manopera calificata.
Principalele metode de organizare a executiei zidariei:
1) Metoda de lucru in succesiune consta in impartirea obiectului in doua sau mai multe sectoare
de lucru orizontale la fiecare nivel. Sectorul poate fi realizat pe inaltimea intregului nivel sau pe
fractiuni din inaltimea acestuia. Dupa terminarea unui sector de lucru pe toata inaltimea nivelului
formatia de lucru se deplaseaza la alt sector.
2) Metoda in lant consta in executia zidariei cu mai multe formatiuni de lucru, care executa
zidaria succesiv in fiecare sector pe o inaltime de 0.8-1.2m se foloseste pentru zidarii groase (2
caramizi)
Materialele zidariei se clasifica dupa rolul pe care ele il au in cadrul ei: 1) materiale de baza; 2)
materiale de legatura; 3) materiale auxiliare.
Materiale de baza:
a) piatra
b) caramizi si blocuri artificiale din pamant nears
c) caramizi si blocuri artificiale arse
d) blocuri sau placi artificiale nearse
e) materiale din sticle:
2:Materialele si piesele de legatura sunt asezate in rosturi.
a) piese metalice (scoabe, agrafe)
b) Mortare amestecuri de liant, agregat fin, apa si in unele cazuri aditivi.. In calitate de agregate
nisip natural <3mm. Se utilizeaza si adezivi sintetici pentru zidarii din blocuri mici sau din placi de
beton celular.
3: materiale auxiliare.
a) pene din lemn pentru prinderea tamplariei;
b) ancore, agrafe
c) pene metalice sau din lemn cu care se impaneaza zidaiile la partea superioara
d) armaturile locale.


Grosimea zidariilor de caramida: a) caramida b)1/2 caramida c) 1 caramida d)1 caramida e) 2
Timp friguros se considera momentul cind temperatura mrdie timp de 24 ore este mai mica de +5C.
La temperaturi negative faza lichida din mortar ingheata, la temperatura -10 mortarul ingheata dupa
10 ore de la punerea in opera. La inghetare rezistentele finale ale materialelor scad pana la 70%. Se
reduce foarte mult aderenta lui la piesele de zidarie. Cand inghetarea mortarului se produce
timpuriu acesta nu mai are tipm sa se taseze complect, iar la dezghetare se produc tasari care pot fi
periculoase pentru constructii. Principalele masuri care se iau la executarea zidariei pe timp friguros
1) Amenajarea cailor de acces cu scopul reducerii la min. a timpului de transport a mortarului.
2) Depozitarea cimentului in incaperi uscate ferite de umezeala si inghet la temp minima de +3.
3) Piesele de zidarie se recomanda protejate contra intemperiei.
4) Mijloacele de transport a mortarului trebuie termoizolate
5) Folosirea mortarului de marca M25 preparat la cald.
6) Temperatura mortarului la iesire din malaxor sa nu depaseasca +50
7) Executarea zidariei in spatii incalzite unde temperatura este mai mare de +5.
Metode de baza utilizate la executarea zidariei pe timp friguros:
1) Metoda inghetarii mortarului se realizeaza la aier liber din pietre neincalzite, curatite de zapada
si gheata amplasate pe un mortar incalzit. Sub actiunea temperaturilor negative mortarul ingheata si
se afla in aceasta stare pana la incalzire (artificiala sau nu). Mortarul dezghetat treptat isi mareste
rezistenta. Neajunsuri : limitarea inaltimii zidului, tasari neuniforme in partea de sud a zidariei.
2) Utilizarea adaosurilor chimice substantele antigel micsoreaza temperatura de inghet a apei
(saruri, NaCl, CaCl). Se utilizeaza pentru marci a mortarului >50, nu se recomanda pentru zidarii
armate pentru a evita oxidarea armaturii.
3) Metoda incalzirii artificiale a zidariei cu ajutorul electrozilor inglobati in rosturi conectati la
220-380V, cu ajutorul caloriferelor, cu ajutorul aparatelor cu raze infrarosii. Primavara mortarul din
interior (unde s-au desfasurat masurile de incalzire) este uscat iar cel de la exterior isi continua
priza. Dezavantajul cheltuieli mari de energie.

Fig. 6. 24. Zidirea crmizilor cu mistria.

a) Zidaria crmizilor fr mistrie, formnd rostul vertical prin apsarea crmizii: a)zidire n lung; b) zidite n
curmezis

Zidirea caramizilor cite 2 deodata in sirurile de umplutura a)in curmezis b)in lung



9. Tehnologia realizarii halelor industriale tip parter.
Majoritatea activitilor de producie n diferite ramuri ale industriei au loc n construcii de tip hal.

Metode de montare a halelor industriale: a)metoda secventionala b)metoda complexa c)metoda mixta
Metoda secventionala(succesiva) const in montarea tuturor elementelor de acelai tip, pe ntreaga
construcie, sau pe un tronson ori sector de lucru, macaraua urmnd un traseu propriu fiecrui tip de
element prefabricat. Astfel se monteaz succesiv, cita un grup de elemente asemenea (stlpi, grinzi de
rulare, grinzi de acoperi sau ferme, elemente uoare de acoperi etc.) dupa ce mbinrile precedentului
grup de elemente montate au fost realizate ,respectiv dup ca betonul de monolitizare a obtinut rezisteaa
necesar se monteaz urmtorul grup de elemente.
Avantaje: Permite verificarea l corectarea poziiei fiecrui tip de element pe ntreaga structur (aezare n
axe, verticalitatea, cote, modul de realizare etc), eliminnd posibilitatea unor erori cumulate mari de
montaj folosirea raional a macaralelor att aub aspectul capacitii cit i a continuitii lucrului se pot
alege macarale cu parametri diferii.
Dezavantaje: Necesitate de a utiliza un numar sporit de macarale (pentru flecare element n parte sau
prelungirea duratei de efectuare a lucrrilor n cazul utilizrii aceleai macarale la mont. diferitor elemente;
Metoda complexa consta in organizarea montarii, in succesiunea normal, a tuturor elementelor pe o
poriune mic de hal ( o celul), de regul delimitat de patru atlpi; montarea elemente* lor continu pe
deschiderea sau traveea alturat
Avantaje: Permite crearea condiiilor pentru efectuarea lucrrilor de construcii-montaj, ce urmeaz
montarii structurii, pe o poriune, mica de hala asigur o reducere a duratei totale de efectuare a
construciei.
Dezavantajele metodei snt: efectuarea unor lucrri suplimentare (ancorare, sprijiniri, consolidare
provizorie) n vederea asigurrii stabilitii structurii pn la realizarea mbinrilor; exigene deosebite la
montarea fiecrui tip de element, deoarece corectarea poziiei dup ncrcarea lor cu alte elemente, este
foarte grea sau imposibia de realizat; folosirea,de obicei, neraional a macaralelor, intruct cu acelasi
utilaj se ridic att elementele grele ct i cele uoare sau foarte uoare.
Metoda mixt const n montarea unor elemente de prefabricate (stilpi, grinzi rulante, panouri de perete)
pe ntreaga construcie sau pe un sector de lucru iar montarea elementelor acoperisului uneori i a
grinzilor de rulare este organizata in succesiune normala, pe o celula delimitata, de regula, de 4 stilpi,
continuindu-se montarea pe traveea sa deschiderea urmatoare.
Avantaje:
- permite de a verifica si corecta pozitia elementelor montate secventional pe intreaga structura
- folosirea rationala a macaralelor sub aspectul capacitatii si continuitatii lucrului
- nu necesita efectuarea lucrarilor suplimentare la montarea elementelor cu imbinari umede permite de a
crea conditii pentru efectuarea lucrarilor de constructii montaj, ce urmeaza montarii
Dezavantaj:
- necesita lucrari de consolidare provizorie pentru elemente montate complex;
- distantele pe care le parcurge utilajul de montare sint mai mari decit in cazul metodei complexe
- folosirea nerationala a macaralelor in cazul cind greutatea diferitor tipuri de elemente de acoperis difera
mult


Halele ce au un singur nivel sunt numite hale parter. Se deosebesc hale parter prin:
-soluii constructive (care pot fi tip celular) hale cu rama acoperite cu grinzi, ferme, hale cu structuri
spaiale, mrimea i numrul deschiderilor (9-42m), traveea (6-18m). Poziia de montare a macaralei se
alege n aa fel nct de la staie s se monteze ct mai multe elemente.
Fundaiile se monteaz direct din mijlocul de transportare mai rar se descarc, iar apoi se monteaz. nainte
de montare a fundaiilor se verific dimensiunea lor i aranjarea corect a axelor, semnelor de pe talpa
blocului de fundaie. Blocul de fundaie se duce cu macaraua pe axele de proiect dup centrare se coboar
n poziia prevzut de proiect.
Coloanele se aranjeaz numai dup ce au fost dotate cu scri i suspendarea podestului coloanelor fr
consol cu masa pn la 10t se fixeaz cu dispozitiv de freciune, iar cele cu masa mai mare cu dispozitiv de
apucare cu tije.
Montarea grinzilor de rulare i de sub cpriori. n dependen de lungimea i masa grinzilor, acestea se
prind cu dispozitiv de agare cu 2 brae i cu traverse, de bucle sau se ridic cu clete-prinztor de cablu cu
dirijare automat. Pentru ca cablul i capetele grinzii s nu se deformeze, nervurile grinzii se protejeaz cu
garnituri mobile din buci de corniere. Grinzile poziionate la poziia de proiect se fixeaz provizoriu ,
utiliznd dispozitive adecvate, prin sudur i altele. Fixarea provizorie se face pentru mpiedicarea
deplasrii din poziia corect i pentru asigurarea stabilitii. Dup aceasta se face verificarea alinierii
grinzilor. Dac coincid semnele axelor stlpilor i grinzilor, atunci ele sunt poziionate corect.
La edificarea halelor parter se aplic matoda urmtoare de montare:
1) Metoda diferenial se monteaz stlpii, panourile suspendate, uneori grinzile de rulare.
2) Metoda complex elementele acoperiurilor (fermele i grinzile jug, planee), integral halele se
montez prin metoda combinat:
a) longitudional
b) transversal
n primul caz macaraua se deplaseaz de-a lungul deschiderilor
montnd rnd pe rnd celulele halei, iar n al doilea caz ea se
deplaseaz pe axa longitudional a deschiderilor. Montarea halelor
parter are loc cu macarale pe enile sau pe pneuri. Dac montarea
elementelor acoperiului i a panourilor de perete poate fi organizat
att din depozit ct i din transport apoi montarea stlpilor de obicei se
organizeaz din depozit.
Succesivitatea montrii halei parter:
1) Se verific poziia axelor de trasare a halei, cotele fundului
paharului de fund i se nregistrez n procesul verbal. Devierile ce nu
se ncadreaz n normative trebuie lichidate pn la montarea
suprastructurii.
2) Se monteaz stlpul halei n fundaiile pahar. Se fixeaz provizoriu cu pene din lemn, metal sau beton
armat sau prin metoda liber constrns cu buce. Se
monolitizeaz stlp-pahar cu beton B15, B20 pentru
prepararea amestecului de beton se utilizeaz ciment
portland M>400.
3) Obinnd priza suficient (0,7R 28) se monteaz grinzile
de rulare i elemenetele acoperiului, se monolitizeaz
rosturile dintre planee cu beton sau mortar de ciment.
4) Se monteaz panourile suspendate prin metoda
diferenial cu macaraua pe enile ce se deplaseaz n afara
cldirii pe perimetrul ei. Agarea panourilor se efectuiaz
cu crlige din cornier. La locul suspendrii cornierilor
stlpilor nu se studiaz msura antiseismic ntre panourile perete, se fixeaz un ermetic ce servete ca
protecie.



10. Tehnologii de realizare a edificiilor ingineresti de inaltimi sporite
Edificiile de inaltime mare sunt: turnurile de televisiune, turnurile de radiodifuzie si receptie, stalpii ai retelelor
electrice. Particularitatile edificiilor de acest fel constau in faptul ca ele au dimensiunile compacte in plan, masa
proprie mare si inaltime sporita.
1) Metoda de montare prin rotirea in jurul articulatiei. Esenta metodei consta in instalarea in pozitie de proiect
a intregului edificiu amplasat in prealabil la locul de montare in pozitie orizontala si rotirea lui in jurul unei
articulatii (sau a mai multor de pe o axa). Se monteaza cu aceasta metota stalpii retelelor electrice, tevile cosurilor de
fum h<120m. Ridicarea se efectueaza prin tractarea constructiei agatate cu cabluri metalice cu diferite masini si
mecanisme (tractoare, trolii. Macarale, helicoptere). Pentru evitarea caderii bruste a constructiei, din pozitia de
echilibru nestabil, se utilizeaza dispozitivele de franare, care asigura asezarea lenta a constructiiei.
Succesiunea tehnologica :
a) Se realizeaza fundatia viitoarei constructii. In partea unde va fi depozitata constructia.
b) Se aseaza constructia in pozitia de montare orizontala
c) Se executa fixarea rigida a extremitatii constructiei de articulatii
d) Se efectueaza agatarea constructiei cu cablurile de tractare si franare,
e) Se ridica constructia in pozitie de proiect prin tractare. In momentul cand constructia se apropie de pozitia de
echilibru nestabil mecanismul de franre intinde cablul de franare. Mentinandu-l intins pana cand a doua extremitate
inferioara a constructiei se aseaza pe punctul de sprigin pe fundatie. Franarea evita caderea brusca a constructiei si in
consecinta deteriorarea fundatiei sau deformarea neadmisibila a constructiei. Dupa instalarea constructiei in pozitie
de proiect cablurile se inlatura. Se efectueaza imbinarea finala a constructiei su fundatiile in conformitate cu
prevederile proiectului.
2) Metoda liftarii constructiilor. Esenta metodei consta in edificarea constructiilor speciale inalte din elemente sau
blocuri spatiale. Procesul desfasurandu-se de jos in sus. Daca avem inaltimi de la 50-60m montarea se efectueaza cu
macaraua pe sinile inalta sau turn. La cote mai mari montarea se efectueaza cu macarale cataratoare care se fixeaza
rigid de constructie si se deplaseaza in sus cu ajutorul verinilor.Prin aceasta metoda se realizeaza h=100-160m
(turnurile de televiziune, s.a.)Neajunsul este ca un volum mare de lucrari se executa la inaltimi mari ceea ce duce la
micsorarea productivitatii muncii, majorarea duratei executarii lucrarilor
Succesiunea tehnologica:
a) Montarea partii inferioare.
b) Montarea partii superioare. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in exteriorul constructiei inainte de
inceputul montarii ea se fixeaza de constructie prin intermediul dispozitivelor de catarare trolii si verine, se
deplaseaza la cota de montare si se fixeaza rigid de constructie. In cazul amplasarii macaralei cataratoare in
interiorul constructiei inainte de deplasarea ei la urmatoarea statie de montare macaraua se fixeaza rigid de
elementele constructiei, se desprinde de fundatie si se deplaseaza la cota respectiva de montare si se fixeaza rigid.
c) Cu ajutorul troliilor se efectueaza demontarea macaralei.
3) Metoda edificarii constructiilor de sus in jos. Esenta metodei date consta in asamblarea la sol a partii
superioare a constructiilor si ridicarea ulterioara a ei cu ajutorul dispozitivelor speciale la inaltimea suficienta pentru
montarea blocului inferior. Procesul se repeta pana cand partea superioara a constructiei atinge cota de proiect. Prin
aceasta metoda se realizeaza edificiile de tip turn cu h=350-400m, masa 400-450g. Pentru ridicare de regula se
utilizeaza verine hidraulice si elicoidale. Metoda data permite de executa lucrarile in spatii restranse, reconstructii.
Succesiunea tehnologica:
a) Dupa realizarea fundatiei in zona de montare se instaleaza dispozitivul de ridicare care consta din 4 8 grinzi de
aceeasi lungime, care pot fi tevi sau diferite profile laminate, la extremitatea fiecarei din ele este amplasata o verina
b) Pe fundatie se asambleaza sau se instaleaza partea superioara deja asamblata a edificiului.
c) Se efectueaza fixarea articulata a grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial
d) Se efectueaza ridicarea blocului spatial pentru asigurarea ridicarii uniforme, fara devieri de la verticala, verinele
pe caile de ghidaj se deplaseaza cu o viteza constanta spre centrul constructiei, cand blocul superior atinge inaltimea
suficienta pentru montarea blocului spatial inferior deplasarea verinelor inceteaza si in punctul de stationare a lor se
efectueaza fixarea rigida a extremitatilor grinzii de sol.
e) In spatiul dintre fundatie si blocul deja ridicat se pozitioneaza blocul inferior al constructiei care se aseaza pe
fundatie. Pozitionarea in plan al blocului inferior fata de cel superior se efectueaza cu ajutorul bucselor.
f) Se inlatura dispozitivul de fixare a capetelor inferioare a grinzilor, capetele superioare se desprind de corpul
blocului spatial si dispozitivul de ridicare se deplaseaza cu verinele in pozitia initiala.
g) Se fixeaza articulat capetele grinzilor dispozitivului de ridicare de corpul blocului spatial inferior
h) Dupa ridicarea constructiei la cota de proiect se efectueaza fixarea rigida a extremitatilor inferioare si grinzilor



