LVALUAkLA II8kINCLI2LI

1LS1L CLC8ALL:
1lmpul de llza sl umpul de llza al cheagulul euglobullnlc
1rombelasLograa
1LS1L AnALl1lCL:
ueLermlnarea LC, LA, !2-anuplasmlnel, A-l
ueLermlnarea ul sl u-dlmerllor

I|br|nogenu|:
1C -
polypepude
organlsauon of
brlnogen.
8C11CM -
domaln
organlsauon of
brlnogen.
llbrlnogenul = Cr mare compusa dln 3 perechl de pollpepude: 2 A!, 2 8" sl 2# legaLe lnLre ele prln 29 de
legaLurl S-S. ollpepudele sunL orlenLaLe ln asa fel lncaL LoaLe cele 6 capeLe n-Lermlnal sa se lnLalneasca
penLru a forma domenlul L cenLral.
2 reglunl ale capeLelor ! hellx-urllor se lnund de ecare parLe a domenlulul L, ecare consLa lnLr-un
pepud A!, unul 8" sl unul #. llecare capaL se Lermlna ln domenlul globular u ce conune capeLele C-
Lermlnale ale 8" sl #, sl o parLe a A!. CapaLul C-Lermlnal al A! proLruzloneaza dln ecare domenlu u ca
o caLena lunga, acesLe proLuberanLe A! poL lnLeracuona lnLre ele sl cu domenlul L ln umpul legarll
lncruclsaLe a cheagulul de brlna. CapeLele n-Lermlnale ale A! sl 8" sunL cllvaLe de Lromblna
Lransformand brlnogenul solubll ln gelul de brlna. CdaLa cllvaLe dln brlnogen, capeLele n-Lermlnale
sunL cunoscuLe sub numele de brlnopepud A (de la lanLul pollpeudlc A!) sl brlnopepud 8 (de la
pollpepudul 8").

ICkMAkLA II8kINLI
lndeparLarea secvenLelor n-Lermlnale ale lanLurllor Ao sl 8 expun la suprafaLa moleculel
nol secvenLe n-Lermlnale pe lanLurlle Ao sl 8 locallzaLe ln domenlul L, cunoscuLe sub
numele de 'knobs.' AcesLea poL lnLeracuona sponLan cu domenllle u penLru a forma
pollmerll de brlna. Sub lnuenLa lxllla se produce cross-llnk-ul (legarea ln reLea) a acesLor
pollmerl de brlna (prln legaLurl lnLre gluLamlna sl lyslna) formandu-se ln acesL mod brlna
cross-llnked.
Acuvarea lxlll de caLre Lromblna esLe acceleraLa de prezenLa brlnel non-cross-llnkaLe dar
esLe lnhlbaLa de brlna compleL lnsolublla (cross-llnked).
rocesul de auLoreglare llmlLeaza
acuvlLaLea lxllla ln locurlle unde se
formeaza cheagurl de brlna.
rlnclpalele slLusurl de cross-llnkage
lnduse de lxllla sunL lnLre y-domenllle
dln domenllle u ale monomerllor de
brlna adlacenu sl lnLre capeLele
carboxl-Lermlnale ale lanLurllor o ale
monomerllor de brlna.
DLGkADAkLA II8kINLI
DLGkADAkLA II8kINCGLNULUI s| A II8kINLI NCN-CkCSS LINkA1L
llbrlnogenul esLe degradaL de plasmlna generandu-se o serle de
fragmenLe.
uegradarea paruala a lanLulul y genereaza fragmenLele x , lar dlgesua
ulLerloara a acesLor fragmenLe deLermlna aparlua fragmenLelor ?.
ulgesua fragmenLelor ?
genereaza fragmenLele
L sl 2 fragmenLe u.

DLGkADAkLA II8kINLI
DLGkADAkLA II8kINCGLNULUI s| A II8kINLI CkCSS LINkA1L
Digestia fibrinei cross-linkate de catre plasmina generaza o varietate de
fragmente inclusiv D dimeri.
In fiecare etapa de rupere a legaturilor, legaturile !! sunt retinute si deci D-
dimerii sunt prezenti. Desi diagrama arata D-dimerii izolati, in practica exista o
varietate de D-Dimeri continand oligomeri diferiti e.g. EDD.
Procesul este dinamic: cu cat
procesul avanseaza cu atat se
genereaza mai multe fragmente.
D-dimerii creaza un neo-epitop si
acesta este recunoscut de AC
specifici folositi in diferitele
sisteme de detectie a D-dimerilor.

II8kINCLI2A
Polimerizarea si liza fibrinei:
Zonele globulare ale domeniilor
E se leaga de 1-4 zone ale
domeniilor D (liniile gri), formand
o retea lunga si cu multe ochiuri.
Cheagul este apoi stabilizat prin
cross-linkare.
Cheagul este ulterior degradat,
generand produsi de degradare
diferiti fata de produsii de
degradare ai retelei cross-
linkate.
SIS1LMLLL DL CCN1kCL AL CCAGULAkII

ILLD8ACk-u| NLGA1IV:

Sistemul antitrombinelor (antitrombina III):
! Trombina stimuleaza ATIII care
blocheaza:
! Formarea FXa
! Formarea trombinei

