Sunteți pe pagina 1din 34

Nu voi fi un om obinuit, pentru c am dreptul sa fiu extraordinar Peter OToole

Mam dus !n p"dure !ntruc#t am vrut s" tr"iesc f"r" $rab", s" fac fa%" numai
for%elor esen%iale ale vie%ii, s" descop"r ceea ce aceasta poate s" m" !nve%e, sf#rind
s" constat, la ora mor%ii mele, c" nu am !nvinso& 'enr( )avid T*orean +,-,.
,-/01,
CUPRINS:
1. Introducere. Legislaie n Europa i Romnia pri!ind apicultura ecologic"
#. $pis melli%era carpatica
&. 'ierea i produsele apicole
(. Con!ersia n apicultura ecologica. )uncionalit"i.
*. 'edicaie n apicultura ecologic"
+. ,rana ecologica a %amiliilor de al-ine
.. /epo0itarea produselor apicole
1. Etic2etarea produselor apicole
3. Comerciali0area
4i-liogra%ie
1. IN5R6/UCERE.
Legislaie in Europa si Romnia pri!ind agricultura si apicultura ecologic"
Ca i n ca0ul multor discipline7 numele i de%iniia con%erite ecologiei7 spun mult
pentru cei c2emai s8 i cunoasc8 continentul i s89i p8trund8 semni%icaiile.
Studiind ec2ili-rele naturale7 ecologitii au pre!80ut degradarea lor treptat8: dup8
cte!a decenii7 de0!oltarea societ8ilor industriale a modi%icat pro%und mediul
planetar. $pariia i ampli%icarea polu8rilor7 dispariia unor specii7 a%irmarea
pro-lemelor glo-ale .a.7 au %ost semnele e!idente ale unei cri0e ecologice pro%unde.
Conclu0ia rele!at8 tot de ecologie este i ea %undamental8: omul nu poate s8 acione0e
la nes%rit asupra mediului s8u %8r8 a pune n discuie ruperea a-solut8 a ec2ili-relor
ecologice eseniale. Pe aceast8 cale s9a impus o alt8 noiune 9 pro-lem8 c2eie a lumii
contemporane: protecia mediului.
/in aceste moti!e ecologiei i re!ine i rolul de a com-ate ignorana ecologic"7
de a9l n!"a pe om regulile dup" care tre-uie s" se des%"oare relaiile lui cu natura !ie
i ne!ia de a9l orienta spre cunoaterea %actorilor de care depinde re%acerea resurselor
naturale.
Ca disciplin" tiini%ic"7 Ecologia agricol" a %ost ntemeiat" de italianul ;irolamo
$00i7 care n 13#< n raportul Comisiei de Cercet"ri pre0entat la $cademia Italiei7
spunea c": =aceast" ramur" a tiinei7 ecologia care poate pretinde s" ai-" o e>isten"
proprie n domeniul -iologiei7 pre0int" un caracter i scopuri pur tiini%ice7 deoarece
studia0" planta ca un organism ce crete n mediul ce9l ncon?oar". $ceast" ramur" a
tiinei poate a!ea o importan" practic" mare cnd studia0" plantele culti!ate de om
pentru tre-uinele sale. @n acest ca0 ea de!ine A2colo$ia a$ricolB.
$ produce agricultura -iologic"7 este de asemenea modalitatea =de a ac%iona
ra%ional !n perspectiva de a administra ecosistemul !n mod autonom i durabilB C5om
,arding D !icepreedinte I)6$' 9 Con%erina de la Rio de Eaneiro7 133#F.
$picultura7 ca ramur" de producie agricol"7 a constituit nc" din antic2itate o
ndeletnicire apreciat" de c"tre societatea uman"7 iniial pentru produsele o-inute iar
ulterior7 inclusi! n pre0ent7 pentru contri-uia pe care aceste insecte o au la creterea
recoltelor de %ructe7 legume i semine7 prin poleni0are. @n pre0ent7 Romnia se
situea0" printre "rile cu o apicultur" -ine de0!oltat"7 aceast" situaie %iind o
consecin" a e%ecti!elor nsemnate de %amilii de al-ine de care dispunem7 a cantit"ii
de miere o-inut"7 a di!ersi%ic"rii produciei apicole i a re0ultatelor acti!it"ilor de
cercetare tiini%ic" i de preg"tire a specialitilor
#
Gara noastr" deine o tradiie ndelungat" n domeniul creterii al-inelor i
reali0"rii de produse apicole7 apicultura impunndu9se ca ocupaie de sine st"t"toare
nc" din cele mai !ec2i timpuri7 con%orm m"rturiilor istorice e>istente n acest sens.
@n pre0ent7 n conte>tual glo-ali0"rii7 apicultura cap"t" noi !alene7 practicarea
acesteia !i0nd nu doar importana sa economic"7 ci i importana tiini%ic"7
ecologic"7 social" etc. @n Romnia7 acti!itatea de cretere a al-inelor s9a de0!oltat n
condiii naturale deose-it de %a!ora-ile7 ce au contri-uit la de0!oltarea continu" a
acestei acti!it"i i7 implicit7 la o-inerea unor producii apicole nsemnate.
@ncepnd din anul #<<# i pn" n pre0ent7 pentru susinerea sectorului apicol7 s9a
acordat spri?in produc"torilor agricoli din acest sector pentru producia mar%" reali0at"
i li!rat" la unit"ile de procesare autori0ate. @ncepnd din anul #<<17 con%orm art. 1
din Regulamentul Consiliului nr. .3.H#<<(7 Romnia tre-uia s" sta-ileasc"7 pentru o
perioad" de trei ani7 un Program Naional $picol care s" !i0e0e m-un"t"irea
condiiilor de producere i comerciali0are a produselor apicole. Programul Naional
$picol cuprinde reglementarea m"surilor de a?utor %inanciar pentru aciunile pri!ind
lupta contra !aroo0ei i repopularea eptelului apicol care sunt %inanate din )ondul
European de ;arantare $gricola C)E;$F i din -ugetul naional. 4ene%iciarii
Programului Naional $picol sunt apicultorii7 persoane %i0ice7 persoane %i0ice
autori0ate sau ?uridice organi0ai n asociaii de cresc"tori de al-ine7 uniuni apicole7
cooperati!e sau grupuri de produc"tori7 constituite con%orm legislaiei n !igoare.
Con%orm /eci0iei Comisiei Europene din 1. august #<<. pri!ind apro-area
Programului de m-un"t"ire a produciei i a comerciali0"rii produselor apicole7
ela-orat de Romnia n temeiul Regulamentului Consiliului nr. .3.H#<<(7 pentru anul
#<<17 suma apro-at" a %ost de 1.31*.#+. I7 la un curs de sc2im- de &7&1&* lei H I7 iar
contri-uia Romniei a %ost de +..1..1*< lei7 sum" apro-at" prin ,ot"rrea ;u!ernului
nr. **+H#<<17 iar pentru anul #<<3 suma apro-at" este de 1.3++.1*1 I7 la un curs de
sc2im- de &7&1&* lei H I7 iar contri-uia Romniei este de +.+*#.(.1 lei7 sum" apro-at"
prin ,ot"rrea ;u!ernului nr. (<#H#<<3 pu-licat" n 'onitorul 6%icial al Romniei7
partea I7 num"rul #*1 din data de 1* aprilie #<<3.
$picultura ecologic" are ca scop o-inerea unor produse apicole pure i de cea mai
-un" calitate7 %"r" utili0area de su-stane c2imice de sinte0". Sistemul de producie
ecologic este reglementat la ni!el european prin RCCEF nr.1&(H#<<. al Consiliului
pri!ind producie ecologic" i etic2etarea produselor ecologice i RCCEEF nr.113H#<<1
al Comisiei de sta-ilire a normelor de aplicare a RCCEF 1&(H#<<..
$picultura ecologica este un sector dinamic in Romnia. $st%el primii
produc"tori certi%icai ecologic in apicultur" se nregistrea0" in anul #<<<. Num"rul
operatorilor din acest sector a crescut in %iecare an7 ast%el ca in anul #<<1 s9au
nregistrat la '$P/R *1( de operatori ceea ce repre0int" un procent de 1&J din
&
totalul operatorilor nregistrai in sistemul de agricultura ecologic". In anul #<<3
num"rul estimat de operatori in apicultura ecologic" !a creste la +#<.Cta-. nr.1F.
Structura e>ploataiilor din apicultura ecologica cuprinde att apicultori indi!iduali7
ct si un num"r semni%icati! de %orme asociati!e
5a-. nr.1 E!oluia num"rului de operatori n sectorul de apicultura ecologic"
SPECI)IC$RE $NII
#<<+ #<<. #<<1 #<<3 CestimatF
Nr. total de operatori nregistrai in agricultura ecologica &(<3 &1&( (131 &<3#
/in care: operatori din apicultura &*< .1. *1( +#<
Pondere nr. operatori din apicultori din total operatori CJF 1< J 11 J 1&J #<J
Sursa:@nregistrare operatori la '$P/R
5a-.# E!oluia num"rului de %amilii de al-ine certi%icate n agricultura ecologic"
SPECI)IC$RE $NII
#<<+ #<<. #<<1 #<<3 CestimatF
Nr. total de %amilii &.#+< +#.3&. ++<.3 +1*<<
Pondere nr. %amilii de al-ine CJF 9 17+1 17.. 171&
Pondere nr. %amilii de al-ine CJF 9 17+1 17<( 17<&
Sursa: @nregistrare operatori la '$P/R
HG 917/2001 - SECTIUNEA 1
Principii generale
$rt.#1
C#F Cali%icarea produselor apicole ca %iind o-tinute dupa metodele de productie
ecologica este strns legata de tratamentele aplicate stupilor ct si de calitatea
mediului ncon?urator. $ceasta cali%icare a produsului ca produs ecologic depinde n
egala masura de conditiile de e>tractie7 de prelucrare si depo0itare a produselor
apicole.
C&F @n ca0urile n care un operator administrea0a mai multe unitati apicole a%late n
aceeasi 0ona7 toate unitatile tre-uie sa respecte cerintele din pre0entele norme
metodologice Prin derogare de la acest principiu7 un operator poate e>ploata unitati
care nu respecta dispo0itiile pre0entelor norme metodologice cu conditia sa %ie
ndeplinite toate cerintele7 cu e>ceptia celor sta-ilite in art.#( alin.C#F pri!ind
amplasarea stupilor. @n aceasta situatie nsa produsul nu se comerciali0ea0a ca
produs ecologic.
