LUCRARE DE DIPLOMA

PRINCIPII DE MEDICINA MACROBIOTICA

Dedicata domnului profesor
dr. Mario Michelangelo
Stromillo, care doar in citeva
saptamini a reusit sa ma faca
sa vad lumea din jurul meu cu
alti ochi si sa fiu constienta
de valoarea comorii in a carei
posesie sunt.
Alina Pasca

Timisoara, decembrie 2002

Profesor coordonator
Prof. dr. Mario Michelangelo tro!illo
Elevei mele celei mai
bune ce a demonstrat ca
poseda o intuitie
exceptionala, cu un mare
spirit de observatie,
entuziasm, iubire pentru
propria profesie si stiinta.
amai in memoria mea
pentru eternitate.
Mario Michelangelo Stromillo
Cuprins :
Capitolul 1- Introducere in medicina macrobiotica.
Capitolul 2 - Generalitati.
Capitolul 3 - Unirea contrariilor genereaza armonia intregului.
Capitolul - !limentatia macrobiotica.
Capitolul " - #repararea $elurilor de mincare dietetice si macrobiotice.
Capitolul % - !nalogii.
Capitolul & - Tipologiile $undamentale.
Capitolul ' - Terapia nutritionala astrologica in concordanta cu propriul semn zodiacal.
Capitolul ( - Cele sapte conditii ale sanatatii si $ericirii in lumina armoniei launtrice )in
* )ang.
Capitolul 10 - Cele 12 teoreme ale principiului unic.
Capitolul 11 - !rmonia energiilor )in *)ang si se+ualitatea.
Capitolul 12 - Tao Te ,ing sau Cartea Cararii -upremului !de.ar.
Capitolul 13 - In loc de concluzii.

2
Capitolul 1
Introducere in macrobiotica.

Termenul de macrobiotica pro.ine din limba greaca, de la macro care inseamna
mare si bios, care inseamna .iata. /ondatorul macrobioticii a $ost George 01sa2a, care
a $ormulat principiul unic al $ilozo$iei e+tremului, denumit in 0rient 3co.orul magic4.
!cest principiu are la baza ordinea uni.ersului, redata de ec1ilibrul dintre cele doua
$orte opuse si complementare, )in si )ang.
Conceptul de )in si )ang a $ost introdus de catre imparatul /u-5i din C1ina
centrala, in urma cu %000 ani. 6l spunea ca Uni.ersul este polarizat in doua $orte
antagoniste si complementare, )in si )ang.
7a baza macrobioticii stau asa numitele stari de constienta, in numar de 10, cele
mai importante $iind 1 si 10, denumite 3sc1eletul recon.ersiei culturale3 a omului.
1. Uni.ersul este mare, $ara limite, este in permanenta 3disponibil3.
2. Tot ceea ce este inteligibil si intuitibil este energie.
3. 6nergia este peste tot, nu are un principiu anume.
. 0mul reprezinta o triada intercone+a intre corp, minte, spirit.
". 0mul este constituit si se poate distruge prin alimentatie. !de.aratul medicament nu
poate $i decit alimentul, 1raneste corpul, mintea si spiritul.
%. 8utritia spirituala nu poate $i credinta religioasa, dualistica, con$esionala si
dogmatica.
&. !limentele de $iecare zi, in a$ara de caracteristicile organoleptice, au caractere
distructi.e sau creati.e, care reactioneaza cu .iata omului, ii pot imbunatati sau altera
calitatea .ietii.
'. Toate $enomenele germinati.e, $ie biologice, $ie mentale, genereaza energie.
(. /iecare e+presie a materiei .ii si a gindului, independente de statusul sau si de
calitate este 3 muzica 3.
10. Tot Uni.ersul este o iluzie. 0mul este la originea Uni.ersului. 8oi sintem entitati
umane care au o origine in$inita, la care ne raportam. O!"l re#re$inta "n
!icrocos!os in !acrocos!os.
0 cercetare asupra polaritatii spirituale constituie baza alimentatiei mentale.
0mul poate gindi. 9intea este limitata, poate $i o bariera pentru e+pansiune.
Inteligenta este creati.a, $ace proiecte, analizeaza, controleaza si determina
trans$ormarea microcosmosului denumit 0m. #uterea mentala este ca un $oc care arde.
8utritia mentala este carburantul care alimenteaza acest $oc. 9intea este o entitate
cate trebuie alimentata in permanenta.
6nergia uni.ersala este inauntrul $iecaruia, $ie 0m, animal sau planta .
:oala este de $apt un dezec1ilibru. Cauza bolii este oboseala $izica si psi1ica.
Cu medicamentele alopate se acopera simptomele dar nu se trateaza cauza bolii, boala
se trans$orma in alta. 6+: gripa se poate trans$orma in sinuzita, meningita.
;ezec1ilibrele emotionale produc iritabilitate si determina boli organice, apoi boli ale
sistemului ner.os.
9edicina macrobiotica se bazeaza pe alimentatie, e+ista & ni.ele de alimentatie:
1. alimentatia mecanica, inconstienta, e+: $etusul din uterul mamei, per$uziile
cu glucoza.
2. alimentatia senzoriala, se bazeaza pe gust, miros.
3
3. alimentatia sentimentala, emoti.a. 6+: mincatul la restaurant, muzica buna,
lumini, ambienta placuta, companie agreabila.
. alimentatia intelectuala, data de dietolog.
". alimentatia sociala, ('< sint alimente semipreparate, congelate, cu aditi.i
c1imici.
%. alimentatia ideologica, in care religia iti impune un anumit tip de alimentatie,
de e+ in #ost.
&. alimentatia libera, adaptata la propriul ambient.
Capitolul 2
Generalitati.
Indi$erent de ni.elul de organizare al materiei la care ne re$erim =particule
subatomice, atomi, molecule si c1iar sisteme planetare sau gala+iile>, una din legile
$undamentale care opereaza in natura este cea a permanentei interactiuni dintre doua
$orte opuse ca sens dar complementare, una poziti.a, masculina, solara denumita )!8G
si una negati.e, $eminine, lunara denumita )I8.
Toate $enomenele din natura sint e+presia interactiunii acestor doua principii,
c1iar e.olutia $enomenelor din natura se realizeaza in $unctie de predominanta unuia
dintre cele doua principii, )ang sau )in. ?espectarea legilor )ang si )in inseamna
.iata, armonie, $ericire, iar nerespectarea lor inseamna moarte, 1aos, su$erinta.
)ang masculinul tinde catre distructie si liberalizare.
)in $emininul tinde catre conser.are si mentinere.
)ang ser.este ca protector impotri.a pericolului e+tern si de aceea trebuie sa $ie
puternic. )in pune in rezer.a esenta si o pregateste pentru utilizare.
/ilozo$ia 0rientala spune ca nu e+ista nimic $undamental in lume in a$ara acestor
doua tipuri de energie.
/orta $undamentala )in este centri$uga, se mani$esta e+pansi., este sursa
linistii, calmului, $rigului, intunericului. /orta $undamentala )ang este centripeta, se
mani$esta in contractie, este sursa sunetului, dinamismului, caldurii si luminii.
)in si )ang rezulta uneori dintr-unul in altul:
- tinuturile reci care sint predominant )in genereaza conditii de aparitie a plantelor
si animalelor de natura )ang, similar plantele si animalele nascute in regiuni
predominant calduroase, adica @ang, sint de $apt )in.
- in acelasi mod, o.ulul produs de se+ul $aminin )in este )ang, in timp ce
spermatozoidul produs de se+ul masculin )ang este )in.
#entru cel care cunoaste tendintele )in si )ang, aAungind sa stie sa le
ec1ilibreze permanent, intretinund ast$el armonia in mani$estarea acestora, intregul
Uni.ers de.ine cea mai in alta scoala de intelepciune. #entru acela care nu cunoaste
sau ignora aceste principii $undamentale )in si )ang, incalcind legile prin care aceste
doua $orte se mani$esta, intreaga sa .iata de.ine un in$ern de su$erinte, deziluzii, boli
si insuccese.
Urmatoarele $enomene sint e+presia acestor $orte complementare mani$estate
in cele mai di.erse domenii sau s$ere ale mani$estarii.
#?I8CI#II ;6 9!C?0:I0TIC!
)I8 )!8G
tendinta e+tensie , dilatare contractie
centri$ug centripet
4
pozitie e+terior interior
structura spatiu timp
directie descendent ascendent
culoare .iolet, mo. rosu
temperatura rece cald
greutate usor greu
element apa $oc
atom electroni protoni , nucleu
elemente c1imice ,,Ca,0,8,-,#1,-i, /e,Ga,Ge,9n,Bn,/,
8a,5,c,9g,!r,7i,5g,Ur,8e,Cr,
8i,Cu,#l,!u
-t, #b, !l, co,9b,-t,!g,Cl
lumea .ie .egetal animal
.egetale salate , legume ,$ructe cereale
ner.i simpatic parasimpatic
gen $eminin masculin
gust acru,picant,astringent,usor acid,dulce sarat,amar,alcalin
.itamine C, :2,: 12,##,:1,:% ;,,,6,!
tinut rece tropical
anotimp iarna .ara
reactie acid alcalin , bazic
e+pansiune presiune
e.anescent -liber solid greu
liniste sunet
umed sec
mai mare mai mic
Aos sus
.ir$ radacina
dispersat , imprastiat concentrat , $ocalizat
a.intat, nestapinit retinut , controlat
orizontal .ertical
moale dur
subordonat conducator
anorganic organic
cloro$ila 1emoglobina
sperma singele menstrual
spermatozoid o.ul
plural singular
pamint - cer C
luna soare
noapte zi
energie atomica energie nucleara
negati. poziti.
$eminin masculin
intuneric lumina
suplete rigiditate
concret abstract
e+tro.ertit intro.ertit
inertie miscare
pasi.itate acti.itate
static dinamic
lent rapid
magnetic electric
$orme rotunAite $orme colturoase
gazoase solide
intuneric lumina
obscuritate claritate
ultra.iolete in$rarosu
unde scurte unde lungi
bleu,indigo,.iolet rosu,portocaliu,galben,.erde 1D2
somn stare de .eg1e
anabolism Catabolism
5
1ipotensiune 5ipertensiune
alimente cu multa apa alimente cu apa putina
alimentatie alim bogate in , alim bogate in 8a
alim bogate in glucide alim bogate in proteine
persoane obeze,de$ormate persoane slabe,z.elte
semne zodiacale cu tendinte #esti berbec
Capricorn gemeni
-corpion leu
/ecioara balanta
?ac sagetator
Taur .arsator
9asa energie
perioada ma+ luna plina, prima zi de luna noua ma+ a 3 zi inainte de luna plina
$emeia este @in atunci cind menstruatia
se declanseaza in decada cind luna este
in crestere
$emeia este @ang cind apare menstr
in decada de luna in descrestere
oc1ii irisul sus , acum @in irisul in Aos , acum @ang
aplecare pe spate aplecare in $ata
culoare par negru inc1is , saten rosu , blond
iarna,prima.ara a$lu+ de energ lunara @in .ara si toamna , @ang
inter.al orar orele 00-02, e+ces @in orele 12-1 e+ces @ang
de la ora 1'@in creste, scade @ang dela ora 0% @ang incepe sa scada
Capitolul 3
Unirea contrariilor genereaza armonia intregului .
In general )in si )ang desemneaza aspectul intunecos si luminos al tuturor
lucrurilor si $enomenelor. !st$el )in si )ang indica aspectul terestru si aspectul ceresc,
aspectul negati. si cel poziti., aspectul $eminin si cel masculin, energia 7unara si
energia -olara, ele $iind in totalitate e+presia dualismului si a complementarismului
uni.ersal.)in si )ang nu e+ista decit prin raportare unul la celalalt. 6le sint inseparabile
si insasi ritmul lumii este insusi Aocul ine$abil al alternantei lor.
Unirea intima si plenar armonioasa a lui )in si )ang genereaza puterea care
$ace posibil accesul la absolut =T!0>.
#e de alta parte daca ne limitam la domeniul mani$estarii, )ang si )in e.oca
unitatea si dualitatea, imparul si parul.
