TH{E{

udoadd
by Stefg0
9uecrria
be
a
6efig
eornpungn
Edilia a 3-a, reviznitd
Redactor: Aul r\,4a or
DTP: Camen Diana Mateescu
Dessierea ClPa Bibliotecii Nalionsle a Rom6niei
PENEs, MARCELA
Buori de a s<rie compuneri/
Marcela
penes.
.
Ed. a 3 a' Bucurqi : Ar.mis Pint. 2013
|SBN 978-973-679-951-8
372.464
rsBN 978-973-679-951-8
Copyrigttt 6 2013 Aramis
pdnt
s.r.l. toate dreprunte rezervate
Aramis Print s,r.l.
.
Rdaclia
sisediulsocial:
B-dul Metalurgiei nr 46-56, cod 041933,
sector 4,
Bucuresti, O.P 82 - C.p 38
t el :
(021)
461. 08. 1 0/ 14l 1 5; f ax: (021
)
461. 08. 09/ ]
9.
e-mail: off ice@edituraaramis.ro;
off ice@meqapress.ro
Pepgl
mentul desfacere:
tet:
(021)
46Lo8.oit2lI
j/t6;
l ax:
(071)
46 | . 08. 09/ 19;
E-marl : dei f acere@edi t Jrdarami s
f o
Tiparit la MEGApress
holdings s.a.
Lui Alexandnt
Si
celorla.lli
;colqri
,
compuneri
bogate
in idei precum
albele
Si
bldndele ninsori
...
(1
4lfost
odard o pan6.
dar nu una obilnuita. A fost o
\_-,,'U pand-
demult. pe
wemea c6trd se scria cu
oana. nu
cu
peni l a.
Pana aceea sunt eu
si
am veni t di n l umea mea. pentru
tine. Am scris multe qi
$tiu
multe...
$tiu
ci orice qcolar
igi
dorefte sd scrie cele mai frumoase compuneri.
E o mare bucurie
sd
$tii
cd e$ti ascultat cu pldcere
de colegi sau cd, atunci card iti
cite$ti compunerea, nu se aude niciun fognet de caiet. Toatd
lumea ascultd. Cuvintele curg lin, ca apa cea neobositi,
cu care
abia de se ing6ni goaptele
v6ntului
9i
fblfiitul mltdsoaselor
aripi.
Dar, ca sd ajungi sd poli gdsi
locul cuvintelor,
cunoscandu_le
bine infelesurile (sensurile),
sd incercdm
sd g6sim
impreund
drumul care ne va duce spre minunata LUME A COMPUNE-
RILOR.
increde-te
in rnine, sunt o pdetend
de nddejcle!
gi
ca si-1i
dovedesc acest lucru, mai intdi, i1i voi incredinta o taind. Ascultd!
Eu sunt cea care l-a ajutat pe
cel mai mare poet
romen, Mihai
Eminescu,
se scrie neuitatele sale veNun.
,,
Somnoroase pdsdrele
Pe la cuiburi se adund,
Se ascund in rdmurele,
Noapte bund!"
$i
tot eu l-am ajutat pe
Ion Creanga si povesteasci
despre
Nici. dar
5i
pe
Mihail Sadoveanu sd scrie despre
duduia Lizuca
sau pe
Ernil Gdrleanu sd-li ddruiascd intampllri
Din lumea celor
care nu cuyAntd.
Cite$te, penhu inceput, din aceastd cafie, peripeJiile unui
gdnddcel. Citeqte incd o dati, urmdrind cu toatd atenlia pove-
stirea, astfel inc6t si-mi poli
rEspunde, la sfer$it, la intebdri.
.
Daci
Ji-a
pldcut qi
de ce?
.
Ce
li-a
pldcut
mai mult?
Gdnddcelul
Q*m
venise pe lume. nici el nu-pi d.idea seama. S-a
-{3
Lrezit ca dintr-un somn
qi parcd era de cdnd prnmdnrul.
Nu simJise nici durere, nici bucurie.
$i
mult igi muncise gdndul:
cum rdsdrise gi
al cui era? Mic cAt un fir de linte, migca
picioruiele
fraged
9i
ocolea, pe
de margini, frunzigoara care-l
addpostise. intr-o zi incercd o pomire lduntricd; iegi de sub
umbra ricoroasi qi
d.ddu buzna afard, in
ploaia
de lumin6.
Atunci rimase pe loc, orbit de atata sbAlucire. incerul cu incetul
ii veni inima la loc.
[...]
Ce adAnc
Ai
albastru se dezvelea cerul!
$i
ce minune! Cu ochi$orii lui mirunfi, cit niqte lir de colb,
il cuprindea inffeg. Iar in mijlocul tiriei albastre, un bulgire de
aur aprins arunca vdpdi.
Tresdri. Era el, era altul? Picioruqele nu mai erau ale lui de
scdnteiau aga?
$i
mai era imbricat in aur! Cdci
gi
trupugorul lui,
pe
caxe
$i-1
vedea pentru
intiia oard, scdnteia. Nu cumva era o
firlmifd de lumini inchegat5, riticiti pe pdmdnt?
gi,
ca o ade-
verire, pe
firina
neegri trupul arunca o tumini dulce. Fdrd
indoiald, de acolo cdzuse. acolo trebuia sd se intoaxcd. Dax ce
depirtare!
$i
cum sd ajungd? Priyi in sus;
qi
atunci, deasupra
cdpgorului, zdri lujerul unui crin ce se ridica aga de lnalt, cd paxcd
floarea din vdrfigi deschidea pa.harul
chiar dedesubtul bulgirului
de aur, s6-i culeagd razele. fn mintea lui igi injghebd planul.
Sb
se suie pe lder ln sus, sd mearg6, sd meaxga
$i
sd meargd pand
in
v64
qi,
de acolo, la bulgdrul de aur, din care credea cd se
desfdcuse.
(Emil
Gdrleanu-
Din lumeat celor care nu cuyAnt\
Acest fragment literar poate
fi asemdnat cu o compunere.
E adevdrat, textul a fost creat de un scriitor - omul care scrie
pentru
noi, cititorii. Dacd scrie
poezii,
il numirn qi poet, iar rlac!
scrie pove$ti, povestiri,
ii putem spune
qi povestitor.
$i
tu
poji
redracta compuneri din ce in ce mai frumoase. Ca
toli scriitorii care au fost, mai intdi,
qcolari
ca
qi
tine -, iJi poli
insugi o exprimare aleasb.
Te vdd adeseori, in orele de compunere, cA nu-!
gesefti
cuvintele; nu
gtii
despre ce sb scrii
Ei
nu
qtii
cum sd incepi; nu ai
cwajul sd-Ji cite$ti limba romand pentru
cd nu e$ti convins cd ai
scris bine ...
si
mulle asemenea mici necazuri.
CD TREBUM SA CIJNOA$TEM DESPRT,
SCRIEREA UNOR COMPT]NERJ
L Citind mult vei izbuti!
Lectura te va ajuta si intelegi regulile unei compuneri. Prin
lecfiud ili vei imbogdJi vocabularul cu unele cuvinte noi
gi
vei
invbla cum sd amjezi aceste cuvinte in propozilii, astfel incdt
ceea ce ai scris s6-fi placi cu adevdrat.
Noteazd tn caietul vocebular toste cuvintele necunoscute
pe
care le inftlneQti in lecturi; explicdJe cu ajutorul unui
diclionan
.
InvaJd sd povesteqti folosind cuvinte simple, dar bine
rdnduite, spre a fi inleles.
Sd incercdm un mic exerciliu. Dezvolti urmitoarea propo-
ziFe:
..lnserarea
trece". Scrie noua propo./ilje.
Ci tel l e de mul Le ori propozi ti a.
Vezi
dacA ai agezat bi ne roate
cuvi nl el e. Incearcd sd Ie schi rnbi l ocul gi
vezi daci e mai bi ne al t_
fel. RdmAi la forma care iJi place
cel mai mult.
Iate cum a dezvoltat aceastd propozilie
poetul
George
Topirceanu,
autorul cunoscutelor
Razsodlj.
,,Inserareq nutd trece
furisotd
prin ptidure...
.
Citind versurile, parcd.
vezi o fiinJd furi96ndu-se, in tecere,
prin pddure.
.
Dar tu etti abia la inceput
de drum. Exemplele
date te pot
aluta sd intelegi c6.t de frumos se pot
rAndui cuvintele
in
propozitie.
Lecturq este un model permanent
din csre poli
invdlq cum
sd scril
2..Vei putea
scri e frumos,
adevi ral
ti
convi ngi tor
numar despre
ceea ce cuno$ti
Foarte imporlant
este sb observi,
cu toatd atentia, tot ce se
al l a i n
j urul
rru: gaze.
fl ori . pomi .
case, strdzi , oami ni etc.
si
tot
ce se intimplA
in
juul
rdu: ploaia.
jocul,
cdntecul
prisareielor.
susurul apei. rdsdritul
soarelui, inflorirea
pomilor.
caderea frun_
zelor. intoarcerea pAsirilor,
zrimberul
florilor ...
Observdnd, vei puteq poyesti
mai bine
gi
mai ason
Iati cum inldli$eazd
marele
scriitor Mihail Sadoveanu un
colt din natur5, pe
care nu-l putea
zugrdvi atdt de bine, dacb nu
l-ar fi observat
cu toatd atentia.
La drum
Cobordrd prin
livezi,
unde adiau miresme calde de
cimbriqor qi
ceard. Gaxdud foarte inalte de nuiele, cu streasina de
spini. se ridicau la dreapra
5i
la sr6nga.
$i
sdlcii birnine, cu forme
ciudate i$i miqcau
domol pletele
argintii. Lizuca gtia
c6 sdlciile
astea sunt oameni qi
dihdnii infepeni{i
din veacuri de o lrajd. Le
privea
cu sfiald
qi
le asculta
cum ofteazd qi
cum goptesc.
Drumul celor doi tovardgi mai intirzie
o weme l6ngd o
adunare liniftiti
de gAnginii
mirunte qi
ro$ii punctate
cu
negru.
- Patrocle, acestea-s vacile-Domnului,
zise fetila.
$tiu,
dar haide sd mergem, cd acuqi asfinlegte
soarele,
dspunse c6trelu1.
Mergem, Patrocle, nu te supdra. Uite, pe
coasta de dincolo
se vede dumbrava. Acugi ajungem.
Era in
juru-le
tdcere
Si
singurdtate; pi-o
lumini dulce se
crnea printre
crengile silciilor. Parcb intrase in
tinutul
unui
basm ... Deasupra, departe se pleca
cerul albastru spre dumb-
ravd, curgdrtd ca o ap6;
gi-o
impirdteasd pajuri plutea pe
talazul
acela, cu aripile neclintite.
Mihail Sadoveanu.
Dumbrava minunatd.)
3. Las$-tl im&gin{ge
tlnchipulree)
sS rboercl
Compunerea nu-|i cere numai sd observi qi
sd redai reali-
tatea; ea \Tea se-!
$i
inchipui ceea ce nu este, dax poate
fi, chiar
gi
numai in imaginafia
ta.
Inventeaz5! Inventeazd
ur
joc
interesant, gdse$te
un cuvant
nou prin
combinarea unor silabe, gdsegte
un rdspuns mai
neaqteptat, cautd o altd solulie de rezolvare a unui exerciliu,
gdndegte{e pi
imagineazd-Ji cum ar fi clasa ta peste
10, 100 de
ani? Dar gcoala?
Dar oraqul? Nu te gandi
tot timpul la ce e
Si
ce
nu e posibil;
ceea ce astdzi pare imposibil,
m6ine, poate
deveni
realitate.
Glndeqte-te la mllnet
Sd incercdm ceteva exercitii-joc de imaginatie.
' . t :
O scrisoare desenstd
1-/onel
i r scri e buni ci i sal e. Fratel e si u. Ardrei . nu
gti e
LV
incd sa scrie. dar
5lie
sd deseneze. A$a ca el ii lrimire
bunicii sale o scrisoare desenatd.
Ce crezi tu cd a vrut el s6-i trarsmitd?
,.,:::i
w
\6"0P
&f l )
.ft
-.:/
-4S-
tq
-1
-W.4
b*,{
qao
a
ts\.\----+^{
l%)
/
/n
S#@@
/A\
+
I
Scurti
poyeste
Eu ili spun trei cuyinte cu ajutorul cdrora tu vei incerca sd
realizezi o scurtd. poveste,
Cuvintele ar putea
fr:
Ecolar,
furioasi, curili.
IatA
ti
o scurtA poveste,
alcdtuitd cu ajutonrl acestor cuvinte:
,,Ionel
nu e acasd. Lucrurile
din ghiozdanul gcolarului
se
cearti, fiecare gdndind
despre sine c6 e mai important.
Cerneala
furioasi se varse pe caiete. Caietele se sperie. Vine o z6n6
qi
le
curifi. Lucrurile
se impacd.."
Se pot
face legdturi intre cele mai diferite cuvinte. Cu c6t
cuyintele sunt mai indepdrtate, cu atet legdturile sunt mai intere-
sante.
O variantd mai simpld, pentru
inceput, ar fi aceea de a
alcdtui, cu cele trei cuvinte date, trei propozitii
care si aibd o
legiturd de inteles.
Sb ludm cuvintele: tren, vribiuli, nai.
Iatd
qi
textul alcdtuit de un
pcolar:
,,Trece
un tren. Pe tren este o wdbiul6. Ea ascultd un cdldtor
care cAnti la nai."
Ceva extraordinar!
Eu iti pun intrebarea: C
poate
face un bob de griu?
Tu iti
imaginezi ceva neobignuit, extuaodinar. Exemplu: Un bob de
grau poate crette mare, mare, mare, dincolo de nori.
$i
a$a,
poli continua mica poveste,
ardtard ce i se mai poate intampla
bobului de gr6u.
Ceva ce nu s-a mai intempht
Eu spun numele unui lucru sau al uaei fiinJe
qi
tu spune
despre el ceva ce nu s-a mai intampht. Exemplu: arsal - Ursul
a zburat, luAndu-se la intrecere cu un avion. Ursul a cettigat
lntrcerea. Saa mingea - Mingea s-a transformat lntr-un
balon uriaq. Ceva nevizut mi
finea
de a. S-a ini[at pani la
nori qi mai sus. Abia ziream
pimantul
etc.
Amesteci silabele
Amestecdad silabele vei obline fel de fel de cuvinte care
existd sau nu existd. Alege-l
pe
cel care-Ji place mai mult. Ce vei
denumi cu el?
re-du-p6 mu-ne-co
pd-re-du
ne-co-mu
re-pd-du ne-mu-co
du-p6-re co-ne-mu
pd-du-re etc. co-mu-ne etc.
Ce face?
Eu te intreb ce face un lucru sau o fiin16. Cautd rdsprmsurile
cele mai diverse. Este de apreciat rdspursul cel mai deosebit, mai
nea$teptat, mai interesant.
- Ce
face
norul?
- Trece,
aleargd,
fuge,
vine, pldnge.
Ce
face
pddurea?
Cre$te, infl o res te, c Anfi .
- Ce
face
ttdntul?
Sufld, bate, aleargd,
adie, cdntd,
Sopte;te,
poyesteSte.
Cuvintul
interzis
Voi anunJa
de la inceput
cuvantul interzis.
Apoi voi pune
intrebdri.
in rdspunsuri
nu trebuie sd rostesti
acest cuvant.
Vei
cduta alte cuvinte
care vor putea
inlocui cuv6nhrl
cu pricina,
ftrd
a schimba
inlelesul propoziJiei.
Si spunem
ci este interzis
cuvdntul
,,iama,,.
Iatd. cireva
intrebdri gi
rdspunsuri posibile.
- in ce anotimp
este luna decembne?
- in aaotimpul
cu zdpad.d.
- tn ce anol tmp vtDe
Mog Cr6ci nn?
- In anotimpul
alb.
- Care este cel mai ftiguros
anotimp?
- Arotimpul
care vine dupi toamad.
In ce anotimp pdsirile
celdtoare
sunt plecate?
- In anotimpul
in care nu mai au ce m6nca.
in ce anotimp
vine Anul Nou?
- In anotimpul
colindelor (etc.)
Imagineazi-fi
ci eqti ...
lmparle
diferite roluri
colegilor tdi. Ei trebuie sd se comporte
asemenea lucrurilor
sau fiinlelor pe
care le reprezinti,
imagin6nd
o convorbire.
_
in reluarea jocului
lasd-i pe
colegi sd-gi aleagd
singuri
roludle
de interpretat.
Sb ludm
cdteva exemple
de dialoguri
alcbtuite de qcolari
ca
tine.
Caibul
Si
rdndanica
av
-)<-L,
dndunicd dragd, de ce
e$ti aqa neliniqtite?
- Cum si nu md nelinigtesc, cind
md a$teaptd un drum atat de lung...
- Nu
pleca!
Nu mb ldsa singurl
- E frig. Iama e aproape.
- i1i voi
trine
addpost, sd nu simji
vdntul cel rece.
- Dar m6ncarea? Pbmdntul va fi
inghelat. Voi muri de foame.
- Nu pl eca. Voi ruga pe copi i i cei
buni sd-{i presare
fidmihrd. Rdmai!
-
Dar vor pleca
toate surorile mele.
Trebuie sA
plec
cu ele. A$teapt6-me. Voi reveni 1a
prim6var6. (etc.)
Soarele
Si
ghiocelul
/'v
- \JU unule Soare, trimire-mi
o razd care sd topeascd zdpada din
jurul
meu!
- Inoara vol rtmtte
pnma
raTa a
acestei pri mdveri . penrru
a mdngdi a
gingaqul
tiu clopoJel.
- l l r mrxl umesc,soare: vor In orl
gi
voi strdluci pentru
bucuria oame-
nilor.
.Voi
i ncdl zi pi mdnl ul
sd apard yi
som ta. vi oreaua
9i
vesel eLe
zambi l e.
Wad
fepeS
gi
holal
g(P-"*iro*t,
I-a domaitorul
Vlad
Jepeq
a fost adus un
Domnitorul:
Cum de ai inclriznit s6 furi?
Holul: N-am crezut cd fapta mea e atdt de gravi
.. .
Domnitorul:
Te voi pedepsi
cu tragerea in
feap6!
Hoful: Iertare, Doamne,
nu voi mai flra in viafa mea!
Dornnitorul:
Am hotfuet!
Povestitorul:
Aga em \4ad
Tepeg,
neindudtor cu cei r6i.
Alte pe$onaje
caxe pot
fr interpretate:
ScufiJa Roqie qi
lupul,
ursul gi
lulpea, pomul
$i
ultima frunzd,
ddicina
qi
tulpina, norul
qi
floarea,
Mihai Viteazu
Si
Sina.n
pa$a,
creionul qi guma,
ziua
6i
noaptea,
cele patru
arotimpuri,
stejarul
9i
ghinda, pdm6.nteanul gi
ma4ianul etc.
Sd se caute intdi cuvinte potrivite
ca rimd.
Giseqte al doilea vers!
*CiJeluqul
meu frumos
*Floricica
din fereastrd
*Norul
vine l6ngd soare
sToarce
m6ta fdrd ldnd
*Fulgii
cad uqor, uqor
*Ghiocei
gi
viorele
*Un
cocog mare, lilos
*Vine
ursu-ncetiqor
*in
pidurea
de stejar
xDoi
copii s-au intdlnit
*Robolelul
meu ar l,rea
*Am
o gumd. gi-un
creion
*Sufla
vanhr-n remurele
*A
venit la mine-o zAai
4. Cuvinte
qi propozitii
Compunerea este o zidire. Cdrdmizile se adund in randuri
9i
inalti zidul, a$a cum cuvintele se adund in propozilii. Rdndurile
sunt trainic legate
unele de altele, aga cum propozijiile
sunt
legate prin
inteles, continua.ndu-se
una pe
alta.
inh-o propozilie
cuvintele
au o anumitd
ordine. C6nd
alcituiegti
fiecare propozilie,
trebuie s6 cauli locul
hecdrui
cuvdnt:
unde std el mai bine, unde se potrivegte,
cu cine se
poate
invecina.
Schimbdnd locul
cuvintelor,
observdm
care formi
de
alcdtuire a propoziliei
este cea mai buna. O propozilie
poate
avea
mai multe feluri de aranjare
a cuvintelor.
Deci nu putem
alcdtui
o compunere
fird
a
Sti
sd onlondm
cuvintele
Xn propozilie
ti
apoi propoziliile
Xn tert
.
Ordoneazd
cuvintele in propozilii:
*
strdlucagte,
bolta, pe,
soarele, albastrd;
-
desprind,
frunzele,
se, ruginii, ugor, de, pe,
ramuri;
-
las5, se, spre, asfintit,
soarele, ugor;
- repede,
meu, merge,
spre, colegul,
9coal6;
- mi, mama, multe,
lnvafd, folositoare,
lucruri;
-
se, cine, scoal6, depaxte,
de, dimineatd,
ajunge;
- carul, mic, ristoamd,
buturuga,
mare;
- muqc6, latrd, care, cainele,
nu,
-
dimineala,
de, ziua, se, bund, cunoa$te;
- prinde,
cu. pisica,
clopolei,
nu,
goricei;
- fapte,
se, omul,
ounoagte,
dupd;
- s-a, sacul,
dus, mare,
cu, pomut,
la, liudat;
*
merge, nu, ulciod,
api, la, de, ori, multe;
- suprafafd,
ca, iese, adevbrul,
la, untdelemnul;
- pe,
Idsa, meine, nu, poli,
ce, azi, face;
-
m6ine,
fi.ua, cine,
un, azi, fi.ri, bou, un, va, ou;
- iepuri, doi, cine, dupd,
fuge, prinde,
nici unul, nu;
- duce, muncitor,
de, omul, p6ine,
nu, dor
.
Ordoneazd
cuvintele
in propozifii,
alcdtuiegte
un text si
gaseste-i
un titlu potrivit.
Ionel, rolie, cu, se
joacd,
o minge;
cu, o, putere, love$te;
in, geamul,
se, opre$te, mingea, vecinului;
ce, pare,
ii, rdu.
.
Ordoneazi propoziliile
in text. De un titlu potrivit
textului.
il urmdrea in fiecare zi.
Alexandru pi
\4ad s-au dus in pddure.
intr-o zi a dispdrut.
Langd un arbore au
gdsit
un arici.
L-au dus in grddina
lor
Avea corpul ca un ghem cu ace.
Penbu e ordona propo4iliile
in turt
6au
cuvintele in
ptopozilie) procedezi
sstfel: citetti totul; stqbiletti ordinea,
numerotAnd: veifici ordinea, opoi scrii,
5. Despn insnqiri
Fiinlele, lucrurile, fenomenele naturii au diverse insuqiri:
a. Iizice
- formd (rotund,
lunguief)
mdrime (mare,
mic)
culoare (roqu,
albastru)
-
gust (acru,
dulce, amar)
- miros (aromat,
imbhtdtor)
b. suflete$ti
- milos, bltud, bun, duios
g.a.
O fiiuJd, un lucru, un lenomen pot avea mai multe insuqiri:
codrii - deqi, adanci, nestrdbdtuti; oamenii - buni, harnici, pri-
cepuli.
Cuvintele carc ara.td insuqirile sunt adjctive. Adjectivel
sunt cuvint de sirbitoare. Datoriti lor exprimarea este mai
preci si . mai pl i cuti .
mai l i mpede.
Adjectivele pot
sta dupd sau inaintea substartivelor: floare
mendri
$i
frumoasi,
mendra gi frumoasa floare, cer albastru
gi
senin, albastrul
gi
seninul cer
Adjectir.ul di precizie
9i
frumusete compunerii, aga cum flo-
rile dau culoare
gi
mireasmd
cdmpului inverzit. Sd ldsdm adjec-
tilul si se prezinte
singur.