Perioada de con!ersie 9 $rt.##
C1F Produsele apicole se !nd cu re%erire la modul de producte ecologica7 daca se
respecta regulile de productie sta-ilite n art. ( si * din ordonanta de urgenta si n
(
pre0entele norme metodologice7 pe o durata de ma>im un an. Pe durata perioadei de
con!ersie7 ceara se nlocuieste con%orm pre!ederilor sta-ilite in art.#1 alin
SEC5IUNE$ a (9a
$mplasarea stupilor
$rt. #( C1F 6rganismele de inspectie si certi%icare pot sa delimite0e regiuni sau 0one
n care acti!itatile apicole care respecta pre0entele Norme metodologice nu sunt
practica-ile
C#F $mplasarea stupinelor tre-uie:
aF sa garante0e ca al-inele dispun de surse naturale su%iciente de nectar7 de secretii
dulci7 de polen7 precum si acces la apa:
-F sa garante0e ca7 pe o ra0a de & Km de ?ur mpre?urul amplasamentului stupilor7
sursele de polen si nectar sunt constituite7 esential7 din culturi o-tinute prin metode
ecologice si Hsau din %lora spontana7 con%orm pre!ederilor art. ( si * din ordonanta de
urgenta si din pre0enta ane>a7 sau de la culturi care nu respecta pre0entele norme
metodologice7 dar sunt supuse la tratamente care au incidente sca0ute asupra
mediului.
cF sa mentina o distanta su%icienta %ata de toate sursele de productie neagricole care
pot produce poluare. 6rganismele de inspectie si certi%icare pot sta-ili masuri
suplimentare pentru asigurarea acestei cerinte.
SEC5IUNE$ a .9a. Practicile de management apicol si identi%icarea acestora
$rt. #.
C1F Se inter0ice distrugerea al-inelor din %aguri ca metoda asociata de recoltare a
produselor apicole.
C#F 'utilarea al-inelor ca7 de pilda7 rete0area aripilor matcilor este inter0isa.
C&F Se permite nlocuirea matcilor prin uciderea matcii !ec2i.
C(F /istrugerea puietului mascul nu este permisa dect pentru a limita in%ectia cu
Larroa ?aco-soni.
C*F Este inter0isa utili0area de repulsi!i c2imici de sinte0a n timpul operatiunilor de
e>tractie a mierii.
C+F Mona n care sunt amplasati stupii se nregistrea0a odata cu identi%icarea stupilor.
6rganismele de inspectie si certi%icare tre-uie in%ormate de orice deplasare a lor7
ntr9un termen sta-ilit de comun acord.
*
C.F @n scopul garantarii operatiunilor se acorda o atentie deose-ita e>tractiei7
prelucrarii si depo0itarii produselor apicole. Lor %i nregistrate toate masurile luate
pentru con%ormitatea cu pre0entele Norme metodologice.
C1F Eliminarea straturilor superioare de ceara si operatiunile de e>tractie a mierii se
consemnea0a n registrul %iecarui stup.
#. $pis melli%era carpatica D al-ina
@n alegerea rasei de al-ine tre-uie s" se in" seama de adapta-ilitatea la
condiiile de mediu7 !italitate i re0isten" la -oli. Rasele europene de $pis melli%era i
ecotipurile sale sunt pre%erate n apicultura ecologic". 6-inerea de noi unit"i
ecologice apicole se %ace %ie prin roire arti%icial"7 %ie prin cump"rarea de roiuri sau
%amilii de al-ine ce pro!in de la unit"i certi%icate ecologic.
;enul $pis cuprinde ( specii de al-ine i anume: al-ina indian" C$pis cerana
).F7 al-ina indian" uria" C$pis dorsata ).F7 al-ina pitic" gal-en" C$pis %lorea ).F i
al-ina meli%er" C$pis melli%ica L.F. /intre aceste specii7 cea mai mare r"spndire pe
glo- o repre0int" al-ina meli%er". Celelalte specii a!nd o r"spndire relati! limitat"7
nu pre0int" importan" economic"7 unele dintre ele %iind pe cale de dispariie.
$pis melli%era este specia cea mai r"spndit" i important" pe toate cele * continente.
$pis melli%era cuprinde rasa neagr" i rasa gal-en". Construiete muli %aguri n care
nmaga0inea0" cantit"i de miere7 %iind %oarte r"spndit" n 0one cu condiii
pedoclimatice %oarte di%erite.
9 $pis melli%era carpatica %oarte r"spndit" n Romania7 Rusia7 Ucraina7
4elorusia7 4ulgaria7 ;ermania7 ;recia7 'oldo!a etc7 snt adaptate la condiiile
climaterice din 0onele de cmpie es7 munte etc. Se situea0" n pri!ina lungimii
trompei C+7* mmF7 a corpului7 a aripilor etc7 ntre al-ina gal-en" italian" i cea
carniol". Culoarea c2itinei este -run"7 acoperit" cu periori gri9desc2is7 cu o uoar"
nuan" gal-en" n unele 0one.
9 $pis melli%era remipes Ccauca0ian" gal-en" de es 9 $rmenia7 Iran i
$natoliaF7:
9 $pis melli%era ligustica Spin Citalian" D Italia7 $mericaF
+

Caracteristicile tipice ale $pis melli%era carpatica sunt:
re0isten" deose-it" la gerurile iernii:
tendin" redus" la roit:
tendin" sporit" de ap"rare mpotri!a intruilor Ce>. !iespiF:
!olum mare de polen colectat:
speran" mare de !ia" a al-inelor7 inclusi! a reginei:
capacitate a de a 0-ura pe distane mari.

/e %elul ei7 3pis mellifera mellifera este %oarte !ioaie7 dar are i un caracter panic7
care permite accesul la stup %"r" masc" de protecie. E!ident7 dac" se e!it" mic"rile
-rute7 nu se -rusc2ea0" ramele cu %aguri i nu se su%l" spre ele. /ac" se respect"
aceste reguli7 lucrul cu aceast" al-in" este c2iar pl"cut.
&.'IERE$ NI PR6/USEL $PIC6LE
'ierea 9 este re0ultatul unei munci uriae a stupului7 care trans%orm" 0a2arurile
g"site pe %lorile i pe %run0ele plantelor ntr9o past" semilic2id"7 cu o compo0iie
c2imic" e>trem de comple>". 6 linguri" de miere conine peste (<< de su-stane
organice7 care nu ar putea %i reproduse cu aparatura so%isticat" a secolului OOI. Pe
.
lng" apa -iologic" i 0a2aruri C%ructo0a7 gluco0a7 malto0a7 0a2aro0aF7 mierea mai
conine o serie de !itamine7 de minerale7 de s"ruri7 de en0ime care9i dau o !aloare
terapeutic" uria". Pe drept cu!nt7 putem spune c" mierea este alimentul vie%ii.
'ierea este principalul produs al apiculturii7 apreciat att pentru nsuirile sale
nutriti!e7 ct i pentru e%ectele sale terapeutice. S9a constatat c" mierea de al-ine este
unul din produsele cele mai comple>e din punct de !edere -iologic7 n compo0iia
c"reia s9au descoperit su-stane %oarte importante pentru organismul uman.
'ierea ecologic" este n primul rnd o miere o-inut" ntr9o 0on" nepoluat"7
certi%icat" ecologic. $l-inele 0-oar" doar pe & 9 * Km n ?urul stupului7 ast%el c"
certi%icatorul !eri%ic" acea 0on": s" nu e>iste surse de poluare industrial"7 s" nu se
culti!e nimic pe acea supra%a" care s" necesite stropirea cu pesticide H insecticide7
sursele de ap" s" nu %ie poluate. In general7 tre-uie s" %ie o 0on" !irgin" din punct de
!edere al culturilor intense. $picultorul nu are !oie s" deplase0e stupii din acea 0on"7
iar organismul certi%icator !eri%ic" acest lucru prin controale inopinate7 cnd !eri%ic" i
tratamentele aplicate al-inelor7 prele!nd mostre din cear" i din miere7 care se trimit
la la-oratoare independente pentru a se depista orice urm" de anti-iotice.
Produciile de miere si de produse apicole din apicultura ecologic" cunosc
reali0"ri semni%icati!e. $st%el dac" n anul #<<<7 Romnia producea + tone de miere
de al-ine certi%icata ecologic7 in anul #<<1 producia de miere ecologic" a crescut la
1#1< tone7 iar pentru anul #<<3 estimam o producie de miere ecologic" si produse
apicole de peste 1(<< tone.Cta-. nr.&F.
5a-.& E!oluia produciilor de miere certi%icat" n agricultura ecologic"
SPECI)IC$RE U.' $NII
#<<+ #<<. #<<1 #<<3CestimatF
Cantitate total" de miere ecologic" dc:
9e>port
to 1#(#
.*+
13*<
3&1
#+*<71
1#1<
#1<<
1(<<
Pondere e>port miere din total cantitate miere J +< J (1 J (1 J *< J
Pondere e>port miere din total e>port produse
ecologice
J <7<1# <7<<3 <7<<3 <7<1<
Sursa: @nregistrare operatori la '$P/R
1

'ierea este cel mai rapid i puternic energi0ant natural cunoscut. Su-stanele pe
care le conine sunt e>trem de uor de asimilat de c"tre organism7 care primete prin
miere nu doar caloriile de care are ne!oie7 ci i mineralele7 !itaminele i en0imele.
'ierea este un puternic stimulent al digestiei i al meta-olismului7 %a!ori0ea0"
tran0itul intestinal7 a?utnd la eliminarea prompt" a to>inelor din organism i este
utili0at" ca un antidot mpotri!a constipaiei.
'ierea este util" n meninerea ec2ili-rului endocrin7 a?utnd la reglarea acti!it"ii
principalelor glande din corp produc"toare de 2ormoni.
'ierea potolete tusea scitoare i durerile artritice7 com-ate insomnia7 are
propriet"i antiseptice i cicatri0ante. $ceasta 2r"nete muc2iul cardiac cu 0a2arurile
direct asimila-ile pe care le conine D gluco0a i %ructo0a. 'ai ales dup" (< de ani7
miocardul are ne!oie de 2ran" suplimentar". /e multe ori7 atunci cnd simim c" ne
neap" inima7 ne linitim dac" lu"m o linguri"7 dou" de miere ntr9un pa2ar cu ap".
4olna!ii de 2epatit" pot %olosi mierea ca aliment i medicament7 deopotri!". 'edicii
sunt de acord c" orice diet" n ca0ul 2epatitelor este -ine s" conin" neap"rat
aminoaci0i eseniali7 glucide i !itamine. 6 asociere ntre miere ca suport glucidic7
polen i l"ptior de matc" ne poate asigura o con!alescen" %"r" pro-leme i o nutriie
deose-it" a celulei 2epatice D una dintre %oarte puinele celule din organismul nostru
care se pot re%ace.
4are este diferen%a !ntre mierea conven%ional i cea ecolo$ic5
'ierea ecologic" nu su%er" nici un proces de omogeni0are Cde amestecare a
mierii de la di!eri apicultoriF7 meninndu9se ast%el intacte calit"ile mierii dintr9o
anumit" stupin". /in acest moti!7 mierea poli%lor" dintr9o 0on" poate %i %oarte di%erit"
de mierea poli%lor" dintr9o alt" 0on".
Pri!itor la sortimentul de miere n apicultura ecologica cele mai r"spndite sunt
mierea de salcm7 de 0meura i de tei. 'ierea i produsele apicole certi%icate ecologic
3
sunt comerciali0ate7 att pe piaa intern" ct i pe cea e>tern". 'ierea i produsele
apicole sunt pre0ente7 att pe pieele europene C)rana7 ;ermania7 UngariaF ct i n
"ri tere CEaponiaF.