-imbolismul )in si )ang se e+prima $oarte bine prin )antra e+empli$icatoare care
este alcatuita dintr-un cerc separat in doua Aumatati egale printr-o linie sinuoasa, o
parte este neagra, )in, iar cealalta parte este alba, )ang. 7a aceasta reprezentare mai
putem remarca $aptul ca lunginea liniei de separare mediana este egala cu cea a
semicircum$erintei e+terioare. #rin urmare conturul $iecarei Aumatati )in si )ang este
egal cu perimentrul total al $igurii. !lternanta, unirea statica a lui )in si )ang se
e+prima cel mai bine prin aceasta )antra. Eumatatrea )in comporta in interiorul ei un
6
punct )ang, si in.ers, ca semn al interdependentei celor doua determinari, urma
luminii in umbra si a umbrei la lumina. -e poate intelege deci si aspectul dinamic al
inregii mani$estari.
;in punct de .edere spiritual, in esoterismul oriental, acesta este semnul
prezentei reale =a sinelui suprem atma> in noaptea ignorantei si a indi.idualitatii sau a
noptii in uni.ersalitatea si ziua cunoasterii. 7inia mediana poate reprezenta traseul
unei elice e.oluti.e, acesta e+primind simbolul )in * )ang ca ciclu al destinului
Uni.ersal, acesta $ormind elementul unei spirale cu pas in$initezimal, cele doua
e+tremitati ale spirei =intrarea si iesirea $igurii> corespunzind nasterii si mortii.
Urmeaza desen.
Interactiunea )in * )ang a $ost pusa mai demult in legatura cu $azele
7unii.6.ident, aici este din nou .orba de un aspect al e.olutiei ciclice care apare in
conte+tul analizei noastre de o natura subsidiara deoarece 7una, centru nocturn, este
intotdeauna )in prin raportare la -oare si reprezinta tot ce are mai caracteristic
spiritul oriental. !cest simbol nu implica deloc ne.oia de a $ace apel la idei abstracte
de numar, timp, spatiu, cauza, ritm. #entru a traduce toate aceste notiuni, orientalii
au acest simbol concret care impreuna cu Tao, e+prima tot ansamblul de ordonare al
7umii, precum si cel al -piritului.
#entru intelepciunea orientala nu e+ista timpul de o parte si spatiul de cealalta
parte, el neputind sa le perceapa independent de actiuni concrete. !ctiunea unui om,
$ie ca este manuala sau intelectuala, nu poate sa e+iste $ara ele, la $el cum timpul si
spatiul nu se pot concepe $ara actiunea omului. ;in acest punct de .edere, orientalii
descompun timpii in perioade si spatiul in regiuni, perioadele si spatiile $iind ast$el
cali$icate cind )in, cind )ang, dupa cum ele sint luminoase sau intunecate, bune sau
rele, interioare sau e+terioare, desc1ise sau inc1ise.
)in si )ang sint analiza si imaginea reprezentarilor spatio-temporale.
)in si )ang cu toate ca reprezinta doua contrarii, in realitate ele nu se opun
niciodata la modul absolut, pentru ca intre ele e+ista intotdeauna o perioada de
mutatie sau trans$ormarecare permite o continuitate, orice om, timp, spatiu, cind este
)in, cind )ang. In mod simultan, totul depinde de cele doua prin insasi de.enirea si
dinamismul sau, cu dubla sa posibilitate de e.olutie si in.olutie.
Traditia orientala se re$era mai mereu, sub $orma unor aluzii mai mult sau, mai
putin clare la interactiunea )in *)ang, de e+emplu: 36secul este adesea nascatorul
succesului, ast$el $iecare lucru si opusul sau se nasc ingemanate, greul si usorul se nasc
unul pe celalalt. Cel lung determina pe cel scurt. Inaltul produce adincul4. =Tao Te
,ing>.
In lumina traditiei orientale, .iata se mentine prin consum de energie.6nergia speci$ica
.idului este polara si are mai multe $orme .In $unctie de destinatia sa in $iinta, ea
circula in permanenta intr-un ritm bine precizat, imprumutind, dincolo de caile
cunoscute, trasee speci$ice de$inite in sistemul )oga sub numele de 8adis iar in Taoism
sint indicate sub numele de meridiane .#rin aceste meridiane sint dispuse puncte *$ocar
de corespondenta cu $ocarele gigantice din Uni.ers prin intermediul carora ne putem
pune la unison cu aceste s$ere de $ortaF totodata prin intermediul acestor puncte *
$ocar, energia poate $i controlata .6nergia $undamentala a .idului, ca orice $orma de
e+istenta in Uni.ers, are o dubla polaritate : )ang si )in .
Intreaga structura si $unctionalitate a organismului este conceputa in termenii )in
si )ang, e+ista ast$el organe )in si organe )ang, energie de tip )in si energie de tip
)ang , meridiane de tip )in si meridiane de tip )ang.
/iecarui meridian ii corespunde un organ sau o $unctie. Cuplul a doua meridiane cu
organele corespunzatoare, unul )in si altul )ang , $ormeaza o unitate sau o loAa
energetica. 6+ista cinci loAe energetice, $iecare $iind atribuite, simbolic, unui element
din natura .or $i prin urmare: pamint, apa, $oc, aer, eter.
7
ANATATEA ETE E%PREIA EC&ILIBRULUI DINTRE ENER'IA (IN I (AN'.
BOALA INEAMNA DE)EC&ILIBRU ENER'ETIC CARE UR*INE +IE PRIN
E%CEUL, +IE PRIN INU+ICIENTA UNUIA DINTRE CELE DOUA COMPARTIMENTE .
5at1a *)oga inter.ine in reglarea acestui ec1ilibru energetic prin procedee
speci$ice, $ie toni$iind compartimentul energetic de$icitar, $ie dispersind pe cel a$lat in
e+ces, respectind anumite reguli.
/ilozo$ia antica c1ineza postuleaza e+istenta unei mani$estarisupreme
Tao.!ceasta are o dubla polaritate, )in si )ang, similar, dar nu identic, cu minusul si
plusul din matematica. Eocul acestor doua laturi a energiei care s-ar des$asura con$orm
unei legi cu caracter uni.ersal duce la e.olutia materiei in Uni.ers, la e+istenta tuturor
$enomenelor din natura. ?espectarea legii inseamna .iata. 7onge.itatea, .igoarea $izica
si spirituala sint, potri.it acestor scrieri, conditionate de trairea in acord cu Uni.ersul,
care recomanda moderatie in toate actele .ietii.
#entru a a.ea o intelegere mai sugesti.a asupra )in si )ang trebuie sa a.em in
.edere ca gindirea $ilozo$ica orientala $ace uz nu atit de conceptie, de termenul cu
limite precise, ci de simboluri care au o $orta de e.ocare e+tinsa cuprinzind o arie
larga de notiuni. In .irtutea acestei e+primari simbolice )in e+prima .ersantul umbrit
al unui munte, )ang .ersantul sau insorit. )in inseamna $rig, umed, intunecat, pro$und,
interior, Aos, di$uzat. )in este slabiciunea, epuizarea, aspectul negati.. )ang inseamna
cald, luminos, super$icial, e+terior, sus, condensat. )ang este $orta, puterea, aspectul
poziti..#amintul este )in. Cerul este )ang. 0mul le are in sine pe ambele, Cer si
#amint.
!m putea spune ca, suspendat unde.a intre Cer si #amint, omul isi cauta din
clipa aparitiei, rostul sau pe lume, )in si )ang din sine ii de$inesc statutul de $iinta
ginditoare, printr-unul se 1raneste, printr-unul gindeste, prin )in e+ista, prin )ang
aspira spre inaltimi.
;in unirea energiei cosmice de tip )ang cu energia )in a #amintului a rezultat
.iata ca o alta $orma de energie. !ceasta energie are mai multe compartimente si se
mani$esta, de la conceptie pina la moarte, dupa un ritm si un orar bine de$inite,
programate genetic.
Tot ce e+ista in Uni.ers nu constituie decit insule de energie condensata in
oceanul uni.ersal de energie di$uza, e+primat prin cele doua laturi, )in si )ang. Gasim
aici net pre$igurate elemente pri.ind unitatea structurala a lumii, unitatea sa in
di.ersitatea contrariilor si legea negarii negatiei. ?eprezentarea simbolica a unitatii lor
arata o intrepatrundere, o perpetua complementaritate. !lbul este elementul
masculin, negrul este elementul $eminin. Ce.a din )ang se a$la in )in si in.ers. 0rice
modi$icare intr-unul .a atrage dupa sine o modi$icare corespunzatoare in celalalt .
#rin urmare, atunci cind )in creste succesi., )ang scade si in.ers, miscarea lor
este prin urmare alternanta si compensatoare. Biua urmeaza noptii si pe masura ce
noaptea scade, ziua creste. Una o neaga pe cealalta a$irmindu-se pe sine. Borii si
amurgul nu sint decit momente de aparent ec1ilibru, pentru ca in realitate, este doar o
rapida trecere dintr-o stare in alta. In natura nimic nu este numai )in sau numai )ang,
ci predominant una sau cealalta. -e dau ca e+emplu cele trei stari ale apei : gazoasa,
lic1ida, solida. -tarea gazoasa este )ang, cea lic1ida mai )in, cea solida predominant
)in, dar toate trec dintr-o $orma in alta. 6c1ilibrul lor nu este static, ci dinamic. -i
acest concept de ec1ilibru dinamic $ace astazi parte din paradigmele stintelor
moderne, de$init in domeniul termodinamicii sistemelor .ii. In conceptia $ilozo$iei
antice c1ineze, )in si )ang nu constituie stari, ci doar aparente. Ceea ce .edem, deAa
nu mai este. #rezentul este in trecut si in acelasi timp o promisiune a .iitorului.
)in are $unctie de receptie, de acumulare sau de depozit pentru energie. )ang
este consumpti., tinde catre entropie, dezintegrare. 6c1ilibrul lor dinamic inseamna
sanatate. ;ezec1ilibrul lor inseamna boala. 5at1a *)oga inter.ine mai ales la reglarea
acestui ec1ilibru. 6a nu creeaza energie, ci $aciliteaza, prin modalitatile sale speci$ice,
prin atentie si concentrare, $uziunea si rezonanta cu energiile din Uni.ers. In alte
8
situatii ea $ace cu putinta transmutarea si sublimarea sau doar o mane.reaza dintr-o
parte in alta, dintr-un sens in altul, utilizind puncte $ocar = c1aGras> de-a lungul unor
trasee denumite 8adis sau meridiane. #unctelor $ocar = c1aGras> li se atribuie
proprietatea de in$luentare prin actiune asupra lor, a ec1ilibrului energetic al
organismului.
)I8 )!8G
$rig incetinire a circulatiei si o insu$icienta de
singe de energie circulanta
accelerare circulatorie energetica, e+ces de singe si
energie
simpt de tip $rig sint cauzate de lipsa de energie
@in ,de un dezec1ilibru alim
cauza : productie e+cesi.a de ener @ang ,dezec1il
alim , dezec1il de ioni poziti.i,
=e+ces de gusturi @in >sau de un dezec1ilibru
respirator =e+ces de ioni negat,
.iteza resp accelarata
.iteza resp scazuta >
1ipotermie sau senzatie de $rig 1ipertermie sau senz de cald
e+tremitati reci e+tremitati calde
$ata palida,pri.ire stearsa, ine+presi.a $ata congestionata, oc1i stralucitori
absenta setei,pre$erinta pentru bauturi calde -ete, pre$erinta pentru bauturi reci
#oliurie,urina diluata urina concentrata, oligurie
tendinta la diaree, scaune rau $ormate scaune rare, uscate
limba palida cu depozit alb limba rosie cu depozit galben uscat
puls lent puls rapid
!-#6CT G686?!7 I8 /CT ;6
#?6;09I8!8T! )I8
!-#6CTU7 G686?!7 I8 /U8CTI6 ;6
#?6;09I8!8T! )!8G
apatie e+citatie
.orbeste gros .orbeste ascutit
gras supraponderal slab subponderal
oc1i obositi oc1ii .ii, stralucitori
paros sau cu mult par $ara sau cu putin par
pare mai batrin decit in realitate pare mai tinar ca in realitate
multa sali.a gura uscata
somnolent $ara somn sau insomnie
ciclu menstrual abundent , lung ciclu menstrual scurt
pre$era calmul,linistea iubeste zgomotul
obosit Tonic, mobilizator
timid, in1ibat dezin.olt
lipsit de spirit de initiati.a plin de spirit de initiati.a
8octurn, se simte mai bine noaptea diurn
putina barba $irele rare barba stu$oasa
ne.oie de dulce ii place sarea
nordic mediteraneean
putin sau slab .iril #uternic, .iril
transpira mult transpira putin
multa urina putina urina
ameliorare .ara in caz de boala amel iarna in caz de boala
piele rece, palida,cu tonus scazut, mata piele mata tonica, bine colorata, luminoasa
.oce stearsa, lentoare in .orbire si in miscare .oce timbrata $erma con.ingatoare
atitudine pasi.a, descuraAanta, mina ine+presi.a atitudine indrazneata, gesturi .ii
9
rezistenta $izica scazuta,1iposensibilitatesenziti.a
si senzoriala
rezistenta $izica marita
5ipore$lecti.itate,tesuturi cu tonus scazut 5iperre$lecti.itate, tesuturi cu tonus ridicat
C!?!CT6?I-TICI76 -I9#T09670?