Sunt ADJECTIV,
cur dnr ce are
Mtrrime, form6, gust,
culoare.
Fac ghiocelul
argintat
Pe cdmpul lmprimivirat.
Laleaua rotie o cant
Pe-ntinsul, verdele pdmert.
Fac norul alb
gi
trecitor
$i
soarele strilucitor,
Rotunsul mdr, gustos,
din pom
Cules de lnfeleptul om.
Am strai ales, de sirbatori,
Pe unde ftec eu, semdn flori.
Chiar SUBSTANTIVUL,
frate-meu
Md cheamd sd-l ajut mereu.
$i
nu lipsesc din adunare,
Ca sd impart la fiecarc,
O insugire, doud, trei. . .
Sunt bun
9i
darnic, dragii mei!
Istet dorit
$i
inyntiv
Eu sunt frumosul ADJECTM
.
ExerciJii
a) Gisegte c6t mai multe insugiri pentru
substantivele date.
zdpad6: pufoasd,
argintie, moqle, sclipitoare
pddure:
om:
floare:
b) Completeazd propoziJiile
date.
C6mpi a ...........................
se desfhgoard p6n6
departe.
Soarel e.....................
apare deodatd.
Razel e l ui ......................
tes
dantel e .........................
. Pdsdri
i pi i ral ;A tri l _
uri l e ..........,,..........,.....
. O adi ere
se sl mte uneon.
Mireasma florilor..
ajunge pani
departe.
c) Gdsegte insu$iri pentru
cele doud personaje.
Fdt-Frumos
Zmeul
d) Aseamdnd
alb ca
fdina,
sau compar6.
zdpada, spuma, varul
negru ca
aunu ca
bln ca
inalt ca
$lret
ca
lacom ca
e) Gdseqte insugiri opuse.
Scolax
ordonat -
cer intunecat -
pdm6nt
uscat
picuri
deqi -
om slncer
vrdbii gurege
barbd albd
vant putemic
-
f) Dubleazi insugirile.
vdi inguste
;i
qdAnci
munti inalti gi
{
&
stIdlucitor
aunu
rotund
vesel
Se spune cuvAnt sau vorbi. Expresii: om de cuvdnt (carc
iqi
fine
promisiunea),
cuydnt de onoare
(gromisiune,
asigurare),
lnsuqire
Denumirea ei Actiune
frumos
frumusefe
a infrumusefa
blard
bldrrdele aimblinzi
bun
rotund
inalt
curat
r9ce
dulce
rugr u
h) Scde insuqiri pohivite
schimb cle cuyinte (discutie,
ceattd), pe
drept cuv nt
$rc
bwd,
dreptate).
6. Expresii poetice
Urmdreqte un fragment din compunerea
,,Ninge,,.
A. Fulgii u$ori qi
atbi ca florile de cireq se
joac6
prin
vizduhul ca cenu$a,
apoi se las6 pe pimantul
somnoros.
Jocul
stelulelor
sclipitoar
md amele$te.
Un pomipor
cafeniu
sla
adunat, pe
bratl rci, podoabe
argintii.
CeilalJi pomi
din
grddind
s-au invdluit in dantele albe,
cerclate.
Norii suri au
ciptuqit
bolta posomoreti.
,,Fulgii
albi
qi
uqori,';
,,stelufele
sclipitoare,.;
,pdmantul
som_
noros";
,,dantele
albe, cercelate,.;
,,norii
suri,.;
,,bolta
posomorate"
- toate sunt expresii potice.
La fel sunt
$i
comparatiile:
,,fulgii
albi ca florile de cire6.,,
,,vdzduh
ca cenuga".
Tot in acest fragment
vedem ci pomiqorul
are brale aa
gi
un om. El igi adunb pe
brale
,podoabe
argintii.,.
IatA dar cd pomiqorul
se
poartd
ca o fiinjd.
$i
atunci cand atri_
buim lucrurilor
insugiri qi
purtdri
omene$ti,
spunem c6 folosim
expresii poetice.
Cu ajutorul
acestor expresii, propoziliile
devin
mai limpezi qi
mai bogate.
Sd vedem cum a.r fi texhrl
,,Ninge.,
fZri aceste expresii.
B, Fulgii vin din vdzduh qi
cad pe pdm6nt.
Cdderea
lor md
amele$te.
Un pomi$or
este acoperit
cu zdpadd.
Ceilalti pomi
sunt
9i
ei la fel. Norii au acoperit bolta.
.
Compara
cele doud fragmente (A
si
B). Spune care dintre
ele te face sd vezi mai bine momentul petuecut,
sd inJelegi
mai
bine frumuse{ea
lui?
.
Subliniazd. expresiile poetice
din ftagmentul
care umeaz6.
Vo r b es c un dele ArgeSului
^
ffi^apIea
e limpede gi
rdcoroasi. Pesle tot domneite o
\-/
I liniite care te indeamna la visare. Numai Argegul.
cdlitor fdrd odihnb, trece hiulind pe spintecdtura vdilor
qi
undele
lui vorbesc intruna, cdnd mai tare, chnd mai incet. Vorbesc
undele lui de mdxetia qi
frumusetea Negoiului, din coapsa cdruia
au izvorat, de codrii lui degi, addnci, nesfdbdtuti, unde fiarele
ged
thrd fi:ictr toldnite-n luminiguri g-ascu1t.6
ca omul cantecul
privighetorii,
unde mugchiul e moale ca pema
de
puf,
9i
izvoarele albe ca spuma laptelui
9i
brazii a6a de inalli cdli cade
cdciula din cap cAnd stai
qi
te uifi in vdrful lor Vorbesc undele
Argegului de shdgnicia stAacilor de la Chei, pe care 1e-a biruit
qi
ldsat in urmd. ca pe ni$te cetdli ddrdpd.nate, vorbesc de comorile
pbmdntului
acestuia ingrdqat de sdngele atator viteji, de
mdndrelea plaiurilor,
de rodnicia pdgunilor gi holdelor pe care le
scald6, de turmele pe
care le-au adipat, de chiotele ciobanilor gi
de tirrguirea dulce a doinelor pe
care le-au ascultat cu drag in
lunga
qi
zbuciumata lor cdldtorie.
(Alexandru
Vlahutd,
Romdnia pitoreascd)
7. Despre ce
pofi
scrie?
Eqti in vacaaJd
9i
ai wea sd scrii o compunere, dar despre ce
arume se scrii? Nimic nu-fi vine in gdnd qi renunji. Uneori
qi
la
Scoali
eqti ldsat sd-ti alegi singur un subiect. NuJ gbsegti. Te
frdmdnJi
9i
timpul trece. Este oare atat de
greu
sd gdsegti
subiecte
pentru compunerile tale?
Hai sd ne gdndim
impreund! Ce-ai zice sd
pomim
de la
redarea unor intampliri de la
gcoali (din
ore, din recreaJii, din
drumul p6nd la
qcoali),
de la
joc,
din familie, plimbdri,
vizite,
excursii, lecturi. Am putea povesti
ceva despre pdpu$a
ta sau
despre o alti
jucdrie,
inchipuindu-ne cd
gi
ea poate
vorbi
gi
cd a
venit la tine dintr-o lume a
juciriilor.
Cum o fi in lumea aceea?
O poveste poate
avea
gi
avionul tdu
gi
macaraua qi
magina tele-
ghidatl
$i
trenulelul.
Dar despre o conversajie cu MoS Criciun ce-ai zice? La fel
po{i conversa gi
cu anul, cu fiicele lui, anotimpurile, cu ziua, cu
vftrtul.
$i
mugcata din fereastd ili poat povesti
multe, clacd admili
cd ea vede gi
aude tot, ce-ti rccunoa$te glasul,
cd se
poate
intrista
9i
bucura ca
9i
tine.
Mai ai in
junrl
tdu: creionul, stiloul, caietul, cartea, ghioz-
danul, cilimara, masa d scris . .. despre toate se poate
spune
cAte ceva. Sunt obiecte din
preajma
ta. incearcd sd le asculli qi
ai
sd vezi c6te lucruri interesante vei afla!
Dar despre mama, tata, bunicii, frafii, prietnii,
doamna
invilitoare n-ai putea
sd scrii?
$i
cdte n-ai avea de spus despre
ei! ... E ca gi
cdnd le-ai desena chipurile, intr-un fel, numai cd in
compunere ii vei zugrdvi folosindu-te de cuvinte.
$i
nu uita sd te
referi gi
la unele fapte gi inl6mpl6ri legate de firea lor
Se pot scrie compuneri despre animale: clinele cl credin-
cios, calul cel mandru, pisica
cea lingutitoar, cocoqul cel
vitaz, vulpea cea vicleani, veverita rolcati, ursul moroci-
nos, ariciul
lepos
etc. Observb cu atenJie animalul despre care
vrei sd
poveste$ti,
ordoneaza-ti observaliile, red6-1e prin cuvinte
qi idei potrivite.
Privegte pe
fereastrd un colf din gridini,
fi o
plimbare prin
livada bunicilor, pe strada ta, prin parc
sau pddure, prin
orag
sau prin sat, dimineafa sau seara. Prive$te cu interes totul.
Privegte gizele
mirunte care au
qi
ele viala lor, sau admird
muntle cel smtr. Despre toate
poli
scrie cate ceva.
Dar norul cel alb cum a ajuns nor? incearcd sd-i
gdsegti
o
poveste. Dar fulgul d nea cum a ajuns in palma
ta? incearch
s6-ti imaginezi clrumul lui.
Dar rlndunica cum a ajuns la cuibul ei?
Dar pidurea
ce spune oare?
Dar hiinuta ta? Dar ghetele?
Dax banca? Dax izvorul? Dax
frunza aceea rdmasd singurd pe ram?
Ce pofi
spuae despre culoarea alb[? Despre un drum,
despre un ora$ nmaivizut, despre oamenii altor plante,
despre locuri pe
care ai vra si le vezi
$i
s-ar putea
sd existe,
despre o invenlie
extraordinari la care visezi, despre un pri-
eten robot, despre masinile, drumuril
Si
orapele vlltorului .. .
despre ... despre .,.
Nu uita ci poli
si-f imaginezi drumwi, cdldtorii, intdmpldri,
orice! Vrei sd ajungi pe
o planeti
necunoscutd? Cu gdndul poli
ajunge oricdnd. Vrei sd ai o navd cosmici? ln imaginatia ta, ea
poate
exista
$i
ou ea
poli
face cilitorii extraordinare.
ln gAnd,
totul este poslbil.
Nbscocette, cauld, imagineaze-li qi
toate aceste ganduri
adur6-le in compunerile tale.
Nu aita!
Compunerea na tnseamnd numai ceed ce este, ci
gi
ceea ce vaJi sau ar putea
sdfre, sau ai wed sd
Jie,
.
Pune-ti singur intrebfui.
incearcd si
gdse$ti
dspunsuri care
sd fie numai ale tale. Iati numai odteva dinfte nenumdratele
lntrebiri care pot fi punctul
de
plecare pentru
o compunere.
De ce este zi pada al bd? ........,.............
De ce lnfloreso pomii?
De ce zdmbesc oamenii?
De ce sunt copiii mici?
De ce au pomii
frunze?
De ce apune soarele?
De ce cdnttr oamenii?
De ce susurd izvorul?
De ce este rogu macul?
De ce sunt bitr6ni bunicii?
De ce este noapte?
De ce copiii preferd
jocul?
De ce sunt gi
oameni rdi?
De ce zboard pdsarile?
.
Am prlmit
o scrlsoare de la toamnll
1. Peste . . . cu v6rflrri sure.
2. A cdzttt .,, rece.
2
3. inserarea ... trece.
4. Furiqatd ... pddure.
.r
5. Se despri nde l arg un... .
6. ...
ti
monoton.
8. Fiecare compunere are un tltlu
Titlul unei compuned poate s6-!i fie sugerat sau trebuie sil
gese$ti
tu.
Atunci cdnd ai un titlu, dupd care va hebui sd lucrezi com-
punerea,
te vei gdndi la un conJinut care sd fie legat de titlu. i1i
faci un plan
al lucrdrii
gi, pe misuri ce scrii, recitetti tidul spre
a
yeda
daci nu te-ai abitut d la el.
Atunci cdnd
ji
se dd tema compunerii (o
int6mplare din
vacanld, o faptd bund, o vizitd), va herbui s6-Ji stabileqti singur
l i tl ul . gandi ndu-te
l a conl i nutul compuneri i .
Titlul trebui si fi cAt mai scurt
Si
cet mai cuprinzitor.
El poate
fi
9i
o inhebare sau un proverb.
.
Stabi l eqre ti tl ul textul ui care umeaza.
In fiecare vard merg la bunica mea. Ce bine md simt in casa
ei! Toati ziua o ajut la treburi, prin
curte sau
prin
casi, Seara ne
liniqtim. Bunica imi spune povegti. Eu ii privesc
faJa rohrnd6,
ochii frumogi cu c6teva cute impreju
$i
pdnrl
alb ca neaua, strdns
in coc.
M6inile ei impletesc mereu cate ceva. Povestea se des{dgoarh
lin ca aJa de pe ghem.
Abia a$tept vacanla de iamd! Voi fi iar
aldturi de bunica, in casa ei
plinb
de basme.
.
Exemple de titluri
A sosit toamna!
Toamna in tivadd
Toamna in pddure
Prima zi de
pcoald
Toamna in grddind
Plecarea pdsdrilor
O intdmplare
Cine aleargd dupd doi iepuri . ..
CAnd doi se ceartd ...
Un
joc
Prietenie
O int6mplare cu cdinele meu
La pescuit
O intdmplare
din
pddure
Nu lSsa pe
mdine . ..
MinciuJra arc picioare
scurte
Un vis
Prima ninsoare
O faptd bund
Iama in grddind
La derdelug
Mog Crdcinn
Povestea unui ftrlg de nea
O intamphxe din vacanli
Colegul meu
Mama, fiinJa cea mai dragd
invdfdtoarea mea
Un personaj
indrdgit
Pisica mea
Veverita
Greierele
9i
flrmica
Iepurele gi
ariciul
Vulpea
9i
giina
Ploaia
Ghiocelul
Sosegte primdvara!
Se intorc pdsirile!
O excursie
Cartea, prietena
mea
Un muzeu
Ce sd fiu?
De vorbd cu o r.4ndunicd
Ce mi-a povestit
o frunze
Povestea pAjnii
Un basm
O int6mplare fantastich
De vorbi cu norul
Cdsuta din pddure
Sdm6nJa ndzdrdvand
Am intahit o zand
intr-un orag al viitorului
Cdldtorie pe
o plaaetd necunos-
cutd
Rdmas bun, doamnd inv616-
toare!
.
Cauti titlul unei
poezii
scrisi de
poetul
Mihai
Eminescu, completand rebusul de
pe pagina
urmitoare.
1. ... te legeni, codrule
2. De ... nu m-aq legdrna
3. Ftu6 ploaie, fdrd ...
4. Dacd trece ... mea
5. De ce nu m-a9 ...
6. Zl ua. . .
7. Cu ... la pimdnt
8. Ce te ... codrule
9. Bate ...
10.
$i
... mi -l rdreste
9. Pirfile compunerii
B
Orice compunere are un lnceput (o infoducere), o desfiqu-
rare
(un
cuprins)
qi
un sfrrqit
(o
incheiere).
Cupdnsul este partea cea mai dezvoltatd.
Sd urndrim locul
qi
intinderea
pirtilor
compunerii in exem-
olele care urmeaz6.
La Mdrlisor
1) Introducere
Cit de frumoasd e primdvara la Mdrfiqor!
Am aqteptat cu nedbdare inflorirea ciregilor
9i
a liliacului
gi,
intr-o duminicb cu cer limpede
9i
albastru, am urcat cu colegii
mei, stdpenili de emotie, drumul cbtre acel loc
plin
de mireasmd
si de ooezie.
10
2) Cuprins
Iat6-ne in fafa por{ii
de lemn. Trecem, in liniqte, intrAnd in
raiul de la MdrJipor.
Soarele igi trimite cu diruire razele printre
miile de flori albe
care incarci cireqii. Albinele zumzdie in voie. Tufele de liliac ne
intdmpini cu mlidieri
uqoare gi
cu o mireasmi ameJitoare.
Deodatd se aude un ldtrat
subtire.
- E Z&eanl a: - stri gd unul di nhe copi i .
De noi se apropie un c6!el vioi,
,,cu
ochii de faianld.,, av6nd
o ureche ldsatd peste
nala cdmd.
Tu ai mdncat oul fierbinte?
- il intrebdm, mdngdinduJ.
El dn din coadd, privind
tirct
cdtre locul unde se aud cot-
codicind gdinile.
Cdfelul ne conduce bucuros,
Vizitdm cu respect
9i
admiralie
locul unde a tdit
Si
a creat Tudor Arghezi. E tdcere. De undeva
se aude, indepdrtat gi
rar, glasul poetului:
,,L-aJi
vdzut cumva pe Zdreantd,
Cel cu ochii de faianli?"
3. incheiere
Plecdm t6rziu spre casele noastre, rupandu-ne
cu
greu
de
farmecul Md4iqorului,
dar duc6nd fiecare cu sine o fbr6md. de
poezie.
Cdldtoare
l) Introducere
E cdldtoaxe! A ie$it din muquroi fur-
nica gi-a pomit,
cum face in fiecare
dimineaJa, a pomit
sd vadi lumea
[...]
2) Cuprins
in dimineafa aceasta a luat-o spre rdsdrit. incAntatd de fru-
musejea soaxelui caxe se prevestea
din mdnunchiurile lui de raze,
totu$i a a!,ut puterea
sI se
gdndeascd,
drumeata, cd,
privind
9i
minundndu-se numai, nu cdqtigi nimic. De aceea, de indatd ce
didu,
prin
miri0te, de cizma unui vdndtor 19i puse in gerd sd
cerceteze, sd cunoascd mai bine frptura omeneascd in apucihuile
ei. indxdzneatd gi destoinicd, se ridicd pe cdlcAiul pe care cateva
fire de nisip se prinserd, apoi, cu iscusinld, o lu6 lncet
pe
cusdtua
carambului, ln sus.
$i
tot gendind,
fumica ajunse la p6nza
imbdcsitd de praf a pantalonilor vanatonrlui, ii sui gi pe aceptia, in
zigzag,
$i,
cOnd didu de ce1 dintdi buzunar al surtucului, se opri.
Se se scoboare, sA nu se scoboare in el?
t...1
lti lu6 inima in dini
gi,
uqoard, se coborl ln buzunar. Scotoci incolo
gi
lncoace; lntr-un
col! dadu pesre cd;iva bani de aramd. ii pipai, il mirosi - intre-
buinlaxe nu le putu gtrsi
[...]
Mai in sus, alt buzunar. Hai
pi
acolo!
De abia se scobori insd gi,
repede, cdutl sd fugd inapoi. Buzunarul,
imbdosit ou foi de tutun, o amerise. O lud mai sus; se urc6 pend
dupi
gdtnl
vendbrului, apoi, sprintend, pe manecd peni Ungd
pwmul lncle$tat pe gatul
unei
pu$ti
ce
prinse
drept inainte zborul
unei prepelile.
O bubuihrd
groazrici
rdsuni
pi-un
nor de fum
lnvdlui fifnica, ingrozitd, o lu6 la fug6, se soobori
pe
hain6,
peste
lolb6. ZAn o bucdlicd de pdine.
,,Bine
cb m-am ales mdcax cu
ceva", iti zise ln gend
9i
se gdbi
s{ culeagd f}r0mitura. Dar cum
o apuc6, lndatd o l6sd la loc: firOmihua era udd de sdngele
pdsdrii.
3) lncheiere
,,Bml
va sd zicd 6sta e omul!" g6ndi
fimica:
9i
repede-
repede-repede o lud pe cizmb injos. Se scobori pe-un fr de iarbi
gi
lgi scbldd, ou mullumire, trupul intr-o picdturd
de roud.
(Emil
Gdrleanu,
Din lumeq celor cqre nu cwdntd)
Am vdzut cd in cele ceteva propozi{ii
ale introducerii ne
putem
referi la locul,
timpul gi personajele
compunerii.
In cuprins se redau faptele in ordinea in care s-au petrecut.
Incheierea
arati cum s-a sfarsit intdmplarea;
ce invd{dturd
se poate
dsprinde,
cu ce impresii
$i
sentimente am rdmas, ce
concluzii se pot
desprinde.
Nu e nevoie si scrii denumirea pd4ilor
compunerii. Este
suficient sd
Jii
seama de ele.
Refine: Nu toate personajele
pot
fi prezentate
in introducere.
Sunt personaje
care apar pe
misurd
ce acJiunea se desfbqoarh.
Importart
este ca cititorii sau ascultdtorii tei se inleleagd
ceea ce ai wut sl poveste$ti,
momentele
compunerii succe_
ddndu-se firesc. normal. aga cum s-au pebecut.
.
Cdrrd scrii, respectd alineatele
care indicd inceputul celor
trei pi4i principale
ale compunerii.
.
Carc este partea
cea mai dezvoltati
a compunerii?
(Afl6
singur rispunsul.)
10, Respecti alineatele
ASa cum am vezut, o compunere
trebuie s6 aib6 cel putin
trei
alineate (pentru
cele trei pdrfi
ale compunerii).
Cuprinsul poate
avea, la rdndul sbu, mai multe alineate, in
funcJie de ideile care apar.
Sd observAm impreund
alineatele
texfului
urmdtor.
1.
,,Dumitru
std in gridind.
privegte
pomii
cu ramuri
largi,
ascultd adierea frunzelor, prive$te
un nor rezlet.
2. Deodatd,
o frunzd. se desprinde
de pe
crearrgi gi-i
cade
aproape. Este o funzd mic6, galbend
9i
zimfatd uqor pe
margini.
3. - Ce-i cu tine, frunzb
dragi? Vrei, poate
s6-mi spui ceva?
De ce te-ai rupt de surorile taie?
4. Din casd se aude glasul
mamei. Dumitru
mai
pdstreazd
o
clipi frunza in palme.
O mdng6ie,
apoi o trimite in bratele vintu-
lui."
lnceputul textului, cdderea frunzei, inceputul dialogului,
intervenlia mamei sunt cele patru alineate ale textului.
.
Scrie corect textul de mai
jos,
stabilind
$i
numerotend
alineatele.
,,intr-o
zi am plecat
cu Grivei
pe
malul apei. Am
pdvit
sdlci-
ile cu ramwi lungi,
plopii
cei inalfi
6i
rdchitele mlddioase. Iat6-l
qi pe
unchiul meu, Nicolae. Vine de la pidwe.
- Dar ce faceJi
voi? lntrebd el, uiterdu-se la mine
si
la Grivei."
.
O compunere fdrd purct
Av6nd de lucrat compunerea
,,O
zi din vacan16", Dana a scris
astfel:
,,Eu
lntr-o zi de vacanti m-am sculat mai texziu, am mancat,
am citit o carte, m-am
jucat
cu sora mea, am vdzut un film, m-
am plimbat prin parcul din apropierea casei
gi,
am uitat sd spun
cd am ajutat-o pe mama"
Ce pdrere
ai despre
,,compunerea"
Danei? Ce greteli
sunt in
ea?
11, Despre lntreblri
gi
rispunsuri
Mai lntei citeqte toate inhebdrile care fac parte din planul de
idei.
