Sunteți pe pagina 1din 103

SUBIECTE

1.Proprieti ale compuilor biocompatibili


2.Aplicaii ale polimerilor n chiruria
car!io"a#cular
$.Aplicaii ale polimerilor n #tomatoloie
%.Aplicaii ale polimerilor n o&talmoloie
I'T()*UCE(E
Dezvoltarea cercetrilor asupra polimerilor care pot f utilizai n
medicin a impus o anumit defalcare a acestora, astfel:
Biomateriale sunt considerai polimeri sintetici pentru
piele artifcial, proteze, suturi, implanturi de
organe,substitueni de plasm,etc.;
ompu!i macromoleculari bioactivi aciunea fziologic
este e"ecutat doar de macromolecul, monomerii find
substane active sau inactive biologic;
#olimeri transportori de medicamente activitate biologic
av$nd fe macromolecula n ansamblu, fe compusul mic
molecular, dupa scindarea legturii dintre acesta !i catena
la care a fost ata!at.
%tilizarea unor compu!i macromoleculari specifci n farmacie este
susinut !i de unele avanta&e, precum:
'neto"icitate;
'administrarea repetat nu produce imunogenitate;
'degradabilitatea lanului macromolecular n mediu biologic;
'prezena unor legturi labile pentru a permite eliberarea
controlat a speciei active;
'solubilitate total n cazul administrrii parenterale;
'prezena unor grupe (g)id* prin intermediul crora sistemul
a&unge n zona dorit.
I.POLIMERI BIOCOMPATIBILI
+.+. Tipul de polimeri biomedicali i domenii de
aplicare
,similarea polimerilor n scopuri biomedicale, ca plastice
structurale -nlocuitori ai organelor sau elemente de corecie,
susinere !i intensifcare a funciilor acestora. este &ustifcat de
constituia macromolecular a suportului mecano'structural
biologic.
/istemele biologice sunt constituite din proteine structurale,
rspunztoare de particularitile morfologice ale esuturilor !i
organelor -colagenul, elastina, 0eratina, reticulina, miosina, actina. ;
proteine globulare, cu rol de catalizatori ai proceselor metabolice ;
acizi nucleici polimeri, care controleaz sinteza de proteine, prin
codifcarea, conservarea !i transmiterea informaiei genetice ;
za)aruri !i lipide, implicate n sc)imburile energetice ; ap !i
electrolii.
1c$nd abstracie de comple"itatea elementelor structurale
-nivele de organizare, interacii noncovalente, natura substituenilor
!i componentelor )eterociclice, stereospecifcitate., biopolimerii
implic catene poliamidice, polieterice !i poliesterice.
2n lanurile poliamidice, de e"emplu, se repet uniti
structurale care difer prin natura substituentului din catene lateral
a aminoacidului. ,stfel diferena dintre proteinele structurale !i
globulare se a3 la nivelul tipului de aminoacizi asamblai !i a
aran&rii secveniale a acestora. /tructura, polaritatea !i mrimea
substituentului din catena lateral ca !i posibilitatea formrii
legturilor de )idrogen n unitatea amidic, conduc la aciuni inter'
!i intramoleculare, care determin conformaia geometric a
macromoleculei -g)em sttistic, caten coplanar n zigzag, caten
elicoidal.. #e de alt parte, conformaia molecular in3ueneaz
structura microcristalin, gradul de mpac)etare intermolecular,
formarea unor esuturiordonate. 4vident aplicaiile biomedicale ale
polimerilor nu impun reproducerea structurii biopolimerilor, n
materialele de implantare, pentru c regenerarea din sistemele
fziologice este irealizabil, dar vizeaz valorifcarea unor compu!i
macromoleculari naturali modifcai, alegerea tipului de legturi
c)imice care s rspund la cerine de biostabilitate sau
biodegradare, asigurarea compatibilitii cu s$ngele, esuturile,
paralel cu ndeplinirea unor funcii de urgen sau de substituie !i
suplimentare, de lung durat.
4tapa iniial a aplicaiilor biomedicale, caracterizeaz prin
selectarea, dintre polimerii comerciali, a compu!ilor cu proprieti
mecanice, inerie c)imic !i solubilitate adecvat, a fost dep!it.
riteriile de alegere a polimerilor biomedicali s'a e"tins, incluz$nd
considerarea condiiilor legate de mediul fziologic: adsorbia
proteinelor !i lipidelor, energia liber superfcial, valoarea
potenialului de membran, ca !i sinteza !i prelucrarea
corespunztoare a unor compu!i macromoleculari cu structur strict
determinat !i puritate avansat.
,sigurarea biostabilitii polimarilor sintetici implantai reclam
n primul r$nd evitarea legturilor prezente n biopolimerii
susceptibili la scindri, o"idri sau )idrolize enzimatice 567. 8radul
de biodegradare a polimerilor depinde de natura legturilor c)imice,
structura cristalin, tensionarea fbrelor macromoleculare, 3u"ul
lic)idelor fziologice pe suprafaa sau n interiorul implantului. 2n
general, 3uoropolimerii, siliconii, poliesterii semiaromatici nalt
cristalini sunt mai stabili dec$t poliuretanii, poliacetalii, poliamidele
!i poliolefnele. Deci, biostabilitatea poate f conferit de resturile
aromatice, de protecia steric a legturilor degradabile, de
prezena substituenilor )alogenai -tabelul +..
#e de alt parte utilizarea polimerilor ca materiale de structur
impune biodegradabilitatea cu vitez controlabil,resorbia
complet !i to"icitate redus a implantului !i produselor de
degradare -tabelul +..
Datorit accesibilitii, ineriei c)imice, proprietilor c)imice
adecvate -dueitate, 3e"ibilitate, permeabilitate, adeziune, rezisten
la !oc, traciune, alungire, rupere, torsiune,modul de elasticitate., ca
!i posibilitilor de prelucrare, produ!ii macromoleculari au dob$ndit
importan n c)irurgia cardiovascular, ortopedie, oftalmologie,
operaii estetice realizarea rinic)ilor artifciali !i o"igenatorilor
s$ngelui.
#roprietile polimerului biomedical sunt dependente de
puritatea sa ; prezena antio"idanilor, stabilizatorilor, materialelor
de umplutur, urmelor de catalizator, !i monomerului rezidual find
nefavorabil.
Diferitele metode preparative pot conduce la polimeri cu
greuti moleculare medii identice, dar !i diferite distribuii ale
maselor moleculare, cu repercusiuni, n special, asupra proprietilor
reologice.
#e de alt parte, comportarea v$scoelastic a polimerilor
depinde de conformaia !i 3e"ibilitatea catenei, de natura forelor
intra' !i intermoleculare, dar poate f in3uenat !i de te)nologia de
fabricaie. ,ceasta este determinant pentru structura cristalin,
separarea fazelor !i te"tura suprafeei, parametri corelai cu
proprietile mecanice precum !i cu o serie de atribute tipice
biomaterialelor -energie liber superfcial, umectabilitate, aderen
tisular..
9 cerin nsemnat impus polimerilor biomedicali este cea
de realizare a unor suprafee compatibile cu s$ngele, n special
pentru aplicaii cardiovasculare. 4vitarea complicaiilor legate de
coagularea s$ngelui, modifcarea mecanic sau c)imic a globulelor
ro!ii !i afectarea capacitii de transport a o"igenului reclam
obinerea unor polimeri antitrombogenici, fe cu suprafee
)eparinizate, fe cu umectare superfcial redus 5:7.
Tabelul 1
Tipul !e polimeri biome!icali +i !omenii !e aplicare
Tipul
polimerului
Structura
Caracteris
tici
Inuen!a
mediului
biolo"ic
Aplica!ii
+ ; < = >
#oli-dimetil
silo"ani.
?nerie
c)imic,
proprieti
mecanice
bune; efecte
)emolitice
reduse
'absena
descompuneri
i
'c)irurgie
cardiovascular

-vase
sanguine
artifciale,
valve.;
'c)irurgie
plastic
-oftalmologie,
terapia
arsurilor.
#oliolefne
-polipropilen.

?nerie
c)imic;
proprieti
mecanice
bune,
posibilitatea
sterilizrii la
cald
'absena
descompuneri
i
'mic!orarea
rezistenei la
rupere
'material de
sutur;
'consolidarea
esuturilor n
)ernie
#oli-tetra3uor'
etilen.
?nerie
c)imic;
coefcient de
frecare
redus;
prelucrare
u!oar
'absena
descompuneri
i;
'contractare;
'mic!orarea
rezistenei la
rupere
'c)irurgie
cardiovascular
-valve, fbre
pentru grefe
vasculare.;
'c)irurgie
plastic -grefe
osoase ale
urec)ii.
#oli-vinil
alcool.
?nerie
c)imic
'contractare;
'calcifere
'c)irurgie
estetic;
'terapia
arsurilor
#oli-metacrilat
de metil.
'absena
descompuneri
i
'stomatologie;
'plastii osoase
#oli-metacrilat
de ;')idro"i'
etil .

8el )idroflic
'absena
descompuneri
i
'oftalmologie;
'c)irurgie
estetic
#oli-tereftalat
de etil.

?nerie
c)imic
'absena
descompuneri
i
'c)irurgie
cardiovascular
-grefe
vasculare.
#oli-)e"ametil
e n'adipiant.
'degradare;
'mic!orarea
rezistenei la
rupere
'membrane
semipermeabi
le pentru
rinic)iul
artifcial
#oliuretani
,deziune
bun la
esuturi
'nmuiere !i
descompuner
e n
profunzime;
'mic!orarea
rezistenei la
rupere
'c)irurgie
cardiovascular
-grefe
vasculare,
componente
ale inimii
artifciale.;
'membrane
pentru dializ;
'adezivi
pentru esutul
osos
@!ini
e"posidice
Ao"icitate
mare
datorit
catalizatorilo
r aminici
'absena
descompuneri
i
' implanturi
#oli-B'alc)il'
cianocrilai.

4fecte
iritante
reduse,
3e"ibilitate
'tendin
redus de
degradare
'adeziv n
c)irurgie
De importan remarcabil este utilizarea membranelor
polimere selective. #ri constitutive ale peretelui celular,
plm$nilor, rinic)ilor !i creierului, membranele ndeplinesc funciuni
difereniale, ca elemente de separare, site cu nalt specifcitate,
pompe, valve, componente n transmiterea impulsurilor nervoase. 2n
procesele de membran -osmoz, ultrafltrare, dializ., se realizeaz
separri selective, concentrri, fracionri !i purifcri ale lic)idelor
biologice, ntr'o succesiune de fenomene cooperare la nivel
molecular, condiionate de e"istena unui gradient al potenialului
c)imic.
#osibilitile de optimizare a membranelor includ: asigurarea
stereospecifcitii, polarizabilitii electrice, caracteristicilor de
solubilitate prin utilizarea flmelor polimere sau a unor bloc'
copolimeri, cu poriuni )idrofobe !i )idrofle.
@eu!ita n aplicarea polimerilor biomedicali impune clarifcarea,
la nivel molecular, a interaciilor la suprafaa de separare dintre
compusul macromolecular !i sistemul viu. ,ceste interdicii depind
de: puritatea polimerului, asigurarea proprietilor c)imice, fzice !i
mecanice adecvate, posibilitatea prelucrrii n forma necesar
pentru implantare !i sterilizare fr modifcarea caracteristicilor,
stabilirea n condiii biologice -degradarea )idrolitic, o"idativ,
adsorbie de lipide, calcifere, incapsulare n esut fbros., absena
efectelor trombogene, in3amatorii, maligne.
4vident, rspunsul sistemului viu la materialul implant este
condiionat !i de ali factori ca: modul de condiionare a polimerului,
natura suprafeei acestuia, locul !i modul de implantare, viteza de
formare a produselor de degradare 5+C'+<7.
9ptimizarea parametrilor mecano'biologici ai polimerilor
sintetici presupune: controlul puritii monomerului, reglarea
microstructurii !i structurii supramoleculare, paralel cu asigurarea
compatibilitii cu sistemul viu !i a stabilitii la aciunea lic)idelor
biologice.
,legerea biomaterialelor polimere, pentru care cerinele de
specifcitate !i compatibilitate cu sistemele vii sunt deosebit de
pretenioase se face, deocamdat, cvasiempiric.
1.#. BIOCOMPATIBILITATE
,precierea biocompatibilitii este o condiie sine Dua non a
aplicrii polimerilor biomedicali. Difcultatea const n necesitatea
corelrii structurii supramoleculare a polimerului cu cea a mediilor
fziologice !i esuturilor organismului, n considerarea reaciilor
tisulare la nivel cellular !i subcelular, a fzico'c)imiei !i )istoc)imiei
acceptrii sau respingerii implantului.
1.#.1 Criterii de biocompatibilitate

%n material poate f biocompatibil pentru o anumit utilizare,
ntr'un loc de implantare !i nonbiocompatibil n raport cu alt loc de
implantare. 4ste obligatorie stabilirea efectului implantului asupra
corpului, de la nivel celular p$n la nivel sistemic, cu condiia
cunoa!terii efectului organismului asupra implantului.
,precierea efectului implantului asupra organismului implic
cunoa!terea to"icitii polimerului, a produselor sale de distrucie
sau a aditivilor ncorporai, prpprietilor mecanice ale materialului,
posibilitilor de prelucrare la forma dorit !i de sterilizare,
dimensiunii, formei !i structurii suprafeei implantului, precum !i
estimarea: antigenicitii, trombogenecitii, antileucota"iei !i
carcinogenitii compusului macromolecular.
/tabilirea in3uenei corpului asupra implantului presupune
observarea !i estimarea unor modifcri ale polimerului referitoare
la: degradare, afectarea proprietilor mecanice, erodare, structura
molecular -reticulare, separare de faze., )idratare, eluia unor
specii cu greutate molecular mic, forma suprafeei, adsorbia
superfcial de proteine sau o"idare, ncon&urare cu esut, calcifere.
omple"itatea sistemelor biologice incub difculti n
aprecierea interaciunilor dintre implantul macromolecular !i
organismul viu.
#rintre factorii determinani n aprecierea to"icitii unui
material pot f menionai: frecvena unor componente to"ice n
polimer, viteza de difuziune din implant n biofaz, concentrarea
produselor to"ice n diferite puncte ale biofazei, eliminarea
componentelor to"ice prin difuziune sau degradare, prezena unor
adaosuri n compusul macromolecular care in3ueneaz viteza de
difuziune.
9 cerin de baz a ingineriei biomedicale este e"aminarea
ntregului spectru de rspunsuri la implantarea unui corp strin. 2n
principiu, e"ist trei tipuri de reacii, datorate caracteristicilor fzice
ale implantului, proprietilor c)imice ale acestuia !i imunoreaciilor.
#rintre efectele datorate caracteristicilor fzice ale implantului
pot f citate: ncapsularea epitelial a polimerului, c)eratinizarea,
ngro!area esutului con&unctiv al capsulei fbroase, formarea unei
substane depozit !i prezena celulelor gigantice.
Ao"icitatea compu!ilor macromoleculari conduce la )iper' sau
)ipotrofe epitelial, n funcie de intensitatea mai mic sau mai
mare a efectului nociv, in3amarea esutului con&unctiv, acumularea
glicoproteinelor acelulare, vacuolizarea esutului gazd.
@eaciile datorit infeciei !i prezenei antigenelor se
caracterizeaz prin: in)ibarea cre!terii epiteliale, invazia epiteliului
de ctre leucocite !i proliferarea esutului in3amat.
2n general, se nregistreaz un rspuns tisular la implantare,
c)iar dac compusul macromolecular poate f considerat inert din
punct de vadere c)imic. 4ste posibil, ns, s se reduc frecvena !i
intensitatea rspunsului tisular prin alegerea corespunztoare a
materialului polimer, a condiiilor te)nologice adecvate de sintez,
prelucrare !i sterilizare, acuratee n te)nica medical.
,plicarea medical a polimerului trebuie precedat de
aprecierea compatibilitii cu esuturile !i sngele, a in3uenei
asupra )emodinamicii, prin testare in vitro !i in vivo, particularizare
la tipul !i forma de prelucrare a polimerului, ca !i la domeniul de
utilizare a acesteia. De!i e"ist diferene ntre comportarea
organismului animalelor de e"perien !i a celui uman, ca !i
specifcitate de individ, testarea pe animale nu poate f omis.
1.#.# $i%ico&c'imia aplic(rii polimerilor
biomedicali
,plicaiile biomedicale ale polimerilor impun, cu obligativitate,
determinarea calitativ, a componentelor to"ice care trec din
compusul macromolecular, n mediul biologic, dependent de
parametrii e"perimentali -temperatur, gradul de saturare
determinat de relaia dintre suprafaa materialului !i volumul
mediului, timpul de contact etc... /ubstanele to"ice pot f:
monomeri reziduali, dizolvani, plastifani, stabilizatori, materiale de
umplutur, ageni modifcatori, urme de catalizatori, produse de
distrucie formate n procesele te)nologice de sintez, purifcare !i
sterilizare a polimerilor sau prin aciunea factorilor e"terni
-temperatur, radiaii, medii agresive, solicitri mecanice..
Durata migrrii substanelor din compu!ii macromoleculari
depinde de factori, ca: temperatura, concentraia componentului
migrator, starea !i aria suprafeei polimerului, natura !i volumul
mediului de contact.
Ea interfaa polimer'mediu se formeaz un amestec comple"
de substane cu diferite structuri, n concentraii mici, ceea ce
impune determinarea parametrilor cinetici !i termodinamici ai
procesului de difuziune la limita de separaie.
Faloarea migraiei componentului cu mas molecular mic, la
momentul t, M
t
, se estimeaz pe baza legilor difuziei:
D
D
K
K D
c M
P
P l
t
t
2
1
0
2
+

-+;.
n care c0 reprezint concentraia iniial a componentului care
migreaz, K
p
constanta de ec)ilibru, D
1
coefcientul de difuziune a
componentului care migreaz din polimer, iar D
2
coefcientul de
difuziune la desorbia n mediul de contact.
Gin$ndu'se seama de valoarea limit a migrrii, M

ecuaia -+;.
devine:
D
D
K
K D
M
M
P
P l t
t
l
2
1
4
+
=


-+<.

n care l reprezint grosimea probei de material.
@eacia -+<. serve!te la calcularea constantei de ec)ilibru, H
p
,
pe baza determinrii coefcienilor de difuziune. 2n ma&oritatea
cazurilor este aplicat ecuaia:

t
l
D
K
M
M
P
t

=

2
4
-+=.