11. Tehnologii de realizare a rezervoarelor cilindrice din metal.
Realizarea rezervoarelor cilindrice se utilizeaza pentru pastrarea substantelor lichide, diametru de 42m
cu h<10-12m viteza
Exista 3 metode de realizare a rezervoarelor cilindrice:
I. Din foi mari de metal ambulate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie verticala
II. Din foi mari de metal ambulate in forma de rulou (40-60t) cu desfacerea ruloului in pozitie orizont
III. Traditionala din foi mici sudate la santier
Prima metoda consta in asamblarea pe deplin in conditii de uzina din foi standard sudate automat sau
semiautomat in foi, cu inaltimea foii egala cu inaltimea rezervorului, iar lungimea foii egala cu
lungimea bazei rezervorului. Foaia se asambleaza in rulou si se prinde cu benzi din foi de metal pentru
a evita desfasurarea si se aduce la santierul feroviar. Fiind adus la santier, ruloul se desface in pozitie
verticala astfel obtinind pozitia de proiect a peretelui.
La metoda a doua desfacerea are loc in pozitie orizontala, foaia fiind fixate de niste bucle rigide, ce
urmeaza a fi ridicate, si foaia obtinind astfel locul de proiect.
Avantajul ambelor metode:
1. Calitatea cusaturii
2. Timp optimal de executie
3. Volum mic de sudare la santier
Dezavantaje:
1. Calea ferata linga santier
1-1
nisip
grinda
stilp
rulou
articulatie
corniere de ghidaj
1
1
1 m
capac
grinda
foi de
metal

Metoda a III consta in faptul ca rezervorul se asambleaza totalmente in conditii de santier ceea ce
necesita o manopera sporita cu termen lung de realizare, conditii incommode de lucru si respective
calitate indoielnica. Aceasta metoda are loc cind e imposibila transportarea ruloului sau lipseste uzina
de asamblare.
Tehnologia
1. Se realizeaza baza din nisip prelucrata cu substanta unguienta
2. Se realizeaza fundul rezervorului din foi mari si se asambleaza prin sudura de la centru spre
extremitati, se verifica calitatea cu ultrasunetul
3. Se instaleaza pe bucsa si se ridica cu tractorul. La desfasurare foaia se opreste in corniere fiind tinuta
pe parcurs de 2 tractoare si spriginita de contravintuiri pentru a nu permite flambajul.
Se instaleaza stilpii si se prind de foaie, se sudeaza foaia de baza rezervorului inlaturindu-se
cornierele, se verifica calitatea.
4. Se instaleaza grinzele si se scoate stilpul central din rezervor.
5. Se instaleaza inelul de contur si central
6. Se executa acoperisul din foi de metal
7. Se efectuiaza incercarea hidraulica cu apa timp de 24 ore, se verifica nivelul apei
8. Se scurge apa, se usuca, se vopseste.



12. Tehnologii de realizare a rezervoarelor sferice din metal.
Realizarea rezervoarelor sferice din metal sunt executate din petale aparte. Petalele din
metal sunt executate la uzin a cror laturi sunt prelucrate ca s avem o mbinare ct mai calitativa
la sudare, dup care cu ajutorul valurilor ei se face o curbur a ntregii suprafee cptnd forma
viitoare a rezervorului, care poate fi corectat la montare (sudare) cu petalele vecine. Pentru sudarea
mai calitativ a petalelor, care se afl n partea de jos a rezervorului se sudeaz n partea interioar
iar cele din partea superioar la exterior.
La executarea rezervoarelor din elemente meridionale (petale) ca baz se ia un inel bine
suspendat care va menine pe viitor echilibrul rezerv. Pe acest inel se monteaz fundul rezervorului.
Elementele se monteaz cu ajutorul macaralelor. n timpul montrii petalele se sudeaz provizoriu.
Dup ce rezervorul este executat se face sudura complet. n centrul fundului se fixeaz o eav de
ghidaj dup care se sudeaz petalele.
1
2
3
4
1
2
3
4

1-fundaie din beton; 2-inel de metal; 3-eav de ghidaj; 4-disp. de rigidizare; 5-element meridional
(petal); 6-fereastr
Pentru de o capacitate mare se folosete metoda elementelor spaiale montate vertical. Aparte
se execut partea inferioar i superioar a rezervorului. Astfel executnd 2 jumti de sfer este
mai comod s observm defectele sudurii. Apoi la procesul de montare se fixeaz partea de jos pe o
construcie cu reazime. dup care se monteaz partea de sus, n aa fel ca rosturile s nu corespund
cu meridiana. P-u sfera de o capacitate de 2 mii metri cubi cu diametrul 16m folosim metoda de
montare pe orizontal a elem. spaiale care const din 3 petale sudate care poate fi i din jumti de
petale. Elementele se execut pe suporturi speciale executate la uzin. Element. se instaleaz pe o
construcie cu reazime nzestrate cu roi. Cu autorul macaralei se aduce urmtorul element spaial ce
se sudeaz pe precedentul. Dup montarea a 5 elemente spaiale se sudeaz fundul. Dup care
celilalte. P/u meninerea stabilitii rezervorului n interior se monteaz bine ca s previn
deformaiile de la greutatea proprie.



1
2
3
4
5
6
7
8
1
2



13. Tehnologia realizarii cladirilor din beton armat monolit in cofraje glisante.
Tehnologia de executie a constructiilor din beton armat monolit se bazeaza pe metodele traditionale
si anume cele aprobate in practica de constructie. La baza acestor metode se afla utilizarea urmatoarelor
tipuri de cofraje: Cofraje glisante din panouri mici si mari, tunnel vertical si orizontal. Cofrajele
glisante sunt folosite la executia caselor de locuit de inaltime mare si altor edificii de inaltime mare. Peretii
glisanti pot fi verticali sau inclinati, avind grosime constanta sau variabila pe inaltime.
a)
b)
1 3
4
5
6
2

a) turnarea betonului cu bena b)turnarea betonului cu pompa de beton
1- macara turn ; 2- cofraj ; 3- manipulator ; 4- conducta de beton ; 5- pompa de beton ; 6- automalaxor
Betonarea peretilor in cofraje glisante se efectuiaza neintrerupt. Deasemenea toate procesele si
operatiile tehnologice (montarea armaturii, amplasarea materialelor termoizolante, punerea in opera a
betonului, glisarea cofrajului ) se indeplineste fara intrerupere si stationari. Aceasta permite de a efectua
lucrarile intr-un ritm stabilit si de o calitate inalta. Inainte de montarea cofrajelor se curata si se spala
suprafetele pe care se vor efectua lucrarile de montare. Apoi se verifica corectitudinea axelor cu teodolitul,
iar cu nivelmetrul se verifica cotele fundatiei ( cota maxima a fundatiei trebuie sa fie cu 2-3 cm mai joasa
decit cota muchiei inferioare cofrajului). Montarea cofrajelor poate fi efectuata direct pe locul de
betonare, sau se executa preasamblarea ei in blocuri mari pe standuri speciale apoi aceste blocuri se
monteaza pe locul de betonare.
Masuri tehnologice contra scurgerii betonului din cofrajele glisante la etapa initiala de glisare:
Instalarea hidraulica de glisare a cofrajelor inainte de montare se curata de murdarie si unsoare de fabrica.
Armaturile orizontale se instaleaza manulal. Pentru usurarea instalarii armaturii orizontale in pozitie de
proiect ea se instaleaza dupa scaritele de reper instalate anterior pe armaturile verticale. Avind in vedere ca
betonarea in cofrajele glisante trebuie efectuate neintrerupt e necesar de a respecta strict graficul de
aprovizionare cu beton, de aceea e de dorit de a prepara amestecul de beton in instalatii mobile direct la
santier. La prepararea betonului se utilizeaza ciment Portland M400. In compozitia betonului trebuie sa se
introduca aditivi plastifianti pentru ai mari lucrabilitatea. Betonarea se efectuiaza in straturi uniforme de
grosime 20-25cm. Betonarea urmatorului strat se va efectua in directie inversa pina la atingerea prizei de
stratul de beton pus in opera anterior. Nu este permisa turnarea urmatorului strat pina nu s-a terminat
betonarea stratului precedent. Repaosurile intre glisari nu trebuie sa depaseasca 8 ore. In cazul
repaosurilor mai indelungate glisarea se trece in regimul pas pe loc, daca permite echipamentul sau
cofrajele se ridica incet pina se creaza un gol vizibil intre cofraj si beton. Compactarea betonului se
efectueaza cu previbratorul, iar in cazul armaturii dese se va efectua compactarea mecanica cu sipci sau cu
vergele. Pentru formarea golurilor se utilizeaza cutii metalice de inventar, de inaltimea respectiva cu
grosimea de 10-15 mm mai mica decit grosimea peretelui glisant. Pet imp friguros la betonarea in cofraje
glisante poate fi utilizata metoda termos si incalzirea betonului cu instalatii de aburi.


14. Tehnologia realizrii cldirilor din beton armat monolit n cofraje spaiale (tunel orizonal).
Cldirile monolite executate n cofraje spaiale au o alctuire celular distinct, ce este format din planee
i perei interiori monolii. Pereii exteriori n procesul betonrii pereilor interiori i a planeelor, de regul,
snt lsai deschii pentru a se putea extrage cofrajele spaiale. Apoi se execut pereii exteriori din panouri
prefabricate sau din zidrii.
Pentru a mri precizia montrii cofrajelor spaiale, mai I-i se execut grinzile-reper(egale dup grosime cu
grosimea pereilor corespunztori i nlimea de 15-20cm) . Pn la montarea seciilor cofrajului e necesar
de a monta platformele de lucru ce se fixeaz de pereii nivelului inferior.

Schema constructiv a cofrajului spaial tunel
orizontal
1-suport vertical al cofrajului; 2- contravntuire; 3-
suport pe role; 4- panou superior flexibil; 5-montant
telescopic; 6- reper.

Seciile cofrajului se instaleaz pe cile de rulare n poziia de proiect i se fixeaz de ele. Panourile
laterale i cele orizontale se poziioneaz dup proiect cu ajutorul cricurilor. Analogic se instaleaz i
celelalte secii. Dup verificarea poziiei de proiect , seciile cofrajului se fixeaz ntre ele formnd un cofraj
tunel. Dup instalarea n poziia de proiect a unui cofraj spaial pe suprafaa panourilor cofrajului se aplic
prin pulverizare un strat de lubrifiant, pentru a micora adghezia betonului la cofraj.
Dup montarea unui cofraj spaial se monteaz carcasa de armtur , piesele nglobate, cofrajele
golurilor, reiaua electric .a., ce se fixeaz de armturi prin legare lor cu srm sau clame. Apoi n gurile
cofrajului se instaleaz buloane cu evi distaniere a cror lungime corespunde grosimii peretelui respectiv.
Apoi se instaleaz cofrajul spaial vecin, montarea lui efectundu-se pe secii ncepnd cu cea marginal.
Dup instalarea seciei n poziia de proiect i fixarea ei de calea rulant, cu ajutorul cricurilor se
poziioneaz panourile verticale i cel orizontal. Apoi cu ajutorul buloanelor distanierului secia cofrajului
se fixeaz de cofrajul spaial instalat. Dup montarea tuturor cofrajelor spaiale se instaleaz cofrajele
pereilor exteriori transversali i platformele de lucru cu mprejmuiri.
La transportarea betonului ctre punctul de punere n oper n bene, el se toarn din ele direct n cofraj. n
cazul volumurilor mari de betonare betonul ctre punctul de turnare se transport cu pompe de beton.
Betonul se toarn pe straturi, uniform pe lungimea peretelui, cu compactarea fiecrui strat turnat. Grosimea
stratului nu trebuie s depeasc mai mult de 1,25 ori lungimea buteliei vibratorului, de regul grosimea
stratului este de 40-50 cm.
La betonarea pereilor se utilizeaz plastic cu tasarea conului de 6-8 cm. Compactarea e dedorit a o
efectua cu previbratoare, deoarece la folosirea vibratoarelor de exterior cresc considerabil sarcinile asupra
cofrajului. Betonarea peretelui se va efectua nentrerupt pe toat nlimea lui. n cazul pauzelor
ndelungate ntre betonri se formeaz rosturi orizontale i neregulariti, rezultate de modificarea schemei
sarcinilor de la presiunea lateral a betonului i deformaiilor neuneforme ale cofrajului pe nlime ceea ce
duce la nrutirea calitii suprafeelor pereilor. Nu este admis turnarea neuniform a betonului pe
nlimea i limea peretelui, deoarece aceasta duce la deformri neuniforme a cofrajului; de aici rezult
rosturi i umflturi ce nrutesc calitatea suprafeelor betonate.
Betonarea planeelor se efectueaz la 2 ore dup terminarea betonrii pereilor, timp n care se
termin tasarea betonului pereilor. n acest rstimp e necesar de a prelucra cu lubrifiani cofrajul orizontal,
de a monta armturile planeului i de a instala reelele i piesele nglobate. Apoi se instaleaz cofrajul
grinzilor reper al nivelului urmtor. Pentru deplasarea muncitorilor pe cofraj se amplasaz podine de lucru.
Turnarea betonului se efectuiaz n fii cu lungimea ncperii ncepnd de la unul din perei. Betonul se
toarn uniform pe suprafaa planeului i se compacteaz cu previbratorul, apoi adugtor cu vibratoare de
suprafa.
Decofrarea construciilor betonate n cofraje spaiale se va efectua la atingerea de betonul planeului
a duritii, ce constituie 70% din duritatea de proiect la deschideri pn la 6m, i 80% la deschideri mai mari
de 6m. Demontarea cofrajelor spaiale ncepe cu decofrarea cofrajelor exterioare a pereilor exteriori. Apoi
se trece la demontarea cofrajelor spaiale.

