Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Rolul asistentei medicale in sectia de boli dermato-venerice


2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii
3. Planul de ingrijire la un pacient internat in sectia de boli dermato-venerice
As.Univ.Asistent medical Generalist Principal Licentiat M.Cucu
1. Rolul asistentei medicale in sectia de boli dermato-venerice
Introducere
Obiectul dermato-venerologiei l constituie totalitatea patofenomenelor care se produc la
nivelul organului cutanat (piele, mucoase accesibile, fanere), la orice varsta.
are competenta de a le trata prin miloace medicale si c!irurgicale.
"enerologia#are ca obiect tratarea in totalitatea infectiilor cu transmitere se$uala, apartine
acestei specialitati deoarece atat calea de contaminare cat si maoritatea manifestarilor clinice a
acestor infectii sunt locali%ate la nivel cutaneo#mucos.
Rolul asistentei medicale
Anali%ea%& semnele si simptomele specifice din afectiunile dermatologice.
'dentific& problemele de dependent& si stabileste diagnostice de ingriire la pacientii cu
afectiuni dermatologice.
(laborea%& planul de ingriire in functie de prioritatile problemelor si a satisfacerii
nevoilor de ba%a
)i$ea%a obiective reali%abile pe termen scurt si lung,urmarind atingerea performantelor
specifice individului
Atitudine de intel colaborare cu persoane abilitate,cunoscandu#si rolul si locul in ec!ipa
de ingriire
Aplic& interventiile proprii si delegate specifice bolilor dermatologice
Preg&tirea materialelor si instrumentelor adecvate interventiilor
Preg&tirea fi%ic& si psi!ic& a pacientului
(fectuarea interventiilor
Aplica regulile si normele de prevenirea transmiterii infectiilor
Asigura mediul de siguranta pentru pacient si pentru sine
Asigura cofidentialitatea persoanei ingriite
Cunoasterea modului de sterili%are al instrumentarului utili%at
Cunoasterea regulilor de asepsie si antisepsie a mediului,materialelor,tegumentelor
Cunoasterea te!nicii de tratament,de recoltare a anali%elor,toaleta,circuite
septice,aseptice
2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii
Pielea un organ sen%orial care poteea%& organismul fiind o barier& ntre organism *i mediu
e$tern si e$perimentand sen%atii de atingere + presiune, temperatura si durere prin intermediul
multor terminatii nervoase si a receptorilor care recunosc si transmit acesti stimuli.
La adul,i, pielea are o suprafa,& de -,.#/ m/ , iar masa ei se ridic&, lu0nd n considerare *i
!ipoderma, la -1#/2 3g.
!rosimea pielii este de 2,.#4 mm # cel mai groas& n palm& *i pe t&lpi (do 125m) *i cel mai
sub,ire pe abdomen (6#765m).
Grosimea !ipodermei (,esutul adipos) se modific& cu odat& cu v0rsta, se modific& de asemenea
n func,ie de se$, !ran& *i condi,iile de via,&.
"unc#iile pielii$fig1%
func#ia de ap&rare mpidic& p&trunderea unor agen,i patogeni n organism
(bacterii, substan,e to$ice, radia,ii)
func#ia termoregulatoare la men,inerea unei8
temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranc&l%irii reduce temperatura prin
e$aporarea evaporarea apei din sudoare,
temperatur& sc&%ut& pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de p&r prin
Musculus arrector pili se %b0rlesc pielea av0nd aspectul de piele de gsc.
func#ia de ap&rare fa#& de razele ultraviolete aceast& func,ie e reali%at& de
stratul cornos stratum corneum absoarbe *i reflect& cam .29 din radia,ii, absorbirea
radia,iilor se reali%ea%& prin pigmentul din piele melanin& produc0nd bron%area pielii, la
o e$punere e$trem& la aceste radia,ii se poate produce cancerul de piele.
func#ia imunologic& a pielii este reali%at& de celulele Langerhans din piele.
func#ia de organ de sim# este una din func,iile de comunicare a pielii cu mediul
nconur&tor, aceasta fiind ndeplinit de receptorii8
o de durere (fiind p0n& la /22+cm/),
o de presiune (corpusculii "ater#Pacini),
o termoreceptorii (corpusculii :rause),
o receptorii la ntindere (corpusculii ;uffini),
o receptorii tactili sunt mai de*i la bu%e, degete, limb&, sf0rcul mamelei, organele
genitale e$terne (corpusculii Meissner *i celulele Mer3el).
pielea ca rezervor de celule embrionare aceast& func,ie este folosit& de
c!irurgie n transplanturi.

)ig.-.)unctiile pielii
functia secretorie-este asigurata de glandele sudoripare si glandele sebacee si difera in
functie de se$,varsta
'tructura pielii- pielea este formata din trei straturi distincte(fig./si fig./ a)8
!ipoderma (,esutul subcutanat) (subcutis)<
dermul (pielea propriu#%is&) (corium)<
epiderma (epidermidis).
Fig.2-Structura pielii8epiderma (cu straturile sale, remarca lipsa vaselor de sange), derma (care inglobea%a vasele
de sange si limfatice, nervii, firele de par si musc!ii aferenti, glandele sudoripare si sebacee).(=ursa8 >. Malmivuo
? ;. Plonse@)
(ipodermul$#esutul subcutanat $subcutis )*podermis%#numit
de asemenea !@podermis sau subcutis este cel mai adanc tesut al
pielii.
(ste format din tesut conunctiv si cu e$ceptia catorva locuri acesta este bogat in celule grase
(grasime subcutanata)
Aesutul subcutanat este fle$ibil, are o elasticitate la stimulii mecanici si poate face cute.