:07I70? ;6 TI# )I8
C!?!CT6?I-TICI76 -I9#T09670?
:07I70? ;6 TI# )!8G
debut insidios debut acut , zgomotos
apatie , astenie !gitatie,ner.ozitate, insomnie
pre$erinta pt intuneric , singuratate pre$er lumina, anturaA
absenta $ebrei , $rig $ebra acceentuata
pre$erinta pentru mediu cald , bauturi calde pre$er mediu rece, bauturi reci
transpiratie abundenta , piele umeda transpiratie slaba, absenta
atitudine in $le+ie , pareze , 1ipotonie atitudine in e+tensie
$ata cu aspect palid ,buze palide , ung1ii palide
sau cianozate
$ata congestionata, buze rosii,ung1ii colorate
limba palida , umeda , 1ipersali.atie limba rosie uscata, 1iposali.atie
puls lent, pro$und puls super$icial, accelerat
respiratie slaba, super$iciala respiratie ampla de tip acidotic
#oliurie, urini diluate 0ligurie, urini concentrate
scaune pseudodiareice sau constipatie atona scaune uscate si adesea di$icile, colita spastica
menstre abundente, prelungite menstre scurte putin abundente
-omnolenta, depresie psi1ica entuziasm, e+uberanta psi1ica
senzatie de greutate a corpului senzatie de usuratate a corpului
C!?!CT6?I-TICI76 ;U?6?II ;6 TI#
)I8
C!?!CT6?I-TICI76 ;U?6?II ;6 TI#
)!8G
durere .ec1e recenta
pro$unda super$iciala
ameliorata prin miscare agra.ata prin miscare
ameliorata prin presiune agra.ata prin presiune
di$uza localizata
cu edeme $ara edeme
durere de tip contuzie durere de tip .iolent
cu pareza cu contractura
$i+a mobila
egala cu .ariatii
permenenta intermitenta
nocturna diurna
insotita de pareza insotita de tensiune
agra.ata noaptea agra.ata ziua
cu congestii pasi.e, parestezii,prurit
cu congestii acti.e, cu contracturi, spasme, crampe,
dureri .ii
prin natura 1ipotonica a musculaturii netede
=ptoza gastrica, 1ipotensiune> sau striate
prein natura 1ipretonica a musc = 1ipertensiune >
10
Capitolul
!limentatie.
!limentatia trebuie sa $ie in ec1ilibru cu organismul uman.
!rmonia este creeata din ec1ilibru si complementaritati.
;ieta macrobiotica se bazeaza tot pe principiul celor doua $orte opuse, )in si )ang.
ALIMENTATIE MACROBIOTICA
C6?6!76 )I8 )!8G
germeni de griu orz
porumb o.az
secara orez
mei
griu
1risca
76GU96
.inete .arza alba
rosii linte
carto$i papadie
ardei laptuca
bob andi.e
$asole urzici
castra.ete .arza creata
sparang1el praz
macris naut
spanac ridic1i de luna
ang1inare nap
do.leac ceapa
muguri de bambus patrunAel
ciuperci 1asmatuc1i
mazare .erde minatarca
s$ecla rosie morco.
telina alge marine
usturoi soia
rapita
lotus
creson
radacina de papadie
seminte de do.leac
.arza de :ru+elles semninte de $loarea soarelui
conopida seminte de susan
salata .erde ginseng
#6-T6
stridii somon
scoici langustine cre.ete
caracatita 1omari
ang1ila 1ering
11
crap scrumbie
merlan sardele
raci icre negre
pastra.i icre
stiuca
limba de mare
dorada
ton
C!?86
melci oaie
broaste porumbel
porc potirnic1e
.aca rata
bou curca
cal oua
iepure $azan
cal
pui
7!CT!T6
iaurt s.aiter
c1e$ir brinza de 0landa
brinza de .aci ?ocG$ort
smintina brinza de capra
brinza topita
brinza a$umata
unt
margarina
lapte
Camenbert
/?UCT6
ananas masline negre
papaia $ragi
mango mure
grep$ruit sta$ide
portocala castane
lamiie mere
mandarine nuci
banane polen
smoc1ine
pere
struguri
piersici
pepene galben
prune
migdale
alune de pamint
ara1ide
nucsoara
pepene .erde
cirese
alune
masline .erzi
12
:!UTU?I
ca$ea menta
cola musetel
cacao rozmarin
ciocolata pelin
sucuri de $ructe @in ceai de eucalipt
bauturi indulcite cu za1ar malt
alcool cimbrisor
sampanie cicoare
coniac ca$ea de naut
bauturi spirtoase tari ceai matur
bere busuioc
ceai colorat suc de mere
ape minerale gazoase ginseng
apa
si$on
ceai de macese
ceai de catina
C08;I968T6
g1imbir nucsoara
ardei iute arpagic
curr@ tar1on
piper scortisoara
ardei usturat marar
1asmatuc1i
anason
busuioc
cimbru
cimbrisor
rozmarin
ceapa
otet partunAel
mustar sal.ie
cuisoare 1rean
.anilie so$ran
usturoi cicoare
da$in gentiana
anason sare de mare
c1imion
;IH6?-6
miere ulei de susan
za1ar ra$inat ulei de eucalipt
ciocolata ulei de rapita
cacao ulei de menta
sunca ulei de brad
untura 1al.a cu semninte de susan
ulei de cocos 1al.a cu seminte de $l soare
ulei de ara1ide ulei de $l soare
13
ulei de masline ulei de soia
Capitolul "

#repararea $elurilor de mincare dietetice si macrobiotice.
!. !legerea alimentelor.
Cerealele nedecorticate trebuie sa $ie alimentele principale si sa constituie cea
mai mare parte din 1rana =&0 pina la (0 <>.Cu cit e mai gra.a boala .oastra sau doriti sa
.a .indecati mai repede, cu atit trebuie sa mariti doza de cereale.
In ceea ce pri.este legumele alegeti dupa cazul .ostru, sau dupa structura
.oastra pe cele care sint )ang sau pe cele care sint )in din anotimpul respecti. si din
tinutul .ostru. 8u consumati numic e+otic.
6.itati orice produs industrial, c1iar si orice $el de conser.e.
:. Combinarea alimentelor.
Trebuie sa combinam alimentele in asa $el incit sa se stabileasca ec1ilibrul intre
)in si )ang ," )in la 1 )ang $iind cel mai bun ec1ilibru.Cereale in cea mai mare parte
sint in aceasta proportie. Coe$icientul de )in $iind in general e+trem de ridicat, il
neutralizam $ie prim modul de a combina, $ie consumindu-le in cantitati mici, $ie prin
modul de preparare, $ie prim modul de dregere al gustului.
C. #repararea culinara dupa medicina milenara macrobiotica este 3 @ang1izare
3 in a$ara de cite.a cazuri e+ceptionale.
)ang1izareI concentrare de energie.
-int mai multe miAloace $izice de @ang1izare: des1idratare =cu sau $ara
presiune>, $ierbere in apa,in .apori, sub presiune, praAire in ulei, gratar, $rigere etc.
= aceste modalitati sint enumerate in ordine de la mai putin )ang la mai mult )ang>.
6+ista cite.a metode de @inizare: salata, adaos de lamiie sau alte condimente,
descompunere naturala =prin di.ersi microbi sau enzime>, sau $izica, sau c1imica,
lic1idi$iere, gelatinizare, des1idratare prin $rig, adaugare de ce.a $oarte )in. !ceste
metode de @inizare sint $oarte necesare pentru o structura )ang sau pentru a .indeca o
boala $oarte )ang, sau pentru a gati ce.a e+trem de tare si de )ang.
Gatitul macrobiotic este o c1imie sau o bioc1imie aplicata e+trem de
delicata.6ste o arta sacra sau o metoda de creare a .ietii sau .italitatii.
;regerea gustului =un $el de potri.ire> prin sare este de asemenea o @ang1izare.
Cu sare putem @ang1iza orice preparat.
8u a.eti teama nici de sare, nici de apa, dar nu abuzati de ele. ;aca abuzati
mult de calorii, .eti bea mai mult decit .a este necesar, pentru a neutraliza e+cesul de
calorii. !ici este originea bolilor de inima si de rinic1i, acest lucru obosindu-.a inima si
rinic1ii.
;iminuind progresi. sau brusc tot ce este lic1id, $iecare .a gasi $oarte usor
cantitatea absolut necesara de apa pentru propria structura. !ceasta di$era dupa
acti.itatea $izica a $iecaruia, alimentatie, umiditate atmos$erica si temperatura . 6ste
aproape imposibil sa de$inesti cantitatea ca bautura, e.entual poate $i de$inita dupa
numarul mictiunilor.! bea o data sau de doua ori pe zi este ideal pentru un om.
0 masa pe zi este ideal.Un mic deAun poate $i permis, dar doua sau trei mese,
inclusi. o gustare, sint total noci.e, a$ara numai de cazul ca a.eti o e+celenta po$ta de
mincare.
14
6ste $oarte important sa mestecati $oarte bine alimentele. 3 9asticatia
completa trezeste Audecata suprema prin intermediul Audecatii .oastre senzoriale 3-
este ce.a asemanator unei lecturi atenteF cu cit .a concentrati atentia asupra unui
poem pe care .a place sa-l recititi din timp in timp, mereu il gasiti mai pro$und si mai
re.elator.
;ieta pregatitoare .
8u trebuie urmat acest regim mai mult de doua luni $ara a consulta medicul.
;irecti.e :
1.consumati cantitate minima de apa =incluzind legumele meselor,ceaiul,
apa,supa> strict indispensabila sanatatii =urinati de 2 sau 3 ori in 2 ore >.
2.incetati sa consumati: za1arul sub orice $orma ar $i, carto$i, rosii, .inete,
castra.eti, mazare boabe ,$asole .erde.
3.curr@ pudra , piper de Ca@ene,substante aromatice ,nici o leguminoasa.
.nici un $ruct, nici o salata.
".produse deri.ate din regnul animal: carne, untura, oua, lapte,unt.
%.consumati alimentele urmatoare: orez, mei, 1risca, $ulgi de o.az, griu,
porumb, totul nera$inat, $ie boabe, $ie $aina. Cantitati mici de legume in a$ara de cele
interzise mai sus, numai cu sare =.arza, ceapa,morco.i, do.leac, ridic1i, papadie> toate
pregatite $ara apa, doar cu ulei si asezonate cu sare marina naturala.8u mincati decit
ulei .egetal, nici unt, nici alta grasime animala .In ceea ce pri.este uleiul de susan sau
de masline, ma+ 2" grame pe zi.
!ceasta metoda curati.a este practica simpli$icata, elementara a principiilor
@oga, ale :udismului * primul pas spre realizarea de sine si detasare.
Cele 10 moduri de alimentatie con.enabila.