Cali%icarea produselor apicole ca %iind o-inute dup" metode de producie
organica este strns legata de tratamentele aplicate stupilor si de calitatea mediului n
care se reali0ea0" acti!itatea apicola. $picultura organica se des%"oar" su-
supra!eg2erea organismelor de certi%icare si inspecie. Producia de miere organica
poate ncepe dup" o perioada de con!ersie de cel puin un an7 timp n care se
nlocuiete n totalitate ceara din stupina cu ceara organica. Perioada de con!ersie se
nc2eie prin certi%icarea stupinei ca organica. @n producia de miere organica culesul
tre-uie sa se %ac" numai de pe culturile ecologice sau %lora spontana7 nepoluate7 unde
nu se %olosesc tratamente c2imice sau plante modi%icate genetic.
Principalele tipuri de miere:
Pe lng" e%ectele generale ale mierii7 e>ista si propriet"i particulare ale acesteia7 in
%uncie de pro!eniena sa:
mierea de mana 9 este o-inuta de pe %run0ele de %ag7 de %rasin si de ste?ar. $re
proprietati la>ati!e mult mai puternice dect celelalte tipuri de miere7 are e%ect
antiin%lamator asupra tu-ului digesti!7 %a!ori0ea0" eliminarea to>inelor din corp.
mierea de tei 9 este recunoscuta drept calmant psi2ic7 somni%er7 ana%rodi0iac.
mierea de floareasoarelui 9 are propriet"i tonice psi2ice si tonice generale7
este a%rodi0iaca7 stimulea0" imunitatea.
mierea de salc#m 9 se p"strea0" lic2ida in mod natural7 %iind %oarte -ogata in
%ructo0a. $re7 propriet"i calmante psi2ice. 'ai este recomandata drept calmant
gastric7 stimulent pentru acti!itatea cardiaca.
mierea de brad si de alte conifere 9 este %oarte rara7 randamentul de culegere al
al-inelor %iind mic. $re propriet"i e>cepionale asupra pl"mnilor si sistemului
respirator7 -ene%iciind de proprietati antiin%ecioase7 e>pectorante7 antitusi!e si7 atunci
cnd este consumata cu tot cu %agure7 -ron2odilatatoare.
1<
mierea de 6meura 9 %ace parte dintre aa9numitele soiuri de p"dure. $re o
culoare al-icioasa7 speci%ica7 dup" care poate %i recunoscuta. Reglea0" acti!itatea
o!arelor7 este rentineritoare7 pre!ine apariia unor a%eciuni ca osteoporo0a7
sclerodermia.
mierea de menta 9 este culeasa de al-ine din culturile de menta ntinse pe 0eci
de 2ectare. Se %olosete ca antitusi!7 -ron2odilatator7 calmant gastric7 analge0ic7
antispastic. Uurea0" digestia7 com-ate -alonarea.
mierea de trifoi 9 este o-inuta de al-ine7 atunci cnd sunt inute in pastorala7 in
prea?ma lanurilor culti!ate cu soiurile %ura?ere ale speciei Trifolium repens. $re o
aciune diuretica %oarte -una7 a?utnd la eliminarea apei in e>ces din esuturi si7 de
asemenea7 are o aciune estrogena7 adic" a?uta la %i>area calciului in oase7 iar la %emei
%a!ori0ea0" accentuarea caracterelor %eminine si are e%ect ntineritor puternic.
mierea de mac are un e%ect somni%er7 antispastic si ana%rodi0iac Creduce
e>cita-ilitatea se>ualaF puternic. $re adesea o nuana mai nc2isa7 din cau0a ca are in
compo0iie si mici granule de polen de mac7 care este negru la culoare.
mierea poliflora 9 propriet"ile sale di%er" %oarte mult in %uncie de regiunea din
care este recoltata. /e e>emplu7 mierea de la cmpie are o aciune antiseptica si
sedati!a mai puternica7 spre deose-ire de mierea poli%lora din regiunile muntoase
nalte7 la care e%ectul antiin%ecios se adresea0" in special aparatului respirator7 iar
e%ectul sedati! este nlocuit cu unul tonic ner!os. In general7 mierea poli%lora este
considerata cel mai comple> tip de miere ca aciune terapeutica7 ea nglo-nd
nectarul de la cte!a 0eci7 daca nu sute7 de specii de plante medicinale si
mprumutnd ce!a din propriet"ile terapeutice ale %iec"reia dintre ele.
$picultorii pot o-ine al"turi de miere Cprodusul principalF i alte su-produse cum ar
%i: polenul7 p"stura7 propolisul7 ceara7 !eninul i l"ptiorul de matc".
4eara de al-ine conine su-stane cu e%ect -acteriostatic i -actericid i se
ntre-uinea0" n numeroase ramuri ale industriei7 n cercet"ri tiini%ice7 precum i
pentru prepararea %agurilor arti%iciali. Se recomand" mestecarea acesteia precum guma
de mestecat n ca0ul r"celilor7 in%eciilor ca!it"ii -ucale7 gt.
7eninul de al-ine este un amestec comple> compus din proteine7 s"ruri minerale7
en0ime7 2ormoni7 uleiuri eterice i alte su-stane !olatile.Printre a%eciunile n care
!eninul de al-ine a dat -une re0ultate amintim: -olile reumatice7 artritele in%ecioase7
spondilo0a7 di%erite -oli ale sistemului ner!os peri%eric7 anumite a%eciuni c2irurgicale7
in%iltraii in%lamatorii7 a%eciuni !asculare7 a%eciuni oculare etc. )olosirea !eninului de
al-ine este contraindicat" n ma?oritatea -olilor in%ecioase Ctu-erculo0"7 2epatit"7
leucemie: precum i n -olile de %icat7 rinic2i7 pancreas7 n oc ana%ilactic etc.F.
11
8ptiorul de matc este un produs -ogat n aminoaci0i7 !itamine7 2ormoni7 di%erii
%actori de cretere etc. Sunt nc" numeroi componeni ai l"ptiorului de matc" care nu
au putut %i identi%icai cu preci0ie.
Propolisul este -ogat n r"ini !egetale7 uleiuri eterice7 su-stane ceroase care7 n
ansam-lu7 i imprim" printre altele i propriet"i anti-iotice. $re o larg" aplicare n
terapeutica medical" i n special n -olile de piele7 n -oli c2irurgicale etc. Se poate
%olosi su- %orm" de e>tract alcoolic sau su- %orm" de unguente. Propolisul are i e%ecte
aneste0ice. Este de &7* ori mai puternic dect cocaina i de *7# ori dect no!ocaina ca
e%ect de calmare a durerilor.
Polenul este -ogat n !itamine7 proteine7 lipide7 glucide7 s"ruri minerale. @n mod
special proteinele i !itaminele se g"sesc din a-unden". /intre !itamine menion"m
!itaminele C7 417 4#7 4+7 PP7 /7 acid %olic etc.

(. C6NLERSI$ IN $PIUL5UR$ EC6L6;ICP
Reguli i principii n apicultura ecologic"
$picultura ecologic" are ca scop o-inerea unor produse apicole pure i de cea mai
-un" calitate7 %"r" utili0area de su-stane c2imice de sinte0".
'ierea ecologic" se o-ine n con%ormitate cu regulile i principiile din apicultur"
ecologic" sta-ilite de legislaia comunitar" i naional" din domeniu. 'odul de
aplicare al acestor norme de c"tre apicultor7 este !eri%icat" de c"tre un organism de
inspecie i certi%icare pe ntreaga %ilier" de o-inere a mierii.
1#
Perioada de con!ersie de la apicultura con!enional" la cea -io este de un an. @n
acest inter!al7 mierea7 ceara7 propolisul i celelalte produse apicole o-inute nu pot %i
!ndute ca ecologice7 dei regulile de producie ecologice tre-uie respectate cu
s%inenie. $tunci cnd al-inele din stupinele ecologice se m-oln"!esc7 ele tre-uie
tratate imediat. @ns" numai cu produse %itoterapeutice i 2omeopatice. $nti-ioticele i
alte tratamente medicamentoase se pot %olosi numai cnd =leacurile naturisteQ se
do!edesc ine%iciente7 numai su- control !eterinar i cu a!i0ul organismului de
certi%icare. Coloniile =contaminateQ cu anti-iotice tre-uie i0olate i7 dup" !indecare7
supuse perioadei de con!ersie de un an
$mplasarea stupinelor tre-uie:
9 s" garante0e c" al-inele dispun de surse naturale su%iciente de nectar7 de secreii
dulci7 de polen7 precum i de acces la ap":
9 s" garante0e c" pe o ra0" de & Km n ?urul amplasamentului stupilor sursele de polen
i nectar sunt constituite7 esenial7 din culturi o-inute prin metode ecologice iHsau din
%lora spontan"7 sau din culturi neecologice care sunt tratate doar prin metode cu impact
sc"0ut asupra mediului:
9 s" menin" o distan" su%icient" %a" surse ce pot conduce la contaminarea produselor
apicole sau la a%ectarea st"rii de s"n"tate a al-inelor
9 amplasarea stupinelor: organismele de inspecie i certi%icare pot s" delimite0e
regiunile sau 0onele n care nu se poate practica apicultura ecologic". $picultorul !a
%urni0a organismelor de inspecie i certi%icare o 2art" la o scar" corespun0"toare
pri!ind amplasarea stupilor. @n ca0ul n care aceste arii nu sunt identi%icate7 apicultorul
este o-ligat s" %urni0e0e organismelor de inspecie i certi%icare documentele i
?usti%ic"rile necesare7 inclu0nd i anali0ele care7 s" demonstre0e c" ariile accesi-ile
coloniilor sale ndeplinesc condiiile pre!"0ute de legislaia din acest domeniu.
@n alegerea unei !etre -une de stupin" tre-uie de inut cont de # %actori: %lor" i
microclimatul. Resursele meli%ere7 ce se a%l" pe o ra0" de 1<<<91*<<m7 au o mare
importan" c"ci ele snt %olosite pe timp mai puin %a!ora-il7 n timp ce cele mai
ndep"rtate snt !i0itate numai pe timp %oarte -un.
@n ce const" microclimatul7 se !or e!ita locuri unde !nturile -at puternic mai ales
dinspre nord7 periculos pentru iernarea %amiliilor de al-ine. S" nu %ie n aceeai ra0" de
0-or i alte stupine7 locul s" nu %ie umed7 ml"tinos C-oli micoticeF7 um-rit n 0ilele cu
ari"7 s" nu se a%le n apropierea ntreprinderilor7 s" nu %ie lipsit de ap".
Se recomand" un gard de protecie pentru a e!ita accesul de animale la stupin".
$e0area stupilor n prisac" tre-uie %"cut" pentru a nl"tura r"t"cirea al-inelor7 dar mai
ales a m"tcii ieite la 0-orul de mperec2ere. Stupii se aea0" pe postamente la o
1&
n"lime de &< 9 *< cm de la sol7 pentru ai %eri de umiditate7 cureni reci iarna7
temperatura solului !ara7 de atacul oarecilor.