Antitrombina III este stimulata de heparina
La pacientii cu deficit de antitrombina III,
heparina nu are efect anticoagulant, pentru ca ii
lipseste substratul pe care sa actioneze
Proteina C este activata tot de trombina si
inactivata de !1-antitripsina
Proteina S
! Ambele au efecte de blocare a
transformarii protrombinei in trombina
! Deficitul de proteina S sau C se traduce
printr-o deficienta a feedback-ului negativ
si aparitia unui status pro-coagulant
DLGkADAkLA CnLAGULUI DL
II8kINA:
Este procesul de transformare a
plasminogenului in plasmina:
Plasmina = proteaza ce lizeaza cheagul
de fibrina si transforma reteaua de fibrina
in factorii de degradare ai fibrinei
Este inactivata de !2-antiplasmina si,
cand aceasta este saturata, de !2-
macroglobulina
Transformarea plasminogenului in
plasmina este stimulata:
! Direct de trombina
! Prin intermediul factorului tisular de
activare a plasminogenului (utilizat in
fazele acute de IMA pentru distrugerea
trombului)
! Acesta e activat de factori tisulari
LIMI1AkLA kCCLSULUI kCCCAGULAN1
A. Localizarea coagul!rii este posibil! pentru c!
numai cantit!"i foarte mici din factorii coagul!rii
sunt converti"i la forma activ!, factorii activa"i
sunt adsorbi"i pe suprafe"e membranare
activate #i fixa"i n cheagul n formare, iar fluxul
sanguin nu permite acumularea acestora n
exces n aria de formare.
B. n plus, o serie de factori plasmatici cu efect
anticoagulant sunt activa"i simultan.
Anticoagulan"ii naturali scad concentra"ia
factorilor activa"i ai coagul!rii #i reduc viteza
reac"iilor enzimatice catalizate de ace#tia.
Antitrombina, proteinele C #i S #i inhibitorul c!ii
factorului tisular (TFPI tissue factor pathway
inhibitor) au roluri importante n men"inerea
fluidit!"ii sngelui.
se realizeaz! prin:
! localizarea acestuia la
zona leziunii vasculare,
! prin oprirea activ!rii
factorilor coagul!rii (sub
ac"iunea anticoagulan"ilor
naturali)
! prin dizolvarea cheagului
sanguin (prin fibrinoliz!)
dup! ce endoteliul vascular
s-a ref!cut.

LIMI1AkLA kCCLSULUI kCCCAGULAN1
C. Liza cheagului #i refacerea peretelui vascular
ncep imediat dup! formarea acestuia.
Sistemul fibrinolitic este activat de fragmente
ale factorului XII, activatorul urinar al
plasminogenului (uPA) #i activatorul tisular al
plasminogenului (t-PA).
Activatorii plasminogenului difuzeaz! din
celulele endoteliale #i convertesc
plasminogenul adsorbit pe re"eaua de fibrin! n
plasmin!.
Plasminogenul degradeaz! polimerii de fibrin!
n fragmente care vor fi fagocitate de monocite/
macrofage.
Subtipul cel mai notabil al produ#ilor de
degradare a fibrinei este dimerul D.
se realizeaz! prin:
! localizarea acestuia la
zona leziunii vasculare,
! prin oprirea activ!rii
factorilor coagul!rii (sub
ac"iunea anticoagulan"ilor
naturali)
! prin dizolvarea cheagului
sanguin (prin fibrinoliz!)
dup! ce endoteliul vascular
s-a ref!cut.