"ine in contact cu fibrele musculare si periostul.
"asele de sange, nervii (receptori tactili) glandele cutanate (foliculii firelor de par, glandele
sudoripare) se gasesc in subcutis.
+ermul $corium%#impreuna cu epiderma sunt cunoscute sub
numele de cutis.
(ste format dintr#o retea de8
colagen si fibre elastice,
nervi si vase de sange si nu contine tesut adipos.
Bermul se imparte in / straturi8
'tratul reticular$stratum reticulare% #acesta este stratul cel mai de os al dermului si este
format dintr#o retea densa, neregulata de tesut conunctiv.
+ermul papilar$stratum papillare%#stratul superior al dermului vine in contact cu epidermul,
fiind conectat prin CpuntiD dermice.
Aesutul conunctiv al dermului bogat vasculari%at si inervat este raspun%ator pentru aspectul
pielii cat si pentru elasticitatea si fermitatea acesteia.
,piderma$epidermidis%-este un epiteliu scuamos gros, 3eratini%at,
pluristratificat care acopera corpul si a carei grosime varia%a intre
2.7 mm si cativa milimetri.
=traturile epidermului sunt8
'trat bazal $stratum basale%#celulele epidermale noi se formea%a in stratul ba%al.
Celulele migrea%a incet si se 3eratini%ea%a catre stratul cornos (invelis cornos).
Melanina care este necesara pentru protearea pielii impotriva luminii solare este sinteti%ata in
stratul ba%al.
'trat spinos$stratum spinosum%#spatiile intercelulare pot fi gasite intre celulele stratului
spinos si acestea contin provi%ii de nutrienti si o$igen pentru celule.
'trat granulos$stratum granulosum%#este format din celule fusiforme care contin granule de
3eratina necesare pentru refractia luminii.
'trat cornos$stratum corneum%#este tesutul superficial de la suprafata pielii si este format din
celule epiteliale 3eratini%ate moarte care sunt continu indepartate prin procesul de descuamare.
)orme%a bariera principala impotriva factorilor nocivi ai mediului.
)ig/.a
-. Musc!iul</.)ascia<7."ena<4.Artera<..Eerv<6."ase limfatice<F.Aesut adipos<1.)ibre de colagen din tesutul conunctiv
G.Glande sudoripare<-2.)oliculul firului de par<--.Papila<-/.Glanda sebacee<-7.;eceptor (e$. receptor tactil)<-4.Por al glandei
sudoripare<-..=trat cornos<-6.=trat ba%al<-F.Melanocit<-1.Musc!iul erector al firului de par
-ermina#iile nervoase libere-recep,ionea%& e$cita,iile tactile, termice, dureroase, presionale *i
vibratorii.
=unt situate n toate straturile pielii.
Cropusculii Meissner(M) sunt stimula,i de atingeri fine. =e g&sesc la nivelul papilelor
dermice.
Cropusculii ;uffini(;) recep,ionea%& e$cita,iile pentru sen%a,ia de cald, trac,iunile *i
deforma,iile. =unt situa,i n derm *i !ipoderm.
Cropusculii Pacini(P) sunt stimula,i de mi*c&ri slabe, rapide *i de intensitate mic&. =unt
situa,i n !ipoderm, mu*c!i, tendoane *i articula,ii.
Cropusculii :rause recep,ionea%& e$cita,iile pentru sen%a,ia de rece. =unt mai numero*i
la nivelul m0inilor *i fe,ei (n derm&).
Biscurile Mer3el sunt stimulate de atingeri puternice, se adaptea%& lent *i par,ial. =unt
situate n epiderm&.
.ne/ele pielii0
!lande sudoripare ecrine#distribuite pe intreaga
suprafata,predomina pe palme,plante,frunte
=ecretia acestor glande este merocrina
!ande sudoripare apocrine- se de%volta complet la pubertate si
sunt grupate in8
regiunile a$ilare
perimamelonare
ing!inale
pubiana
perineala
perianala
!lande sebacee#glandulare#sunt distribuite neuniform pe suprafata
cutanata,pe pielea paroasa a capului,frunte,brai,barbie,reg.mediana a spatelui si presternal(nu
se gasesc pe plante si palme)
'n /4 ore ele produc -#/ gr.sebum,aceasta reali%andu#se in flu$ continuu
"irul de parHpre%inta din profun%ime spre suprafata8
papila foliculara#constituita din tesut dermic,bine vasculari%at cu rol in nutritia firului
de par
bulbul#repre%entat de e$tremitatea profunda,bombata,care coafea%a papila
radacina#portiunea din grosimea pielii
tia(firul de par)#partea vi%ibila a firului de par
1ng)iile#sunt lame cornoase se afla pe partea dorsala ale ultimelor falange
cresterea lor este mai rapida %iua decat noaptea(ritm cicardin)
ung!iile cresc mai rapid la tineri,gravide
in ca% de afectarea se aunge la o patologie Hinfectii,psoriasis
modificarile ung!inale pot fi congenitale sau dobandite
'nflamatia este totalitatea reactiilor biologice determinate de patrunderea unui agent flogogen in
piele, fie din mediul e$tern, fie din cel intern.
2eziunile cutanate elementare
Le%iunile cutanate repre%inta modificrile morfoclinice,ca raspuns fata de agrsiunile interne sau
e$terne.