/e0in%ecia propriu 0is"
Stupii se supun unei de0in%ecii riguroase con%orm indicaiilor:
,alatele7 orurile i -onetele se !or de0in%ecta prin %ier-ere ntr9o soluie de
sod" de ru%e *J timp de &< de minute:
'"nuile se supun !aporilor cu %ormol:
)agurii %"r" puiet mort7 pro!enii de la stupii in%ectai se de0in%ectea0" n
camere ermeti0ate cu !apori de %ormol7 acid acetic glacial sau prin sul%uri0are
C%agurii stropindu9se cu ap" nainte de a%umare %iind apoi sp"lai i uscai
naintea introducerii n stupiF:
)agurii cu puiet mort se elimina i se topesc7 ramele goale de %aguri urmnd a %i
cur"ate i de0in%ectate:
'inile se !or de0in%ecta prin sp"lare cu ap" i s"pun.
Caracteristicile stupilor i ale materialelor %olosite n apicultura ecologic"
9tupii se construiesc din c2erestea de coni%ere7 de tei7 de plop sau din materiale
care nu pre0int" risc de contaminare a mediului sau a produselor apicole i !or %i
prote?ai la e>terior cu !opsea ecologic" Cpe -a0a de ap"F cu uleiuri !egetale Cdin in7
cnep"7 %loarea soarelui7 rapia etc.F7 cu cear" i propolis7 acestea din urm" putnd %i
%olosite i pentru interiorul stupului. Stupii si in!entarul pentru producia de miere
tre-uie %a-ricata din materiale naturale care nu pre0int" risc pentru contaminare
mediului ncon?ur"tor sau produselor apicole. In stup tre-uie %olosite numai produse
naturale ca propolis7 ceara si uleiuri !egetale. In apicultura ecologica se practica numai
nmulirea naturala a %amiliilor de al-ine sau ac2i0iionarea de %amilii de al-ine de la
gospodarii ecologice.
Stupul 9 este cel mai important utila? apicol cu rol de ad"post pentru %amilia de al-ine7
de depo0it al re0er!elor de 2ran"7 recolt" precum i pentru transport. Stupul tre-uie s"
se caracteri0e0e prin simplitate n construcie pentru a %i uor mnuit i transportat.
$cesta !a a!ea o capacitate necesar" de0!olt"rii %amiliei de al-ine n perioadele de
!r% din lunile mai9iunie7 pentru depo0itarea re0er!elor de 2ran" 9 miere i p"stur" 9 i
pentru depo0itarea recoltei. Principalele p"ri componente sunt %undul7 corpul7
capacul7 dia%ragmele i ramele.
@n producia de stupi s" !a p"stra constant" lungimea ramei (&* mm pentru toate
tipurile de stupi. Ramele pentru cui- au n"limea de &<< mm sau de #&< mm iar
ramele pentru recolt" au n"limea de 1+# mm.
1(

Se ntlnesc # tipuri de stupi 9 ori0ontali i !erticali.
stupul ori0ontal 9 este un ad"post pentru al-ine %ormat dintr9o nc"pere
paralellipipedic" n care ramele snt ae0ate pe un singur rnd. P"rile
componente ale stupului sunt 9 corpul stupului7 rama7 podiorul7 capacul7 -a0a
de %i>are i ec2ipamentul stupului. La acest tip de stup cui-ul se %ormea0"
central pe mai multe rame. Lateral n stnga i n dreapta cui-ului snt ae0ate
ramele pentru depo0itata re0er!elor de 2ran". Capacitatea stupului este de #<
rame cu dimensiuni de (&* O &<< mm model /adant.
stupii !erticali 9 au ramele suprapuse pe # sau mai multe rnduri7 n interiorul
aceleai cutii sau n corpuri eta?ate7 pot a!ea desc2iderea deasupra sau lateral iar
ramele din interior pot %i ae0ate n pat rece sau cald. Ramele ae0ate n pat rece
snt perpendiculare cu peretele urdiniului7 iar ramele ae0ate n pat cald sunt
paralele cu urdiniul. Se cunosc urm"toarele tipuri de stupi !erticali: stup
multieta?at cu & 9 ( corpuri7 stup !ertical cu 1< 9 1# rame /adant i cu maga0ine
Lopsirea i c2ituirea stupilor este o operaie a-solut necesar" ce se repet" la (9* ani7
culorile percepute de al-ine %iind al-ul7 gal-enul7 al-astrul i !erdele9al-"strui.
6peraia de c2ituire i !opsire se !a %ace numai cnd temperatura e>terioar" dep"ete
R1. grade Celsius i cu ct temperatura este mai ridicat" cu att este mai reuit".
Pe timp noros sau atunci cnd plou" operaia se oprete7 sau se continu" su- ad"post.
/up" ce c2itul s9a uscat -ine7 se %reac" cu glaspapir7 dup" care se d" un uor grund.
Lopsitul se %ace de dou" ori7 l"snd de %iecare dat" s" treac" timp pentru uscarea
primei !opsele Calt%el !opseaua se !a co?i7 iar mai tr0iu !a c"deaF. Cnd uscarea se
%ace la soare i nu n interior7 !opseaua !a %i mai dura-il".
Para%inarea stupilor este o operaie %oarte economic" dar7 prin aceasta stupii pierd din
permea-ilitate7 ceea ce este n detrimentul unei -une iern"ri.
Utila?e pentru lucr"ri n stupin"
1*
Rolul utila?ului apicol este de a uura munca apicultorului i ai da posi-ilitate s"
e>ecute ngri?irea %amiliilor de al-ine n con%ormitate cu normele te2nice de deser!ire.
In acest scop sunt %olosite: dalta apicol"7 a%um"torul apicol7 pintenul apicol7 peria7
sc"rarul7 scaunul apicol7 l"dia pentru transportat rame7 roinia7 c"ruciorul apicol7
gratiile de urdini7 2r"nitorul7 cutile pentru m"tci7 ad"p"torul7 cntarul de control7
dulapul pentru p"strarea %agurilor si altele.
Unelte i utila?e pentru recoltarea i e>tracia mierii:
9)urculia 9 ser!ete la desc2iderea %agurilor7 cuitul de desc"p"cit7 sit" C%iltruF de
strecurat mierea7 e>tractorul de miere7 centri%uga pentru e>tracia mierii din
desc"p"ceal"7 ea!a de desc"p"cit7 masa de desc"p"cit7 !ase pentru miere.
Unelte i dispo0iti!e pentru o-inerea7 e>tracia i condiionarea cerii: rama cl"ditoare7
topitorul de cear" cu a-ur7 topitorul solar7 pres" pentru cear".
Unelte i materiale pentru creterea m"tcilor:
9rame port9-otci Cramele de cretereF7 i0olatoare7 rame de eclo0ionare7 pe care sunt
inute cutile pentru eclo0ionare de tip Mander7 5ito!7 l"rgitorul de celule7 a-lon
Cmodelator de -otciF7 ipca de cretere CleaF7 dopuri de cretere7 rame port9-otci7
suport9-otc"7 coli!iile pentru introducerea i transportul m"tcilor.
Ec2ipamentul de protecie:
9 'asca7 2alat7 m"nui7 com-ine0on
La-oratorul stupinei7 este o camer" a-solut necesar" pentru stupinele mai mari. $ici se
in la un loc toate uneltele care se %olosesc n apicultur" pentru a le a!ea la ndemn".
$ici repar"m stupii7 topim ceara7 e>tragem mierea7 p"str"m polenul etc.
Practicile de management apicol i identi%icarea acestora
/istrugerea al-inelor pe %aguri7 ca metod" de recoltare a produselor apicole7 este
inter0is". 'utilarea m"tcilor7 ca de e>emplu7 t"ierea aripilor7 este inter0is" n
apicultura ecologic". /istrugerea puietului de trntor nu este admis" dect prin
%olosirea ramei speciale de cretere a trntorilor pentru com-aterea !aroo0ei
Ccom-atere ecologic"F.
@n perioada e>traciei mierii7 utili0area agenilor c2imici repulsi!i Ci0gonitori ai
al-inelorF este inter0is". 6 dat" cu amplasarea unui stup ntreinut n condiii ecologice
se %ace i nregistrarea acestuia7 cu indicaiile care permit identi%icarea acestora.
6rganismele de inspecie i certi%icare !or %i in%ormate periodic n leg"tura cu
transportul stupilor n pastoral. Recoltarea %agurilor din stup7 precum i a e>traciei7
tre-uie s" %ie nscris" n registrul stupinei.
Caracteristicile stupilor i ale materialelor %olosite n apicultura ecologic"
1+
Ceara %olosit" la nlocuirea %agurilor Ccare tre-uie %"cut" n anul de con!ersieF7 tre-uie
s" %ie certi%icat" ecologic. $picultorul poate %olosi cear" proprie7 pro!enit" din topirea
c"p"celelor Cdesc"p"ceala de la %agurii de e>tracie a mieriiF sau a %agurilor crescui de
al-ine n rama cl"ditoare7 dar numai cu apro-area organismului de control.
6-inerea de noi unit"i ecologice apicole se %ace %ie prin roire arti%icial"7 %ie prin
cump"rarea de roiuri sau %amilii de al-ine ce pro!in de la unit"i certi%icate ecologic.
@n ca0ul n care stupinele C%amiliile de al-ineF au mortalitate crescut"7 ca urmare a
st"rii de s"n"tate precare7 re%acerea acestora se poate %ace i prin ac2i0iia de %amilii de
pro!enien" con!enional"7 cnd nu s9au g"sit spre ac2i0iionare %amilii de al-ine din
stupine ecologice i numai cu apro-area organismului de control.
Rennoirile de populaie se pot %ace prin introducerea doar a 1<J din roiuri i m"tci
necon%orme cu principiile de producie ecologic" din apicultur"7 cu condiia ca n stupi
s" %ie introdui %aguri certi%icai ecologici.
9p"strarea n stupin" numai a %amiliilor cu re0isten" sporit" la -oli i la condiiile
de mediu:
9o selecie permanent" e%ectuat" n stupina proprie pentru a promo!a spre nmulire
numai %amiliile s"n"toase i re0istente la -oli:
9rennoirea permanent" a %agurilor ntr9un procent de nlocuire de minim de &*J n
%iecare an:
9 i0olarea %amiliilor -olna!e i tratarea acestora separat:
9este inter0is" %olosirea medicamentelor de sinte0" n tratamentele mpotri!a
di%eritelor -oli ale al-inelor Canti-iotice i di!erse medicamente care conin
anti-iotice7 Larac2et7 'a!rirol7 4ai!arol7 Peri0in etc.F:
9 pentru tratarea !aroo0ei se !or %olosi numai produsele permise n agricultura
ecologic":
9 pentru stimularea capacit"ii de ap"rare a al-inelor mpotri!a -olilor se pot utili0a
ceaiuri din di%erite plante Cg"l-enele7 ment"7 cim-ru7 coada oricelului7 -usuioc7
p"p"die7 suc de ceap" etc.F.
S
Ceara %olosit" la nlocuirea %agurilor Ccare tre-uie %"cut" n anul de con!ersieF7
tre-uie s" %ie certi%icat" ecologic. $picultorul poate %olosi ceara proprie7 pro!enit" din
topirea c"p"celelor Cdesc"p"ceala de la %agurii de e>tracie a mieriiF sau a %agurilor
crescui de al-ine in rama cl"ditoare7 dar numai cu apro-area organismului de control.
$picultura este o acti!itate cu o mare !aloare social" i esenial" pentru mediu7
agricultur" i sil!icultur".
1.