IMCk1AN1A II8kINCLI2LI
Fibrinoliza este esentiala pentru:
! Indepartarea cheagurilor in procesul de vindecare al plagilor
! Indepartarea cheagurilor intravasculare deja formate
! Limitarea procesului de ateroscleroza vasculara: Depunerea
intravasculara de fibrina este asociata procesului de
dezvoltare a aterosclerozei.
! Limitarea proceselor de tromboza a vaselor lezate.
Defectele de fibrinoliza cresc riscul de ateroscleroza si
tromboze.
Pot fi datorate:
! Nivelelor crescute ale inhibitorului 1
! Nivelelor scazute ale activatorului plasminogenului
! sau nivelelor scazute de plasminogen
II8kINCLI2A
CCMCNLN1II SIS1LMULUI II8kINCLI1IC
ll88lnCLlZA esLe procesul prln care esLe degradaLa brlna.
! lasmlnogenul (LC),
precurorul plasmlnel
! L-A - acuvaLorul usular al LC
! u-A- acuvaLorul urlnar al LC
! Scu-A - slngle-chaln uroklnase-
Lype plasmlnogen acuvaLor
! Al -1 lnhlblLorul acuvaLorulul
LC (aLaL al L-A caL sl al u-A)
! !2-anuplasmlna
! llbrlnogenul
! 1All (lnhlblLorul brlnollzel
acuvabll de Lromblna)
LromboclLe
CCMCNLN1LLL SIS1LMULUI II8kINCLI1IC
LASMINCGLNUL
CllcoproLelna (CM = 80-90 ku) slnLeuzaLa ln caL sl prezenLa ln plasma sub doua
forme:
Clu-lasmlnogen
Lys-lasmlnogen.
lorma nauva esLe Clu-lasmlnogen.
Mlgreaza ln zona -globullnelor ln elecLroforeza.
ConcenLraue plasmauca = 200 mg/L (v.n la adulu).
Clu-LC are 1x ~30h ln ump ce Lys LC are un 1x ~20h.
luncuonal plasmlnogenul (LC) e la fel de lmporLanL ln brlnollza pe caL e de
lmporLanLa proLromblna ln coagulare.
LC conune un slLus acuv ce va consuLul
slLusul acuv (proLeazlc) al plasmlnel sl alLe 3
module krlngle [denumlLe asuel prln
asemanarea cu un up de pasLe scandlnave),
dln care 4 au slLusurl de legare cu lyslna, prln
lnLermedlul acesLor slLusurl LC
lnLeracuoneaza cu acuvaLorll sau lnhlblLorll
lul.
CCMCNLN1LLL SIS1LMULUI II8kINCLI1IC
LASMINCGLNUL
Acuvarea Clu-LC [vla L-A sl u-A] se reallzeaza prln cllvarea la Arg361 sl val362
reallzaLa e de L-A e de u-A genereaza o molecula acuva cu 2 lanLurl (Clu-lasmlna).
! LanLul greu conune slLusurlle de legare a llzlnel lar lanLul usor are acuvlLaLe
proLeazlca. SlLusurlle de legare a llzlnel nu sunL expuse sl, de aceea, aceasLa molecula
esLe funcuonal lnacuva.
Conversla auLocaLalluca a Clu-plasmlnel la Lys-plasmlna se reallzeaza prln cllva[ul lanLulul
greu al Lys76-Lys-77 ce deLermlna o schlmbare conformauonala ma[ora care expune
slLusurlle de legare a lyslnel sl permlLe legarea de cheagul de brlna.
ALaL Lys caL sl Clu-plasmlna poL cllva legaLura
Lys76-Lys-77 a Clu-L penLru a forma Lys-LC.
urme de plasmlna Lransforma Clu-LC ln Lys-LC
sl Lys-LC e mulL mal suscepubll la acuvaLorll LC
(conversle mal raplda ln plasmlna).
LC poaLe LransformaL ln plasmlna sl prln acuunea
uroklnazel, a lxla sl lxlla.

CCMCNLN1LLL SIS1LMULUI II8kINCLI1IC
AC1IVA1CkII LASMINCGLNULUI
lasmlnogenul esLe acuvaL de doua molecule:
! AcuvaLorul LC uroklnase-Lype (uA) - lmpllcaL ln prlmul rand ln remodelarea exLra-
vasculara sl repararea usulara
! AcuvaLorul usular al LC (LA). - prlnclpalul acuvaLor al LC
" proLeaza secreLaLa consuLuuv de celulele endoLellale.
" uuraLa scurLa de vlaLa ln plasma daLorlLa acuunll unul lnhlblLor poLenL (Al-1)
" AnlLaLea L-A penLru LC cresLe semnlcauv ln prezenLa cheagulul de brlna
AcuvaLorll LC sunL ellberau dln celulele endoLellale ln prezenLa Lromblnel sau a
ocluzlel venoase. rezenLa cheagulul de brlna cresLe eclenLa acuunll LA asupra
LC.
LA sl LC se leaga lmpreuna de pollmerul de brlna. uupa acuvarea LC sl
Lransformarea lul ln plasmlna, are loc cllvarea brlnel la anumlLe rezlduurl de
lyslna sl arglnlna, cu dlsoluua cheagulul de brlna.
N|ve|u| acnvator||or e reg|at de |nh|b|tor|| acnvator||or.
LC se gasesLe ln plasma ln canuLaLe mulL mal mare decaL cea a acuvaLorllor, de
aceea, formarea p|asm|ne| este dependenta de n|ve|u| acnvator||or, dependent
de n|ve|u| |nh|b|tor||or.
INnI8I1CkII AC1IVA1CkULUI LASMINCGLNULUI
8eacLanu de faza acuLa
SlnLeza e sumulaLa de nlvelul crescuL de lnsullna sau de glucoza
LxlsLa cel puun 3 lnhlblLorl speclcl al acuvaLorulul plasmlnogenulul:
! A-l 1 (endoLellal) - produs sau asoclaL celulelor endoLellale ce produc L-A sl
placheLelor.
LsLe o gllcoproLelna ce reprezlnLa 60 dln A-l clrculanL
! A-l 2 (blndlng proLeln) - lnhlba L-A sl uroklnaza
8eprezlnLa aprox 40 dln A-l LoLal,
! A-l 3 (placenLar) - produs de monoclLele placenLare
nlvel crescuL ln sarclna
Acesu lnhlblLorl acuoneaza rapld sl sunL mal speclcl decaL alu lnhlblLorll al L-A.
! un nlvel crescuL al acesLor lnhlblLorl (congenlLal sau dobandlL) lnduce compllcaul
Lromboembollce.
! un nlvel scazuL lnduce compllcaul hemoraglpare

