Ce reprezinta notiunea de mostenire si de succesiune?

In alin.(1) art. 1432 Cod Civil al Republicii Moldova mostenirea este definita ca fiind transmisiunea patrimoniului unei
persoane fizice decedate (cel ce a lasat mostenirea) catre succesorii sai.
Conform Hotararii Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr.13 din 03.10.2005 cu privire la practica aplicarii
de catre instantele judecatoresti a legislatiei la examinarea cauzelor despre succesiune, succesiunea constituie una
dintre modalitatile de dobandire a dreptului de proprietate prevazute de alin.(2) art. 320 CC al RM, care include
transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane fizice, juridice sau stat si
reprezinta una dintre cele mai importante institutii ale legislatiei civile.
Codul civil din 26.12.1964 nu dadea o definitie clara a succesiunii legale, mentionand doar in art.561 ca
succesiunea se infaptuieste in virtutea legii si prin testament. Succesiunea legala are loc daca si in masura in care
testamentul nu contine prevederi contrarii , neindicand expres cazurile de mostenire legala, pe cand Codul civil din
06.06.2002, in art.1499 intitulat Mostenirea legala, stipuleaza: mostenire legala este in cazul trecerii patrimoniului
defunctului
catre persoanele mentionate in lege si ca se va aplica in cazul in care:
1. cel ce a lasat mostenirea nu a lasat testament;
2. a fost declarata nulitatea testamentului;
3. succesorul testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul;
4. succesorul testamentar este nedemn .
In legislaia Republicii Moldova sunt utilizate notiunile de succesiune si de mostenire ca fiind sinonime. Iar in dreptul
civil succesiunea are si un alt inteles, mai larg decat cel de mostenire sau ereditate si anume: orice transmisiune de
drepturi de la o persoana la alta, fie prin acte intre vii, fie pentru cauza de moarte.
Din continutul prevederilor art.1432, alin.2 Cod Civil al RM rezulta caracterele juridice ale transmisiunii succesorale, si
anume:
-transmiterea mostenirii este o transmisiune pentru cauza de moarte;
-transmiterea mostenirii este o transmisiune universala;
-transmiterea mostenirii este o transmisiune unitara;
-transmiterea mostenirii este o transmisiune indivizibila.
Este obligatorie deschiderea succesiunii pentru mostenitorii legali?
Da, este obligatorie pentru orice categorie de mostenitori, deoarece deschiderea mostenirii prezinta o importanta
juridica deosebita, intrucat mostenitorii, indiferent daca sunt mostenitori legali sau testamentari, nu pot dobandi ni ci
un drept asupra patrimoniului succesoral pana in momentul deschiderii mostenirii prin moarte, deoarece patrimoniul
unei persoane fizice nu poate fi transmis si dobandit decat la moartea titularului. De fapt, inainte de deschiderea
mostenirii nici nu se poate vorbi de mostenitori, acetia urmeaza sa fie determinati numai la data deschiderii
mostenirii.
Potrivit art. 1440 CC al RM, succesiunea se deschide in urma decesului persoanei fizice sau declararii mortii ei de
catre instanta de judecata. Moartea unei persoane fizice este un fapt juridic care face ca la data survenirii lui,
patrimoniul celui decedat sa se transmita, dupa anumite reguli, unor persoane fizice in viata sau persoanei juridice in
fiinta.
Care sunt considerate atunci momentul si locul deschiderii succesiunii?
Din punct de vedere juridic, deschiderea succesiunii presupune cercetarea si analiza a doua aspecte foarte
importante: data si locul deschiderii succesiunii. Potrivit alin.(2) art. 1440 CC al RM, momentul deschiderii succesiunii
se consider cel al decesului persoanei care a lasat mostenirea sau data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti
privind declararea mortii lui. In acest sens, constatam ca spre deosebire de CC al RSSM din 1964 care, in art. 562,
stabilea ca data deschiderii succesiunii este ziua mortii celui ce a lasat mostenirea, noul CC al RM reduce cuprinsul
notiunii de deschidere a succesiunii din punctul de vedere al timpului, de la ziua mortii la momentul mortii. La
prima vedere aceasta formulare a textului pare a fi neansemnata, dar in practica, punerea semnului egalitatii intre
momentul mortii si ziua mortii este de natura a modifica cercul de mostenitori legali.
Decesul persoanei trebuie confirmat prin documentele respective ale organelor de inregistrare a actelor de stare
civila. Daca decesul este confirmat prin declarare judecatoreasca, ziua decesului defunctului se va considera ziua an
care hotararea instantei de declarare a mortii a ramas definitiva daca in hotarare nu este indicata alta zi.
Ar putea un mostenitor legal totusi sa nu poata primi mostenirea?
Da. In aceasta situatie putem vorbi de nedemnitatea succesorala, care analizeaza conditia negativa a mostenirii
legale in dreptul Republicii Moldova.
Nedemnitatea (nevrednicia) succesorala reprezinta decaderea de drept a mostenitorului legal din dreptul de a culege
o mostenire determinata, inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din aceasta mostenire, deoarece s-a facut vinovat
de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia si fata de mostenitorii acestuia.
Astfel, conform art.1432 din Cod Civil al RM, nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care:
- a comis intentionat o infractiune sau o fapta amorala impotriva ultimei vointe, exprimate in testament, a celui ce a
lasat mostenirea daca aceste circumstante sunt constatate de instanta de judecat;
- a pus intentionat piedici in calea realizarii ultimei vointe a celui ce a lasat mostenirea si a contribuit astfel la
chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale a tuturor acestora.
Nedemnitatea succesorala constituie o sanctiune, deoarece stopeaza realizarea vocatiei succesorale pentru anumite
cazuri. Ea va fi aplicabila numai in cazul savarsirii faptelor expres determinate de lege, aceasta norma avand un
caracter imperativ.
Nedemnul de a fi inlaturat de la mostenirea se extinde doar asupra persoanei care a comis fapte nedemne, savarsite
cu intentie (vinovatie).
Daca nu exista nici mostenitori legali, nici testamentari, cine atunci va primi mostenirea?
In aceasta situatie putem vorbi despre dreptul statului asupra mostenirii, care depinde deci de existenta sau
inexistenta mostenitorilor legali sau testamentari.
La cest capitol, in Titlul IV, Cartea IV a Codului Civil al RM intitulat Succesiunea vacanta, in art.1515 alin.(1), se
stabileste ca patrimoniul succesoral trece in proprietatea statului in baza dreptului de mostenire asupra unui
patrimoniu vacant daca nu exista nici succesori testamentari, nici legali sau daca nici unul din succesori nu a
acceptat succesiunea sau daca toti succesorii sunt privati din dreptul la succesiune.

Valentina Stratulat este licentiata in drept penal si master in drept constitutional si administrativ in R. Moldova