Stabile$te ce vei rdspunde la fiecare intrebare. Un rdspuns
poate
fi alcdtuit din una sau mai multe propozitii. incearoi sd
conshuiesti fieoare propozilie
ln gdnd gi
apoi s[ o scrii.
Nu relua mecanic cuvintele tntrebdrii stunci cAnd
for-
mului rdspunsul, dar nici nu da rdspunsuri in propozilii
incomplete sau prin cuv tte izolate, din carc sd nu se lnlelergd
nimic.
Sd ludm c6teva exemple
pentru
a intelege mai bine ceea ce
am spus.
a) tntrebarea: Ce a fdcut va.ndtorul?
Rdspuns gregit: A impugcat iepurele.
Rdspuns corect: Vdndtorul a impugcat iepurele.
b) Intrebare: Ce poJi
spune despre ltlpe?
Rdspuns gregit:
Eu pot
spune despre vulpe c6 este un animal
sdlbatic.
Rispuns
corect: Vulpea este un animal sdlbatic.
c) Ce i s-a intempbt
lui Horia?
Lui Horia i s-a intamplat
cd a sparl vaza. (rdspuns
................)
Hori a
a spaxt vaza. (ri spuns
....................)
d) Cum s-a descurcat
Viorel?
Viorel s-a descwcat
cd a cumpdrat geamul. (rdspuns
....,.......)
Vi orel a cumpdrat geamul . (rdspuns.................
..)
Cuvintele
de prisos
stricd corcctitudinea
0i ftumusetes
propozilieL
.
Alcituieste scude propozifii
folosind, pe
r6nd, cuvintele:
vdndtorul,
vdndtorului, pe
vdndtor
l
)
3.
.
12. Timpul
ln care se petrece
acllunea.
Timpul pove_
stirii
C0nd alchtuiegti
o compurere
trebuie sd flli consecvent
ln
ceea ce prive$te
timpul sau persoana (sd poveste$ti
intreaga
com_
punere
la acelagi timp: trecut, prezent
sau viitor gi
la aceeagi per_
soan6).
Uneori
]i
s-a int6.mplat
sd incepi compunerea, punand
ver_
bele la un timp qi
s-o sfbrqegti in alt timp. Descrierea
unei per_
soane, a unui animal, a unui coll de naturi o poti
face la timpul
trecut, dar gi
la prezent,
ca qi
c6nd le-ai avea ln fati.
.
Vezi care e timpul potdvit
pentru
actiunile
din textul de mai
jos.
Corecteaza
unde este necesar.
,,Ieri,
Ionel a venit la mine.
Ne-am
jucat
amdrrdoi. Am
impletit un covoraq. Ionel vede biblioteca
mea
pi
se bucuri ci va
imprumuta
ni$te cd4i.
gi
eu sunt bucuos.-
Scrie forma corectd a verbelor puse la timp nepotrivit.
.Scrie
sd treci la timpul prezent,
apoi la viitor verbele din
versudle uxmbtoaxe:
,,A
venit un lup din crdng
$i
alerga prin
sat ..."
.
inlocuieqte persoana intdi (eu)
cu persoana
a treia (el).
Fii
atent qi
la schimbarea fomei altor cuvinte.
,,Eu
am
(................)
fost l a vbrul meu (
. . . . . . . . . . . . . . . .
)
. Mi e mi -a
(................) pl dcut pl i mbarea
cu vaporul . Pe mi ne m-a
( . .....) i nvdJat vdrul meu (.......,........)
cum sd fac
(................, un zmeu.
Ce mul t mi -a
(................) pl dcut pl i mbarea!"
PREZENT
I
TOR
TIMP
13. Nu repeta acIeaqi cuvinte!
Ca sd inlelegi acest lucru, sd pomim
de la un ftagment din
compunerea
,,Veverila",
scrisd de un elev ca
qi
tine.
,,Veverifa
trdie$te in pddue.
Vevritra axe o blani. ro$cate ca
focul. Veverifa se hrdnegte cu nuci qi
alune."
Nu e greu sd observi greqeala.
Cuvdntul
,,veveriJa"
apare in
fiecare din cele trei propozitii. Deci se repetd in propozilii foarle
aproprate.
Sd corectdm impreund.
Prima propozitie
va rdmdle a$a cum este scrisd. in a doua
propozilie
vom inlocui cuvdntul care s9 repetd cu altul care sd
exprime acelagi lucru. in loc de
,,veverila',
vom scrie
,,ea,..
Ultima propoziJie
va trebui s-o schimbdm puJin,
ca sI nu fie la
fel ca primele
doui. IatA noul fragment, corectat:
,,VeveriJa
trdieite in pddure.
Ea are o bldniJd ro$catd ca
focul. Ilrana preferatd
a acesti mici silbiticiunl sunt alunele
si
nucile."
.
Corecteazi singur urmdtorul fragment.
,,Soarele
shdluce$te cu putere pe bolta albastrd. Soarele
incdlzeqte pdmattul.
Soarele are raze str6lucitoare.',
Fii atent: ultima propozilie
va
putea
incepe cu ajutorul
cuvantului
,,razele".
Corectaxe:
Dar nu numai cu pronuanele (eu,
tu, el, ea, noi, voi, ei, ele)
putem
inlocui un cuvant, spre a nu se repeta, inlocuiri putem
face
gi
cu alt cuvant sau gmp
de cuvinte care au inleles asemdndtor
Exemple:
vulpea (vicleana,
rcgcata, cumetra,
jupaneasa,
codata,
gireata)
ghiocelul
(clopolelul
de argint, vestitorul primdverii,
firicelul gingag)
ploaia (iclii
reci, stropii mdrunti,/mari, firicelele de apd,
bobitele shdvezii)
lepare,/e (fricosul,
urecheahrl)
izvorul curge (aleargd, gerpuieste,
se duce, se strecoarb,
se
depirteazd, se rostogole$te)
Iuna (stdp?na.nop[ii,
crai-nou (luna
nou6), regina noplii)
cartea (blJii.tL
prieten,
sfetuitor, izvor de invbtdminte,
comoard
de infelepciune)
pds
d.rile cdldtoare (migatoare,
oaspetii primdverii,
vestitorii
primdverii)
14. Esenfialul
Si
amlnuntele
Se considerl a fi esenlial ceea ce trebuie neapdxat spus, ceea
ce este foarte importart
gi
fErd de care compunerea nu ar avea
conjinut, ar fi
goal6
9i
nu ar trata ceea ce trebuie. Amdnuntele
sunt date/informaJii care pot lipsi, fiind mai puJin importante. Se
poate
intempla ca, uneori, ceea ce este amdnunt intr-o com-
punere
sd fie esenlial in alta care are un a1t subiect.
(in
com-
punerea
,,Veverila"
descrierea unei nuci este un ambnunt, dar in
compuaerea,,Nucul",
aceastd descriere devine impofiantd.)
Ai ascultat
$i
tu compuneri in care unii colegi au scris despre
fapte caxe nu sunt relevante pentru
subiectul compunerii (,,apoi
am mancat, ne-am imbrdcat" etc.).
Observafie!
in descrisrea unor personaje,
scriitorii recurg la arndnunte
pentru
a caxactedza mai bine
gi
mai convingdtor personajul
respectiv.
.
insemneazd cu
+
afirmaliile pe
care le consideri esentiale gi
cu -
pe
cele care pot
lipsi din compunerea
,,Prima
ninsoare":
E i amd. ...
Eu mdndnc. ...
Mdncarea e bun6. ...
Cerul este plin de nori. ...
Cad primele
stelute axgintii. . ..
Privesc dansul firlgilor de nea. ...
Fratele meu a spart o ceaqcd. ...
Ventul bate pe fereastrb. ...
Eu imi voi cumpd.ra patine. . ..
15. Nu te ritici!
Titlul compunerii i1i spune despre ceea ce tebuie sd scrii. Nu
pofi
scrie despre ceea ce n-are legiturd cu compunerea. Astfel,
nu
poti
infdlipa rulpea intr-o compunerc despre veveritd.. Nu
poji
infdliqa numai natuxa in timpul iemii, atunci cdnd ai de povestit
..O inldmplare din vacatrla
de iamd".
Alcdtuirea planului
de idei te va ajuta sd nu te
,,r6t6ce$ti,.,
alunecdnd spre alte subiecte.
inainte de a te apuca sd scrii compunerea, iJi aduni ideile. Le
scrii in ordinea in care i1i vin. Apoi le ordonezi intr-o inqiruire
fireascd (aqa
cum s-a des{bgurat
9i
intdmplarea, in functie de tle-
cerea timpului; sau cum sunt ordonate pd4ile
unui intreg, dacd
faci o descriere), astfel incdt sd fii infeles cu u$urintd.
Dacd vei scrie despre
,,O
zi", vei incepe cu momentele din
dimineata zilei respective, continudud, in ordine, cu celelalte
momente; dacd descrii ul animal, nu incepi cu codiJa.
.
Ordoneaz6 cdteva dintre ideile compunerii
,,O
zi la mare,..
1. Pe pl aj e
2. Drumul spre plajd
3. La amtazd
1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4
5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6
7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. intdmphri
cle pe plajd
5. Activitdji de dupd-amiaze
6. inserarea
7. Apus de soare
.
Ordoreazd cateva dintre
primdverii".
l. Pdsdrile refac cuibul.
2. A sosit primivara.
3. Pdsdrile recunosc cuibul.
4. Oamenii sunt bucurogi.
5. in cuib vor crepte puiqori.
6. Pdsirile cdldtoare se intorc.
ideile compunerii,,Oaspelii
l .
2.
3.
,
5.
6.
16. Fii atent cum scrii!
O compunere trebuie si fie scrisd cu atenJie pentru
a nu face
qi
alte gregeli:
a. de punctuatie,
b. de ortografie.
Deci lii atent la ce scrii, dar
9i
cum scrii!
Nu uita!
- Scrie data sus, in parlea dreapt6, pe primul
spaliu.
- Suie titlul la mijloc (bsand
un spaliu dupd datd). Titlul se
scrie incepAnd cu literd mare gi
ftri punct
la sfe$it. Lasd un rand
liber dupi titlu.
incepe prima propozijie
cu alineat gi
cu literd mare.
- Nu inghesui cuvintele la sfbrgitul rdndului, ci desparte-le
corect in silabe.
- Respecti alineatul cdnd treci la o altd parte
de compunere
sau la o idee noud.
- Scrie, incepdnd cu literi mare, numele de
persoate,
tdri,
orate, ape, munti, animale, strdzi, sate etc.
- Nu omite
(nu
,,m6nca")
litere din cuvinte sau cuyinte din
propozilii.
Semnele de punctuafie
sunt: punctul (.), virgula (,),
semnul
inhebdrii (?),
semrrul exclamdrii (!), punctul
9i
virgula
O,
doud
puncte (:),
semnele citbrii sau ghilimelele (,,
"), linia de dialog qi
de pauzd (-), parantezele (
),
punctele
de suspensie (...).
Semnele ortogralice sunt: cratima (-),
apostroful
(').
- Folosegte corect semnele orlografice qi
de
punctuaJie.
- Marcheazd cuvintele frecdrui personaj
cu linie de dialog qi
alineat
(9.a.).
.
Umdreqte compunerea unui
pcolar
neatent. Transcrie com-
punerea
corect, addugAad semnele de punctualie
care lipsesc.
Colegul meu
@
19
olegul meu se
numegte Alexandru L-am cunoscut
incd din clasa int6i
Este potrivit
de statura Are
pdrul
negru ochii albaqhi
9i
obrajii
roqii Are un suflet foarte bun
Ce faci astdzi mi intreabd el in
ftecare zi
Eu
1in
mult la el
9i
ne petrccem
mult timp impreuni
17. Un
plan
bun, o compunere buni
A$a cum ai vezut mai inainte, planul
de idei te ajutd sd nu
te
,,rdtdcaqti"
prin alte subiecte, s6-1i ordonezi gAndurile,
sd alegi
esenJialul. Planul compunerii ste format din ieile compuner-
ii. Fiecare idee poate
cuprinde una sau mai multe propozilii.
ln
rAnduirea ideilor vei
tine
seama de
pirfile
unei compuneri.
Ideile trebuie sd se continue una pe
alta, astfel incat compunerea
sd
,,curgd"
firesc, fdrd intreruperi.
$i
tu singur ifi po{i
alcdtui planul
unei compuneri.
Ideile pot
fi propozitii interogative (inhebdtoaxe), propozilii
enunjiative (cu punct
la s{hrqit), titluri (redate foarte pe scurt).
Vom alcdtui, impreuna, planuri pentru cet mai multe com-
puneri.
Mai inainte ins6, a! lrea sd relii ceea ce urmeazd.
.
Pentru a realiza o compunere, nu uita caieva cednte foarte
importante !
E bine ca aceste ceinte sd
fie
scdse pe cea de-a doaa
pagind
a csietului tdu de compunere. Sd le citetti mereu
$i
sd
fii seems de elc.
Cerinfe
.
Respectd:
cele trei pd{i ale compunerii (introducerea,
cuprinsul
qi
incheierea);
- ordinea fireascd a ideilor;
- bogdlia ideilor, frrd a pierde din vedere esenlialul;
tatarea temei date, conform titlului
(fdri
ritdciri);
- folosirea unui limbaj clar
gi
corect, dar bogat
(prin
folosirea unor expresii
poetice);
- corectitudinea
$i
claritatea scrisului
(respectarea
regulilor
ortograflce
qi
de punctualie), frumuselea scrisului
(prezentarea
sau aspectul lucrdrii).
18. lnainte de a scrie,
gAndeqte!
Gindegte
qi
apoi scrieo nu invers!
Ai destule obsewalii culese.
Ji-ai
alcdtuit ua plan de lucru in
care ai cuprins ideile de bazd ale compunerii. Urmeaze si dez-
voltri aceste idei, alcdtuind propozilii.
Orice
propozilie
se
alcdtuie$te intai in
g6nd
Ei
apoi se scrie. Dupb ce ai scris propo-
zllia, o rnai cite$ti o dat5. Daci nuJi place, o corectezi pdnb
capdtd forma cea mai bun6. Dacd ai terminat
ti
incheierea, citeqte
de cateva ori compunerea in intregime. Poti sd. mai adaugi sau sd
scofi unele
propozitrii.
Ca sd ajangi la
forma ude
curst", trebuie sd
faci
una sau
mai multe incercdri
pe
csietul tdu de exerciliL
Munca de alcdtuire a unei compuneri nu e
prea
ugoard, dar e
plind
de bucurii.
Ultima citirc a lucririi f6-o cu voce tare. Este impodant sd
qtii
sd cite$ti compunerea, pentru
a fi inteles.
Iati ci acum putem rispunde la intrebarea
,,Ce
este
compunerea?"
Ce este compunera?
Compunerea-i precum
o casd,
Este a ta gi
e fturoasd;
Tu ai fdcut-o,
cu gdndire,
$i-n
ea e trudd gi
sim{ire.
I-ai pus,
cum
$i-altii
au fEcut,
O temelie de-nceput,
Din care a
la$nit,
in salt,
Zidirea mandrd
spre inalt.
Din cdrdmizi, pe
lung qi
lat,
Cuprinsul
casei s-a-n5ltat.
$i-n
incheiere,
tu, pieptig,
I-ai meqterit acoperig.
Dar, cAnd m6-ntreb
aqa, in mine,
Cum de ieqird toate
bine,
Tu planul
imi ard{i indatd,
O schitri micd,
da-nsemnatd,
Un g6nd
trimis spre mai departe
Ce-a fost-naintea
celorlalte.
$i-a
fost in gdnd, qi
loc de uge,
$i
de fereastrd
jucdugd,
$i
de-ncdperi
c6t e nevoie
Si poli
sd locuieqti
in voie.
Ai dat perefii
cu culoare,
Sd-1i placi gi
s-adune
soare;
$i-ai
pus gi
mobila.
Visata,
Dorita casd iat-o gata!
E hainic6, frumoasd
este,
Te muli in ea ca-ntr-o poveste,
sb
iNvArAu sA scnrr:,nr coMPUNERT
A sosit toamna
Alcituirea unui plan bun inseamnd o compunere
pe
jumdtate
Tacura.
Planul de idei poate fi oricand schimbat sau completat dupd
bunul tdu plac.
Sd incepem!
Planul de idei
Introducere
Ce anotimp a sosit? Cu ce
putem asemina toamna?
Cuprins
a. Care sunt semnele sosirii
toamnei?
Cum incdlzeqte soarele?
Ce au licut pdsirile cdlbtoaxe?
Ce se intdmpli in gridinn? (cu
florile, pomii, legumele, fructele)
Ce se intAmplb in vii?
b. Carc sunt activitatile oame-
nilor in acest anotimp?
c. Ce fac
;colarii'l
incheiere
Ce fel de anotimp este toamna?
De ce iJi place?
in sprijinul t5u
inainte
cle a tlece la scrierea
compunerii, cite$te ceteva ver-
suri inchinate
toamtrei. Lectua 1or te va ajuta sd incepi lucrul cu
mai multd pldcere gi
chiar sd folosegti unele expresii frumoase pe
care le vei retine.
..Coboala toamna-ncet
din slavA,
Ndframa galbend-i
rdsare
$i
peste
vdrfuri de dumbravi
li flutud departe-n zaxe..,
(Octaviaa
Goga, Coboard toamna)
,,intdrziat6
fEri lreme
Se
plimbd
toamna prin grddini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme."
(George
Topirceanu,
Octombrie)
.,Iat-o . ,. Sus pe
deal . Ia strunga.
Aqterndnd pdnaatului
Haina
9i cu tren6 lungd
De culoaxea v6ntului
S-a ivit pe
culne Toarrma"...
(George
Topirceanu,
Rapsodii de toamnfl
.
Exercifii
a. Alcdtuiegte propozilii
folosind cuvintele: toemnd,
de
toqmnd,
qstd
toamnd (toamna
lxecutd), Ia toqmnd (toarwtr.
vii-
toare), pdnd
la toamari'
fu6ni
incepe toanrna).
b. Completeazd propoziliile.
Muntel e
...................
se ri di cd i n fal a noastr6. Varful
era acoperi t
cu zdpadd ...,.,...........,.
Brazi
qi
................... se i n4l l au cdtre cerul
Poteca..,..........,..... ducea spre o st6nd. De undeva, de departe,
venea o adiere de toamni.
Alcituie$te o compunere cu titlul Toamna.
Toamna Tn livadi
Planul de idei
Introducere
1. Ce anotimp a sosit?
2. Ce fel de anotimp
este toamna?
Cuprins
3. Ce ne ddruieqte cea
de-a treia fiicd a arrului?
4. Ce se inHmpld in
livad6? Cum sunt
pomii,
fiuctele, frunzele? Ce com-
paraJii putem face?
5. Ce munci fac oamenii in livezi? Ce se citegte pe felele
oamenilor?
6. Cine ii ajutd
pe culegbtori?
lncheiere
7. Ce legdturd crezi cd existi intre pom gi
om?
.
Variante
pentru
introducere:
a)
,,A
sosi( in calaFi auriti, toamna, cea mai darnici
liici a bitrinului an,"
b)
,Regini
mAndri in culoare
Aduce toamna in frunzare
Rotunde, inrosite
mere
$i
grben-parfumate
pere,
Brumate prune;
gi
cet puii
Sunt rotunjimile gutuii..,
c)
,,A
sosit toamna cea darnicd cu alai de frunze ruginii gi
cu cAntece de bucuri.,.
ln sprijinul tiu
Mere ca
focul,
pere gdlbui, prune
brumate, gutui
cu puf
gd.lbui,
frunze
ruginii
@albene,
roscate,
yerzi,
ardmii), toqmnq
hqtnicd
;i
de bunuri darnicd.
Pomul e ea omull
.
Iati cdteva cuvinte inrudite cu substantivul
,,fruct,,(rod):
fructifer (care
rodeqte), fructificd (aduce
venit), fructierd
(vas
pentru fructe).
Alcituie$te o compunere dupi planul
de idci.
Prima
zi de
gcoali
Introducere
l. Ce anotimp a sosit?
2. Ce se intdmpld cu gcolile?
Cuprins
3. Ce poji
spune despre dru-
mul spre
gcoal6?
4. Dar despre intilnirea
cu
colegii?
5. Cum s-a desfbgurat festivitatea
de deschidere
a noului an
Dcolax?
6. Cum
li
s-a
pdrut
$coala?
Dar clasa?
lncheiere
7. De ce sunt bucurogi
gcolarii?
in sprijinul tiu
Toamna deschide
po4ile
scolilox
Clasa s-a tnsufleyit.
Neuitqtele clipe ale vqcqnlei; crestele munlilor cu strdluciri
rle rliamant; brqzi ce ard caJlacdraterde; nisipul auriu al mdrii;
merqma albastrd a cerului; chipurile bronzate ale colegilor;
glasul
bldnd
.
inainte de a incepe sd scrii compunerea, citegte textele care
urrneaza.
.
,,Locul
uade era odatd
gcoala
...
Acolo am intrat in fteamitul de copii cu teami
Si
cu bucurie
in intdia dimineatS, cAnd m-a dus tata de m6n6."
(Mihail Sadoveanu, Domnu' TrandaJir)
,,E
prima zi de
qcoalh.
Vezi Elevii mari sunt zgomotopi,
Ce m6ndru-s cu
ghiozdanu-n
Cei mici trec
pragul
cu sfiald,
spate? Bine-a1i venit, copii frumogi,
$i
toamna r6de prin livezi, Aici, la draga voastre
Scoa-
Tufrgurile-s wlpi rogcate. 16...*
(Elena Dfago|, Lq
;coqld)
.
PoJi folosi diferite xtresii
qi propozilii alcdtuite cu verbul
,,a
intra".
intru la gcoald: incep
gcoala
parcd a intrat in
pimant: parcb
a dispxxut
imi venea sd intru in pdmant: imi era ru$ine
a-i intra cuiva sub
piele: a-i cAqtiga bunbvoinJa
am intrat intr-o belea: am o nepldcere, o incurcdturd
a intrat in hor6: a inceput ceva
a infat la cheltuiald:
a cheltui ffud mdsurd
a intrat in vorbd: a inceput
o discutie
n-a intat wemea in sac: mai timp
a intrat frica in el: s-a speriat, s-a infricosat
i-a intlat in senge: i-a devenit obicei
a intrat la spdlat: s-a micgorat
a intrat la api: a intrat intr-o incurcdturi
Alcituieqte
o compunere
dupi planul
de idei.
Ci ne al eargi
dupi
doi i epuri ...
L Ce anotirnp este? De unde se
vede acest lucru?
2. Ce poli spune
despre case,
pomi,
drumuri?
Unde a ajuns Azor?
Ce a zdit deodat6?
Ce-a fdcut cal el ul
l a vederea
iepurelui?
Ce a mai apdrut?
Ce s-a gdndit
Azor in acel
moment?
Ce au ftcut iepurii?
3. Cu ce proverb
se poate
incheia
compunerea?
in sprijinul tiu
Copaci de zahdr
C6mp de cristal, cdlelul
q
zbughit_o
la
joqcd.
A ie$it tiptil-tiptil. intinderea
lucie, Iepurasul
a finpietrit
de groazd.
A o zbughi
iute. Se ducea de-a dura ca un bulgdre .
.
Observalie: g6ndurile
cdlelului le puteli
reda aslfel:
,,-
Dar iatd inci un iepure!
pe
care dintre cei doi sd-l prind?
Dar cLacd i-ag prinde pe
am6ndoi?,.
.