CCMCNLN1LLL SIS1LMULUI II8kINCLI1IC
LASMINA
Plasmina poate digera mai multe proteine
incluzand Fibrina, Fibrinogenul, FV si FVIII.
Plasmina actioneaza intotdeauna asupra
lantului B.
Daca substratul este fibrinogenul sau fibrina
I, fragmentul peptidic detasat este 1-42.
Daca substratul este fibrina II (produsa prin
liza trombinei cu eliberare de FPB),
fragmentul detasat este cel 15 42.
Cand plasmina actioneaza asupra fibrinei
stabilizate, sunt formati mai multi produsi de
degradare cross-linkati.
Prototipul acestora este D-Dimer-ul.
O proteaza serica formata din doua lanturi ce deriva din liza limitata a PLG.
Situsul activ este plasat pe lantul usor. Lantul greu contine situsurile de legare
care pot fi blocate de diferiti inhitori ai fibrinolizei.
D-DIMLkII SUN1 kCDUSII DL
DLGkADAkL AI II8kINLI
CCMCNLN1LLL SIS1LMULUI II8kINCLI1IC
LASMINA
Plasmina desface fibrina in mai multi produsi solubili de degradare ai fibrinei
(PDF).
PDF inhiba competitiv trombina si reduc astfel conversia fibrinogenului in
fibrina.
Plasmina este responsibila atat de
degradarea cheagului cat si, indirect, de
reducerea formarii lui.

Alte roluri ale plasminei:
clivarea fibronectinei, trombospondinei,
lamininei
clivarea FvW
clivarea unor colagenaze si a unor
componente a sistemului complement.
rol in vindecarea plagilor
Plasmina e inactivata de a 2-antiplasmina.
Poate fi convertita in angiostatina, un
inhibitor al angiogenezei.
CCMCNLN1LLL SIS1LMULUI II8kINCLI1IC
o
2
-AN1ILASMINA, 1AII
!2- annp|asm|na: lnhlblLorul ma[or al plasmlnel.
LsLe slnLeuzaLa ln caL sl esLe ellmlnaLa dln granulele ! ale placheLelor acuvaLe
lace parLe dln superfamllla SL8ln [serlne proLease lnhlblLor].
Se leaga ln speclal de plasmlna llbera, a carel acuune o anlhlleaza
Se leaga lncruclsaL de cheagul de brlna prln lxllla sl lmpledlca aderarea plasmlnel
la cheag, facandu-l mal rezlsLenL la brlnollza.
revlne legarea LC de brlna, prln legare compeuuva de slLusurlle de lyslna ale
LC

1AII: Inh|b|toru| hbr|no||ze| acnvab|| de catre tromb|na
zymogen ce poaLe acuvaL (1Alla) de Lromblna sau plasmlna.
e masura ce brlna esLe degradaLa de plasmlna, lyslnele C-Lermlnale sunL expuse
sl ampllca acuvarea supllmenLara a LC ln plasmlna. 1Alla lndeparLeaza lyslnele
C-Lermlnale ale brlnel sl, ln acesL fel, lnhlba acuvlLaLea de co-facLor de acuvare a
LC de caLre brlna (face lmposlblla legarea de brlna aLaL a LC caL sl a L-A) .
SIS1LMUL II8kINCLI1IC
IAC1CkI AC1IVA1CkI
t-PA activatorul tisular al PLG
u-PA- activatorul urinar al PLG
Trombina
Fibrina
FXIIa
IAC1CkI INnI8I1CkI
!2- antiplasmina:
inhibitorii specifici ai
activatorului PLG
TAFI (Inhibitorul fibrinolizei
activabil de catre trombina)
a2- macroglobulina
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
1LS1L GLC8ALL
1. Timpul de liza a cheagului
2. Timpul de liza a cheagului euglobulinic
(timpul de fibrinoliza)
3. Stabilitatea cheagului in uree
4. Trombelastografia
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
1LS1L GLC8ALL
1. TIMPUL DE LIZA a CHEAGULUI (V.n: 48-72h)
Hiperfibrinoliza: durata de liza scurta, astfel: - forma subacuta: durata <48h
- forma acuta: durata < 1h
Obs: in forma supraacuta: nu se produce cheagul de sange
Hipofibrinoliza: creste durata de liza > 72 h

2. TLCE (TIMPUL DE LIZA AL CHEAGULUI EUGLOBULINIC) (V.n: 3h)
- Metoda rapida: plasma e diluata, acidifiata cu ac. acetic precipitatul
contine: PLG, fibrinogen, tPA, uPA, F. coagulare inhibitorii activatorilor
PLG raman in supernatant. Precipitatul se dizolva, se adauga CaCl
2
si se
cronometreaza aparitia cheagului si liza acestuia.
- Este un test de liza a cheagului fara PA-I.
- Se poate efectua si pe sange heparinizat
Scade in - hiperfibrinoliza (tPA crescut), traumatisme, electrocutari
- desprindere de placenta, retentie de fat mort
- CH, IH, neoplazii
- deficit de $
1
antitripsina

1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
1IMUL DL LI2 AL LUGLC8INLI
TLCE - utilizare
Reflecta activitatea globala fibrinolitica a plasmei. Este din ce in ce
mai mult inlocuit cu teste imunologice sau functionale specifice.
! Fibrinoliza cheagului n < 1 or! este considerat! patologic!.
Este utilizat pentru monitorizarea fibrinolizei #i a terapiei cu
streptokinaz!/urokinaz! (enzime ce convertesc plasminogenul n
plasmin!).
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
1IMUL DL LI2 AL LUGLC8INLI - SLMNIIICA1IL
Fibrinoliza accentuata
[scurtarea TLCE]
Fibrinoliza diminuata
[alungirea TLCE]
Fiziologica Variatie normala diurna Variatie normala diurna
Efort fizic al treilea trimestru de sarcina
Ocluzie venoasa
Patologica Deficit de Factor XIII CID
In asociere cu terapia trombolitica
e.g. t-PA, streptokinase
B. hepatica
Dupa terapie cu Desmopressina Post operator
In asocierea cu obezitatea
Tromboze venoase recurente
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
1LS1L GLC8ALL
3. STABILITATEA CHEAGULUI DE FIBRIN# n uree 5 M.
! Cre#te n deficit de factor XIII, sau
! In fibrinolize intense.