8r Cereale 7egume -upe Carne -alate ;eserturi :auturi
& 100<
% (0< 10< Cit
" '0< 20< 9ai
&0< 20< 10< #utin
3 %0< 30< 10< posibil
2 "0< 30< 10< 10<
1 0< 30< 10< 1"< "<
-1 30< 30< 10< 20< 10<
-2 20< 30< 10< 2"< 10< "<
-3 10< 30< 10< 30< 1"< "<
Cite.a s$aturi :
8r.& * 100< cereale complete, culti.ate biologic, sarate la gatit cu sare marina
nera$inata si e.entual presarate cu partunAel tocat.Con.ine $oarte bine 10-1" zile sau
pentru e+perimentare. Cantitate: ec1i.alentul a 100 grame de cereale crude pentru o
masa, de mestecat pina la lic1e$iere.
8r.% sau nr." * legumele trebuie sa $ie alese printre cele mai )ang: morco.i,
do.leac, papadie etc.-e praAesc in ulei putin pentru a scoate elementele cele mai
)in.Con.in $oarte bine persoanelor care au greutati in urma regimului alimentar nr.&
sau pentru bolile care cer alimente speci$ice.
8r. sau nr.3 * supe pe baza de cereale sau legume praAite in putin ulei, pe $ond
de ceapa, cu $aina completa sau semicompleta, pina la consistenta .iscoasa. Con.in
$oarte bine ca meniu zilnic persoanelor sanatoase care se multumesc cu 1rana pe baza
.egetala.
15
8r.2 * pasari crescute si 1ranite in libertate si peste netratat c1imic.Carnea
rituala a arabilor si a e.reilor, mai ales $iarta, este puternic dezanimalizata. 7egumele
.or $i alese mai )in: spanac, praz, etc.6+ista dezanimalizatori speci$ici, precum
ridic1ea neagra si 1reanul. -e potri.esc, consumate din timp in timp, persoanelor care
nu pot suprima proteinele animale din alimentatia lor.
8r.1 si nr.-1, se dreg cruditatile cu ulei presat la rece si cu lamiie.-e potri.este
persoanelor care doresc sa consume carne mai )ang ,ca .inatul cu par si pene de
e+emplu .
8r.-2 si *3 * deserturile sint preparate cu aAutorul merelor $ierte, de pre$erinta
capsuni, castane si $ructe uscate.-e potri.esc meselor de sarbatori. In pri.inta
bauturilor, cit de putine posibil, trebuie sa $ie inteles in sensul de strict necesar.
Toate alimentele si toate bauturile trebuie sa $ie masticate, alimentele solide
pina la lic1e$iere incit sa poate $i baute.
George 01sa2a recomanda regimurile nr. pina la nr.& studentilor si bolna.ilor.
6ste ade.arat ca daca dorim sa de.enim independenti la ni.elul alimentatiei trebuie sa
regasim instinctul nostru alimentar, apoi prin obser.atie se desc1ide puterea de
intelegere.#entru aceasta este important a se puri$ica cu regimul nr & timp de 10 * 1"
zile, singele este curatat si orice aliment neadec.at ing1itit in acest moment .a $ace sa
reactioneze organismul nostru. !st$el, putin cite putin, se .a putea constata e$ectele
$iecarui aliment.
Cele mai $rec.ente greseli:
- se intimpla se determinam ca un aliment este mai )ang, atunci cind este )in, sau
in.ers, bazindu-ne pe criterii gresite.
- se generalizeaza cazul propriu, ceea ce este primeAdios, mai ales pentru copii.
- se maninca prea mult masticind insu$icient, ceea ce produce aciditate si mareste
setea, mai rar se maninca si se bea putin, ceea ce rar antreneaza consecinte
gra.e, deoarece aceasta nelinisteste pe cei din Aur.
- prea multe grasimi, nu depasiti 1-2 linguri pe zi de persoana.
- prea multa apa in mincarea gatita.
- prea multa sare.
- la inceput se restring prea mult bauturile, apoi se ing1it cantitati mai mari de
lic1id sau de $ructe.
Cite.a reactii posibile la inceputul acestei alimentatii:
- -enzatii de slabiciune, in parte de origine psi1ica precum si datorate in
egala masura scaderii .olumului singelui circulant, dar dispar in decurs de
1"-30 zile.
- !desea incetinirea pulsului, mai cu seama daca se consuma destul de multa
sare.
- ;ureri de cap in primele zile, ca in timpul unui post.
- -tari de greata, .oma, ceea atrage adesea un dezgust $ata de cereale.
- 6pista+is, uneori 1ematemeze, sau prezenta singelui in scaun, se obser.a in
general ameliorari dupa aceste mici crize.
- 9ai ales la $emeile tinere, oprirea $rec.enta a ciclului de la 1 la % luni,
reapare spontan.
- 7a barbati o mica perioada de impotenta a.ind $ara indoiala aceeasi
semni$icatie.
- Constipatie $oarte $rec.enta la inceput, datorita des1idratarii si nu scaderii
.olumului alimentar. ;upa un timp scaunele se .or regulariza si dezodoriza.
- ;escuamare $ur$uracee =cadere de mici lamele transparente la supra$ata
pielii>.
16
- ;in punct de .edere psi1ic, intotdeauna e+ista o perioada de iritabilitate si
de pesimism datorita senzatiei de sete. #arasirea $oarte $rec.enta a
regimului in aceasta perioada. 6 su$icient sa $i $ost pre.enit pentru a
perse.era.
- !desea urinile, c1iar daca .olumul lor e normal, sint $oarte colorate si
incarcate de sedimente de toate $elurile. ?ede.in limpezi dupa 2 saptamini
dar trebuie sa ramina de culoare inc1isa. Citeodata usoara iritatie .ezicala.
- -caderea timpului de somn, adesea .isuri mai $rec.ente la inceput,
citeodata $oarte repede, din contra, disparitia insomniilor.
- 8u uitati sa intrerupeti orice medicament in timpul regimului, citeodata
scurta reactie $ebrila timp de 2-' ore, intrerupindu-se brusc, $ara alte
semne.
- In ciuda senzatiei de oboseala de la inceput, e necesar sa continuati sa
luptati si sa .a straduiti sa $aceti putina muzica sau e+ercitii $izice in
$iecare zi.
- 6 periculos sa continuati sa consumati produse animale, atunci cind se
reduce cantitatea de lic1ide si se mareste cantitatea de sare.
Cite.a obiectii pri.ind macrobiotica :
- Insu$icienta de proteine animale.
#roteinele .egetale sint su$iciente, aminoacizii cerealelor si cei ai
leguminoaselor $iind complementare.
Unele .egetale au c1iar o .aloare de suplimentare a cerealelor superioara
celei a carnii si a laptelui, numai proteinele oului le sint superioare.
!limentele suplimentare ale cerealelor sint cele ce aduc organismului
elemente pe care nu le au cerealele.
- Insu$icienta .itaminei C
7ucrarile recente Aaponeze si engleze au aratat e+istenta in taritele
cerealelor a unei pro.itamine, rezistenta la mai mult de 1"0 de grade si de
la care organismul poate sa $aca sinteza .itaminei C.
#e de alta parte, prezenta in alimente a unei mici cantitati zilnice de
patrunAel si de papadie, mult mai bogate in .itamina C decit portocalele,
insotita de bogatie in .itamina ! .Celelalte .itamine sint su$icient
reprezentate, mai ales Hitaminele : si ##, care se gasesc in taritele de
cereale si .itamina 6 in germene. #entru Hitamina ;: germeni de cereale
complete si $ulgi de o.az.
8u luati germeni de griu in plus, multumiti-.a cu cei continuti in cereale
complete. In s$irsit .itamina din grupul / prin acizii grasi nesaturati ai
uleiurilor .egetale. !cizii grasi cu dubla legatura $a.orizeaza in mod
deosebit metabolismul colesteroluluiF uleiurile cele mai recomandabile din
acest punct de .edere sint uleiurile de susan si de $loarea soarelui, de
asemenea de masline.Hatamatoare in acest domeniu sint grasimile animale
si margarina.
- Teama ca restrictiile de bauturi sa nu oboseasca rinic1ii.
6ste contrariul. #e de alta parte rinic1iul are o capacitate de eliminare a
clorurii de sodiu superioara celei pe care o consideram in general. !numiti
subiecti pot elimina 30 grame si c1iar mai mult de 8a Cl la 1 litru de urina.
0 alimentatie cerealiera, c1iar cu -" lingurite de sare pe zi, nu ingaduie
mai mult de 10-1" grame de 8aCl pe zi, ceea ce este absolut normal.
17
Capitolul %.
!nalogii.
)in reprezinta $emeia si singele.
)in este nutritie.
)in este intodeauna la e+terior, proteAind )ang .
!tunci cind apare e+ces de )in, corpul bolna.ului este rece, apar sudori abundente,
$risoane pro$unde, balonari abdominale, prognosticul este ne$ast.
6nergia )in aduna toate substantele energetice pentru a lupta impotri.a imbolna.irilor.
;aca energia )in este mai putin puternica, sau cu alte cu.inte mai slaba decit energia
)ang care predomina si daca dezec1ilibrul )in *)ang este prea mare, energia celor
cinci organe este tulburata si acestea lupta intre ele.
;aca pielea se usuca si abdomenul este balonat, este semn ca energia )in este epuizata
si boala imbraca e.olutia $atala. In general, $iinta umana la 0 ani prezinta energia )in
scazuta la Aumatate. 7a $emeie energia )in $iind mult mai mare, aceasta diminuare
este mai redusa, cu e+ceptia cazurilor cin ea a $ost masi. pierduta datorita e+ceselor
se+uale sau abuzurilor in care controlul asupra energiilor se+uale nu a $ost mentinut
permanent sau deloc, aceasta atragind dupa sine o scadere a rezer.ei .itale a corpului
sau energia )in. /aptul ca $emeia traieste mai mult decit barbatul se datoreaza printre
altele si acestui aspect. 7a %0 ani omul prezinta energia )in aproape epuizata, ast$el ca
partea in$erioara a corpului se a$la in .id energetic in general. ;e regula la 30 ani,
$iinta umana se a$la la culmea sau apogeul $ortei sale $izice si psi1ice =)in>.
)ang reprezinta barbatul si energia.
)ang este energie.
)ang este intotdeauna in interior, energizind si intretinind )in.
!tunci cind apare e+ces de )ang, apare $ebra si porii pielii se inc1id, aparind dispneea.
;aca pielea se usuca si abdomenul este balonat, este semn ca prognosticul este ne$ast.
;aca energia )ang este mai putin puternica, sau cu alte cu.inte, slaba in comparatie cu
energia )in care predomina, singele pune in circulatie o cantitate mai mare de
substante si daca dezec1ilibrul )in-)ang este prea mare, .om asista la aparitia
tulburarilor psi1ice, a 1alucinatiilor, a mani$estarii nebuniei.
Capitolul &
Tipologiile $undamentale.
1.tipul e+cesi. )in.
In miAlocul 1aosului general, care este adeseaori starea maAoritatii locuitorilor
planetei, acest tip reactioneaza )in. 8atura intima se indreapta spre retinere, calm,
raceala, $ragilitate in aparare sau de$ensi.a. 6ste atras de spatiu mai curind decit de
18
catre timp, ii place mai mult pamintul decit $ocul. 6ste ceea ce se c1eama un 3om cu
picioarele pe pamint 3, iar .iata sa cotidiana nu este o cursa contra cronometru. 6ste
un e+emplu de liniste, a$isind o mare placiditate. ;ar aceasta nepasare aparenta nu
este sinonima cu moliciunea sau tendinta de 3a lasa sa treaca 3.Cind ia o decizie sint
mari sanse sa re.ina aspura ei. 8u trateaza nimic cu super$icialitate, iar problemelor cu
care se con$runta le acorda ma+im de atentie. Ceea ce cauta cel mai mult la altii este
putin din intepatorul )ang pantru a .eni sa completeze natura sa )in.
2.tipul )ang pe $ond )in.
Intr-o lume in permenenta sc1imbare, este tipul cameleon, cind )in cind )ang.Tip
ambi.alent. 7asa impresia ca este blind, tandru si pasi.. ;ar lumea .a trebui sa se
astepte la surprize din partea lui. 8iciodata prea rece pentru ca stie intotdeauna sa
picure un strop de caldura la momentul potri.it.-e adapteaza $oarte usor oricarei
situatii. Ii este greu sa aleaga intre cer si pamint, atunci ii mai ramine apa care il
inspira sa curga simplu, pe tiparul mediului sau intern. ?ezultatul este ca sub aceasta
liniste , ceilalti pot desci$ra cu greu ade.aratul sau $ond.