Produsele i materialele apro-ate pentru cur"are i de0in%ectare a ec2ipamentelor7
ustensilelor7 cl"dirilor ar %i s"pun de sodiu i potasiu7 apa si a-uri7 lapte de !ar7
2ipoclorit de sodiu7 alcooli.
@n regulamentul el!eian al agriculturii ecologice este de remarcat %aptul c"
ceara -iologica %olosita in apicultura tre-uie sa !ina de la o producie -iologic. $cesta
ceara nu tre-uie s" pre0inte nici un re0iduu de pesticide7 care ar putea contamina
produsele apicole. /in moment ce ma?oritatea apicultorilor cump"ra cear"
contaminata de pe pia". In El!eia s9a %"cut un studiu pe o perioada de ## de ani7
apicultori din mai multe "ri au luptat pentru a diminua re0idiurile de plum-7 pesticide
din ceara7 %olosind circuitul nc2is sau ceara ecologica7 pura7 aceasta %iind un element
!ital pentru producia -iologica a produselor apicoleC%ig. +F. @n acest scop7 n %iecare
an a %ost ridicat un eantion de cear" la succesul de a %i Aceara ecologica7 puraQ.
)ig. +. ;ra%ic pri!ind sc"derea do0elor de su-stane nonecologice in ceara %olosita in stupina
E>aminarea cui-ului
6rice inter!enie s" se %ac":
cu un scop precis7
ct mai rapid7
%"r" mic"ri -rute7
%"r" a alunga cu mna al-inele ce 0-oar" n ?ur7
doar n 0ilele %rumoase7 %"r" !nt i cnd n natur" e>ist" un cules de ntreinere.
@naintea e>amin"rii cui-ului i n timpul e>amin"rii se !or lua urm"toarele m"suri:
sp"larea minilor:
%olosirea ec2ipamentului de protecie:
%olosirea %umului pe deasupra ramelor numai atunci cnd este ne!oie etc
11
Practici inter0ise in apicultura ecologica:
se inter0ice distrugerea al-inelor din %aguri ca metoda asociata de recoltare a
produselor apicole
mutilarea al-inelor7 ca e>emplu mutilarea aripilor m"tcilor
este inter0isa utili0area de repulsi!i c2imici de sinte0a in timpul operaiunilor de
e>tracie a mierii
este inter0isa e>tragerea de miere de la %aguri care conin puiet
inter0icerea categorica a %olosirii oric"rei do0e de 0a2ar sau su-stane dulci in
timpul culesului.
Practici in agricultura ecologica
se permite nlocuirea m"tcilor prin uciderea m"tcilor !ec2i
distrugerea puietului mascul nu este permisa dect a limita in%ecia cu Laroa
Eaco-soni.
orice operaii cu ?et de aer sau %lac"ra directa
Cear" n circuit nc2is.
/aca se ac2i0itionea0a %agurii pentru cladirea ramelor7 acesta ar tre-ui s" impun":
9%actura7
9certi%icat care atest" e>istena unui organism de control7 care atesta calitatea ecologic"
a cerii.
/ac" ceara este lucrata de catre apicultor7 acesta tre-uie s" %ie sigur de calitate7 daca
se indoieste de calitate se !a e%ectua o anali0a de la-orator7 insa !a %i ne!oie de
certi%icat care atesta prelucrarea.
Re%acerea eptelului apicol prin ac2i0iia de m"tci7 roi la pac2et7 roi pe %aguri si %amilii
de al-ine.
o apicultorul sa %ie mem-ru al unei %orme asociati!e legal constituite7 de
pro%il:
o %amiliile de al-ine sa %ie nregistrate la /irecia sanitara !eterinara si
pentru sigurana alimentelor ?udeeana si n registrul agricol:
o sa dein" minimum *< de %amilii de al-ine n ca0ul ac2i0iion"rii
m"tcilor:
o sa ai-" preg"tire n domeniul apiculturii7 con%irmata prin atestat sau
certi%icat sau diploma7 con%orm legislaiei n !igoare:
o sa dein" si sa complete0e un document ela-orat de %orma asociati!a si
a!i0at de $utoritatea Naionala Sanitara Leterinara si pentru Sigurana
$limentelor7 con%orm legislaiei n !igoare:
o ac2i0iionarea de roi la pac2et7 roi pe %aguri si %amilii de al-ine se %ace
numai de la unit"ile autori0ate sanitar9!eterinar7 con%orm legislaiei n
!igoare:
13
o mtcile pro!enite din %erme de multiplicare sunt ac2i0iionate de la unit"i
acreditate de c"tre $genia Naional" pentru $meliorare si Reproducie n
Moote2nie.
@n ca0ul n care stupinele C%amiliile de al-ineF au mortalitate crescut"7 ca urmare a
st"rii de s"n"tate precare7 re%acerea acestora se poate %ace i prin ac2i0iie de %amilii de
pro!enien" con!enional"7 cnd nu s9au g"sit spre ac2i0iionare %amilii de al-ine din
stupine ecologice i numai cu apro-area organismului de control. Rennoirile de
populaie se poate %ace prin introducerea doar a 1<J din roiuri i m"tci necon%orme cu
principiile de producie ecologic" din apicultur" cu condiia ca n stupi s" %ie introdui
%aguri certi%icai ecologici.
@n perioada e>traciei mierii7 utili0area agenilor c2imici repulsi!i Ci0gonitori ai
al-inelorF este inter0is". 6 dat" cu amplasarea unui stup ntreinut n condiii ecologice
se %ace i nregistrarea acestuia cu indicaiile care permit identi%icarea acestora.
'E/IC$5IE $PICUL5UR$ 4I6L6;ICP
Calitatea mierii i a produselor apicole certi%icate n apicultura ecologic" este strns
legat" de tratamentele aplicate stupilor7 de calitatea mediului7 dar n egal" m"sur" i de
condiiile de e>tracie7 de prelucrare i de depo0itare a produselor apicole.
9 pre!enirea -olilor si tratamentele !eterinare: principiile stau la -a0a pre!enirii
-olilor n apicultura ecologic":
9 p"strarea n stupin" numai a %amiliilor cu re0isten" sporit" la -oli i la condiiile
de mediu:
9 o selecie permanent" e%ectuat" n stupina proprie pentru a promo!a spre
nmulire numai %amiliile s"n"toase i re0istente la -oli:
9 rennoirea permanent" a %agurilor ntr9un procent de nlocuire de minim &*J n
%iecare an:
9 i0olarea %amiliilor -olna!e i tratarea acestora separat:
9 este inter0is" %olosirea medicamentelor de sinte0" n tratamentele mpotri!a
di%eritelor -oli ale al-inelor Canti-iotice i di!erse medicamente care conin
anti-iotice7 Larac2et7 'a!rirol7 4ai!arol7 Peri0in etc.F:
9 pentru tratarea !aroo0ei se !or %olosi numai produsele permise n agricultura
ecologic":
9 pentru stimularea capacit"ii de ap"rare a al-inelor mpotri!a -olilor se pot utili0a
ceaiuri din di%erite plante Cgal-enele7 ment"7 cim-ru7 coada oricelului7 -usuioc7
p"p"die7 suc de ceap" etc.F.
/iagnosticarea -olilor la al-ine
1. /iagnosticul clinic
#<
Prima!ara stupinele tre-uie controlate pentru urmatoarele maladii: !iro0e7 loca
europeana7 loca americana7 nosemo0a7 ascos%ero0a7 !arroo0a si into>icatii.
)enomenul depopularii. /isparitia al-inelor din stupi in cantitati mai mari decat
ni!elul -iologic normal7 este determinata de urmatoarele:
moartea al-inelor in camp ca urmare a !i0itarii unor 0one in care s9au e%ectuat
recent tratamente %itosanitare7 sau e>ista su-stante cu remanenta mare:
acumularea in timp a su-stantelor to>ice in organismul al-inelor si pieirea
acestora in a%ara stupului:
reducerea !ietii al-inelor in%estate cu pana la *<J in %unctie de gradul de
para0itare:
in ca0urile gra!e de depopulare este suspectat !irusul parali0iei acute asociat
para0itului Larroa.
Pentru a lupta cat mai e%icient impotri!a acestor depopulari si asocieri maladi!e7
tre-uie sa actionam prin toate mi?loacele in !ederea o-tinerii unor %amilii cat mai
puternice7 a!and mare gri?a ca %agurii din cui- sa %ie -ine acoperiti cu al-ine7 luand
toate masurile de igiena apicola Cmutarea %agurilor din stupii considerati in%estati 9 in
alti stupi 9 este inter0isaF7 toate resturile de al-ine si materialele suspecte !or %i arse7
a!and gri?a sa luam masuri si pentru preintampinarea %urtisagului la al-ine.
Semnele de -oala:
lar!e moarte necapacite sau capacite %ara semne de loca sau ascos%ero0a7
nim%e moarte de culoare al-a9cenusie7
al-ine moarte inainte de eclo0ionare Cuneori innegrite si depilate7 %ara aripiF7
al-ine !ii mal%ormate Ccu aripile insu%icient de0!oltate7 cu e>sudat la supra%ata
corpului7 cu un picior sau mai multe parali0ate etc.F7
%agurii cu puiet au aspect pestrit7 acesta %iind diseminat in %aguri7 iar al-inele in
general -loc2ea0a cu nectar celulele goale nelasand o perioada de timp matca sa
oua in ele7
%amiliile gra! a%ectate se depopulea0a putand sa piara pana in toamna sau iarna7
su- in%luenta negati!a a rigorilor !remii
Un control total7 adic" cu des%acerea cui-ului7 se poate %ace numai dac"
temperatura aerului n atmos%er" este nu mai puin 1( grade C la um-r". 6 re!i0ie
%ugiti!" se admite la 1#91< grade C. @naintea e>amin"rii cui-ului i n timpul
e>amin"rii se !or lua urm"toarele m"suri: preg"tirea in!entarului necesar7 sp"larea pe
mini7 %olosirea ec2ipamentului de protecie7 %olosirea %umului pe deasupra ramelor
numai atunci cnd este ne!oie etc. /es%"cnd cui-ul apicultorul nu tre-uie s" %ac"
mic"ri -ruste7 s" lo!easc" n stup7 s" stri!easc" al-ine7 s" nu stea n %a" ori n calea
al-inelor. Se e!ite %urtiagul. E>aminarea cui-ului s" se %ac" cu un scop precis i ct
mai rapid.
#1
Uneori !eri%icarea acti!it"ii se poate %ace doar pri!ind acti!itatea al-inelor de la
urdini sau pri!ind poriunea din %aa urdiniului numit" oglinda stupului.
/iagnosticul de la-orator se pune pe -a0a semnelor clinice si a e>amenelor de
la-orator de inalta cali%icare Cla-oratoarele sanitar9!eterinare raionale sau la Centru
Repu-lican de /iagnostica Leterinara din C2isinauF.
Recoltarea pro-elor
Pentru diagnosticul !iro0elor se trimit al-ine !ii si -uc"i de %agure cu puiet
a%ectat si nea%ectat.
Pentru loca se trimit -ucati de %agure cu puiet -olna!.
Pentru puiet !aros se trimit %aguri cu puiet si lar!e moarte si eliminate de al-ine
pe %undul stupilor sau in a%ara acestora.