=imptomatologia
Le%iuni elementare in derm(dermita)se traduc prin le%iuni 8
- circulatoare
- !iperpla%ice
- degenerative
- neopla%ice
-ulburarile circulatoare
Congestia sau !iperemia #in orice stare patologica inflamatoare, cantitatea sangelui din vasele
tesuturilor afectate creste, fenomen denumit congestie.
Aceasta poate fi
(ritem sau congestia activa#prin flu$ arterial e$agerat si se manifesta clinic printr#o
roseata limitata sau difu%a, care dispare la digitopresiune si este !ipertermica.
Baca roseata este limitata, vorbim de eritem, daca este generali%ata, se numeste
eritrodermie.
(ritem sau congestia pasiva#prin sta%a venoasa, se manifesta clinic printr#o roseata
violacee, care dispare la digitopresiune.
Aemperatura locala este sca%uta si le%iunea este usor dureroasa.
Macula purpurica este format din sero%itatea care se acumulea%a in sistemul lacunar.
La inceput are culoarea rosie,in timp violacee,apoi galben#ver%ui si dispare in /2#72 de
%ile
'n maoritatea ca%urilor este inflamator, fiind insotit de congestie, iar in ca%uri rare poate fi
neinflamator, de origine mecanica, to$ica, nervoasa.
Iemoragia este produsa cu sau fara ruptura peretilor vasculari.
Clinic, !emoragia apare pe pielea sanatoasa, sub forma unor pete rosii#purpurice, numite
dupa marime si forma petesii sau ec!imo%e.
-ulburari inflamatoare ale dermului
Iiperpla%ie celulara #cand cau%a nociva actionea%a prin e$citatiile primite de la receptorii
cutanati, iar procesele nu se limitea%a la tulburarile circulatoare care sunt in fa%a initiala a
inflamatiei, ci ele se amplifica,
'nfiltratul este o aglomerare de celule care modifica sau tranforma structura dermului.
'nfiltratul are o compo%itie celulara diferita, dupa cum inflamatia este acuta, subacuta sau
cronica.
'nfiltratele inflamatiei cronice se numesc granuloame.
Aipurile cele mai cunoscute sunt8 granulomul tuberculos, granulomul sifilitic, tuberculul
micotic, tuberculul lepros, tuberculul leucemic si sarcoidic.
2eziunile vasculare la nivelul pielii 0
Pete*iile8sunt pete !emoragice de dimensiuni mici (sub -cm) de form& rotund& sau
oval& ce apar pe piele sau mucoase.
(c!imo%ele 8sunt pete !emoragice dermo#!ipodermice mai mari de -cm.
Aelangiecta%iile8sunt dilat&ri ale vaselor mici pe piele sau mucoase ce apar n
!ipovitamino%e J, sarcin&, ciro%&, consum de anticoncep,ionale.
2eziunile cutanate elementare sunt0
Macula sau pata este o le%iune elementara caracteri%ata
printr#o coloratie, care se formea%a pe piele intr#un teritoriu circumscris sau difu%.
Coloratie este conditionata de modificarea factorilor care in ansamblu lor imprima coloratia
normala a pielii, si anume pigmentul melanic, vasele sanvine si structura epidermului.
Pata sau macula#modificare de culoare circumscrisa la nivelul pielii .
Culoare Cau%a
;osie
Cresterea irigatiei sanguine
'nmultirea vaselor
'esirea !ematiilor prin
peretele vascular
pata micaKpetesii
pete mariKec!imo%e
Jruna 'nmultirea melaninei sau a
melanocitelor
Bepunere de !emosiderina
alba Pierderea pigmentului
'ngustarea vaselor
Petele discromice se caracteri%ea%a prin aceea ca nu dispar la digitopresiune, sunt
permanente sau trecatoare si nu sunt insotite de fenomene inflamatoare.
=e pot intalni8
Pete !ipercromice sau pigmentare, conditionate de un e$ces de pigment, avand o culoare
bruna#neagra si pot fi8
#congenitale (nevii pigmentari)
#dobandite
Pete acromice, conditionate de lipsa de pigment melanic si sunt.
#congenitale#albinism
#dobandite# primitive(vitiligo)
#secundare(leucodermia)
Pete artificiale, conditionate de substante colorante introduse artificial in piele sau substante
care se formea%a in piele pe cale !ematogena.
#circumscrise8 macule, cerule, tatua
#difu%e8 argirie(ingerare de preparate pe ba%a de argint)
Petele vasculo#sangvine sunt provocate de alterarea celor doua elemente, strans legate din
punct de vedere fi%iologic, adica de vase sangvine si de sangele circulant. Caracteristica
comuna a acestor pete este culoarea lor rosie#violacee, datorita pre%entei sangelui.
#Pete vasculare 8congenitale#nevi vasculari, angioame,sau dobandite
#Pete eritematoase, conditionate de un proces inflamator.
(le au culoarea ro% sau violacee, dispar la digitopresiune si evoluea%a rapid
#Pete purpurice, conditionate de revarsarea sangelui in tesuturile pielii.
Eu dispar la digitopresiune, evoluea%a rapid, nu sunt inflamatoare.
Bupa marimea lor, deosebim petesii, ec!imo%e, sufu%iuni.
Culoare lor varia%a cu vec!imea8 albastre, brune, ver%ui, galbene.
2eziunile degenerative ale dermului
Le%iunile degenerative ale tesutului cutanat se traduc prin necro%a, necrobio%a, gangrena si prin
infiltratia pielii cu substante straine de structura tesutului cutanat.
Eecro%a se produce prin mortificarea circumscrisa sau totala a tesuturilor, re%ultand dintr#un
proces brusc si brutal.