2nlocuind n -+=.:
V C M A t
=
-+>.
V C
M
P
P
= -+I.

C
C
K P
P
P
A
P
= -+J.
rezult, pentru
C C
P
P P

t
V
S
D
C
C
P
A
A 2
4 = -+6.
n care C
A
, C
P
reprezint concentraia substanei care migreaz n soluie,
respectiv n polimer,
P
A
C ,
P
P
C concentraiile de echilibru, iar V, V
P
volumul de lichid,
respectiv de polimer.
unosc$nd C
A
, se poate determina
P
A
C !i plec$nd de la aceast
valoare se estimeaz proprietile polimerilor biomedicali n mediu
lic)id, prin corelarea coefcienilor de difuziune cu starea suprafeei,
proprietile de interfa !i parametrii )idrodinamici ai sistemului.
1.#.). Teste de biocompatibilitate

4stimarea biocompatibilitii impune cunoa!terea efectului
iritant, a nivelului de to"icitate sistemic, a efectului alergic, a
stabilitii materialului n mediul fziologic, a interaciunilor posibile
ntre constituenii celulari !i materialul implantat. #rogramul de
testare trebuie ales dependent de natura polimerului, forma
implantului, locul de implantare, durata de meninere n organism.
,utian consider c programul de testare cuprinde trei etape,
corespunztoare e"perimentrii preclinice, implantrii la animale !i
testrii clinice, pe subieci umani.
De!i e"perimentele in vivo sunt mai concludente, din cauza
costului ridicat !i a te)nicilor laborioase se aplic n mai mare
msur o serie de teste in vivo !i ex vivo 5+I7.
riteriile de to"icologie sunt valabile !i pentru aplicaiile
biomedicale ale polimerilor. 2n plus, se recomand o serie de teste
pentru aprecierea efectelor to"ice e"ercitate de polimeri sau
produse de distrucie ale acestora, prezentate succint n tabelul ;.
8ott !i colaboratorii au descris un test de estimare a
trombogenicitii polimerilor, prin implantarea unui inel de polimer,
n vena cav, la c$ine, !i e"aminarea modifcrilor dup dou
sptm$ni. #e aceast baz s'au apreciat, drept netrombogene,
suprafeele )eparinizate, cele care prezint sarcini electrice
negative -cationi cu adaos de anionit, electrei., suprafeele inerte
-cauciuc siliconic 3uorurat, )idrogel acrilic, polimeri epo"idici,
poliuretani secveniali., ca !i cele acoperite cu strat de fbrin.
Tabelul #
Te#te pentru e#timarea to,icit-ii biomaterialelor
Aipul
esutulu
i
Ketoda de
testare
Descrierea
metodei
,plicaii !i valabilitate
+ ; < =
Ao"icitat
e acut
Gesut de
cultur pe
agar
,plicarea
materialului sau
soluiilor de
testare pe
suprafaa unui
strat de agar,
pe care se a3
un esut de
cultur
@eacie de culoare pentru detectarea rspunsului
unui strat de cele de mamifere la efectul
componenilor care difuzeaz din polimer
?mplant
muscular la
iepure
'
@spunsul tisular se apreciaz pe baza unor criterii
)istologice -necroz, in3amare, leucocite
polimorfonucleare, macrofage, limfocite, celule ale
plasmei, celule gigantice, rspuns de corp strin,
fbroplazie, fbroz, infltrare gras, dimensiunea ariei
afectate..
Lemoliza
/e utilizeaz
s$nge de
iepure, diluat,
o"alitat, cu
densitatea
optic C,:'+,C;
la M>=> nm,
care se supune
aciunii unei
probe de
polimer, n
soluie de doi
martori, unul
pozitiv !i altul
negativ.
.emodiali/*+,0
tiv martornega tiv martorpozi
tiv martorneag prob
. O . D . O . D
. O . D . O . D

11--
Dac procentul de )emodializ este mai mic de >N
materialul este ne)emolitic.
?n)ibarea
dezvoltrii
celulare
oninutul total
de proteine,
ntr'un e"tract
de fbroblaste
de !oarece E'
:;:, se
determin
printr'o metod
8radul de in)ibare a cre!terii celulare -?.... se
determin pe baza relaiei:
+I.C.C..1--/
1 2
2 1
t martor t martor
t t
. O . D . O . D
. O . D . O . D

01--
t+Mmomentul iniial; t;Mdurata e"perimentului, J;).
calorimetric.
9 valoare mai mic de >N este caracteristic pentru
produse lipsite de citoto"icitate.
?n&ectarea
intracutana
t -i.c.. la
iepure
?n&ectarea i.c.,
pe partea
dorsal, a unui
e"tract polimer
!i a unei soluii
;CN alcool, ca
martor.
/e apreciaz efectul iritant, periodic, timp de J; ).
Ao"icitate
sistemic
la !oarece
?n&ectarea i.v.
sau i.p. a
e"tractului
polimer unui lot
de > !oareci
ompararea comportrii lotului de animale in&ectate
cu un lot de martor, n decurs de J; ).
Ao"icitat
e
subacut

?mplantare
la iepuri
?mplantarea
polimerului la
un lot de +;
iepuri, care se
sacrifc la un
interval de o
sptm$n
/e stabile!te rspunsul, n timp, la aciunea
polimerilor, pe baza testelor )istopatologice.
/ensibilizar
e ma"im
,dministrarea
i.d. a unui
preparat
polimer,
eventual cu
adaos de
ad&uvant
1reund.
/e verifc efectul iritant produs, dup J zile.
Ao"icitate
sistemic
,dministrarea
i.p. a unui
e"tract polimer
la un grup de
!obolani
4"aminarea, timp de <C zile, a strii generale,
urmat de sacrifcarea !i efectuarea testelor
)istopatologice.
Ao"icitat
e
cronic
!i
carcinog
e
nicitate
?mplantarea
subdermic a
polimerului
mrunit, unui
grup de
!obolani.
%rmrire, timp de doi ani, a efectelor to"ice !i
dezvoltrii tumorilor

1.#.1 Compatibilitatea polimerilor cu !esuturile
ompatibilitatea polimerilor cu esuturile incub dou categorii
de probleme legate de relaiile interfaciale, produse ntre esutul
con&unctiv !i materiale, precum !i de stabilirea unei legturi c)imice
ntre implant !i esutul nvecinat.
?mplantul polimer determin reacii tisulare dependente de:
structura c)imic, natura adausurilor de prelucrare !i a produselor
de distrucie, dimensiunea !i forma implantului, locul !i te)nica de
implantare, gradul de mobilitate a grefei.
Ea locul inciziei se produc procese bioc)imice de vindecare,
care implic in3u"ul celulelor polimorfonucleare !i edem, urmat de
apariia monocitelor !i fbroblastelor. /e genereaz astfel, esut
colagenic, care favorizeaz refacerea esutului operat.
ompatibilitatea este condiionat, n primul r$nd, de ineria
bioc)imic a polimerului.
Gesuturile epiteliale prezint o sensibilitate deosebit la
contactul cu suprafeele polarizate ale polielectroliilor. De
asemenea, s'au nregistrat efecte to"ice la utilizarea ca adezivi a
unor alc)il'B'cianocrilai.
4fectele implantului asupra esutului ncon&urtor se determin
in$nd seama de gradul de necroz, in3amaie, infltrare celular,
tipul celulelor -gigantice, ale plasmei, limfocite, macrofage,
leucocite polimorfonucleare., reacia de corp strin, fbroplasia,
fbroza, infltraia gras, calciferea.
4lucidarea interaciunilor, deosebit de comple"e, dintre
parametrii implicai n compatibilitatea cu esuturile ar putea
contribui la alegerea sau modifcarea polimerilor, astfel nc$t s
produc rspunsul tisular dorit. 4"aminarea unor astfel de
interaciuni a condus la reconsiderarea polimerilor bioresorbabili !i
nlocuirea colagenului sau a polimerilor )idrolizabili, utilizai iniial ca
materiale de sutur, ca poli-acid lactic. !i poli-acid glicolic., pentru
care vitezele de degradare !i resorbie sunt concordante,
asigur$ndu'se compatibilitatea tisular.
9 defcien iremediabil a implanturilor polimere este
inabilitatea de a se adapta modifcrilor datorate proceselor de
cre!tere sau mbtr$nire, ceea ce conduce la un stres continuu !i
afectarea altor organe.
1.#.2 E3ecte canceri"ene
Kalignizarea poate f provocat de factori, ca : interaciunile
c)imice !i fzico'c)imice dintre componenii celulari !i polimeri sau
produ!ii de degradare ai acestora, activitatea c)imic a proceselor
celulare datorit prezenei compu!ilor macromoleculari, participarea
produ!ilor de degradare o"idativ, a implantului la mecanisme
radicalice celulare.
/e apreciaz c riscul malignizrii este de minim !i c forma !i
consistena implantului in3ueneaz n mai mare msur procesul
dec$t natura c)imic a polimerilor.
1.#.4 Compatibilitatea polimerilor cu s5n"ele
,plicarea polimerilor ca materiale de protezare n insufcienele
circulatorii atrage atenia asupra interaciunilor dintre s$nge !i
compu!ii macromoleculari sintetici. #rincipalele efecte pot f :
modifcarea 3uiditii s$ngelui prin activarea mecanismelor de
coagulare, alterarea proprietilor fzice ale globulelor ro!ii, urmat
de )emoliz, lezarea endoteliului vascular !i afectarea barierei
capilare, agregarea eritrocitelor !i modifcarea proprietilor
reologice ale s$ngelui.
ontactul s$ngelui cu o suprafa strin, in vivo !i in vitro,
conduce la coagulare. ?mplicarea suprafeei de contact n
producerea trombozei a fost corelat cu caracteristicile de adsorbie
a unor componeni sanguini !i prezena sarcinilor electrice
superfciale. Distribuia acestor sarcini pe suprafaa polimerilor
depinde de orientarea grupelor funcionale dispuse superfcial !i de
natura substanelor absorbabile. 4nergia electric superfcial se
poate datora unui gradient electric -potenial zeta., produs de
contactul suprafeei cu un lic)id n curgere. 2ncercrile de corelare a
capacitii suprafeei de a induce coagularea s$ngelui, cu mrimea
sarcinii electrice superfciale sunt neconcludente, de vreme ce
valoarea potenialului zeta al ma&oritii compu!ilor
macromoleculari, la contactul, in vivo, cu s$ngele, este apropiat de
zero. /e pare c factorul determinant n coagularea s$ngelui este
adsorbia de ctre suprafa a unor componeni ai s$ngelui, n
concordan cu energia liber superfcial.
Deci, compatibilitatea s$ngelui cu biomaterialele este n
corelaie cu adsorbia de proteine la suprafa, care determin
fenomenele de adeziune celular ulterioar. #lac)etele nu pot adera
la substraturile nefziologice fr formarea, n prealabil, a unui strat
de proteine adsorbite, constituit, n special, din fbrogen.
4c)ilibrul de adsorbie a proteinelor se realizeaz n c$teva
minute, la concentraii fziologice normale, !i n c$teva ore, n
e"perimente model. De!i s'au efectuat lucrri interesante din punct
de vedere fzico'c)imic !i bioc)imic, pentru deducerea compoziiei !i
confguraiei flmelor de proteine adsorbite, dup stabilizarea
ec)ilibrului de adsorbie'desorbie, nu s'a elucidat problema
compatibilitii cu s$ngele !i adeziunii celulelor la materialul
sintetic, n diferite condiii fziologice. #ricipala concluzie care
decurge din astfel de modelri este c biocompatibilitatea poate f
favorizat de o valoare redus a tensiunii superfciale critice, care
determin modifcri de confgurae minime ale proteinelor
adsorbite.
#e de alt parte, s'a infrmat o ipotez mai vec)e, conform
creia, coagularea ar putea f prevenit prin modifcarea sarcinilor
superfciale ale polimerilor biomedicali, deoarece o astfel de soluie
ar prezenta riscul afectrii elementelor sanguine, prin modifcri
locale ale pL'ului.
#repararea unor polimeri tromborezisteni, cu proprieti
mecanice adecvate, trebuie s fe rezultatul estimrii specifcitii
suprafeei compusului macromolecular pentru anumite proteine.
1actorii care determin adeziunea plac)etelor !i formarea
trombusului conduc !i la alte modifcri, cum ar f )emoliza !i
denaturarea proteinelor. Lemoliza eritrocitelor este provocat de
interaciunea cu pereii vaselor de s$nge sau ai protezelor, viteza de
)emoliz find proporional cu ptratul vitezei de ciocnire a
globulelor ro!ii de perei.
#e de alt parte, s'a observat c n circulaia e"tracorporal a
s$ngelui se produce distrugerea trombocitelor !i modifcarea
adezivitii suprafeei, fenomene determinate de adsorbia
fosfolipidelor, denaturarea proteinelor sau distrugerea celulelor la
contactul cu suprafaa, ceea ce conduce la perturbarea
)emodinamicii !i are efecte antigenice.
II.PROPRIET67ILE
POLIMERILOR BIOCOMPATIBILI
#.1.8eto9icitatea
4ste o condiie de baza care trebuie ndeplinit, find de
asemenea necesar o perfect compatibilitate cu s$ngele !i esuturile.
#.#.Imuno"enitatea
/e cunoa!te faptul c polimerii acioneaz n general ca
antigeni.proprietate nedorit n cazul utilizrii lor ca medicament sau
ca suport deoarece anticorpii formai in)ib activitatea biologic.
9 eliminare sau o diminuare a acestui impediment se realizeaz
prin modifcarea structurii polimerului, a masei moleculare sau a
degrabilitii sale.
%nele studii efectuate asupra )omo'polimerilor si copolimerilor
tirosinei, respectiv a )omopolimerului !i copolimerilor alcoolului
polivinilic au relevat o imunogenitate crescut a copolimerilor fa de
)omopolimerilor.
onformaia macromoleculei este un factor important in
inducerea raspunsului imunologic,ns acesta este in3uenat !i de
structura moleculei medicamentului ata!at.
#.).Biode"radabilitatea
,ceasta proprietate trebuie corelata cu modul de administrare.
4ste necesar o distincie clara ntre polimerii care trebuie sa
rspund unei aciuni c)imice sau enzimatice !i care se descompun
n fragmente (in vivo*.
Dac aductul polimer trebuie administrat sistematic, atuci
trebuie s fe degradabil. #olimerii care rspund acestei cerine fac
parte din r$ndul poliamidelor, polian)idridelor, poliaminoacizilor, a
compu!ilor care conin sulf, siliciu, etc. 2n acest conte"t, fenomenul
(biodegradabil* este utilizat !i ntr'un mod specifc, el incluz$nd !i
polimerii nedegradabili cu dimensiuni destul de mici pentru a putea
trece bariera renal.
Oebiodegradabilitatea constituie un avanta& n cazul
medicamentelor care trebuie aplicate local -oc)i, piele, gur, etc.. ntr'
unc$t se previne absoria acestora prin esuturi.
Biodegradabilitatea se manifest prin:
eroziune la suprafaa ;
eroziune in masa, aceasta find caracterizat printr'o degradare
simultan pluridirecional .
/implifcat, procesul decurge astfel: apa penetreaz n polimer !i
provoac ruperea legturilor )idrolizabile !i disocierea n produ!i de
degradare.
4roziunea la suprafa are loc atunci c$nd ptrunderea apei este
mai lent dec$t )idroliza !i disocierea.
Degradarea n mas are loc dac viteza de penetrare a apei este
mai mare dec$t disocierea.
2n general, procesul real are loc prin ambele mecanisme.
1actorii mai importani care in3ueneaz biodegradarea sunt:
cristalinitatea;
porozitatea;
stabilitatea legturilor;
)idrofobicitatea.
/tudiind comportarea copolimerilor pe baz de polian)idride, s'a
artat c viteza de degradare este in3uenat in mod semnifcativ de
compoziia compusului macromolecular, de raportul ntre alifatic !i
aromatic.
#olian)idridele alifatice se degradeaz in c$teva zile, rezult$nt
produ!i solubili n ap, pe c$nd cele aromatice c)iar n c$iva ani,
conduc$nd la substane greu solubile.
#olian)idridele aromatice prezint proprieti mecanice mai bune
!i stabilitate termic mai bun fa de cele alifatice.
2n ceea ce prive!te morfologia, fenomenul de biodegradabilitate
se observ mai bine n regiunile amorfe dec$t n cele cristaline.
ristalinitatea mpiedic penetrarea apei, deci eroziunea in mas. 2n
cazul unei structuri poroase, apa care ptrunde n polimer faciliteaz o
eroziune in mas. ?ntrarea apei n matricea polimer este in3uenat
de )idrofobicitate, deci de natura compu!ilor utilizai, viteza de
)idroliz a legturilor labile find o proprietate intrinsec a tipului de
legtur.
#olian)idridele )idrolizeaz mai rapid dec$t ali compu!i -de
e"emplu: poliesterii., datorit labilitii )idrolitice a legturilor.
Biodegradabilitatea descre!te cu cre!terea punctului de topire.
#.1.Ec'ilibre multiple :n compleci medicament;polimer
1ormarea de complec!i prin legarea de un sc)elet
macromolecular a mai multor molecule de medicament se realizeaz
prin reacii de ec)ilibru guvernate de legea aciunii maselor:

P < M

P M =
1
.
[ ]
[ ] [ ] M P
M P

. =
* 1 ,
P M < M

P M
#
=
#
.
[ ]
[ ] [ ] M M P
M P

2
* # ,

P M
n&1
< M

P M
n
=
n
.
[ ]
[ ] [ ] M PM
M P
n
n

1
* ) ,
2n care:

[ ] P
M concentraia polimerului;

[ ] M
M concentraia medicamentului;

[ ] PM
M concentraia comple"ului medicament'polimer;
=
1># . . . n
. constanta de ec)ilibru -de legtur de
absorie.;
n M numarul de molecule de medicament legate.
9 mrime caracteristic pentru complec!i medicament' polimer
o constituie capacitatea specifc de legtur Pr*, defnit ca numrul
mediu de substan activ legate de un polimer !i se e"prim prin
relaia:
r .
[ ]
[ ] [ ] M P P
PM
+
* 1 ,
Din relaia *1, rezult
[ ] M P
M 0
[ ] [ ] M P
!i nlocuind n relaia *1,
rezult:
r .
[ ] [ ]
[ ] [ ] [ ] P M k P
P M k
+

deci r .
M k
M k
+

1
* 2 ,
2n cazul a (n* molecule legate de sc)eletul de polimer rezult:
r M
[ ]
[ ] M k
M k n
+

1
* 4
,
Deci :

[ ]
[ ] [ ] n M k n M k n
kM
r
1 1 1 1 1
+

=

+
=



[ ] n M k n r
1 1 1
+

=
4cuaia lui HE9AQ * ? ,

#relucr$nd relaia * 4 , rezult:
n
[ ] [ ] ( ) M k r M k + = 1
;
n
[ ] [ ] M k r r M k + =
;
r
[ ] ( ) r n M k =
n cazul n care ( r * este mic n raport
cu (n*; r R
n 10
1
este valabil relaia:
log r M log 0ST log c
f
2n care ( c
f
( reprezint condiia pentru aplicarea izotermei de
absorie 1reundlic).
@eprezent$nd grafc r U c
f
n funcie de r, se poate obine n
prin e"trapolare din punctul de intersecie al dreptei cu abscisa:
r U c
f

r
c
f


; r U c
f

C, iar (r ( este ma"im !i egal cu (n*.


1ormarea complec!ilor se supune legilor absoriei e"primate prin
ecuaia 1reundlic) !i Ea)gmuir.
Ecua!ia $reundlic' concentraia medicamentului comple"at
se poate e"prima prin:
c
g
M
m c k
f


c
g
M numrul moleculelor de medicament legate, coninute ntr'
un litru de soluie de polimer ;
c
f
M numrul moleculelor de medicament nelegate, coninute
de un litru soluie de polimer ;
m M coefcient 1reundlic);
0 M constanta.
Ecua!ia Lan"muir
a M z
c b
c b
+

1
a M numarul de moli de substan activ legat;
c M concentraia substanei active libere;
z M numrul ma"im de molecule absorbite;
b M constanta.
/criind sub alt form, rezult:

a
1
M
zbc
bc + 1


z bc z a
1 1 1 1
+ =
/e observ similitudinea cu ecuaia Hlotz, dedus pe baza legii
aciunii maselor.
2n cazul matricelor polimer care conin medicamente, eliberarea
acestora are loc pe msur ce polimerul se erodeaz, dizolv$ndu'se.
Oot$ndu'se cu F
d
!i F
p
volumele de medicament, respectiv de
polimer, vitezele de disociere pot f e"primate astfel:

d
d d d
c s k
dt
dV


=
* 1 ,

p
p p p
c s k
dt
dV

,

=
* # ,
0
d
!i 0
p
sunt dou constante de vitez ;
s
d
!i s
p
sunt suprafeele interferenelor medicamentUpolimer !i
polimerUsolvent.
c
d
!i c
p
sunt diferenele dintre concentraia la saturaie !i n
mas a medicamentului !i polimerului n solvent;
d

!i p

reprezint densitile medicamentului !i polimerului.


Oot$nd cu: F
d
M
d
d
c k


!i F
p
M
p
p
c k

,

, relaiile -+. !i
-;. devin:

d d
d
s V
dt
dV
=

p p
p
s V
dt
dV
=
#.2.Solubilitatea
ompleta solubilitatea n ap este o proprietate foarte important
pe care trebie s o dein compu!ii destinai administrrii intravenoase,
n scopul unei distribuii efciente n sistemul circulator central al
corpului. /e disting trei categorii de compu!i:
+. #olimeri provenii din monomeri solubili -copolimeri ai
acrilamidei.;
;. #olimeri iniial insolubili, dar care devin solubili n urma
)idrolizei, ionizrii sau protonizrii gruprilor sau legturilor laterale
-copolimeri parial esterifcai ai metil'vinil'eterului cu an)idrida
maleic.
<. #olimeri insolubili n ap, care supu!i )idrolizei se degradeaz
conduc$nd la molecule solubile -acid polilactic, copolimeri ai acidului
lactic !i glicolic, poliortoesteri, poliaminoacizi..
Eegturile covalente dintre medicament !i macromolecul
modifc n general proprietile fzico'c)imice ale polimerului, deci !i
solubilitatea. #entru a preveni mic!orarea solubilitii se apeleaz la
ata!area unor grupe )idrofle cum ar f: '9L, '/L, 'OL
;
, 'OL
<
7
T
V
'
,
'99L, 'OL'9'OL
;
, 'OL''OL
;
,
OL

#.4.Le"area speciei bioacti@e de catena polimer(
/pecia activ poate f legat prin reacii polimer'analoge sau
polimerizarea monomerilor de care sunt de&a cuplai compu!i bioactivi.
@eaciile polimer'analoge se aplic n mod curent n sinteza de
compu!i macromoleculari bioctivi. ?ntroducerea grupelor reactive
necesare pentru interaciuni cu medicamentul se realizeaz prin:
- substituie;
- polimerizarea unor monomeri cu grupri reactive prote&ate;
- polimerizare de monomeri care conin at$t grupri reactive
c$t !i grupe succceptibile de polimerizare.
,cest procedeu este mai economic, dar necesit metode
laborioasede de verifcare a legrii n totalitate a speciei mic
moleculare.
,l doilea procedeu nu prezint acest dezavanta&, dar
prepararea acestor monomeri implic un consum mare de substan
activ, find posibil !i apariia unor difculti la polimerizare sau
copolimerizare. Eegtura ntre compusul bioactiv !i lanul
macromolecular poate f permanent sau temporar, iar specia
bioactiv o component a catenei principale sau un substituent al
acesteia.
4ste de dorit ca medicamentul s se gseasc la o anumit
distan de macromolecul, pentru a preveni interferena !i deci
in3uena asupra activitii biologice.
,stfel catecolamine f"ate pe sfere de sticl sau matrice de
polistiren prin intermediul unor spaiatori au introdus contracii
musculare cu afectarea ritmului cardiac, spre deosebire de
catecolamine legate direct cu acid poliacrilic.
u c$t legtura dintre medicament !i polimer este mai
rezistent la )idroliz, cu at$t activitatea biologic este mai redus.
,ctivitatea speciei mic moleculare legate de polimer este n
general mai sczut dec$t a unei concentraii ec)ivalente de
medicament liber.
#.?.Sistemul de transport
#rezena acestuia se concretizeaz n abilitatea aductului de a
a&unge la celula int !i de a induce activitatea medicamentului.
omple"ul transportor medicament poate f activat selectic n
vecintatea celulei int de anumite proprieti ale acesteia sau !i
ve)iculul i poate recunoa!te suprafaa, permi$nd astfel compusului
bioactiv s acioneze.
#olimerii sintetici ptrund n interiorul celulei printr'un proces de
endocitoz iniiat de adsorbie. ,dsorbia este in3uenat de
caracteristicile compusului macromolecular, de e"emplu de masa lui
molecular sau de caracterul ionic. 2n interiorul celulei medicamentul
este eliberat pe msura biodegradrii ve)icului sau a ruperii legturii
acestuia.
%n mare interes l reprezint crearea a!a'numitelor materiale (
inteligente* prin introducerea n polimeri sintetici a unor funcii de
rspuns la anumii stimuli ca: pL'ul, temperatura, concentraia unor
substane cu aplicabilitate n domeniul eliberrii controlate de compu!i
bioactivi.
Kedicamentele antitumorale sunt de obicei to"ice: at$t pentru
celulele afectate c$t !i pentru cele sntoase. #entru o efcien a
localizrii sunt necesare medicamente con&ugate cu substane (g)id*,
care sesizeaz modifcrile de pL.. ,cesta n aproprierea celulelor
canceroase este mai mic datorit cantitii mari de derivai ai acidului
neuramic de pe suprafaa lor, iar ca urmare a funciilor metabolice se
formeaz compu!i acizi. ,stfel s'au utilizat sulfamidele poli-acriloil. !i
poli-metacriloil. de tipul:



2n care:
R A &L
<
; &L.

%n preparat enteric este propus de Eappas pe baz de copolimeri
parial esterifcai ai metil'vinil esterului cu an)idrida maleic:
,ce!ti compu!i devin solubili peste un anumit pL, valoarea acestuia
find n funcie de numrul de carbon din secvena esteric.

; =
I
pL
la dizolvare
Or. atomi de carbon
1ig. ;. Variaia pH-ului n funcie de numrul de atomi de
carbon

,ceasta depeden este o consecin a )idrofobicitii
copolimerului n str$ns legtur cu numrul de grupe carbo"il, care
ionizeaz nainte de solubilizare.
2.7.BIOMECANICA
Studiul comportrii mecanice a esuturilor biologice, n medii
comple!e, n care minimum unul din componeni este bipolimer, "ormeaz
obiectul biomecanicii, direcie #tiini"ic nou care apeleaz la mecanic,
matematic, #tiinele biologice si medicale, bio"izic, bionic,
biocibernetic.
$n timp ce ingineria biomecanic abordeaz modelarea miscrii
sistemelor vii #i realizarea unor roboti, aplicatiile medicale ale biomecanicii
vizeaz crearea unor materiale sintetice pentru esuturi #i organe de
implantare, stabilirea metodelor biomecanice de diagnostic #i tratament.
%precierea comportrii mecanice a esuturilor presupune aplicarea
legilor clasice ale mecanicii, precum #i a celor speci"ice biostructucturilor,
care depind de condiiile "iziologice, particularitii mbtr&nirii #i
impulsurile nervoase. %st"el biomecanica clasi"ic aspecte legate de'
( modi"icrile esuturilor produse la de"ormarea #i natura legaturilor
chimice #i structurale a"ectate de ast"el de solicitri)
(particularitile "uncionale ale bioesuturilor, ca baz pentru elaborarea
unor modele de consolidare sau ncocuire.
Caracteristicile mecanice ale biostr!ct!rilor
*rintr-un proces evolutiv ndelungat, natura a creat sisteme biologice
optime sub aspect mor"ologic #i "iziologic, precum #i o serie de atribute ale
comportrii mecanice, cum ar "i' caracterul omogen al distribuiei esuturilor
la modi"icri, rezisten ma!im a elementelor "recvent solicitate, mas
minim, "recare redus n articulaii. +unoa#terea acestor particulariti
constituie un punct de plecare n realizarea polimerilor biomedicali, cu
proprieti mecanice adecvate, inerie biochimic #i biocompatibilitate.
+omportarea mecanic a esuturilor depinde de proprietile "izice #i
microbiologia componentelor e!tracelulare, condiionate de microstucrura #i
proprietile acestora. *rezena proteinelor "ibrose, colagenul #i elastina,ca #i
a mucoproteinelor asigur "le!ibilitatea esuturilor con,unctive, n timp ce
depozitarea unor substane n matria organic e!plic rigiditatea esutului
osos. %cesta din urm este un mediu compozit,anizotrop,constituit din "ibre
colagenice, cu rol de matrice #i cristale de hidro!i-apatit, drept armtur.
%naliza structurii #i comportrii mecanice a esutului osos indica
e!istena urmtoarelor nivele structurale'
-primul "ormat din tropocolagen, compus din trei catene
polipeptidice,cu con"iguraie elicoidal, stabilizat datorit legaturilor de
hidrogen)
-cel de-al doilea, "ormat din micro"ibrele de colagen #i cristale
anorganice)
- structura "ibroas colageno-mineral, intercalate cu mediul
intra"ibrilar,constituit din mucopolizaharide #i glicoproteine, cu rol de liant)
-lamele colageno-minerale)
-osteonul.
-terogenitatea proprietilor, elasticitatea #i anizotropia esutului osos
asigur buna adaptare reologic #i o irigare sanguin suplimentar n cazul
solicitrilor repetate.
+omportarea mecanic a esutului con,unctive este guvernat de prezena
colagenului, elasitnei #i "luidului intestiial, n di"erite proporii, ntr-o
microarhitectur speci"ic.
.spunzatoare de elasticitatea vaselor sanguine, a esutului pulmonar #i a
pielii, elastina este constituit dintr-un ghem statistic de lanuri peptidice
reticulate.
+olagenul este v&scoelastic #i relativ ine!tensibil, n timp ce elstina este
elstic #i nalt e!tensibil. %ceste proteine "ibroase "ormez, la nivelul
tendoanelor #i ligamentelor, "ascicule paralele, iar la al pielii / reele.
0e"ormabilitatea esuturilor este corelat cu des"acerea #i re"ormarea
legturilor de hidrogen, iar rigiditatea, accentuat de mbatr&nire, cu
"ormarea de legturi covalente.
1uncionarea unor legturi specializate, cum este cartila,ul articular, care
asigur lubri"ierea "iziologic, este determinat de comple!itatea structural
#i caracteristicile supra"eei, prezena rugozitilor prevenind abraziunea
mutual.
*rocesele biochimice care implic asocierea sau mi#carea relativ a dou
subuniti bipolimere adiacente impun considerarea hidrodinamicii
sisitemului dependent de porozitatea proteinelor, datorit compactarii
imper"ecte sau iregularitailor super"iciale.
+aracteristicile dinamice ale esuturilor moi se determin prin estimarea
rela!rii #i dilatrii termice la tensionare #i prin stabilirea dependenei dintre
tensiune #i de"ormatie.
+omportarea mecanic a esutului osos se apreciaz prin determinre a
rezistenei relative #i stabilirea caracteristicilor dinamice, n cazul unor
oscilaii "orate.
2odi"icarea comportrii mecanice a esuturilor #i organelor, provocat
de di"erite stri patologice 3ateroscleroz, a"ectiuni ale
arterelor,membranelor, "ibroze, glaucom etc.4, determin variaia
propriettilor reologice. -stimarea proprietilor reolgice poate constituii un
criteriu de investigare a "izilologiei #i patologiei organelor.
%plicandu-se metoda regresiei, s-au corelat proprietile de de"ormaie a
tesutului osos cu unii "actori biologici, cum sunt'modi"icrile patologice ale
scheletului 3osteoporoz, osteoscleroz, osteomalacie4, coninutul n
componeni colagenici, glicoproteici #i minerali. *e baza modelului
transversalo-izotropic, s-a stabilit c esutul osos este un mediu tri"azic,
ortotrop.
*e de alta parte, s-au elaborat modele matematice care descriu corelaia
e!perimental, tensiune #i timp.
Studiindu-se esutul osos demineralizat, s-a constatat c acesta are
comportare de material "izic neliniar, cu distribuie neomogen a de"ormatiei
n seciune transversal.
Comportarea mecanic" a vaselor sang!ine
+hirurgia cardio-vascular impune cunoa#terea proprietilor mecanice
ale pereilor vaselor coronariene legitii variaiei n timp a caracteristicilor
de de"ormaie a arterelor #i segmentelor a"ectate, nu numai la nivelul testelor
pe animale de e!perien, ci #i la om.
$n timp, se produc modi"icri ale compoziiei biochimice a arterelor, ca
#i mod"icri structurale datorit v&rstei sau a unor a"eciuni patologice, cu
repercursiuni asupra caracteristicilor mecanice. %st"el, rezistena peretelui
aortei toracice este mai mare dec&t a celei abdominale 3de 1,5-1,6 ori mai
mare n direcia transversal dec&t n cea a!ial4 #i scade, cu mbtr&nirea, pe
baza unor legi e!poneniale. -stimarea caracateristicilor mecanice ale
pereilor veselor sanguine, prin valorile modului de elasticitate #i
coe"icientul de de"ormaie transversal, servesc la "undamentarea unor
aspecte legate de reconstituirea vaselor de s&nge #i protezarea acestora.
0eterminarea gradului de elasticitate a vaselor, aspect important n
asigurarea unei hemodinamici optime, se e"ectueaz pe baza vitezei de
transmitere a undei de pulsaie n sisteme model, constituite din tuburi de
material elastic #i vascoelastic, prin care curge un lichid ideal sau v&scos,
negli,&ndu-se, de obice, in"luena straturilor ncon,uratoare.
7esutul vascular se caracterizeaz prin de"ormabilitatea mare #i
proprieti mecanice di"erite n direciile longitudinal, radial #i peri"eric.
$n general, peretele vascular se comport ca un material incompresibil #i
elastic, dar prezena "ibrelor musculare, sensibile la aciunea "actorilor
neurali, conduce la modi"icri ale "ormelor #i tensionri ale vaselor.
0e importan deosebit este elaborarea modelului atematice al curgerii
s&ngelui n capilare #i schimbului transcapilar de lichid, care permite
studierea dependenei caracteristicilor hemodinamice de parametrii
hemodinamici #i principiile bio"izice, prin intermediul crora se realizeaz,
la nivelul microcirculaiei, "uncia principal de meninere a hemostazei
esuturilor 819:.
#eologia me$iilor biologice
.eologia mediilor biologice 3s&nge, lichid sinovial, esut con,unctiv,
mucus, "luid intraocular, piele, mu#chi, oase etc.4 coreleaz v&scozitatea #i
proprietile mecanice ale acestora cu natura #i concentraia compu#ilor
macromoleculari constitutive, elucid&nd aspectele de "iziologie normal #i
patologic, pre"igur&nd conduite terapeutice.
*e l&ng aspectele de reologia s&ngelui, par interesante, cu prospectarea
lubre"ianilor sintetici pentru articulaii, studiile privind comportarea
lichidului sinovial. %cesta este un dializat de plasm cu adaos de comple!
proteic al acidului hialuronic 3polizaharid cu comportare de polielectrolit cu
sarcin negativ4.
1luidul sinovial 3pseudoplastic, v&scos, nene;tonian, elastic #i
ti!otropic4 ndeplineste "uncia de lubri"iant al articulaiilor.
$n a"eciuni articulare acute, cum sunt artritele reumatoide, ca #i n
osteoartroze, caracteristicile reologice se modi"ic datorit mi#crii
concentraiei #i degradrii complec#ilor mucopolizaharidici, "enomene puse
n eviden prin msurarea timpului de rela!are #i energiei de activare pentru
curgerea v&scoas.
Studiul articulaiilor osteoartrozice trebuie s conduc la evaluarea
"actorilor care produc a"ectiunea, posibilitatea prevenirii acesteia, nlocuirea
articulatiilor puternic modi"icate, producerea de lubri"iani arti"iciali,
capabili s reduc degenerarea supra"eelor.
$n calitate de lubri"iani arti"iciali, s-au studiat polimeri cu catene lungi,
solubili n ap, cu rezisten la degradare termic, mecanic #i o!idativ,
compatibili cu cavitatea articular.
De%ormabilitatea polimerilor bi me$icali &n me$ii %iziologice
<tilizarea materialelor bioinerte pentru endoprotezarea articulaiilor
reclam determinarea de"ormabilitii n medii biologice. %st"el, s-a
e!aminat de"ormabilitatea unor termoplaste, cum sunt poliamida12 #i
poli3etilentere"alul4.
Studiul polietilenei n soluie "iziologic, a indicat o modi"icare a
modului de de"ormare termic n aer. 2odelul de de"ormare termic a
polietilenei se poate estima cu o relaie de "orma'
=
>
? %@
A
B C3@48t-t
1
3@4: 314
n care' =
>
-