Pentru !arroo0a se trimit al-ine recoltate !ii si %aguri cu puiet c"p"cit7 mai ales
cu celule de trntori.
In ca0 de into>icaii se recoltea0" si se trimit al-inele moarte recent si !ii7 %aguri
cu puiet mort7 precum si -uc"i de %aguri ce conin polen si miere recent introdusa
in %aguri. In ca0 de into>icaie cronica se trimit al-ine7 %aguri cu miere capacita si
p"stura.
Pro-ele tre-uie sa cuprind" cel puin #<9&< de al-ine. $l-inele -olna!e ce se tarac pe
oglinda stupului sunt luate si omorte prin scu%undare in alcool. /up" ce au murit se
usuc" intre # sugati!e sau # %oi de 2rtie7 dup" care se mpac2etea0" in pac2etele de
2rtie. Pe %iecare cutie se !a scrie num"rul %amiliei de la care pro!in al-inele. Pentru
diagnosticul nosemo0ei7 in perioada de la s%ritul iernii se pot recolta si al-ine moarte
de pe %undul stupilor. In ca0ul -"nuielii into>icaiei cu su-stane c2imice pro-ele !or
conine &<<9*<< de al-ine moarte de curnd. Pro-ele se !or mpac2eta intr9o cutie
re0istenta la transport7 iar in interior se !a introduce o nota cu urm"toarele date:
/enumirea stupinei
Numele apicultorului
$dresa e>acta
Num"rul %amiliilor din stupina la care s9au o-ser!at semne de into>icare7
precum si orice alte date sau amnunte legate de aceasta pro-lema.
##
Pro-ele de %aguri cu puiet -olna! se !or recolta din poriunile cele mai atacate7 cu cele
mai multe lar!e -olna!e. )agurele nu tre-uie sa cuprind" celule cu miere7
dimensiunile sale %iind de 1< > 1< cm7 am-alat intr9o cutie de lemn7 %iind -ine %i>at in
interior7 spre a nu se mica. Pe %undul cutiei si pe capac se %i>ea0" # ipculie de lemn
de grosimea unui creion spre a tine %agurele dep"rtat7 spre a nu mucegai sau deteriora
Pentru pre!enirea -olilor la al-ine se practica urm"toarele masuri:
selectarea unor anumite specii si linii de al-ine:
gri?i permanente pentru %amiliile de al-ine in %uncie de se0on prin:
nlocuirea daca este necesar a mtcilor de al-ine7
inspectarea regulata a %amiliilor de al-ine si detectarea timpurie a -olilor
inspecia trntorilor7
ntreinerea unor condiii igienice si sanitar !eterinare corespun0"toare in
gospod"riile apicole si a cl"dirilor au>iliare si implementarea unor acti!it"i
permanente de de0in%ecie
eliminarea in timp util a materialelor contaminate si %ocare de in%eciei si
implementarea unor masuri %inale de de0in%ecie7
nlocuirea regulata a %agurilor de ceara7
ntreinerea unui num"r constant de %aguri cu miere si polen in stup
preg"tirea pupilor pentru iernare7 l"snd o cantitate su%icienta de miere7 care
sa asigure o !iata normala %amiliilor de al-ine.
/aca se constata o -oala contagioasa sau pro!ocata de para0ite7 st"pnul gospod"riei
apicole tre-uie sa asigure un tratament !eterinar corespun0"tor7 iar in ca0 de -oala
contagioasa tratamentul este urmat si de o perioada de carantina a gospod"riei
apicole.
#&
'edicaia alternati!"
:olbex. Este medicamentul consacrat n tratamentul acario0ei. $ %ost %olosit i n
!arroo0" ns" cu re0ultate mediocre. Su-stana acti!a const" din clor-en0ilat7 care este
impregnat n tic2ete %umigene7 ce se introduc n stup i li se d" %oc.
Tutunul. )olosit n special n 6landa i C2ina7 tutunul s9a do!edit a %i deose-it de
e%icient. Este %olosit %ie prin %umigaie C1 igar" pentru un corp de stup pe 1< rameF7 %ie
prin picurarea nicotinei pe o sugati!" ce se plasea0" pe %undul stupilor.
3cidul formic. )olosit n ;ermania i Rusia7 acidul %ormic se utili0ea0"
prim"!ara dup" 0-orul de cur"ire7 !ara i toamna. Se pune pe %undul stupului acid
%ormic 31J n sticlue a 11< ml7 prin a c"ror gur" se introduce un %itil le?er de ti%on7
2rtie sau -um-ac7 pentru e!aporarea lent". Este e%icient la temperaturi de peste 1(91*
grade Celsius. @n pre0ent sunt recomandate concentraiile de +<J administrate su-
%orma buretelui absorbant sau a vaporizatorului7 respectnd ns" condiiile de
temperatur" i administrare.
@n Romnia7 %olosirea acidului %ormic a %ost recomandat de ,ristea7 iar prin 6U;
&(H#<<< i Normele metodologice de aplicare Ccon%orm ,; 31.H#<<1 art #+7 &7 eF se
recomand" %olosirea aci0ilor organici n controlul !aro0ei datorit" calit"ii de a nu
contamina mierea i ceara cu re0iduuri neadmise7 a lipsei %enomenului de re0isten" a
para0itului i a e%icacit"ii tratamentului n condiiile unei %olosiri adec!ate.
$tenieT
5re-uiesc respectate cu strictee regulile de manipulare7 p"strare si utili0are7 pentru a
pre!eni accident"rile datorate contactului acidului cu oc2ii7 pielea ori prin in2alare sau
ng2iire.
3mitra6ul. E%icacitatea cea mai mare a acestui produs are loc n lipsa puietului7 %iind
recomandat n tratamentul de toamn"7 e%iciena sa dep"ind9o pe cea a altor
medicamente ca: Larostan7 Uelt2an7 /iag!ar7 )ol-e> sau acid %ormic.
Malation. )olosit n ;recia7 necesit" mult" manoper".
Peri66inul. $re ca su-stan" acti!" un produs organo9%os%oric cunoscut su- denumirea
de cumafos. Este produs de %irma 4aVer C;ermaniaF n cola-orare cu P2armac2im
C4ulgariaF. Se administrea0" n 2ran" Cn do0" de * g granulat la litru de sirop7 pentru
un tratament %iind necesare <7191 l la %amiliile puternice i <7* l la %amiliile sla-eF7
e%ectul durnd .91 0ile. Se recomand" # administr"ri prim"!ara timpuriu C#
administr"ri la .91 0ile inter!alF7 1 tratament naintea culesului de producie i 1
tratament Cce const" din & administr"ri la inter!al de .91 0ileF dup" recoltarea mierii de
la ultimul cules.
#(
9ineacar D concentrat. $ %ost %olosit n Romnia i a a!ut o nalt" selecti!itate pentru
acarieni. )olosit n do0ele indicate aciona puternic asupra acestora7 %"r" s" d"une0e
totui al-inelor7 m"tcilor i puietului. @nainte de %olosire7 cele *<< g Sineacar 9
concentrat se diluea0"7 amestecndu9se treptat i ndelung ntr9un !as sm"luit7 cu
(*<< g %"in" de gru7 pn" se reali0ea0" o omogeni0are per%ect". Se pre%er" amestecul
cu %"in" %a" de pudra de 0a2ar ntruct %"ina nu este mncat" de al-ine7 r"mne mai
mult timp n stup i asigura un e%ect medicamentos ndelungat. La stupii !erticali se
tratea0" separat %iecare corp i maga0in.
9ulful. Pentru tratarea !aroo0ei se presar" cca 1 g pra% de sul% C1<< mg de %iecare
%agure acoperit cu al-ineF pe leaurile superioare7 repetndu9se de & ori aceast"
administrare7 la inter!al de 1#91( 0ile. /ac" se dep"ete do0a sau temperatura
e>terioar" este mai mare de &< grade Celsius7 lar!ele nec"p"cite mor iar al-inele
adulte !or %i i ele a%ectate.
Timolul. Prin pudrare acarienii pot %i distrui n procent de .&931 J dac" %amiliile sunt
tratate n mai multe repri0e cu cte <7#* g timol n amestec cu 0a2"r pudr" sau %ain" de
gru7 pres"rat printre rame. $dministrarea se poate %ace n orice perioad" a anului7 dar
este e%icace numai ntre 19(# grade C. @n in%est"ri gra!e se administrea0" &9( pri0e la
inter!al de ( 0ile7 iar n ca0uri uoare #9& repri0e la . 0ile inter!al. Poate %i administrat
n com-inaie cu %enotia0ina sau cu tratamentul termic. Este de 19* ori mai e%icace
dect %enotia0ina. @n concentraie de <7<<# J n sirop nu este d"un"tor pentru al-ine.
'etode ecologice de com-atere a !aroo0ei
9 apicultorul s" %ie mem-ru al unei %orme asociati!e legal constituite7 de pro%il:
9 s" dein" calitatea de produc"tor n agricultura ecologic" 9 %ia de nregistrare
apro-at" de direcia pentru agricultur" i de0!oltare rural" ?udeean" i a!i0at" de
'inisterul $griculturii i /e0!olt"rii Rurale i s" ai-" un contract cu un organism de
inspecie i certi%icare acreditat de 'inisterul $griculturii i /e0!olt"rii Rurale:
9 s" %ie nregistrat la direcia pentru agricultur" i de0!oltare rural" ?udeean" pri!ind
producia ecologic" sau este n perioada de con!ersie:
9 %amiliile de al-ine s" %ie nregistrate la direcia sanitar9!eterinar" i pentru sigurana
alimentelor ?udeean"7 respecti! a municipiului 4ucureti7 dup" ca07 i n registrul
agricol:
9 s" ai-" preg"tire n domeniul apiculturii7 con%irmat" prin atestat sau certi%icat ori
diplom"7 con%orm legislaiei n !igoare:
9 s" dein" i s" complete0e carnetul stupinei7 document ela-orat de %orma asociati!" i
apro-at de $utoritatea Naional" Sanitar" Leterinar" i pentru Sigurana $limentelor7
con%orm legislaiei n !igoare:
9 medicamentele ac2i0iionate s" %ie nscrise n lista medicamentelor -iologice de u0
!eterinar omologate de Institutul pentru Controlul Produselor 4iologice i
'edicamentelor de U0 Leterinar:
#*
9 tratamentele s" se des%"oare n -a0a unui calendar ntocmit anual7 con%orm
te2nologiei apicole7 urm"rit de repre0entanii %ormei asociati!e legal constituite.
3cidul oxalic este mult mai recomandat a %i %olosit prin metoda pul!eri0"rii. Prin
aceast" metod" este e%icient n proporie de 3*J i -ine tolerat de al-ine. /ac" se !a
%olosi metoda prin picurare este -ine a se utili0a soluia italian"7 %iind de pre%erat a se
trata cu o soluie mai puin concentrat" de acid o>alic7 adic" de (* g de acid o>alic la
un litru de sirop de 0a2"r 1:1.
$tenieT $cidul o>alic este deose-it de to>ic pentru om i7 de aceea7 tre-uiesc luate
m"suri cu totul speciale de protecieT
3cidul lactic. Este %olosit n Rusia n soluie de 1<91*J prin pul!eri0are7 n perioada
de !ar"9toamn".