Plasma pacientului este transformata in cheag prin adaugarea unui
exces de calciu (sau trombina si NaCl) si incubata la 37C pentru 30
minute.
Cheagul este indepartat si plasat in uree 5M si incubat 24h la
temperatura camerei sau la 37C. Daca cheagul se lizeaza posibil
deficit de FXIII impune efectuarea unui test specific de determinare
FXIII.
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
1kCM8LLAS1CGkAIIA
4. Inregistreaza modificarile fizice ale
sangelui/plasmei in momentul
coagularii in trombelastograf
- supraveghere vizuala si inregistrare pe
hartie fotosensibila
- evalueaza dinamica elasticitatii dupa
formare, maturarea cheagului, retractia
cheagului si liza cheagului
- evalueaza atat elementele celulare cat
si cele umorale (temperatura, pH, Ca)

Modificat in:
- Deficitul de FXIII, FIII
- Fibrinoliza accentuata
- Starile de hipercoagulabilitate
- Este sensibil la prezenta de heparina
Paemophllla (2008), 14, 1190-1200
CCAGULAkL- 1LS1L DL SCkLLNING
II8kINCGLNUL LASMA1IC
Valori sc!zute ale
fibrinogenemiei
! afec"iuni hepatice,
! coagulopatie de
consum,
! prezen"a fibrinolizinelor,
! malnutri"ie,
! deficit congenital de
fibrinogen


Valori crescute ale
fibrinogenemiei
! inflama"ii/infec"ii acute,
! sarcin!,
! accident vascular cerebral,
! infarct miocardic acut,
! arteriopatie,
! neoplazii,
! traumatisme etc.
Va|or| norma|e: 200 - 400 mg/dL
CCAGULAkL- 1LS1L DL SCkLLNING
II8kINCGLNUL LASMA1IC
NIVLLUL II8kINCGLNULUI IN1LkkL1AkL
llbrlnogen - nlvel scazuL ln:
Clu prln consumul facLorllor de coagulare
8oala hepauca prln scaderea slnLezel
CresLerea conunuLulul de acld slallc (ln l.P)
1ransfuzle maslva cu coagulopaue dlluuonala
ueclenLe mosLenlLe e.g. Plpobrlnogenemla,
abrlnogenemla sl dlsbrlnogenemla [scade aLaL nlvelul
caL sl acuvlLaLea brlnogenulul]
uupa Leraple Lrombolluca
ln unll paclenu ln LraLamenL cu asparaglnaza
llbrlnogen - nlvel crescuL ln:
CdaLa cu lnalnLarea ln varsLa
lemel, sarclna, conLracepue orala
osL-menopauza
8eacul de faza acuLa
neoplazll dlsemlnaLe [poaLe sl scazuL prln Clu ]
CCAGULAkL- 1LS1L DL SCkLLNING
II8kINCGLNUL LASMA1IC
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
1LS1L ANALI1ICL
1. Determinarea PLG
2. Determinarea tPA
3. Determinarea a2-antiplasminei
4. Determinarea PA-I
5. PDF
6. Dimerii de fibrina
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
LASMINCGLNUL
Deficitul de PLG este o boala autosomal recesiva, foarte rara.
Evaluarea PLG poate evidentia atat cresteri cat si scaderi ale functionalitatii
acestuia.
Nivele crescute de Plasminogen Nivele scazute de Plasminogen
Steroizi anabolizanti 1. Deficite ereditare
Hipotiroidism
Contraceptive orale 2. Deficite dobandite
Acid Tranexamic
Infectii, traumatisme, inflamatie si
neoplazii (proteina de faza acuta)
L-asparaginase
CID
Boala hepatica
In timpul si dupa terapia trombolitica
Nou nascuti
CONJUNCTIVITIS LIGNOSA
Deficitul sever al PLG e asociat cu conjunctivitis lignosa:
conjunctivita pseudomembranoasa caracterizata prin depozite masive de
fibrina;
depozitele de fibrina se datoreaza absentei sau scaderii clearence-ului
fibrinei de catre plasminogen
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
D-DIMERI SI PRODUSII DE DEGRADARE AI FIBRINEI
Determinarea se face cu ajutorul testelor imunologice (latex, ELISA).
Dimerii D se formeaz! n urma proteolizei catalizate de plasmin! a
lan"urilor de fibrin!.
! Sunt absen"i n plasma normal!.
! Niveluri crescute caracterizeaz! afec"iunile asociate cu
hipercoagulare ori fibrinoliz! excesiv!.
Plasmina degradeaza :
! fibrina cross linkata la D-dimeri si PDF
! Fibrinogenul intact si fibrina solubila genereaza PDF
Semnifica%ie:
! D-dimeri degradare fibrina; au valoare predictiva pozitiva buna
(elimina dg de TVP, EP) dar valoare predictiva negativa slaba pot fi
prezenti la varstnici, postoperator, sdr inflamatorii
! PDF degradare fibrina SAU fibrinogen;
Valori normale:
! D-dimeri < 0,5 micrograme/ml;
! PDF < 5 micrograme/ml;
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
D-DIMLkII
u dlmerll se formeaza cand reLeaua de brlna (cross-llnked brln) esLe
degradaLa, de aceea sunL fundamenLal dlferlu faLa produsll de degradare al
brlnogenulul care sunL produsl generau lnalnLe de formarea reLelel de
brlna.
! lragmenLul u rezulLa dln comblnarea a 2 unlLau legaLe prln legaLurlle y-y
formaLe sub acuunea l xlll.
1esLarea u-ulmerllor se poaLe reallza prln Lehnlcl lmunoenzlmauce sau
radlolmunologlce ce folosesc anucorpl monoclonall.
uoza[ul u-ulmerllor are avanLa[ul,
comparauv cu LesLul ul, ca se
reallzeaza dln plasma recolLaLa pe
clLraL.
oaLe conslderaL ca marker al
acuvarll LrecuLe sau prezenLe a
coagularll.