3.tipul )in pe o structura )ang.
!re capacitatea de a ascunde sensibilitatea unei $lori albastre sub in$atisarea unei
$iinte puternice, care ar putea sa sperie lumea. 6ste e+pert in arta de a proteAa
sentimentele $rumoase de care deseori are rusine. 7a originea naturii sale, structurarea
este simpla: '" < soliditate )ang si 1"< $ragilitate )in. #e scurt, un $rumos amestec de
$oc si pamint. 6ste o persoana dubla, stie sa de.ina stralucitor si sigur pe el ca personaA
public, dar rede.ine rezer.at si disponibil pentru momente mai intime. !ceata .a
dez.alui o natura atenta la parerea celorlalti despre sine insusi.
.tipul e+cesi. )ang.
Temperamentul sau .ibreaza mai curind acti.itate, caldura, solidaritate, o natura de
$oc in toate splendoarea sa. Traieste la intensitate ma+ima momentul prezent si nu
este genul de om care sa isi petreaca timpul cu re$le+ii despre ceea ce ii o$era
dimineata de miine. In orice caz, autoritatea sa naturala se .a angrena in a elimina
e.entualele obstacole care ar putea apare in cale. 6ste din categoria 3mai bine sa $ugi
decit sa insisti4 si ca o consecinta a acestei atitudini, pre$era ca niciodata sa nu
pri.easca inapoi. !corda mai multa importanta capului decit corpului, se .a lasa prada
descarcarilor intempesti.e. Cea mai secreta aspiratie a sa este gasirea su$letului
perec1e, care sa aduca completarea sa de )in la uraganul sau de )ang.
Capitolul '

Terapia nutritionala astrologica in concordanta cu propriul semn zodiacal.
-emne zodiacale cu tendinte )in: #esti, Capricorn, /ecioara, -corpion, ?ac, Taur.
-emne zodiacale cu tendinte )ang: :erbec, Gemeni, 7eu, :alanta, -agetator, Harsator.
Cum sa adoptam o terapie pre.enti.a *care sa permita sa tra.ersam 3strada
.ietii4.
Cind ne imbolna.im, a.em tendinta de a cauta cauza bolii in $actorii e+terni:
stres, alimentatie, $rig, contacte cu alte persoane. In unele cazuri patogeneza este
identi$icata de catre medic in dis$unctii ale unor organe. ;in punct de .edere
astrologic, toate bolile au etiopatogenia lor zodiacala, care este compusa din trei parti:
boli legate de propriul nostru semn zodiacal, boli transmise de catre altre semne
zodiacale si boli ereditare.
:olile transmise de catre altre semne zodiacale se pot imparti in doua categorii,
cele care le primim de la semnul nostru complementar si care sint independente de
19
.ointa si de actiunile noaste ,in timp ce tra.ersam semnul zodiacal complementar =de
e+ -agetator * complementar si opus este Gemeni, /ecioara - #esti, :alanta *
Capricornul> si cele care care le primim de la semnul in care este nascuta persoana cu
care traim si cu care a.em un raport strict si continuu =e+.sotul, logodnicul>.
-i bolile ereditare sint independente de .ointa noastra.
-int boli care sint aduse de di$erite semne zodiacale, asupra carora ne .om
indrepta atentia. Trebuie sa acceptam ca etiopatogeneza si transmiterea astrologica a
bolilor nu este mai putin complicata decit cele ale medicinii o$iciale. Trebiue amintit
ca medicina astrologica permite pre.enirea bolilor prin cunoasterea tendintelor $iecarui
semn. #entru ca noi nu putem e.ita de a $i in$luentati de semnele noastre
complementare. -e poate obser.a o prezenta $rec.enta la un nascut intr-un anumit
semn a bolilor din semnul complementar, care se re$lecta prin con$uzii in mani$estarile
traditionale ale bolilor si c1iar si ale caracteristicilor somatice.
6+emplu un subiect nascut in semnul :alantei .a $ace mai usor con.ulsii in$antile
transmise de la :erbec, complementarul sau.
Ha $i $oarte di$icil sa e.itam ca semnul care urmeaza =inamicul nostru natural>
ne poate transmite la nastere surprize urite. 6+emplu la un subiect Gemeni, ?acul
poate $i responsabil de o mal$ormatie congenitala care sa produca dereglari de .orbire,
palatosc1izisF un -corpion poate aspira $ecale materne din cauza -agetatorului. Trebuie
$acut cunoscut $aptul ca bolile proprii ale ?acului, c1iar si cele pe care le transmite,
sint in general de tip mal$ormatii congenitale sau ereditare. Indi$erent ca pro.in de la
parinti sau de la ascendenti, unele mal$ormatii .or ataca mai usor pe cei nascuti in
?ac.
-emnul complementar si cel care urmeaza sint importante si trebuie tinute sub
obser.atie.
9ult mai di$icila de.ine interpretarea patogenezei bolilor pe care le primim de la
alte semne, care nu sint cele sus mentionate =urmatorul si complementarul>. In$luenta
semnului persoanei cu care traim, sotul, logodnicul.
Trebuie retinut conceptul ca o boala reprezinta ar1etipul sau. Cind de imbolna.im de
o boala care nu apartine semnului nostru, inseamna ca sintem posedati de ar1etipul
acelei boli.
8u e+ista o dieta mai buna decit alta, dar e+ista o dieta pentru $iecare semn zodiacal.
Ceea ce $ace bine pentru un indi.id cu un anumit semn, nu $ace bine pentru un indi.id
cu alt semn.
1.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului :6?:6C.
- reprezinta inceputul in $orta al ciclurilor si al e.enimentelor
- patologie de tip acut, boli $ebrile acute, in$lamatii acute, abcese acute,
dureri .iolente, ne.ralgii de trigemen, 1erpes zoster, colici, amigdalite
acute
- conectat cu anotimpul prima.ara, energia endogena a pamintului, care
produce eruptii si cutremure
- $uruncule, eruptii cutanate, acnee, urticarie, e+anteme
- singe, 1emoragie, metroragie, 1emoroizi, probleme de coagulare
- patologia dia$ragmului, spasme si contracturi, 1ernie dia$ragmatica,
stranut, sug1it, .oma incoercibila, diaree, colici abdominale, crampe si
contracturi musculare, spasme uterine
- patologia capului, ce$alee congesti.a
- a$ectiuni nazale, rinite acute, polipoze, de.iatii de sept, traumatisme ale
nasului, anosmie .
- animal impulsi., .iolent, autolezionist
- animal e+citabil, con.ulsii, ta1icardie, 1ipertensiune arteriala
- decizii precipitate, sindrom maniaco-depresi., depresie, crize de plins
- mod de .orbire neclar
20
- policele di inde+ul in e+tensie *simbolul armei de $oc, alcoolism, sugerea
policelui la copii, onanism
- leziuni la calcii =e+tremitatea piciorului cu care se spriAina pe sol>.
2.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului T!U?.
- In astrologie Taurul are parti descoperite : $ata, gitul si miinile- toata
patologia acestor parti anatomice, acnee, dermatoze, edeme, a$ectiuni
cutanate ale nasului, 1erpes labial, ne.ralgie de trigemen
- 0c1ii- a$te bo.ine, ble$arite, conAuncti.ite, a$ectiuni ale glandelor
lacrimale
- /aringite, laringite, amigdalite
- !$ectiuni ale aparatului masticator: carii di$uze, pierderea dintilor, a$te
bucale, sialoree, odontalgie, parotidite, dis$unctii ale articulatiei
mandibulare, 1ipertro$ia maseterilor
- !paratul digesti.: boli date de e+ces de alimente, ulcer gastric, indigestie,
dispepsie, pirozis, .oma, pancreatite, diabet za1arat, 1iperglicemie
- !nimal care lucreaza mult, transpira mult la cap, git, e$ort $izic mare,
dermatoze, artroze la miini, a$ectiuni micotice la miini, ung1ii
- :oli date de e+cese se+uale, in$lamatii, boli ale aparatului genital, boli
ginecologice, metroragie, $ibrom uterin, nastere di$icila, mastite, agalactie,
disgra.idie.
3.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului G6968I.
- ?eprezinta a doua etapa pediatrica si adolescenta
- Cei nascuti sub acest semn tind sa aiba a$ectiuni de tip pediatric
- !stenie, anore+ie, con.alescenta lunga, enurezis, sug1it, gastroenterite
acute, bronsite acute, ?!!, paralizii in$antile, con.ulsii, parazitoze
intestinale
- ?eprezinta si etapa in.atamintului: bilbiiala, a$azie, tulburari de .orbire,
paralizie de ner. $acial, ne.ralgii de trigemen
- 0c1ii- oboseala accentuata, ble$arite, conAuncti.ite
- 9iinile si articulatiile * artroze, crampa scriitorului, artroza indicelui si
mediusului, reumatism, dureri
- -plina si sistemul lim$atic ca organe particulare cu rol important in perioada
de copilarie * toata patologia splinei, splenomegalie, lim$oadenite, anemie,
leucemie, apendicite, amigdalite
- Caracteristici generale * constitutie gracila, masculinism si sterilitate la
$emei, posibile de.iatii se+uale, aspect in$antil c1iar si la .irste inaintate,
caractere se+uale in$antile, in$antilism uterin.
.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului ?!C
- ?eprezinta inceputul ciclului embrionar, unirea celor doi gameti cu
caracterele lor ereditare, memoria genetica
- 9aladii congenitale ereditare * mongolism, acondroplazie, disostoze,
osteogeneza imper$ecta, sindactilie, albinism, talasemie, surdomutism,
sc1ize labio-palatine, lu+atii congenitale ale soldului, mal$ormatii ale
toracelui
- 9aladii cromozomiale- a.orturi in primele trei luni, cancer, leucemie
mieloida, tumori maligne
- 9aladii alergice si imunitare * idiosincrazii alimentare, diateze alergice, rinite
- ?acul are protectia cutiei toracice =coaste si stern>are o structura e+terioara
dura si interna moale si delicata
- :oli de e+punere la agenti e+terni $rig, caldura, radiatii, 1ipersensibilitate la
.ariatii atmos$erice, boli date de $rig, miini si picioare reci, transpitatii reci,
disurie
21
- !parat digesti. delicat, greata, .oma
- -enzatie de constrictie toracica, di$icultati de respiratie in special noaptea,
nas inc1is, dispnee, dureri intercostale, costocondrite, stern in carena
- #articular * lu+atii congenitale de sold, dis$unctii, dureri si artroze, lombalgii
- #si1ic- racul isi petrece .iata intr-un spatiu mic, an+ietate, se retrage in
mare intre stinci, clau$ostrobie, ipo1ondru, timid, emoti., panicard, an+ios,
palpitatii, 1ipotensiune arteriala, probleme cu memoria, tendinta la
cunilinctus
- 8u ataca din $ata, ci din lateral, leziuni la mina stinga
- Caracteristici generale - cap si torace dez.oltat, git scurt care $ace contrast
cu e+tremitatile putin dez.oltate.
".;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului 76U.
- 7eul reprezinta soarele care radiaza, da caldura si energie
- #atologia inima si artere- toate bolile inimii si arterelor, insu$icienta cardiaca,
ta1icardie, angina pectorala, 1ipertro$ie cardiaca
- /runte si minte * ce$alee $rontala, cal.itie $rontala, 1ipertro$ia regiunii
mentoniere, $ara par pe barba
- #atologie data de temperatura crescuta =caldura din desert> $ebra $ara
transpiratie, malarie, sete intensa, alcoolism
- /orta leului se concentreaza in salt, dureri si contracturi la degete, mina
dreapta, nu are priza buna la mina dreapta
- !$ectiuni plantare, la picioare care il impiedica se se plimbe
- #si1ic- depresie in $ata unei boli, sindrom maniacal, tulburari de
personalitate, dementa, tulburari de concentrare, tabagism
- Caracteristici generale *constitutie $orta, tendinta scazuta la imbolna.iri,
$oarte putin reacti. la tratamente, patologie cu simptomatologie saraca,
tendinta scazuta la tumori.