15. Tehnologia realizarii constr. din b/a monolit in cofraje din blocuri spatiale (tunel vertical).
Realizarea cofrajelor spatiale de tip tunel vertical permite de a executa cladiri de locuit si
administrative cu un numr sporit de nivele,monolite integral sau prefabricate monolite.Cofrajele de tip
tunel vertical sunt folosite atit la edificarea cladirilor nedesfurate in plan (punctiforme),cit si a cladirilor
cu suprafete mari in plan. Pentru montarea cofrajelor si a prefabricatelor se utilizeaza macaraua turn cu
capacitatea portanta de 10t.
Betonarea pereilor se efectueaz dup terminarea montarii tuturor cofrajelor pe sectoarele de
lucru,montarii armturii i a pieselor inglobate.Betonul se toarna pe straturi uniforme pe lungimea peretelui
cu compactarea fiecarui strat turnat.Grosimea stratului nu trebuie s depeasc mai mult de 1,25 ori
lungimea buteliei vibratorului, de regul grosimea stratului este de 40-50cm.La betonarea pereilor se
utilizeaza beton plastic cu tasarea conului de 6-8cm. Compactarea se va efectua cu compactor de exterior.
Betonarea peretilor se va efectua neintrerupt pe toata inaltimea lui. Demontarea cofrajului se efectuiaza la
atingerea de catre betonul peretilor a duritatii de 1Mpa. Aceasta duritate se atinge dupa 24h la utilizarea
betonului de clasa B12 din ciment Portland cu intarire rapid.
Cofrajul planseelor constructiv e executat in forma de bloc cu valvele.Extragerea cofrajului se
efectuiaza prin golul din planseu special prevazut. Dimensiunea valvelelor trebuie sa fie de 2-4 ori mai
mica decit inaltimea etajului Montarea cofrajului planseului incepe cu istalarea meselor cu reazem sau a
montantilor telescopici. Mai I-i se monteaz mesele cu 4 montani , apoi cele cu 2 montani. Mesele se
fixeaz ntre ele cu contravntuiri cu dispozitive de tensionare. Cu ajutorul cricurilor mesele de reazem se
poziioneaz n poziia de proiect, iar apoi se monteaz blocul cofrajului. Pe perimetrul cofrajului se
etaneaz cu plci de azbociment. Pn la betonarea planeelor, de centura betonat se fixeaz platforma de
lucru. La betonarea planeului se prevedede a lsa golul pentru extragerea blocului cu valve. n acest scop
n centrul planeului pe toat lungimea lui se fixeaz un cofraj de gol de limea de 400mm.
I II
III
IV V
VI
1
2
2
3
3
4

Schema tehnologic de executare a cldirilor monolite n cofraje tunel vertical cu planeu monolit:
I-instalarea cofrajului planeului; II-betonarea planeului; III-montarea cofrajului tunel-vertical i
betonarea pereilor; IV-decofrarea cofrajului pereilor; V-decofrarea cofrajului planeului; VI-instalarea
cofrajului planeului urmtorului nivel;
Demonterea cofrajului se efectuiaz dupa atingerea de ctre beton a 70% din duritatea de
proiect.Pentru coborrea uniform a valvelor cofrajului se utilizeaz trolii manuale i montani de siguran.
Blocul mpturit se extrage prin golul de montaj i se amplaseaz n yona de pregtire unde cofrajul se
readuce n poziia de lucru i ciclul se repet. Dup decofrare golul se monolitizeaz.
Cofrajul pereilor se monteaz dup betonarea planeelor, nainte de extragerea cofrajului. Montajul
ncepe cu montarea cofrajului puului ascensoarelor , celelalte blocuri se monteaz n ah, ce crez
comoditi la montarea armturilor.
Armturile se recomand a le fixa prin legarea cu srm, deoarece la sudare picturile de metal topit
cad pe suprafaa cofrajelor, arznd stratul lubrifiant i nrutind astfel calitatea suprafeelor.

16. Tehnologia realizrii cldirilor cu schema cu schelet din elem pref (seriile IIS).
Cladirile multietajate au cheltuili de material si forta de munca la montarea unui 1m
2
de
1,5tF/m
2
.Astfel structura de rezisten a cladirilor multietajate este executat din fundaii
prefabricate, coloane, n unele cazuri grinzi de rulare, ferme sau grinzi cu deschisul pn la 24m din
beton armat, iar deschiderele > 24m din ferme de metal.
Elementul principal de rigidizare a cldirilor multietajate de seria IIS constituie carcasa din beton
armat care const din stlp, grind sau cadre unite. Caracteristic pentru serii sunt dimensiunile
elementelor din beton armat prefabricat i poziia lor n plan. Stlpii n plan se monteaz dup o
reea de 6x6 sau 6x9 m.Carcasul n direcia riglelor este rigidizat dup reeaua care a fost proiectat.
Stlpii carcasului au seciune dreptunghiular 400x400 i 400x600 mm.
Coloanele primului etaj sunt ncastrate n paharul fundaiei 600 mm cnd panourile reazem
pe treapta riglei i 1000 mm cnd reazem pe suprafaa superioar a riglei. Riglele pot fi de
urmtoarele forme:

Dac nlimea etajelor este 3,6 i 4,8 m putem
folosi stlpi pe dou nivele. Pentru case cu mai
multe etaje cu nlime de 3,6 m vom folosi stlpii.
Rosturile dintre coloane se afl la nlimea
de 1 m de la panou, i constituie o mbinare rigid. Rostul dintre dou coloane este 40 mm. La
mbinarea grinzii cu stlpul armatura care este scoas din stlp i rigl se sudeaz cu sudur n baie,
de asemenea se sudeaz i elementele nglobate de metal.
Panourile intermediare au urmtoarele dimensiuni 1,5x6 i pe rndurile coloanelor marginale
de 0,75x6. Panourile se fixeaz de rigle prin sudarea pieselor nglobate n patru locuri. Panourile
care se afl ntre coloane la capete se sudeaz de un cornier care este prins de stlp la nivelul treptei
grinzii.
Rosturile dintre panouri dup montare i nodurile de mbinare stlp-stlp i stlp-rigl se
monolitizeaz cu beton B15.
Pereii se execut din panouri. Panourile de perete ce se afl la soclu, reazem pe grinzile
amplasate pe fundaie.
La construcia caselor se folosesc panourile de acoperi cu nervuri.


B
Stilp
Pahar de fundatie
Stilp-pahar de fundatie
B
3
C
3
panou
grinda
grinda
pahar de fundatie





17. Punerea n oper a amestecului de beton. Executarea rosturilor de lucru.
Procesul de punere n oper a amestecului de beton include urmtoarele operaii:pregtirea
bazei, livrarea amestecului de beton n construcia betonat, distribuirea (nivelarea) lui i
compactarea.nainte de betonare cofrajul trebuie s fie curit de murdrii i impuriti. Suprafaa
cofrajului de inventar, care vine n contact cu betonul, trebuie s fie acoperit cu soluia de ungere,
care nu trebuie s diminuieze calitatea betonului i s las urme pe suprafaa construciilor din beton
armat, iar suprafaa betonului vechi se va curi de pelicula de lapte de ciment cu ajutorul periei
metalice, se va spla si se va nltura apa. Pn la nceperea punerii n oper a amestecului de beton
minuios se verific corectitudinea instalrii armturii, existena garniturilor din beton i altor
dispozitive, care asigur grosimea necesar a stratului de protecie a armturii.Pe cofraj se
instaleaz scuturi de lemn nguste pe suporturi pentru trecerea muncitorilor.
Betonul se toarn n cofraj i se distribuie n straturi orizontale de aceai grosime, executate
ntr-o direcie. nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s depeasc 3m pentru construcii
masive-stlpi i 1m pentru planee, pentru evitarea efectului de segregare. Acoperirea stratului
precedent cu urmtorul strat de amestec de beton trebuie s fie executat pn la nceperea prizei n
stratul precedent.
Rosturi de lucru se formeaz ca urmare a ntreruperilor la betonare. Ele pot fi amplasate n
locurile , unde racordarea dintre betonul precedent i nou turnat nu vor influiena negativ asupra
rezistenei construciei i de regul se amplaseaz n locurile unde n timpul exploatrii construciei
n ea vor aprea eforturi minimale.
Deosebim 2 categorii de rosturi de lucru:
-impuse prin proiect pentru comportarea corect a elementuluin timp;
-impuse de posibilitile organizatorice ale constructorului;
La betonarea coloanelor rosturi de lucru se organizeaz la nivelul superior al fundaiilor,nivelului
inferior al grinzilor,riglelor.
Betonarea grinzilor i panourilor se execut concomitent.Dac grinda are seciuni de dimensiuni
mari i betonarea ei concomitent cu panoul este imposibil, stunci grinda se betoneaz separat.
Rostul de lucru se organizeaz la 20-30mm mai jos de nivelul marginei de jos a panoului. n
procesul de betonare a grinzii separate nu se permite organizarea rostului de lucru n treimea din
mijloc a deschiderii grinzei.
Rosturile se amplaseaz: n plci, paralel cu armtura de rezisten, la 1/3-1/5 din deschidere;
la planee cu nervuri, pe direcia nervurilor, la 1/3-1/5 din deschiderea nervurii; la planee cu
nervuri ,cnd betonarea se face perpendicular pe direcia nervurilor, n zona cuprins ntre 1/5 i 1/3
din deschiderea grinzii principale, cutndu-se ca n plac s fie la 1/5 i 1/3 din deschiderea
acesteia; la boli i arce se admit rosturi numai perpendicular pe directoare; n perei mulai nu se
admit rosturi orizontale.
Rosturile n stlpi, grinzi, arce etc. se execut perpendicular pe axa acestor elemente, iar la
plci, boli, perei, perpendicular pe suprafaa lor.
Betonul trebuie de compactat cu scopul de a elimina golurile de aer pe care le conine i pentru
umplerea complet a cofrajului. Fiind compactat betonul i mrete densitatea cu 200-500kg/m
3
.
Datorit acestui se mrete rezistena mecanic, la nghe, impermiabilitatea i alte preprieti ale
betonului. Dup modul de aciune asupra amestecului de beton se cunosc 3 tipuri de vibratori:
+ interioari (de adncime) cu amorsarea n amestecul, acionnd prin intermediul vibrrii corpului
+ exterioari instalate pe cofraj,
+ de suprafa instalate pe suprafaa amestecului turnat;
Cunoatem urmtoarele metode de compactare:
1)metode manuale; 2)metode mecanice; 3)vacuumare;



18. Particularitatile betonarii constructiilor monolite in conditii cu temperaturi
negative. Clasificarea metodelor si domeniul de utilizare.
Lucrrile de betonare se efectueaza unul imprejur. Cele pe timp de iarna(perioada rece) se
deosebesc esential de cele pe timp de vara.(perioada calda) . dupa normative parametrul de baza ce
caracterizeaza perioada de timp friguros este temperatura aeruluiexterioir masurata la 8(opt)
dimineata, la distanta de 2 (m) de la sol, la 2 (m) de l constructie. Daca temperatura este +5
0
si nu
are tendinte sa se redice, ziua se numeste friguroasa. Viteza de hidratare a mineralelor cimentului
cu apa depinde de t
0
aerului inconjurator. La t
0
inalte viteza de hidratare creste, iar la cele mici-
scade, si devine nula la t
0
de 5
0
-10
0
C. in afara de aceasta la inghetare volumul ocupat de cristalile de
gheata depaseste cu 9% volumul apei din care sa format. Astfel in interiorul betonului apar tensiuni
ce duc la distrugerea structurii lui. Dup dezgheare procesul de hidratare se rencepe dar structurile
cristaline nu se restabilesc complet. La ngheare agregatele i armturile se acoper cu o pojghi
de ghea, care influeneaz negativ asupra adeziunii dintre acestea. S-a constatat din practic i
ncercri tiinifice c dac betoanele pn la ngheare au o anumit duritate i dup dezgheare
procesul de hidratare continu fr a se observa urmri negative. Aceast duritate a fost numit
critic i depinde de clasa betonului i condiiile de exploatare a construciilor. Duritatea critic este
egal cu :
- pentru betoane simple i armate cu armturi fr precomprimri de clasa B15 50%, B22,5 ,25-
40%, B30-30%, din duritatea de proiect.
- Pentru betoane cu precomprimare sau postcomprimare , construciile deschiderilor podurilor i a
altor construcii de mare importan 70% din duritatea de proiect.
- Pentru construcii ngheate i dezgheate sau care sunt supuse presiunii gazelor sau apei 100%
din duritatea de proiect.
Reieind din toate acestea e necesar de luat msuri pentru crearea condiiilor optimale de atingere
de ctre betonul turnat pe timp rece a duritii critice ntr-un timp ct mai scurt i cu cheltuieli
minime. Pentru aceasta se folosesc metode speciale de preparare, transportare, punere n oper i
tratarea betonului. In dependen de felul tratrii betonului metodele de betonare se mpart n 3
grupe :
1. metoda conservrii cldurii iniiale a betonului i a cldurii eliminate la hidratarea cimentului.
Aceast metod se folosete la construcii masive la betonarea lor cu beton n componena cruia
intr ciment portland sau aluminos.
2. metoda de nclzire a betonului dup punerea lui n oper. Se aplic acolo unde nu poate fi
aplicat prima metod, la betonarea carcaselor cu armturi dese, a elementelor nguste (stlpi, grinzi,
perei).
3. metoda ce aplic efectul scderii punctului de solidificare a apei, utiliznd aditivi antigel.
Pentru ntrirea betonului cea mai favorabil este t
0
15..25
0
C.
Metoda de ntreinere n nveli special (artificial) aceast metod prevede executarea unor
corturi nclzite.
Metoda termos metoda de betonare fr nclzire. Sensul metodei- const n aceea c
betonul cu t
0
iniial pozitiv se pune n cofrajul termoizolant.
Metoda de nclzire electric const n nclzirea continu a betonului.
Metoda electrotermos esena acestei metode este c amestecul este nclzit intens cu ajutorul
electroadelor amplasate n construcia betonat.
Dup modul de introducere a cldurii n beton se cunosc 2 tipuri de nclziri :
1. electric (curent alternativ monoifazat 50 Hz)
2. electric de contact (radiaia termic infraroie, cofraj termoactiv, nclzire inductiv).