reprezinta modulul de de"ormare termic,
@ -tensiunea aplicat,
t -durata de"ormrii,
% -parametrul care depinde de mediu,
A -coe"icientul depedent de tipul tensiunii,
C3@4-viteza de stabilire a de"ormatiei,
t
1
3@4 /timpul de atingere a de"ormaiei limit.
0urata de "uncionare, D, a termoplastelor, supuse comprimrii statistice
#i "lamba,ului, este dat de relaia'
D ? Ee
FG@
324
n care' G, E reprezint constantele caracteristice materialului.
2.'.COND(C)IBI*I)A)EA E*EC)#IC+ A PO*IME#I*O# ,I
IMP*ICA-II BIOMEDICA*E
1enomenele de conductibilitate #i semiconductibilitate electric n
macromolecule sunt de mare importan medical, ncap&nd cu patogeneza
unor a"eciuni #i termin&nd cu realizarea unor polimeri biomedicali.
-lectroconductibilitatea melaninelor, pigmeni polimeri naturali, este
implicat n boli ca parAinsonul #i schizo"renia. $n acela#i timp,
conductibilitatea electric contribuie la contraciile musculare #i este alturi
de semiconductibilitatea intrinsec rspunztoare de compatibilitatea
sistemelor polimere cu s&ngele.
$n proteine anhidre sau cu coninut redus de ap, conductibilitatea este
electonic, iar la un coninut mare de ap adsorbit, datori protonilor
trans"erai ntre moleculele de ap sau ntre grupele' H+?I
HJ-K
0e e!emplu, molecula de colagen, orce modi"icare care a"ecteaz
structura de elice tripl 3mrirea concentraiei sarurilor, deshidratare4, va
determina variaii ale conductibilitaii electrice prin scindarea unor legturi
de hidrogen. S-a presupus c modi"icarea coninutului de ap structurat #i a
conductibilitii electrice poate "i rezultatul lezrii endoteliului vaselor de
s&nge prin e!punerea colagenului #i componentelor subendoteliale la aciunea
ionilor anorganici #i polielectroliilor din s&nge. $n urma adsorbiei acestora,
sunt a"ectate plachetele, purtatoare de srcini negative, #i "actorii de
coagulare sanguin. -!ist, deci o legatur condiional ntre
semiconductibilitatea electric a unor structuri macromoleculare, conducia
electric #i compatibliltatea cu s&ngele. *olimerii electroconductori #i
semionductori se pot obine prin sintez direct, modi"icarea prin comple!are
sau chelatizare #i conversia pirolitic a unor poliimide, poli3J,JL-3p,pL-
o!idi"enilen4piromelitimid. +aracteristic esenial a acestor compu#i
macromoleculari este structura policiclic, cu nuclee aromatice #i
heterociclice sau cu legturi duble con,ugate care asigur o mare mobilitate a
electronilor >. *roprietile electrice ale polimerilor semiconductori pot
in"luena adsorbia poteinelor plasmei sanguine #i con"ormaia acestora,
servind la modelarea #i clasi"icarea interaciunilor componenilor s&ngelui cu
supara"eele naturale #i sintetice. *e de alt parte, prezena apei n
componena hidrogelurilor a "ost corelat cu electroconductibilitatea #i
compatibilitatea cu s&ngele.
III. )IP(#I DE PO*IME#I BIOMEDICA*I
*IMN2-.N ONI.-SI.O%ONMN
*olimerii bioresorbabili utilizati in chirurgie trebuie sa satis"aca o serie de
conditii, cum ar "ii' posibilitatea prelucrarii si sterilizarii "ara a"ectarea stabilitatii
chimice si rezistentei mecanice, degradarea cu viteza controlabila, absorbtie
completa, to!icitate redusa a materialului implicati produselor de biodegradare.
0egradarea biologica comporta doua "aze' hidratarea, modi"icarea
rezistentei, micsorarea masei si solubilizarea.
0upa utilizarea colagenului modi"icat ca material de structura
chirurgicala, s-au testat, in calitate de polimeri bioresorbabili, derivati proteici,
polizaharide, poli3amino-acizi4, poli3vinil-alcool4, al"a si beta poliesteri homopolimeri
sau copolimeri.
Condiiile de biodegradabilitate a polimerilor
I cerin ma,or pentru polimeri bioresorbabili este asigurarea unor viteze
concordante ale proceselor de degradare, care implic modi"icri structurale, #i de
adsorbie a "ragmentelor "ormate, ast"el nc&t s nu se acumuleze n esuturi produse
potenial iritante #i in"lamatorii.
Nniial, se produce o hidratare, n "uncie de structura polimerului, "iind a"ectate
punile de hidrogen #i con"ormaiile stabilizate prin "ore van der Paals. $n continuare,
prin ruperea unor legturi covalente din scheletul polimer, se produc modi"icri
ireversibile, soldate cu mic#orarea rezistenei mecanice a materialului implantat.
Scindarea poate "i rezultatul hidrolizei, dependente de temperatur, valoarea pK-ului
#i cristalinitatea polimerilor sintetici, domeniile amor"e "iind, n special, degradate.
%vansarea procesului determin o scindare la nivel molecular, care conduce la
"ormarea unei mase "riabile, gelatinizate din care se detan#eaz "ragmente solubile.
$ndeprtarea complet a polimerului resorbabil din esut este rezultatul
dizolvrii "ragmentelor de mas molecular mic sau a "agocitrii acestora
1.*.-*%.%Q- +IM%R-JN+-
+onsiderat drept plastic biologic, colagenul suscita atat interes teoretic,
legat de clari"icarea structurii moleculare si supramoleculare proteice corelata cu
"unctiunile biologice, cat si practic, re"eritor la izolarea, puri"icarea si regenerarea
biopolimerului si utilizarea preparatelor modi"icate ca substituienti de organe si
tesuturi.
1.2 SQ.<+Q<.% SN SNJQ-S%
+olagenul a constituit obiectul unor numeroase studii, care au condus la
elucidarea structurii pimare, secundare, tertiare si cuaternare, corelarea structurii
moleculare cu proprietatile "izico-chimice si biologice, caracterizarea tranzitiilor
termodinamice si proprietatilor vascoelastice ale acestui biopolimer.
+olagenul este sintetizat in "ibroplaste, la nivelul polisomilor reticulului
andolasmic' "ormarea catenei peptidice in matricea intramoleculara "iind urmata de
hido!ilareaenzimatica a prolinei si lizinei constitutive, introducerea restului de
carbohidrat si realizarea con"iguratiei triplu-elicoidale a procolagenului. Sub actiunea
peptidazelor, procolagenul este scindat la tropocolagen, care poate su"eri o
polimerizare enzimatica.
Qropocolagenul are masa moleculara T00.000 si consta din trei catene
polipeptidice, care "ormeaza o elice tripla, stabilizata prin legaturi de hidrogen.
+a rezultat al denaturarii, la 40 grade celsius catenele polipeptidice adopta
o con"iguratie de ghem haotic.
0ependent de concatenarea intermoleculara, se disting al"a, beta si gama
colagen, care contin, una, doua sau trei ctaene polipeptidice. *reparatele colagenice
sunt, in general, bogate in "orma gama.
0atorita asimetriei moleculare 3lungime'2500 % si latime 1U%4, solutiile
diluate de colagen prezinta vascozitate mare si tendinta de agregare cu "ormare de
"ibre, in conditii "iziologice.
+olagenul contine, in principal, glicina, hidro!i-prolina, hiro!i-lizina si
imino-acizi, secventa tipica "iind 3RlV-W-X4n.
.eticularea intramoleculara, deosebit de pronuntata, este rezultatul
o!idarii enzimatice a resturilor de lizina si hidro!i-lizina sau colagen-aldehide,
susceptibile sa reactioneze cu grupari aminice sau aldehidice din moleculele
adiacente.
+olagenul solubil in mediu acid se e!trage din piele sau tendoane,
supunandu-se in vederea aplicarii, unor operatii de puri"icare si reprecipitare.
+olagenul insolubil poate "i scindat cu enzime proteolitice, la actiunea
carora sunt sensibile peptidele ce nu participa la "ormarea structurii elicoidale.
+olagenul sensibilizat de enzime poate "i puri"icat intr-o "orma in care se mentin
ma,oritatea proprietatilor produsului nativ.
<tilizarile medicale reclama omogenizarea preparatelor de colagen, sub
"orma de solutii sau paste, ceea ce impune caracterizarea comportarii reologice a
acestora.
+olagenul se utilizeaza ca biomaterial in stare nativa, sub "orma
heterogre"elor de carotida bovina sau solubilizata, regenerata si modi"icata.
1.T 2-QI0- 0- 2I0N1N+%.-
.egenerarea colagenului solubilizat se "ace, de obicei, sub "orma pelicilelor reticulare
sau a "ibrelor, in scopul con"eririi anumitor caracteristici "izico-chimice si biologice.
.eticularea se opereaza prin iradiere cu radiatii <Y, tratare cu agenti chimici,
aldehide 3glutaraldehida, "ormaldehiada, acroleina4, sau cu saruri de crom. .eticularea
prin iradiere <Y implica riscul distructiei polimerului, iar utilizarea reactivilor
chimici, pe cel al retentiei de substante to!ice. %legerea si rescectarea conditiilor
optime de reticulare conduc la obtinerea unor preparate de colagen cu rezistenta
sporita si viteza de resorbtie corespunzatoare. Nradierea de scurta durata a solutiilor
diluate, acide, de colagen, la lungimi de unda mai mici de 400 mm si 40 grade celsius
determina reticularea polimerului si marirea vascozitatii solutiei acestuia, e"ectele
"iind mai pregnante in mediu de azot, decat in prezenta aerului. Se pare ca reticularea
cu glutaraldehida asigura o compatibilitate mai buna a polimerului cu sangele.
1.4 1NO.- 0- +IM%R-J .-QN+<M%Q
+alitatea "ibrelor colagenice reticulate cu gluteraldehida depinde de
conditiile de prelucrare, si anume' viteza de e!trudare, durata si natura agentului de
coagulare, concentratia compusului de reticulare si durata procesului. .ezistenta
"ibrelor creste cu gradul de orientare a acestora si este corespunzator la viteze de
e!trudare mici. +oagularea se realizeaza prin tratare cu' solutie de hidro!id de
amoniu, clorura de sodiu, respectiv acid sau solvent organic. %gentul de coagulare
optim este solutia de hidro!id de amoniu, de concentratie mica 30,2J4, la o durata a
procesului de 1U secunde) marirea timpului de coagulare la micsorarea rezistentei
"ibrelor colagenice, datorita hidrolizei. *rocesul de scindare a colagenului, competitiv
cu reticularea, poate "i evitat prin limitarea timpului de operare.0upa cum reiese din
"igura2 , se realizeaza o reticulare corespunzatoare la o durata a procesului de trei
minute si o concentratie ma!ima in glutaraldehida de 0,2Z.
+oncentratia aldehidei glutarice 3Z4
1igura2 .-QN+<M%.-% 1NO.-MI. +IM%R-JN+- +< RM<Q%.%M0-KN0%