Necrobioza repre%inta un proces identic cu necro%a, insa mortificarea tesuturilor se reali%ea%a
lent si progresiv.
!angrena se produce prin mortificarea tesuturilor care sunt invadate ulterior de microbi
anaerobi, determinand bule ga%oase si enfi%em gangrenos.
Culoarea partilor gangrenate este livid violacee, apoi bruna, avand un miros fetid in urma
putrefactiei.
+egenerescenta se datorea%a tulburarilor metabolice si depunerii unor substante particulare in
piele.
Aulburarile metabolice produc la inceput o !iperfunctie a celulelor, iar mai tar%iu ating
vitalitatea lor reali%and o moarte lenta.
Begenerescenta tesutului elastic se produce la persoanele in varsta ca o manifestare a senilitatii
sau sub influenta diverselor tulburari metabolice.
2eziuni inflamatoare ale epidermului
(pidermul fiind lipsit de vase, procesele inflamatoare se petrec deosebit fata de cele ale
dermului.
Alterarile sunt conditionate de le%iunile dermului.
(le sunt variate si se traduc prin e$osero%a, e$ocito%a si prin modificari evolutive ale celulelor
epiteliale in diferitele etae ale epidermului.
2eziunile glandelor sudoripare se numesc )idroze. 'nflamatia lor, datorita infectiei
stafilococice, da nastere la !idrosadenita, caracteri%ata printr#un proces acut urmat de supuratie.
Inflamatia ane/elor pielii
'nflamatia foliculului pilos se traduce printr#o pustula perifoliculara proeminenta, centrata de
un fir de par.
Continutul pustulei este purulent sau seropurulent.
=e poate intalni8
- foliculita superficiala in care parul nu cade
- foliculita profunda in care parul cade usor.
2eziunile inflamatoare ale ung)iilor $onicoza oni/is%
Ung!ia formata de lama cornoasa poate fi sediul proceselor inflamatoare locali%ate fie la
matrice, fie la patul ung!iei.
Procesul inflamator duce la caderea ung!iei, iar ung!ia nou formata nu este la inceput
compacta, ci formata din lamele cornoase moi.
Cand ung!ia este invadata de para%iti criptogamici, ea se disocia%a partial sau total, ea devine
friabila.
,/amenul ung)iilor 0
=e anali%ea%& forma, grosimea, friabilitatea *i culoarea lor.
Jombarea H accentuarea patologic& a conve$it&,ii ung!iilor apare n ca%ul degetelor
!ipocratice *i se caracteri%ea%& prin !ipertrofia ,esuturilor moi ale ultimei falange *i
aspectul ung!iei de sticl& de ceasornic. Aspectul apare n diverse boli bron!o#
pulmonare (neoplasm, bron*iecta%ie, abces pulmonar, empiem, fibro%e intersti,iale),
boli cardiace (angio#cardiopatii congenitale, endocardita infec,ioas&, insuficien,a
cardiac&), boli digestive (ciro%& !epatic&, polipo%& intestinal&, rectocolit& ulcero#
!emoragic&), poliglobulii.
(scavarea ung!iilor (coiloni3ia) apare n anemii feriprive, mi$edem, acromegalie
2eziuni elementare solide sunt provocate de procesele inflamatoare acute, sub acute si
cronice(edem, infiltratie, !iperpla%ie, !ipertrofie si degenerescenta).
Caracteristica lor comuna o constituie faptul ca sunt solide, au consistenta dura, sunt
proeminente si nu contin lic!id
1.Placa urticata este o ridicatura circumscrisa, turtita sau emisferica, proeminenta, de culoare
rosie sau alba ca portelanul, inconurata de un !alo eritematos.
'ntinderea ei varia%a de la un bob de ore% pana la dimensiuni mari.
Burata ei este efemera, ea poate sa apara fara simptome subiective, insa de obicei este insotita
de prurit ori usturime.
2. Papula este o ridicatura circumscrisa a pielii, dura, re%istenta la palpare,
re%olutiva si care nu contine lic!id.
Eu lasa cicatrice.
3.-uberculul este o ridicatura circumscrisa, rotunda.
Are evolutie lenta, adesea cu tendinta la necrobio%a si formare de ulceratii.
3.!oma este o formatiune caracteri%ata printr#un nodul, de obicei mai mare, la inceput dur,
rotund, care prinde succesiv toate straturile pielii, avand punctul de plecare in !ipoderm.
Batorita fa%elor ei evolutive, goma duce prin necro%a la distrugerea pielii si la formarea unor
ulceratii profunde
4. 5eratoza se caracteri%ea%a printr#o !iperpla%ie circumscrisa, sau difu%a a stratului
cornos, care duce la ingrosarea acestui strat si la modificare consistentei tegumentului.
Cand 3erato%a este generali%ata, productia cornoasa este mai discreta (de e$emplu i!tio%a).
6.2ic)enificarea se caracteri%ea%a printr#o ingrosare e$cesiva a unui teritoriu cutanat mai mult
sau mai putin limitat, suprafata acestuia pre%entand un cadrila cu cute adanci incrucisate in
sensuri opuse.
(a poate fi primara sau secundara, cand este produsa prin frecare, scarpinat repetat, putand
surveni, deci in bolile pruriginoase, cronice.
7.8egetatia se caracteri%ea%a printr#o e$crescenta moale, filiforma sau globuloasa, cu suprafata
ramificata ca o conopida.
"egetatiile pot fi primitive(vegetatiile veneriene) sau secundare pe inflamatiile
cronice(piodermita vegetanta).
