Sunteți pe pagina 1din 25

1

INTRETINEREA SI REPARAREA
STRUNGULUI NORMAL
SN-400
2
CUPRINS
CAPITOLUL I ARGUMENT
CAPITOLUL II INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGULUI
NORMAL SN-400
II.1. Strunguri generaliti
II.!. "e#$rierea #trungului n%r&al SN 400. Cara$teri#ti$i te'ni$e
II.(. Si#te&e )e re*aratii
II.4 Categ%rii )e lu$rari )e intretinere #i re*aratii
II.+. N%r&ati,ele )e re*aratii
II.-. Pr%$e#ul te'n%l%gi$ )e re*aratii
II... N%r&e )e te'ni$a #e$uritatii &un$ii
CAPITOLUL III. /I/LIOGRA0IE
CAPITOLUL I1. ANE2E
3
CAPITOLUL I

ARGUMENT
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neantrerupta a
suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din
aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si
starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a
insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care
determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita
cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal
muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca
iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive , maresc perioada dintre reparatii si reduce cheltuielile
pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar
de muncitori calificati.
auza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. !arimea uzarii in unitatea de timp si
caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor
superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de
deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii
factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.
"deseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in
procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei
oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se
distrug de obicei ca urmare a strivirii."cest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana
, cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie ,
sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si
strivirii.In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii:
lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
#rganele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase."semenea defecte sunt:
-alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de
exploatare a pieselor$
-alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor$
-utilizarii unei metode nerationale de imbinare a pieselor$
4
-datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare$
-alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de
frecare$
-rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a
masinii,utilajului sau instalatiei.
%xploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
&revenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. resterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor,
controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
#btinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea
marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor."ceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea
preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de
exploatare ale masinilor-unelte.

5
CAPITOLUL II
INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGULUI NORMAL
SN-400
II.1. STRUNGURI GENERALIT34I
!a'inile de strunjit, sau strungurile, sunt ma'ini-unelte destinate prelucr(rii
suprafe)elor de revolu)ie prin procedeul strunjirii , la care mi'carea principal( de a'chiere
este o mi'care de rota)ie executat( de pies(, iar mi'carea *sau mi'c(rile+ de avans este
de regul( o mi'care de transla)ie executat( de scul(, cu)itul de strunjit.
Clasificarea #trunguril%r se poate face dup( criteriile generale de clasificare a
ma'inilor-unelte, dar 'i dup( unele criterii specifice, dup( cum urmeaz(:
- dup gradul de universalitate, exist(:
- strunguri universale *longitudinale, frontale, revolver, carusel+$
- strunguri specializate *de detalonat, de strunjit arbori coti)i, de prelucrat
suprafe)e poligonale etc.+$
- strunguri speciale$
- dup poziia arborelui principal, se deosebesc:
- strunguri orizontale$
- strunguri verticale$
- dup gradul de automatizare, se cunosc:
- strunguri cu comenzi manuale$
- strunguri semiautomate$
- strunguri automate$
- dup numrul arborilor principali, exist(:
- strunguri monoax$
- strunguri multiaxe$
- dup numrul sculelor utilizate simultan, pot fi:
- strunguri monocu)it$
- strunguri multicu)ite$
- dup mrime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele 'i foarte grele$
-dup precizie, strungurile pot fi de precizie normal($ sau de precizie ridicat(.
6
II.!. "ESCRIEREA STRUNGULUI NORMAL SN400. CARACTERISTICI TE5NICE
,trungurile normale sunt denumite 'i strunguri universale, ca urmare a faptului c( ,
pe astfel de ma'ini -unelte, pe l.ng( opera)iile de realizare a suprafe)elor de revolu)ie
*cilindrice, conice+ 'i plane se pot realiza 'i suprafe)e elicoidale * filete+.
Dimensiunile caracteristice ale strungurilor normale *parametrii strungurilor normale+
sunt :
diametrul maxim de rotire peste batiu,
diametrul maxim de rotire peste c(rucior,
distan)a maxim( /ntre v.rfuri.
0n func)ie de aceste dimensiuni caracteristice, strungurile normale se pot clasifica /n
mai multe grupe :
strunguri mici -cu diametrul maxim de rotire peste batiu mai mic de 123mm
strunguri mijlocii- ce permit prelucrarea unor piese cu diametre /ntre 123-
433mm
strunguri grele-pentru piese de diametre mai mari de 433mm
0n figur( este prezentat( forma constructiv( 'i principalele p(r)i componente ale unui
strung normal
&e batiul 5 , prev(zut cu ghidaje longitudinale, se deplaseaz( c(ruciorul 1 pe care se
afl( sania transversal( 6 'i sania portcu)it 2. &e batiul strungului se afl( montat( p(pu'a
fix( 7, /n care se g(sesc mecanismele cutiei de viteze 'i arborele principal al strungului, la
cap(tul c(reia se afl( platoul 8, pe care se prinde semifabricatul de prelucrat. ,ub cutia de
viteze se afl( cutia de avansuri 'i filete a strungului care ac)ioneaz( axul avansurilor 4 'i
'urubul conduc(tor 9 .