1.U 2-2O.%J- 0- +IM%R-J
+aracteristicile de rezistenta la intindere si permeabilitate ale
membranelor de colagen depind de gradul de reticulare si diametrul "ibrelor
constitutive.%st"el, din gelul transparent de colagen reticular, obtinut prin optimizarea
duratei de iradiere, s-au realizat membrane pentru prote,area cristalinului, resorbabile
in decurs de ma!imum doua luni.
Nradierea <Y nu modi"ica mor"ologia membranelor, dar conduce la
de"ormari mecanice accentuate si o crestere a temperaturii de curgere de la 16U la 21[
grade celsius.
*eliculele reticulare cu glutaraldehida prezinta temperatura de denaturare
ridicata 340B60 grade +4, stabilitate marita la actiunea colagenazei bacteriale si risc
minim al reactiilor in"lamatorii la implantare.
2embranele de colagen implantate sub "orma de lamele pe cornee sunt
resorbite si inlocuite cu tesut normal, cu conditia succinilarii prealabile a grupelor
aminice libere.Succinilarea conduce la introducerea unor grupari carbo!ilice, care
con"era solubilitate la pK-ul "iziologic, posibilitatea reticularii cu radiatii gama, pana
la vascozitatea dorita si evitarea pericolului de opaci"iere.
1.[.%*MN+%QNN %M- *.-*%.%Q-MI. 0- +IM%R-J
Nn po"ida strucurii proteice, colagenulprezinta antigenicitate
redusa.*eliculele de colagen initiaza agregarea plachetelor.
*rincipalele utilizari medicale ale colagenului sunt' agent hemostatic,
material de sutura, material de acoperire in arsuri, membrana pentru hemodializ,
material de prote,are in chirurgia cardio-vasculara si o"talmologie.
2.*IMN3%2NJI%+NSN4
Nn timp ce poli3acidul glutamic4 este inadecvat ca material de sutura
datorita rapidei sale solubilizari, produsele obtinute prin esteri"icare partiala cu alcooli
in"eriori prezinta rezistenta la tractiune si viteza de absorbtie corespunzatoare.
*olipeptidele "ibroase absorbabile, obtinute prin copolimerizarea unui
al"a-iminoacid sau al"a-aminoacid, ca si polipepsipeptidele copolimere obtinute din
al"a- sau beta-aminoacizi cu al"a- sau gama-hidro!i-aminoacizi sub "orma de "ibre sau
pelicule usor hidrolizate sunt indicate drept materiale de sutura.
..Poliza/ari$e
Oiodegradabile "ibrelor obinute prin e!trudarea eterilor, etilic #i benzilic ai
de!tranului, prin tratarea carbo!i-metil-celulozei cu sruri de %l, +r sau 1e sau a
hidro!i-propil-metil-celulozei cu radioizotopi a suscitat interesul pentru aplicaii
chirurgicale, de#i rezistena lor la ntindere este redus.
0.1ibre $e poli2vinil3alcool4
-ste consemnat utilizarea suturilor de poli3vinil alcool4 n chirurgia vascular,
bronhial, gastro-intestinal, cu reacie tisular redus.
Stabilitatea mrit a "ibrelor de poli3vinil alcool4 reticulare cu "ormaldehida
implic di"iculti de resorbie, n timp ce poli 3vinil-butiralul4 are o vitez de
biodegradare comparabil cu cea a catgutului.
[.53 Polisteri
1ibrele de G-polisteri 3poliglicoide, polilactide4 au caracteristici de resorbie
similare cu cele ale catgutului #i provoac o reacie tisular redus.
Se obin prin polimerizare cu deschidere de ciclu, n prezena catalitic a srurilor.
$n vederea limitrii tendinei de hidroliz a G-polisterilor, s-au realizarea bloc-
copolimeri ai poliglicolidelor cu poli3=-caprolactama4 respectiv ai polilactidelor cu
epiclorhidrina.
-!aminarea con"iguraiei catenelor polilactinice, ca #i a comportrii lor la
hidroliza, "ormeaz obiectul a numeroase studii.
+lari"icarea mecanismului de absorbie a polilactidelor a condus la utilizarea
acestor G-polisteri n suturi #i gre"e chirurgicale.
S-a ncercat mrirea rezistenei la traciune #i asigurarea unei absorbii mai
rapide prin sinteza copolimerilor glicolidelor #i lactidelor'
*lec&nd de la premiza c viteza de hidroliz a unui poliester, esenial pentru
procesul de biodegradare, poate "i reglat prin alegerea corespunztoare a
componentelor carbo!ilice #i hidro!ilice, s-a analizat comportarea poliesterilor
obinui prin policondensarea unor diacizi, care conin substitueni electronodonori, cu
dioli.
+omponentul diacid s-a selectat dintre urmtorii derivai carbo!ilici, solubili n
ap' acid per"luoro-adipic, acid 2,2- o!idiacetic, acid 2-o!oglutaric, acid tartric, iar cel
diolic a prezentat catena de #ase atomi de carbon' ciclohe!an-dimetanol #i he!an- 1,[-
diol.
S-a constatat c absorbia n vivo este direct proporional cu viteza de
degradare a poliesterului. 0ezintegrarea implantului este in"luenat de caracterul
electrodonor al substituenilor din poziia G "a de "unciile carbo!ilice din
componentul diacid, modi"icrile structurale din diol "iind neeseniale.
7. Poli2amino3triazoli4
Ibinui prin condensarea dihidrazidelor acide, poli 3amino-triazolii4 se
prelucreaz sub "orm de pelicule biodegradabile.
'.Polimeri siliconici
+auciucul siliconic este indicat pentru implant de lung durat, datorit ineriei
#i stabilitii "izice, n contact cu "luide #i esuturi biologice.
Nneria chimic a siliconilor deriv din valoarea mare a energiei de legtura Si-
I, n compusul polisilo!anic. %ceast valoare mare a energiei de legatur Si-I, n
compusul polisilo!anic. %ceast valoare este 105 Acal, "a de numai 5T Acal pentru
+-+.