35. Proiect de organizare a constructiilor (POC). Caracteristicile de baza si datele initiale necesare
Pentru construirea noilor obiecte, sau reconstruirea celor vechi se intocmeste proiectul organizarii
constructiilor (POC), elaborat de catre organizatiile specializate de proiectare. POC este un document
obligatoriu pentru beneficiar, executor si pentru organizatiile ce finanteaza si furnizeaza resursele
tehnico-materiale necesare constructiei.
POC este destinat pentru stabilirea duratei construcie integrale, urgenelor de construcii a
complexelor i a obiectelor mari aparte n corespundere cu normele duratei de construcie. n POC sunt
determinate volumele de lucrri pregtitoare pentru toat construcia, iar pentru obiectele principale este
prevzut lista lor. Este stabilit consecutivitatea, ritmurile i metodele de execuie a lucrrilor, este
determinat necesitatea cadrelor de munc, lucrrilor tehnico-inginereti, sunt determinate resursele
tehnico-materiale i sursele de asigurare cu ele. Materialele POC sunt baza pentru alctuirea capitolelor
divizului general i pentru elaborarea PEL.
Proiectul de organizare a obiectivului cuprinde:
- documentatia de argumentare
- fundamentarea tehnico-economica
- piese scrise si desenate
- memorii
- instructiuni si alte documente normative.
Pentru elaborarea POC sint necesare urmatoarele date initiale:
- studiul tehnico-economic
- rezultatul lucrarilor de explorari si prospectiuni
- solutiile de utilizare a materialelor si elementelor de constructii, precum si a mijloacelor de transport
- conditiile de furnizare si transport a materialelor de constructie si utilaj
- divizarea obiectivului in sectoare
- informatia despre sursele de aprovizionare cu energie electrica si apa
- alte cerinte ale beneficiarului si antreprenorului (case de locuit, cladiri industriale s.a.)
- termenii directivi si normati de executie a lucrarilor.
Determinarea volumurilor de lucru, calculele privind necesitatea in resurse tehnico-materiale si
energetice sint efectuate printr-o metoda simplificata folosind:
- proiectele tehnologice ale santierelor asemanatoare
- indrumarul nomelor marite de deviz si de cheltuieli a resurselor
- devizele normative marite pentru constructii
- indicii costului de deviz si cheltuirii resurselor materiale si a altor normative.
Calculul necesitatii in masini, transport, energie si al altor resurse este efectuat dupa normativele
pentru o suma determinata de resurse banesti de lucrari de constructie si montaj. Numarul necesar de
muncitori se calculeaza reiesind din volumul de munca efectuat in decursul unui an de un muncitor.
POC trebuie sa contina:
- planuri generale de constructie pentru etapa pregatitoare si etapa principala
- planul calendaristic necesarului in forta de munca, masini, mecanisme, utilaje, graficul de aprovizionare
cu materiale si prefabricate
- nota explicativa care contine caracteristica laconica a conditiilor de constructie, descrie metodele de
executie, calcule, argumentari si indicii tehnico-economici.
Pe baza planului calendaristic (PC) sint elaborate urmatoarele documente tehnice:
- PC al diferitor obiecte
- schemele organizational-tehnologic ale construirii diferitelor obiecte cu indicarea succesivitatii lucrarilor
- volumele de lucru de pe santier, de montare si speciale
- cantitatile necesare de materiale de constructie, semifabricate si utilaj
- graficul utilizarii masinilor de constructie de baza si al transportului
- graficul utilizarii bratelor de munca
- memoriu explicativ, ce contine o caracteristica laconica a conditiilor create la santier si descrierea
metodelor de efectuare a lucrarilor de baza, calculele necesare, justificarea si indicii tehnico-economici




36. Proiect de execuie a lucrrilor (PEL). Caracteristicile de baz i datele iniiale
Proiectul de executie a lucrarilor (PEL), de regula, se elaboreaza de executorul lucrarilor de
constructie sau la cerinta lui de catre organizatiile specializate de proiectare tehnologica. Plata
pentru elaborarea PEL este efectuata din contul sumelor prevazute pentru aparatul administrativ.
PEL este baza pentru planificarea operativ, control, reglarea i evidena produciei de construcie.
PEL se ntrete de ctre inginerul ef al organizaiei antreprenorului general, iar compartimentele
de montare i specializate se ntresc de ctre inginerul ef al organizaiilor subantreprenorii.
Pentru elaborarea PEL sint necesare urmatoarele date initiale:
- proiectul constructiei in prealabil, aprobat si POC elaborat;
- devizele
- date privind aprovizionarea cu utilaj tehnologic, energetic si cu alt utilaj
- date privind aprovizionarea cu prefabricate, detalii si semifabricate
- date privind indestularea cu masini de constructie si transport a organizatiilor de constructie si
posibilitatea sporirii numarului lor
- documentele normative in vigoare.
PEL consta din urmatoarele parti componente:
- planuri calendaristice
- planuri generale de constructie
- harti tehnologice.
In dependenta de complicitatea obiectelor ce se construiesc, partile componente ale PEL pot
fi mai mult sau mai putin detaliate.
Volumele de lucru in PEL sint determinate dupa desenele tehnice si devize, calculul tuturor
felurilor de resurse este efectuat dupa normele de productie.
In componenta PEL pentru instruirea santierului intra:
- planul calendaristic al santierului
- planul general de constructie
- graficul aprovizionarii santierului cu materiale de constructie, semifabricate, prefabricate si utilaj
- graficul aprovizionarii santierului cu brate de munca si masini de constructie de baza
- harti (fise) tehnologice
- schemele geodezice
- masurile privind organizarea in flux a lucrarilor de pe santier
- hotarirea privind construirea retelelor provizorii de aprovizionare cu apa, caldura, energie s.a.
- lista utilajului tehnologic si a mijloacelor de agatare cu schemele de agatare a incarcaturilor
- memoriul explicativ cu justificarea hotarrilor primite, a metodelor de luctru, calculul resurselor
si ITE, care contine:
1) argumentarea soluiilor de producere a LCM, inclusiv cele care se ndeplinesc n per de iarn
2) necesitatea de resurse energetice i soluiile pentru asigurarea lor
3) calculul necesitaii de edificii i instalaii temporare
4) masurile pentru pstrarea bunurilor materiale
5) msurile pentru protecia cldirilor existente i mediul ambiant
6) indicii tehnico-economici
PEL pentru perioada pregatitoare este indeplinit ca si pentru construirea santierului, dar
intr-o componenta mai restrinsa. Pentru santierele tehnice simple PEL poate contine numai planul
calendaristic, planul general de constructie si un memoriu explicativ laconic.
Pentru santierele, ce sint construite dupa proiectele-tip, in componenta PEL intra regulile de baza
ale efectuarii lucrarilor de constructie si montare.



37. Principiile si succesiunea elaborarii planului calendaristic in componenta (POC) si (PEL)
Planificarea calendaristica in constructie consta in elaborarea planurilor calendaristice care pe baza
volumului de lucrari in constructie si instalatii a solutiilor organizatorice si tehnologice va determina
consecutivitatea si durata proceselor de constructii. Necesarul de resurse umane, materiale, mecanisme.
Planul calendaristic reprezinta un element final in planificarea executiei obiectului de constructie. El se
anexeaza la contractul incheiat intre beneficiar si antreprenor.
Structura si gradul de detaliere a planului calendaristic depind de destinatia lui, care poate fi pentru
perioada pregatitoare sau pentru cea de executie a lucrarilor. In planul calendaristic trebuie sa fie incluse
toate procesele de punere in opera, corespunzator articolelor de deviz, care recomanda si ordinea includerii
lor. Parametrul principal al planului calendaristic este perioada de timp.
Planul calendaristic (PC) pentru constructia unui obiect intra in componenta PEL si se elaboreaza
conform desenelor tehnice. In el este determinat termenul construirii obiectului, termenii si
succesivitatea indeplinirii anumitor procese de montare si constructie. Planul calendaristic elaborat corect
serveste ca baza pentru dirijarea zilnica si controlul asupra efectuarii lucrarilor. De asemenea PC este
folosit la planificarea operativa a lucrarilor de constructie si montare La elaborarea PC este necesar de a
tine cont ca termenul construirii obiectului sa nu depaseasca termenul normativ. Termenii de executie a
lucrarilor se stabilesc in rezultatul suprapunerii rationale in timp a lucrarilor, la fel se iau in
consideratie si conditiile specifice ale santierului.
In planul calendaristic se indica termenii necesari la indeplinirea tuturor lucrarilor, de la valorificarea
terenului de constructie (lucrarile pregatitoare) pina la lucrarile de amenajare si de dare a obiectelor in
exploatare.
La elaborarea PC este necesar de a prevedea efectuarea lucrarilor, utilizind metode si tehnologii
moderne, o maximala economie a resurselor tehnico-materiale si folosind mecanizarea complexa.
Metodele elaborate trebuie sa contribuie la efectuarea calitativa a lucrarilor si securitatea muncii.
Anumite feluri de lucrari de constructie si montare pot fi suprapuse in timp in asa masura, in care o
face posibila tehnologia constructiilor si conditiile de securitate a muncii.
Masinile de constructie alese trebuie sa corespunda cerintelor pentru lucrarile de constructie si
montare. In primul rind trebuie indeplinite lucrarile de constructie care precedeaza lucrarile complicate si
care necesita un termen indelungat de indeplinire.
Datele initiale pentru planul calendaristic sunt urmatoarele:
- proiectul de organizare a constructiei
- durata directiva de executie
- contractul de executie a lucrarilor
- fisele tehnologice de executie
- documentatia de proiect, inclusiv devizele
- informatiile despre posibilitatile intreprinderii sau firmei care va executa lucrarile.
Consecutivitatea intocmiri planului calendaristic:
- se determina nomenclatura si consecutivitatea tehnologica a lucrarilor
- se determina volumul de munca
- se selecteaza masinile, mecanismele si utilajele
- se determina termenii de executie si suprapunerea in timp a lucrarilor
- se analizeaza si se compara durata de constructie calculate cu cea directiva, si daca este cazul se fac
corectiile necesare
- pe baza graficului calendaristic de executie a lucrarilor se intocmesc graficele de aprovizionare cu
resurse umane si tehnico-materiale.
Elaborarea partii grafice reprezinta desfasurarea grafica in timp a articolelor de lucrari conform
antemasuratorii. Perioada de timp in care se programeaza executarea lucrarii se arata printr-o linie. Cu
alte cuvinte pentru fiecare activitate se materializeaza printr-un segment de dreapta care reprezinta perioada
dintre timpul minim de incepere si timpul maxim de finalizare a lucrarilor in cauza. Se incepe elaborarea
partii grafice cu procesele cheie (critice), de care depinde toata durata de executie a obiectului.




34. Planul general de construcii: destinaie i tipuri. Principiile generale de proiectare
Prin plan general de constructie (PGC) se subintelege planul terenului de constructie pe care sint
trasate santierele si cladirile existente, depozitele si cladirile mobile sau provizorii, drumurile permanente si
provizorii, retelele de aprovizionare cu apa, energie si de canalizare, caile rulante a macaralelor, punctele de
stationare a macaralelor, locurile de preasamblare a elementelor de constructie s.a. PGC trebuie sa prevada
o organizare optima a lucrarilor de constructie pe santier, ca sa creeze conditii necesare pentru depozitarea
constructiilor si miscarea nestingherita a masinilor de constructie, aprovizionarea permanenta cu resurse
tehnico-materiale si respectarea securitatii muncii.
Planul general de constructie constituie o parte importanta a proiectului de executie a lucrarilor, si
este actul de baza ce reglementeaza organizarea santierului de constructie, precum si volumul de
lucrari provizorii.
Se deosebesc doua tipuri de planuri generale de constructie:
- plan general de organizare a santierului de constructie
- plan general de organizare a obiectului de constructie
Planul general de organizare a santierului de constructie sistematizeaza solutiile principale a
gospodaririi integrale a santierului de constructie si se elaboreaza de catre institutia de proiectare
Planul general de organizare a obiectului de constructie reflecta nemijlocit gospodarirea terenului din
imediata apropiere a lui. Se elaboreaza de catre antreprenorul general sau la solicitarea lui de catre o
institutie de proiectare specializata.
Principii generale de proiectare a planurilor generale de constructie:
- solutiile planului general de constructie trebuie sa corespunda normelor in constructie
- cladirile, edificiile si instalatiile provizorii se amplaseaza pe terenurile care nu sunt menite pentru
executia cons capitale
- solutiile de proiectare trebuie sa asigure circulatia rationala a incarcaturilor pe santier

Planul general de constructie al unui obiect se proiecteaza separat, pentru fiecare obiect de
constructie ce intra in componenta planului general de constructie a santierului. Pentru obiectele complexe
acest document se elaboreaza pe etape, cum ar fi: lucrari pregatitoare, lucrari de terasament, realizarea
infrastructurii, suprastructurii, acoperisului, etc.
Date initiale pentru proiectarea planului general de constructie a obiectului:
- proiectul de realizare a constructiei
- fisele tehnologice
- calculul necesarului de resurse
- schitele de executie
Memoriul tehnico-explicativ contine:
- calculele definitivate a necesarului de resurse
- unitati provizorii
- piese de executie
- solutii tehnice de selectare a instalatiilor, edificiilor provizorii, drumurilor, retelelor de iluminare, apa etc.