1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
D-DIMERI SI PRODUSI DE DEGRADARE AI FIBRINEI
Metodologie:
Latex aglutinare semicantitativa si cantitativa;
ELISA - cantitativa;
SimpliRed (sange integral) - semicantitativa;
Nu se folosesc de rutina pentru monitorizarea terapiei
trombolitice;
Nivele ridicate de FR pot conduce la rezultate fals pozitive (false
aglutin!ri);
nILkII8kINCLI2A
- Primara: (este datorata activarii preponderente a tPA fata de PA-I) in:
- interventii chirurgicale pe organe bogate in tPA (uter, prostata, plaman)
sau
- post-traumatica

- Secundara: (proteoliza fibrinei, fibrinogenului, F V, F VIII)
- CID, neoplasme, I.H (prin deficit de inhibitorul fibrinolizei activat de
trombina)
- deficite ereditare PA-I, $
2
antiplasmina

Evaluare formele subacute si cronice
- formele acute/ supraacute dificil de evaluat
Dg prin:
timpul de euglobulina modificat,
nivel crescut de D-dimeri si
nivel crescut al tPA
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
D-DIMLkII - IN1LkkL1AkL kL2UL1A1L
1. D-dimerii sunt crescuti in CID.
2. D dimerii sunt folositi pentru a exclude tromboza venoasa profunda pentru ca au o inalta
valoare predictiva negativa. Chiar si asa, nu ar trebui sa fie folositi ca un criteriu de
excludere la pacientii cu probabilitate mare de tromboza venoasa profunda, decat in
corobarea cu alte teste sau investigatii.
3. D-dimerii sunt crescuti in multe situatii clinice unde au o valoare predictiva scazuta
pentru trombembolismul venos:
Sarcina
Malignitate
Infectii, Arsuri
CID
Criza vaso-ocluziva din sicklemie, Boala tromboembolica venoasa, Disectia de aorta
Chirurgie
Boli hepatice
Dupa muscaturi de serpi
Fibrilatia atriala, Insuficienta cardiaca
Insuficienta renala
4. Nivelul D dimerilor scade la patientii cu tromboza venoasa profunda tratati cu heparina.
1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
INHIBITORUL ACTIVATORULUI PLASMINOGENULUI 1
PAI-1 inhiba activatorul tisular al plasminogenului, t-PA, fiind produs de
c!tre endoteliu &i ficat
Nivele crescute de PAI-1 sunt asociate cu tromboza arteriala
datorata inhibarii fibrinolizei;
Deficitul de PAI-1 se asociaza cu sindromul hemoragipar datorita
fibrinolizei excesive;
PAI-1 prezinta ritm circadian ridicat dimineata !!!
Valori normale:
4 40 ng/ml (metoda imunologica);
0 12 unitati/ml (metoda functionala).
Creste dupa evenimente trombotice si in sarcina;
Nu este un test de rutina in clinica medicala;
Poate fi determinat la pacientii cu infarct miocardic la varste tinere.

1LS1L DL LVALUAkL A II8kINCLI2LI
ANTIPLASMINA
Valori normale:
! 48 80 mg/dl (metada imunologica);
! 80 130% (metoda functionala).

Deficit dobandit de antiplasmina:
! Disfunctie hepatica;
! Terapie trombolitica;
! Consum (CID)
Deficit ereditar de antiplasmina:
! Cantitativ tip I;
! Calitativ tip II;

Nu este un test efectuat curent in clinica
LVALUAkLA 1kCM8CIILILI
1LS1A8LA An1l18CM8lnLl
1LS1A8LA 8C1LlnLl C
1LS1A8LA 8C1LlnLl S
An1lCC8ll An1llCSlCLllulCl
lAC1C8uL v LLluLn



AN1ICCAGULAN1II - CLASIIICAkL
# Naturali:
Fiziologici:
Antitrombina
Proteina C
Proteina S
Patologici:
Anti-fosfolipidele (AntiPLp) ex: Lupus anticoagulant.,
AC anti cardiolipina
# De sinteza: (Medicamente)
Heparinele
IAC1CkII DL kISC LN1kU 1V SI L
Obezitate
Imobilizare prelungita, Interventii chirurgicale, Spitalizare prelungita,
Traumatism
Zboruri de lunga durata
Fumat
Inaintarea in varsta (riscul se dubleaza pentru fiecare decada)
Sarcina
Boli cronice
Insuficienta cardiaca congestiva
BPOC
Cancer
Boala inflamatorie a tubului digestiv: (B. Crohn, colita ulcero-hemoragica)
Lupus eritematos sistemic si alte boli autoimune
Boli mieloproliferative
Tratament hormonal, Contraceptive, Tratament de substitutie la menopauza
Alte boli ereditare sau dobandite ale coagularii
1able 1.