$tenieT $cidul o>alic este deose-it de to>ic pentru om i7 de aceea7 tre-uiesc luate
m"suri cu totul speciale de protecieT
3mitra6ul. @n )rana7 pentru administrarea amitra0ului prin aspersie7 este %olosit un
aparat special Ble FuretB7 pre!"0ut cu o conduct" pn" la gura de di%u0are7 nc"l0it" cu
a?utorul unei -utelii de !oia? compresate n !ederea o-inerii de aerosoli. $cest aparat
permite tratarea a &< de stupi dintr9o dat"7 n 1< minute. 5ratamentul se %ace de # ori
pe an7 dup" recolt"7 la inter!al de 3 0ile. Produsul utili0at e amitra0ul diluat. Cu
apro>imati! * cm& de amitra0 i # litri de petrol se pot trata .< de stupi. )umul dispare
din stupi dup" apro>imati! 1* minute7 iar acarienii ce iau contact cu %umul cad
imediat. 5ratamentul nu are e%ect dect asupra acarienilor li-eri. 5ratnd o dat" pe
toamn"7 n a-sena puietului7 la o temperatura de R1# grade C se poate reduce la 0ero
num"rul acarienilor. @n timpul tratamentului nu tre-uie respirat %umul deoarece ar
putea %i cancerigen. Pericolul potenial la care se e>pune apicultorul7 care e>ecut" sute
sau mii de tratamente n cursul c"rora in2alea0" %umul7 nu este de negli?at.
In pri!inta su-stantelor acti!e pe care in general produsele ecologice le conin
Cindi%erent ca este !or-a de timol7 cam%or7 ulei de menta sau aci0i organici7 etcF7 si
indi%erent de denumirea produsului %init CEcostop7 4eeLital7 $pili%e7 etcF7 e%ectul
acestora este apro>imati! acelasi7 si anume in primul rand acaricid7 si apoi antiseptic7
antimicro-ian7 de mediu sanatos in interiorul stupului.
.
'etoda termic"
$carienii se desprind de al-ine la o temperatura de (+9(1 grade C. Cercet"torii
so!ietici au preconi0at o metod" termic" care const" din e>punere al-inelor la o
temperatur" ridicat" urmat" de centri%ugare. Pe lng" multa manoper" aceast" metoda
pre0int" i riscul omorrii al-inelor7 cunoscnd c" acestea nu suporta o temperatura
mai mare de (39*< grade Celsius.
#+
'etoda -iologic"
1. Cercet"torii germani au preconi0at o metod" care const" din a o-liga matca Ccu
a?utorul gratiei ,anemanF s" ns"mne0e 19# %aguri Cla nceput de se0on sau
dup" culesurile principaleF7 %aguri n care %emelele Larroa se !or gr"-i s" intre
pentru nmulire i care7 dup" c"p"cire !or %i distrui mpreuna cu para0iii ce i
conin. Pro%esorul R. Ruttner consider" c" prin aceast" metod" %amiliile de
al-ine pot %i eli-erate aproape complet de !arroo0". @n a%ara !olumului mare de
munc"7 principalul incon!enient este necesitatea de a renuna la o nsemnat"
cantitate de puiet i aceasta tocmai n perioadele n care de0!oltarea %amiliilor
de al-ine este mai necesar".
#. 'ult mai re0ona-ila este eli-erarea continu" a puietului de trntor c"p"cit7 puiet
pentru care para0itul are o predilecie deose-ita. $cest o-iecti! se reali0ea0"
prin meninerea permanent" lng" cui-ul cu puiet a unei rame colectoare de
cear"7 n %agurele c"reia matca !a depune puiet de trntor i care7 dup" c"p"cire7
!a %i topit. 'etoda !a %i completat" prin t"ierea i eliminarea poriunilor de
%aguri Cn special de la partea in%erioar" a acestoraF care conin puiet de trntor
c"p"cit. 'etoda e recomandata a %i aplicata in toate stupinele c2iar si ca un
mi?loc alternati! e%icient de diminuare si com-atere a !aroo0ei.
&. 6 alt" metod" recomand" %olosirea unor gratii pe %undul stupului7 a!nd
montate deasupra lor site cu oc2iuri de & > & mm Cunse cu email grasF7 su-
acestea punndu9se ti%on i plante aromate Ccu miros de ment"7 polen7 r"iniF7
para0iii c"0ui pe %undul stupului nemaiputndu9se ridica. $ceasta metod" nu
este prea comod" n ca0ul stupinelor mari7 i nu garantea0" !indecarea.
(. Pentru com-aterea !arroo0ei mai sunt recomandate uleiurile eterice Ccu condiia
ca acestea s" nu %ie to>ice pentru al-ineF7in%u0iile i sucurile de plante cu e%ect
acaricid Csucul tulpinilor de tomate spre e>empluF.
*. 5ratamentul cel mai e%icient se %ace n lipsa puietului7 i pentru aceasta7 n luna
octom-rie7 dup" o preala-il" !eri%icare a stupilor7 toi %agurii cu puiet sunt scoi
din stupi i introdui n cte!a %amilii care !or %i supra!eg2eate ndeaproape n
!ederea unui tratament prelungit.
Conclu0ii
5ratamentele Bde ocB care se %ac cu su-stane c2imice CLarac2et7 'a!rirol7 $pistan
etc.F n special dup" recoltarea mierii de salcm i %loarea soarelui7 s" %ie asociate cu:
Btratamente de susinereB Cacid %ormic7 cam%or7 timol etc.con%orm indicaiilor
i precauilor ar"tateF i
Bmetode -iologice de com-atereB C%olosirea ramei cl"ditoare7 a roiurilor tratate
n lipsa puietului c"p"cit etc.F:
indi%erent de metoda %olosit"7 tratamentul tre-uie %"cut de toi apicultorii
pentru sc"derea intensit"ii para0itului la ni!el naional i consecuti!7 pentru
e!itarea rein%est"rilor dup" tratament:
#.
n condiiile unei in%estaii minime Cminimum 1< para0ii pe %amilieF7
com-aterea !aroo0ei s9ar putea reduce la un singur tratament de toamn" C#9&
aplicaii7 din care cel puin una n lipsa puietului c"p"citF.
Larul nestins
Pus ntr9o cantitate mic"7 ntr9o cutiu"7 pe %undul stupului pre!ine m-oln"!irea de
puiet !"ros. 6>idul de calciu este %olosit i la de0in%ecia stupinei.
Examinarea urdiniului i a oglinii
Uneori !eri"i#area a#$i!i$%&ii 'e (oa$e "a#e doar (ri!ind a#$i!i$a$ea al)inelor de la urdini 'au (ri!ind
(or&iunea din "a&a urdiniului numi$% oglinda stupului*
Liro0ele. /e0in%ecia propriu 0is"
Stupii se supun unei de0in%ecii riguroase con%orm indicaiilor:
,alatele7 orurile i -onetele se !or de0in%ecta prin %ier-ere ntr9o soluie de
sod" de ru%e *J timp de &< de minute:
'"nuile se supun !aporilor cu %ormol:
)agurii %"r" puiet mort7 pro!enii de la stupii in%ectai se de0in%ectea0" n
camere ermeti0ate cu !apori de %ormol7 acid acetic glacial sau prin sul%uri0are
C%agurii stropindu9se cu ap" nainte de a%umare %iind apoi sp"lai i uscai
naintea introducerii n stupiF:
)agurii cu puiet mort se elimina i se topesc7 ramele goale de %aguri urmnd
a %i cur"ate i de0in%ectate:
'inile se !or de0in%ecta prin sp"lare cu ap" i s"pun.
Pre!enirea i com-aterea !iro0elor
Pre!enirea i com-aterea !iro0elor i ricKettsio0ei al-inelor a de!enit o pro-lem"
ma?or" a apiculturii europene7 iar la noi n ara ncepnd din !ara anului 131+. Pe plan
mondial nu e>ist" medicamentaie speci%ic" com-aterea %"cndu9se prin urm"toarele
aciuni:
con%erirea unei re0istene crescute prin p"strarea n stupin" numai a
%amiliilor puternice:
com-aterea maladiilor clasice: pre!enirea i com-aterea germenilor de
asociaie i ai !iro0elor:
de0in%ecii repetate:igien" n stupi i n stupin":alimentaie optim" n tot
cursul anului:
#1
e>ploatare raional":e!itarea aglomeraiilor de stupine n pastoral:pre!enirea
into>icaiilor ce conduc att la sl"-irea re0istenei al-inelor ramase n !ia" ct
i la gra!e depopul"ri7 %amiliile ast%el sl"-ite ca0nd prad" aproape sigur"
!iro0elor i altor maladii:
nt"rirea imunit"ii Corice adminstrare de sirop s" conin" !itamina C n
e>tract de ceaiuri stimulati!e7 la care se ad"uga suc de ceap"7 suc de usturoi7
sau alte sucuri ce conin !itamine Cmorco!7 2reanF sau %itoncide.
@n apicultura -io pre!enirea -olilor este ec2i!alent" cu selectarea =raselorQ re0istente7
nnoirea regulat" a m"tcilor7 controlul sistematic al stupilor pentru a detecta orice
%orm" de -oal"7 de0in%ectarea materialelor i ec2ipamentelor la inter!ale regulate7
rennoirea regulat" a cerii i constituirea unor re0er!e su%iciente de miere i polen n
%amiliile de al-ine. $tunci cnd7 n ciuda acestor m"suri7 coloniile s9au m-oln"!it7 ele
tre-uie tratate imediat. Cu produse %itoterapeutice i 2omeopatice. $tenieT
'edicamentele c2imice de sinte0" se pot %olosi numai cnd =leacurile naturisteQ se
do!edesc ine%iciente7 numai su- control !eterinar i cu a!i0ul organismului de
certi%icare. Coloniile =contaminateQ cu anti-iotice tre-uie i0olate i7 dup" !indecare7
supuse perioadei de con!ersie de un an.
+. ,R$NIRE$ )$'ILIIL6R /E $L4INE
Spre s%ritul perioadei acti!e in stupi se l"sa neap"rat o anumita cantitate de miere si
polen7 care tre-uie sa %ie su%icienta pentru a asigura alimentaia al-inelor in timpul
iernii. ,r"nirea arti%iciala a %amiliilor de al-ine se admite numai daca este ameninata
supra!ieuirea stupilor datorita condiiilor climatice ne%a!ora-ile. ,r"nirea arti%iciala
se %ace numai cu miere ecologica7 de pre%erat de aceeai pro!eniena7 organismul de
inspecie accepta de asemenea 2r"nire arti%iciala cu er-et de 0a2ar sau melasa de
0a2ar7 cnd datorita condiiilor climaterice mierea cristali0ea0".
9 alimentaia C2r"nireaF: la s%ritul perioadei de producie Cse0onului apicol acti!F !or
%i l"sate re0er!e su-staniale de miere i polen n stup pentru asigurarea 2ranei pentru
iarn". $limentaia arti%icial" este admis" numai n situaia cnd supra!ieuirea
e%ecti!elor de %amilii de al-ine este ameninat" de e>istena unor condiii climatice
e>treme ne%a!ora-ile.
