Gheorghe Asachi (1788 - 1869) a fost un poet, prozator i dramaturg romn care s-

a nscut la Hera, n nordul Moldovei (azi n Ucraina). Fiul lui Lazr Asachievici,
preot i al Elenei. A primit primele noiuni de nvtura de la tatal su - preotul
Lazr Asachi. La vrsta de 9 ani, Gheorghe Asachi i-a continuat studiile n limba
polon, latin, german la Lvov, unde se mutase familia. A studiat apoi la
universitatea din acelai ora, n cadrul facultii de filozofie - logic, matematic,
istoria natural, fizica, metafizic i etic, urmnd i un curs special de arhitectur.
. Stapnind o cultur superioar solid i multilateral, cunosctor al mai multor
limbi strine - polona, rusa, latina, germana, italiana, franceza i engleza - ca
nimeni altul n vremea sa, optimist, cu dor de munc i ncrezator n puterile sale,
cluzit de o ideologie liberal progresist i de o puternic dragoste de patrie si
popor, Gheorghe Asachi sper sa joace un rol important de restaurator n ara sa.
ntoarcerea lui Asachi din Italia coincide cu procesul de prefacere rapid a
relaiilor feudale n Moldova, care reclama, ntr-o msura mereu crescnd,
difuzarea tiinelor prin instituii de nvmnt. Situaia ranilor era grea: lipsa
colilor, bibliotecilor, ziarelor, a tuturor instituiilor moderne care asigura progresul
unui popor, l face contient de necesitatea unei activiti sistematice de trezire a
contiinei naionale. Crturar de tip renascentist, cu o cultur enciclopedica i
iluminist, dotat cu nclinaii pentru multiple domenii artistice - inginer, profesor,
diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist, dramaturg - Gheorghe Asachi
s-a risipit cu drnicie din dorina generoas de a impulsiona dezvoltarea culturii
romneti.
Precursor al generatiei pasoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din intemeietorii
nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare.
Traduce si adapteaza piese de teatru straine. In poezie, abordeaza toate speciile:
ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditaii, balade. Versific legendele istorice
Dochia i Traian, tefan cel Mare naintea Cetii Neam. A scris i nuvele istorice
(Drago, Petru Rare, Rucsandra Doamna .a.), care au constituit sursa de
inspiraie pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.
Un alt tarm n care contribuia lui Gheorghe Asachi poate fi considerat
hotartoare este cel jurnalistic. El este n Moldova iniiatorul presei n limba
romna, realiznd primul ziar romnesc Albina romneasca. Vaznd n presa un
excelent instrument de informare i educare, Asachi va scoate i alte ziare destinate
unor categorii diverse de cititori, cum ar fi: Foaia steasc - destinat ranilor,
Icoana lumii care populariza cuceririle tiinei.
Conceptiile illuminist-pedagogice ale lui Gh. Asachi au fost determinate de
realitatea social-economica a Moldovei.
In formarea conceptiei pedagogice a lui Gh. Asachi un loc deosebit apartine si
literaturii ginditoare din Occident : Locke, Rousseau, Pestalozzi etc.
Asachi a fost primul care a preconizat drept ideal virtutea, ratiunea,luminarea
maselor. El a fost unul dintre primii promotori ai gindirii pedagogice progresiste
din prima jumatate a sec. XIX.
Intreaga opera a lui Asachi este patrunsa de dragoste fata de popor si fata de patrie.
Inflacarat patriot al timpului, el a luptat pentru prosperarea tarii, ridicarea
demnitatii romanesti.
Un interes deosebit prezinta preocuparile lui Gh. Asachi de instruirea si educatia
fetelor.
Fetele urmau sa invete in limba romaneasca a citi , a scri, aritmetica, lucrul
manual necesar in gospodaria casnica. Treptat, fetele capata cunostinte in
domeniul chimiei, comert, geografie.
Tot in perioada lui si datorita lui Asachi, ia nastere prima scoala pentru fete din
Moldova.
Gh. Asachi este initiatorul si organizatorul scolii de arte si mestesuguri prima
institutie de invatamint ethnic din Moldova.
Asachi urmarea sa ridice invatamintul superior la un nivel inalt, sa infiinteze in
Moldova un adevarat centru stiintific de pregatire a specialistilor pentru cele mai
variate necesitati ale societatii molodovenesti din acea perioada.
Gh. Asachi nu a avut o pregatire pedagogica speciala, dar contactul permanent cu
cultura inaintata de peste hotare, functiile de professor si referendar al scolilor, sef
al Departamentului invatamintului public il fac sa se ocupe de aceste probleme
arzatoare ale timpului.
La baza programei pedagogice si iluministe ale lui Asachi se afla increderea in
forta transformatoare a educatiei.Educatia in conceptia lui Gh. Asachi constituie
principala necessitate a fiecarui popor. El insista ca procesul educational sa fie
inceput de la o virsta mai timpurie, deosebind etapele de dezvoltare a omului.
Gh. Asachi mai mult de cinci decenii a depus eforturi mari in realizarea sistemului
de invatamint in Moldova. Pentru prima data el a incercat sa infaptuiasca o
anumita ordine, ierarhizarea scolilor, infiintind scoli incepatoare de baieti si fete ,
scoli reale, tehnice, gimnaziul, academia, scoli satesti,scoli particulare, pensioane.
El a tinut sa introduca in reteaua de institutii de invatamint spiritual stiintific si
practice, limba nationala, sa deschida usile scolilor pentru toate clasele societatii.
Sistemul de scoli organizat de Asachi a constituit o lovitura simtitoare pentru
cultura feudala religioasa.
Gheorghe Asachi poate fi considerat adevratul printe al conservatorismului
romnesc, elitist sau clasic, din secolul XIX.
Gh. Asachi s-a stins din via la 12 noiembrie 1869, la vrsta de 81 de ani, nu
nainte de mai face o ultim cltorie, la Lvov, pentru recuperarea manuscrisulelor
operei lui Ioan Budai-Deleanu, Mica iganiad.
Chiar si dupa moartea sa, valorile pe care le-a cultivat, operele si personalitatea
marcanta a ramas in memoria si inimile noastre.
Opere:
Dafne
Petru Rare, 1853
Elena Drago,1863
Turnul Butului, 1863
Nouvelle historique de la Moldo-Roumanie, 1859
Culegere de poezii Iai, 1836 (ed. II, adugit, 1854; ed. III, 1863);
Fabule alese Iai, 1836
Petru Rare Dram istoric n patru pri Iai, 1853
Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie Iassy, 1859 (ed. II, 1863; ed. III,
Nuvele istorice a Romniei, Iai, 186)
Nuvele istorice, studiu, indice de cuvinte i forme de P. V. Hane Bucureti,
1915
Elena Drago, dram istoric original Iai, 1863
Turnul Butului, dram original Iai, 1863
Asachi G. Scrieri alese Chiinu, 1968
Scrieri alese Chiinu 1968
Opere Chiinu, 1979
Scrieri literare, I-II, ed. ngrijit, pref., note i glosar de N. Asachi Ursu
Bucureti, 1957
Opere, I-II, ed. critica si pref. de N. Asachi Ursu Bucureti, 1973-1981
Leucaida lui Alviro Corintio-Dacico (Gh. Asachi). Studii i documente, trad.,
ed., pref. i studiu de G. Sorescu Bucureti, 1974 (ed. II, revzut i completat,
1991)
Opere, I-II, ed. i pref. de E. Levit Chiinu, 1991.