Sinteza siliconilor presupune' reducerea bio!idului de siliciu la siliciu,
"ormarea dimetildiclorsilanului, hidroliza acestuia la diolul corespunztor, care prin
policondensare d un polimer siliconic cu grupe hidro!ilice terminale. $n prezena
he!ametildisilo!anului, se obine compusul polisilo!anic, cu grupe terminale metilice.
$n scopuri medicale se utilizeaz siliconi vulcanizai la cald, la temperatura
ambiant sau "luizi. Yulcanizarea con"er proprieti elastice, adecvate pentru aplicaii
n chirurgia cardio-vascular.
'.1.Polimeri siliconici v!lcaniza6i la cal$
%gentul de vulcanizare la cald este pero!idul de diclorbenzoil, care
reacioneaz cu unitile structurale silo!anice printr-un mecanism radicalic.
*rezena grupelor vinilice n unitatea structural siliconic asigur un nalt grad
de reticulare, a celor "enilice / obinerea unor "orme cu duritate mic, iar gruprile
T,T,T / tri"luorpropil con"er polimerului tromborezisten.
.eticularea, sub aciunea agentului de vulcanizare, se produce cu participarea
grupelor metilice #i vinilice. *rodusele utilizate pentru vulcanizare se elimin, dup
e"ectuarea reticulrii, prin nclzirea cauciucului.
'.2.Polimeri siliconici v!lcaniza6i la temperat!r ambiant.
Yulcanizarea la temperatur ambiant decurge n sisteme uni- sau
bicomponente. <ltimul este constituit din catalizator #i baz. 0intre compu#ii organo-
metalici utilizai n calitate de catalizatori pentru vulcanizarea polimerilor siliconici, s-
a selectat, pentru aplicaii medicale, octatul stanos.
+ompoziia de baz n care se nglobeaz catalizatorul este alcatuit din
polimer siliconic "luid, pm&nt de diatomee, drept umplutur #i ortosilicat de propil,
agent de reticulare. Ma reticulare particip gruprile hidro!ilice terminale din structura
polimerului siliconic.
Yulcanizarea n sistem unicomponent decurg n mediu apos, polimerul siliconic
cu grupe hidro!ilice terminale, #i cu masa molecular mic, reacioneaz n prima
etap, cu produsul de hidroliz a metiltriaceto!isilanului, utilizat ca agent de
reticulare'
'...Polimeri siliconici %l!izi
Siliconii "luizi prezint mase moleculare #i vascoziti relativ mici, "iind
indicai pentru mrire de volum tisular, n chirurgia estetic.
'.0.Propriet6i %izice 7i biocompatibilitate
*roprietile "izice #i biocompatibilitatea polimerilor siliconici depind de natura
ingredienilor utilizai la vulcanizare. Se impune o eliminare minuioas a compu#ilor
reziduali prin nclzirea produselor, dup per"ectarea reticulrii.
Siliconii prezint permeabilitate mare la gaze, n special I
2
#i +I
2
, "iind
indicai pentru realizarea o!igenatorilor arti"iciali.
<tilizarea polimerilor siliconici reticulai ca materiale de protezare se datoreaz
proprietilor "izice #i mecanice adecvate 3tabelul 14.
*roprieti ale elastomerilor siliconici medicali'
0enumirea
polimerului
Qipul polimerului .ezistena la
tractiune psi
-longaie,
3Z4
0uritate
Shore
3%4
20W 4-4U1[
Silastic T9T
Silicon vulcanizat la cald 1000 TU0 9U
20W 4-4U1U
Silastic T92
Silicon vulcanizat la cald 1200 4U0 U0
20W 4-4U14
Silastic T90
Silicon vulcanizat la cald 5U0 [00 2U
20W 4-402[ 1luorosilicon 1000 2U0 UU
%dhesive K Silicon vulcanizat la
temperatura camerei n sistem
unicomponent
T00 4U0 25
Silastic Silicon vulcanizat la
temperatura camerei in sistem
biocomponent
400 1[0 4T
20W 4-421o 900 420 T2
0up perioade variabile de la implantare, protezele pentru valve de inim,
con"ecionate din cauciuc siliconic, su"er modi"icri ale dimensiunii #i te!turii,
probabil datorit absorbiei de lipide sanguine. 2odi"icrile apar n proporie de 2-U
Z #i nu pot "i corelate direct cu durata implantrii. S-a stabilit c stratul absorbit este
constituit dintr-un produs de o!idare a acizilor gra#i polinesaturai. %st"el, colesterolul
absorbit #i dispersat n matricea siliconic este o!idat de o!igenul molecular, pentru
care aceasta are o mare permeabilitate. -ste posibil ca nglobarea unor cantiti mici
de ageni antio!idani n polimerul siliconic nainte sau dup con"ecionarea protezei
s limiteze sau s evite distrucia prin autoo!idarea produselor absorbite.
Nmplantarea subcutanat a cauciucului siliconic de puritate medical la animale
de e!perien #i urmrirea modi"icrilor produse dup [ luni #i 2 ani au indicat o mic
variaie n timp a principalelor caracteristici "izice ale polimerilor. %st"el, rezistena la
traciune a sczut cu 5-1[Z. +re#terea n greutate a mostrelor implantate datorit
absorbiei de lipide a "ost de 0,9Z dup 4 sptm&ni, stabilindu-se la o valoare de ,61
Z, regsit #i dup 2 ani.
Studiindu-se, n condiii e!perimentale controlate, e"ectul implantrii #i
absorbiei lipidelor asupra proprietilor "izice ale cauciucului siliconic, s-a stabilit
curba tensiunii de"ormaiei a produsului de puritate medical 3"igura 14.
Se constat c modi"icarea proprietilor "izice nu a"ecteaz substanial
per"ormanele cauciucului siliconic n aplicaii subcutanate
+urba de tensiune / de"ormaie pentru cauciucul siliconic medical
8.Poli!retani
<tilizarea poliuretanilor n endoproteze #i ca adezivi tisulari se bazeaz pe
absena to!icitii, ineria chimic #i biologic, stabilitate "izico-mecanic.
%plicaiile poliuretanilor include' tuburile endotraheale, gre"e vasculare
arteriale #i venoase, componente ale inimii arti"iciale, membrane pentru dializ, valve
pentru inim, adezivi pentru esutul osos #i materiale pentru reconstituire dentar.
Oiomaterialele poliuretanice convenabile sunt cele secvenate, n care
alterneaz poriuni "e!ibile #i rigide.
8.1. 9tr!ct!ra 7i sinteza
*oliuretanii se obin prin interaciunea dintre un macro diol cu diizociant, n
e!ces. 2acrodiizocianatul, care conine legturi uretanice, poate reaciona n
continuare cu o diamin sau cu un diol, n variante preparative n una sau trei etape,
dependent de natura monomerilor, stoechiometrie, temperatur, cinetica de reacie'
.eaciile secundare pot conduce la "ormarea biuretului #i alo"anatului, ca #i la
nglobarea n polimer a unor produ#i oligomeri.
.eticularea polimerilor se realizeaz prin vulcanizarea cu sul", "ie prin introducere
n amestecul de condensare a unor derivai hidro!ilici sau aminici tri"uncionali.
Structura poliuretanilor este determinat de natura componentelor de plecare,
de condiiile de per"ectare a procesului, de natura "orelor intramoleculare, n special
datorate legturilor de hidrogen dintre unitile constitutive uretanice, esterice, eterice
#i ureice.
%tracia intramolecular datorit legturilor de hidrogen #i incompatibilitatea
termodinamic dintre unitile rigide #i "le!ibile determin o separare de micro"aze,
soldat cu "ormarea de domenii structurale.
Structura #i proprietile poliuretanilor pot "i in"luenate prin alegerea atent a
componentelor care "ormeaz segmentele "le!ibile #i rigide.
%
- segment "le!ibil
O- segment rigid
I atenie deosebit trebuie acordat asigurrii unor condiii de sintez care s
evite acumularea n polimer a monomerilor to!ici. I soluie este o"erit de per"ectarea
reaciei de "ormare a elastomerului poliuretanic la locul de implantare, c&nd
interaciunea diaminei cu macrodiizociznatul conduce, iniial, la "ormarea
macroaminoizocianatului, care "iind insolubil n medii organice #i bazice nu ptrunde
n lichide #i esuturile biologice.
I:.AP*ICA-II A*E PO*IME#I*O# ;N MEDICIN<
1. C=I#(#>IA CA#DIO3:A9C(*A#<
Nn problematica comple! a chirurgiei cardio-vasculare se deta#eaz dou
domenii de aplicare promitoare a polimerilor' protezele vasculare #i componentele
inimii arti"iciale.
+hirurgia cardio-vascular corecteaz o serie de de"ecte congenitale ale inimii
#i contribuie la restabilirea "lu!ului sanguin n ischemii miocardice, prin nlocuirea
valvelor cardiace sau a vaselor de s&nge.
0i"icultile sunt legate de inaccesibilitatea materialelor adecvate,
netrombogenice #i cu caracteristici mecanice superioare, precum #i de necunoa#terea
principiilor #i tehnicilor adecvate de implantare.
Qrebuie subliniat c toate componentele sistemului cardiovascular 3artere, vene,
valve4 sunt materiale compozite, care prezint di"erite caracteristici de de"ormare n
direcie transversal #i longitudinal. %ceast anizotropie este esenial pentru
asigurarea "unciilor "iziologice, cum ar "i acomodarea vaselor de s&nge la
modi"icrile sistolice #i diastolice ale presiunii sanguine #i "uncionarea valvelor
inimii.
Se pare c reproducerea acestei anizotropii a esuturilor naturale va asigura
cheia succesului polimerilor sintetici n chirurgia cardio-vascular. 0e alt"el, s-au
obinut de,a rezultate pozitive n aceast direcie prin utilizarea unor poli3eter-uretani4
n aplicaii de scurt durat.
+ompatibilitatea cu s&ngele a materialelor polimere utilizate depinde, n mare
msur, de "ormarea unui strat ie "ibrin #i vascularizarea ulterioar implantrii, adic
de constituirea unui pseudoendoteliu, proces lent, uneori imposibil n cazul
dispozitivelor de protezare care su"er "le!iuni #i alungiri repetate.
I soluie ar putea "i utilizarea micro"ibrelor din poli3tetrametilentere"talat4 sau
polipropilen gra"itat, cu structur scheletal, capabile s "ormeze un
pseudoendoteliu, rezistent la aciunea "orelor de "or"ecare din partea s&ngelui #i la
di"erene de presiune dintre contracia cardiac #i rela!are.
1.1 PR!"#" VASC$%AR"
0i"icultile principale care apar la protezarea vaselor sanguine sunt
determinate de procesele ce decurg la supra"aa de contact cu s&ngele. n general
nlocuirea vaselor de s&nge de diametru mare are mai multe #anse de reu#it dec&t cea
a vaselor mici. *rotezele vasculare trebuie s reproduc proprietile mecanice
3elasticitate, "le!ibilitate, porozitate4 ale vaselor sanguine, n condiiile evitrii
coagulrii s&ngelui.
+onceptul protezelor arteriale poroase, dezvoltat iniial a "ost nlocuit cu cel al
protezrii cu materiale neporoase. %st"el, se descriu proteze vasculare din poliamide,
te"lon, poliesteri, constituite din tuburi care se taie, se cos #i se manipuleaz u#or.
*rotezele con"ecionate din te"lon, modi"icat prin e!punere la aciunea unui
c&mp electric, reproduc structura pereilor interiori ai vaselor sanguine, care prezint,
la supra"a, sarcini negative.
$n cazul utilizrii cauciucului siliconic, s-a constatat depunerea unui strat
lipidic, care modi"ic dimensiunile #i caracteristicile mecanice ale protezelor.
S-au imaginat di"erite variante de prelucrare a polimerilor pentru reproducerea
structurii vaselor sanguine, cum ar "i' ghemele din "ibre macromoleculare, esuturile
plu#ate sau velur, protezele cu strat adsorbant de colagen.
1.2 "%"M"&!" A%" 'M(&'' AR!')'C'A%"
*er"ectarea unei inimi autonome presupune alegerea unei surse de energie de
volum mic, realizarea unui convertizor de energie, miniaturizarea unei pompe #i
construcia modulului cardiac propriu-zis.
.ealizarea modulului cardiac implic utilizarea unor materiale #i a unor "orme
constructive care s elimine sau s evite riscul trombozei.
n cazurile de insu"icien ventricular, transplantul de cord sau nlocuirea
inimii cu un echipament protetic o"er #ansa supravieuirii.
*roblema ma,or a acestui echipament protetic este evitarea trombozei #i
emboliei, care depind de "actori ca' tipul constructiv al pompei implantate, inter"aa
material-s&nge, viteza de curgere a s&ngelui, modi"icarea mecanismului de coagulare
al s&ngelui.
Sistemele implantabile de pompare a s&ngelui asigur o curgere continu, la
puteri de operare mari, n cazul pompelor cu role, sau o curgere pulsatorie, cu durate
de "uncionare mari, n cazul echipamentelor "ormate din saci, dia"ragme, tuburi
concentrice #i valve de admisie #i evacuare.
Kemodinamica, n cazul utilizrii clapelor pentru inim, depinde de "orma
protezei #i interaciunea dintre s&nge #i supra"aa polimerului. +aracteristicile
supra"eei depind de duritatea polimerului, de natura #i sarcina electric a grupurilor
orientate la supra"a, de proporia dintre domeniile cristalin #i amor". .
Supra"eele clapelor cardiace trebuie s "ie netrombogen, eventual
heparinizat.
2aterialele poroase nu sunt indicate pentru realizarea dispozitivelor de
pompare a s&ngelui, prezena "luidului sub presiune implic&nd riscul emboliei.
*olimerii rigizi 3polietilena #i polipropilena de densitate mare, te"lonul4 se
utilizeaz pentru "abricarea valvelor cardiace, carcasei pompelor, elementelor de
conectare cu esuturile ncon,urtoare, n po"ida unor dezavanta,e ca' duritate mic,
di"iculti de prelucrare, "ragilitate, prezena incluziunilor.
0e asemenea, se "olosesc elastomeri' cauciucul siliconic, poliuretani,
poliuretanii secveniali, copolimeri de poliuretan #i cauciuc siliconic, poliuretani cu
potenial electronegativ datorit ncorporrii p&n la 1Z negru de "um.
<n aspect deosebit de important este legat de "orma de prelucrare a supra"eei
n contact cu s&ngele. %st"el, structura chimic #i prelucrarea supra"eei polimerului
sunt determinante pentru prevenirea trombozei, n cazul supra"eei netede,
heparinizate, n timp ce polimerii utilizai drept suport pentru membrane de "ibrin
sau culturi de "ibroblaste asigur doar rezistena mecanic necesar. 0e valoare
remarcabil sunt structurile neporoase, "loculate sau plu#ate, care n contact cu
s&ngele, asigur ptrunderea "ibroblastelor n interstiii #i crearea unor supra"ee
netrombogene.
2. P#O)E?E O#)OPEDICE
n conceperea protezelor ortopedice se ine seama de considerente biomecanice,
adic de totalitate "orelor care acioneaz n stare de repaus, ca #i de mi#care, ast"el
nc&t acestea s suporte greutatea corpului #i s asigure "uncia de mi#care.
-ste cunoscut c presiunea e!ercitat asupra unei articulaii este de U-[ ori mai
mare dec&t greutatea corpului, dar constituia vaselor #i caracteristicile articulaiilor
asigur adaptarea la solicitrile mecanice. 0e alt"el, organismul, n ansamblu, se
caracterizeaz prin capacitatea de autovindecare, autontregire #i adaptare la e"ort.
-vident, implanturile polimere nu se pot adapta la modi"icrile datorate
cre#terii sau mbtr&nirii, organismul "iind supus unui stres continuu de acomodare la
condiiile de "uncionare a protezei, ceea ce poate a"ecta "uncionarea altor organe.
*entru nlocuirea segmentelor osoase se pot "olosi di"erite mase plastice, cu
caracteristici mecanice corespunztoare, iar pentru articulaii polimeri compatibili cu
cartila,ele.
Maminatele din material plastic, "iind impermeabile, pot conduce la iritaii la
locurile de implantare datorit acumulrii produselor de degradare biologic. n
schimb, laminatele din polimeri poro#i asigur evaporarea secreiilor, "r blocarea
porilor. %st"el de polimeri se "abric sub "orm de spume sau prin impregnarea
polimerilor #i poliesterilor cu r#ini e!podice.
I cerin special prive#te adezivii utilizai, care trebuie s "ie lipsii de
to!icitate, s se solidi"ice la temperatura corpului, "r producerea unui e"ect e!oterm
puternic.
Se menioneaz utilizarea plcilor din polimeri acrilici, care prezint
dezavanta,ul "isurrii din cauza tensiunilor provocate la "i!area de esutul osos,
membranelor de nVlon #i a te"lonului pentru plastia genunchiului, precum #i a
polietilenei de densitate mare n combinaie cu metale preioase #i adezivi acrilici
pentru plastia articulaiilor.
*olimerii poro#i, sub "orma spumei poliuretanice, spumei polivinilice, a celei
din acrilat - acrilamid, polietilenei de duritate mare #i te"lonul poros, sunt materiale
de elecie pentru implanturi ortopedice.
Spuma polivinilic, obinut prin tratarea poli3vinil alcoolului4 cu "ormaldehid
#i acid sul"uric, s-a dovedit compatibil cu esuturile con,unctive #i osoase, n testele
pe animale.
Spuma poliuretanic, preparat prin interaciunea unei r#ini trihidro!ilice cu
e!ces de diizociant, se aplic n ortopedie sub denumirea de \Istamer\, n amestec cu
un catalizator, adugat n timpul interveniei chirurgicale.
Qestat pe animale #i clinic, n "racturi acute #i patologice Istamerul realizeaz o
"i!are imediat #i sigur a osului, acion&nd ca un a! intramedular care asigur
rezistena mecanic, contribuie la reabilitarea rapid #i regenerarea esutului osos al
gazdei, n condiiile unei reacii tisulare minime.
%plicaii interesante n substituiri osoase, cu "ormare de os n interstiiile
polimerului #i semne reduse de re,ecie, prezint elastomerul obinut prin
terpolimerizare din acrilat de butii, metacrilamid #i metacrilat de metil.
*olietilena de mas molecular mic #i densitate mic este indicat pentru
implanturi ale esuturilor con,unctiv #i dur. *olietilena de mas molecular mare #i
densitate mare este un material poros, adecvat pentru ortoplastii co!o-"emurale
proteze ale articulaiilor, "avoriz&nd ancorarea protezei de os #i regenerarea acestuia.
<n material cu certe perspective, at&t n ortopedie c&t #i n chirurgia ma!ilo-
"acial, este poli3tetra"luoretilena4 poroas, gra"itat 3]*roplast]4, utilizat ca material
de acoperire, pentru ata#area la os sau completarea esutului osos de"icitar.
.. C#ANIOP*A9)IE
+ranioplastia este indicat n de"ectele craniene datorite tumorilor, de"icitului
osos, traumatismelor, anomaliilor congenitale sau in"eciilor, implic&nd corelarea
noiunilor de neurochirurgie #i a tehnicilor de protezare.
S-a constatat c polietilena 3]QlasAotv14 este un material adecvat pentru
cranioplastii datorit accesibilitii, posibilitii de sterilizare "r modi"icarea "ormei
#i rezistenei, conductibilitii termice apropriate de cea esutului ncon,urtor, ata#rii
la craniu cu materiale de sutur obi#nuite, absenei acumulrii de secreii sub scalp,
absenei reaciei de respingere, precum #i nedegradrii #i nede"ormrii n timp.
0. C=I#(#>IA E9)E)IC<
*olimerii hidro"ili pe baz de derivai acrilici, n special poli3glicol mono
metacrilului4 3\KVdron\4 sunt adecvai pentru aplicaii chirurgicale datorit
biocompatibilitii, caracteristicilor mecanice, permeabilitii, stabilitii n organism.
Structura "izic a polimerului este determinant n mani"estarea e"ectului
calci"iere dup implantare. %st"el, polimerii omogeni #i cei microporo#i nu conduc la
calci"iere, n timp ce gradul de calci"iere este mare la polimerii macroporo#i,
depinz&nd de dimensiunea porilor.
KVdronul s-a preparat prin polimerizarea radical a glicol-monometacrilatul cu
0,2Z glicol dimetacrilat, n prezena percarbonatului diizopropilic, ca iniiator, la [0
^+, urmat de e!tragerea n ap, n decurs de 2 luni, a componenilor solubili #i
trans"ormate n gel, n ser "iziologic.
KVdronul are proprieti adecvate pentru aplicaii n chirurgia estetic,
reparatorie, n special pentru plastia nasului, nenregistr&ndu-se degradri sau
respingeri a polimerului.
@. 9()(#I C=I#(#>ICA*E
Suturile pot "i absorbabile 8catgut, poli3acid glicolic4: sau neabsorbabile
3mtase, bumbac, "ibre poliamidice, poliesterice, polietilenice #i polipropilanice4,
mono- sau multi"ilamentoase, modi"icate sau nu prin impregnare #i reticulare.
*rezena suturilor n plgile chirurgicale mre#te riscul in"ectrii esutului.
2ecanismele de potenare a in"eciei sunt multiple, intervenind "actori ca'
rspunsul in"lamator la lezarea esutului de ctre ac, tehnica chirurgical, structura
chimic #i "izic a suturii. Nncidena in"eciei n esuturile care conin suturi din nVlon
sau polipropilen este mai mic dec&t n cazul altor suturi neabsorbabile.
0intre suturile absorbabile, cele din poli3acid glicolic4 par s e!erciteze cel mai
redus rspuns in"lamator n esuturile contaminate. Sutura din poli3acid glicolic4 este
compus dintr-un homopolimer liniar cu mas molecular, mare, prelucrat prin
e!trudare. %bsorbia este "avorizat de aciunea esterazilor tisulare, care scindeaz
polimerul la acid glicolic, metabolizat ulterior.
*e de alt parte, sutura de nVlon, sub "orm multi"ilamentar pierde rezistena
dup #ase luni, datorit interaciunilor "izice #i atacului enzimelor proteolitice, la
nivelul legturii amidice.
Studiile in vitro au indicat c produsele de degradare ale suturilor de nVlon #i
poli3acid glicolic4 sunt ageni antibacteriali poteniali, postul&ndu-se c ace#tia pot
distruge unele bacterii din plag, reduc&nd reacia esutului la sutur.
.ezistena la in"ecii a suturilor din polipropilen este corelat cu ineria
biologic a polimerului, ceea ce menine nemodi"icat sutura mai mult de doi ani.
Suturile din "ibre poliesterice comport un risc relativ mare de in"ectare a
plgilor, "avorizat de in"lamarea esutului determinat de "ricionarea dintre
supra"eele suturii.
Rradul ma!im de potenare a in"eciilor se nt&lne#te la suturile din "ibre de
bumbac #i mtase, datorit rspunsului in"lamator al esutului.
+on"iguraia "izic a suturii este de importan minor n dezvoltarea in"eciilor,
de#i s-a remarcat o inciden mai mare a in"ectrii la suturile multi"ilamentoase.
:.Aplicatii ale polimerilor
in o%talmologie si stomatologie
*olimeri "unctionali vizeaza aproape toate domeniile de interes , de la cel pur
tehnic, la cel biomedical. Nn acest conte!t ,polimerii pot "i utilizati ca si catalizatori
polimerici, rasini, membrane si chiar materiale cu duritate di"erita .+ompusii
macromoleculari noi obtinuti prezinta propietati chimice si "izice deosebite ' rezistenta
termica inalta , rezistenta mecanica buna si "oarte buna ) rezistenta radiativa si
termochimica ridicata .
Polimeri in o%talmologie
I serie de biopolimeri modi"icati sau sintetici se utilizeaza in o"talmologie , pentru
implanturi , imbunatatirea sau restabilirea vederii , asigurarea aparentei normale a
ochiului .
Nn tabelul 1 sunt prezentati principalii polimeri de uz o"talmologic .
)ip!l polimer!l!i Aplicatii
*oli3metacrilat de metil 4 Mentile de contact si intracamerale ,
-piteliu si corneea arti"iciala
Siliconi 3sub "orma de ulei sau
elastomer
+hirurgia desprinderii de retina ,
implant corneal
Kidrogeluri acrilice Mentile de contact
%dezivi ciano-acrilati %u!iliari pentru suturi chirurgicale ,
"i!area protezelor la cornee sau coroida .