$limentaia arti%icial" se poate %ace cu miere certi%icat" ecologic7 pro!enit" pe ct
posi-il din aceeai unitate de producie7 sau cu sirop de 0a2"r certi%icat ecologic sau
melasa ecologic" dar numai cu autori0area organismului de control. Utili0area altor
produse n a%ara celor enumerate mai sus nu este admis" n agricultura
ecologic". $limentaia arti%icial" nu este admis" dect n perioada dintre ultima recolt"
de miere i cu 1* 0ile nainte de urm"torul cules natural.
#3
Litaminele. Sunt o%erite n sirop Ci0onia0id"F sau prin intermediul sucurilor de legume
Cmorco!7 ceap"7 usturoi7 2reanF7 %oarte -ogate n %itoncide7 morco!ul i 2reanul
o%erindu9se mai rar7 usturoiul cu pau0e7 iar ceapa %"r" restricii si plante medicinale
Csirop de completareF cum ar %i: roinia7 menta7 salcm7 coada oricelului7 %ructe de
corn.
9 alimentaia C2r"nireaF: la s%ritul perioadei de producie Cse0onului apicol acti!F !or
%i l"sate re0er!e su-staniale de miere i polen n stup pentru asigurarea 2ranei pentru
iarn". $limentaia arti%icial" este admis" numai n situaia cnd supra!ieuirea
e%ecti!elor de %amilii de al-ine este ameninat" de e>istena unor condiii climatice
e>treme ne%a!ora-ile.
$limentaia arti%icial" se poate %ace cu miere certi%icat" ecologic7 pro!enit" pe ct
posi-il din aceeai unitate de producie7 cu sirop de 0a2"r certi%icat ecologic sau
melas" ecologic"7 dar numai cu autori0area organismului de control. Utili0area altor
produse n a%ara celor enumerate mai sus nu este admis" n agricultura ecologic".
$limentaia arti%icial" nu este admis" dect n perioada dintre ultima recolt" de miere
i cu 1* 0ile nainte de urm"torul cules natural.
.. /EP6MI5$RE PR6/USEL6R $PIC6LE
@n general7 mierea se p"strea0" la temperatura camerei CR119##WCF7 n !ase -ine
nc2ise7 la loc r"coros7 -ine aerisit i um-ros.
1. Loc r"coros C%erit de c"ldur"F. 'ierea este sensi-il" la c"ldur". 'ulte dintre
ingrediente7 precum en0imele7 !itaminele i amino9aci0ii se pierd la temperatur" de
peste (<XC. 6 temperatur" de 119#<XC este ideal" pentru p"strarea mierii lic2ide.
5emperaturile mai sc"0ute pro!oac" cristali0area mai rapid" a mierii. 6 temperatur"
de 1<91#XC permite conser!area mierii crem" 9 solid".
#. Lase -ine nc2ise. 'ierea este 2igroscopic". $ceasta nseamn" c" mierea preia
umiditatea din aer. @n consecin" e>ist" riscul %erment"rii. $cesta este moti!ul pentru
care este o-ligatoriu ca mierea s" %ie p"strat" n !ase -ine nc2ise.
&. Loc um-ros. 'ierea este sensi-il" la lumin"7 datorit" coninutului unei su-stane
anti-acteriale7 care i pierde din e%icacitate prin e>punerea ndelungat" la aciunea
acesteia.
(. Loc -ine aerisit. 'ierea preia %oarte uor mirosurile i gusturile puternice din ?ur.
/in acest moti!7 p"strarea ei se !a %ace n !ase ct mai -ine nc2ise7 departe de
su-stane cu mirosuri puternice7 cum ar %i: -rn0a7 detergenii7 ca%eaua sau plantele
aromatice.
6 producie -un" de miere poate %i conser!at" pe o durat" nelimitat"7 dar legea
!ala-ilit"ii mierii s9a modi%icat n anul #<<#7 mierea nemai%iind ncadrat" la produsele
cu !ala-ilitate nelimitat". $st%el produc"torii sunt o-ligai s"9i dea un termen de
&<
!ala-ilitate de 19& ani7 n %uncie de S5$S9ul adoptat de %irma respecti!"7 cel mai
u0ual termen %iind de 1 an.
Ce %acem dac" mierea cristali0ea0"Y
Imediat dup" e>tragere7 mierea este ntotdeauna clar" i lic2id". $cest lucru se
datorea0"7 coninutului ridicat de %ructo0"7 care i %ace ca unele sortimente7 cum ar %i
salcmul s" r"mn" permanent n stare lic2id". /ac" coninutul de gluco0" este mai
mare dect cel de %ructo0"7 mierea !a cristali0a7 la temperaturi su- 11XC.
Cristali0area mierii este un proces natural7 care atest" autenticitatea produsului7 ns"
mierea de salcm nu cristali0ea0"7 dac" este pur"7 %"r" alte adaosuri din alte
sortimente.
Este de su-liniat %aptul c"7 mierea cristali0at" are e>act aceleai calit"i ca i cea
lic2id". 'ulte persoane pre%er" mierea cristali0at"7 deoarece este mai uor de ntins pe
pine. /ac" ea cristali0ea0"7 se introduce pur i simplu ntr9un !as cu ap" cald" i se
ine pn" cnd cristalele se di0ol!"7 dar cu atenie pentru a nu a?unge s" %iar-" sau s"
se supranc"l0easc".
1. E5IC,E5$RE$ PR6/USEL6R $PIC6LE IN R6'$NI$
Etic2etarea produselor agroalimentare ecologice este reglementata prin 6rdinul
nr. 13< din #1 iun #<<+ pri!ind modi%icarea si completarea ane>ei la 6rdinul
ministrului agriculturii7 alimentaiei si p"durilor si al preedintelui $utoritarii
Naionale pentru Protecia Consumatorilor nr (1.H11<H#<<# pentru apro-area
Regulilor speci%ice pri!ind etic2etarea produselor agroalimentare ecologice:
Pe eti2eta si pu-licitatea unui produs ecologic se ! aplica sigla A aeQ speci%ica
produselor ecologice controlate.
)iecare lot de miere7 marcat pe un -orcan ne indic" e>act de la ce apicultor pro!ine
acea miere7 i care este cantitatea de miere ecologic" pe care a produs9o n acel an.
Certi%icarea ecologic" este acordat" de c"tre un organism agreat de 'inisterul
$griculturii
@n urma controalelor7 organismul de inspecie i certi%icare acord" e>ploataiei apicole
certi%icatul de con%ormitate cu regulile i principiile din agricultur" ecologic" i d"
dreptul apicultorului s" aplice pe etic2eta respecti!ului produs meniunea de
77ecologicQ.
Reguli de etic2etare a produselor
Cum putem ti dac" un produs este eco sau nuY Potri!it legislaiei7 etic2eta produselor
ecologice tre-uie s" conin" n plus %a" de meniunile o-ligatorii de pe etic2eta
&1
oric"rui aliment con!enional re%erirea la modul de producie eco i numele i codul
organismului de inspecie i certi%icare care a e%ectuat controlul unit"ii i a eli-erat
certi%icatul de produs ecologic. Codul organismelor acreditate de 'inisterul
$griculturii este R69EC67 urmat de un grup de ci%re: de la <<1 pn" la <1*. /e
asemenea7 pe etic2eta produselor ecologice romneti apare i sigla naional" a
agriculturii ecologice D =aeQ7 ce repre0int" o garanie n plus. @ns" nu toi produc"torii
auto2toni o %olosesc7 din p"cate.
Produsele ecologice de import pot %i deose-ite de alimentele con!enionale7 n primul
rnd prin siglele de pe am-ala?. $cestea pot %i: 4io7 1<<J 4io7 ZKo7 organic7 1<<J
organic7 organic %ood. Ni pe am-ala?ele acestora tre-uie s" se reg"seasc" datele de
identi%icare ale organismului de control. Pe unele dintre produsele de import apare
logo9ul comunitar -io Corganic sau ecologicF: o tampil" rotund"7 cu 0imi pe margine7
cu repre0entarea gra%ic" a unui spic de gru ncon?urat de 1# stelue.
Produsele inscripionate cu =1<<J ecologicQ tre-uie s" conin" doar ingrediente
ecologice. $limentele etic2etate simplu =ecologicQ tre-uie s" conin" cel puin 3*J
ingrediente ecologice.
Prin de%iniie7 mierea este un produs n ntregime natural care nu conine nici aditi!i7
nici su-stane conser!"rile. /ata indicat" pe -orcane este un indice de prospeime7
mierea poate %i conser!at" timp de mai muli ani p"strndu9i aroma i calit"ile
gustati!e iniiale. Con%orm legislaiei europene7 simplul cu!nt AmiereB pe am-ala?
este su%icient pentru a asigura consumatorul c" produsul este 1<< J natural.

3. C6'ERCI$LIM$RE
Principiile apiculturii organice succint pre0entate mai sus pot %i pri!ite si ca
linii c"l"u0itoare pentru apicultura de mine. @ncepnd cu anul #<<.7 n Romnia
mem-ra a UE7 legislaia europeana n domeniu !a %i aplicata la %el de riguros si la
noi si !a e>ista tot mai puin loc pe piaa pentru produsele apicole de calitate
in%erioara. Cine %ace ast"0i primii pai pe calea m-un"t"irii calit"ii mierii i
&#
preg"tete de %apt supra!ieuirea ntr9un !iitor nu prea ndep"rtat n aceasta
%rumoasa7 pasionanta si stimulati!a meserie de apicultor.
Cu pri!ire la sortimentul de miere n apicultura ecologic"7 cele mai r"spndite sunt
mierea de salcm7 de 0meur" i de tei. 'ierea i produsele apicole certi%icate ecologic
sunt comerciali0ate7 att pe piaa intern" ct i pe cea e>tern". 'ierea i produsele
apicole sunt pre0ente7 att pe pieele europene C)rana7 ;ermania7 UngariaF ct i n
"ri tere CEaponiaF.
Sortimentele de produse apicole ecologice se reg"sesc ast"0i in ma?oritatea
spaiilor comerciale7 %armacii7 maga0ine de produse cosmetice7 etc
/ILERSE. $C5E IN PR$C5IC$RE$ $PICUL5URII 4I6
/ocumente:
9 %isa %amiliei de al-ine
9 carnet de stupin"
9 /o!ada de identitate %inanciar"
9 Cod %iscal de inregistrare la $PI$
;iblio$rafie
,& <ernarea familiilor de albine = <on Miloiu
0& >ournal of 3picultural ?esearc* @. +,AA-1, ;assini 3&, M&, Masc*er,
@& Cresterea albinelor Paul Bucata
&&
B& ;olile albinelor Wolfgang Ritter
C& 3pia&ro = le$islatie
/& 3pcultura in Moldova = Deb pa$e of ?epublic Moldova
.& 3picoltura biolo$ica = de 8uca 3llais
-& 2colo$ie si Protectia Mediului = Prof& Eniv& )r& 7asile 7intu
A& <nitiere si practica in apicultura = 2u$n Mar6a
,F& Cresterea albinelor Paul Bucata
,,& 7iata albinelor = Maurice MaeterlincG
,0& 'ranirea albinellor = <on Miloiu
&(