Lista unitatilor provizorii serveste ca document de apreciere a volumului cheltuielilor ce trebuie
achitat de catre beneficiar. Necesarul de resurse se extrage din PEL, de exemplu numarul de muncitori,
dupa acest numar se calculeaza necesarul de unitati administrative, sociale si de deservire. Din graficele de
aprovizionare cu materiale obtinem datele referitoare la stocurile de materiale si a suprafetei depozitelor.
De la intreprinderile teritoriale specializate se iau datele despre bransament la utilitatile necesare. In
primul rind se efectueaza racordarea mecanismelor de montare, cu amplasarea mecanismelor in cauza,
echipamentelor, totodata aratindu-se directiile de miscare a lor, gabaritele, zonele de lucru, imprejmuirile,
etc. Dupa racordarea depozitelor se amplaseaza constructiile provizorii care trebuie sa se pozitioneze in
imediata apropiere a obiectului.
Pe planul general de constructie a obiectului se precizeaza cerintele tehnicii securitatii muncii si
activitatii vitale. Se pozitioneaza imprejmuirile zonelor periculoase de lucru a mecanismelor si a retelelor
de tensiune inalta. Se mai precizeaza si ale elemente necesare gospodaririi de santier.



32.Atributiile dirigintelui de santier se clasifica:
1. Perioada premergatoare inceperii executiei
2. Perioada executiei lucrarilor
3. Perioada de executie a remedierilor, stabilite la receptia lucrarilor

Per. Premergatoare
1) Sa verifice daca investitorul dispune de autorizatia de construire si daca lucrarile ce urmeaza a fi
executate corespund cu cele mentionate in autorizatie
2) Sa preia amplasamentul (axele geodezice) lucrarilor de baza si a celor de organizare de santier
3) Sa solicite R.T. atestat sa indice daca pe amplasament sunt lucrari subterane sau retele si ce se
intimpla cu acestea; masurile pe care trebuie sa le ia, ca sa nu aduca prejudicii vecinatatilor; locul de
depozitare a stratului fertile
4) Sa preia de la R.T. amplasamentul depozitului de pamint sau cariera de umpluturi
5) Sa preia de la R.T. racordurile retelelor pentru utilitatile organizarii de santier
6) Sa cunoasca temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor pe care le va executa
7) Sa anunte R.T. daca unele prevederi din proiect nu corespund cu situatia reala la fata locului
8) Sa-si intocmeasca un plan propriu de control al executiei lucrarilor de constructive
9) Sa cunoasca prevederile studiului geotehnic
10) Sa fie asigurat cu instrumente de masurare si control certificate
11) Sa intocmeasca lista lucrarilor ascunse cu avizul R.T. sis a dispuna de formularele necesare
Per. Executiei Lucrarilor
1) Urmareste in mod continuu ca executia lucrarilor si calitatea lor sa corespunda proiectului,
documentelor normative in vigoare
2) La terminarea sapaturilor pentru fundatii, intocmeste impreuna cu specialistul geotehnician si R.T.
un proces verbal, prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect si ca
se poate trece la executia fundatiilor(probe de laborator)
3) Intocmeste impreuna cu R.T. procesele verbale de receptive a lucrarilor ascunse
4) Urmareste ca toate materialele introduse in opera sa dispuna de certificatele de conformitate
5) Urmareste ca produsele sau procedeele noi in constructive sa dispuna de agremente tehnice
6) La cererea R.T. in caz de nerespectare a prevederilor din proiect e obligat sa testeze lucrarile, sa
demoleze daca e posibil cu avizul proiectantului pe cheltuiala proprie
7) Sa anunte R.T. despre neconformitatile din proiect sau aparute pe parcursul construirii pentru ca
acesta sa dea solutii pentru continuarea lucrarilor
8) Sa anunte R.T. si Inspectia de Stat in Constr despre producerea unor accidente in termen de 24h
9) Intocmeste si semneaza cantitatile de lucrari executate si documentele de plata
10) Sa intocmeasca si sa tina la zi documentatia tehnica de executie a constructiei(capitol B)
11) Sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare sis a elibereze conditiile
optime de lucru
12) Sa anunte R.T. asupra indeplinirii conditiilor pentru efectuarea receptiei lucrarilor in faza
determinante
13) Sa continuie lucrarile numai dupa executarea receptiei in faza determinante
14) Sa indeplineasca in termenii stabiliti masurile dispuse prin actele de control
Per. Receptiei Lucrarilor D.S. are obligatia sa execute in termenii stabiliti remedierile,
completarile si neajunsurile cerute de comisia de receptive (nu mai mult de 90 zile)

33.Obligatiile si responsabilitatile responsabilului tehnic .
Executia oricaror lucrari de constructie trebuie verificata in mod obligatoriu de catre investitor prin
persoanele de specialitate numite responsabili tehnici atestati .Atributiile respon. Tehn. Atestat se exercita :
1.perioada premergatoare inceperii constructiei
2.perioada de executie a lucrarilor
3.perioada de receptive la terminarea lucrarilor
4.perioada de executie a remedierilor stabilite de comisia de recepttie la terminarea lucrarilor
5.receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.
Perioada I :
-sa verifice existent autorizatiei de contructie
- sa prea amplsamentul de la investitor si sal transmita dirigintelui de santier .
-obtine de la proprietarii retelelor (union fenosa s.a.)avizele necesare pentru conectare
-obtine de la primarie locul depozitarii stratului fertil sau a pamintului pentru umpluturi
-trebuie sa analizeze temeinic proiectul si graficul de executie a lucrarilor
-sa verifice ca proiectul sa cuprinda toate piesele cerute si ca aceasta sa fie stampilate de catre verificatori
-sa verifice daca prevederile proiectului corespund cu situatia reala la fata locului sis a anunte
proiectantul de despre eventualele neconformitati
-sa cunoasca planul de control al calitatii executii (verificari si incercari)
-sa-si intocmeasca un plan propriu de control al calitatii
-sa cunoasca prevederile studiului geotehnic
Perioada I I :
-urmareste si verifica ca calitatea executiei lucrarilor sa corespunda proiectulu I,doc normative si
prescriptiilor tehnice
-la terminarea sapaturii pentru fundatii intocmeste impreuna cu specialist geotehnician si executant un
process verbal prin care se constata ca terenul de fundare corespunde cu cel indicat in proiect .
-intocmeste si semneaza impreuna cu dirigintele de santier procesele verbale la lucrai ascunse
-urmareste ca toate mat introduse in opera sa dispuna de certificatul de conformitate sau agrement tehni
-la orice nerespectare a prevederilor proiectului de catre executant este obligat sa sisteze lucrarile pina la
rezolvarea situatie aparute
-transmite imediat proiectantului sesizarile primite de la dirigintele de santier asupra neconformitatilor
din proiect sau aparute pe parcursul executiei lucrarilor
-verifica si semneaza situatiile cu cantitatile de lucrari efectuate de catre executant
-urmareste ca dirigintele de santier sa intocmeasca si sa tina la zi capitolul B al cartii tehnice al contructie
-la sesizarea de catre dirigintele de santier verifica daca sunt indeplinite toate conditiile pentru receptia
lucrarilor in faze determinante
-urmareste ca lucrarile sa fie continuate numai dupa semnarea procesului verbal al fazei determinante
-urmareste aducerea la indeplinirea in terminile stabilite a masurilor dispuse prin actele de control
-complecteaza pe parcursul executie cartea tehnica
-semneaza fise tehnologice si scheme de executia a lucrarilor
Perioada I I I :
-Urmareste ca la receptie de terminarea a lucrarilor sa fie supuse numai contructiile care corespund
cerintelor de calitate si celor 6 exigente,intocmeste actele pentru receptia si convoaca membrii c. de rec
Perioada I V:
-Urmareste sa realizeze de catre factori interesati remedierile compectarile si masurile date de comisia de
receptie , indeplineste procesele verbale care dovedesc indeplinirea acestora
Perioada V:
-Dupa incheierea receptiei de terminare a lucrarilor si rezolvarea tuturor masurilor cerute de comisia de
receptie,organizeaza receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie,pune in ordine toata
documentatia referitoare la constructie si incheie situatia financiara.
-Completeaza cartea tehnica privind comportarea constructiei pe perioada de garantie.
- Preda investitorului toata documentatia tehnica si economica p/u pastrare.




31.Obligatile beneficiarului si antreprenorului

Antreprenorul- are obliagie sa stabileasca toate relatile ce reglamenteaza raporturile
cu subantreprenorii de specialitate, este raspunzator fata de investitor, p,u respectarea de
catre subantreprenori a prevederilor din contract.
In caz ca Antreprenorul are dubii cu privire la modul de executie a lucrarilor , la
calitatea materialelor, trebuie sa comunice obiectiile in scris, Investitorului.
In timpul executiei lucrarilor Antreprenorul are obligtatia sa mentina caile de acces
libere, sa retraga utilajele sa indeparteze surplusul de material deseuri. Lucrarile ce devin
ascunse nu pot acoperite fara aprobarea responsabilului ethnic, proiectantului si inspectiei de
stat in constructive.
Antreprenorul trebuie sa notifice investitorului, primariei si inspectiei de stat in
constructie data inceperii effective a lucrarilor. Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul
e obligat sa respecte prevederile legii calitatii in constructii,trebuie sa respecte urmatoarele
regulamente:
* Regulamnt privind calitatea produselor in constructie.
Regulament privind verificarea si expertizarea tehnica de calitate si executie a
constructiilor
Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii
Regulament pentru receptia cinstructiilor si instalatiilor aferente
Regulament privind post utilizarea constructiilor
Regulament privind controlul de stat al calitatii constructiilor.
Investitorul- este autorizat sa emita dispozitiile pe care considera nencesare executarii
lucrarilor cu respecatarea drepturilor Antreprenorului.
Trasarea axelor principale , bornelor de referinta, cailor de circulatie si limita
terenului pus la dispozitia Antreprenorului ,precum si materializarea cotelor de nivelin
imediata apropiere a terenului sunt in sarcina Investitorului.
Investitorul este obligat sa obtina toate autorizatiile si avizele prevazute de lege.

Pe parcursul executarii lucrarilor Investitorul are dreptu sa dispuna in scris:
1. Indepartarea de pe santier a oricaror material care sunt calitativ necorespunzatoare.
2. Inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu alte care corespund normativelor.

Investitorul trebuie sa puna la dispozitie Antr. fara plata urmatoarele:
1. Suprafetele de teren necesare p/u depozite si activitatea muncitorilor
2. Caile de acces rutiere
3. Racordurile p/u utilitati pina la limita amplasamentului santierului










30 Exigentele esentiale in constructii (A,B,C,D,E,F)

Pentru obtinerea unor constr de calitate trebuie sa corespunda urmatoarelor
exigent esentiale:

A) Rezistenta si stabilitate:
Constructia trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit sa nu conduca
la prabusiri partiale sau integrale a structurii de rezistent,deformatii inadmisibile.

B) Siguranta in exploatare:
Constructia nu trebuie sa prezinte riscuri vitale pentru cei care o exploateaza

C) Siguranta la foc:
Construct trebuie sa fie conceputa si realizata in asa mod incit in caz de
incendiu structura de rezistenta sa reziste o perioada de timp.Extinderea focului spre
cladiri adiacente trebuie limitat

D) Igiena ,sanatatea oamenilor,refacerea si protectia mediului inconjurator
Constructia nu trebuie sa prezinte o amenintare p-u sanatatea oamenilor cu ar fi
poluarea mediului inconjurator.

E) Izolatie termica,hidrofuga si economie de energie
Prevede ca instalatii de incalzire,racier ventilare ,iluminare sa fie concepute in
asa mod incit consumul de energies a ramina moderat fara ca prin aceasta sa se
prejudecieza confortul omului

F) Protectia impotriva zgomotului:
Prevede ca orice constructive sa fie conceputa si executata in asa mod incit
zgomotul perceput de persoanle care exploateaza constructia sa le permita sa activeze
sis a se odihneasca in conditii satisfacatoare.



















29. Sistemul calitatii in constructie
Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structure organizatorice
,raspunsuri,regulamente,preceduri si mijloace care concureaza la realizareaa calitatii
constructiei in toate etapele de concepere,proiectare,realizare,exploatare si postutilizare
acestora si este compus din:
a) Documente normative in constructii sunt elaborate de organul national de dirijare in
constructii prin aceste documente se stabilesc conditiile minime de calitate ,precum si
modul de verificare a acestora
b) Certificarea produselor folosite in constructii se efectuiaza prin grija producatorului
sau a furnizorului
c) Agrementele tehnice p-u produse si echipamente in constructii.Se elaboreaza de
INCERCOM
d) Verificarea proiectelor de executie a lucrarilor prin grija beneficiarului
e) Licentierea societatilor comerciale-orice firma cu activitatea in domeniu
constructiilor trebuie licentiate in domeniile respective de activitate
f) Atestarea specialistilor cu activitati in constructii(proiectanti,dir de santier,resp
tehnic,experti tehnici,laborantii)
g.) Conducerea si asigurarea calitatsii in constructive specialist in domeniu constructiei plus
inspectia de stat in constructive
h.) Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructive.Se efectueaza in
conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare
i.) Asigurarea activitatii metrologice in constructive. Se realizeaza conform prevederilor
legislatiilor privind etalonarea, verificarea si mentinerea de masurare si control utilizate
in constructive.
j.) Receptia constructiilor (dupa exploatare) se face de catre investitor in prezenta
proiectantului si executantului, precum si a specialistilor notari din domeniu constructiei.
k.) Urmarirea comportarii in exploatarea si interventiile in timp la constructii,
se efectueaza de catre proprietarul investitiei sau de responsabilul ethnic.
l) Postutilizarea constructiei cuprinde activitatea de desfacere de montare si demontare
a constructiilor,de reconditionare si refolosirea a elementelor si produselor
recuperabile,precum si de reciclare a deseurilor neutilizabile,asigurind protectia mediului
ambient si poluarea aerului
m) Controlul de stat al calitatii in constructii se efectuiaza de catre inspectia de stat in
constructii


Receptia constructiei se face in doua etape:
1.Receptia la terminarea lucrarilor
2.Receptia finala ( dupa expirarea perioadei ce este indicate in contract)

Membrii comisiei de receptive
1. Presedinte (reprezentatoru administratie publice locale)
2. Responsabilul ethnic
3. Specialist notorii




28b) Receptia la terminarea lucrarilor

* Executantul este dator s notifice investitorului data terminrii tuturor lucrrilor
prevzute n contract.
*Comisiile de recepie a construciilor i a instalaiilor aferente acestora vor fi
desemnate de ctre investitor ntr-o componen de cel puin 5 persoane.
Preedinte al comisiei de recepie a lucrrilor de construcie la obiectele social-culturale
i blocurile locative, finanate din surse bugetare sau extrabugetare, va fi desemnat
reprezentantul organelor administraiei publice locale.
Preedinte al comisiei de recepie a construciilor situate pe teritoriul municipiului
Chiinu, indifferent de sursa lor de finanare, va fi reprezentantul administraiei publice locale.
La lucrrile comisiei va fi prezent, n calitate de executant al lucrrilor de construcie,
reprezentantul executantului (al organizaiei respective de antrepriz).
Investitorul va fixa data nceperii recepiei n maximum 15 zile calendaristice de la
notificarea terminrii lucrrilor i o va comunica:
1) membrilor comisiei de recepie;
2) executantului;
3) proiectantului.