%.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului /6CI0!?!.
- Casa sa este 7una si poate .edea 3toate murdariile umanitatii4
- #atologie *oc1ii, a$ectiuni o$talmologice, cecitate congenitala, leziuni ale
oc1ilor, 1emeralopie, daltonism, ne.ralgii de trigemen, paralizii $aciale
- 6ste in permanenta preocupata de ce.a * sistemul neuro.egetati., insomnie,
anore+ie, ner.ozitate, sindrom de stres, 1ipersubrenalism, 1ipertricoza a $etei,
amenoree, sterilitate, 1ipogalactie, palpitatii, sug1it, aero$agie
- 0rganele ca.itare- ulcere gastroduodenale, dureri gastrice, gastrite, dispepsie,
colite neuro.egetati.e, colecistopatie, tulburari de mictiune, cistite, calculi
urinari, disurie, enurezis la copii
- #si1ic * pierderea memoriei, surditate, 1ipoacuzie, pesimism, tendinta la plins,
an+ietate, neurastenie, .orbeste mult
- Caracteristici generale * pacient di$icil, precis, da atentie la lucruri marunte,
tip constitutional longilin, slab.
&.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului :!7!8T!.
- !+a balantei este reprezentata de coloana .ertebrala, talerele sinte
reprezentate de solduri, $emeia balanta are soldurile late, calciiele ii dau
ec1ilibru
- #atologia aparatului sc1eletic, a$ectiuni ale coloanei .ertebrale, artroze,
ci$oze, scolioze, lu+atii, artralgii, boli ale articulatiei co+o-$emurale
- -imbol al ec1ilibrului, oscileaza
- !paratul muscular*paralizii $aciale, 1emipareze, 1emiplegie, torticolis,
contracturi musculare, lombalgii, claudicatie intermitenta
- 0rgane * atonii .iscerale si s$incteriene, atonie intestinala, constipatie, atonie
.ezicala si uterina
22
- :alanta este simbolul lui Henus, $rumusete, are mare griAa de aspectul
e+terior*ginecomastie, celulita, cearcane la oc1i, strabism con.ergent
- Inima si circulatie * 1ipotensiune, artimii cardiace
- -istem endocrin * dezec1ilibre endocrine, dismenoree, tulb. menstruale,
probleme de menopauza, 1ipogalactie, diabet
- ?inic1i- toate a$ectiunile renale si suprarenale, calcului renali, ne$ropatii,
insu$icienta suprarenala, boala lui !ddison, puncte negre pe piele, adinamie,
astenie
- /rigiditate, raceala, uneori nim$omanie
- #atologia degetelor, mina stinga
- #si1ic * indecisa, $rica de rece si de caldura, 1omose+ualitate.
'.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului -C0?#I08.
- -emnul reprezinta partile anatomice care in general sint acoperite =organele
genitale> in opozitie cu Taurul
- #atologia organelor genitale:toate bolile organelor genitale, anomalii,
dis$unctii, uretrite, orc1ite, epididimite, prostatite, ane+ite, .ul.o.aginite
- :oli date de contacte se+uale, si$ilis, sida, blenoragie, 1erpes genital si
corneean, boli contagioase ale pielii
- -e+ologie * eretism, nim$omanie, impotenta, de.iatii se+uale
- !nomalii mamare, mastite, ragade mamare
- #si1ic *nu este sincer niciodata, tradator.
(.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului -!G6T!T0?.
- -ageata reprezinta ceea ce trebuie eliminat in a$ara
- :oli date de procesele de sc1imburi, ce$alee, 1ipertensiune, uricemie, guta,
colesterol, diabet, into+icatii, otra.uri endogene si e+ogene
- #atologia anusului si rectului, proctite, 1emeroizi, meteorism, parazitoze
intestinale
- :oli de retentie si staze, aglomerari, retentie de placenta, mastite, $uruncule,
c1iste sebacee, mucoase, seroase, transpiratii abundente, gripa si secretii
pro$uze, abcese cronice purulente, bronsite mucoase, uretrite purulente,
leucoree, galactoree, 1iper1idroza, spermatoree, diaree
- 0rgane * prolapsuri si ptoze .iscerale, gastroenteroptoze, prolaps rectal,
uterin, 1ernie, .arice, ptoze palpebrale si mamelare
- Intirzierea proceselor de reparatie, bolile calului, 1iperpire+ie, consolidarea
tardi.a a $racturilor, ulcere .aricoase, tetanos
- ;urata lunga a gra.iditatii la cal =12 luni>, gra.iditate prelungita, sterilitate
in uniune cu Capricornul, metroragie
- #rotoberanta ca.alina* 1iperplazie si 1ipertro$ie, tumori benigne, tume$actii,
1ipertro$ie amigdaliana, prostatica, 1ipertro$ia tesutului adipos, ginecomastie
- #si1ic * tristete, uneori 1omose+ualitate
- Indicele si mediusul care ser.esc la mentinerea sagetii, patologie la mina
dreapta, dureri, leziuni, maladia ;upu@tren.
10.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului C!#?IC0?8.
- #atologia oaselor, articulatiilor si tendoanelor, traumatologia genunc1iului si
a articulatiilor mari, artrite, patologia rotulei, tendoane, capsule $ibroase,
patologie sclerala, a$ectiuni osoase, tulburari ale metabolismului calciului,
osteoporoza, osteomalacia, ra1itism
- Calculi, calci$icari glandulare, 1iperostoze, osteoame, arterioscleroze
- Capricornul reprezinta rasa neagra, boli ale tegumentului, sclerodermie,
melanoame, cal.itie, colecistopatie, riduri la $ata
- !nimal particular rezistent, nu este sensibil la durere
- #atologia urec1ii, otite, otoscleroze, mastoidite, acu$ene, .ertiA, surditate
23
- #atologia durerii, odontalgie, ne.ralgie de trigemen, sciatalgie.
11.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului H!?-!T0?.
- Harsatorul reprezinta oceanele si atmos$era si prin e+tensie, structurile care
proteAeaza organele si corpul
- #atologia menbranelor seroase, meningite, pleurite, pericardite, ce$alee, git
rigid, con.ulsii, patologia lic1idelor intracraniane si endoculare
- !$ectiuni ale mucoaselor tractului respirator, gastrointestinal, genital,
stomatite, gingi.ite
- !$ectiuni o$talmice, c1eratite, a$ectiuni corneale, conAuncti.ite, oc1i rosu,
e+o$talmie, glaucom, strabism di.ergent
- !$ectiuni dermatologice, dermatite, dermite, psoriazis, a$ectiuni pruriginoase
- 9usculatura- atro$ii musculare, crampe si dureri la gambe, patologia spatelui,
a cla.iculei si a articulatiei scapulo-1umerale. !re spatele larg in contrast cu
toracele mic, bazinul mic, e+tremitati lungi.
- ;is$unctii ale secretiei lactate
- Uterul si .aginul, toata patologia, metrite, endometrite, $ibroame,
sterilitate, disgra.idie, rau de mare, .ul.o.aginite, leucoree, prurit .ul.ar,
in$lamatii balano-preputiale, a$ectiuni ale scrotului
- Circulatia .enoasa, 1ipotensiune, staza .enoasa, .arice si edeme la gambe
- #atologia $icatului, 1epatite, icter, 1epatomegalia, insu$icienta 1epatica,
ciroza, greata, .oma
- #si1ic * tendinta la raporturi incestuoase, psi1oza gra.idica, dementa senila,
nebunie.
12.;iatezele primordiale si raspunsul organic al semnului #6-TI.
- ;eoarece semnul pestilor reprezinta ultima etapa a .ietii omului, patologia se
adreseaza in principal maladiilor geriatrice
- :oli legate de $rig, umiditatea si $rigul din $ebruarie, martie, perioada
delicata a pestilor duce la gripe, bronsite acute si cronice
- Toate organele cu mucoase slabe, a$ectiuni pulmonare acute, tuberculoze,
em$izeme, astm , tuse, insu$icienta respiratorie
- Ce$alee, ence$alite, epilepsii, 1emoragii cerebrale, somnolenta diurna,
insomnie, miopie, cataracta
- Glosite, limba geogra$ica, 1alena, disle+ii, surdomutism, bilbiiala
- #enis si testicole, in$lamatii, a$ectiuni preputiale, uretrite, 1erpes genital,
dis$unctii ale testicolelor, orc1ite, polutii, spermatoree, impotenta,
sterilitate
- Tendinta la obezitate, predispozitie la a.orturi, gra.iditate di$icila
- Ulcer .aricos, urticarie, eczeme, dermatite, acnee, matreata, sindrom
androgenic
- !+ilele sint similare cu bran1iile, a$ectiuni ale pielii, transpiratie, picioarele
in .algum , plat$us, dureri de picioare, micoze
- #si1ologic * complementar cu /ecioara.
0ligoelemente si diateze.
Corpul uman contine di.erse minerale. Unele, ca de e+emplu Calciul,
participa la $ormarea tesuturilor si a organelor si datorita acestui $apt, se gaseste in
cantitate mare in organism .!ltele, ca de e+. 9agneziul, Bincul se gasesc in cantitati
minime atit de mici incit initial au $ost considerate impuritati. !cesta este moti.ul
pentru care aceste minerale au $ost denumite oligoelemente, de la grecescul oligo
care inseamna putin abundent. Gabriel :ertrand a descoperit rolul esential al acestor
oligoelemente in organismul uman. Un alt cercetator EacJues 9enetrier, a descoperit
structura c1imica a acestor elemente si datorita $ormei $izice in care se gasesc ele se
24
pot $ace sc1imburi si reec1ilibrari, care determina buna $unctionare a organismului
nostru atit in plan $izic cit si psi1ic.
In acest conte+t datorita sc1imburilor permanente care se produc intre
organism si mediu se produc dezec1ilibre organice care produc asa numitele 3boli
$unctionale 3 iar modul lor de tratare a $ost atribuit medicinii $unctionale, care
reec1ilibreaza organismul prin aceste minerale .;in acest moti., tratamentul cu
oligoelemente si minerale $ace parte dintre metodele de terapie naturala.
0ligoelementele $olosite pentru tratarea si pre.enirea bolilor $unctionale
permit o reec1ilibrare a sc1imburilor organice. Unele particule solubile si insolubile au
proprietatea de a e+ercita asupra altor corpuri o actiune di$erita, in $unctie de
a$initatea c1imica se descompun in elementele lor esentiale si ramin acolo ca particule
straine.
!ceasta $orta noua care nu a $ost cunoscuta o perioada lunga de timp este
comuna materiei organice si anorganice. ! $ost denumita $orta catalitica sau cataliza si
ea se poate e+plica prin cite.a cu.inte: locul pe care il ocupa intre elementele din
tabelul lui 9endelee., caracteristicile particulare ale acestor oligoelemente, care se
re$era la mobilitate si la disponibilitate importanta in sistemul enzimatic. 6nzimele au
proprietatea de a modi$ica repartitia electronilor si de a pune molecula in situatia cea
mai $a.orabila de a participa la sc1imburile atomice necesare tuturor reactiilor
c1imice.
;aca acupunctura c1ineza poate modi$ica $lu+ul energetic in corp medicina antica
si orientala se bazeaza pe o $armacologie legata de astrologie. #entru ca $iecare din
cele 12 ar1etipuri este reprezentat de o anumita categorie de plante, animale, obiecte,
alimente, mirosuri, gusturi, culori, elemente c1imice, introducerea in organism a unuia
dintre acestea ec1i.aleaza cu introducerea unui intreg ar1etip cu toate proprietatile
sale.
!tribuirea unor elemente .ariate respecti.elor ar1etipuri astrale este strins legata de
atribuirea de metale $iecarei planete. 0 clasi$icare $oarte .ec1e arata cam asa :
-oare * !ur
7una * !rgint
9ercur * 9ercur
Henus * Cupru
9arte - /ier
Eupiter- -taniu
-aturn * #lumb
In lumina cercetarilor bazate pe e.olutia c1imiei e posibil sa incercam o
atribuire si o clasi$icare astrologica mai completa. #rintre altele este posibila o analiza
a clasi$icarii bazate pe cele 12 semne zodiacale, acceptind ca, c1iar daca nu lipsesc
re$eriri despre elementele atomice adica despre starea lor pura, semele par asociate
cu substante si compusi care isi asuma o importanta particulara in compozitia
pamintului, a lumii .egetale si animale.