LVALUAkLA 1kCM8CIILILI
TROMBOFILIA = tendinta de a forma cheaguri in exces
Deficitul de proteina C apare in '1 din 200 - 500 persoane,
Deficitul de proteina S apare in '1 din 500 de persoane.
Deficitul de Antitrombina apare in '1 din 2000 - 5000 persoane.
Prezenta factorului Leiden
Mutatii ale genei protrombinei

Indivizii cu deficit ereditar de proteina C sau proteina S au un risc
de 2 - 11 ori mai mare de a face tromboze venoase profunde sau
embolii pulmonare in comparatie cu cei fara deficit. Aceasta se
traduce intr-o tromboza venoasa sau o embolie pulmonara la '1
din fiecare 100 - 500 persoanele cu acest deficit/an.
Deficitul de antitrombina se asociaza cu un risc mai mare de
tromboze venoase profunde sau embolii pulmonare. Se estimeaza
ca pana la 50% din persoanele cu acest deficit vor avea tromboze
in timpul vietii.
kC1LINA C
GPr cu doua lanturi dependenta de vitamina K (GM= 62 KD) circuland in
sange ca zimogen avand Concentratie serica: 0.4 mg/dL.
Dupa clivajul trombinei la peptidul N-terminal al lantului greu, zimogenul
este transformat intr-o forma enzimatic activa (Proteina C activata sau
APC). Pentru a putea activa proteina C, trombina se asociaza cu un
cofactor de la suprafata celulelor endoteliale, trombomodulina

FUNCTIA ANTICOAGULANTA a proteinei C se datoreaza:
1. inactivarii proteolitice a FVa si FVIIIa
Pentru a-si exercita proprietatile anticoagulante necesita prezenta
proteinei S (cofactor).
2. Stimularii fibrinolizei prin scaderea activitatii inhibitorului t-PA derivat
din endoteliu.
DEFICITUL DE PROTEINA C este o cauza de tromboflebite superficiale si
de tromboze juvenile venoase in general.
Defectul se transmite autosomal dominant.
Se cunosc doua tipuri de deficiente: cantitative si calitative.
kC1LINA S
Proteina monocatenara plasmatica dependenta de vitamina K (GM = 64 KD). Forme:
! libera (40%) actioneaza ca un cofactor pentru proteina C activata
! Legata de proteina de legare a fractiunii C4b a complementului (60%) - este non
functionala
Deficitul de proteina S este transmis autosomal dominant.
! Homozigotii cu deficit de proteina S (nivelul proteinei S nu e detectabil) nu au manifestarile
clinice ale homozigotilor cu deficit de proteina C
! Indivizii cu nivele plasmatice scazute de proteina S au un risc crescut de episoade
tromboembolice profunde.
! Exista 4 tipuri de deficiente: unul este antigenic si 3 sunt functionale.
Nivelul plasmatic al proteinei S scade:
! in sarcina,In tratamentul cu contraceptive orale
! In tratamentul cu antagonisti de vitamina K
! Boli hepatice (desi insuficienta hepatica poate fi cmpensata prin sinteza extra-hepatica)
! In infectia cu vir HIV, varicela
! In sickle cell prin absorbtia proteinei S de catre hematii (dar nu si in criza)
! In CID
CALLA AN1ICCAGULAN1A
kC1LINLI C]kC1LINLI S
Complexul Trombina-
trombomodulina (TM)
activeaza proteina C.
Proteina C activata impreuna
cu cofactorul ei, proteina S
libera, degradeaza factorii Va
si VIIIa.
In plus, cand trombina se
leaga de trombomodulina,
trombina isi pierde functiile
procoagulante.
LVALUAkLA 1kCM8CIILILI
kC1LINA C
Dozarea proteinelor C $i S.
Valori plasmatice sc!zute:
! la pacien"i cu trombembolism idiopatic
! n coagulopatia intravascular! diseminat!.
Deficitul congenital:
Homozigoti rar, se manifesta
la nou nascuti prin purpura
fulminanta
Heterozigoti pot prezenta
fenomene similare la
tratamentul cu warfarina
Rezistenta la APC apare in
mutatia Leiden a FV