Exercifii-j oc
a. Grupeazd,,
pe
doui coloare, acliunile
ti
insuqirile: bogat,
imbogdjegte, incdlzeste, cald, rotund, rotunjette, infrumusejeez5,
frumos, alb, albette, infloritor, inllore$te.
b. Gdse$te cuvintel inrudite
(din
aceeaqi familie).
pddure, pddurar, pdduret, pdduros, impidurit, pidurice
munt e, . . . . . . . . . . . . . . . . .
copi I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
| emn, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
i coal d.
. . . . . . . . . . . . . . . .
i nval d, . . . . . . . . . . . . . . . . .
c. Joc - Cum este?
Conducdtorul
jocului
pune intrebarea: Cum este ... Iupul satt
r,rrlpea, iepurele, zdpada, mamq pddurea etc. Jucdtorii scriu cat
mai multe insuqiri. CAnd conducdtorul
jocului
spune
,,stop",
toli
pun creionul
jos.
Se citesc rdspunsurile. Cdqtigd cel care a dat
cele mai multe rdspunsuri corecte.
d. Gdse$te insugiri (adjective) care lncep cu o literd
(se
nume$te litera).
,,s"
(sdrac, serios, sever, senin, spumos etc.)
e. Gdsegte acJiuni
(verbe)
care incep cu o silabd
(se
numeqte
silaba).
,,ca"
(cade,
car6, cautd)
f. Spune cate un cuvint care sd inceapd cu silaba fiaald (de
sfhrgit) a cuvdntului spus de mine.
mafe repede - dese - secretax - taxtor - tortul etc.
Alcituie te o compunere dupi
planul
de idei.
Pl ecarea pdsi ri l or
Introducere
Ce anotimp a sosit?
Ce poJi
spune despre
weme?
Cuprins
De ce pleaci pdsirile
cdldtoare?
De ce se adund ele inainte
de a pleca?
Ce se sfAtuiesc?
Cum pdrdsesc
ele cuiburile?
Cum pornesc
la drumul
cel lung?
Cdt timp qi pdnd
unde vor cdlitori?
Ce se poate
intempla
in acest drum greu?
incheiere
Ce simli vdzdnd plecarea
pdsdrilor?
in sprijinul tiu
Pomii
;i-au
dezbrdcat straiul verde. Lungul
drum cdtre
sudul tnsoit. Pdsdrile duc pe
aripile lor cantucele pddurii.
Toate
qscultd.
sfqtul celor mai bdtane.
$ituri
negre.
Strigdte
julnice.
Vor teni cu soarele pe aripi.
"
inainte de a incepe
sd scrii compunerea,
cite$te ve$urile
caxe urmeazd.
Balada
unai greier
mic
,,Peste
dealud zgribulite,
Peste
larini
zdrenfuite,
A venit aga, deodatii,
Toamla cea intunecati . .."
(George Topirceanu,
Balada unui greier mic)
IatI cum descriu unii
poefi plecarea pisirilor.
,,Din
pddwi qi
de la balt6,
Zbudtoare laolalte
Poposesc pe inserat
La o margine de sat.
Vin cu larmd potoliti
Peste palcuri de rdchit6,
Peste dealurile moarte,
De departe, de departe,
$i
plutind coboarE lin.
Parcd ninge din senin!
(Otilia
Cazimir, Vestitorii)
,,...
Peste v0rf de rdmurele
Trec in stoluri rdndunele,
Ducdnd gdndwile
mele
$i
norocul meu cu ele.
$i
se duc pe r6nd, pe r6nd
Zarea lumii-ntunecind,
$i
se duc ca clipele,
Scutur6nd aripile.
$i
md lasa pustiit,
Ve$tejit
$i
amo4it
$i
cu doru-mi singurel
De md-ngdn numai cu el!"
(Mihai
Eminescu,
Ce te legeni ...)
Inainte de plecare, pdsdrile
iqi mai viziteazd odat6 locurile
unde
$i-au
scos puii,
ciripesc in
jurul
cuiburilor qi
apoi dispar
spre
Jarmurile
Mediteranei,
in AAic4 prin
bdllile Nilului. in
clldtoria lor, ele
pot parcurge
7-8 mii <le kilometri.
Alcituiegte
o compunere
dupi planul
de idei.
Minciuna
are
picioare
scurte
Poli povesti
o intimplare
din viala t4 care te-a lEcut sd
inJelegi ce incurcdturi poate
aduce minciuna; pofi
relata o
int6mplare
auzitd sau inchipuitii.
l. Cdnd
gi
cum a apdrut minciuna?
@ovestefte
o intamphxe
din care ai crezut cd e mai ugor sb ieqi spuo6ad o minciund.)
2. CAt 6mp a rczi$rt minciuna?
3. Cum a fost descoperit
adevfuul?
4. Ce invdtdhui ai tras din aceastb int6mplare?
ln sprijinul tiu
Iatd un exemplu.
Ce rusine!
Alexandru
9i
Marin
De la gcoali
acasi vin.
Zice dinh-odal' Marin:
Hai sd ne
juc6m
pulin!
intr-un ram de corcodu5
Pun ghiozdanele
acuq
$i
incing cu sete-unjoc.
Timpul insi nu sti-n loc.
Mama-i tare supirati.
Nu termind vorba bine,
Alexandru-n prag
se-axatd.
Iatd
gi
bunica vine,
- Bunicuta m-a
linut
Ca sdJ vadd pe biiat,
Pe la teburi s-o ajut.
Cd as-noapte l-a visat.
Ce ruSine a pdtit
Alexandru, c-a mintit,
Nu e greu
de-nchipuit...
Deslugind desenele vei afla un proverb
despre minciuntr. E
bine s6-l
lii
minte.
E*l D=
nu
__Je"
_-.n __
I
.
Cuvinte inrudite
minciund, mincinos, minciunea (prdjiturl)
.
Zictrtori gi proverbe
Minciuna are
picioare
scurte-
Cu minciuna n-o daci depalte.
Ce-i in mAnd nu-i mrzcmnd. (Nu
te ldsa ademenit de ce nu e
sigur.)
.
Alcituie$te propozilii
folosind cuvintele: cu minciuna,
despre minciund, de minciund, minciunii.
.
PovestFte
oa
gi
c6nd ar fi vorba despre tine, folosind
cuvdatul
,,eu"
(persoana
int6i).
,Nicu
a plecat la pddure.
L-a luat gi pe
Grivei. Nicu merge
inainte, iar Grivei vine dupd el. Biiatul
zire$t o ciocinitoare.
Lui ii plac pisaxile."
.
Dezvoltd propozitiile
date.
Vdntul sufld. Vaporul inainteazd. Marinarii privesc.
Cetul
este albqstru. Un cAntec se aude. Toli ascultd.
Scrie co compunere cu acela$i titlu.
.{
Sfirgit
de toamni
Planul de idei
Introducre
in ce lutnd. a anului ne
armml
Cuprins
Cum se vede soarele?
Cum este cerul?
Cum este lTemea?
Cum sunt
pomii,
flo-
rile, grddina?
Ce poli
spune despre
cdntecul pdsirilor?
Ce fac animalele pidurii?
Ce fac oamenii?
lncheiere
Ce anotimp se apropie?
in sprijinut tIu
,,Vil
de brumi argintie
Mi-a impodobit grddina
Tufelor de ldmaili
Li se uscd rdddcina."
(O
ctav ian Go
ga,
Tb a m na)
,,Cu
crengile ude
ti
firi vtment
Salcamii la poarti
se-ndoaie.
Pe stradi se plimbd
iernaticul vint
$i
fluierd-n tachrl aceluiaqi c6nt
$i
plinge
cu lacrimi de ploaie!"
(George
Topirceanu, Fantezie de toamnd)
,,Ploua
intruna, ploaie
mirunti de toamnb gi
bdtea un vant
iute
ti
rece care aducea ceteodati nouri albi, din care sigetau
ace de
gheafi.
Zllele umde
gi
reci vesteau apropierea iemii. Crridinile
rdmdseserd fdrd verdeaJi."
(Mihail
Sadoveaau,
Opere, vol. 2)
,,Jos
prin
acele de cetini:
- Nu-mi mai simt picioarele.
..
Ajutor, sdrili prieteni
Cd se stinge soarele!"
(Otilta
Cazmtr, PoveSti de toamnd, CdrdbuSut)
.
Ca sd aflali ce anotimp s-a sfiirgit, scrieli litera de inceput a
primului
cuvant din frecare vers. Citili apoi cuvantul, pe verticali.
... rec cocoarele in r"anduri
... mul cade trist pe gdnduri
... pa-n picuri
de cenuqd
.,. onoton ne c6ntd-n uqi
. .. orii-qi trec cirezile
... ducdnd zipezile
.
Completeazd:
1
l. Toami gri/
...
-s
mic
qi
2
necdj i t ...
2. Cd puteam
9i
eu s-adun/
3
. . . gr dunj e. . . 4
3.
$i
pe ... pudrat
cu brumd.
5
4. Ploi ... frunze moarte.
5. Tare-s mic
ai
...
6
6. A venit .... deodati- toamna ... B
Alcituiette o compunere dupi planul
de idei.
Ni nge
Planul de idei
Introducere
Ce anotimp este?
Cum este vremea?
Cuprins
Ce poJi spune despre soare?
Cum este cenrl?
Ce au inceput sd facd norii?
(Norii
au inceout s6 cearnd
stelufe axgintii.)
Cum ninge? (Cu
ce putem
asemdna firlgii de nea?)
Ce se intimpld cu pomii,
casele, strdzile?
lncheiere
Ce simJi tu?
in sprijinul tiu
.
Citeqte urmdtoarele versuri despre iamd. Reline expresii
poetice.
,,Pune
vil de promoroaci
Peste pomi
$i
peste
case.
Iax prin
crengil cochte
Flori de marmuri anin6,
O ghirlandd
de buchete
Care tremur5-n lumind,
Reci podoabe-n
ramuri goale
Ploud ldrd si le scuturi,
Ici, risipi de
petale,
Colo, roi usor de fluturi..."
(George
Topirceanu, Noapte de iarnd)
,,Sub
mustaJa-i albd cerul
a-nceput sb sufle gerul."
(Nichita
Stdnescu, Nlnsoare)
,,Vine-o
pasdre gi
coase
in fuioare de mdtase
ale norilor atlase
de
Jdri
lungi
9i
lunecoase ...
Vine-o fatd
qi
descoase
tot ce paserea
lucrase
qi
cu
genele-i
lucioase
ninge flori de nea frumoase
qi-apoi
le preschimbd-n
raze
argint6nd ciriri gi
case" . . .
(Nichita
Stinescu, larza)
.
Expresii frumoase Se auzeau cAntecele vdntului de iarnd.
Roiuri dese de
fulgi
albi strdlucesc in lumind. O cernere albd se
Iasd din vdzduh. Decembrie
q yenit
ca cerneri de
fluturi
albi din
vdzduhul cdptusit cu nori de zdpodd. Casele s-au acoperit cu o
pdnzii
albd.
A
.
Completiad vei descoperi
1
(pe
verticali) ce aduce iama.
2
1. ... ipi picuri
argintul
Pe ovezele de aur.
3
2. Ostenit din ... bate
4
Ca un vis
pribeag
rm graur.
5
3. Floarea-soarelui pe cdmpuri
-
... fruntea-nganduafi
o
4. Doarme .. . la irugd
5. Codrd cantere|-Si culca
... trestia bolnavd
K Pp?i h4+ h6
- ^"r ^
Un cioban intins pe glugd.
AlcituieEte o compunere dupi planul
de idei. Folosefte
expresii frumoase despre iarni.
Tfansformi
dialogul in vorbire indirecti.
Al exandru i l i nbeabd pe Vl ad:
-
Ji-ai
scris compunerea?
- Nu am scris-o, ii rdspunde acesta.
-
$i
cdnd o vei scrie?
Dupi ce vei terrnina tema la matematicd.
Transforml vorbirea indirecti in dialog.
Bunica il inteabd la Vlad dacd. nu a vdzut vaza cea albastud.
Vlad ii spune cd nu
gtie
nimic despre vazd
9i
se
gdndeqte
cd poate
a spart-o pisica.
Bunica se mird cum de-a
putut pisica
sA ascunda
cioburile in dulap.
O
poveste
cu Mog Criciun
incearcd sd-1i imaginezi
o poveste
cu acest titlu. Iate
gi
un
plan
dup6 care te
poji
orienta.
Introducere
Cine este Mop Crdciun?
Cuprins
De unde vine el? De ce vine?
Cum este &umul?
Cine il ajutd sd ajungd la toJi copiii?
incheiere
De ce il iubesc copiii pe Mo9 Criciun?
ln sprijinul tiu
inainte de a incepe si scrii, citeqte cele doud poezii
despre
Moq Criciun. Ele vor ajuta imaginaJia ta sd pomeascd
mai
repede la dum. Vei vedea acolo cum amtd Moqul, de unde vine,
cum ajunge la fiecare, de unde
ttie
el tot.
Oaspete la drum de seard
rocu umura-n oglltroit
$i,
de cine
$tie
unde,
ran ]a parur rau parunoe
CAtrtec dulce dd colind5.
Peste deal cu sdniug,
rvro$ Lmctun !"lne acu$:
Ttupu-i vechi
9i
puJinel
Tremuri-n cojocel,
Iar sub cuqmi-i r6d, ghiduq,
Baxba-n cetini pieptdnati
$i
mustttile de vat6.
Drumu-i lung pi
frri spor
Uite-I, bate la portild
$i
intreabd-ncetigor:
N-adomiqi oumva, fetild?
(Otilia
Cazimir)
MoS Crdciun
copii din
laxa
asta,
Vd mirali voi cum se poate,
Mog Criciun din cer de-acolo,
De le
ttie
toate-toate...
Uite cum vd spune badea;
Iama-n noaptea de zdpad.d,
El trimite cdte-un inger
La fereastri sd vd vadd.
ingerii se uiti-n casd
Vdd qi
spun iar Mogul are,
Colo-n cer, la el in tindd,
Pe genunchi
o carte mare.
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil
gi
ce purtare:
$i
de-acolo qtie
Mogul,
C6-i
qiret
el lucru mare!
(Octavian
Goga)
Alcituiette o compunere
despre Mo$ Criciun
Ci i nel e meu
(descrierea
unui animal)
Introducere
Cum se numeqte
ciinele tbu?
Cuprins
De cdnd ll ai
9i
de la
cine?
Care este infbJigarea
lui?
.
rasa, talia, culoarea
pirului
.
cap
(ochi,
urechi, bot)
.
trunchi,
picioare,
coadd
Cum te
po4i
cu el? Cum se poarti el cu tine?
Ce intdmplfi poli povesti in legdturb cu el?
Ce ai inleles din aceste intampltui?
Ce fel de animal este ceinele?
incheiere
De oe iube$ti cainele?
in sprijinul tiu
.
Cite$te txtele urmetoare. Urmiregte cum
poate fi infAtiqat
un animal, ArdtAnd care este inftfigarea cdinelui, spunem cdJ
descriem.
Patroclc
Q.
,*1*t
iztca, observd aproape pe
pdetenul
ei, Patrocle, gi-i
zimbi.
Patrocle
era un boldei rogcat, cu
picioarele
scurte
$i
strambe
Si
cu
capul mare. Intre ochi i omenesl i ,
sprencenali.
negri. avea adinci crefuri
perpendiculare
ti
anii gi
experienfele
yielii
ii inclrunlised perii
in
jurul
botului.
indatd ce vdzu
sur6sul duduii
Lizuca,
se apropie
9i
incepu
a-i linge
mena, plind
incd de
$erbet
de portocale...
(Mihail
Sadoveanu.
ceinele este prietenul
credincio
"
., k(l;:'r:#K'An
gle$e$te
fald de caine, dar ciinele
gtie
s6 fie iertator cu omul.
,,Staujos,
ii cuprind capul
cu m6inile am6ndou6
si,
uit0ndu-
md in ochii lui frumogi, il mdngdi peste
urechile ddci la
pipdit
ca
mal asea ... i l mangri i numai pe
cap ... pe
hup nu ... o nu! ca
poate
il dor incd nedreptele
mele lovituri. C6 abia acum cu
mrntea mea de om pricep judecata
lui de c6ine . ...,
(I.Al.
Brdtescu-VoineSti,
Bietul Tric)
Observafie: Cd un ciine arc un cap, un tunchi
Si
pahu picioarc,
este
foaxt adevdmt, dar inh-o corr4unere
vom incerca sd spunem acest 1uqu.
folosindu-ne
de Lurele cuvinle
$i
exprsii care pot
infrumusela descrierea
(vezi
expresiile din exerrplele date).
.
Familia cuvintului
..c6ine..
cdinesc (dinte
cdiaesc), cdinos (rdrl
.
Expresii qi
cuvinte
legate de cuv6atul
,,c6ine,,
nald de cAine
(grea); nu-i numai un cAine scurt de coadd
(mai e
gi
altcineva ca el)i cAinele care latrd nu muScd
(crre
face
gdldgie nu e
primejdios); umbld cdinii cu covrigi in coacld
(e
belqug).
Cdinele este un animal foarte credincios. El rdspldtegte, cu
un deosebit devotament,
grija gi
dragostea omului.
Alcituiette o compunere dupi planul de idei.
Col egul meu de bance
(descrierea unei
persoane)
Introducere
Numele colegului
Locul
qi
timpul primei
int6lniri
Cuprins
Scurte int6mpldri din care
sd reiasd unele dintre insugirile
colegului
przentat.
insuqiri fizice
(in{btigarea): statura, chipul
(pdr,
ochi, fati),
mersul, vorba, felul de a se imbrdca
insugiri sufletegti
(frea): bun la sufleVrbq modest/ldudiros,
hamic/delisdtor, respectuos/obraznic; cinstivnecinstit; sdritor la
nevoie/indiferent etc.
Preocupiri
(lectrrr6, sport,
jocuri,
ajutorul in familie, incli-
nalii deosebite)
incheiere
intr-o bancd sunt doi colegi, nu unul!
In sprijinul tiu
Observatie:
Reddnd
insugirile
fizice qi
sufletegti
ale
pe$oane,
spunem
cd-i facem
o caracterizare.
unel
Ca staturi
o persoari
poate
fr: inalt6, foarte inalt6. scundd.
potrivit.it.
- -
Pirul poate
fr: negru ca noaptea (ca
abanosul,
ca paftr
cor_
bului), auriu ca spicele
verii, castaniu ca fructele castanului,
ro$cat ata cur sunt frunzele
toamrei.
Ochli pot
fi: negri ca murele, albagtri
ca cerul de vard
(ca
floarea de nu-m6-uita). verzi
ca marea (ca
frunza sau iarba. ca
smaraldul
- piatrd
strdlucitoare, pretr1oas6,
de culoare
verde).
cdprui ca inserarea.
Atentrie!
Gande$te+e
la incheierea
compunerii.
Ce inseamnd
oare colegialitate?!
Ce faci
tu pentru
a fr rm bun coleg?
Complet6nd
r6ndurile pe
orizontald,
vei obtine, pe
verticald,
cuvantul care denumeste
locul unde se intdlnesc
O
-
cei doi colegi.
1. Sunt colegi . .. nu rdi.
1
2. Sunt colegi,
ba mai mult,
su ... .
2
3. Nu e al b, e ... .
4. Sunt oolegi in aceeagi
... .
3
5. Nu e dul ce, e ... .
4
.
Pe cbipul
fiecirui
om se citesre
srarea
-
sufleieasci pe
care o are la un momenl dat.
c
Privegte
chipurile,
recunoa$te
starea sufleteascd
B
ilustratd,
apoi deseneazdle.
,q
I
e
e I
Alcituifi
o compunere
dupi planul
de idei,
Vulpea
Planul de idei
Alcdtuiette o compunere dupa
planul
de idei.
l. Ce fel de animal esle vulpeai
(Dace ai intainit-o in realitate, cand
ii
unde?)
2. Unde trdieqte ea?
3. Care este infdligarea Vulpii?
(corpul .
bl ana. capul . truncbi ul -
picioarele,
coacla)
4. Cu ce se brinegte? Cum igr
procurd hrana? Ce fel de aaimal este?
5. in ce lecturi se vorbeqte despre r,rrlpe
9i
despre insuEirile
ei ?
6. Ce ghicitori, proverbe
sau zicAtori cunogti despre lrrlpe?
in sprijinul tiu
inainte de a incepe sb scrii,
g6ndeqte-te qi la lectwile:
,,Ursul
pdcdlit de vulpe",
,,Vulpea
qi
cocogul",
,,Judecata
vulpii",
,,Vulpea
qi iepurele"
q.a.
Ghicitori
Blana rogcati, frumoasi,
Coada-i lungd
qi
stufoasd,
Vine noaptea prin grddini,
Furd rale
qi giini.
Am blana ca o toamni
ce se lasd
Prin tufele
cu foqnet de mdtasd
$i-aga
cum seara se adunb lin
Pe la poiat?i, pe
fiuiq, eu vin.
Cd sunt
tireatii
asta
'ti!i
9i
voi,
L-an pbcdlit
pe
rrsul cel greoi
$i-mi
poarti picd,
wea ca sd md roadi
De vind cicd-s eu, cd n-are coadd.
in pas
de dans, pe
inserat pomesc
. . .
Cred c-ati ghi ci (
ci ... mi numesc
...
.
incearcd.
sd creezi
$i
tu o
ghicitoare
desprc vulpe, completerd
versurile:
Coada e s
Bl anae_- __
__-
Sti in v-
__ _,
$i-ar
vrea o g
__
O s-o aibd-ndatd,
Fi i ndcde
9__
__
Alcituiti
o compunere
despre vulpe.
lepurele
9i
ariciul
Planul
de idei
Introducere
in pddure
int6lnirea
celor doi
Cuprins
Descrierea
fieciruia
Un dialog
(din
care sd reiasd cd iepurele se mird de acele ari-
ciului,
gfudindu-se
ce incomode sunt, iar ariciul se mird de
picioarele qi
urechile iepurelui, intrebdnduJ la ce i-ar putea
folosi).
Apardia lupului.
Salvarea fiecdruia cu armele
proprii
de apXrare.
lncheiere
Dupd primejdie, fiecare se
gandeite
la dreptatea celuilalt,
inJelegdndu-1.
ln sprijinul tiu
.
Vei face o descriere mai completb a celor doud animale,
daci vei citi cu atenlie versurile care umeaz5.
,,Uite,
md, ce ardtaxe!
Nici nu merge, nici nu sare!
Se impiedicd de-un hop,
Di la deal de zici c6-i
qchiop,
Di la vale, cade-n bot,
Cu codita de-a spinare,
Cu uechile de-un cot!"
OtiIia Cazimi, La iepuri)
,,Alungat
ca de fui1und,
Cu picioaxe de l6custd.;
Se destinde
$i
s-adune
Peste o miri$te ingustd.
A cIzut, ba nu! Din goand
Mic, elastic
ai
urgent
L6ng-o tufb de sdnziand
A ftcut un compliment."
(George
Topirceanu
,
Un iepure)
,,Aseard
prin grddina
amortiti
Din tufe de pelin
cu frunze mici
A apdrut in taind un arici,
O micd vietate ghemuitd.
Copiii l-au zdrit de pe
cerdac
Cum se migca domol pe
sub gutui,
$i
tori au alergat in
jurul
lui,
Iar el a-ncremenit pe loc, posac
Cum il prinsese
lremea pe
cdraxe
Ca o pemiftr
sfericd in care
O fatE rea, ca sd se
joace,
A-nfipt o sumedenie de ace!"
(George
Topircean.o, Ariciu[)
Completind r6ndurile pe
orizontald, vei obtine, pe
verticali. deoumirea legdnrrii
dintre arici
gi
-
fepuras.