&(pu'a mobil( :, care se poate deplasa pe ghidajele batiului , manual la strungurile
mici 'i mijlocii 'i mecanic la strungurile grele , serve'te pentru sprijinirea semifabricatelor
lungi sau pentru opera)ia de burghiere , burghiul fiind montat /n pinola 53.
!i'carea principal( I o execut( semifabricatul , iar mi'c(rile de avans longitudinal II 'i
transversal III le execut( scula * cu)itul de strung+ montat( /n portcu)itul saniei portscul(.
7
!i'carea I; este o mi'care de pozi)ionare a saniei portcu)it, iar mi'carea ; este o mi'care
de avans manual a saniei portcu)it.

<ipul
strungului
aracteristici
principale
<uratia axului
principal,
rot=min
"vansul
longitudinal,
mm=rot
"vansul transversal,
mm=rot
5 1 7 8 2
,>-833 h?833 mm 51$ 52$ 59$ 18$ 3,36$ 3,34$ 3,53$ 3,386$ 3,323$ 3,3:2$
L?:23 mm 73$ 74$ 86$ 3,51$ 3,58$ 3,56$ 3,391$ 3,535$ 3,557$
L?5333 mm 24$ :6$ 96$ 3,54$ 3,13$ 3,11$ 3,516$ 3,523$ 3,5:3$
L?5233 mm 513$ 523$ 542$ 3,18$ 3,14$ 3,71$ 3,548$ 3,137$ 3,116$
L?1333 mm 173$ 732$ 743$ 3,76$ 3,83$ 3,88$ 3,127$ 3,733$ 3,783$
&?:,2 @A 843$ 633$ :62$ 3,84$ 3,26$ 3,67$ 3,764$ 3,836$ 3,821$
922$5133$5233 3,:1$ 3,43$ 3,44$ 3,236$ 3,633$ 3,643$
3,96$ 5,51$ 5,14$ 3,:96$ 3,451$ 3,938$
5,88$ 5,63$ 5,:6$ 5,351$ 5,133$ 5,76$
1,18$ 1,44$ 7,21 5,618$ 1,318$ 1,:1
,trungul normal se executa in trei variante constructive, ce se deosebesc intre ele
numai prin distanta dintre varfurile strungului, si anume :23, 5 333, 5 233mm.
&atul strungului sustine celelalte subansambluri.
Bhidajele patului strungului de forma prismatina si plana folosesc la ghidarea saniei
caruciorului si a papusii mobile.
&atul srungului se executa din fonta cenusie si se rifidizeaza printr-o serie de
nervuri in forma de C.
&apusa fixa*cutia de viteze+este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru
prinderea si actionarea semifabricatelor$ ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul
careia este montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de
la motorul electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
<ransmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face
prin intermediul a patru curele trapezoidale.
el mai important element al papusii fixe il constitue arborele principal. %l se
executa tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de
bare. La extremitatea din dreapta, arborele principal este prevazut la exterior fie cu filet, fie
cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a
semifabricatelor *universal, platon etc.+.
onstructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal
si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice
si a calitatii suprafetelor prelucrate.
&apusa mobila se compune din corpul propriu-zis, pinola si roata de mana. &inola
se deplaseaza axial, in vederea prinderii semifabricatului sau a realizarii avansului sculelor
prinse in alezajul conic al pinolei, prin intermediul unui surub si al unei piulite, precum si al
rotii de mana. &inola poate fi fixata in pozitia dorita cu ajutorul parghiei.
&apusa mobila se poate deplasa manual de-a lungul ghidajelor strungului, fixandu-
se in pozitia dorita cu ajutorul unei bride si al suruburilor de fixare.
8
orpul papusii mobile poate fi deplasat fata de placa suport in directie transversala, pentru
strunjirea conica*inclinatie maxima 52D+a pieselor lungi.
utia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru aschiere si
filetare.
utiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent pentru gamafiletelor si a
avansurilor frecvent utilizate. &entru restul cazurilor se utilizeaza rotile de schimb.
utia rotilor de schimb serveste pentru transmiterea miscarii de la cutia de viteze la
cutia de avansuri. utia cu lira rotilor de schimb contine un inversor si una, doua sau trei
perechi de roti dintate de schimb, cu ajutorul carora se poate obtine aproape intreaga
gama a filetelor standardizate *metrice, AhitEorth, modul si diametral &intch+.
aruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a-i asigura
miscarile de avans necesare. "cesta este format din cutia caruciorului, sania longitudinala,
sania transversala, placa rotitoare, sania portcutit cu roata de mana si portcutitul.