9.-umoarea este o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatoare, care are tendinta sa
persiste sau sa creasca. Aceasta definitie cuprinde o serie intreaga de le%iuni foarte deosebite
unele de celelalte si ca dimensiuni si ca substrat !istologic.
2eziuni elementare cu continut lic)id
1. 8ezicula este o forma,iune n relief, cu diametrul sub -cm,colectie de sero%itate
clara, circumscrisa (volutia se caracteri%ea%a prin ruperea plafonului ve%iculei si formarea unei
ero%iuni care se acopera cu o crusta. Eu lasa cicatrice.
"e%icula este o, cu con,inut lic!idian care apare n varicel&, %ona %oster, !erpes.
2.:ula sau flictena este o colectie de sero%itate circumscrisa de dimensiuni mai mari decat
ve%icula.
3. Pustula este o colectie circumscrisa a pielii cu continut lic!id purulent.
(a poate fi
- primara, cand continutul de lic!id a fost de la inceput purulent,
- secundara, cand pustula a re%ultat din transformarea purulenta a unei ve%icule
sau bule.
2eziuni formate prin depozitarea pe suprafata pielii a celulelor sau deseuri
cutanate sunt formatii morbide care re%ulta din acumularea la suprafata pielii a secretiilor
fi%iologice sau patologice, sau de tesuturi necro%ate ori de celule epiteliale care se desfac mai
abundent de pe suprafata stratului cornos.
1.'cuamele sunt mici fragmente, sfaramituri cornoase, care se desprind la suprafata
epidermului.
Bupa marimea lor intalnim8
- scuame pitiria%iforme avand dimensiunile elementelor taratei(pitiria%is)
- scuame lameloase, cu diametrul pana la cativa centrimetri (psoria%is, dermatite
e$foliative.)
- scuame in forma de lambouri cu dimensiuni mari (scarlatina, unele eritrodermii)
2. ;rusta este o concretiune care se formea%a pe suprafata epidermului in urma
uscarii secretiilor fi%iologice ori patologice(sero%itati, puroi, sange, sebum, para%iti).
Crusta apare ca o fa%a din evolutia ve%iculelor, bubelor, pustulelor si ulceratiilor.
(a poate re%ulta si din ingramadirea para%itilor.
3.,scara este le%iunea care re%ulta din necro%a unei parti limitate a pielii.
(a se elimina din piele lasand o ulceratie care se termina prin cicatrice (gangrena).
(scara este o gangren& mai profund& circumscris&, situat& la nivelul %onelor supuse presiunii
e$terne (fese, regiunea sacrat&, c&lc0ie).
=ec!ele cutanate
;icatricea este formatia consecutiva a proceselor care distrug straturile pielii, fiind constituita
dintr#un tesut neoformat, menita sa inlocuiasca pierderile de substanta suferite.
(a poate fi, dupa ca%, de culoare alba#sidefie sau pigmentara si poate fi<
- cicatrice normala, cand aceasta este neteda, avand suprafata lipsita de peri si
pori<
- vicioasa cand este aderenta de planurile subiacente<
- c!eloida cand este dura, rosie dureroasa, fibroasa si adesea !ipertrofica.
Cicatricea este martorul postum al ulceratiei.
.trofia se traduce printr#o alterarea a pielii in special a tesutului elastic si conunctiv.
'n acest ca% pielea se subtia%a, devine neteda, uscata.
2eziunile pielii provocate de frig
+egeratura este o afectiune locala, insotita uneori de fenomene generale, produsa prin
actiunea frigului asupra organismului.
'n maoritatea ca%urilor, la actiunea frigului se adauga o serie de factori favorianti, atat interni,
in care reactivitatea nervoasa este decisiva, cat si e$terni(meteorologici, imbracamintea).
Begeraturile au fost clasificate din punct de vedere anatomo#clinic in 4 grade.
- Begeratura de gradul ' se caracteri%ea%a printr#un eritem rosu#violaceu, cu usor
edem, insotit de dureri vii, sen%atie de arsura, prurit, usturimi sau pareste%ii.
Bupa vindecare bolnavul ramane cu prurit si cu o sensibilitate e$agerata la frig.
- Begeratura de gradul '' este caracteri%ata prin aparitia flictenelor, pline cu lic!id
clar, sau sangvinolent si necro%a epidermului.
Bupa desc!iderea flictenelor, se vede dermul de aspect violaceu, uneori cenusiu, mortificat.
Ulceratiile atone cenusii se repara foarte greu.
Burerile intense la inceput, mai ales cand apare infectia secundara, dispar dupa un timp
oarecare.
- Begeratura de gradul '''#pielea si tesutul !ipodermic sunt mortivicate, reci,
livide, fiind acoperite de flictene mari, albastrui, cu continut !emoragic.
Parte din tesuturi se elimina sub forma de escare, lasand ulceratii care evoluea%a de obicei intr#
un timp indelungat si se cicatri%ea%a foarte incet.
- Begeratura de gradul '" se caracteri%ea%a prin fenomene de gangrena uscata sau
umeda care interesea%a pielea, tesuturile moi si c!iar oasele. dupa G#-F %ile apare un sant de
demarcatie, care separa tesuturile necro%ate de cele sanatoase.
Aesuturile necro%ate se elimina in /#7 luni.
Perioada de cicatri%are este foarte lunga si urmata de tulburari nervoase care e$plica persistenta
tulburarilor trofice si a osteoporo%ei la nivelul segmentului de membru le%at.
Complicatiile degeraturilor sunt de trei feluri8
- infectioase,
- infectioase generale,
- tulburari trofice re%iduale.