:
l. buni de bdut
2
3
2. Frunzigul
_ _
3.Luna_--l unafl ori l or
4. Puiul caprei
5. Iedul are un mic, catifelat
Si
umed
6. Bluza din costumul
national
7. Sunt patru
anotimpud
intr-un
_
8. PdStea o turme de
_ _
9. Api
___cagheal a
Ghici!
Ghem de spini
9i lepi
uscate,
Std-ntdrit ca-ntr-o cetate.
(Tudor
Arghezi, lrici, arici, bogorici)
Alcituiefte o compunere cu titlul Iepurele
fi
ariciul.
Greierele
9i
frunica
Planul de idei
l. Zi de vard
2. int6lnirea greierului
cu
fumica
Inlbligarea lor
Scurt dialog (din
care
reiese cd cei doi se hothrdsc sd
lucreze impreunl)
3. Munca in doi e mai cu
spor
ln sprijinul tiu
.
Recitegte
,,Doar
pe
coastd, la urcug,
Din cdsuta lui de humb
A iegit un greieruq
Ngru, mic, muiat in tut
$i
pe-aripi pudrat
cu brumd".
(George Topirceanu, Balada unui greier
mic)
.
Retine cuvinte
ii
expresii
din textul de mai
jos:
,,Furnica
negricioasi,
mici la trup i{i trimire in
fald
curiosse antenele. Ochii cautd pretutindeni
Si Sase
picioruse
ca
Sase Jiricele
duc cu iuleald
trupul incolo qi
incoace. Care neo-
bositi
Si
harnici, in tbcere, grdunlii
mai mari gi
mai grei
decdt
ea. Neodihna ei indeamnd
la munci, fiindcd te simli ru$inat in
fata acestui neastempir.
"
.
Expresii: soare arzdtor, ialba ca peria, poteci
numqi de ea
cunoscute, li sdreq in ajutota lucrau in inlelegere
Si
voie bund.
"
Dialog
Dupi ce se privird
o clipd, greierele
intreb6:
*
Incotro,
&agd fumicd, a$a grdbitd?
- Cum sd nu fiu grdbiti,
c6nd o mulfime de trebud sunt
pe
capul meu. Iama vine repede gi va trebui sa adun
provizii.
- Ai dreprare.
$i
eu m-am gdndir
la acesr lucru.
Hai sd muncirn
impreund!
Ne vom putea
ajuta la greu gi
nu
ne vom plictisi.
:
- Gata
-
s6ri greierele
bucuros.
.
Cuvinte iffudite cu substanti\,ul
..1irmich,,
furnicqr
(m\quroi
sau toate fumicile dintr-ua musuroi:
mullime de oameni) .
furnicdrurd
(inlepanrla
pe piele)
.
Joc: Cu cine seamdad?
Conducitorul
jocului
pune
intrebarea
,,Cu
cine seamdnd
...?" un lucru sau o fiinJi, denuminduJe pe
r6nd. Jucdtorii vor
scrie aat rrai multe asemdndri.
Cdnd conducbtorul
jocului
va
spune
,,stop",
toli
jucdtorii
vor ldsa creioarrele
ios. Se citesc
rdspunsurile.
Cdgtigri cel care a dat cele mai multe. dar si cele
mai bune, rdspunsuri.
Se vor aprecia rdspunsurile
deosebite,
nea$teptate,
surprinzdtoare.
Exemplu: Cu cine seamdnd norul? (bradul,
spicul, zdpada,
pdm6ntul,
luna noaptea, r6ul, pidurea,
melcul, ariciul etc.)
Alcituiegte o compunere dupi planul
de idei.
De vorbi cu fulgul
de nea
Ca sd scri aceastd compunere tuebuie
sd-Ji inchipui cd micul fulg de nea poate
vorbi cu tine, stdnd linigtit in palma
ta.
El ili poate gopti
o poveste pe
care.
ascultdnd-o. o vei scrie IEra greutate.
1. Ninge
2. Un fulg se opreste in palmi
3 . Pare o micd fiinJi (descieJ
a5a
cum apare in inchipuirea ta)
4. incepe dialogul
5. Fulgul iti spune povestea (pomind
de la
jucbugul
strop de ap6 de rAu, popasul
la Norul ce1 Uriaq,
intdhirea cu Moq Crivdt, mica stelutd qi
drumul ei spre p6m6nt)
6. O micd picdturd
...
ln sprijinut tiu
Dansul
fulgilor
dansul petalelor
de cireS. Fulgii se
joacd
prin
aer ca un roi de
Jluturi
albi. Steluye argintii umplu vd.zduhul.
Ninge des. Zdpada cacle ca
fdinq
la cernut. Cu o mantie albd se
imbracd, pdmdntul.
Plopii
fantasme
(siluete
neclare, par nead-
evfuate) albe se
pierd
insirali in zqre. Casele
Si-au
pus
cusme
de nea.
.
Verbul
,,a
ceme" se poate folosi
cu urmitoarele sensuri
(infelesuri):
- Cem fdina.
Sita noui cerne bine (ce
e nou e bun).
- Stelele cemeau lumina (expresie poeticd).
- A ceme
(a
separa ce e bun de ce e rdu).
.
insugiri
noru:
firlgii de zdpadS:
zdpada: albn
pufoasd
sclipitoare
argintie
moale
soarele: shelucitor
auriu
galben
rotund
palid
mdrel
ro9u
Alcdtuie$te propozilii
cu ajutorul aoestor cuvinte.
.
Include in propozitii
cuvintele: eram, era, am
fost,
voi
Ji,
erai, erti, este, vomrt,
Al ci tui Ste o compunere despre un l ul g dc nea.
O intimplare din vacantd
O intamplare se povesteste
firesc, aga cum s-a
petrecut
ea,
agezind propozi{iile in ordine, astfel incet totul sA fie clar
gi
ugor
de in{eles.
Se poate folosi vorbirea directi (dialogul),
ldsind person-
ajele intdmpldrii si intervind direct.
Planul de idei
f. incepuhrl intdmphrii (locul, timful, personajele
care apar
la inceDut)
2. Desfdqurarea int4mplirii
3. Sffirqitul int6mpldrii
$i
invi@tura desprinsd
in sprijinul tiu
'
Se
pot
relata intamplbri legate de: excursii, plimbXri in pd-
dure, pescuit,
colindat, un
joc
deosebit, o faptd buni, o ge$eald,
un animal" o hotir"are, o cade, un eveniment etc.
Se
pot imagina
9i
intAmpliri extraordinare.
.
Alcdtuiegte propozilii folosind cuvintele: din intdmplare, la
intdmplare (la
voia int6mpldrii), pentru
orice lntamplare, despre
o intdmplare, intdmpldrii.
'
inainte de a incepe sd scrii compunerea, recitegte lntam-
pldrile nt Pupdza din tei sau La cire$e, scrise de marele
povesti
tor Ion Creangd.
'
lnlelesuri diferite ale verbului
,,a
ciuta":
- cautd
pe
sora lui,
- a cduta cearttr/ pricini
cu lum6narea (a provoca
ceaxta),
- a ctruta cu ochii
(a
cerceta, a urm6ri),
- a c6uta cu
gandul (incearcd
sd-9i aducd aminte),
- ii cauti in coarne
(il
rdsfald).
'
Expresii:
N-qi ce cduta aici
(nu
ai voie).
Cautd-li de treabd
(tu
te amesteca).
Cum explici expresia'.
,,A
cduta acul ln carul cufdn"?
Al ci tui e$te o compunere despre o i nti mpl are di n
Yacanli.
Vul pea gi gdi na
Titlul acestei com-
puneri
iti cere s6-1i
imaginezi
o intamplare
ai cdrei eroi sunt o vulpe
gi
o gdind.
gtii
bine cd
vulpea este duqrnanul
gdinilor
9i
mai
gtii
cd ea
recurge la fel de fel de
qiretlicuri
pentru
a-qi
face rost de hrand. Dar
in compunerea
ta totul se va intAmpla aqa cum vei dori tu.
Iatb un pla.n pe
care tu il pof
modifica sau completa dupd
cum doregti.
l. intdlnirea
nrlpii cu gdina
2. inldfigarea
rulpii
9i
a gdinii
Dialogul
dinte doud personaje (r,ulpea
cu glas mieros
o
laudi pe giind pentm
frumusete qi
in{elepciune, invitand-o
in
vizuina ei; gbina
spune ci l,rea sd-9i aducd toate suatele la petre-
cerea din vizuind;
wlpea lacomi
o lasd s6 plece).
3. intoarcerea gdinii
impreund cu stdpdnul gi
c6inele.
Vai de biata rulpe!
ln sprijinul ttu
.
Expresii formate
cu ajutorul cuvanflrlui
,,vulpe.,:
A avea ochi de vulpe
(privire
viclean6).
A tocmi
yulpea
din
pddure
(a
vinde ce nu ai).
ro$catd, codate,
tireat6,
yicleard,
hoaJi, prefrcutd.
insuqirile c6inelui
insuqirile omului
.
Alcdtuieqte propozijii folosind cuvintele: vulpii, vulpi,
despre tulpe, cu vulpea, pe vulpe.
CompletAnd
traieste vulpea.
rdndurile pe
orizontalS, vei afla unde
a
1 Iar ochii i se tulburd de
_
mo4ii.
2. Cald ca o
_ _ _
-_
a
pdrnantului.
3. Cdpri oara std
j os
l fugd
__
ei .
4. Acesta qi-a
intins capul
4
cu m1c.
5
cutca Duna
6
5.
$i
limba ei
moale.
6. Fiinla ftagedd
_
B
i-a dat viaF.
Alcituieqte o compunere cu titlul Vulpea
Si
giina.
Veverila
1. CAnd
9i
unde ai intalnit veverila?
2. Ce inftfiqare axe? (trup,
bldniti, cap, urechi, picioare,
coditrn)
Ce fel de animal este?
Unde trdiegte
gi
cu ce se hrXnegte?
3. De ce este indrdgiti de oameni?
ln sprijinul tiu
.
inainte de a scrie compunerea,
cite$te lectura
yeverila,
de
Mihail Sadoveaau. Retine expresii,
addugdnduJe celor care
vrmeazd.
.
Expresii: ghem
de bldnild de culoqrea
fld.cdrii;
coadi sfia_
foasd
adusd pe
spinare spre urechi; cdpSor mic,
puisor
al
Jbgului.
al pddurii
Si
al primAverii.
ii licAresc ochitorii ca doud
boqbe de roud. Puful ei se desprindea de pe
o rqmurd
;i
pluteq
in sus.
.
Completeazb verswile folosind
cuvintele din pararteza
de
la sfbrgit.
Al ti gdndaci
.................... (ce
fel ?)
Care-$i poaxtd
fiecaxe
Ochelarii pe
spinare
Dorm in soare, somlorogii!
Iar pe-un
fu de pdpddie
Ce se-nalfd drept, din iarbd,
Sui e-un cdrdbug .................... (ce
fel ?)
i n hi i nufb .................... (ce
fel ?)
'(aurie,
mdrunti gi
roEii, cu barbd)
Alcituieste
o compunere
despre veverifi.
pisica
.
Ghicitoare
Cine indrdgette
jocul
$i-9i
spal6 mereu cojocul,
Toarce-ntruna
cu mult spor
Fnrd fl.uci
9i
fuior?
.
Cdnd scrii aceastii comptmere e bine sd nu te gandeqti la
pisicd, in general. Gindeqte-te la pisica ta, sau la o anume
pisich,
pe
care ai observat-o cu multi atentie,
penlru
a o putea descde
cat mai xact.
Planul de idei
1. Cum se numeqte
pisica ta?
2. in ce imprejurare ai observat-o cu mai mult6 atenfie?
3. Caxe este infiligarea
pisicii? (trup, b1dnit6, cap, urechi,
ochi, mustdti, picioare, gheare)
4. Ce fel de animal este
pisica?
5. Ce
proverbe despre pisicd crmoqti?
ln sprijinul tiu
.
Expresii: bldnild moale
;i
mdtdsoasd; scdpdrarca ochilor;
lunina
yerzuie
din ochi; mieunat lung
Si
moale;
ghearele se odi-
hnesc retrqse in
pernile ,noi.
.
Observatie
Descrierea
pisicii (ca
a oricirui animal) nu incepe brusc,
direct. Povestind despre ea, cauti rm moment ca.nd,
priYind-o cu
atenfle, o observi mai bine
qi
ii poti reda infef$area
(vezi acest
lucru in textul care urmeazi).
,,Este
o zi
ploioasE. Stau in case
$i
citesc, ascultAad cdntecul
monoton al
ploii. Deodati aud un mieunat prelung. E Miaunica.
Se lipe$te de mine, se invdrte in
jurul
meu
9i
a$teaptb o
m6ngiiere. Dau cartea de o
pa e
$i-o
privesc. Bldnita ei albi
9i
moale lucegte de curdfenie- Md
privette
cu ochii ei verzi pdtrun-
zdtori
gi
foarte atenJi. Are cdpqorul mic, aproape rotund ca o
minge. Urechile fine ca doui mici frunzuliJe aud
qi
cel mai mic
zgomot. Must6tile aspre stau de-o
parte qi
de alta a botului mic
gi moale. incepe si se spele. Cu limba ei neobositd ia la rind
bl6nifa, curdlind-o
de zor. Ghearele
stau retrase
in pernujele
moi,
pe
carc Miauldca p4e$te
neauzite.
Dupi ce termind spdlatul
incepe
sd toaxc6.,. g.a.m.d.
.
Adeseori pisica
sti minute in qir
ta pdndd.
Ea p6ndegte
nu
numai goareci
...
Motanul pedepsit
Rdndunica
a plecat
Dupi hrand pentru pui,
Cuibu-i
singurel sub streqini
$i
prin
curtg nimeni
ru-i.
Rade sub mustifi
motanul
- Cs noroc! . .. Pdcat
sdl scap!
Iute sus! ... Dar poa,
o piatd
Il loveste
drept in cap.
Trist se anguie mota.nul:
- Miau qi
vai de capul meu!
Petrigor
il ia in brafe:
- Iartd-me,
te rog, cdci eu
Te-am lovit,
Si
rau imi pare,
Dar de bi4ii puiqori
tie
cum nu
!i-a
fost
mili,
CAnd sdriseqi
si.-i omori?
(Elena
Farago)
.
Exercilii
Ordoneazd
cuvintele in propozilie.
Explicd inJelesul prover_
belor descoperite.
a) nu, pisica, goareci,
cq prinde,
clopolei
b) rdu, bl6add, zg6rie, mAJa
c) nu-i,
joac6,
cdnd, acasd, pisica, pe, qoarecii,
masd
.
incercuind a doua likra din cuvintele care urmeaz6, vei
obtine denumirea unui animal cu care pisica
nu se impacd de obi-
cei .
ac, mdncare, oi, intrare, ied, elefant, iepure
Alcituiette o compuncrc dcspre pisici.
Ghi ocel ul
Planul de idei
1. Sfhrgit de iamd.
2. Primul ghiocel.
3. Inftfigarea ghiocelului.
4. Un scurt dialog
(inchipuit)
cu
ghiocelul (de
unde vine, ce wea s6 ves-
teascA, de unde a imprumutat culoarea
albd etc.).
5. O floare pentru mama!
in sprijinul tiu
Ghiocel, gingagd fl oare,
De ce ieqi de sub zdpadd,
N-ai vhzut cd iama asta
N-a plecat nici din ogradd?
.
ln realaarea
acestei compuneri iJi pofi
imagina
un dialog
cu
ghiocelul.
incearcd
s6-li dai rdspunsud
$i
la intrebdrile de mai
jos:
De ce
floricica
ghiocelului
are
formd
de clopoTel?
De ce ghiocelul
arefloarea
albd?
De ce este ghiocelul
cea dintdi
floare
a primdverii?
Rispunsurile
la aceste intrebiri pot fi imaginate
de tine,
explicate printr-o poveste (legendd)
in care intdmpldrile
adevd-
rate si se impleteasci
cu cele inchipuite (fantastics,
\ezi Legen_
da ghiocelului).
Ghincelul
/'-7
L/4
ana larna nu se indud incd sd
plece
de la noi. E [rig.
dar soarele igi face loc printre
norii d cnugi
gi
trimite cdteva
raze aurii. E sfhrgit de februarie.
Pete maxi de zdpadd acoperd ograda. De sub ele, Iiricele
subfiri de apd i$i cautb locul prin pimantul
umd qi
negru.
Dar iatd un ghiocel!
A ieEit aga, ca o bucurie in calea mea gi
nu
Stiu
dacd aceasta suavi floricici este aici cu adevdrat sau e
doax un fulg de zipadi prins
lntr-un ac de iarbi?
$i-a
desprins
din gluga
lui cea verde capul, un clopolel de argint aplecat
chtre pimAntul
de catifea.
- Gingag ghiocel,
nu
1i-e
teamd cd o si-li inghete firicelul
subfir de trup?
- Menirea mea e de a face bucurii oamenilor De aceea md
grdbesc
sd fiu primul
care si le vestesc sosirea primdverii.
Ascult6-m5!
O adiere a venit ugor, mitcard
delicatul clopofI, iax eu
parca
am auzit un glas
subfire
li
mic:
- Cling! Cling! Cling!
Degetele mele ll mdng6ie ugor
qi
numai gAndul de aJ
pune
in palmele mamei md face s6-l desprind de acolo, din
pimantul
care l-a ndscut. Alerg acas6.
- Mamd, vine primdvara!
$i
in palmele-i mangaiebare eu
pun cea mai
gingagd floaxe cu care sufletul ei singur se aseamire.
Zdpada
Si
ghiocelul
legendd
and Dumnezeu a fdcut toate cete surt
pe pimant,
iarbd, buruieni
9i
flori, le-a impodobit cu tot felul de culori fru-
moase. Cdnd a Idcut zdpada, i-a ns'.
- S6-1i cauli tu singurd culoarea care-Ii
place, fiindci tu
umbli peste tot.
Atunci zdpada se duse la iarbb
qi-i
spuse:
- Dd-mi
gi
mie culoarea ta velde
$i
aqa de ftrmoasd!
Iarba nu vru insd. Rugd apoi pe trandafir s6-i dea culoarea lui
rosie, strdlucitoare.
Dar nici trandafirul nu voi. Ceru culoarea
albastrd de la viorea, culoarea
galbend
de la floarea-soarelui.
Ni ci una nu ascul ta rugdmi ntea zdpezi i .
Tristi
$i
amdxatd, zdpada ajunse in dreptul
ghiocelului. Cdtre
el igi
pldnse ea durerea,
grdind:
- Nimeni nu lrea s6-mi dea culoarea sa.
Ghiocelul, milos, se induiogd de soarta zdpezii
gi-i zise:
- Dac5-li
place culoarea mea albd, eu o impaxt bucuros cu
tine.
ZEpada primi
cu mullumire
darul ghiocelului.
De atunci ea
poarl5
ve$mantul
alb ca al
ghiocelului.
Drept recunoqtinJd,
il lasd
sA scoati cdpgorul afard
de cum incepe
sd se arate
primdvaxa.
(I.L.
Mitrea,
Legende)
.
Urmdregte
inlelesul
diferit
al cuv6ntului
fantastic.
Povestirea
este fantasticd (ireald,
inchipuitd, imaginatd).
Carnavalul
e fantastic (extraordinar,
m6ret, minunat).
Omul e fantastic (nemaipomenit,
extraordinar).
Mi se pare
fantastic de scump (foafie
scump).
.
Creeazd qi
apoi scrie versul
al doilea.
Floarea gingagd,
frumoasd
Al t i t ui cl t 0
i n scl i ri i t r, l t ! pul l i ] i , ci t
ru {i {l Ul
(; hi i }{rl ul .
A sosit primevara!
Planul de idei
1. Ce anotimp a sosit?
Cum mai poate
fi numit
acest anotimp?
2. Care sunt semnele
sosirii primdverii?
(soarele
incdlze$te,
apar ghioceii qi
viorelele, pomii
inmuguresc,
se intorc rdndunelele
etc.)
Care sunt activitdfile
agri-
cole de primdvari?
Ce fac animalele pddurii?
3. De ce se bucurd oamenii?
Ce daruri igi fac ei de I Martie?
.
Citette, mai intei, cdteva versuri inchinate anotimpului flo-
rilor
ln sprijinul tiu
..Se-nal1i abur moale dio gradind.
Pe
jos,
pomesc fumicile la drum
Acoperiquri veqtede-n lumini
intind spre cer ogeacuri fird fum.
Pe ldngb garduri s-a zvantat pdmantul
$i
ies
g6ndacii-Domnului pe
zid
Ferestre amo4ite se deschid
Sd intre-n casa soarele
gi
vintul.
(George
Topdrceanu - Rapsodii de primdvard)
Semne de primivari
Pe la sfhrgitul lui februaxie incepuri a se topi zdpezile.
$uvoiuri
de lumini spergeau nourii intunecosi
9i
potopul
de
rxze se revdxsa pe pimant.
Petice negre se iveau ici-colo pe
dealuri, creqteau, cucereau tot mai mult pinza albi a iemii; iazul
se umflase din mal in ma1
gi peste
apa tulbue se roteau stoluri
mari de nagdJi.
Dddurd mugurii, se zbici pdm6ntul; plutea boarea caldi a
primdverii,
cu miros de
pimAnt
umed.
Cu martie veniri cocostarcii, rotindu-se pe
deasupra
smdrcurilor; rdndunelele sdgetau
prin
nesfbrgitul de luminl aurie.
(Mihail
Sadovearu, Opere, vol. 2)
Trei zile bituserd vanturi sunitoare de Ia miazizy pdmdn-
tul se zbicise, qi-n
dumbrdvioara din marginea satului, la malul
Siretului, incepuserd si lnfloreasci galbeni
conii.
[...]
- Uite cocostarcii ! ...
Dincolo de mal, intr-un sm6rc umblau cu pagi rari cocos-
tarcii cu pliscuri portocalii.
Apoi pe
deasupra crdngului trecu cu
zbor
guierdtor
un card de ra1e. Venird din susul rdului Iblfiind rar
din aripile lor asculite
9i
doi pesciruqi
albi. in dumbrava plini
de lumini vdzui deodatd zburdnd
9i
fluturi rotii -
si-n
singuretatea care ne impresura era ceva bldnd
gi
dulce, ca-ntr-un
basm al copildriei.
(Mihail
Sadoveanu.
Un orr necdiit\
Pentru
tine,
primdvard...
$iruri
negre de cocoare
Ploi cdldu;e
9i
ugoare,
Fir de
ghiocel pldp6nd,
Centec legdnat de vant,
Sdrbdtoare ...
Zunzet vil' plir zanen, oarc
Cdntd florile la soare?
Cd pe
crengi de floare pline,
Nu
ptii:
flori sunt, ori albine?
Pentru cine? ...
Pentru tine, primdvari,
Care-aduci
belqug in
tard,
Care vii
Peste c6mpii
Cu bturuli de pdpddii
$i
cu c6ntec de copii!
(Otilia
Cazimir)
.
Cuvinte gi
expresii formate cu ajutorul substantivului
pimdtard
sau a crtvintelor inrudite cu acesta.
La primdvard (in primbvara
viitoare)
As td-primdvard (pnmivara
hecutb)
Primdv ar
q yi
4ii
(timercle)
Vdnt primdvdratic (vdn|
cdlduJ, adiere)
S-a tmprimdvdrat (a
venit primivara)
Rebus ,.. inmiresnat
l. Somnoroase... pe
la cuiburi se adun6.
2. Se ascund prin
.. .
3. Aievea parc-o vdd
aicil ...fuavei bunici.
4. Pesie-a noptii feerie
se ridicd ... lunb.