-c1ema prezentata aici este bazata pe urmatoarele considerente :
acceptind ca orice semn $urnizeaza elementele sale si substantele sale la semnul
complementar si la semnul care l-a precedat si ca elementele care urmeaza au
pre.alenta din punct de .edere $izico- c1imic asupra celora din semnul precedent. In
aceasta optica am clasi$icat cele 12 ar1etipuri zodiacale.
:6?:6C *semn de $oc, gu.ernat de planeta 9arte
- sare organica : /ier
- Calcarea Carbonica ;%, /errum 9atallicum ;1%, -ulp1uris acidum ;12,
#lumbum 9etallicum ;, !conitum 8apellus ;%, T1u@a 0ccidentalis ;',
Ignatia !mara ;%, Conium 9aculatum ;, Causticum ;', ,ali #1osp1oricum
;%, :alladona ;, Ipecacuan1a ;.
25
?!CU7 * semn de apa, gu.ernat de planeta 7una
- sare organica :/luorura de calciu
- Calc./luor ;1', #ulsatilla ;30, 8u+ Homica ;'
76U * semn de $oc, gu.ernat de -oare
- sare organica :/os$at de magneziu
- !canitum ;30, Urtica Urens ;', 8u+ Homica ;%, !conitum 9ag.#1os.;30
/6CI0!?! * semn de pamint, gu.ernat de planeta 9ercur
- sare organica : -ul$at de potasiu
- ,ali -ulp1 ; 30, 8u+ Homica ;%, 8atrum 9ur.;30, !rsenicum ;30, Calcarea
Carbonica ;30, !ur.9et.;', ;iencep1ale ;3
:!7!8T! * semn de aer gu.ernat de planeta Henus
- sare organica : /os$at de sodiu
- C1amomilla ;30, !lumina ;', !rmina m;(, ?1us.T.;3, 8at.#1os.;3
-C0?#I08U7 * semn de apa, gu.ernat de planeta #luto
- sare organica : -ul$at de calciu
- 8u+ Homica ;%, #ulsatilla ;, 5epar.-ul.;3, 5amamelis ;
-!G6T!T0?U7 *semn de $oc gu.ernat de planeta Eupiter
- sare organica : -iliciu
- 5epar -ulp1ur.;3, ?1us To+.;, 8u+ Homica ;%
C!#?IC0?8U7 * semn de pamint gu.ernat de planeta -aturn
- sare organica : /os$at de calciu
- Calc.#1.;3, 5epar.-ulp1ur ;", 8u+ Homica ;&, !conitum ;3
H!?-!T0?U7 * semn de apa gu.ernat de planeta Uranus
- sare organica :/luorura de calciu si Clorura de sodiu
- 8at.mur ;3, Calc./luor ;3, 5amamelis ;3, ?1us To+ ;', !conitum ;3
#6-TI * semn de apa gu.ernat de planeta 8eptun
- sare organica : /os$at de $ier
- /err.#1os.;3, !rsen.!lb.;& ,#ulsatilla ;3,Grap1.;" , #1os.!cid ;3.
Capitolul (

Cele sapte conditii ale sanatatii si $ericirii in lumina armoniei launtrice )in * )ang .
1.$ara oboseala
2.po$ta buna de mincare si de .iata
3.somn pro$und
.memorie buna
".buna dispozitie
%.rapiditate in gindire si in e+ecutie
&.dreptate
- sa nu minti niciodata pentru a te proteAa
- sa $ii e+act
26
- sa iubesti pe toata lumea
- sa cauti mereu di$icultatile, sa le gasesti, sa le combati, sa le rezol.i si sa le
cuceresti cu toata putrea ta
- sa $ii din ce in ce mai $ericit
- sa imparti mereu lumina si $ericire in lumea intreaga
- sa nu ai niciodata indoieli, sa trans$ormi ne$ericirea in $ericire.
9!C?0:I0TIC! 6-T6 !?T! ;6 ! T?!I ;U#! 0?;I86! U8IH6?-U7UI .
Cele sapte legi ale ordinii Uni.ersului:
1.tot ce are un inceput are un s$irsit.
2.tot ce are o $ata are un dos.
3.nu e+ista nimic identic.
.cu cit mai mare este $ata, cu atit mai mare este dosul.
".tot antagonismul este complementar.
%.)in si )ang sint clasi$icatii ale oricarei polaritati. 6le sint antagoniste si
complementare.
&.)in si )ang sint cele doua brate ale intregului =in$init>.
Capitolul 10
Cele 12 teoreme ale principiului unic.
6le completeaza cele sapte legi ale ordinii Uni.ersului si de$inesc $unctionarea lumii
relati.itatii.
1.)in *)ang sint doi poli care intra in Aoc cind e+pansiunea in$inita se mani$esta in
punct de bi$urcatie.
2.)in *)ang sint produse continuu de e+pansiunea transcedenta.
3.)in este centri$uga,)ang este centripeta. )in si )ang produc energia.
.)in atrage )ang si )ang atrage )in.
".)in si )ang combinate in proportii .ariabile produc toate $enomenele.
%.toate $enomenele sint e$emere, ele sint constitutii in$init comple+e si constant
sc1imbatoare de componente )in si )ang. Toate lucrurile sint in miscare, $ara odi1na.
&.nimic nu este total )in sau total )ang, c1iar in $enomene aparent simple. /iecare
lucru contine polaritatea la toate ni.elurile compozitiei sale.
'.nimic nu este neutru.)in si )ang sint in e+ces in $iecare caz.
(.$orta de atractie este proportionala cu di$erenta de componente )in si )ang.
10.)in respinge )in si )ang respinge )ang. ?espingerea este in.ers proportionala cu
di$erenta de $orte )in si )ang.
11.in timp si spatiu )in produce )ang si )ang produce )in.
12.orice corp $izic este )ang in centrul sau si )in la supra$ata.
Capitolul 11
!rmonia energiilor )in *)ang si se+ualitatea .
;orinta se+uala moderata si normala, dublata de o per$ecta continenta a
potentialului se+ual, reprezinta garantia unei e+celente sanatati a $iintei. ;e asemenea
este per$ect normal si posibil ca un cuplu armonios si sanatos sa aAunga la e+taz prin
orgasm cel putin o data pe noapte pina la .irsta de apro+imati. %0 de ani, daca aplica
cu succes anumite te1nici de 5at1a *)oga. #ractic toate persoanele care au adoptat
27
alimentatia ec1ilibrata )in-)ang pot a.ea ast$el de relatii se+uale plenare pina la o
.irsta destul de inaintata. Cei care se bazeaza pe in.ataturile milenare Tantra
utilizeaza potentialul se+ual in mod inteligent si superior. Transmutind si sublimind
integral in mod superior acest potential, care nu mai este pierdut in mod ireparabil
printr-o se+ualitate animalica, $iinta umana poate progresa spiritual e+traordinar de
mult. In Eaponia, cei mai longe.i.i sint calugarii care practica permanent continenta
se+uala si care au o alimentatie ec1ilibrata )in *)ang, in timp ce alti di.ersi
.indecatori sau doctori mor mult mai tineri.
Cele doua instincte maAore ale $iintei umane sint apetitul normal $ata de 1rana si
apetitul se+ual. In lipsa primului nimeni nu ar putea $i $ericit si nici plin de dispozitie si
.italitate, iar $ara apetitul se+ual rasa nu s-ar mai putea perpetua. In timpul actului
se+ual in general barbatul este acti. iar $emeia este pasi.a, deoarece primul este
preponderent )ang centripet si puternic si in anumite cazuri e+treme patologice, el
poate de.eni .iolent, sadic si crud, iar $emeia este preponderent )in
centri$uga si sua.a, in cazuri e+treme ea de.ine mult prea pasi.a si inerta, $iind
suspicioasa, e+clusi.a, antisociala, $antezista si super$iciala.
;in moment ce barbatul si $emeia se prezinta ca $iind caracterizati de anumite
antagonisme dar in acelasi timp si de complementarism, in mod e.ident intr-un cuplu
armonios ei se .or compensa si polariza energetic in continuu. Iata deci moti.ul
principal pentru care .iata este atit de interesanta, $ascinanta si dramatica, $ara
dorinta se+uala care este motorul e+istentei ea s-ar prezenta ca un desert penibil.
;in ne$ericire destul de multi oameni datorita preAudecatilor nu pot aborda in
mod desc1is problematica se+uala. #ractic, marea maAoritate a oamenilor sint
ase+uati, c1iar din nastere datorita regimului necorespunzator de educatie, de
alimentatie si de .iata a mamei lor in perioada sarciniiF altii au o natura preponderent
)in, deoarece se 1ranesc si asimileaza prea multe alimente )in, cum ar $i: bauturile,
sucurile, alimentele industriale. 0amenii trebuie sa $ie ec1ilibrat )ang pentru ca daca
ei de.in preponderent )in, cum adeseori se intimpla ei .or $i ne$ericiti si $ara putere.#e
de alta parte, daca ei sint e+clusi. )ang .or de.eni cruzi, despotici, cu tendinta
e+agerata de a distruge si adeseori .or muri tineri, in mod tragic.
#rin insasi natura lor $emeile sint preponderent )in. Iata de ce de.enind
e+cesi. )ang prin consumul de prea multe alimente )ang =produse animale> ele de.in
rigide si ne$ericite.Unele datorita acumularilor e+agerate si inconstiente de energie
)ang, pro.oaca uneori oroare barbatilor. !st$el simtind ca .or putea $i iubite de un
barbat puternic )ang si ec1ilibrat ele ii .or pre$era adesea pe acei barbati imaginati.i,
pasi.i si e$eminizati, care in plus sint e+cesi. de ascultatori si de linistiti. In ultima
instanta ele .or $i atrase sa $aca dragoste cu o alta $emeie sau c1iar cu animale .!st$el
gradat, e+istenta lor .a de.eni goala, inutila si ne$ericita pentru ca, inconstient ele
.ioleaza principiul $undamental al ec1ilibrului polar si al .ietii. ;aca pe de alta parte,
$emeile de.in e+cesi. de )in, ele .or $i suspicioase, $anteziste, triste si nemultumite
pentru toata .iata.
:arbatii care sint preponderent )in se complac intr-o situatie mult mai
ne$ericita decit cei care sint e+cesi. )ang, intocmai ca si $emeile care au un e+ces
)ang, care sint mult mai ne$ericite decit cele cu e+ces )in .Toti acestia se .or a$la in
imposibilitatea de a pune bazele unei relatii de cuplu plenare sau a unei casnicii
ade.arate , reusite si $ericite. Totusi in anumite situatii destul de rare, barbatul prea
)in si $emeia prea )ang pot de.eni $ericiti atunci cind se intilnesc, $ata de situatia cind
ei ramin separati.
7a ora actuala se stie ca mari personalitati precum -ocrate, Con$ucius sau
Tolstoi se con$runtau cu o multime de neaAunsuri penibile din cauza sotiilor lor care
erau bolna.e. :arbatii cu o natura preponderent )in $oarte puternica au de.enit uneori
celebri pentru ca ei au $ost constant aAutati de $emei cu o puternica natura )ang,
printre acestia se numara scriitorul !natole /rance = prin intermediul doamnei
Cai.allet>, 8elson =prin intermediul lui 7ad@ 5amilton>.
28
Cauza impotentei se+uale, a $rigiditatii la om : barbatii si $emeile depind unii
de altii prin intermediul 1ormonilor pe care ii secreta, insa cel mai adesea ei nu cunosc
modalitatea de a determina si $orma un apetit se+ual normal $olosindu-se inteligent de
alimentatie. In general ei ignora acele companii masculine sau $eminine adec.ate care
le-ar putea con.eni mai mult ,potri.indu-se naturii lor speci$ice pentru a-i impulsiona
si dinamiza. Eudecata pripita si super$iciala a unor ast$el de oameni se situeaza
adeseori la un ni.el in$erior pentru ca cel mai adesea ratiunile si ideili lor se bazeaza
pe aspecte de ordin in$erior cum ar $i imaginatia, simturile, sentimentele, seductia de
ordin $izic. ;aca ei ar cunoste $undamentul unic care gu.erneaza Uni.ersul care este
principiul interactiunii armonioase )in * )ang, atunci ei ar alege cele mai bune .ariante
si de asemenea ar pute sa trans$orme constitutia $iintei iubite utilizind dupa caz o
alimentatie de natiura sa ec1ilibreze, asa cum este necesar aspectul )in sau acpectul
)ang in aceea $iinta.