Aratamentul de urgenta al fenomenelor reversibile in perioada prereactiva trebuie sa
urmareasca8 # reactivarea conditiilor termice locale8 se scoate degeratul de sub actiunea frigului
si se face incal%irea progresiva.
)rictiunea cu %apada este inter%isa.
=e prefera baile calde prelungite (baile balneologice cu plante) care combat spasmul.
Apa se incal%este progresiv in /2#72 minute de la -1#7F grade.
# reactivitatea circulatiei locale prin vasodilatatoare.
# prevenirea infectiei.
2eziuni provocate de razele Rontgen si de substante radioactive daca sunt
suprado%ate, produc la nivelul pielii o serie de le%iuni numite radiodermite.
Aspectul clinic si evolutia acestor reactii inflamatoare sarace, varia%a in raport cu intensitatea
si puterea de patrundere a iradiatiilor.
;adiodermitele pot fi8
- ;adiodermitele precoce se produc la bolnavii iradiati dintr#o data sau la un
interval scurt cu o do%a de ra%e L care depaseste do%a minima(.22r)
Bupa o perioada de latenta de ma$imum 7 saptamani, apar le%iunile care varia%a de la eritem si
pigmentatie pana la radionecro%a.
Cu cat ra%ele sunt mai moi si do%a mai mare, cu atat perioada de latenta este mai scurta.
=i aici se pot intalni radiodermite de gradul ', '' si '''(radionecro%a).
- ;adiodermitele tardive, survin dupa mai multi ani de la iradiere, ca re%ultat al
cumularii unor do%e mici si repetate de radiatii.
=e intalnesc mai ales la radiologii care nu iau masuri suficiente de protectie.
Cancerul de radiodermite apare la -2#/2 de ani dupa iradiere.
Eeopla%iile se produc la nivelul le%iunilor !iper3erato%ice, sau fisurilor si ulceratiilor atone.
:oli de piele provocate de razele luminoase
;a%ele spectrului solar sunt capabile sa produca o serie de afectiuni cutanate cunoscute sub
numele de lucite sau fotodermato%e.
'n raport cu mecanismul lor patogenic, fotodermato%ele se impart in8
# )otodermato%e traumatice sunt modificarile suferite de pielea normala e$pusa la
ra%e luminoase prea intense sau un timp indelungat.
# (ritemul solar este le%iunea fototraumatica tipica si este comparata cu o arsura de
gradul ', iar in ca%ul ca s#au produs si flictene, cu una de gradul ''.
Le%iunile apar la cateva ore si c!iar la o %i de la e$punere, putandu#se insoti de cefalee si febra.
Afectiunea se vindeca in cateva %ile, fiind urmata de o descuamatie si pigmentatie difu%a.
(ritemul solar este usor de prevenit daca e$punerea la soare se face progresiv.
Aplicarea pe piele a unor creme sau solutii uleioase, care contin substante c!imice ce absorb
ra%ele ultraviolete, face epidermul sa re%iste c!iar la e$puneri prelungite.
Pielea de marinar sau agricultor#e$punerea prelungita si repetata la ra%ele solare, mai ales in
contitii meteorologice particulare(vant), provoaca la nivelul regiunilor neacoperite ale corpului
pigmentarea, atrofia si degenerescenta pielii cunoscute sub numele de piele de agricultor sau
marinar.
La indivi%ii cu astfel de alteratii cutanate apar mai frecvent 3eratoamele de tip senil si cancerele
de piele.
Bermato%ele fotodinamice se produc sub influenta unor substante aflate in piele care intaresc
efectul ra%elor luminoase.
2eziunile pielii provocate de arsuri
Arsurile sunt le%iuni locale asemanatoare plagilor, foarte des infectate cu repercursiuni asupra
intregului organism.
(le sunt provocate prin actiunea caldurii asupra tesuturilor.
'n functie de agentul termic care le#a provocat, arsurile pot fi clasificate in 8
# arsuri prin caldura sau termice (lic!ide fierbinti, ga%e sau vapori supraincal%iti, corpuri
solide incandescente, flacara, radiatie termica) <
# arsuri c!imice (aci%i, ba%e si unele saruri minerale) <
# arsuri date de flama electrica <
'n esenta, modificarile tesuturilor produse sub influenta caldurii sunt datorate coagularii
proteinelor tisulare, urmata de inflamatie uneori necro%a.
Joala are o desfasurare dinamica, stadiala, , intrunind sindroame maore ca 8
- des!idratare,
- !ipo$ie,
- anemie,
- dismetabolism,
- to$emie,
- infectie,
- denutritie
- prabusire imunitara.
Arsurile se insotesc de fenomene generale Mboala arsilorMpe primul plan situandu#se
socul(asemanator socului traumatic)de care uneori depinde viata bolnavului.
Arsurile au fost clasificate din punct de vedere anatomoclinic in raport cu intensitatea
alterarilor tisulare si cu adancimea le%iunilor, in trei grade, la care seadauga al patrulea
(carboni%area tesuturilor)
.rsurile de gradul I (dermatita eritematoasa prin arsura) este o alterare reversibila a
epidermului si dermului, care se traduce prin eritem, ce depaseste suprafata arsa, are
marginile sterse si se insoteste de edem. Pentru un adult nu pre%inta nici o gravitate daca
nu este intinsa, insa la sugar si copil poate produce moartea.
.rsura de gradul II (dermatita buloasa prin arsura)de la producerea accidentului, pe
pielea rosie si edermatiata se formea%a flictene pline cu plasma, locali%ate fie intre
epiderm si derm, fie in grosimea epidermului.