5. Tohr-i vis
9i
. ..
6.
$i
de crunta-mi ...
tu te aperi c-un toiag?
7. Peste fagi cu vdrfuri
sure/A cdzut .. . rece.
8. Dax acu'vei vfea
cu oaste
ti
... ca sd ne ce4i?
9. Fie-fi ingerii .. .
AlcituiSte o compunere cu
1
2
3
4
5
6
7
8
9
A
B
tidul A sosit
primivara.
Oaspetii
primiverii
.
Cite$te poezia
Oqspelii
primdverii,
de George Coqbuc.
Planul de idei
l. S-a into$ primdvara.
2. Se petrec
schimbdri
in
naturd.
Pasdrile cdldtoare revin in
fara
noastra
*
locul lor de bagtind
(loc
unde fac oud gi
scot pui).
incepe munca de construte
sau de refacere a cuiburilor.
in aceste cdsule vor fi clocite ouble gi
vor ieqi puii.
3. Pdsfuile aduc cantecul
ii
voia bun6.
Oamenii sunt mai bucurogi.
ln sprijinul tiu
.ln
sprijinul tiu: din sudul insorit; codrii lipsili de
fanze
Si
de cdntec; vechile cuiburi; zarea albastrd; nopSile cu poezie,
yd.nnrile
line, caldele ploi
Si
veselia;
foSneml
de mdtase al ari-
pilor
obosite; Odatd cu pdsdrile
vin
Si florile
in cdmpie.
.
Cuvinte inrudite cu substanti.v'ul pasire.
- pdsd.rele
Qtlsii
mai mici)
- pdsdrar (crescLtor
de pdsdri)
pdsdrd.rie (prdvilie
cu pdsdri)
pdsdret (mulli'Jte,
\eam pdsdresc)
pdsdroi (bdrbitfitS)
- pdsdricd (nsLre)
.
Alcetuif propozitii folosind cuvintele care fac parte
din
familia cuvAnirlui,pasire".
.
Completeazi propozitiile
care urme^z i.
Soarel e ..................... a rdsdri t. Vi ntul .................... al eargi
pe campia
. Pidurea ...-............... se umple de viaF.
Susurul ................... al i zvoarel or se aude ca un suspi n
. Frunzele ................... foqnesc ca o mdtase.
Alcetuieqte o compunere despre oaspelii primiverii.
De vorbi cu o randunice
Planul de idei
l. Ce schimbdri ai ob-
servat cd s-au petrecut
itr
natud?
2. Unde
qi
cdnd ai vdzut
rdndunica?
Care este infdliqarea ei?
Ce ai wea sd
gtii
despre
ea? Ce o poji intreba?
3. Ce ai inJeles din
povestea
ei? Ce hotdrare ai luat?
in sprijinul tiu
Azr am vdzttt intiia rdndunicd:
O slovd ascuJitd, subjiric5,
Cu care mdna nu qtiu
cui
inseamnd pe albastrul cerului
Cd iar e primivard.
(ot',ilta
Cazimir, E primdvard
iar ...)
.
Observafier Intehirea cu r6ndunica poate
avea loc pe filser-
at, c6nd ea, obositd. dupd o zi de munci (la reparaxea cuibului de
sub streaqind), se afld intr-o clipd de oclibni. Atunci poate
vorbi cu
tine
qi-fi poate povesti
despre drumurile lungi
9i
pline
de
peripetii.
.
E bini sA
stii
ci ...
Rdaduneaua este un zidar neintrecut. Ea
gtie
sd culeagd
plmdntul
moale, s6-l mestece cu firiqoare de iarbh sau
paie
$i
se
lipeasci foaxte bine acest amestec in aga fel ca el sd nu cad5,
Clddegte treptat. Pune, ca
gi
omul, temelia cuibului
9i
agteaptd
p6nd
se usuci. Clddeqte mai departe
9i
din nou aqteaptd sA se
usuce. In zilele ploioase,
construclia inainteazd greu. Pentru con-
stnrirea rmui cuib, rdnduneaua face cam 500 de transporturi.
Rendunelele sunt pdsdri
unite, care
gtiu
sd se ajute la nevoie.
Iatd o intamDhre adevdrati.
RAndunelele
Din viata rdndunelelor, cunosc un fapt dive$, interesant.
O
familie
a
plecat
in concediu pentru
o lund
Si
a inchis bine
casa. Ld relntoarcere, au rdmas surprinsi, gdsind
intr-o camerd
dinspre curte o rAndunicd ce zbura de colo
pdnd
colo. Pesemne
cd o inchiseserd la
plecare
Jdrd
sd-Si dea seama.
Dar oare cum de nu murise, rezistAnd fimp de o lund
Jdrd
hrand.
Si Jd.rd
apd?
.
incearcd qi
tu un rdspuns. Apoi citeste mai departe rdspun-
sul meu.
O vecini din aceeagi curte le-a lbmurit taina:
Un ochi de
geam
ayea o
foqfie
micd spdrturd, cdt degenl,
frcutd
de o
prq.;tie.
Pe acolo, rdndunelele de afard i-au adus
mancare
;i
apd., hrdnind-o ca
pe puitorii
care nu
Stiu
tncd sd
zboqre.
Venind stdpdnul casei, i-q dat din plin
seuinle
$i
... Iibefiate.
(M.
Sevastos, Islo/r'siri
qdevdrate)
.
Spumem rAndunea
sa:: rdndunicd qi
rdndunel.
.
Tot rdndunici se nume$te qi
ultima dintre cele cinci pdnze
ale unui catarg, a$ezati in vdrful acestuia.
.
Afld in{elesul unor grupuri
de cuvinte formate cu ajutorul
cuva.ntului
,Jand".
rdzd (gir
de lucnui, fiinle)
pe rdnd(tnal
tpd alt
\
in primul
rdnd
Qnainte
de toate)
aJi in primele
rdndurl (a
fi pe
un loc de frunte)
a citi pintre
rAndurl (a pricepe
ce nu se spune)
Ia rdndul rneu (din paxtea
mea)
in afitea rAnduri (de
atdtea ori)
in rdnd cu cineva
(gte
aceeagi treaptd, aldturi)
om de rdnd (din popor,
obiqnuit, fix6 rang)
rdnduiali (obicei)
Alcituiette
o compunere dupi planul
de idi,
Mama, fiinta cea mai dragi
Planul de idei
1, De ce este mama fiinJa cea mai dragi?
2. Care este inftrtigarea mamei? (statura,
chipul, irnbrdci-
mintea)
Care sunt lnsugirile sufletegti? (bundtateq
rbbdarea, inJele-
gerea.
exigenla. inlelepciunea)
Ce intamplfi deosebite nu po{i
uita? (Cum
s-a purtat
mama
in acele imprejurfi?)
3. Ce ii datorezi mamei? Cat timp te vor insoti sfahrile ei?
ln sprijinul tiu
.
inainte de a incepe sA scrii, cite$te textele care urmeaz6.
Reline modul firesc de a povesti.
Desprinde unele lnsugiri
care se potrivesc qi
mamei tale, reline expresii deosebite.
Mama
rau ffei sdrmani; doi copii
gi-o
mamd.
$i
p6ine!
. .. un singur codru-ntr-o maramd.
Mamal frAnse-n doui
9i
dete pe
r6nd
La fie$tecare oete-o pdrticea.
- Mam6! atunoi copiii ziserd pldngdnd,
Tie
ce-ti rdmane?
- Voi, rlspunse ea.
(Alexandru
Depdrld[earrrs,
Mam a)
.Insugiri
suflete$ti care se desprind: bunitatea, dirnicia,
iubirea, puterea
de sauificiu.
,,$i
eu eram vesel ca vremea cea buni qi
$turlubatic $i
copildros ca vantul in tulburarea
sa.
$i
mama, ca:re era vestitd prin nbzdrdvdniile
sale, imi zicea
cu zdmbet uneori, cdnd incepea a se ivi soarele dintre nouri dup6
o ploaie indelungati.
<Iegi copile cu pdrul
bilan afard qi
r6de la
soare, doar s-a in&epta r,.remea.>
$i
vremea se indrepta dupd
rasul meu ...
Aga era mama in r.,remea copildriei mele plind
de minunbfli, pe
c6t miaduc aminte,
$i-mi
aduc bine arninte, cdci bratele ei
m-au legdnat cdnd ii sugeam
tela
cea dulce
gi
md alintau la sdnu-i
gangurind
$i
uitandu-md in ochii ei cu drag!
$i
sdage din sdngele
ei
qi
carne din camea ei am imprumutat,
9i
a vorbi de la d6nsa am
invdjat. Iar injelepciunea de la Dumnezeu,
c6nd vine vremea de
a pncepe
omul ce-i bi l e
gi
ce-i ri u."
(Ion
Creangi,
.
insusiri care se desprind: hdmicia, rdb u!*!i,"ffi;;ouu*'
Cea mai scampd de pe
lume
1-.Y;ll
r \ l v
\_./ pune-mi
care mamd_anume
Cea mai scumpd de pe lume?
Puii toti au zis de pisiiri,
Zarztui i au As de zarz t,
Pe$ti$odi de pe$toaicd,
ursulefli de ursoaici,
qerpiqorii
de gerpoaic5,
t i gr i por i i de t i gr oai ca. . .
Mdnjii toli au zis de iepe,
firuI cepiia zis de cepe,
nucii toli au zis de nuci,
cuci i tol i au zi s d..cuci r,
toli pisoii
de
pisicd,
iari eu, de-a mea mdmic6.
Orice mamd e anums
Cea mai scumpd de pe lume!
(de
Nichita Stdnescu)
.
Afli intelesurile unor gn.rpuri
de cuyinte formate cu aju-
torul cuvdntului,,mamd".
mama-pfulurii (personaj
rdtr din basme)
o mamd de bdtqie
(o
bdtaie bund, straqnicd)
de mama.focului (foarle
tare, exhaordinar)
.
AlcdtuiJi propozitii
cu expresiile date mai inainte.
.
Rebus
Un nume drag
1
1. Ochi negri ca . . .
2. Spice galbene
ca de ...
2
3. i nal t ca un ... 3
4. ... cazdpada.
4
.
incearcd si scrii o srrofb inchinatA
B
mamei tale.
ESti cea mai b-
_
$i
cea mai d_,
_,
Ca tine nu-i alta
i nl umeei ____, __.
Alcituiette o compunere
despre mama ta.
invititoarea
mea
flniilitorut
meu)
Planul de idei
l. Ca.nd
$i
cum ai cunoscut-o pe
irvdtitoarea
ta?
2. Care este infiliqarea
ei?
Care ii sunt insuqirile sufleteqti?
Ce intampldri te-au legat
$i
mai
mult de invelitoarea
ta?
3. De ce o stimezi?
.
Cindegte-te de unde vine nu-
mele de invdtitor
ln sprijinul tiu
.
Citeqte urmitoarele versuri inchinate invdlitoarei.
Invdldtoarei
6nd mama a venit la
qcoali-n
loamni
Eram un
lanc
shos
gi
mic;
M-aU mengaiat
pe
cregtet,
Doamnd,
$i,
parc6 m-am simlit voinic.
Nu ali vdzut in ochi de stele
Bobile oalde de mdrgele,
Sau le-ali vdzut, acum
Stiu
clar,
Dar le-ali inchis lntr-un sertar.
Ce caldd mdnd mi-aJi intins!
$i-am
scris
gi
am citit cu spor.
Nimic in via{d nu-i uqor!
Sd fim destoinici ne-ati pretins.
O dat6, poate, ali lipsit,
Ce mult atunci ne-am necdjit,
Cd e uqoard truda noastrd
Doar sub
privirea
dumneavoastri.
$i
in dulapuri, ferecate,
Sunt toate pozele-ncuiate,
Le-ali adunat ca pe mirgele,
Dar noi am invdlat din ele.
Acum cAnd primul
an s-a dus
Ca soarele
cdtre apus,
Pe cand ne in
ldmc-o
treaptji,
Vd sdrutim mArla cea dreapti
$i
vi aducem,
Doamaa noastrd,
Tot cerul intr-o floare-albastrd!
.
A stima pe
cineva inseamnd
a avea o atitudine de respect
sau de considerafie pentu
meritele acelei persoane.
Urmdxeste un frapent
din una dintre cele mai frumoase
scrieri despre invdld.tor.
Domnu'TrandaJir
. ar
l-z I uJ vdzusem de mult pe
domnu'Trandaln
imi inchi_
puiam
cd e pensionar,
cI trebuie
sd fi imbdha.nit. Eu il vedeam
insd tot ca odinioaxd.: inatq bine legaq cu musticioara
neagri,
pe
caxe
tt-o
tundea intotdeauna
scurt, zdmbind
cu bundtate,
incruntandu-se
cateodati,
insuflandu-ne
un respect nemdrginit.
Mai cu seami explicaliile la istorie erau minunate.
pe
sub
tavanul scund al clasei treceau
eroii altor wemuri in crurunile lor
de neguri. ii urmiream infiorat,
auzeam parce
freamitul luptelor
gi,
acasi, ii visam o noapte
intreagd.
Uite, ,gi acum mi se pare
cd Domnu,
nostru a fost un om
deosebit. Ii scdnteiau privirile
9i
era
9i
el mi$cat c6nd ne spunea
despre marirea srdmogeascd.
Cdnd lEcea un semn cu mena, a5a,
intr-o part, parcd
ridica
o
perdea
de pe
trecut,
$i
eu vedean
tot
ce spunea glasul
lui .. .
imi aduc aminte ce zarvd a fost cend, intr-un rard, s-a zvonit
cd pe Domnu' nostru are sd-l mute iotr-o comund, peste Siret.
Ne-am strdns sara toli biietii, am vorbit, unii plangeau gi
am luat
o hotdxare mare, sd ne ducem
gi
noi cu Domnu'
peste
Siret.
Dar Domnu'nu s-a dus nicdieri; a remas acolo
pe pdmentul
nostru;
9i
in pdmdntul nostru l-au
$i
ingopat.
(Mihail
Sadoveaau)
.
Cuvinte inrudite cu verbul
,,a
invdJa":
invdlare
(munca
de a afla, de a
gti,
de a reJine),
izrdlal
(om
caxe
$tie
multe),
inv d1 dc e I
(qcolar, elev),
tnvdldturd
(concluzie
tmse dinh-o intamphre sau munca de
a invd{a),
invdldmA
(proces;.:J
de invdlare in
qcoli),
inv d1 dt orim e
(mullimea
inv6lltorilor).
Retine! Ucenicii se adrcsau Mentuitorului folosind cuvdntul
s{bnt,,invilitorule".
Invdldtura
invdJdflra e averea
Ce
pururea o duci in gdnd
$i
fdrX raza ei, puterea
E doax un colb
putat
de vant.
lnvdJdtura-i o comoard
Ce nimeni nu
Ii-o
poate lua
igi va spori
podoaba rard,
Cu cdt imparfi mai mult din ea!
(N lc olae T 6tfii, i nv d
tr
dtur a)
Alcituie$te o compunere despre doamna invifitoare.
O fapti
buni
Planul
de idei
CAnd
ti
unde s-a petrecut
intimplarea?
C are a
fost
desjdsararea
momentelor
intAmpldrii
?
CAnd ai intervenit
tu
fi
cw?
Care este sfArtitul
tntdmpldrii?
@acd
a mai intervenit ceva
de atunci, legat de intiimplarea
respectivd.)
Provrb:
Pomul se cunoqfte
dupd road.e,
iar omul dupd
fapte.
Pentru a redacta
aceastii compunere
trebuie sd cauli prinhe
faptele tale una caxe si insesme
un bine 1Ecut cuiva,
Orice copil a flcut
o faptii buni
Compunerea
aceasta se bazeazd.
deci pe
int6mpldri
adevirate,
nu imaginate.
Scrie
sincer, cinstit, ferd s6 te lauzi.
Atunci c6nd este vorba despre
tine, relateazd (poveste$te)
intamphrile
ffrd a-ti
pune
singur in evidenli insuqirile sufletegti
(srmt
bun, hamic, sdritor
etc.)- Lasi-i pe alfii si faci aprecieri
despre tine!
Va trebui
sd completezi planul
dat gi
cu alte idei, gandindu_
te la conlinutul
comprmerii
tale.
ln sprijinul
tiu
.
Cuyinte
ti
expresii:
fapt
fqpt
(ir.tirnplarc
reald,
adevXratti);
dz
fupt
(in
realit*e);
fap-
nl zilei (inceputll
zile|); pus
infa4a unui
fapt
inplinit (obligat
se
acceDte ceva).
bun
om bun (care facebine, se poarti bine); bun la inimd
(milos);
a ajuns pe mdini bun e
(pricepute);
a
fdcut
una bund
(o pozrld);
bund treobd! (frumos, n-am ce zice); bun de
gard (vorbdxet); o
Iine
u a
Si
bund
(sustine
insistent); d
Jdcut
cu bund credin,d
(con4tient, qtia
ce face); este de bund credr4d (sincer, nu ascunde
ntnric)', bund-cuviinld (bund cregtere, purtare
cuviincioasd,
plini
de respect, cu politete).
Ursul
(o
intdmplare -
fragment)
Petrice pestorul, cu
capul go1, cu p6rul v6lvoi
qi
cu ochii dtdcili vorbea
spenat:
- A dat nrsul! A dat
ursul! A ieqit din rdpi
9i
a
sdrit peste Joiana noastrd
cea rogie.
- Cum se poate una
ca asta? Ce spui tu,
copile? A omor6t-o?
N-a omodt-o, stdgd pdstorasul,
cd nu l-am l6sat eu. Dar de
tudit nu cred sd mai trdiascd.
Cdnd am vdzut cd a apucat-o,
m_arn
dus asupra lui, cu bata.
$i
atunci wsul a wut sd mi mdndnce pe
mine!
- Vai! Iisuse Ilristoase
!
- Cand am
tapat
in el beta, urureazd
petrici,
qi-am
zbierat la
el sd lase pe
Joiana pentru
ci-i a noastrd, el a stat
$i-a
intors capul
cdtle mine.
Cine a intors capul?
- D-apoi
cine? Dihania!
A ldsat
juninca
gi
ia aga s_a uitat la
mine. S-a uitat
tinte.
Ce-a zis? Dac|las
juninca,
musai sd te
imbuc pe
tine. A l6sat
juninca
qi
a venit la mine. Eu arn dat fuga
la brad gi
m-am suit in brad. Dar nu era chiar un brad; era un
brddui. De-acum,
ii zic eu il sinea mea, ai sb mdndnci pe
dracu;
pe mine nu md mai ajungi tu aici in vaxf. Grdia gi
ursul mormdind.
Nu
$tiu
ce spunea. Vine la brad gi prinde
s6-l scuture.
[...]
- V6i! Mam6!
C6t ce-am rdcnit eu,ydi
mamd!,,, ursul n-a mai fost sub
mine.
$i-a
dat drumul
jos
qi
s-a dus la dracu!
(Mihail
Sadoveanu,
Valea Fruruoasei)
Alcituiette
o compunere
despre o fapti buni.
Pl oai a
(descrierea
unui fenomen al naturii)
Pentru a realiza o compunere cu acest
titlu e nevoie sd fi ascultat cu adevdxat
cantecul monoton al
ploii,
sd fi privit
cd-
derea picurilor pe iarbi, pe phmant, pe
frunzele copacilor, in fereastrd. Este
nevoie si fi vdzut cerul inainte de
i nceperea pl oi i .
cu ogti ri l e cenugi i de nori
5i
sd-i fi umari t l i mpezi mea dupi ce
rdpditul ploii
a incetat, iar undeva, pe
un
co[ de cer, a apdrut curcubeul.
Sunt ploi repezi de vard
gi ploi
lungi
de toamrS. Tu povestegte
despre o ploaie
de vard pe care ai observat-o cu adevdrat,
de la inceput la sfirgit.
Planul de idei
1. Se apropie ploaia.
2. incepe sd picure.
Ploud cu adevdrat.
Ploaia se opreqte.
3. Totul se lumineazS.
ln sprijinul tiu
.
Alcdtuieqte propozilii
folosind cuvintele: pe ploaie,
in
ploaie,
despre ploaie, ploii.
.
Include in propozitii
cuvintele inrudite cu cuvantul
,,pIoaie"
: ploicicd, ploioasd, plouat.
.
Exernple:
Ploaia
,,De
sus, din nourii de picuri,
tot cemea ploaie rece...
(Mihail
Sadoveanu)
,,Nourii
de pe boltd se ingrogau, rnAncau albastrul cerului.
De sus ploaia
curgea tot mai deasi, mirunti
gi
caldi.,.
(Mihail
Sadoveanu)
,,Ploaia
contenea. De la asfinJit, din munfi, izvorau sdgefi
lungi de aur, firlgerdnd in sus, in nouri,
9i
injos, in oglinzile de
api."
(Mihail
Sadoveanu)
Wscolul
/-\ t
.{-\
I A
Y/ enea un vetrt
aspru. care frigea obrazurile ca un brici
,,riu
ascufit.
Cu el nipdstuird
Ei
valurile de zipadi mirunti.
Cdteodatd se intuneca lumea in marile vartejuri albistrii, care
suiau omdtul de
pe pdm6.nt
inapoi spre nouri.
pe
crestele
dealurilor ndvdleau talazuri
uriat, se indlfau in risfringeri
tremuritoar,
ca o stropire
de spumi, apoi se rostogoleau
intr-o cernere viforoasi in vdi."
(Mihail
Sadoveanu)
,pe
la inceputul lui decembrie, intr-o buni dimineate., cerul
se posomori
se ciptugi cu plumb
ti
ciorile incepuri a se viita
pe
sub nourii cenugii.
$i
o suflare aspri de vdnt veni; v6rtejuri se iscard ridicdnd
spre cerul posomorat
stebi rotitori de praf.
Pe urmi, in undele
reci, incepurd a rdtdci tremurdnd fulgi, flori inghefate.
$i
vdrtejurile deodatd se inilbird; vdnhrl venea vijelios izbind
in geamurile
mari cu aripi de puf;
zguduia cercevelele,
6uiera,
tipa,
strecura in toate sufletele fiori. Pomii rari, goi,
negri se
cutremurau in toate pdr{ile, parcd
voiau si se smulgi din rdddcini.,.
(Sadoveanu)
Alcituiette o compunere despre un fenomen al naturii.
Cartea,
prietena
mea
Carte freamdt de fnrnze in var6,
Cdatec alinitor de vioarS,
Aripi-albastrd, boare de cetind,
Carte, stovi
5i
gdnd
9i
prietend.
Planul de idei
Ce este o carte? Cine o scrie?
Ce poli cunoa$te cu ajutorul cd4ii? (trecutul
indepdrtat, vite-
jia
strdbund, viata plantelor gi
a animalelor,
Jdri
gi popoare
inde-
pdrtate,
cuceririle
gtiinJei,
intimpldri qtiin{ifico-fantastice,
lumea
basmelor, a poeziei
etc.)
De ce este caxtea prieten
al omului?
Ce
ganduri
ai fali de carte
qi
de cei care o scriu?
in sprijinul til
.
Expresii forrnate cu ajutorul cuvdnhrlui
,,carte".
om de carte, cdrturar
(persoanld
care cite$te mult)
t)orbeSte ca-n cqrte
(ca
un om invdtat)
s-a pus pe carte (s-a
apucat de invdjat)
cum scrie Ia carte (aqa
cum hebuie)
.
Alcdtuiegte propozilii
cu expresiile date mai inainte.
.
Cautd proverbul.
Scrie-l mai
jos.
trll
|ji-]
t;;I
Lrgl
f-rl
[-oln:..r
@Fl
"
Giseqte lnsugiri pentru
cuventul carte.