Fara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la transmiterea
miscarii de la cutia de avansuri si filete la carucior. Fara avansurilor se utilizeaza in cazul
strunjirii, iar surubul conductor in cazul filetarii.
!otorul electric de actionare a strungului este un motor trifazat cu turatia
nereglabila. Legatura dintre motorul electric si cutia de viteze se face prin intermediul unei
flanse.
Instalatia de racire-ungere este formata din motorul electric, avand pe acelasi
arbore montata o pompa, un rezervor, un filtru, conductele prin care se aduce lichidul la
racire in zona de aschiere si un robinet.
utia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea si
actionarea semifabricatelor$ ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul careia este
montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul
electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
<ransmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face
prin intermediul a patru curele trapezoidale.
el mai important element al cutiei de viteze il constitue arborele principal. %l se
executa tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de
bare. La extremitatea din dreapta, arborele principal este prevazut la exterior fie cu filet, fie
cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a
semifabricatelor *universal, platon etc.+.
onstructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal
si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice
si a calitatii suprafetelor prelucrate.
9
II.(. SISTEME "E REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe sisteme ,
principalele fiind urmatoarele :
-,istemul de reparatii executate dupa necesitate -dupa acest sistem ,masina se repara
atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza
uzarii avansate a pieselor.
-,istemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia unei
revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia urmatoare
,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele
necesare.;olumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
-,istemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a masinii din
functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade stabilite,independent de
starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente
la termenele stabilite.
-,istemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat
mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor.
&e baza acestor uzari in si in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii *structura ciclurilor de reparatii+ .
"vantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a reparatiei si a
planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
"cest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii
II.4 CATEGORII "E LUCRARI "E INTRETINERE SI REPARATII
&otrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria
constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a+-Revizii tehnice
b+-Reparatii curente
c+-Reparatia capitala
a6Re,i7ia te'ni$a - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa inaintea unei
reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor lucrari
de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Li#ta )e lu$rari )e re*aratii $e #e e8e$uta $u *rile9ul re,i7iil%r te'ni$e
5. Determinarea elementelor cu uzuri avansate
1. %xecutarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor
7. ;erificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie
8. ;erificarea instalatiei de racire si ungere
10
2. Remedierea defectiunilor *care nu necesita consum mare de manopera+
6. ;erificarea parametrilor de lucru ai masinii
:. ;erificarea instalatiei electrice
4. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul zilelor de
sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
:6-Re*aratia $urenta-R$-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic
potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari
locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau
subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de gradul II ,in functie de
marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de importanta lucrarilor
executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite.
Li#ta )e lu$rari $e #e e8e$uta $u *rile9ul re*aratiil%r $urente )e gra)ul I ;
5. Deconectarea masinii de la retea
1. Demontarea partiala a masinii
7. uratarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina
8. ,ortarea pieselor pe categorii *intocmirea constatarii +
2. uratarea ghidajelor de rizuri si lovituri
6. ;erificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic
:. ;erificarea si repararea instalatiei de ungere
4. ;erificarea si repararea dispozitivelor de protectie
9. !ontarea masinii,efectuarea reglajelor
53. &robarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii
55. Reconditionarea pieselor uzate *inclusive ghidaje +
51. onfectionarea de piese noi
57. <ransportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara
58. ;erificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric
52. Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate
56.uratirea,verificarea motoarelor electrice

Li#ta )e lu$rari $e #e e8e$uta $u *rile9ul re*aratiil%r $urente )e gra)ul II
5.;erificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura
1.Demontarea partiala a masinii * la locul functionarii+
7.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii
8.uratirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii
2.,ortarea pieselor pe categorii *intocmirea constatarii+
6.Repararea sistemului de racire si ungere
:.Repararea sistemului de actionare hidraulic
4.Repararea dispozitivelor de protectie
9.!ontarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii
53.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor
55.;erificarea preciziei masinii conform normelor
51.;opsirea masinii
57.Reconditionarea pieselor uzate *inclusive ghidaje +
58.Reconditionarea ghidajelor
11
52.onfectionarea de piese noi
56.<ransportarea subansamblelor de la,respsctiv la,locul de functionare al masinii
5:.;erificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric
54.Repararea motoarelor electrice
59.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate *intrerupatoare,elemente de siguranta,butoane
de comanda +
13.Inlocuirea conductorilor uzati
15.Repararea lampii de iluminat
11.!ontarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri
17onfectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric
$6-Re*aratia $a*itala -R<- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa
expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca scop readucerea
caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea
iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.