Reprezentanii executantului i ai proiectantului nu fac parte din comisia de recepie, ei au
calitatea de invitai. Proiectantul, n calitate de autor al proiectului construciei, va ntocmi i va
prezenta n faa comisiei de recepie punctul su de vedere privind execuia de facto a construciei.
Investitorul prezint comisiei de recepie avizele serviciilor de pompieri, sanitare, al
Departamentului Proteciei Mediului nconjurtor i ale altor organe de control cu punctul de
vedere privind execuia de facto a construciei.
Comisia de recepie poate funciona n componen deplin sau fiecare membru al
comisiei va lucra separat n cadrul termenului stabilit de preedintele acesteia care este numit
de investitor.
La terminarea examinrii, comisia i va consemna obieciile i concluziile n procesul-
verbal de recepie, care se va ntocmi dup modelul prezentat n anexa nr. 1 la prezentul
Regulament i l va nainta investitorului n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu
recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, amnarea sau respingerea ei.
Comisia de recepie recomand admiterea recepiei n cazul n care nu exist obiecii sau
n situaiile cnd cele care s-au consemnat nu snt de natur s afecteze utilizarea lucrrii conform
destinaiei sale.
Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac constat vicii care nu pot
fi nlturate i care, prin natura lor, mpiedic realizarea uneia sau a mai multor exigene
eseniale, caz n care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc.
Absena executantului de la recepie nu constituie motiv pentru amnarea i/sau anularea
actului de recepie. n cazul n care executantul nu se prezint la recepie, investitorul poate
solicita asistena pentru recepie unui expert tehnic independent atestat care va consemna, separat de
procesul-verbal, starea de fapt constatat.
Situaiile de absen a unor persoane sau delegai convocai vor fi consemnate n procesul-
verbal de recepie.
Preedintele comisiei de recepie va prezenta investitorului procesul-verbal de
recepie cu observaiile sau obieciile participanilor i cu recomandarea comisiei.




28 Recepia final(la expirarea perioadei de garantie)

Recepia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea
perioadei de garanie. Perioada de garanie este cea prevzut n contract.
La recepia final particip:
1) investitorul;
2) comisia de recepie desemnat de investitor;
3) proiectantul lucrrii;
4) executantul.

Comisia de recepie final se ntrunete la data, ora i locul fixate i
examineaz :
1) procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor;
2) lichidarea viciilor depistate n cadrul recepiei dup terminarea lucrrilor;
3) concluzia investitorului privind comportarea construciilor i instalaiilor
aferente acestora n exploatare n perioada de garanie, incluznd viciile depistate i
remedierea lor.
Comisia de recepie poate cere, n cazuri foarte bine justificate i/sau n
cazul apariiei unor vicii, executarea de ncercri i expertize.
La terminarea recepiei, comisia de recepie i va consemna observaiile i
concluziile n procesul-verbal de recepie final, ntocmit conform modelului
prevzut n anexa nr. 2 la prezentul Regulament, pe care l va nainta investitorului
n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu recomandarea de admitere cu sau fr
obiecii a recepiei, de amnare sau de respingere a ei.
n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea recepiei cu
obiecii, amnarea sau respingerea ei, ea va trebui s propun msuri pentru
nlturarea neregulilor semnalate.
Comisia de recepie final recomand respingerea recepiei finale n cazul n
care nu au fost respectate una sau mai multe din exigenele eseniale.
Lucrarea, a crei recepie final a fost respins, va fi pus n stare de
conservare prin grija i pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzis. n
atare situaii, investitorul este n drept s pretind recuperarea pagubelor factorilor
implicai n executarea construciei, vinovai de viciile constatate cu ocazia
recepiei, ct i a prejudiciului decurgnd din nefuncionarea construciilor i/sau
a instalaiilor aferente acestora.
Investitorul hotrte admiterea recepiei pe baza recomandrii comisiei de
recepie final i notific executantului hotrrea sa n termen de 3 zile de la primirea
procesului-verbal de recepie final.
Data recepiei finale este data notificrii de ctre investitor a hotrrii sale.






27 Cartea tehnica a contructiei(continut si comentarii)

Cartea tehnic a construciei este alctuit din 4 capitole:
A, B, C i D, care cuprind urmtoarea documentaie tehnic:
Capitolul A: Documentaia tehnic privind proiectarea construciei,
Capitolul B: Documentaia tehnic privind execuia construciei,
Capitolul C: Documentaia tehnic privind recepia construciei,
Capitolul D: D.T privind exploatarea, ntreinerea i urmrirea comportrii n timp
6. Fiecare capitol va cuprinde borderoul documentaiei unde se va consemna
denumirea documentului, numrul mapei sau a dosarului, numrul de file i cuprinsul
fiecrei mape.
Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru obiectele noi de ctre
investitor mpreun cu unitile de proiectare, executantul i unitatea de exploatare.
Proiectantul obiectului de construcie ntocmete i pred investitorului, pe
msura elaborrii, ns cel trziu cu 3 zile nainte de data admiterii recepiei la
terminarea lucrrilor, documentaia prevzut n capitolul A.
Cartea tehnic a construciei se prezint comisiilor de recepie la terminarea
lucrrilor dup efectuarea recepiei finale a obiectului de construcie, apoi se pred
pentru pstrarea investitorului (n cazul cnd investitorul este n acelai timp i
unitatea de exploatare) sau unitii de exploatare.
Dup recepia final a obiectului, Cartea tehnic a construciei se pstreaz la
investitor. Conductorul unitii investitorului sau conductorul unitii de exploatare
este persoana responsabil de Cartea tehnic a construciei.
Cartea tehnic a construciei se pstreaz pe toat durata existenei
construciei, pn la demolarea ei . Cartea tehnic a construciei (C.T.C.)
cuprinde toat documentaia tehnic privind realizarea construciei ncepnd cu
etapa de proiectare i pn la punerea n funciune a obiectului, oglindind, totodat, i
exploatarea ulterioar a obiectului, inclusiv toatemodificrile ce se vor opera n
procesul exploatrii lui.
Cartea tehnic a construciei are ca scop reflectarea documentar a mersului
execuiei construciei. Ea ofer posibilitatea de a urmri i cunoate calitatea
lucrrilor de construcie, principalele caracteristici i parametri ai obiectului,
precum i evoluia lor dup predarea lui n exploatare i, nemijlocit, n timpul
exploatrii lui.
Cartea tehnic a construciei se ntocmete pentru toate obiectele de
construcie, indiferent de natura proprietii lor.
Cartea tehnic a construciei se elaboreaz pentru fiecare obiect de construcie
i este eliberat mpreun cu documentaia de proiect i de deviz ca parte integrant a
proiectului.


26. Demolarea constructiilor se face in baza unui proiect ce va avea in vedere conceptia
generala ce sta la baza demolarii in urma analizei factorilor legati de pretul de cost, asigurarea
protectiei cladirilor invecinate, timp redus de lucru si realizarea unei fragmentari impuse. Metoda
aleasa trebuie sa fie compatibila cu amplasamentul cladirii, natura solului,forma exterioara si
interioara a cladirii,capacitatea portantanta.
Metode de demolare:
tehnologii de demolare manuale;
tehnologii de demolare mecanizate;
tehnologie de demolare cu jet de apa sub presiune;
tehnologie de demolare mecanica prin explozii controlate;

Ordinea executarii:
- se intrerup utilitatile: gazul, apa, energia electrica;
- se scot usile si ferestrele;
- se decoperteaza acoperisul;
- se demoleaza peretii conform unui plan .
- se impune refacerea si amenajarea sitului

Metode de demolare
Tehnologia de demolare manuala traditionala consta in: montarea - demontarea si
mutarea jgheaburilor de evacuare a deseurilor si a schelelor simple de inventar, executarea
lucrarilor propriu zise de demolare si desfacere cu unelte specifice, manipularea materialelor .
Tehnologia de demolare mecanizata implica utilizarea utilajelor specifice si a
tehnologiilor specifice (cleste hidraulic, macara-bila, schele mobile, hidraulice, etc.,
Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune se bazeaza pe un sistem de
pulverizare a apei, reglabil, functie de necesitatea lucrarii, la o presiune cuprinsa intre 100 si
2500 bar. Aceasta tehnologie prezinta urmatoarele avantaje:
- foloseste o gama diversificata de unelte si accesorii;
- vibratii si sunete minime;
- nu influenteaza proprietatile mecanice si structurale ale suprafetelor supuse curatorii;

Demolarea mecanica prin explozii controlate - este mai sigura decat demolarea
clasica, mecanica, mai ales atunci cand e vorba despre constructii industriale. Metoda
demolarii cladirilor prin explozie controlata este foarte des folosita, datorita avantajelor evidente
pe care le prezinta.

Dintre avantajele majore ale demolarii cladirilor cu ajutorul explozivilor amintim:
- consumul redus de timp si forta de munca;
- cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul demolarii prin metode clasice);
- valorificarea mai buna a materialelor rezultate din demolare;
- grad ridicat de securitate.
Sunt consacrate doua metode de demolare a cladirilor prin explozie controlata:
metoda blocurilor mari - presupune distrugerea capacitatii portante a cladirii, fara a face o
impartire in trepte a acesteia.
metoda blocurilor mici - presupune folosirea unor trepte de intarziere.
La demolarea unei cladiri se folosesc materiale de protectie moderne, obligatorii
in astfel de operatiuni: plase de sarma sau din materiale sintetice, foarte elastice, cu ochiuri
mici, covoare de cauciuc, plase antipraf, care nu permit ca fragmente din cladire sa fie imprastiate





38. Certificat de urbanism.
Certificatul de urbanism actul emis de autoritatile administratiei politice locale, prin
care se fac cunoscute solicitantului, elementele ce caracterizeaza:
I- Regimul juridic cu referire la:
1. Situarea terenului in intrevelea sau extravelan
2. Dreptul de proprietate asupra imobilului
II- Regim economic al imobililor referitor la :
1. Folosirea actuala
2. Regulamentari fiscale specific localitatii sau zonei respective
III- Regim tehnic al imobililor cu referire la:
1. Echiparea cu utilitati (apa, canalizare, energie, etc)
2. Sistemul constructiv si priciplalele materiale de constructive permise
IV- Regimul urbanistic- architectural cu referire la;
1. Destinatia terenului
2. Dimensiunile si suprafetele parcelelor
3. Inaltimea constructiilor si caracteristicile valumetrice
4. Infatsisarea constructiei
5. Circulatia pietonilor si autovehicolelor
6. Procentul de ocupare a terenului
7. Coeficientul de utilizare a terenului
Certificatul de urbanism se elibereaza in 2 exemplare, unul se da solicitantului direct
sau prin posta cu confirmarea primirii in termen de 30 zile de la data inregistrarii cererii, altul
ramine in primarie.
Valabilitatea certificatului se stabileste de catre eminent (primarie) da le 3-24 luni si
poate fi prelungit cu max 12 luni.
Responsabilitatea p/u emiterea certificatului de Urbanism o poarta primarul, secretarul
consiliului si Arhitector sef.
Perioda de valabilitate a autoritatii de construire se considera intervalul de timp in
interiorul caruia este obligatoririe inceperea lucrarilor autorizate, acest intervalde timp se
stabileste de catre emitent in functie de interesul public al lucratorilor si conform planului
calendaristic <12 luni cu neinceperea lucrarilor .
In caz in care constructia nu a fost executata integral in termenul stabilit, autorizatia de
construire se poate prelungi o singura data cel mult cu 12 luni.
Inaite de inceperea lucrarilor autorizate titularul autorizatiei de constructive este
obligat sa anunte in scris eminentul autorizatiei cu cel putin 5 zile inaitea inceperii lucrarilor.











39 . Autorizatia in constructie
Autorizatia de constructive act emis de administratia publica locala prin care se autorizeaza in
teritoriu administrat executarea constructiei si amenajarilor cu respectarea documentatiilor de urbanism si
documentatie si amenajare a teritoriului, certifikatului de urbanism si documentatiei de proiect elaborate,
verificarea si si aprobate in modul stabilit.
Fara dacumentatia de urbanism si amenajarea teritoriului se pot autoriza:
A. Lucrari de reparatii curente, restaurari, conservari a cladirilor de orce tip.
B. Lucrari de reparare, modernizare si reabilitare a cladirilor de comunicatii, dotarilor tehnico ebilitate fara
nodificarea traseelor si functionalitatii acestuia.
C. Lucrari de reparare a imprejmuirilor amenajari de spatii verzi
D. Lucrari de cercetari, foraje, excavari necesare studiilor geotehnice.

Autorizaia de construire (anexa nr. 3) se emite n baza cererii, n cel mult 10 zile
lucrtoare de la data nregistrrii acesteia. La cerere se anexeaz urmtoarele documente:
a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de ctre oficiul cadastral teritorial, cu anexarea
planului cadastral i/sau a planului imobilului;
b) certificatul de urbanism pentru proiectare;
c) extrasul din documentaia de proiect n volum de:
- memoriu explicativ,
- plan general (plan de situaie, plan trasare),
- faade,
- soluii cromatice,
- proiect de organizare a executrii lucrrilor de construcie, avizate de ctre arhitectul-ef
d) avizele de verificare a documentaiei de proiect (compartimentele: plan general, arhitectur,
rezisten) sau raportul unic de verificare a documentaiei de proiect;
e) buletinul de identitate (pentru persoan fizic) sau certificatul de nregistrare (pentru p-na juridic);
f) contractul privind supravegherea de autor, semnat de ctre solicitant (beneficiar) i proiectant.