Lentile de contact
*olimerii "olositi pentru realizarea lentilelor de contact trebuie sa asigure
umectarea si o!igenarea epiteliului corneei ,impuse de mentinerea transparentei si a
"unctiei de vedere .Nndeplinesc aceste conditii , in masura mai mica sau mai mare ,
poli3metacrilatul de metil 4 ,cauciucul siliconic si hidrogelurile .
*oli3metacrilatul de metil 4 are caracteristici optice bune se prelucreaza usor , nu
produce iritatii ,serviind la "abricarea lentilelor de contact dure . 0ezavanta,ele acestui
material sunt permeabilitatea mica pentru o!igen si umectabilitatea redusa datorita
hidro"obiei .*er"ectionarea lentilelor de contact din poli3metacrilat de metil 4 presupune
utilizarea unor ad,uvanti de umectare ,e"ectuarea unor acoperiri hidro"ilice sau a unor
reactii chimice super"iciale .
*rocedeele de con"erire a hidro"iliei se aplica si cauciucului siliconic ,care , desi
prezinta permeabilitate mare pentru o!igen ,are proprietati optice necorespunzatoare
datorita umectarii di"icile . 0e asemenea, pare convenabila utilizarea unor copolimeri ai
cauciucului siliconic cu vinil /pirolidona .
Kidrogelurile pe baza de poli3metacrilat de metil 4 sunt materiale de electie pentru
lentilele de contact . %cestea pot contine vinil-pirolidona si etilenglicol dimetacrilat .
%ceste lentile prezinta o permeabilitate moderata pentru o!igen . Se "avorizeaza
o!igenarea epiteliului corneei prin micsorarea grosimii lentilelor .*er"ormantele lentilelor
de contact din hidrogeluri se datoresc continutului de 40-UUZ apa .
Protezarea corneei
2a,oritatea Aetoprotezelor se con"ectioneaza din poli 3metacrilat de metil 4.Se
semnaleaza di"icultati in atasarea protezelor la tesutul corneal , biocompatibilitaea "iind
cerinta ma,ora .
-ste interesanta varianta de cori,are a e"ectelor datorate iregulitatii epiteliului
corneei prin utilizarea unor lentile de contact prin poli3metacrilat de metil 4, "i!ate de
tesutul colagenic adiacent cu adezivi cianoacrilati , desi in timp se pot produce iritatii.
*entru eliminarea edemului epiteliului corneei provocat de acumularea de lichid
se indica utilizarea unor bariere din membrane impermeabile /membrane intralamelare
din poli3metacrilat de metil 4, sub "orma de discuri care cuprind corneea si membrana
siliconica la partea posteriuoara a corneei . *ericolul ma,or implicat de ast"el de proteze
este nutritia de"icitara a corneei.
Lentile intraoculare
Sunt indicate pentru cori,area "unctiei vizuale dupa cirurgia de cataracta . Se
con"ectioneaza din poli3metacrilat de metil 4, implantarea comportand mari riscuri .
Materiale de fixare in desprinderea de retina poate "i contactata prin utilizarea
unor implanturi absorbabile sau neabsorbabile , care introduc , prin peretele ochiului , in
aria lezata . -ste indicata utilizarea gelatinei si a hidrogelurilor .
1olosirea cauciucului siliconic e!pandabil permite modi"icarea dimensiunilor
implantului , in timpul interventiei chirurgicale sau dupa aceasta , prin in,ectare cu
lichid .
Nn"ectiile , inregistrate datorita unor "actori ca ' durata procesului operator ,
structura si "orma geometrica a materialului utilizat ,schimbul de"icitar de lichide
biologice ,pot "i evitate prin impreganrea materialelor de implementare cu antibiotice
,care se pot elimina continuu din matricea polimera.
Inlocuirea corpului vitros
Nnlocuirea corpului vitros ,ne indica in cazuri de desprindere de retina , se
realizeaza prin in,ectare unui gel polimer , ast"el incat peretele ochiului sa nu "ie
traumatizat .
Studiile intreprinse au indicat ca proteza corpului vitros trebuie sa "ie bioinerta , cu
caracteristici "izico-chimice apropiate de cele ale gelului natural , sa permita transportul
metabolitilor si sa o"ere un suport pentru retina desprinsa , prin "i!area acesteia de
coroida .
<tilizarea uleiului siliconic , ca ad,iuvant in despriunderea de retina , aduce o
ameliorare temporara .
Substitutul ideal ar trebui sa "ie o substanta lichida , care sa geli"ieze dupa
administrare .
Relurile ti!otropice sunt ,in general, contraindicate , iar preparatele de acid
hialuronic sunt greu suportate de ochi. S-au inregistrat rezultate promitatoare in testarile
clinice cu geluri ireversibile ,reticulare , de colagen si poli3gliceril-metacrilat 4.
+onsiderente opice impun integrarea gelului , "ragmentarea acestuia in cavitatea
vitroasa a"ectand acuitatea vizuala .
Aplicatii in stomatologie
+onstructiile proteice dentare re"ac integritatea mor"ologica si "unctionala a
cavitatii bucale .
+onditiile unui polimer denter bun sunt urmatoarele ' densitate apropiata de cea a
dintelui , rezistenta la abraziune egela cu cea a dintelui , elasticitate su"icienta , "ragilitate
redusa , transparenta , "abricare si prelucrare usoara , stabilitate la modi"icarile de
temperatura , absorbtie mica a apei si de"ormare redusa in contact cu aceasta , precum si
absenta e"ectelor to!ice sau iritante asupra tesuturilor incon,uratoare .
<n dezavanta, ma,or al protezelor con"ectionate din polimeri este degradarea
acestora datorita imbatranirii compusului macromolecular , care conduce la shimbarea
culorii , opacitate , marirea "agilitatii , pierderea supletei , micsorarea rezistentei la
tractiune , a alungirii la rupere si a rezistentei la soc . *rintre cauzele imbatranirii pot "i
mentionate ' modi"icari coloido-chimice ale polimerului , suprasolicitarile piesei proteice
provocate de tractiune si de tensiunile interne datorite reparizarii neuni"orme a "ortelor
masticatorii , precum si con"larea prin patrunderea apei si salivei in pori compusului
macromolecular . -ste posibila eliminarea sau atenuarea e"ectelor imbatranirii
polimerului prin modi"icarea conditiilor de polimerizare si prelucrare .
Polimeri pentru baza protezei
2aterialele de electie sunt polimeri acrilici ,sub "orma dispersiilor rapid
polimerizabile . %plicarea unor ast"el de dispersii impune cunoasterea volumului de
"ractionare , a distributiei dimensiunilor particulelor , a vascozitatii si densitatii inainte
si dupa polimerizare , a microstructurii si adeziunii la dintele arti"icial .
Suspensia arti"iciala "in divizata se trans"orma intr-un gel prin amestecarea cu un
monomer 3metacrilat de metil 4 si un agent dereticulare 3etilenglicol dimetacrilat sau
metacrilat de alil 4. Relul se moduleaza la "orma si dimensiunea impusa de
particularitatile mor"ologice ale cavitatii bucale . Se pot utiliza geluri preparate , chiar
inaintea utilizarii, din amestec de monomer / polimer ) goluri pre"abricate constituite
din amestecuri "izice dde polimeri , obtinute prin polimerizarea metacrilatului de metil in
prezenta clorulrii de vinil , precum si rasini obtinute , prin in,ectie , din polistiren si
policarbonatii .
0esi polistirenul si combinatiile vinil-acrilice prezinta avanta,ul unei absorbtii
reduse a apei , iar ultimele se caracterizeaza si printr-o valoare mare a rezistentei la soc ,
aplicarea acestor polimeri este limitata din cauza di"icultatilor de prelucrare .
*oli3metacrilat de metil 4 de uz stomatologic se obtine ' dintr-o pasta de monomer-
polimer , din plastisol 3amestec compus din metacrilat de metil , monomeri acrilici ,
hidrochinona , pasti"iant si agent de reticulare 4 sau din polimersub "orma "in divizata ,
rezultat din polimerizare in suspensie , in prezenta metacrilatului de etil si a acrilatului de
etil .
Ma polimerul , sub "orma de pulbere , se adauga 0,U-1Z pero!id de benzoil
,pigmenti ,coloranti ,agenti opaci"ianti .
*asta monomer /polimer se trateaza termic la la 9U-100 _ + , timp de cateva ore
.-tapa de tratare poate "i eliminata daca se utilizeaza ca accelarator dde polimerizare o
amina aromatica 3J,J /dimetil anilina sau p-toluidina 4.
Nn scopul diminuarii contractiei termice ,este indicata incorporarea in amestecul
monomer /polimer , a unor materiale de umplutura minerale 3silicati4.
%daosul de materiale de umplutura "ibroase conduce la la marirea rezistentei la soc
. <tilizarea cauciucurilor siliconice , ca materiale pntru baza protezei , rezolva o serie de
probleme de toleranta si retentie , "iind indicata la subiectii cu "enomene alergice ale
mucoasei , conditii anatomice de"icitare ,sau protezarea dupa iradierea mandibulei .
Dinti artificiali
0intii arti"iciali se con"ectioneaza din rasini acrilice reticulate , cu adaos de agent
"luorescent , care care con"era transparenta si stralucire .
*er"ormantele mecanice si aspectul dintilor depind de natura agentilor de reticulare
utilizati , detehnica de in,ectie aplicata de indepartarea ingredientilor reziduali .
%vanta,ele dintilor arti"iciali din rasini acrilice sunt ' aparenta naturala ,rezistenta
mare , reducerea sau eliminarea zgomotului la atingere , compatibilitatea cu rasina de
baza din baza protezei , polizare usoara .
Nmbunatatirea materialelor dentare , in ceea ce priveste marirea duritatii ,
ameliorarea proprietatilor termice si adezivitatii , aparenta placuta si stabilitate in
cavitatea bucala , este realizabila prin "olosirea unor sisteme compuse .
Nn compozitia acestora se introduce , in proportie de 2U-90Z , un material de
umplutura .
BI.TIPCRI DE POLIMERI
CTILIEATI I8 $ARMACIE
Esteri polimeri bioactivi
Esterii reactivi (acrilati,metacrilati ,carbamati ,cloroformiati) prezita
avata!e ete fata "e clor#rile aci"e si a$i"ri"e , "atorita posibilitatilor "e a
efect#a selective , catitative c# a%eti #cleofili pritre care o serie "e
me"icamete care coti %r#pe amiice &
a) Pricipalii esteri s'a# obti#t pri reactii "itre aci"#l acrilic si
metacrilic c# 1'$i"ro(i'beztriazol#l ,)'$i"ro(i's#cciimi"a si 2,*,+'
triclorfeol &
,-'. sa# 'C./
b))'viil si )'izopropil carbamatii a# rez#ltat coform reactiei0
c)Pri iteracti#ea #or polialca"ie'moocloroformiati , respectiv
tricloroformiati c# c$iia , colesterol si testostero a# rez#ltat polimeri
moof#ctioalisi bif#ctioali bioactivi &
De asemeea , s'a st#"iat ieracti#ea poliizopre#l#i
moocloroformiat c# $istamia 0
Polielectroliti
1"icatiile clasice ale terapiei c# polielectroliti vizeaza t#lb#rarile
ec$ilibr#l#i $i"roelectrolitic & Astfel , sc$imbatorii "e ioi s#t #tili i
tratamet#l e"emelor ,$ipo' si $iper2alimiei ,$iperaci"itatii si aci"ozelor
,litiazei reale ,to(iifectiilor alimetare &
Catioiti s#t i"icati i e"eme "e ori%ie car"iaca , cirotica sa#
reala ,i timp ce aioitii a"miistrati per os lea%a ioii .3"i s#c#l %astric ,
mo"ifica" ec$ilibr#l aci"o'bazic , propietate pe care se bazeaza tratamet#l
%astritelor $iperaci"e ,%astroeter#telor si #lcer#li %astric &
Propietatile "eto(ifiate ale sc$imbatorilor "e ioi se "atoreaza
capaitatii "e le%are a i"ol#l#i,scatol#l#i promaielor &
,asia sitetica c$elata ,Covalitinul ,pro"#s romaesc, omolo%at i
staiatate , verificat i practica me"icala , favorizeaza reec$ilibrarea
electrolitica , actioa" profilactic i litiaza reo#retrala si favorizeaza
elimiarea calc#rilor &
C$olest4amia , rasia sc$imbatoare "e "e ioi care cotie
amoi# lea%a acizii "i bila si colesterol#l , fii" i"icata i
$ipercolesteromie &
Compusi ionici polielectrolitici -medicamente
1eracti#ea me"icametelor c# polielectrolitii sol#bili i apa se
"atoreaza fortelor electrostatice itermolec#lare , i timp ce "if#zia s#bstatei
active la cetrele "e sorbtie "i %ra#la "e polimer &
E(empl#05at#rarea rasiii Amberlitice c# clor$i"ratii amielor
bioactive ceea ce co"#ce la obtierea #or preparate 0
a't#berc#lostatice
b'atimalarie
c'sc$istosomici"e
Cocetratia ##i me"icamet i tract#l %astro'itestial si viteza "e
absorbtie i sistem#l vasc#lar "epiza" "e cietica elimiarii sale "i rasia
sc$imbatoare "e ioi &
Daca absorbtia ##i me"icamet a"miistrat oral #rmeaza o cietica
"e or"i#l 1 , catitatea absorbita la momet#l t va fi0
6- 6o ( 7 (1'e
'2t
)
6o- catitaea "e me"icamet a"miistrata 8
7 - proportia "e me"icamet accesibila petr# absorbtie 8
21 - costata "e viteza "e absorbtie &
1 caz#l ##i mo"el #icompartimetat "esc$is cocetratia
me"icamet#l#i i plasma se poate estima 0
9- 6o ( 7 : 2
1
; v( 2
1
'2
2
)< (e
'2t
2
t
' e
'2
1
t
t
)
V- vol#m aparet 8
22- costata vitezei "e elimiare &
1)sar#ri sol#bile ale me"icametelor 8
2)sar#ri polimere 8
Polisaruri
a)Poli-ionene
5e formeaza pri co"esarea "iamielor ='tertiale c# $alo%e#ri &
Poli'ioee a# acti#e bacteriostatica mai ales c# str#ct#ra 0
Poli'ioeele a# o acti#e "e blocare e#ro'm#sc#lara si %a%lioara ,
care implica iterferete c# eliberarea si le%area acetil 'coliei i siapsele
%a%lioilor si !octi#ilor "e"ritelor e#roale&
Polielectrolit#l ,fata "e moomer, a i"icat o acti#e mai p#terica si
"e "#rata mai mare , e(plicabila pri a%a!earea #or le%at#ri mai stabile , c#
receptorii specifici , "atorita #mar#l#i mai mare "e sarcii pozitive &
Moomer polielectrolit
b)Copolimeri vinilici ai halogenurilor de 2-metacril-oxi-alchil-trialchil-
amoniu
E(empl#0
.alo%e#ri "e 2'metacril'o(i'alc$il'trialc$il'amoi# >'?r ,1
1 %eeral acti#ea microbiaa a policatioitilor "epi"e "e #mar#l
%r#pelor c#aterale "e amoi# , at#ra s#bstit#ietilor "e la atom#l "e azot si
masa molec#lara &
Astfel s'a sitetizat sar#rile c#aterale "e amoi# ale "ietil 'amio'
etil'metacrilat#l#i si 1,/'bis("imetilamio'izopropil'metacrilat#l#i)
Acestia s'a# s#p#s polimerizarii sa# copolimerizarii c# )'viil'
piroli"oa i me"i# "e etaol si i prezeta "e A1?) &
Copolimerii a# coti#t mic "e %r#pe c#aterale "e amoi# (s#b 20@
) s#t eto(ici si a"ecvati ca s#port#ri petr# me"icamete "e tip aioic &
c)Poli(etilen-imino-tiazolice) si saruri polimere de izotiuroniu
5#t i"icate i ra"ioprotectie si rez#ltate pe baza sc$emei "e reactie
0
Acesti polimeri a# to(icitate mare &
d)Poli(metil -alchil-fenil-sulfon-metil-sulfati)
5e obti "#pa sc$ema 0
Acesti polimeri s#t ata%oistii eficieti ai $epariei &
1.2P)3I4E(I TUBE(CU3)STATICI
a..'eteri polio"ietilenici
b..'polimeri cu grupari tuberculostatice
a.2Eteri polio,ietilenici
%cestia sunt '-liniari
'ciclici
4fectul tuberculostatic este determinat de lungimea catenei polio"ietilenice.
a mecanism de actiune se admite ca acesti polimeri maresc capacitatea monocitelor
de suprimare a multiplicarii intracelulare a bacililor.
+..



@M-L# ' L# 9.9 L
@WMalc)il
"M+>';Cefectul tuberculostatic este puternic
"M;>'<Cefectul tuberculostatic este slab
b.2Polimeri cu rupari tuberculo#tatice
/e pot obtine prin condensarea unor copolimeri care contin grupari carbo' "ilice cu
sarea de sodiu a acidului p'amino'salicilic,in prezenta de O'OW' diciclo)e"il carboimida ,
ceea ce conduce la legatura o"idica intre suportul macromolecular si medicament.
4fecte tuberculostatice optime si prelungite se inregistreaza la polimerii cu legatura
azometinica si masa moleculara de <C.CCC'=C.CCC,respectiv 5`7 X XC,C:.
T "
I
L
++
OMMO'
I
L
++
T"
I
L
++
OL''OL'
I
L
++
*eri"ati polimeri ai aci!ului p5amino5#alicilic
+.. /aruri polimere ale #,/ cu poli-acid metacrilic..Eegatura dintre #,/ si polimer este
ionica,iar continutul de #,/ in preparat este de ;>'>CN .

;.. /aruri polimer ale #,/ cu copolimeri -de #F# si acid maleic..Eegatura dintre
polimer si #,/ este ionica,iar #,/ este de cca. <CN din preparat.

<.. /aruri polimere ala #,/ cu copolimeri-vinil' pirolidona acid crotonic..Eegatura
este ionica si #,/ este de +C'<C N din preparat.

=.. /aruri minerale ale #,/ cu copolimer-vinil pirolidona'vinil amina..Eegatura este
ionica,iar #,/ este de +<N in preparat.

>.. opolimer de vinil'pirolidona cu sarea de sodiu a acidului crotoniliden'p'amino'
salicilic.
Eegatura este azo'metinica,iar proportia #,/ este de >'>CN in preparat.


I.. opolimer de F# T acid acriliden p'amino salicilic.
Eegatura este azometinica si proportia #,/ este de ;'>> N.

J.. opolimer F# T sarea de sodiu a acidului crotonil p amino salicilic.Eegatura
este amidica .

6.. opolimer de F# si sarea de sodiu a acidului acriloil p' amino' salicilic.Eegatura
este amidica iar #,/ este de 6'+> N in preparat.

:.. opolimer de F# si sarea de Oa a acidului metacril p' amino salicilic.Eegatura
este amidica,iar #,/ este de +;';: N in preparat.


2.2P)3I4E(I A'TI6I(A3I
-"ectele antivirale atribuite polimerilor sintetici bioactivi se mani"esta prin '
declansarea producerii de interferoni
accelerarea activitatii citofagocitare a unor virusuri neinfectioase
impiedicarea absorbtiei virusurilor pe membranele celulare
interactiunea directa dintre virusuri si compusii macromoleculari cu caracter de
polianioni
activarea sistemului reticulo'endotelial.
2ecanismul actiunii antivirale nu este complet elucidat, dar se admite ca inducerea producerii de
inter"eron este e"ectul predominant.
-!igentele structurale responsabile de activitatea inter"erogenetica si implicit antivirala sunt
urmatoarele'
Ymasa moleculara mare
Ycaracterul polianionic datorita distributiei regulate si dense a sarcinilor negative
Z Z Z Z Z Z Z
Yprezenta unor catene de tip :''''' sau ''9''9' care vor
Z Z Z Z Z Z Z
asigura stabilitatea compusilor macromoleculari
Yconfguratia sterica a grupelor anionice.
De perspectiva sunt complecsii ionici formati dintr'un polianion -,@O dublu
cuaternar. si un polication sintetic-polisare cuaternara de amoniu..
a : bM;'+C ; a X ;.