Li#ta )e lu$rari $e #e e8e$uta $u *rile9ul re*aratiil%r $a*itale
". &artea mecanica
5.;erificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura
1.Demontarea completa a masinii in parti componente
7.uratirea ,spalarea ,stergerea pieselor
8.,ortarea pieselor pe categorii *intocmirea constatarilor+
2.Repararea sistemului de actionare hidraulic
6.Repararea sistemului de ungere si racire
:.Repararea dispozitivelor de protectie
4.!ontarea pe subansamble si montarea generala a masinii
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor
53.;erificarea preciziei masinii conform normelor
55.hituirea si vopsirea masinii
51.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare
57.Reconditionarea pieselor uzate
58.Reconditionarea ghidajelor
52.onfectionarea de piese noi
56.<ransportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare
ii. &artea electrica
5.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si verificarea
aparaturii
1.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice
7.;erificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
8.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate
2.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund
6.!ontarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor
LI,<" LCR"RIL#R &% "<%B#RII D% R%&"R"<II ,&%IGI%
12
#><I>C<CL LCR"RII Rc I Rc II R@
5 1 7 8
F"<ICRI
5. curatirea ghidajelor de rizuri si lovituri
1. tusarea ghidajelor
7. tusarea,rectificarea sau rabotarea ghidajelor
8. inlocuirea cremalierei sau frezarea locasului cremalierei
H
H H
H
H
!%,%
5. curatirea cu pila si cu sabarul a suprafetei mesei
1. reconditionarea canalelor I<J pentru prinderea pieselor
7. rabotarea suprafetelor mesei
8. reglarea penelor si a placilor de reazem
2. tusarea penelor si a placilor de reazem
6. inlocuirea penelor si a placilor de reazem
:. tusarea ghidajelor
4. tusarea,rectificarea,frezarea sau rabotarea ghidajelor
9. frezarea locasului cremalierei
53. inlocuirea cremalierei
55. inlocuirea bucselor surubului de deplasare
51. inlocuirea piulitelor surubului de deplasare
57. inlocuirea surubului conducator
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
HH
H
H
H
H
!#><"><I, #L#">%
5. curatirea ghidajelor de lovituri,rizuri,etc.
1. tusarea ghidajelor
7. rabotarea,frezarea sau tusarea ghidajelor
H
H H
H
C<II D% ;I<%K" , C<II D% ";">,CRI
5. inlocuirea garniturilor
1. reglarea jocului in lagare
7. tusarea lagarelor
8. inlocuirea cuzinetilor
2. inlocuirea a 53L din bucse si rulmenti
6. inlocuirea a 73-83L din bucse si rulmenti
:. inlocuirea a 23-63L din bucse si rulmenti
4. curatirea rizurilor fusurilor axelor principale
9. rectificarea fusurilor axelor
53. inlocuirea a 53 L din axe
55. inlocuirea a 73-83L din axe
51. rectificare con morse la axele principale
57. ajustarea suprafetei frontale a dintilor rotilor comutabile
58. inlocuirea a 53L din rotile dintate
52. inlocuirea a 73-83L din rotile dintate
56. inlocuirea bucselor,bolturilor,furcilor,fixatorilor penelor de la
dipozitivele de comutare a vitezelor sau avansurilor
5:. reconditionarea cuplajelor cu gheare
54. inlocuirea cuplajelor cu gheare
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
13
59. reglarea cuplajelor cu frictiune
13. inlocuirea discurilor ,ferodourilor de la cuplajele cu frictiune
15. inlocuirea penelor,fusurilor,manetelor de la dispozitivul de
comanda al cuplajului
11. inlocuirea cuplajelor
17. reglarea franelor
18. inlocuirea ferodoului franei
12. inlocuirea panglicii franei
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
,I,<%! D% C>B%R%
5. verificarea sistemului de ungere
1. inlocuirea garniturilor
7. reglarea distribuitorului de ungere
8. reglarea armaturilor
2. inlocuirea armaturilor
6. inlocuirea a o parte din conducte
:. curatirea sorbului si filetelor
4. inlocuirea elementelor de filtre
9. inlocuirea lagarelor pompei de ungere
53. rectificarea fusurilor axului pompei de ungere
55. tusarea corpului si a capacelor pompei de ungere
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
"<I#>"R%
5. inlocuirea garniturilor de piele la bolturile cuplajelor elastice
1. inlocuirea bolturilor
7. inlocuirea cuplajelor
8. restrunjirea suprafetelor rotilor de curea
2. refacerea profilului canalelor la rotile de curea trapezoidala
6. repararea dispozitivului de intindere a curelelor
:. inlocuirea rotilor de lant
4. inlocuirea lanturilor
9. repararea aparatorilor
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
H
II.+. NORMATI1ELE "E REPARATII

In tara noastra sunt elaborate normative in care masinile sunt evidentiate pe
subgrupe ,tipodimensiuni,precum si in functie de parametrii tehnico-economici ai acestora.