/ilozo$ia orientala Taoista, Tantrica si )og1ina nu recomanda sa se adune de
e+emplu in aceeasi camera *pentru a se Auca sau studia *mai multi baieti si $ete care nu
au depasit inca .irsta de & ani. !cesta este cel mai bun miAloc, la indemina oricui de a
dez.olta si de a intari natura )ang a baietilor si pe cea )in a $etelor. !ceeasi $ilozo$ie
ne in.ata cum sa ne gasi cea mai buna companie ( prietena, iubita, sotie> printre cei
dintre noi care se nasc la antipozii unei zodii sau la 1'0 de zile distanta intr-o $amilie
di$erita de cea a noastra. -tudiul consta in aplicarea inteligenta si constanta a
principiului )in *)ang in toate domeniile .ietii si e+istentei.
0mul are la dispozitie mii de alimente si lic1ide care i-ar putea trans$orma
gradat intreaga constitutia, dorinta se+uala, starile, tendintele sale intelectuala,
gindurile, comportamentul, c1iar destinul si integrarea sociala. !numite plante
prezinta calitati a$rodisiace de lunga durata, altele au o actiune contrara care se
mani$esta instantaneu : sutaGe * o ciuperca tipic Aaponeza, Ganp@o *o radacina si planta
orientala arcasul *anuleaza apetitul se+ual imediat si in totalitate. Toate acesta plante
sint utilizate in templele budiste, comunitatile @og1ine si in $amiliile religioase din
India si Eaponia. -ucurile din legume si $ructe )in, bomboanele si cremele glasate, c1iar
bauturile nealcoolice din produse alimentare )in, $ructele preponderent )in mai cu
seama cele pro.enind din tarile calde *carto$ii, patlagelele si .itamina C pot reduce
gradat si sigur in $iinta apetitul se+ual. In 0rient unele $emei cunoscatoare $olosesc
curent aceste legume si $ructe in prepratele lor culinare atunci cind sotii lor sint prea
)ang. !ceia care datorita ignorantei sint in necunostinta de cauza in ceea ce pri.este
secretul unei alimentatii ec1ilibrate )in * )ang, consuma $rec.ent toate aceste legume
si $ruce aproape in $iecare zi de.in docili, in$luentabili si inerti.
Traditia milenara a 0rientului a do.edit de multe ori ca cel mai bine este sa se
adopte o alimentatie ec1ilibrata )in *)ang, care progresi. ne .a trans$orma constitutia
in mod lent dar sigur. !cest ec1ilibru ne .a asigura .italitate, putere, sanatate,
armonie si $ericire.
5rana este cea care ne sustine, ne trans$orma si ne o$era energia necesara
acti.itatilor de zi cu zi. /emeile $rigide, daca se complac in aceasta stare,imbatrinesc
repede si sint in general suspicioase, rele, tensionate, $antasmagorice, predispuse spre
calomnii si bir$a. In timp aceste neaAunsuri se pot accelera conducind la gra.e boli
mentale si psi1ice. In asemenea cazuri este $oarte bine sa se adopte regimul curati. cu
cereale in care se consuma timp de 10 zile numai griu, orez, 1risca, mei, doar $ierte si
sarate dupa gust =$ara nimic altce.a in a$ara de apa>.;upa o asemenea cura de 10 zile,
se $ace o pauza de 3 zile, in care se pot consuma si alte alimente doar preponderent
)ang si se continua ast$el, minimum -" luni la rind pina la insanatosire.
Capitolul 12
Tao Te ,ing sau Cartea Cararii -upremului !de.ar.
29
Tao *acest cu.int poate $i tradus in limba romana prin cale. Ideea de Tao se
gaseste in centrul te+tului $undamental Tao Te ,ing. 6ste un te+t $undamental care
contine "000 caractere si a $ost atribuit lui 7ao-Tze si se pare ca a $ost scris in secolul %
inaintea lui C1ristos. Continutul nu este de natura omogena, pe linga $ragmentele de
te+t de pura traditie taoista gasim si idei ale altor tendinte $ilozo$ice ale .remii.
/ilozo$ia lui Tao Te ,ing se cristalizeaza in Aurul notiunilor de Tao sau de cale si Te,
.irtute sau $orta. !lte idei importante pe care se bazeaza acest te+t sint cele ale
absentei actiunii=Ku-2ei >si intoarcerii lucrurilor la originea suprema =/u>.
Conceptul de Tao primeste pentru prima data o conotatie meta$izica, el este
#rincipiul #rimordial care imbratiseaza toate lucrurile si $iintele, dind nastere tuturor
$enomenelor si mani$estarilor. 6l este realitatea ultima, ine$abila din care s-a nascut
intregul Uni.ers si pe care 7ao-Tze o numeste Tao, in absenta unui termen mai potri.it.
Tao este intotdeauna ine$abil, el nu poate $i numit. !ceasta este una din
calitatile sale $undamentale. Tao este 3 9ama 9isterioasa 3 care da nastere si 1raneste
Cele zece mii de $iinte = Kan-Ku>. 6l este iz.orul ultim al intregii e+istente. Intr-un
anumit capitol Tao este comparat cu o $emela animal a carei matrice gigantica se a$la
la originea Cerului si a #amintului. !cest te+t .a $i utilizat mai tirziu de taoismul
amoros pentru a Austi$ica di$eritele practici se+uale in care continenta se+uala .a a.ea
un rol $oarte important si care a.ea drept scop sa conduca practicantii la o comuniune
cu Tao.
9ai de.reme sau mai tirziu toate $iintele si lucrurile se reintorc in Tao. !ceasta
este o 7ege uni.ersala.Conceptul de iluminare =9ing> desemneaza intelegerea acestei
legi uni.ersale de reintoarcere a tuturor $iintelor in Tao. ?eintoarcerea $iecarui lucru la
punctul sau de plecare este insasi lege lui Tao * natura.
Tao este deseori descris ca $iind in.izibil, inaudibil, insondabil, etern si
inaccesibil la in$luentele e+terioare. 6l este $orme a ceea ce este $ara $orma. 6l
imbratiseaza simultan $iinta si ne$iinta. /iinta este $unctia lui Tao, ne$iinta este esenta
sa. El este !arele "nic in care se a-olesc toate contradictiile.
Capitolul 13
In loc de concluzii...
Ce e+plicatie trebuie data coe+istentei medicinei o$iciale cu alte medicine
di$erite L
/iecare din aceste doua tipuri de medicina are adeptii ei. !ceasta e+prima in
traire, o do.ada a realitatii principiului lui #laton. 9edicina o$iciala se adreseaza
corpului $izic. Trebuie recunoscuta e$icacitatea si superioritatea c1irurgiei clasice si
bunele sale indicatii. 9edicinele di$erite .izeaza corpul energetic. !cupunctura,
1omeopatia, auriculomedicina, osteopatia, macrobiotica etc intelese si aplicate bine,
corecteaza perturbatiile corpului energetic, cel care da .iata corpului $izic.
Tot in .irtutea principiului lui #laton, pacientul materialist se lasa conditionat
de medicina materialista. Impreuna bolna. si medic, con$unda e+amene, analize de
laborator si terapeutica, diagnostic si abordare terapeutica. Ce.a din ei stie $oarte bine
ca se multumesc cu 3in cel mai rau caz 3, dar e.ita sa si-l e+prime si Aoaca rolul de a
impartasi aceeasi iluzie. #rintr-un cu.int sa.ant ei caracterizeaza relele pacientului
care se .ede aureolat de o noua putere, el este un caz interesant, aceasta satis$ace
orgoliul sau si merita cite.a incon.eniente, poate trai in deplina coerenta cu boala pe
care o denumeste. Un diagnostic bine pus ii da medicului certitudinea in ceea ce crede
el a $i medicina si $ace sa treaca pe planul al doilea incompetenta terapeutica. Totul
este ...stiinti$ic.
Impreuna bolna. si medic, cu$undati $ara sa isi dea seama intr-o lume
imaginara, a carei e+istenta ei o ignora, ii $olosesc insa arma, adica simbolul, in
aceasta ambianta pseudostiinti$ica, e+amenul de laborator constituie un simbol si il
linisteste pe medicul care prescrie actul, el il linisteste si pe bolana.. -i Aocul .a $i
30
continuat prin radiogra$ii, scanari, e+amene endoscopice etc. In &0< din cazuri
rezultatele tuturor acestor e+amene si analize nu conduc la nici o lamurire, dar .or
costa enorm societatea.
Cu o incredere tulburatoare si atit de miscatoare, medic si bolna. se preocupa
sa pastreze o coerenta in relatiile lor reciproce. -i mai emotionanta este atitudinea
bolna.ului care utilizeaza a.antaAele celorlalte medicine pentru a se trata. Constrins-
pentru a $i de acord cu 7egea *sa consulte un medic o$icial, il lasa pe acesta sa creada
ca a urmat prescriptiile sale =in realitate medicamentele $iind aruncate>. ;in instinct,
pacientul recunoaste ni.elul de competenta si de incompetenta al medicului care se
a$la in $ata sa. !tunci inter.ine cealalta medicina.Tamaduitorul care trateaza $ara a
introduce in cauza intelectul ramine disponibil la ascultarea pacientului, la
compasiune, la toleranta si iubire $ata de altii. 6l introduce dimensiunea a$ecti.a si
umana in terapeutica. 9edicul de spital este total di$erit. 9edicul a carui atentie este
solicitata de e+aminari si analize complementare, care acorda atentie intregului
material so$isticat pe care il utilizeaza, constrins sa stabileasca un diagnostic, sa
corecteze o obser.atie, sa-si negocieze cariera, nu .a sti sa creeze acelasi climat
a$ecti..
36ste Aust ceea ce con.ine $iecaruia si este ade.arat ceea ce este coerent
pentru $iecare4- #laton.
9isterioasa alc1imie care ne trans$orma de-a lungul zilelor din punct de
.edere $izic, psi1ic si spiritual in acelasi timp $ace ca Timpul si numai el sa puna in
cauza propria noastra coerenta interioara. 6.enimentele nepre.azute adauga un $actor
dezec1ilibrant ast$el incit intr-o zi sau alta putem trece atit de bine prin stadiul
3Turnului Trasnit4.
!ceasta mutatie nu a$ecteaza in acelasi moment si nici cu aceeasi $orta toate
$iintele =in a$ara de aparitia unor razboaie si catastro$e naturale>.!ceasta dezordine in
ritmurile de e.olutie creeaza dimensiunile care insotesc orice .iata colecti.a.
Ceea ce este Aust, ceea ce este ade.arat, dintr-o data nu mai este Aust, nu
mai este ade.arat.Hec1iul ade.ar nu ne mai permite sa $im de acord cu noi insine si cu
noile circumstante de .iata. Trebuie deplinsi cei care, prea puternic structurati de
educatia si de studiile uni.ersitare sectare, s-au 3mineralizat4, crezind ca $inalitatea
lor se rezuma la ucenicia unui ade.ar unic si de$initi..
Cind mutatia ine.itabila ii surprinde, ea capata o in$atisare dramatica. /ara a
$i inteleasa, interpretata, $ara transcedenta, ea ameninta gra. ec1ilibrul si sanatatea
lor.
;aca orgoliul, primul obstacol ce trebuie inlaturat, nu ii inabusa, .or putea sa
accepte mina de aAutor intinsa si o .or recunoaste ca $iind cea care desc1ide poarta
e.olutiei.
!de.arul de zi cu zi este cel care ne con.ine pentru a realiza coerenta
interioara a $iecaruia, cel care este capabil sa intre in rezonanta armonioasa cu ideea
pe care o are $iecare despre ?ealitatea 7umii, in $iecare moment al .ietii.


31