$.2 P)3I4E(I A'TITU4)(A3I
Oeclarifcarea mecanismelor de cancerogeneza si nedepasirea stadiului de supozitie
in considerarea mecanismelor citoto"ice e"plica orientarea spre medicamente cu
structuri comple"e,printre care si polimeri.
%nele particularitati ale polimerilor fziologic activi ar putea f canalizate in scopul
realizarii unor efecte selective si anume :
+. #osibilitatea marita de interactiune cu biopolimerii implicati in malignizari in
comparatie cu medicamentele clasice.
;. @ealizarea unor concentratii marite prin utilizarea unor polimeri suport pentru
substante active,polimeri susceptibili sa le puna in libertate in conditii specifce
tesutului tumoral.
<. ?n)ibarea cancerizarii prin izosterie,datorita similitudinii structurale a unor
polimeri sintetici cu biopolimerii implicati in proces.
=. ,sigurarea unui efect de retardare si implicit micsorarea dozei si to"icitatii
preparatelor.
>. ?zolarea tesutului tumoral prin inocularea unui compus polimerizabil in situ,care
impiedica aportul de o"igen si substante nutritive.
Polimeri antitumorali 7

Polimeri antileucemici 7
#roprietatile antio"idante dublate de biocompatibilitate prezinta si copolimerul
vinil' )idroc)inonei cu O'vinil'pirolidina.

De asemenea s'au preparat si s'au testat amestecuri ale polivinil'pirolidonei cu
medicamente citostatice-tiofosfamida, benzotep ,ciclofosfazina ,> 3uor uracil
,oli"omicina. constatandu'se potentarea si prelungirea efectului.
%.2 P)3I4E(I A'TI4ET)STATICI
Kecanismul de actiune este complicat si nu este complet elucidat ; se admite ca
polimerul provoaca sclerozarea membranei celulare ,impiedicand astfel transportul
celulelor maligne spre alte tesuturi.
E,emple 7

1.,
F. A

#.,


).,


8.2P)3I4E(I (A*I)P()TECT)(I
Nn scopul prelungirii e"ectului de radioprotectie au "ost preparati poli-ditio-catbamatii de tipul A
C=.
B
3 C=23C3
a
-+K
2
- +K
2
/J- I?+-I -+K
2
- +K
2
/J-.
[ [
S.C&S
*&,
8a
*<,
S.C&S
*&,
8a
*<,


9.2P)3IBA(BITU(ATI
0erivatii barbiturici utilizati clinic prezinta actiune inhibatoare asupra a!ului
cerebrospinal.Nntensitatea e"ectului depinde de structura chimica,de doza si calea de
administrare,precum si de nivelul e!citabilitatii re"le!e a sistemului nervos al pacientului.
Structura
derivat barbituric
(Daca*
.1? +2KU .2? +2KU ) +[KU W?0 )
.T?K) +KT se obtin e"ecte anticonvulsivante 4
/e considera ca polibarbituratii actioneaza in stare macromoleculara pentru ca
legatura dintre catena polimera si restul barbituric este ne)idrolizabila.
:.2P)3ISA3ICI3ATII
Salicilatii sunt medicamente analgezice,antipiretice si antiin"lamatoare,care atenueaza sau
indeparteaza durerea de origine somatica din actiuni in"lamatoare sau edeme, prin actiunea la nivelul
talamusului.0e asemenea diminueaza temperatura crescuta in bolile "ebrile prin reglarea cebtrului
hipotalamic si reduc edemele in"lamatoare prin in"luenta sistemelor enzimatice implicate in
producerea in"lamatiei.*olisalicilatii au viteza lenta de eliminare si durata lunga de actiune.
Exemple :
derivatii salicilici "i!ati pe poli3acid metacrilic4 prin legaturi esterice

TO-;L>. <
TnL;M+-+I+l
a
L<

derivatii salicilati f"ati pe suport de polietileno"id prin legaturi de carbonat

B+l-+-3-I-+K
2
3+K
2
4/I-+-+l J3+2KU4 T
\ \
9 9

Eegarea derivatilor salicilici pe suporti de polimer conduce la prelungirea efectului
biologic,dependent de masa moleculara.4fectul se manifesta dupa eliminarea lenta
prin )idroliza medicamentului de pe suport, nefind e"clusa nici posibilitatea
medicamentului ca atare.

Din polimerii utilizati in farmacie fac parte si urmatori polimeri:
' Acidul poliacrilic si derivatii ;
' Poli(vinil-pirolidona);
' Alcoolul poli(vinilic);
' Poli(etilenglicolul);
' iliconii!
).1.Acidul poli*acrilic, si deri@atii
,cizii poliacrilici si derivatii acestora fac partedin categoria
materialelor au"iliare ionice .
"ormula#
R
1
.GH R

.G acid poliacrilic
R
1
.CG
)
H R

.CG
)
; polimetacrilat de metil
/e obtin prin polimerizari vinilice :
]/area de sodiu a acidului poliacrilic este disociata in solutii
apoase in proportie de +=N .
]Derivatii poliacrilici dau combinatii cu substante cationice
puternic disociate, adesea conducand la geluri , precipitarea si
micsorarea vascozitatii .
]/'a stabilit ca in cazul interactiunii acidului poliacrilic cu
medicamente in concentratie mare , fecare molecula de
medicament -amfetamina , efedrina , procaina. anga&eaza legaturi
ionice cu cate doua grupe &COOG din componenta polimerului
,nefind e"cluse nici interactiunile Fan der ^aals .
,daosul de electrolit reduce gradul de asociere datorita unor
reactii concurente .
,socierea cu poliacrilatul de sodiu a unor antiseptice determina
o reducere a efectului antibacterian al acestora .
opolimerii acizilor acrilici cu acrilamida , acid butilacrilic si
stiren se manifesta otendinta redusa de asociere cu medcamentele
in timp ce copolimerii cu metacrilat de metil , glicoldiacrilat si acril
amida dau asociatii cu medicamentele .
).#.Poli*@inilpirolidona,
1ace parte din grupa materialelor au"iliare neionice .
#oli-vinilpirolidona . este o poli-O'vinil'lactama.
tructura #
$btinere #
'polimerizare monomerului sub actiunea catalitica a pero"idului
de o"igen G
#
O
#
si a 8G
)
;
'polimerizare monomerului initiata de catalizatori ionici sau sub
actiunea %F ;
'polimerizare in bloc sub in3uenta G
#
O
#
si azo'izo'butirodinitrilul
cat si in solutie apoasa.
%tili&ari#
#oli-vinilpirolidona. este utilizata in functie de masa moleculara
astfel :
' +CCCC' ;CCCC agent deto"ifant ;
' ;CCCC

=CCCC inlocuitor de plasma sangvina;
' >CCCC' ICCCC ad&uvant pentru conditionarea
medicamentelor .
Proprietati#
#olimerul este o pulbere alba sau slab galbuie .#rin incalzire se
o"ideaza si se coloreaza ; este )igroscopic .
#olivinilpirolidona este solubila in orice proportie in apa ,
metanol , etanol , etilenglicol , butandiol , glicerina , cloroform ,
ciclo)e"anona , acid acetic , formalde)ida , piridina si trietanol
amina. 4ste partial solubila in dio"an , acetona , metil'etil'cetona si
esteri.
4ste insolubila in eter etilic , )e"an ,benzen si CCl
1
.
#olivinilpirolidona poate f precipitata din solutii apoaseprin
adaugarea de alcalii concentrate sau acid tanic .
#rezenta polivinilpirolidonei in apa alaturi de unii compusii
insolubili , conduce la un efect de solubilizare al acestora .
#olivinilpirolidona prezinta reactivitate c)imica mica si rezistenta
foarte mare la actiunea enzimelor .
,bsorbtia polimerului in tractul gastrointestinal , membrane
,mucoase si piele este foarte redusa .
#olivinilpirolidona este lipsita de to"icitate si nu provoaca efecte
alergice .
1iecare unitate structurala a polivinilpirolidonei contine un dipol
cu sarcina partial negativa la atomii de o"igen si o sarcina partial
pozitiva a atomului de azot.
#olivinilpirolidona are structura asemanatoare cu cea a
proteinelor si poate forma legaturi dipol'dipol, dipol'ion , de
)idrogen ; legaturi prin electroni I , legaturi )idrofobe .
'atura interactiunii cu medicamentele
,ceasta depinde de structura medicamentului si masa
moleculara a polimerului.
Eiteratura referitoare la mecanismele de interactiune
medicament' polivinilpirolidona este contradictorie . _urgensen si
/peiser au stabilit cateva concluzii importante :
' interactiunea substantelor neionice cu polivinilpirolidona
sunt mai puternice decat ale celor ionice , contactul cu
polimerul find impiedicat datorita )idratarii grupelor
ionizate;
' tipul legaturii anga&ate intre substanta active si polimer
depinde de natura gruparilor functionale din structura
medicamentului :
]grupele &8G
#
> &OG > &COOG dau legaturi de
)idrogen ;
]grupele JCOOG dau legaturi de dipol'dipol;
]grupele JCOOG ionizate dau legaturi ion'dipol
slabe ;
] grupa 8O
#
da legaturi )idrofobe ;
'combinatiile comple"e medicament polimer contine mai
multe tipuri de legaturi . Karirea tendintei de asociere la ridicarea
temperaturii se datoreaza legaturilor )idrofobe , iar efectul invers
legaturi de )idrogen si legaturi dipol'dipol .
' adaosul de substante tampon si electrolit conduce la
intensifcarea interactiunilor dintre polivinilpirolidona si
medicamente .
,u fost efectuate studii minutioase referitoare la interactiunea
polivinilpirolidonei cu substante anestezice .,stfel s'a stabilit ca
interctiunile anestezicelor locale cu polivinilpirolidona sunt mai
puternice cand este mai mare restul )idrofob .
).).Alcoolul poli@inilic
$btinere
%tili&ari #
4ste un ve)icul foarte bun pentru picaturile oculare cu efect
prelungit, este folosit pentru picaturile nazale ./'au studiat
interaciunile sale cu diferite medicamente.
,lcoolul polivinilic e"ercita un efect de stabilizare a unor
medicamente printre care si tetraciclina clor)idrat , probabil formarii
de compusi stabili .
onform cercetarilor ,#F ar f un coloid de asociere cu o
concentratie micelara critica de C,C>N .
/e considera ca acest polimer leaga molecula in micelii prin
forte fzice in urma dizolvarii si concentrarii .#rincipalele tipuri de
legaturi impliate sunt cele )idrofobe si de )idrogen .
).1.Polietilen"licolul
/e obtine prin polimerizarea o"idului de etilen :
tructura
Proprietati
#olimerii cu masa moleculara sub ICC sunt lic)ide vascoase
incolore, iar cei cu masa mai mare au o consistenta moale sau sunt
substante solide albe incolore insipide si cu miros particular .
/unt solubili in apa , alcool etilic , cloroform cetona , benzen
,toluen ./unt insolubili in eter etilic si uleiuri de parafna.#rodusele
cu masamoleculara mica )igroscopice .
Ou prezinta efecte fziologice sau to"ice , find bine toleratii in
organism .
%tilizari :
'baze pentru supozitoare si pentru unguienti ;
' e"cipienti pentru dra&euri;
'solventi si stabilizatori ai unor preparate lic)ide.
@eactivitaea polietilenglicolului depinde de masa sa moleculara .
Diferiti autori au studiat compatibilitatea polietilen'glicolului cu
unele medicamente , respectiv posibilitaea de a forma combinatii
comple"e .
De asemenea , s'a studiat in3uenta polietilen'glicolului asupra
efectului unor substante antimicrobiene .?n ma&oritatea cazurilor se
inregistreaza o reducere a efectului biologic .
, fost remarcata in3uenta pL ului asupra formarii complecsiilor
.ercetari ` in vivo a cu combinatii comple"e de polietilenglicol si
medicamente au dovedit in3uenta polimerului asupra resorbtiei
substantelor .

).2.Siliconii
/unt compusi organo'silicici cu variate utilizari farmaceutice .
/unt polimeri care contin catene in care alterneaza atomii de
siliciu si o"igen , radicalii organici satiscand valentele reziduale ale
atomului de siliciu .
tructura :
Proprietati :
'prezinta rezistenta mare atat la temperaturi ridicate cat si
&oase ;
' au stabilitate c)imica mare;
'au tensiune superfciala mica ;
'au capacitatea de umectare a substantelor.
%tili&ari
a, ?n dermatologie
/'a stabilit ca uleiurile siliconice patrund usor in piele , nu
rancezesc , nu au actiune to"ica si des)idratanta a pielii .remele
de tipul apa'ulei ,care contin lanolina si uleilu de parafna . #e de
alta parte , unguentele care contin penicilina si antiseptice
actioneaza o perioada indelungata si prezinta un grad mare de
activitate.
b,,coperirea capsulelor gelatinoase , a dra&eurilor si a
tabletelor in scopul feririi de actiunea mucegaiurilor si o"idarii.
c, /iliconii antispumanti sunt neutri din punct de vedere
fziologic si se folsesc la fabricarea diferitelor medicamente
antibiotice .
,stfel in calitate de antispumanti la fermentarea mediului de
cultura pentru obtierea penicilinei pot f utilizati metil si etil'
polisil"anii cu grupe JOG la atomul de Si.
?n fermentarea mediului pentru obtinerea o"itetraciclinei sunt
mult mai efcace polisil"anii cu grupe J OG la radicalul organic .
d, ?n iteratura sunt date referitoare la folosirea siliconilor
pentru pastele de dinti si apele de gura .
e, Eiteratura recenta citeaza utilizarea siliconilor in tratamentul
arsurilor .
3, 4"cipienti pentru supozitoare .
?n general sunt substante neutre din punct de vedere
fziolgic .?n&ectarea lor intravenoase si subcutanata nu provoaca
senzatii de arsura sau durere la locul de in&ectare , iar cea
intravenoasa nu conduce la efecte to"ice , desi din cauza
vascozitatii mari a lic)idului e"ista pericol de embolie .
).4.Amestecuri medicamente polimer
4fectul farmaceutic poate f prelungit prin administrarea
medicamentelor in amestec cu polimeri ca : polivinilpirolidona
,)eparina ,acidul poligalactouronic .,stfel , aplicarea de solutii de
novocaina , insulina , penicilina , streptomicina sau tetraciclina in
polivinilpirolidona a condos la inregistrarea unui ebect retard .
(ombinatii medicament- polimer#
1,omplecsi medicamente'polimeri ;
#,ompusi ionici medicamente'polimer;
),#olimeri cu grupe fziologice active.
(omplecsi medicamente-polimeri .%n interes deosebit au
suscitat complecsii de iod cu diferiti polimeri . ,cestia manifesta un
efect antimicrobian de durata , inregistrandu'se si o diminuare a
to"icitatii iodului .#olimerii folositi au fost : polivinilpirolidona,
alcoolul polivinilic , polietilenglicolul , de"tranul , amidonul .
omple"ul #,F a fost introdus in terapeutica . De asemenea e"ista
complecsi de$e si de"tran aplicabili in terapeutica . De asemenea
e"ista complecsi de $e si de"tran aplicabili in tratamentul anemiei .
(ompusi ionici medicamente-polimer . ,cestea sunt saruri
ale diferitelor medicamente cu polielectroliti .?n vivo ei se
descompun eliberand medicamentul .Descopunerea in tractul
gastro'intestinal poate f aratat sc)ematic dupa cum urmeaza :
?n stomac A P& SO
)

J
G
<
)
8&A < GCl c P& SO
)
G < Cl
/
G
<
)
8&A
P&8G
<
)
&
OOC&B < GCl c P&8G
<
)
Cl
&
< B&COOG
?n intestinA P& SO
)

J
G
<
)
8&A <8aCl c P& SO
)
8a < Cl
J
G
<
)
8&A
P&8G
<
)
&
OOC&B < 8a Cl c P&8G
<
)
Cl
&
< B&
COO8a
?n care : PM sc)elet macromolecular ; A si B M medicamente .
Polimerii folositi sunt :
+. polimeri care contin grupe acide - &SO
)
G H& COOG . ,
copolimer de stiren sulfonat si divinilbenzen ; acizi
acrilici si an)idrida maleica .
;. polimeri sintetici cu grupe bazice : polietilenimida,
copolimer de ,F# si vinilamina;
<. polimeri naturali proteine modifcate -gelatine ,
albumina , globulina , poliza)aride.
Kedicamente care formeaza saruri cu polimerii pot fi :
' compusi cu grupari aminice -amfetamina , metil ', dietil' ,
etil'amina , derivati ai acidului p'amino'benzoic ..
' antibiotice cu grupari bazice -streptomicina , neomicina .;
' compusi cu grupe acide -benzil si feno"i'metil penicilina .;
).?.Polimeri cu "rupe K%iolo"ice acti@e
#olimerii cu grupari fziologic active rezultati prin f"area unor
molecule de medicament pe sc)eletul macromolecular al agentului
transportor asigura retardarea efectelor biologice ,diminuarea
to"icitatii .
4fectul farmacolgic se datoreaza fe entitatii macromoleculare ,
fe medicamentului eliberat prin distrugerea lenta in vivo a legturii
covalente dintre medicament si poliemer .
%s)a0od a propus includerea pricipalilor acrive pe sc)eletul
unor polimeri solubili in apa , utilizati ca inlocuitori de plasma
sangvina -polivinilpirolidona , alcool polivinilic , de"tran ,etc.. .