*Dac emitentul nu a respectat termenul stabilit la alin. (1) i nu a informat n scris solicitantul
(beneficiarul) despre refuz, autorizaia de construire se consider eliberat. n acest caz, solicitantul
(beneficiarul) este n drept s nceap executarea lucrrilor, informnd n scris emitentul i Inspecia
de Stat n Construcii.
*Lucrrile de intervenie urgent, n cazuri de for major, se autorizeaz imediat, urmnd
ca documentaia de proiect s fie definitivat pe parcursul executrii lucrrilor.
*Emitentul este obligat s transmit pentru nregistrare autorizaia de construire la Inspecia
de Stat n Construcii, care va efectua, n cel mult 3 zile lucrtoare, nregistrarea prin aplicarea
semnturii i tampilei.

Autorizaia de construire va cuprinde date privind:
a) locul amplasrii imobilului/terenului;
b) condiiile speciale de executare a lucrrilor de construcie;
c) instituia de proiectare;
d) termenul de ncepere a lucrrilor de construcie;
e) durata executrii lucrrilor de construcie.

n cazul n care, pe perioada executrii lucrrilor de construcie, n documentaia de proiect se
opereaz modificri care pot afecta prescripiile stabilite n cadrul regimului arhitectural-
urbanistic al certificatului de urbanism pentru proiectare este obligatorie obinerea unui nou
certificat de urbanism pentru proiectare i a unei noi autorizaii de construire n condiiile
prezentei legi, cu sistarea necondiionat a lucrrilor pn la obinerea noii autorizaii.



19. Tehnologia lucrrilor de placaj.

Plajele se utilizeaz pentru finisarea suprafeei exterioare a cldirii i interioare.
n funcie de materialele utilizate placajele pot fi: din materiale naturale (piatr de
csui, granit, marmor, labrodorit) i din materiale artificiale.
nainte de executare a lucrrilor de placare se pregtete suprafaa, se rostuiesc
plcile, se verific orizontalitatea i verticalitatea suprafeelor; se cur suprafaa de
praf, ulei i alte impuriti; suprafeele netede se zimuiesc i se traseaz poziia
plcilor.
Exist dou metode de prindere a plcilor de suprafaa finisat: metoda umed i
metoda uscat. Conform metodei umede plcile se fixeaz de suprafaa finisat cu
ajutorul scoabelor de prindere de o anumit lungime (20 40 mm). Un capt al scoabei
se introduce n gaura perforat n plac, celalalt capt se prinde de plas fixat de
suprafaa finisat cu dibluri. Astfel scoabele servesc totodat ca i distaniere. Spaiul
dintre suprafaa interioar a plcii i peretele se umple cu mortar.
Metoda uscat prevede prinderea plcilor de suprafaa finisat cu ajutorul
elementelor de prindere.
Pentru placarea cu pietre artificiale se utilizeaz plcile de teracot, sticl, foi de
PAL, mas plastic. Plcile n form de plci mari se execut prin prinderea lor cu cuie
sau uruburi de carcas de suport din rigle de lemn. Carcasa este fixat de suprafa
placat cu elemente metalice mpucate cu pistolul de montaj, sau cu dopurile de lemn
introduse n gurile perforate n prealabil n locurile respective.
Teracota se instaleaz pe suprafaa finisat pe mortar de ciment, pe mortar de
ciment cu clei PVA, suprafaa nefiind tencuit n prealabil sau se ncleie cu PVA pe
suprafaa tencuit. nainte de executare a placajului pereii se ncreteaz, se verific
poziia n plan. Pentru a obine o suprafaa plan a placajului nainte de placare propriu
zis se instaleaz rndurile de reper, la ncperile mici, de obicei, la coluri.
Placajul se ncepe de la trasarea rndurilor de plci. Primul rnd se sprijine pe o
grind de lemn, instalat orizontal. Placarea se efectueaz pe rnduri de jos n sus. n
caz de necesitate de asigurare a rostului de aceeai dimensiune dintre plcile nvecinate
se utilizeaz distaniere speciale (n form de cruce). Dup ntrirea suficient a
mortarului n unele cazuri rosturile se chituiesc cu ciment Portland sau ciment alb.











20. Clasificarea tencuielilor. Tehnologia lucrrilor de tencuial.
Tencuial este un strat de finisare a suprafeelor diferitor construcii, cldiri i edificii, care
niveleaz acestea suprafee sau atribuie lor anumit form i textur, dar, n unele cazuri, i
proprieti speciale.
Toate tipurile de tencuieli se mpart n cele monolite i cele uscate. Tencuial monolit se
realizeaz prin aplicarea pe suprafa prelucrat a mortarului de tencuial, tencuial uscat prin
placarea suprafeelor cu foi de tencuial uscate prefabricate.
n dependen de modul de prelucrare a stratului aparent tencuieli monolite se divizeaz n
obinuite i decorative. Tencuieli obinuite sunt destinate pentru aplicarea ulterioar pe suprafaa lor
a tapetelor i vopselelor; tencuieli decorative prezint straturi prelucrate colorate sau textuale.
n dependen de destinaia cldirii fa de tencuial obinuit sunt prezentate diferite
exigene privind calitatea ei, i se deosebete: tencuial simpl, ameliorat i de calitate superioar.
Pn la nceperea lucrrilor de tencuial trebuie s fie montate blocurile de fereastr i u,
monolitizate rosturile dintre perei, instalate elementele de fixare a utilajului sanitar. Suprafeele
destinate tencuirii sunt verificate la orizontalitatea i la verticalitatea planurilor. Pentru determinarea
grosimii optimale a stratului de tencuire i respectarea strict a lui se instaleaz repere grosimea
crora este egal cu grosimea tencuielii.
Toate tipurile de construcii se tencuiesc numai dup tasarea complet a lor. Mortarul pe
suprafaa prelucrat se aplic prin metoda mecanizat i manual (n cazul unor volume mici de
lucru).
Straturile de tencuial se aplic pe suprafa cu anumite intervale de timp (de la 7 15 min
pn la 2 6 ore n dependen de componena mortarului).
Stratul de priuire se aplic pe suprafaa n strat continui egal pe grosime i, de obicei, nu se
niveleaz. Grundul se aplic pe stratul de priuire n unul sau mai multe straturi. Fiecare strat se
niveleaz. Mai ales minuios se niveleaz ultimul strat a grundului, ca s fie mai uor de aplicat
stratul de acoperire. La executarea tencuielii obinuite stratul de acoperire lipsete i de aceea
ultimul strat a grundului se execut cu mortar din nisip fin. n cazul tencuielii ameliorate, care are
stratul de acoperire, ultimul strat a grundului se niveleaz cu dric n raport cu repere instalate
anterior.
Procesul de finalizare a lucrrilor de tencuire const n aplicarea stratului de acoperire.
Pentru stratul de acoperire se utilizeaz mortarul de aceeai componen ca i grundul, numai pe
baza nisipului fin. Peste 30 40 min. dup aplicarea i nivelarea stratului de acoperire suprafaa lui
se netezete cu dric fin. Netezirea se efectueaz pn la dispariia fisurilor, caviti i zgrieturi.
Tencuielile decorative, materialele utilizate. Controlul calitii. Stratul de acoperire
decorativ se aplic pe grundul din mortarul obinuit anterior umezit, curit, ntrit i zgriat. La
prelucrarea ulterioar a tencuielii suprafaa ei se tronsoneaz i se rzuirete cu ajutorul diferitor
instrumente de finisare. Prin tronsonare cu ajutorul periilor i pensule se realizeaz diferite grade de
rugozitate. Cu ajutorul ruloului reflat se obine suprafaa cu desenul repetat.
Tencuieli decorative se execut pe sectoare limitate, de regul, de coluri, stlpi cu scopul
dea evita diferena de culoare sau relief. Cantitatea de mortar pregtit trebuie s fie suficient pentru
tencuirea minimum unui sector.
Calitatea tencuielilor este n funcie de tipul tencuielii. Poziia n plan a suprafeelor se
verific cu rigla de lungime de 2 m. Abaterile au valori de 3 mm pentru tencuieli ameliorate i de 1
mm pentru tencuieli de calitate superioar. Stratul de tencuire trebuie s aib o aderen suficient
cu suprafaa tencuit. Acest lucru se face prin plirea uoar a tencuielii i ascultarea sunetului
produs. Exteriorul tencuielii decorative trebuie s aib o culoare uniform fr pete i scurgeri.



21. Pardoseli i tehnologia de execuie.
Pardoseli finite monolite se execut din beton, mortar, mozaic. Pardoseli din beton se
execut pe suprafa curat i grunduit cu lapte de ciment. Tehnologia de executare a acestor
pardoseli difer de tehnologia de executare a straturilor de suport din beton prin operaiile
adugtoare care au scop de a mri rezistena mecanic a suprafeei i de a finisa aceast suprafa.
lefuirea se execut cu maini electrice cu pietre abrazive.
Pardoseli din mortar de ciment se execut din mortar cu marca nu mai mic de M200.
Grosimea pardoselii este de 20 30 mm i consistena mortarului 4 5 cm. n cazul cnd
pardoseal este solicitat de sarcini mecanice mari se recomand de a executa sclivisirea suprafeei
proaspt turnate cu praf de ciment sau piliturii de oel.
Pardoseli din mozaic se execut n dou straturi: stratul inferior din mortar de ciment cu
grosimea de 40 50 mm i stratul superior cu grosimea de 20 25 mm din amestec de mozaic.
Amestecul de mozaic const din ciment alb, pigmeni minerali n cantitate nu mai mic de 15% din
masa cimentului i pulbere de roci cu dimensiuni de 2,5 15 mm care se introduc n amestec.

Pardoseli din scndur se execut din scnduri de grosime de 29 sau 37 mm cu faluri i
muchii. Pardoseli la parter se instaleaz pe stlpuori de crmid. ntre stlpuor i grinda de
suport se execut hidroizolaia din carton bitumat.
Tehnologia executrii pardoselii din scnduri: se pregtete suprafaa de suport; se
instaleaz grindele de suport la distanele indicate n proiect (pe foi de fibr de lemn). Grinzile se
instaleaz perpendicular pe direcie razelor solare. Dup instalarea grinzilor cu rigl de verificare se
verific poziia n plan a lor; se execut pardoseala finit din scnduri. Fixarea scndurilor se ncepe
din colul cel mai ndeprtat i merge spre ieire .Prima scndur este instalat cu 15-20 mm de a
perete. Urmtoarele scnduri se instaleaz compact lng cea precedent.
Pardoseli din parchet. Pardoseli din parchet se instaleaz pe suprafaa superioar a
pardoselii i se fixeaz cu cuie (n caz cnd aceasta este executat din lemn) sau se instaleaz pe
mastic bituminos fierbinte sau rece sau clei PVA pe suprafaa executat din mortar. n cazul
ncleierii pe mastic suprafaa se grunduiete.
Pardoseli din parchet pot avea diferit form a desenului. Mai des sunt utilizate urmtoarele
scheme de amplasare: n spic, n ptrate i de-a lungul. Cnd parchetul se amplaseaz n ptrate i
de-a lungul lucrrile pentru instalarea lui se ncep de la peretele cel mai ndeprtat de la ieire i
merge spre ieire. n cazul amplasrii parchetului n spic instalarea se ncepe de la mijloc. Pentru
aceasta se traseaz longitudinala de simetrie i de-a lungul ei se ntinde aa.

Pardoseli din placi. Aceste pardoseli se execut din plci de ceramic, plci de polivinil-
clorit, plci din piatr natural i din beton. Teracota se amplaseaz pe un strat de mortar cu
grosimea de 10 15 mm. Mai nti se traseaz rndurile repere. Plcile din polivinil-clorit se
execut ca i cele din parchet prin ncleierea plcilor pe ap de mortar prealabil grunduit, pe
mastic bituminos sau pe clei PVA. Pardoseli din plci de piatr natural se execut pe un strat de
mortar cu grosimea de 20 30 mm.

Pardoseli din materiale sintetice n suluri. Cele mai rspndite materiale n suluri utilizate
pentru acoperirea pardoselilor sunt linoliumuri sintetice. Procesul de instalare a linoliumului include
urmtoarele operaii: croire, fixarea marginilor i ncleierea. nainte de executare a lucrrilor baza se
cur de praf i impuriti; apoi pe suprafaa ei se aplic soluia de grunduire. Dup uscarea
grundului pe suprafaa bazei se aterne linolium i se instaleaz n poziia de proiect. Apoi jumtate
din rulou se rostogolete, se aplic mastic n locul amplasrii lui i se aterne napoi cu ndesarea
concomitent. Apoi se repet aceleai operaii cu a doua jumtate. Dup ncleierea linoliumului pe
ntreag suprafa se fixeaz plint pe perimetrul ncperii.