.rsura de gradul III (necro%a prin arsura) este re%ultatul necro%ei prin coagulare,
care interesea%a in afara de epiderm, dermul si !ipodermul si uneori c!iar si musc!ii. Bin
cau%a ca terminatiile nervoase sunt distruse, le%iunile sunt mai putin dureroase decat cele
de gradul ''.
.rsura de gradul I8 escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in totalitate,
carboni%and musculatura si c!iar vasele.
Culoarea escarei varia%a de la alb la negru, in raport cu gradul de temperatura<
(carboni%area) se produce atunci cand caldura a distrus prin carboni%are un segment de
membru(deget, mana, etc), bolnavul ramanand mutilat.
;lasificarea arsurilor in functie de intinderea lor in suprafata
Pentru a putea face calculul suprafetei arse, e$ista tabele de calcul, in care se specifica pentru
fiecare segment de corp procentul acestuia fata de suprafata totala a corpului.
Cunoscand ca suprafata unei palme repre%inta cca. - 9 pot fi calculate din oc!i proportiile
le%iunii.
Astfel, se pot calcula 8
# capul si gatul insumea%a cca. G9<
# fiecare membru toracic (superior) cca. G 9<
# fiecare membru pelvin (inferior) cca. -1 9<
# trunc!iul anterior cca. -1 9<
# trunc!iul posterior cca. -1 9<
# %ona pelviana cca -9<
Arsurile care depasesc -29 din suprafata corpului sunt insotite de fenomene de soc, care apar
in primele ore dupa accident.
Acest soc trece printr#o perioada de e$citatie si o perioada de in!ibitie.
'n perioada de e$citatie, bolnavul este
agitat,
delirea%a, s
coate tipete de durere,
pulsul este rapid.
'n perioada de in!ibitie, bolnavul este
adinamic,
palid,
raspunde cu greu la intrebari sau este in stare de inconstienta.
Pulsul este slab,
temperatura si tensiunea arteriala sca%ute(aceasta ultima perioada este deseori urmata de
coma si moarte, care se produce in -/#/4 ore).
Baca bolnavul a depasit fa%a critica, creata de socul neurogen in primele /4 ore, situatia
continua sa fie grava, datorita tulburarilor !emodinamicce si metabolice, consecutive
plasmoragiei.
Jolnavul este intr#o stare de amorteala, cu respiratia lenta si neregulata, oliguric, febril.
Arsul care a depasit aceste accidente ramane e$pus pericolului grav al infectiei scundare, care
este o complicatie constanta a arsurilor.
Arsurile infectate se insotesc de un sindrom to$iinfectios casecti%ant care poate duce la moarte
prin septicemie.
;e%istenta la infectie, precum si cicatri%area sunt stanenite de asa#%isul soc cronic al arsului,
caracteri%at prin !ipotensiune, !ipoproteinemie si anemie.
Aratamentul arsurilor trebuie sa fie local si general.
Aratamentul general este primordial in toate ca%urile care depasesc -29 din suprafata corpului.
Acest tratament general trebuie sa se adrese%e in primul rand socului si incal%irea moderata a
bolnavului la //#/4 grade celsius.
Aratamentul socului este un tratament de urgenta si trebuie facut preventiv, inainte de aparitia
sa sau in perioada de e$citatie.
'nfectia trebuie prevenita incepand din primele /4 ore.
Aratamentul local se face in general dupa trecerea socului, deoarece e$ecutarea pansamentului
ar e$agera socul.
Una din teoriile revolutionare de tratare a asurilor grave de piele este aceea de a trata
pacientul in aer liber cu baie de lumina si raze infrarosii concomitent cu aplicarea pe piele a
unui extract de orgine animala si vegetala.
Acestea pot preveni aparitia socului, tulburarilor hemodinamice si metabolice, previn infectiile
secundare iar pielea se vindeca rapid.
Deocamdata acest produs numit bioregenerator epitelial este inca in stadiul de experimentare.
Ordonarea si distributia elementelor eruptive cutanate se va face in functie de8
marimea
delimitarea#precisa,imprecise
configuratia#arcuita,rotunda,ovala,liniara
;riterii morfologice#in diagnosticul bolilor de piele8
- locali%area,
- distributia(simetrica,unilaterala,segmentara)
- ordonarea.
,ruptie difuza-afectarea unor portiuni mari de piele sau a intregului corp,fara insule de piele
sanatoasa
,/.eritrodermie,albinism
,lemente eruptive diseminate-generali%are pe tot corpul
,/.rueola,varicela,psoriasis vulgaris grav
,lemente eruptive grupate-eruptie unica in care elementele eruptive au tendinta de grupare si
confluare(ulterior delimitat@a policiclic)
,/.!erpes %oster
,lemente eruptive in forma de cocarda-ordonare concentrica a diferitelor elementelor
eruptive.
,/.bula centrala cu eritem marginat,eritem e$sudativ multiform
,lemente eruptive predominant marginal$inelare%-e$tindere centrifuga cu aparenta
vindecare centrala.
,/.eritem anular centrifug,granulom anular
,lemente eruptive in forma de g)irlanda-confluenta mai multor focare anulare
,lemente eruptive secundare
'cuama0descuamare cornoasa lamelara
,/. Psoriasis vulgaris,ec%ema !iper3erato%ice ale mainii,mico%e
;rusta <coaa de pe o plaga superficiala,constand din secretie,sange si puroi uscat
,roziune# defect cutanat superficial pana la limita inf. A epidermului,vindecare fara
cicatrice
,/.bule sparte,efecte de grataKescoriatii,%garieturi.