@F0
ouvintele: carte, cdlli, din
;\l ci tui rl tr: l r tonrpu| l cre cu l i tl sl
,,Car.te:!,
pri (' {cu$
mc?i .,.
Ci -
d____
_t l
t
.
Alcdtuieite propozilii
folosind
cafte, in carte, despre catte, cdrlilor
ln excursie
in locut acestui titlu tu
pofi
trece
chiar denumirea locului unde ai fEcut
excursia: La Bugteni, La Cheile
Bicazului, Sinaia, Pe Bucegi etc.
Nu poti
scde compunerea pdnd
nu ai Idcut o excursie
gi
nu ai obser-
vat cu atenlie tot ce ai vizitat. E bine
ca in orice excursie sd ai cu tine
qi
un
cametel in caxe iti poji
nota anumite date pe
care nu le pofi reline
prea
ugor, dax care ili sunt necesaxe in realizarea unei compuneri
complete gi
convingdtoare. iti poji
nota
9i
unele observafii gi
impresii
spre a nu le pierde
din vedere pand
in momentul
realizdrii
compunerii. E bine ca o compunere
cu aceastd temd sd
o scrii in primele
zile dupd ce ai venit
din excusie. Atunci imaE_
i ni l e
5i
i mpresi i l e
cul ese sunt i ncd proaspete.
Planul
de idei
l . Fi xarea
dal ei
5i
a l ocul ui excursi ei .
Pregdtirea excursiei.
2. Momenhrl plecdrii (despre
locul
de
plecare,
momentul
zilei, buna dispozifie
a tutuxor)
Drumul la ducere
Punctul
sau
punctele
de popas (descrierea
lor)
Drumul la intoarcere
Sosirea
3. Impresii
o . , , , _-
rn sprul nul rau
Impresiile
din excursie sunt cea c rimene in gand
Sl
in
suflet (in
simJire): imagini fiumoase,
sentimente, pdrcri.
Sentimentele sau simJdmintele omului (ceea
ce simte e1 legat
de fapte, intdmpliri, fenomene, fiinJe) pot
fi: dragoste, admira{ie,
respect, veneralie, injelegere, mild, ur6, dezaprobare g.a.
.
Numegte sentimentele pe
care le poli
avea fald de:
mama: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
un lucru foarte frumos (un
tablou): . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . .
;
doamna invililoare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . .
;
eroi i neamul ui :
. . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
:
un boloav:
utr bdtratr:
. . . . . . , . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . .
;
leneqi, mincinoqi:
.
Ordoneazi silabele in dou6
guvinte
Si
vei alla u.n sfat.
cro- O- te te$- na- ra! tu-
.
Urmire$te lecturile date. Observb cum sunt infilSate
locurile vizitate de fiecaxe autor.
Curtea de Argeg
n
\$fh amurg sosim la Curlea de Argeq. C tne-ar mai zice azi
cd acel ordqel retras, linigtit, cu cdsutele luijoase, imprdgtiate pe
coasta unui deal a fost odinioard capitala
ldrii! t.
..1
$i
totuqi, cdldtori din toate pdrlile
lumii se abat cu dmg pdn
pd4ile acestea, Ei vin sd vadd minunata zidire care-ntrupeazd
visul voievodului-axtist de acum
patru
sute de ani.
in mijlocul unei lunci ce se agteme putin mai sus,
pe
malul
stdng al Argegului, la poalele
Carpafilol ca din wdjirea unor
basme, rdsare uimitor de frumoasd, cu tudele ei zvelte aurite,
incinsd de br6ie albe sculptate-n piatrd, strdlucitoare ca unjuvaer,
mdndra bisericd a Cu4ii de Arge6, ridicatd pe
la inceputul vea-
cului al gaisprezecelea,
de inleleptul gi
cuviosul Domn Neagoe
Basarab ... ziditd toatd in piatri, imbrdcati ca o relea de sculp-
turi migdlite cu rard mdiestrie, clfiirea-nheage pare c-ar fi
dintr-o bucath, qi
din orice parte
o
priveqti,
ili inftti$eazd
rrna
din-
tre cele mai frumoase biserici ale rdsdrihrlui cregtin.
Vechea legendd spune cd meqterul Ma.nole, pentru
ca s-o
poatd isprdvi, a trcbuit sd-ngroape de vie, in zidurile ei, pe
buna
qi
scumpa lui solie, w6nd inlelepciunea poporului
sd ne axate cu
aceasta cetd
jertfd
9i
tdrie de suflet se cer ulrui om, ca sd
poati
duce
peni
la smrsit o aga heabd grea,
o aga de mdreald
9i
de
minunatd lucrare.
in fala bisericii, de partea
cealalti a clrumului, e vestita
Si
binecuvdntata ciqmea, nurnittr
,,Fdntina
lui Manole".
(Alexandru
VlahuJd,
Romdnia pitoreascd)
Sinaia
@:
e1)ta
Eaele
kilometri de Bugteni, tot pe paxtea
dreaptd a
Prahovei, e Sinaia ... Acum doud sute
gi
mai bine de ani erau
pustietdfi pe-aici.
Muntele Molomot (Fumica)
era acoperit de
phduri.
Un singur schihrlet era ascuns intr-un tuminiq pe br6ul
muntelui, unde pustniceau c6liva cdlugdri.
Noaptea, card tot oragul striluceqte la lumina ldmpilor elec-
trice, cerd cele mai frumoase stele s-au coborat din cer, ca sd dea
farmec vdii acesteia, Sinaia
pare
o vedenie de prin alte lumi.
Bucegii se inalJd
9i
o privesc inmdrmuri{i
un mdndru
coltigor de rai animat pe poalele 1or,
9i-9i
zic
qi
ei, de bund seamd,
vorba bitrdrleascd:
,,Omul
sfinteite locul".
De
jos,
din marginea parcului,
o ludm incet pe
loseaua
ce
urcd tdrdgftmt la deal, trecem
prin
curtea Mindstirii
gi
cobor6m
valea Peleqului. Un tipqaa verde se ridicd in faJa noastri
qi
sus,
pe o aqezdturl deschisb la soare, zvelt pi
luminos iese din codru
Castelul Peleq - podoabd uimitoaxe, de-o mireJie gi
de-o fru-
musele, cum nici prin basme nu s-a pomenit.
Rizoare
qi
flori il
inconjoarb, molcom ii c6ntd
9i-i
sar imprejur izvoarele, qi-i
anrncd pietre scumpe, iar soarele, la asfinfit, se opreste pe Piatra
Arsd,
9i
lung,
gi
cu drag se uitd-n vale la mimrnea asta, gi parci
nu se-ndurd sd mai
plece
...
(Alexandru
Mahuli,
Romdnia pitoreascfi
Sldnic
l%ru"^, u'nuLm drum greu
la slinicul din
prahova.
Satul e aqezat pe
vale, strdbdtut de apa Slinicului, in care se
preling
izvoarele ce mijesc de sub dealuri
gi
las6 pe iarba uscatd
cirdri albe de sare. in dreapta sunt bdile.
[...]
Ne scobordm cu
,,liftobuzul"
pe gura
stramtd
Si
intunecoasd
a ocnei. De
jos
vine rdcoare gi
un indbugitor miros de petrol,
apoi
s-aud ciocanele zdagdnind
din ce in ce mai tare. Deodatd
o
lumind albd, scenteietoare ne impresoard din toate pd4ile
- am
ajuns. Suntem aievea pe alte t&6muri, in unul din acele palate
de
cristal, cu caxe ne minunau basmele copilbriei. in uriagele galerii
deschise, la o adincime de aproape o sutd de metri, sub lumina
vie a ldmpilor electrice, spirgitodi de l6ngd peretii inalJi qi
shd-
lucitori ai botilor par niqte pitici
care se
joac6.
Izbesc cu ciocanele intelit in sticloasele ziduri, blocuri mari,
tdiate regulat, se rdstoamd greoaie in cbrucioare, bubuie addncul
tot de zgomotele muncii.
Suntem il1 una din cele mai bogate saline din lume: sute de
ani am putea
indestula pdm6ntul
numai cu sarea de aici.
Ne ridicim. Cu un fior de nelinigte simlim golul
cresc6nd sub
noi, tot mai departe gi
mai infimdat
auzim zirgdnitul topoarelor
Iat6-ne iar la hma hrmind
a soarelui.
pulin
mai la deal e ocna
pdrdsitd,
hdul fioros
9i
rdsuudtor, in fundul cdxuia nu te
poli
uita . . .
Aldturi se inaltd, cdt o bisericb, o stand albi de sare, rdbufnitd din
sdnul pdmdntului
- scapbri iu soare mucbiile-i lucii
qi
shdvezii.
(Alexardru
Vlahute,
RomAnia pitoreqsc\
Alcituiefte o compunere
despre excursia la care ai par-
ticipat.
Gridina
gcolii
(descrierea
unui col! din naturi)
Descrierea unui col! din
naturi sau zugrdvirea unui
peisaj
cere, mai intai de toate,
observarea cu multi atenlie a
locului respectiv, aqa cum este
el intr-un moment al zilei
(dimineald,
amiazd, seari).
Dupd culegerea observafiilor
treci cAt mai repede la scrierea
compunerii, pe
baza unui plat
de idei c6t mai bogat. Ldsdad
si treacd timpul, imaginile se
uitd, se
qterg
din memorie:
emofiile pe
care le-ai simfit
pentru ceea ce a fost frumos trec
ai
ele qi
compunerea nu va mai
fi la fel de reugitS.
Priveliqtea aleasd trebuie zugrivitd astfl incat cel ce cite$te
sau ascultd compunerea si aibd impresia cd are in faJa ochilor
tabloul sau tablourile descrise.
Planul de idei
1. Cdnd
qi
cu ce prilej ai privit
cu multd atenJie
grbdina
qcolii? (anotimpul,
momentul zilei)
2. Cum
ti
s-a inftliqat grddina? (cerul,
lumina soarelui, pomii,
florile, tufele, iarba, pdsirelele,
adierea ventului, gazele
etc.)
3. Ce cou
1i-a
ahas mai mult atentia? De ce?
4. Cu ce impresii ai plecat? (!i-a pldcut plimbarea?
De ce
!i-
a pl6cut?
Ai fi \,Tut sd mai rdmdi? De ce?)
.
Retine
in descrierea unui coll din natud este foarte important
sd
tii
seama de momentul
zilei (atunci
c6nd ai cules observaliile
6i
impresiile),
moment despre care nu uita cd trebuie sd scrii.
in sprijinul tiu
.
Observafi, ln ftagmentele
urmitoare, cum pot fi zugrdvite
diferitele momente ale zilei.
Seara
,,Malurile
p6r6ului
prin preajma
ciruia ne strecuram erau
pline
de verdeaJ6
bogatd: ici-colo s cii cu frunzele pilite
atexnau nemiqcate deasupra
ciuruirilor de unde. Linigtea adanci
se lntinse iar, fumegarea lnserirll
se fdcea din ce in ce mai
deas6."
(Mihail
Sadoveanu)
Noapte
,,Pomirtrm
lncet prin
umbra neagri a silciilor.
pe
gesuri qi-
n vdi era o ticre nmlrginltl.
Numai departe, pe
f6nete, o
posire
tipa
ascuflt, ca un lierlstriu sub pili.
gi
un lntuneric
orb acoperea vdzduhul qi p&nantul.
Sus, peste
scliplrlte
stelelor, heceau grimzl
uria$ d norl.,.
(Mihail
Sadoveanu)
Risirit
,,La
rdsdrit se crdpa zarea, lds6nd sd
pdtrunde
focul zorilor,
Dealurile, viil se rumenlri.
Ziua albi umplu vdzduhul.
Deodatd scanbiard
sulifele de lumini ale soarelui, rdsdritul
se infldcdra intr-o lierbre arginti."
(Mihail
Sadoveanu)
Risirit
,,Soarele
dsdri ca o lumini prieteneasci, negura se risipi
curdnd
qi
vdzduhul se umplu de strdlucire. Pdn vdi se mlddiau
pale
de ceaJi, se ftceau din ce in c mai strivezii
pind
ce se mis-
tuiau in limpezimea aerului."
(Mihail
Sadovearu)
Noapte
,Noaptea
era cdlduJd, pe cer umblau grimezi d nouri:
lacud linittite, albastre, instelate cu aur, se deschideau din
cdnd in cand ca in mijlocul unor pdduri. Luna invdluit6, undeva"
dddea nourilor din miazizi striluciri cenuiii argintate."
(Mihail
Sadoveanu)
SearI
,,inserarea
se intindea ca un vil de
pdnzd
de
pdianjen,
care
ascundea pe
jumdtate
lucrurile. Vantul foqnea duios
prin
livada
mare.
Soarele scufundat de mult in asfinfitul
yanit,
trimitea incd
luciri trandafirii nourilor nemitcafi, deasupra, in indl{imi. Sate
depdrtate in infirnecimea caxe cre$tea, se cuno$teaf intei dupd
fumegiri uqoare, apoi dupd lumini pierdute in noapte, ca
licurici pe o intinder firi margini,
qare
se amestecau de la o
vreme cu stelele zdrii."
(Mihail
Sadoveanu)
in zori
,,Intrarim
sub tremurul frunzelor, sub bolta
plopului.
Se
lnflicira risiritul tot mai tare
li
tdrgul se lbmurea negnr ca
vOltoarea zdrii. Creitea
pojarul rdstrritului."
(Mihail Sadoveanu)
Noapte
,,Luna
se ridicase
9i
cdmpiile se ldmureau
drepte p6nd
cine
Stie
unde, ca nifte ape liniitit,
sub pbienjenigul
de lumind.,.
(Mihail
Sadoveaau)
.
Zugrdvind
un coll din naturd, pe
l6ngd momentul
zilei, e
nevoie sd amintegti gi
de anotimpul in care ai cules impresii.
Iatd un exemplu:
Primivara
,,Ziua
era nouroasd qi
un vdntiqor umed venea de la mjazdn.
Pomii clddeau ctrumul fiurzelor
in vdrirri verzi de sdgeti.
pe
f.drfua
proaspdti
se ind[au ici-colo pdlcuri
de zambiie pline
de clopotei
ftagezi. Pe stb zaplaz, boboci
sfioqi de toporaqi se dezveleau.,.
(Mihail
Sadoveanu)
Alcituielte
o compunere
in care si descri un colt din
naturi intr-un anumit moment
al zilei.
Oameni gi
fapte
din trecut
Ctatee Neamfului
in sprijinul tiu
Iatd, asemenea unei coroane,
fantastica ruini a Cetitii
Neamgului. inchid ochii
Si
revad cetalea futreaga. O pagina
sftnld
mi se ldmuregte
ca
gi
cum toate cate au fost s-ar smulge, pentru
o
clipd, de umbrele trecutului qi-ar
imbrdca din nou viata de atunci.
E noapte gi-i
linigte
...
Deodata, pe
vale s-aude
un tropot de cal. in tum strbjerul
sund din com. Bate cineva la poartd.
De sus se deschide o fereas_
tr6
Si
inteaba Doamna ilgrijoratd:
- Cine-i?
- Sunt eu, rdspunde un
glas
ostenit, sunt eu
$tefan,
singur,
rdnit, invins ,.. Tresare sirmana Doamnd: i se ftdnge inima de
durere
qi
de mild cd-i fiul ei cel care vorbette;
fi
cugeti c6-i
rom6ncd
qi
fiul ei cel mai sldvit voievod al
jdrii. gi
indbuqindu-9i
pldnsul
ce std s-o
podideascd,
il roagd frumos sd
plece
inddrdt, sd
buciume in munti, sa-gi striangb pldieqii risipili
$i
aperatorii
pimartului
acestuia.
Ce popor
are in istoria lui o
pildb
rnai mare
qi
mai ind[dtoare
de
jer1fr qi
de iubire de patrie?
(Alexandru
Vlahuti,
Romdnia pitoreascd)
.
Cdnd autorul zugrbve$te prin cuvinte, fapte qi
evenimente
care s-au
petrecut
in trecut, spunem cI evoci acele evenimente
(fe
aduce h fala ooastrd. povestinduJe).
in Donnu'Trandafir.
lecturd despre care am mai discutal scriitorul Mihail Sadoveanu
evocd. figura lumiroasd a dascdlului
(invdptorului)
siu.
.
Cuvinte iffudite cu verbul ..a trece".
trecut
(timp
scvts)
trecdtoqre Ooc ds frecere\
trecdtor
(om
caxe txece sau un fap care nu dureazd)
trecere
(a.
sunt in trecere; b. trecere de pietoni; c. are trecere
sau e bine vdzut. luat in seami)
.
Alcdtuiegte propozifii folosind cuvintelq in trecut, din tre-
cut, despre trecut, trecutului.
.
Expresii
qi propozilii formate cu ajutorul verbului
,,a
tre c e s tr
q
da
(txaY
e$eazi)
bece cu vederea
(r\t
ia in seam-i ceva)
q
trecut hopul (a
scdpat)
a trece Ia
fapte
(a
incepe treaba)
trece ca gdsca prtn
apd (nu
s-a ales cu nimic)
treacd de la mine (cedez,
renunJ)
.
Gdse$te printre
cuvintele
date un
proverb.
ea
tl
piehele
lax
cu
ln
dar
Apa
la
ca
$1
nu
de
da rdmdn
Scrie proverbul:
Alcituieqte o compunere
cu tiflul
,,Oameni $i
fapte din
trecut".
O viziti
la un muzeu
(la
o casi memoriali)
_
Vei scrie, desigur,
lpmpunerea
in urma efectudrii unei vizite
la un muzeu,
o casd memoriald,
un monument.
un loc unde s_a
intdmplal
ceva deosebit.
Compunerea
se bazeazd, pe
observaliile gi
impresiile
culese
direct.
Planul
compunerii
l. Despre
ce muzeu (loc
deosebit)
vrei sd scri?
Unde se afl6? Cdnd l-ai vizitat?
Cu cine?
2. Ce obiecte ss afli expuse in muzeu?
ftrezinti-le
pe
r6nd)
Ce importanli prezinti
muzeul?
Ce te-a interesat in mod deosebit?
e
li-a
pldcut mai mult? De ce?
3. Cu ce impresii ai plecat?
in sprijinul tiu
.
Dacd scri compunerea despre un muzeu nu inseamni si
inqiri numai ce ai vdzut. Trebuie sd
qi
spui cdte ceva despre ceea
ce ai vFlztJt.
@espre
lucrurile importarte, despre ceea ce te-a
impresionat.)
.
Urmfuegte textul.
Casa pictorului
Nicolae Grigorescu
CAmpina - un ordgel liniqtit, aitemut la pragul munJilor pe-o
colind dezvelitd, bogatd in izvoare de
petrol.
Aici trdieste, intr-o
cdsujd retras6, deparle de zgomotul lumii, cel mai mare artist al
neamului nostru - pictorul
Grigorescu.
in ce lumind fermecitoaxe mi se axatd frumuseJea
lirii
pe
pAnzele acestui maestru! Sub cenui albastre, calde, pe intinse
revdrsdri de plaiuri, pasc turme de oi: un cioban std rezernat in
b6td pe o muche de deal; pdduri ruginite de toamnd igi scuturi
frunza, nori albi, uqori se migci pe
deasupra lor; pe vdi depirtate
sclipesc rduri de argint; cdsuJe albe, vesele se ivesc dintre copaci;
de pe coline coboard incet, alene, boi injugaji la care incercate cu
ffn; intr-un nor de praf
trece
pe
drum o lae de
Jigani;
o
Jdrancd
inaltd, zveltd peseste-agale gi
toarce, ducdnd la pdscut un c6rd de
viJei ...
$i
nu
qtiu
ce aer de bunatate, de linigte
9i
de curatd
gi
indtdtoarc iubire pluteqte
in
jurul
acestei lumi din mnna artistu-
lui - o lume sdnatoasi, in care toate trdiesc: un colliqor de
pajigte,
o tuld sublirc
qi
albi de mesteacdn, o gingaqi floare de c6mp
vii te privesc
din tablou, ili sur6d, ili vorbesc
cu drag,
9i
ce de
lucruri frumoase-Ji
spun de
trara
ta!
Ieqim inseninali
din casa maestrului
ca dintr_o bisericd in
caxe ne-am
rugat. Ni-s plini
inci ochii de_atdta lumind.
(Alexan&u
Vlahuld,
RornA ia pitoreqscd)
'
Cuvinte
Ei
expresii formate
cu ajutorul cuvdntului
,,tablou.,.
tablou (pictutit,
fotografie
cu ramd); priveligte;
peisaj;
des_
crierea urrei privelipti;
a rdmas tablou (1incremenit,
a inlemnit)
'
Se formuldm
impreuni propozilii
cu substantilrrl
..tablou,..
ardtind diferitele
iotelesuri pe
care le are.
a. Pe perete
este prins
un tablou.
b. Priveam
muntele
acest tablou
mhxet.
c. Scriitorul
zugriveqte
un tablou al prirniverii.
.
Alcatuie$te propozi{ii
folosind
cuvintele:
in tqblou,
desDre
t a b I ou. tabl o u ri, tablou ri I or.
Afuituielte
o compunere
despre muzeul pe
care l-ai vizi_
tatr.
De vorbi
cu o frunze
Planul de idei
1. Este
vard.
2. Eu citesc in grddin6.
O frunzd
coboard lin pe pagina
cn4ii.
O
privesc
cu atenJie.
Frunza imi spuae povestea
ei.
3. Rbmasd intre paginile
cdrfii ...
ln sprijinul tiu
incearcd si-Ji imaginezi un dialog cu o fiunzd. Compunerea
aceasta poate cuprinde atdt lapte reale, cdt
gi
imaginare.
.
Sd ne imagindm dialogul.
Micd pasdre verde, de unde ai venit aga, dintr-odatd? Am
aflat eu ci, rureori, zdnele cele bune se preschimbd
intr-o floare
sau intr-o pasdre gi
vin la oameni. Nu cumva eqti zani? Sau egti
o scrisoare pe care mi-a trimis-o toarrna, de undeva de deparle?
... Ce n-aq da sd aflu povestea
tal
- Ai rrca chiar aga de mult?
- Cine a vorbit oare? Nu cumva chiar tu, frunzigoara mea
dragd?
- Ba chiar eu!
gi,
daci ai rdbdare, ili voi istorisi, cat mai pe
scur1, povestea
mea.
(g.a.m.d.)
"
Cuvinte imudite cu subsianti\ul
,,frunze".
fiunzar
(desiq de frunze)
a
Ji,unzd.i
(a rdsfoi)
y'azzl,r
(multime
de ftunze)
frunzos
(cu
fntrne mtlte)
JianziSoard, ftunzuliqd
(o
frurzi alintiti:)
.
Alchtuieste o
propozilie
cu expresia:
,,CAtd
frunzd qi
iarbd".
.
Gdse$te alt cuvent cu care poti inlocui cuvantul
,,frunzi".
Frunzd verde de trifoi
verde de trifoi.
.
Urmdre$te cu atenJie inceputul povestimi
Fruwa, de Emll
G6rleaau. incearcd sA continui povestirca,
imagindndu-li cum se
va lega prietenia inte frunzd
Ei
randunici.