22. Acoperisurile din materialele rulante au cptat o rspndire larg n construcii
industriale, civile, de locuit i agricole. Aceste acoperiuri posed un ir de avantaje: masa proprie
mic, impermeabile la ap, conductibilitate sczut, posibilitatea utilizrii la pante maximale i
nule.
Dezavantajele de baz a nvelitoarelor din materiale rulante pot fi numite inflamabilitatea i
rezistena mecanic sczut.n componena lucrrilor de acoperi a cldirilor industriale sunt incluse
executarea termoizolaiei i barierei de vapori, bazei sub nvelitoare, stratului de hidroizolare i
stratului de protecie. Pentru cldirile de locuit, civile i alte tipuri cu acoperiul arpant se execut
nvelitoarea din materialele rulante pe podin continue sau pe plci uoare.
n calitate de baz sub nvelitoare pot servi ap din mortar de ciment-nisip, asfaltul monolit
turnat, panouri prefabricate din beton sau asfalt-beton i podin din lemn. ap trebuie s fie
executa din mortar de ciment-nisip cu componena 1:3 de marca nu mai mic de 50 i grosimea de
1 3 cm. Baza sub nvelitoare trebuie s fie rigid; nainte de executare a stratului rulant baza se
cur de murdrii i colb. Pentru excluderea formrii undelor la ncleiere, toate materialele rulante
se cur de material presrat mineral i sunt pstrate n forma desfurat nu mai puin de 20 ore.
Executarea stratului hidroizolant rulant, de obicei, se ncepe cu ncleierea streinii corniei,
doliei, racordrile cu jgheaburile de scurgere a apei i se dezvolt n direcia de jos n sus.
Materialele rulante sunt ncleiate pe mastici fierbinte i rece prin metoda mecanizat. Pentru
aceasta se utilizeaz mainile autopropulsate. n procesul de executare a nvelitorii pe mastic
fierbinte toate straturile a covrului rulant sunt ncleiate concomitent, dar pe mastic rece pe
straturi separate. Prin metoda mecanizat considerabil se mrete productivitatea muncii, se
micoreaz consumul masticii i timpul de executare a lucrrilor.
La executarea pe straturi a acoperiurilor plane valoarea suprapunerii fiilor pe lime se
stabilete 10 cm pentru nvelitoarele cu panta mai mic de 5%; pentru nvelitoarele cu panta mai
mare de 5% suprapunerea straturilor inferioare constituie 7 cm, dar celor superioare 10 cm.
ncleierea nvelitoarei din patru straturi se ncepe de la corni (n cazul pantei pn la 15%) sau de
la frontonul (n cazul pantei mai mare de 20%).
n ultimii ani au aprut mainile pentru ncleierea materialelor rulante cu productivitate sporit.
Metoda ncleierii materialelor rulante prin arderea gazului cu instalaie constituit din dispozitiv
pneumatic, compresor i mbutelia cu gaz lichefiat. Aceasta metod practic complect exclude
prepararea i livrarea masticii bituminoase pe acoperi.
Executarea nvelitoarelor din mastici permit mecanizarea lor complet. Emulsii i mastici se
pregtesc centralizat i se livreaz la antier n ambalaje speciale. Manopera executrii
nvelitoarelor din mastici este mai mic i costul lor este mai mic, ca celor rulante. nvelitoarele din
mastici pot fi nearmate, armate cu steclo-materiale sau fibre de sticl i combinate cu stratul de
protejare din materiale rulante. Pentru executarea nvelitoarelor din mastici se utilizeaz emulsii
bitum-polimerice, bituminoase i mastici bitum-cauciuc, rezistena termic i la nghe-dezghe a
crora este asigurat prin adausuri de cauciucuri sintetice. Tipul emulsiilor , numrul straturilor
hidroizolrii i armarea ei se determin de proiectul.
Rosturile dintre panourile de acoperi se lipesc cu fii din materiale rulante cu limea de 15
20 cm. Plniile, doliile, jgheaburi i alte racordri ale acoperiului se execut la fel ca i n cazul
nvelitoarelor din materiale rulante, utiliznd n acest scop ruberoid, estur sticloas i plase din
sticl. Dup executarea stratului de hidroizolare se aplic stratul de protecie cu grosimea de 1 cm
din mastic fierbinte cu prundi cufundat.
nvelitoarele din mastici armate se execut din emulsii bitum-polimerice, armate cu plas de
sticl, din mastici bituminoase i bitum-cauciuc, armate cu estur sticloas. nainte de aplicare a
stratului de mastic baza se grunduiete cu emulsie bituminoas sau bitum-polimerice. Stratul de
hidroizolare se execut din trei patru straturi de emulsie. Fiecare strat de mastic dup ntrire se
armeaz cu plas de sticl.


24.Hidroizolaiile sunt clasificate dup urmtoarele criterii:
- dup locul amplasrii: n spaiu n aer liber, subteran i submersat;
- dup destinaie mpotriva infiltrrii apei, termo- i hidroizolaie;
- dup modul de executare prin vopsire (grosimea de 5 mm); prin tencuire (prin lipire),
include torcretul, acoperiri cu ciment, asfaltice, etc., prin ncleiere (din materiale n soluri i
pelicule), monolite, impregnate, prin injectare, de umplutur (din nisipuri i prafuri hidrofobe), din
prefabricate (din foi i elemen te profilate);
- dup tipul materialului din ciment, asfaltice, bitum, din polimeri i metalic;
dup construcia ntr-un strat i n multe straturi, armat i nearmat, cu strat de protecie i fr,
Hidroizolarea prin vopsire se utilizeaz, n principal, pentru protecia construciilor de
umiditate capilar. Stratul de baza pentru izolaie trebuie s fie continuu, nivelat i rigid.
Hidroizolarea se realizeaz prin aplicare uniform a masticului bituminos rece sau fierbinte pe
suprafaa izolat n, cel puin, dou straturi i, de asemenea, masticurilor preparare n baza
gudroanelor sintetice. Mastica se aplic n modul mecanizat cu ajutorul duzelor i
pulverizatoarelor n straturi cu grosimea aproximativ 2 mm (fiecare ulterior strat pe stratul
anterior dup ntrirea lui).
Executarea hidroizolaiei prin vopsire include urmtoarele operaii tehnologice: pregtirea
suprafeilor, aplicarea hidroizolaiei prin vopsire, form acoperirii (uscarea, ntrirea, decorativa).
La executarea hidroizolaiei prin ncleiere se utilizeaz hidroisol, isol, brisol, esturi din
sticl, materiale gudron-bituminoase, realizate n form de pnze n suluri, materialele polimerice
n suluri i foi, pelicule de polietilen, poliamid. Numrul de straturi se determin n dependen
de categoria construciei de ngrdire i mrimii presiunii hidrostatice. Masticile pentru ncleiere se
utilizeaz n corespundere cu structura materialului: bituminoase pentru materiale n baza
bitumului, cleiuri speciale n baza rinii epoxidice pentru materialele polimerice.
Suprapunerea pnzelor n mbinrile longitudinale i transversale trebuie s constituie 100 mm, dar
nsi mbinarea s se amplaseze alternativ la distana nu mai mic de 300 mm unul fa de altul.
Hidroizolarea prin tencuire cu mortar de ciment-nisip se utilizeaz pentru protecia
construciilor rigide, rezistente la fisurare, asupra crora n procesul de exploatare nu acioneaz
sarcini dinamice. Izolarea se execut dup tasarea complet a edificiului. Pentru prepararea
mortarului de ciment-nisip se utilizeaz cimentul rezistent la ap fr contracie, ciment rezistent la
ap expansiv sau ciment Portland cu adausuri hidraulice i compresiune. nainte de ncepere a
lucrrilor de izolare suprafaa se umezete, dar cea din beton, n afar de aceast, se buciardeaz.
Mortarul se aplic n straturi separate cu grosimea 6 10 mm prin metoda de torcretare. Numrul
de straturi se stabilete n dependen de mrimea presiunii hidrostatice. Fiecare strat urmtor se
aplic dup ntrirea celui precedent, dar nu mai trziu de 30 min n cazul utilizrii cimentului
expansiv sau fr contracie. Suprafaa stratului aplicat anterior nainte de aplicare a celui ulterior
se cur prin suflare cu get de aer comprimat i se umezete cu ap. Hidroizolaie din mortar de
ciment-nisip n perioada de ntrire este necesar de protejat de deteriorri mecanice i timp de dou
sptmni de umezit de 2 3 ori pe zi (24 ore) cu get de ap pulverizat.
Hidroizolarea din foi de mas plastic i din metal se realizeaz n forma de acoperire
continue din foi metalice sau mas plastic. Hidroizolarea metalic se utilizeaz la edificii de
importan major i se realizeaz din foi metalice, fixate ntre ele prin sudare. n cazul, cnd
construcia izolat se execut din betonul moolit, hidroizolarea metalic este utilizat n calitate
de cofraj. Hidroizolarea se execut, de obicei, pe suprafee interioare a construciilor i edificiilor
i se fixeaz cu ajutorul ancorelor sau prin sudare. ntre foile izolaiei i suprafaa izolat se las
un rost de 25 30 mm, care se umple cu mortar de ciment sub presiune. Suprafaa deschis a
hidroizolaiei metalice se protejeaz contra coroziune, vopsind cu substane anticorozive.


25. Termoizolarea din panouri rigide (prefabricate) se utilizeaz pentru elemente de
construcii, utilajul tehnologic de dimensiuni mari, rezervoare. Panourile se instaleaz n rnduri
de jos n sus cu acoperirea rosturilor; pentru trecerea barelor de fixare n panouri se strpung sau
se taie guri. Fixarea se realizeaz cu strune din srm i tirani de bare de fixare ndoite.
Panourile alese dup grosime sunt instalate pe uscat, dac pot fi compact amplasate unul fa de
altul, sau ncleiate de suprafaa cu mastic de izolare, umplnd rosturile cu aceeai mastic.
Termoizolarea monolit n prezent capt tot mai larg rspndire n construcie. Aceasta se
datoreaz posibilitii mecanizrii procesului de executare, utilizrii lor pentru diferite suprafee,
utilizarea materiei prime neorganice de toxicitate redus. Unul din procedee mecanizate de
executare a termoizolaiei monolite este pulverizarea suprafeei protejate amestecului de azbest
sau azbest-perlit. Prepararea i pulverizarea amestecului se realizeaz pe instalaii speciale, care
const din main de dezagregare a azbestului, pulverizator, rezervoare i furtuni. Amestecul
uscat de perlit i azbest dezagregat prin furtun se pompeaz ctre pulverizator. La ieirea din
pulverizator amestecul se umezete cu soluie de sticl lichid. Cantitatea sticlei solubile, viteza
amestecului la ieire, presiunea aerului, lungimea jetului se reguleaz n dependen de densitate
necesar a stratului de termoizolare (200 220 kg/m). Termoizolarea monolit poate fi obinut
prin turnarea (acoperirea) suprafeelor cu poliuretan expandat. Pentru executarea lucrrilor se
utilizeaz instalaiile speciale, care formeaz presiunea de 0,5 MPa, cu productivitatea de 1,5
10 l/min.
Turnarea se realizeaz n urmtoare succesiune. Pe suprafaa destinat izolrii se aeaz
acoperire metalic, pentru fixarea creia n poziia necesar se instaleaz montani de fixare din
lemn. Spaiul format are dimensiuni egale cu grosimea stratului de izolare. Amestecul se
introduce prin guri sfredelite n acoperire metalic; gradul de umplere a spaiului se verific prin
guri de control.
Termoizolarea de umplutur deseori se utilizeaz n construcie la zidirea pereilor din
crmid, la termoizolarea pardoselii etajului parter, planeelor i acoperiurilor. Executarea ei
const n descrcarea pe straturi, nivelarea i compactarea uoar a materialului. Ca dezavantajele
izolaiei de umplutur pot fi menionate manopera ridicat a lucrrilor, necesitatea n stratul de
protecie rezistent, dificultatea atingerii densitii uniforme a materialului pe toat suprafa
izolat, predominarea proceselor manuale i tasarea termoizolaiei n procesul de exploatare.
Termoizolarea suprafeelor cu temperaturi negative se deosebete considerabil de termoizolarea
suprafeelor calde. La temperaturi pozitive termoizolarea mpiedic transmiterea cldurii de la
suprafeele nclzite ctre mediul nconjurtor, dar la suprafee rece se dezvolt procesul de
transmitere a aerului exterior nclzit n interiorul construciei termoizolate. n legtur cu
aceasta, stratul de termoizolare din exterior trebuie s fie protejat cu barier de vapori. Pentru
termoizolarea suprafeelor reci se utilizeaz materialele cu conductibilitate termic micorat i
pore nchise. Deoarece dispozitivele de fixare metalice formeaz puni de trecere a cldurii,
piesele de fixare nu trebuie s uneasc acoperire metalic cu suprafaa izolat.
Termoizolarea prin nfurare din saltele perforate, fii se utilizeaz pentru construcii
supuse vibraiilor i deformaiilor i, de asemenea, pentru izolarea suprafeelor de form
complicat, la izolaii frecvent montate i demontate. Acest tip de izolaii are nevoie n asigurarea
rigiditii i protecie prin acoperire.
Construciile termoizolante prefabricate se utilizeaz pentru conductele cu diametru pn la
1020 mm. La antier construcia termoizolant se livreaz asamblat, de aceea la locul de lucru
ea parial de dezasambleaz, se monteaz pe conducte n poziia de proiect, se contracteaz cu
dispozitiv de strngere i se fixeaz. Stratul de termoizolare se confecioneaz din semicilindre
rigide sau segmente cu acoperire metalic.

40. Procedura legala de desfiintare a unei constructii.

Condiiile de eliberare a autorizaiei de desfiinare
(1) Autorizaia de desfiinare (anexa nr. 4) se emite n baza cererii, n cel mult 10 zile
lucrtoare de la data nregistrrii acesteia. La cerere se anexeaz urmtoarele documente:
a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de ctre oficiul cadastral teritorial, cu
anexarea planului cadastral i/sau a planului imobilului;
b) proiectul de organizare a executrii lucrrilor de desfiinare, avizat de ctre arhitectul-ef;
c) buletinul de identitate (pentru persoan fizic) sau certificatul de nregistrare (pentru
persoan juridic);
d) expertiza tehnic, n cazul desfiinrii pariale a imobilului;
e) acordul autentificat notarial

Coninutul autorizaiei de desfiinare
Autorizaia de desfiinare va cuprinde date privind:
a) locul amplasrii imobilului supus desfiinrii;
b) condiiile speciale de executare a lucrrilor de desfiinare;
c) instituia de proiectare;
d) termenul de ncepere a lucrrilor de desfiinare;
e) durata executrii lucrrilor de desfiinare.

Durata executrii lucrrilor se stabilete n autorizaia de desfiinare n baza proiectului de
organizare a lucrrilor de desfiinare. n cazul unor motive argumentate, durata executrii
lucrrilor poate fi prelungit o singur dat pe un termen de pn la 6 luni.

Autorizaia de desfiinare se elaboreaz n 3 exemplare.
Un exemplar se elibereaz solicitantului (beneficiarului), altul se pstreaz n arhiva
emitentului, al treilea se transmite oficiului cadastral teritorial.

Art. 20. Lucrri care se pot executa fr autorizaie de desfiinare
Se pot executa frautorizaie de desfiinare lucrri de demontare, demolare a construciilor
care nu snt nregistrate n registrul bunurilor imobile.

*Pentru obiecte complexe (magistrale de transport i comunicaii), amplasate pe
terenuri ale mai multor uniti administrativ-teritoriale, certificatele de urbanism pentru
proiectare i autorizaiile de construire/desfiinare se emit de ctre preedinii raioanelor n
baza avizelor eliberate de ctre primarii localitilor pe ale cror teritorii se vor desfura
activitile preconizate.
(3) Primarul localitii va emite avizul stabilit la alin. (2) n cel mult 10 zile lucrtoare de la
data primirii solicitrii. Avizul va conine informaii necesare pentru elaborarea certificatului de
urbanism pentru proiectare i autorizaiei de construire/desfiinare.
Art. 22. Semnatarii certificatelor de urbanism i ai autorizaiilor de construire/desfiinare
Certificatul de urbanism i autorizaia de construire/desfiinare se semneaz de primar
sau, dup caz, preedintele raionului, de secretarul consiliului local i de arhitectul-ef.

Dac n structura emitentului nu este prevzut funcia de arhitect-ef, actele menionate la
alin.(1) se semneaz de ctre arhitectul-ef al autoritii administraiei publice locale ierarhic
superioare, cu respectarea termenelor prevzute de prezenta lege. Activitile n cauz vor fi
realizate de emitent fr implicarea solicitantului (beneficiarului).