1lcer-defect cutanat adanc pana sub limita epidermica,vindecare cu cicatrice.
,/.arsura gr.7,degeratura,coro%iune,ba%aliom,ulcere neurotrofice in polineuropatie
Ragada-fisura liniara a pielii
,/.supraantindere,regade la colturile gurii,fisura anala.
.trofie-subtierea pielii prin disparitia tisulara.
,/.trat.prelungit cu glucocorticoi%i,lupus eritematos,atrofie senils,acrodermatita
cr.atrofica,sclerodermie.
;icatrice-epiderm atrofiat pe tesut conuctiv dur,dupa vindecarea unui defect adanc.
Necroza$escara%-proces de degenerescenta ce duce la distrugerea unei cellule sau a unui
tesut.tesut mortificat
Eecro%a uscataKmumificare
Eecro%a umeda(suprainfectata)Kgangrena
,/.!erpes %oster necrotic,vasculita necroti%anta,eri%ipel gangrenos
2ic)enificare-ingrosare in suprafata a pielii cu inasprirea desenului cutanat.
,/.ec%ema cr.,neurodermita
,/amenul p&rului 0
Iipotric!o%a repre%int& r&rirea p&rului (!ipotiroidism, boala Addison).
Calvi,ia este pierderea pilo%it&,ii pe o arie determinat&.
Alopecia este c&derea p&rului de pe cap, dinr&d&cina sa.
Iipertric!o% a este cre*terea densit&,ii p&rului n %onele cutanate caracteri%ate prin
pilo%itate.
Iirsutismul repre%int& o !ipertric!o%& pe %one mai e$tinse
Modific&rile calitative ale p&rului se refer& la grosimea firului, luciul *i pigmentarea
p&rului.
;ursul 2.
,laborarea planul de =ngrijire
;ulegerea datelor-modalit&ti culegere date0
interviu, observatie clinic&discutii cu ec!ipa de interventie si apartin&torii, cercetare
documente medicale, anc!et& epidemiologic&
)ormularea obiectivelor de ingriire sa fie8 specific, performant, implicare, realism,
observabil(=P';N).
Planificarea interventiilor8ierar!i%area priorit&tilor de ingriire<stabilirea interventiilor
proprii si delegate, manifest&ri de independent&, si manifest&rile de dependent&, surse
de dificultate
'mplementarea planului de ingriire
(valuarea
'emne si simptome0
Le%iuni primare si secundare 8
macula,
ve%icula,
pustula,
papula,
flictena,
ulceratia,
scuama,
bula,
eritemul,
sancrul sifilitic,
eruptia, pruritul, tumora,
le%iuni de grata, edeme, durere, papilomato%&,
pre%enta para%itilor, greturi, v&rs&turi, febr&,frison, etc.
Probleme de dependent&
-. alterarea integrit&tii tegumentelor si mucoaselor,
/. modificari patologice ale secretiilor,sangelui,urinii
Manifestari de dependenta:
igiena precara
tegumente murdare
le%iuni
prurit
febra
disconfort
an$ietate
Probleme de dependent&
7. Alterarea starii de veg!e si somn
Manifestari de dependenta:
insomnie
cefalee
oboseala
agitatie
paliditate
Probleme de dependent&
4. Lipsa cunoasterii
.. Alterarea relatiilor cu cei din ur
Manifestari de dependenta:
Comunicare inadecvata
>ena
'nc!idere in sine
'ntelect in limita

.lte probleme de dependenta0


risc de infectie,
vulnerabilitatea,
alterarea confortului fi%ic si psi!ic,
risc de alterare a imaginii de sine,
durere acut&,
refu%ul de a se conforma tratamentului,
edeme ale membrelor
de%interes fat& de m&surile de igien& si protectie
Obiective 0
pacientul sa inteleaga ca trebuie sa#si mentina o buna stare de igiena
sa accepte prescriptiile medicale
sa accepte interdictiile de diseminare a infectiei
sa poata sa se odi!nesca corespun%ator
sa inteleaga ca in starea de veg!e trebuie sa se rela$e%e
sa accepte spitali%area si i%olarea pe o perioada de timp de membrii
familiei,colegi,antura
sa poata sa#si e$prime starea de neliniste
sa accepte comunicarea
informatii si sa invete regulile de igiena
sa#si sc!imbe comportamentul si modul de viata
Priorit&ti de ingrijire
mentinerea functiilor vitale,
a st&rii de constient&,
supraveg!erea functiilor vegetative,
profila$ia infectiilor,
prevenirea complicatiilor.
Interventii proprii
comunicare,
!idratare,
alimentare,
igien&,
mobili%are,
profila$ie,
educatie,
Interventii delegate
recolt&ri produse patologice, secretii, aplicarea unguentelor,
pansamente, interventii electrocauter,interventii c!irurgicale, estetice, laser
terapie, radioterapie, cauteri%are
,valuearea rezultatelor =ngrijirilor aplicate trebuie sa fie0
Realizat8 manifest&ri de dependent&,absente sau ameliorate
Bupa un interval de timp,%ile,saptamani se va face referire la8
starea tegumentelor pac.
comportamentul pac.
ore de odi!na+ore de veg!e
re%ultatul functiilor vitale
daca pacientul a reusit sa inteleaga si sa respecte tratamentul prescris de medic si planul
de ingriire
re%ultatul anali%elor de laborator
Nerealizat0 manifest&ri de dependent& care se mentin
Reformulare obiective in caz de nerealizare sa fie0
adaptate la capacit&tile fi%ice ale pacientului
adecvate manifest&rilor de dependent& pre%ente