In normative sunt prevazute pntru fiecare masina in parte durata de serviciu
normata ,ciclul de reparatii si intervalul dintre interventii *in ore de functionare+ , numarul
interventiilor intr-un ciclu de reparatii capitale posibile de executat,timpul de stationare in
reparatii, timpul necesar pentru executarea reparatiei si costul reparatiilor .

CICLUL "E REPARATII
iclul de reparatii reprezinta perioda de timp,in ore lucrate , intre doua reparatii
capitale sau ,pentru masina noua ,de la darea ei in exploatare pana la prima reparatie
capitala.Durata ciclului de reparatii este fixata pentru fiecare tip de masina in normative de
reparatii in functie de orele de functionare.In general,un ciclu de reparatii cuprinde o
reparatie capitala ,1-7 reparaii curente de gradul II, 6-51 reparatii curente de gradul I si 1:-
:1 revizii tehnice,in functie de tipul productiei
,tructura ciclurilor intre doua reparatii
14
>r
crt
Denumirea
utilajului
Lucrari de reparatie si intretinere tehnica
,uccesiunea lucrarilor
>umarul
reparatiilor
Rt Rc
5
Rc
1
RM
3 5 1 7 8 2 6
5 ,> 833 RM-Rt-Rc
5
-Rt-Rc
5
-Rt-Rc
5
-Rt-Rc
1
-Rt-Rc
5
-Rt-
Rc
5
-Rt-Rc
5
-Rt-Rc
1
-Rt-Rc
5
-Rt-Rc
5
-Rt-Rc
5
-RM
51 9 1 5
Durata de serviciu normata *ani+ ?15 , nr. de ore?513333, nr.de schimburi?7, intervalul
dintre interventii : RM-73 333, Rc
1
-53 333, Rc
5
-1 233, Rt-5 123 $numarul de interventii pe
ciclu complet : RM-5 , Rc
1
-1 , Rc
5
-9 , Rt-51 $ timpul de stationare in reparatii *zile
lucratoare+ : RM?15 ,Rc
1
?57 , Rc
5
?6 , Rt?5.
iclul de reparatii pentru ,> 833
RK RK
Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
Rc1 Rc1 Rc1 Rc2 Rc1 Rc1 Rc1 Rc2 Rc1 Rc1 Rc1 Rc1
II.-. PROCESUL TE5NOLOGIC "E REPARATII
&rocesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
-proces tehnologic de reparatie individual
-proces tehnologic de reparatie pe subansambluri
&rocesul tehnologic de reparatie a strungului ,> 833 cuprinde urmatoarele operatii:
-primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior
-demontarea in piese componente
-spalarea pieselor
-constatarea defectelor si sortarea pieselor
-intocmirea documentatiei de reparatie
-repararea pieselor si a echipamentului electric
-montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor
-asamblarea utilajului
-rodajul,controlul si receptia utilajului
-vopsirea
-predarea utilajului la beneficiar
&regatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie
&rimirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al
atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. ontrolul tehnic
al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. u aceasta ocazie se
15
urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si in
sarcina. "ceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul
procesului tehnologic de reparatie. "ceasta operatie trebuie sa fie precedata de:
-studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective$
-stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai
mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. &entru stifturi,
bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare.
"rborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor
la depozitare. Fatiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare.
%le se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci
daca sunt conditii.
elelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate
pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa
nu se deterioreze.
&entru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
"samblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui
organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia
cuvenita. ,e vor folosi numai chei in perfecta stare *nedecalibrate+, de preferinta tubulare.
ind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata
laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod
succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea,
se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Cneori, din cauza
griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. &rezoanele se
demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. ,tifturile se scot cu
ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura
filetata. elelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al
acestora.
&entru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi *cupru,
aluminiu, bronz etc.+.
uiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu
3,2 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei
dalti. &enele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. &enele cu
calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor
sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. "stfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele
montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
16
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele
sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor,
ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor.
,coaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj
conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care
forteaza in mod uniform intre labirint si partile fixe. elalalte tipuri de rulmenti se scot cu
ajutorului unor dispozitive si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile
se executa fara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a
nu-l deteriora. %xtragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin
transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza
dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 93-533D. Incalzirea se face prin
turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu asbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si
extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea
rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana
la temperaturi de 533-133D. Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si
arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecare
conducta sau aparat. "colo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei
electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
uratirea si spalarea pieselor
uratirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti
sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 7-2L dizolvata in apa, avand
temperatura de 63-43D, in care se mai adauga 7-53 gr. sapun la litru de solutie, pentru
dizolvarea grasimilor .