Frunza gi
rdndunica
'@
\-/
-a
deslbcut din mugur. inrr-o dimineald caldi a
inceputului de primdv
ard. Cea dintdr razd de soare s-a impletit pe
d6nsa ca o s6rmi de aur, fdcdnd-o si tremure de fericirea unei
asemenea atingei. Zrua int6i i s-a pdrut
scurt6,
qi
apropierea
nopjii o mahni. Lumina se stinse, recoaxea o ftcu sd se zgribu-
leascd, si se vdre intre celelalte
$i
sd a$tepte, aJipind, pdnd
a doua
zi, venirea soarelui,
Cu ce revdrasre de strdlucire
se ridicd stipdnitorul lumii p6nd
sus, pe cer! Raza se cobori din nou
gi
toattr ziua, incdlzitd, fiun-
za se scdldd in albastrul vdzduhului.
in scurti vreme, se desfbcu mare, verde, mai frumoasi ca
toate, mai sus decat celelalte, tocmai in v6rf.
Un ciripit strdin o mird.
gi
cea dintdi r6ndunicd, venitd de
departe, tdie albastrul ca o sdgeat6, inconjurd copacul de cdteva
ori cu strigite de bucurie ...
(Emil
Gerleanu,
Frunza)
.
Sd incercim o micd poezie
despre cele dou6
prietene.
Ce
titlu se potrivepte?
Stau impreund {Erd fric6:
O frun26..................
de pe
ram
$i
................... rAnduni cd,
Ce-qi are .................. l 6ngi geam.
$i
.................. povestegte
C6te-a vdzut in lumea
Frunza ascult6, se uime$te,
Vi sdnd ci are ..................
Numai dupd ce ai completat singur, cite$te gi
cuvintele din
parantezd.
Alege care sunt cuvintele
cele mai pofrvite (cuibul,
verde, mdrlanlicd, rdndunica, mare, aripioar).
Alcituigte
o compunere despre povestea
unei frunze
folosind planul
de idei.
Povestea piinii
Planul de idei
1. Pe masd este o p6ine
caldi.
2. O rog pe mama s6-mi spunb povestea piinii.
Drumul p6inii
incepe de la bobul de gr6u.
Omul ard cdmpul, seam5r6, secerd, treier6, macind gr6ul.
Din fdina albd se preparb
aluatLrl.
Pdinea se coace in cuptoare.
3. Painea inseamnd muncd
gi
munca cere rspect.
.
Expresii formate cu ajutorul cuviatului
,,p6ine.,.
a intdmpina cu pdine pl
sare (a primi
cu cinste)
a avea pdinea
Si
culilr/ (a
avea puterea)
bun ca pdinea
caldd (foaxte
brm)
se cautd ca pdinea
caldd
(este
foarte c stat)
AJcdtuiegle propozilii
cu aceste expresii.
.
Alcdtuiegte propozifii
folosind cuyintel e; pAineq, pAinii, pe
pdine,
cu pdine, pdinilor.
.
Cuvdnhrl
,,bob"
poate
denumi:
bob (bob
de griu)
bob (plant6
cu pbstti)
bob (sanie joasd
cu volan)
In sprijinul tiu
.
Expresii formate cu ajutorul cuvdntului
,,moard".
altd
Jd.ind.
se macind Ia moard
(s-at
schimbat lucrurile)
ii uerge gura
ca o moard. stricatd
(varbe$t prea
mult)
se bate cu morile de vdnt (face lucruri imposibile, uneori
ridicole - de ris)
Alcituie$te propozitii
cu acest exprsii.
.
Alcatuiette propozifii
folosind cuvintele: piinea,
pd,inii,
pe
pdine,
cu
pdine, pdinilor
.
Cuvdntul
,,bob"
poate
denumi:
bob (bob de greu)
bob (plantd
cu pdstii)
bob
(sanie joasd
cu volan)
.
Expresii formate cu ajutorul cuvAntului
,,moard".
altd
fdind
se macind la moard (s-a:u
schimbat luorurile)
ii merge gura ca o moard stricqtd (vorbegte prea mult)
se bate cu morile de vAfi (face
lucruri imposibile, uneori
ridicole - de rds)
.
Reltus
Nu l i pscste de pe masi
1. Nu lipsegte din aluat
9i
curge.
2. Ioana ... cu
pofti.
3. Principala materie care
intri in aluat.
4
4. Se amestece sau se ... .
5. i n cuptor se ... .
6. E cdutat ca piinea
... .
Alcituiette o compunere despre drumul painii.
O intimplare
fantastici
(imaginad,
ireali)
Compunerea
se poate
baza qi pe
unele lucruri reale (adev6-
rate), dar cel mai mare loc il vor ocupa faptele qi personajele
imaginare. Ea poate
fi un vis (numai
c6 acest lucru il vei
preciza
abia in finalul compunerii).
Plan de idei
1. Un vehicul neobignuit, oameni
neobiqnuili
2. O cilbtorie extraordinard
Popas pe planeta
... (gbsegte
o denumire)
Fel de fel de curiozitdli
Daruri primite
3. Din nou pe pdmdnt (trezirea
din somnul cet addnc la sune-
tul ceasomicului)
ln sprijinut tiu
.
Expresii formate
cu ajutorul cuvdntului
,,ad6nc.,.
groapd
addncd (departe
de suprafald)
a trdi pdnd
Ia addnci bdtuAnefi (a
tr6i r.rlult)
suspin addnc (ventt
din interior)
Iiniste addncd (deplind,
totald)
Ai cAtui e$te propozi l i i
cu acesl e expresi i .
.
Gese$te adjective potrivite pentru
substartivele:
cdletorie
vehicul
oameni
.
Cauti al doilea cuvAnt
stele
rdmurele
pnmart
pisici
Joc
goricel
Alcituilte o compunere despre o intAmplare imaginari.
Un basm
Basmul sau povestea prezintl
intdmpldri fantastice (inchi-
puite,
imaginare, scomite) gi
eroi
(penonaje)
supranaturali, adicd
fiinfe care pot faoe orice; rcalizeazdltcrui mai presus
de puter-
ile omenegti.
intr-un basm fortele binelui se luptl cu rdul, caxe este inviDs
pdni la urmi.
Si incercdm
9i
noi alcltuirca unui scurt basm in care sI zicem
cd este vorba despre un copil rdpit de o
pasixe nemaivdzutd. Titlul
basmului nostru poate
fi chiar numele eroului. Planul va cuprinde
ideile mai importante, incep6nd cu venirea
pe
lume a copilului, cu
cre$terea lui
(de
unde sd se vadl cd era ur bdiat nazddva.n care
crestea intr-o zi cet allii inh-un an
gi
ii uimea pe
tofi din
jur
cu
primejdiile prin care a tebuit sd treacd). Pasirea gi-a
salvat
puii
cu ajutoml lui, iar rdsplata nu a fost deloc micd. ln finalul poveqtii
vedem cd bucuria
pirinlilor
este deosebit de mare.
In sprijinul tiu
Si
basmul, ca orice compunere, are o introducere,
un cuprins
qi
o incheiere. Basmul incepe cu
,,A
fost odat6 ca niciodattr..
,i
se
incheie cu
,,$i-am
lnchlecat pe-o ga
9i
v-am spus povestea
aga.,.
Iati care ax putea fi introducrea
basmului nostru:
,,A
fost odati un mot
ti
o babi. Amandoi triiau undeva
la marginea unei piduri.
$i
erau tare mahnifi ci nu ayeau un copil care si le
mingAie bitrinefite.
Dar iati ci Dumnezu
s-a indurat de ei,,... etc.
.
Proverbe ln care se a-fli cuvdntul
..babd,.:
Casa arde
Si
baba se piqptdnd. (pentru
cineva care se ocupd
de lucruri neinsemnate)
Popa nu toacd de doud ori pentru
o babd surdd. (pentru
cineva neatent care cere sA i se repete cele spuse)
.
Alcdtuiegte propozitii
folosind
cuvintele: mog, moSi, moSii.
Ftr deosebirea intre cuvdntul
,,rn6qii.. -
care inseamnb
,,bitr&rii"
- qi
moqii
-
care lnseamni ptrmenturi.
in prLna
situalie
rostim mai apisat prima
silabd a cuvdatului,
in a doua situalie
rostim mai apdsat sau accentudm cea de-a doua silabtr.
.
Dumitrel
avea scris numele
unui frumos basm rominesc oe
o frgie de hdrtie. Fratele sdu mai mic a rupt felia. incearca shl
aju{i pe
Dumitrel sd ordoneze silabele
pentru
a afla titlul basmu-
lui.
! q! l
eRAsr-l EEl l E! EM
&s
E@E
Tfanscrie introducrea
basmului de mai
cuprinsul pi
incheierea aia cum ifi imaginezi.
sus, apoi scri e
intr-un orag al viitorului
lncearci
si construiegti, imaginar, un oraq in care totul str fie
exhaordinar Fiind oragul creat de tine, totul va fi rAnduit dupd
bunul tdu plac.
Deci poJi reda un oraq aqa cum il visezi tu, sau poJi porni de
la un desen. Sd ne inchipuim cd ai terminat de colorat planqa
,,Strada
mea". O priveqti
cu atenJie
$i
dintr-odata totul se mipc6,
se insuflelegte. Planpa prinde
viaf5.
Idei
pentru plan
Despre strdzile
qi
vehiculele oraqului
Despre locuiujele oamenilor
Despre spaJiile de
joacd
Despre oameni qi preocupirile
lor
Despre iluminatul oragului
Despre grddinile
oraqului
Despre roboti gi
serviciile pe care le fac ei
Despre muzica oragului
intoarcerea la realitate
'Translormd
substantivele date in adjective. Include-le in
propozilii.
frumusele - frumos - copil ftumos
bundtate - bun om bun
riulate
uralenie
cSlduri
rotunjime
mdndrie
'
Gdse$te intrebarea din
poveste.
are zbor el ca
Sd nu vartul
91
ta ca sau gerdul?
.
Alcdtuie$te propozilii despre: rdndunicd, barzd,
flori,
pomi, ptnaLnd,
verbele la timpul viitor.
.
Afld deosebirea intre cuvintele
,dupd"
9i ,de
pe".
Exemplu: a luat stiloul de pe
barrcI. Este dupi dulap. L-a
luat pe
dupi
gat.
Veneam unul dupi altul. Cdinele s-a luat dupi
st.ipan. A venit dupi-masi sau dupi o sdptdmend. Face dupi
cum i l tai e capul . A pl ecat dupi heburi .
Alcituiegte o compunere despre oragul viitorului.
I . - . .
Intalnirea cu un
personaj
din basme
Cred cd momentul cel mai potdvit pentru
intehirca cu un
personaj
din basme ar fi seara, dupb ce ai terminat de citit o
poveste. inchizi cartea, inchizi ochii
9i
dintr-odatd ...
Idei
pentru
un plan
Unde
Si
card te-ai intilnit cu un erou din basme?
Ce
Ii-a
povestit?
Pe unde te-a
putat gi
ce ai vdz]0.tj
Cu ce impresii ai rdmas?
ln sprijlnul tiiu
Te poli intalni cu: o zdnd, Albd ca Zdpada, un
pitic,
Motanul
incdlJat, Prdslea cel Voinic,
IJrsul
pdcdlit
de rulpe, Capra,
lugulea,
Muma-pddurii, Zmeul, Fdt-Frumos etc.
.
Cuvinte iuudite cu substantiwl
,Jis"
vrsare (denumirea
faptului de a visa)
un lucru visat
(doit)
vr'sdtor (om inclinat spre visare)
.
Alcbtuiegte propozilii
folosind
cuvintele: in vis, de vis,
vise Io4 visd.tor, visdnd.
.
Completeazd comparatiile.
al bd ca.................................
si ngur ca
negru ca ..................,...........
i ntunecat ca ..,..................,......
f r i cos ca . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . , . . .
nepot ol i t ca . . . . . . . . . . . . . . . . . . , , . . . . . . .
.
Gdse$te titlul a doud
poveqti
scrise de lon Creang6:
cu3
"o3
or a
cn2
Alt compunri
la-4:t)
ur
Rimas bun, doamnd invildtoare!
Comprmerea este un g6nd
de mulfumire pentru invtlbtoarea
carc
Jia
indrumat primii pa$i in tainele invdtirii.
Shiduiesie-te ca prin
aceasti lucnre si n-o ez,amiLgegai.
Idei
pentru plan
Prima intilnire
Amintiri legate de Abecedar
Activitdti pldcute
desfigurate
Fapte, int6mpldri (excwsii,
sefteri, olimpiade etc.)
invdjituri desprinse
Gdnduri la sfirgitul claselor
primare
in sprijinul tlu
.
ln aceasti compunere va tebui si
povestegi
unele amlntirl
din cei patu ani pteculi aldtrri de inv{ftoarea ta. Amlntlrlle sunt
povsdd
dspre r'hte pruprle.
.
in compunere folosegte
gi
cwmtele: in anul, la anul, acum un
a
,c1tu
a in wmd, deunan, dupd un an, de ani
gi
ani, ande an,
intr-un an, cu anii.
Al cdtui este o compunere cu ti l l ul
,,Ri mas
bun doamni
invdlitoare".
Patria noastri
Ce-1i doresc eu
tie,
dulce
Rominie,
lara
mea de
glorii, jara
mea de
dor,
BraJele nervoase, arma de
tirie,
k tcutu-ti maxe, marc viitor!
MihnEnnrrsloq
Ce-li dorc:c
eu
lie,
dulce Romdnie)
Scrie aceasti compunere, gdndindu-te
la lrtejta shdbuni
evocatd
in lecfiile
de islorie,
la ftumusefle qi
bogdlrile pdmhnnrlui
nostu
oglindite in lecliile
de geogmfie.
Nu uita excuniile
ficute! GAndegte-
te b Aumuselea
cantecelor qi poeziilor
create de poponrl
nostru, in
graiul
dulce romdnesc.
Cu aceste ganduri
frumoase,
aduni_ti
ideile inh-un plan.
Dacd vrei, pofi
fine
seama gi
de ideile urmitoare:
Patria
noastrd - Romdnia
Frumusetile gi
bogdtiile patriei
Trecutul
de vitejie
al neamului
romdnesc
Poporul
-
virtulile
sale (lnsugirile)
Mdndria de a fi rom6n
Romdnia
-
tartr
europeani
.
Spunem patrie,
Jar[,
moqie (vezi
versul din poezia
Scrisoarea
III, deMihai Eminescu:
,,N-avem
ogti, dard iubirea
de
mo$le e un zid").
.
Din familia
cuvdntului
,,pahia,.
reline cuvintele:
patriot (cel
ae-gi irrbe$te patria).
pqtriotism
(dragostea
gi
devotamentul
fati de patrie).
ln sprijinul tiu
.
inainte
de a incepe sd scrii compunerea,
cite$te
cateva ftag_
mente lilerare
despre patrie pi
popor.
Lecturi
litrare
{ara-
Poporul
tlupd AluaruIru Wahuld
,4
e,,%
^
pdstrat in seogele oostru vitejia celor doua
popoare
mari din care ne tragem.
$i
nu odati, in zbuciumul
atetor veacur:i, ne-am ardtat urmasi wednici. De atunci au hecut
doud mii de ani. Multe rdzboaie am al,lrt
$i
multe nenorociri
ne-au cdlcat in wemea asta. Vijelii cunpliie au trecut peste noi,
la toate am
tinut
piept,
$i
nu ne-am dat,
S-aici
am stat. Ca trestia
ne-am indoit sub v6nt, dar nu ne-am rupt.
$i-am
rdmas stipfi
pe mogioara noastrS.
$tie
numai bunul
Dumnezeu cu c6t singe ne-am
pHtit noi pdmdntul
acesta, scump
tuturor romanilor, scump
pentru fiumuselea
si
bogdliile lui, scump
pentru faptele m[re1e
gi indltdtoare care s-au
petrecut pe el.
Odihneascd-se-n pace gloriosul
$tefan
ce n-au fost spuse-n
de$ert cuvintele mandrc
9i
inlelepte pe care ni le-a l6sat cu limbd
de moarte:
,,Daci
dugmanul vostru ar cere legdminte ruginoase de la voi,
atunci mai bine murifi prin sabia lui decdt sd fi{i privitori
impildrii
qi
ticdlogiei
}drii
voastre."
poporul
@
{C eea ce se ridicd
mai luminos gi
mai sfiint in mijlocul
amintirilor
mele, podoaba
cea mai aleasi
gi
mai mdndrd_ntre
podoabele
Jirii,
este poporul
romaresc.
in sufletu-i larg,
nespus
de duios,
trecut prin
focul atdtor
suferinte
am gisit
izvorul
curat
al frumoaselor
lui cdntece gi
tot intelesul istoric
al trliniciei
noas-
tre pe
acest plment.
ln marea lui putere
de munc5,
de lupte
Si
de
rdbdare,
ln mintea lui treaztr gi-n
inima lui caldd am gtrsit
sprijin_
ul speranlelor
noastre
9i
dezlegarea
lnaltei
chemlri
a neamului
nostru,
ll umriresc
ou gindul
de-a lungul
veacurilor,
il vid cu
pieptul
dezveliX
in bdtilii
muncind
ca sd plIteasod
d.{rile,
clz8nd
9i
ridic6ndu-se
iar, murind
ln ges qi
ren6sc6nd
ln munJi, pururea
tdntrr, pururea
mdadru,
cu toate nevoile
ce-au vlut sil rapuie
_
gi
mtr-ntreb
ce popor
a alut pe
lume o soartd mai apriga gi
mai
zbuciumatI,
ce neam
de oameni
a stat mai viteaz gi
mai lnfteg in
fafa
atator dureri!
Unde-ar fi ajuns el astizi dac-ar
fi fost ldsat in pace!
...
Suferintele
au pus
o bldndele
divini pe
figura
Jiranului
nostru. Inima lui e plini
de mil6 pentru
cei nenorocili gi
limba
lui
e dulce qi plini
de mdngdieri.
lntr-o
1artr
aga de frumoasE,
c-un uecut aga de glorios,
in
mijlocul
unui popor
at6t de degtept, cum
si nu fie o adevtrrati
religie iubirea
de patrie gi
cum si nuli ridici fruntea,
ca falnicii
stuAmogi
de odinioaxi,
mAndru
c6 poli
sprme:
,,Sunt
rom6n!,.
(dupi
Alexa.ndru
Vl aht46, Romdnia pitoreasc
Dundrea
(descriere)
dupd Alexandru Wahuld
\%u.pr"u
""
lusd ticut6, vasti, solemnd. Luceferi mu{i
iasar ln flrndul apei
qi
tremurd
pe valuri. Sub tainica mdngdiere a
lunei, Dunarea calcd-ntre
pdduri,
care-i aduc aminte de
izvoarele-i depidate,
pare cd viseazd. Cdte-a mai vdzut,
Doamne,
$i
cate mai
Stie
Dundxea asta a noastrd - c6nd ar sta ea
sd le povesteascb pe toate! . .. Din vremuile tulburi, de
pe cAnd
pdminhrl nu-gi agezase incd neamurile-n granili hotdrate, roiau
popoarele pe malurile ei atrdgdtoare.
$i
n-a fost impdrat mare sb
nu-gi poarle pe-aici doru-i de cucerire. N-a fost co! de lume in
care sd nu fi stribdtut faima
,,Frumosului
Istos", fermecdtoarele
legende ale acestui minunat fluviu, la care se inchinb at6tea
noroade
qi
a cdrui apd scrie Sofocle - avea in credinJele celor
vechi darul de a spdla de
pdcate
... Crai din toate
pdrfile lumii
Si-au
nipustit pe aici oqtirile-n rdzboaie, din std$nicia cerora s-
au ldmurit cele mai mari evenimente din istoria omenirii.
Pe clrumu-i lung de 3000 de kilometri, Duntuea dd vial6la 30
de oraqe, din care trei sunt capitale; soarbe 120 de rduri, sparge
doud
girui
de munli
$i
in falnicu-i mers spre mare, i$i ascultd
gloria cdntatd-n
gase
limbi; dar doina, ad6ac migcitoare, doina
RomAniei, o farmecd intr-atita, cd-si dd acestei
tdri
cea mai fru-
moasb
9i
mai bogati
jumitate
din stdpadrea valurilor ei. Nici nu
se putea
visa un dax mai prelios gi
mai binelbcdtor penhu
Datria
noastrd ...
Alcituieqte
o compunere
cu tiflul
patria
mea.
Nu uita aceasti poveste pe
care am scris_o penhu
tine.
$i
ori
de cdte ori vei fi in irnpas,
adu-fi aminte de mine
gi
eu voi veni
neintaxziat.
Vom regdsi
impreund
BUCURIADE
A SCRIE COMPUNERI
...
Vacanld pldcutd!
CUPRI NS
Ce trebuie si cunoagtem despre scrierea
unor compuneri
1. Ci t i nd mul t vei i zbut i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2. Vei putea
scrie frumos, adeverat
9i
convingetor numai
despr e ceea ce cunogt i . . . . . . . . . 6
3. Lasd-ti imaginatia (inchipuirea)
sd zboar e!
. . . . . . . . . 7
4. Cuvi nt e
gi pr opozi t i i
. . . . . . , , . . 13
5. Despre i nsu$i ri . . . . . . . . . . . . . .15
6. Expr esi i poet i ce. .
. . . . . . . . . . . 19
7. Despr e ce
pot i
scr i e? . . . . . . . . . 2O
8. Fi ecar e compuner e ar e un t i t l u . . . . . . . . . . 23
9. Pdr j i l ecompuner i i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
10. Respect d al i neat el e . . . . . . . . . . 2A
11. Despr e i nt r eber i
9i
r espunsur i . . . . . . . . . . . 29
'12.
Timpul in care se
petrece
aqiunea.
Ti mpul
povest i r i i
. . . . . . . . . . . . . 30
13. Nu r epet a acel eagi cuvi nt e! . . . . . . . . . . . . . 31
14. Esentialul
9i
amdnuntele . . . . . . . . . . . . . . .33
' 15.
Nu t e r l t eci ! . . . . . . . 34
16. Fi i at ent cum scr i i ! . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . 35
17. Un
pl an
bun, o compunere buna . . . . . . . . . . . . . . . . .
-36
' 18.
Tnai nt e de a scr i e, gande$t e!
. . . . . . . . . . . . 37
invdlim si scriem compuneri
A sosi t t oamna . . . . . . . . 39
Toamna i n l i vadd . . . . . . . . . . . . . . . 4' l
Prima zi de
gcoald
. . . . . . . . . . . . . .42
Ci ne al earge dupe doi i epuri ... . . . . . . . . . . . . . .44
Minciuna
are picioare
scurte
O
povesle
cu Mo9 Crdciun
Plecarea
Daserilor
Sfargit de toamne
lepurele gi
ariciul
Greierele gifurnica
.46
.48
.50
Ni nge . . .
.52
54
Cainele
meu
57
Colegul meu de bancd
59
61
62
o5
Vul pea . . .
De vorbi cu fulgul
de nea
O lntamplare
din vacanle
68
70
71
Vulpea gi gaina
Veverita . .
Pisica mea
Ghiocelul
A sosil primdvara!
De vorb6 cu o randunicd
. . . . . . . . . . . 78
Mama,
fiinta cea mai dragd
I nvet 6l oar ea
mea . . . . . . .
83
88
65
98
Ploaia . . .
O fapte bune
Grddina gcolii
Cartea, prietena
mea
Oameni
9i
fapte
din trecut
103
106
O vizitd la un muzeu
De vorbe
cu o frunza
. . . . . . . 110
. . . . . . . . . 115
108
Povestea peinii
O intamplare
fantastici
Un basm
.
lntr-un orag al viitorului
116
118
lnt6lnirea
cu un
personaj
din basme
Rdmas bun, doamnd
i nvat et oar e!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12O
Patria noastrd
,,,,rtWffi-
r{!,w*w|f{-
'ltf{l;
,?'r-1
\gt
';;ifi
i't.:;