&rocesul de spalare are patru faze:
-indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor$
-spalarea pieselor in solutie incalzita$
-spalarea in apa calda$
-uscare cu aer cald.
,palarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. ,palarea mecanizata se
face cu ajutorul unei masini.
# particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral
fierbinte. ,palarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna
benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 732 in
procent de 6-4L din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in
sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea
imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. ,palarea in
ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 43D. Daca dupa
spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza
de emerN *smirghel nr.333+ uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral,
aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. ,uprafata corodata se freaca pana cand
petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se
asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 732. Cngerea rulmentului se face prin rotirea lui
lenta in baia de ulei.
,ortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
17
,ortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile
necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii.
In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al
aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. # atentie
deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la
accidente. "cestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii
aventualelor fisuri.
&rin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In
categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica
a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita
faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Cltima categorie
cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica
repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi.
&entru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se
intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau
reproducerii lor. ,tabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se
asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce
se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece
nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai
dupa model. #data cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Goaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de
rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
reparatiei.
onstatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
auzele defectarii pieselor pot fi:
-de exploatare$
-de fabricatie$
-de constructie *proiectare+.
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. ele mai frecvente cauze sunt abaterile fata
de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie,
precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit,
piesele se uzeaza prematur.
&iesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand
ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru
reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
,uruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau
lovire. "ceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Giletul nu trebuie sa fie
rupt mai mult de 5,2 spire sau
18
strivit pe o jumatate de spira la 53 spire. Baurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie
astupate sau deformate. Gusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica
fara urme de lovire si fara rizuri. analele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale
paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri.
,e admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Czura dintilor nu
trebuie sa fie mai mare de 3,1 din modulul rotii.
,uprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele
suprafetelor rectilinii. ,uprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea
aceasta acopera O din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri
sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de
gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin
ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. uzinetul
de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. # metoda precisa pentru verificarea
aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunet
TE5NOLOGIA "E REPARARE A STRUNGULUI NORMAL SN 400
&entru repararea strungului ,> 833 se intocmesc urmatoarele documente :
5.A$tul )e $%n#tatare care cuprinde :
- determinarea utilajului
- numarul de inventar
- data efectuarii constatarii
- locul
- cuprinsul defectatiei *piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce necesita
inlocuiri+
- beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea
1.0i#a te'n%l%gi$a care se intocmeste in baza actului de constatare si in care se
evidentiaza :
- denumirea utilajului
- comanda de executie a reparatiei
- denumirea operatiei ce se executa
- norma tehnica
- manopera in ore
- materiale in unitati de masura si cantitatea necesara
- alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansamble mecanice ale strungului ,> 833
Re*ararea &e#ei : masa se uzeaza inzona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile
din zona canalelor P <J rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite
denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa burghiele pe masa
masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
-frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
-confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului frezat din zona
uzata a mesei
-montarea placii prin suruburi pe masa uzata
19
-rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si repararea pieselor
mecanismului de ridicare a mesei.,uprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect plana.,e
admit abateri intre 3,37 si 3,38 mm pe lungimea de 733mm
Re*ararea :atiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe suprafetele
lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .&recizia de instalare este de cel putin
3,38mm pe lungimea de 5333 mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul
de interstitii.Daca uzura este de 3,2mm sau mai mare,corpul se raboteaza.Czurile si rizurile
locale *cu lungimea de pana la 13mm+ se repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune
.Bhidajele cu uzura de 3,52-3,13mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de
3,31-3,37mm pe lungimea de 5333mm.
Re*ararea $utiil%r )e ,ite7e #i )e a,an#uri : consta in repararea sau inlocuirea axelor,a
bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,e.t.c. ,care se
uzeaza intimpul exploatarii masinii .<oate aceste piese se repara prin procedee de
reconditionare obisnuite.Gusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se reconditioneaza
prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si prin alte procedee.Fucsele uzate se
inlocuiesc cu altele noi.
Re*ararea tran#&i#iil%r *rin $urele : Defectele frecvente care se pot constata la
transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arborilor,uzura lagarelor
,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprfetei
de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare
ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana a rotii si arborelui .
Re*ararea angrena9el%r : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de
materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. Rotile de fonta cu
dintii uzati in proportie de peste 13L se inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati inproportie de
prste 73L se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu de admite inlocuirea
dintilor rupti $la cele cu modulul mai mare de 53mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti
rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau cu dinti filetati$fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Re*ararea $u*la9el%r :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea la
dimensiunile initiale$piesele de legatura rigida sau elastica *bolturi,suruburi ,inele +se inlocuiesc
cu pise noi.
Re*ararea a&:reia9el%r :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune ,rectificarea placilor
de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.

1eri=i$area $alitatii. R%)a9ul
Controlul masinilor unelte dupa montaj are drept scop evidentierea calitatii executiei
montarii si modul de incadrare a masinii unelte in parametrii tehnici functionali impusi de
documentatia tehnica.De modul in care se incadreaza valorile efective ale jocurilor si
abaterilor de la pozitia reciproca a suprafetelor subansamblurilor in miscare *arbore
principal,mese,sanii + ,in intervalul de valori ale abaterilor prevazute prin documentatia
tehnica ,depinde si precizia de prelucrare pe care o asigura in exploatare masina-
unealta.ontrolul preciziei masinilor-unelte consta in verificarea suprafetelor
,rectilinitatii,paralelismului,perpendicularitatii si deplasarilor si compararea valorilor efective
ale abaterilor cu valorile inscrise in documentatia tehnica de executie.
Durabilitatea organelor de masini este influentata de rigurozitate suprafetelor de
contact , care , in timpul functionarii, au o deplasare relativa una fata de cealalta .
omportarea in functionare a organelor de masini depinde de rezistenta acestora ,
care poate fi :
20
-rezistenta la uzura a suprafetelor in contact $
-rezistenta suprafetelor la coroziune $
-rezistenta la oboseala a pieselor in miscare $
-anduranta ajustajului realizat la fabricatie intre piesele in miscare .
&rin masuratorile facute asupra unor bucse si axe sectionate dupa ce au fost
imbinate , s-a observat ca la acestea contactul nu este pe toata suprafata ci numai pe
varful asperitatilor. Deci , suprafata efectiva de contact este mai mica decat suprafata
numinala , fapt de care trebuie tinut cont la calculul presiunilor specifice si a rezistentelor
la uzura a suprafetelor .
In cazul cand posesorii de utilaje nu au in dotare mijloace pentru realizarea
superfinisarii pieselor , care vor lucra prin contat in miscare , este necesar sa-si
organizeze rodajul subansamblelor montate dupa reparare in vederea ruducerii
asperitatilor din prelucrari si, deci , marirea rezistentei organelor de masini la uzura.
In timpul rodarii , se efectueaza reglarea lagarelor , a mecanismelor de comutare, a
mecanismelor pentru opririle automate , a sistemului de ungere.
,e verifica , de asemenea functionarea transmisiilor cu roti dintate , a cutiilor de viteze si
avansuri in ceea ce priveste temperatura pe care o dezvolta in lagare si zgomotul pe care
il dezvolta in timpul rodajului.
Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si
reparatoare de masini-ulete. !etoda rodarii subansamblurilor este eficienta fata de
metoda rodarii masinii in ansamblul general, deoarece :
-in cazul cand in timpul rodajului se observa defectiuni se demonteaza si se repara numai
in zona defectului$ celelalte subansambluri ale masinii fiind pe bancuri diferite, pot continua
rodajul$
-productivitatea muncii la rodaj este mai mare$
-calitatea rodajului este superioara
Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj trebuie sa fie
mai numeroasa.
II.. NORME "E TE5NICA SECURITATII MUNCII
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui
fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
,e vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si
stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu
ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele
norme specifice reparatiilor:
-la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui
maistru sau sef de echipa$
-uneltele si dispozitivele de ridicat *vinciuri, macarale, poduri rulante etc.+utilizate de
echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare$
-inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful
de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare,
iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla
indicatoare cu inscriptia: J>C C&L"<I ,% LCR%"K"J
-la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora$
-dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de
montarea tuturor dispozitivelor de protectie$
21
-inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost
inlaturate de pe masina$
-darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei$
-in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis
fumatul sau accesul cu foc deschis$
-la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi
bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor$
-soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita$
-piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia$
-la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta
tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii$
-nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
-cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului$
-in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor
precum si fumatului$
CAPITOLUL III
/i:li%gra=ie.
5.
22
!oraru$ !argineanu$ #ghinat -Ctilajul si tehnologia meseriei -onstructii de masini,
,manual calasa a HI-a licee industriale cu profil mecanic$FCCR%,<I, %DI<CR"
DID"<I" ,I &%D"B#BI" -5994
1.
I.Bheorghe$ !.;oicu$ &araschiv -<ehnologia asamblarii si montajului -manual
pentru licee industriale clasele HI-HII sau anii I;-;, scoli de maistri si de specializare
postliceeala FCCR%,<I, %DI<CR" DID"<I" ,I &%D"B#BI"-59::
7.
>.Quzum$ B.Rantz-!asini utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
-manual pentru licee industriale clasa a HII-a scoli profesionale FCCR%,<I, %DI<CR"
DID"<I" ,I &%D"B#BI"-59:9
8.
"."lbu$ "l.;aida$ <r.aurite$ !.retu$ %.onstantin$ L.Deacu$ L.!orar$ I.&op$ ,.;elicu-
%xploatarea masinilor unelte FCCR%,<I, %DI<CR" DID"<I" ,I &%D"B#BI"-594:
2.
.Ionescu$ %.!argulescu -Ctilajul si tehnologia prelucrarii metalelor -manual pentru scoli
de maistri FCCR%,<I, %DI<CR" DID"<I" ,I &%D"B#BI"-59::
6.
.Farbulescu$.%ne$ D.,aneanu$ I.Facanu$ %.Bhinea-artea mecanicului sef din unitatile
industriale FCCR%,<I, %DI<CR" <%Q>I" -5947
:.
I.!oraru$ ."culai$ %.#larica$ <.#ghina$ %.Falaceanu-<ehnologia elaborari si prelucrari
semifabricatelor-manual clasa a HII-a pentru licee tehnologice cu profil tehnic
,specializarea mecanica FCCR%,<I, %DI<CR" ,IB!" - 1331
4.
;.Drobota$ >."tanasiu$ >.,tere$ >.!anolescu$ !.&opovici$ -#rgane de masini si
mecanisme-manual pentru licee industriale si agricole, clasele a H-a, a HI-a, a HII-a si scoli
profesionale FCCR%,<I, %DI<CR" DID"<I" ,I &%D"B#BI", R." - 5997
9.
".iocarlia$ !.;asilescu-"samblarea, intretinerea si reparatia masinilor industriale
-manual pentru clasa a HII-a , liceea industriale FCCR%,<I, %DI<CR" DID"<I" "LL -
1333
CAPITOLUL I1 ;
ANE2E
23
FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII
24
Nr I!"#!t$r %#!&'(r#$ &t()$*&)&( S#ct($ +#!#,(c($r$
Nr
crt
C$t#-.r
)&cr$r((
T('/
!.r'$t
.r#-.'
C.0t
'$!./#r$
1$rc$
'&!c(t.r&)&(
F#)&) ./#r$t(#( /#
.r$
2'((
)#(3
T.t$
)
2'((
)#( 3
1 4#r(,(c$r#$ '$0(!(( /#!tr&
0t$+()(r#$ -r$5&)&( 5# &6&r$
1#c 5 2 48 96
2 %#'.!t$r#$ /$rt($)$ $ '$0(!(( )$
).c&) 5# ,&!ct(.!$r# 0$& (!
$t#)(#r&) 5# r#/$r$t((
1#c 3 6 36 216
3 %#'.!t$r#$ /$rt($)$ c$&
c.'/)#t$ $ 0&+$!0$'+)#).r 5#
'.!t$r#$ (! $t#)(#r&) 5# r#/$r$t((
1#c 3 6 36 216
4 C&r$t$r#$7 0/$)$r#$ /(#0#).r7
0&+$!0$'+)#).r 5#'.!$t$t#7
c&r$t(r#$ $!0$'+)&r().r r$'$0#
/# '$0(!$
1#c 3 4 36 252
5 S.rt$r#$ /(#0#).r /#
c$t#-.r((2(!t.c'(r#$
c.!0t$t$r().r3
1#c 5 3 48 144
6 4#r(,(c$r#$ 0( r#/$r$r#$
0(0t#'&)&( 5# &!-#r# 0( r$c(r#
/!#&'$t(c$2&!5# # c$6&)3
1#c 3 2 36 72
7 4#r(,(c$r#$ 0( r#/$r$r#$
0(0t#'&)&( 8(5r$&)(c
1#c 4 2 42 84
8 4#r(,(c$r#$ 0( r#/$r$r#$
5(0/.6(t("#).r 5# /r.t#ct(#
1#c 2 2 3175 33
25
FISA %E CONSTATARE TEHNICA
A '$0(!((7 &t()$*&)&( !r 999 (! "#5#r#$ r#/$r$t(#(
%#!&'(r#$ '$0(!((7 &t()$*&)&( : ,trungului ,> 833
Nr 5# (!"#!t$r9999 Or# 5# ,&!ct(.!$r# 5# )$ 5$r#$ (!
#;/).$t$r# 0$& 5# )$ &)t('$ r#/$r$t(# c$/(t$)$ 30 000
Nr crt
Or-$!&) 5# '$0(!$ 0$& /(#0$
%#,#ct$
%#0cr(#r#$ 5#,#ct(&!().r c.!0t$t$t#
0 1 2

1
<$t(& G8(5$*#)# /r#6(!t$ 6-$r(#t&r(

2 R&)'#!t S&/r$,$t$ 5# r&)$r# $ (!#)#).r c&
/r.!&!t$t# 5# &6&r$
PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI
1 r&)'#!t : 0# (!).c&(#0t#
2 +$t(& 2-8(5$*#3 : r#c.!5(t(.!$r# /r(! r$6&(r# :
C.'(0($ 5# c.!0t$t$r#999999
99999999999 99999
9999999999999999