LVALUAkLA 1kCM8CIILILI
DL1LkMINAkLA AN1I1kCM8INLI
Antitrombina plasmatica.
Dozarea se realizeaz! prin radioimunodifuzie.
Valori plasmatice scazute:
! la pacien"i cu trombembolism venos idiopatic
! n coagulopatia intravascular! diseminat!
! n timpul terapiei cu heparin!.
La indivizii cu test pozitiv, e importanta diferentierea tipului
de mutatie (I sau II) si daca mutatia afecteaza situs-ul de
legare a heparinei, prin secventierea genei antitrombinei
[SERPINC1].
LVALUAkLA 1kCM8CIILILI
AN1ICCkII AN1IICSICLIIDICI
AC Antifosfolipidici (AC- APLp) afecteaza coagularea prin:
1. prelungirea testelor de coagulare PLp dependente: e.g. APTT in vitro
DAR
2. in vivo pot promova tromboza (sindromul Antifosfolipidic [APS]).
Pot fi total asimptomatici sau pot provoca tromboze.
Determinarea lor e importanta pentru ca:
pot explica avorturile spontane de prin trimestru.
pot explica alungirea APTT ce poate fi interpretata ca deficit de factori
de coagulare
Lupus anticoagulant = anticorpi anti PLp si proteine asociate acestora.
! Apare mai frecvent la pacientii cu lupus eritematos sistemic sau in B.
inflamatorii ale colonului (B.Chron, Colita ulcero-hemoragica)
! Pot apare dupa tratamente cu fenitoina, fenotiazine, amoxicilina
! In vitro sunt anticoagulanti, in vivo sunt pro-coagulanti
AC - AnuLp
AC Anti-PLp fac parte dintre-o familie larga de autoAC, care
recunosc proteine plasmatice care se leaga de PLp (atat izolat, cat
si complexul Pr-PLp).
Principalele tipuri:
! Lupusul anticoagulant identificat la 50% din pacientii cu LES
dar mai frecvent la pacienti fara vreo boala autoimuna
! AC anti-cardiolipidici serologie pozitiva pentru lues
Indicatii de efectuare a testelor:
! Pacienti cu trobembolism
! AVC la un pacient tanar sau la un pacient cu boala autoimuna
! Tromboza venoasa cerebrala
! Avorturi spontane repetate
! Tromboza arteriale la tineri, in absenta ATS
SpeclclLaLea anugenlca a AC deLecLau ln serul paclenulor
cu sdr Anu-Lp
Lp
Anlonlc phosphollplds (e.g. cardlollpln, phosphaudyl serlne)
Zwluerlonlc phosphollplds (e.g. phosphaudyl eLhanolamlne)
ComponenLs and regulaLors of coagulauon and brlnolysls

8eLa 2 glycoproLeln l
roLhrombln, 1hrombln
Anu-Lhrombln lll/Lhrombln complex, 1lssue facLor/facLor vlla complex
Plgh and low molecular welghL klnlnogen, rekalllkreln
Sulphaudes
roLeln Z/proLeln Z proLease lnhlblLor sysLem
roLeln C, roLeln S
1hrombomodulln
1lssue plasmlnogen acuvaLor
Annexln v
LlpoproLelns
Cxldlzed low denslLy
Plgh denslLy llpoproLeln
ApollpoproLeln A-l
SINDkCMUL AN1IICSICLIIDIC
CkI1LkII CLINICL
(1 sau >1)
Tromboza vasculara
! Unul sau mai multe episoade de
tromboze arteriale, venoase, sau de
vase mici in orice tesut sau prgan
Morbiditate asociata sarcinii
! Moarte subita a unui fat morfologic
normal la 10 sapt sau > 10 sapt de
gestatie
! Nastere prematura a unui fat
morfologic normal la sau inainte de
sapt 34

datorita unei preeclampsii
severe sau eclampsiei sau unei
insuficiente placentare severe.
! 3 sau mai multe avorturi consecutive
fara cauza aparenta, aparute inainte de
sapt 10 de gestatie
CkI1LkII DL LA8
(1 sau >1)
AC Anticardiolipinici IgG sau IgM
prezenti la nivele moderate sau
inalte in 2 sau mai multe testari
separate intre ele de minimum 6
sapt (> de 20 U de IgG sau IgM)
Lupus anticoagulant, diagnosticat
prin criteriile ISTH, detectat in
sange in 2 sau mai multe testari
separate intre ele de minimum 6
sapt
Criterii indirecte: alungirea aPTT
AC1IUNLA AC-AN1I Lp
AC Anti-PLp:
! se leaga si activeaza celulele endoteliale,
! Interfera caile anticoagulantilor naturali
! Intrerup legatura annexinei V cu PLp anionice
! Interfera cu fibrinoliza
SEMNIFICATIA CLINICA a acestor mecanisme ramane incerta.

Dar ceea ce este cert, este paradoxul ca AC Anti-PLp:
# Prelungesc timpii de coagulare in vitro
# Determina tromboze in vivo

Criterii ISTH :
[1] prelungirea testului de screening phospholipid-dependent;
[2] evidente ale activitatii inhibitorii la mixing studies;
[3] evidente ca activitatea inhibitorie e phospholipid-dependenta; si
[4] diferentierea fata de alte coagulopatii
LVALUAkLA 1kCM8CIILILI
MLCANISMUL DL AC1IUNL A AN1ICCkILCk AN1I-Lp
Mecanismul de actiune este variat in functie de tipul de AC si tinta
acestuia.
De exemplu, proteina C poate fi o tinta a acestor AC sau complexul
Proteina C -Proteina S, sau Proteina C activata.
Efecte tot trombotice pot fi datorate si blocarii actiunii activatorului tisular al
plasminogenului sau prekalicreinei.
In cascada coagularii, actiunea AC AntiPLp la mai multe nivele (atat pro
cat si anticoagulant) inclina in favoarea actiunii procoagulante.
LVALUAkLA 1kCM8CIILILI
CkI1LkII DL LA8CkA1Ck LN1kU AC ann-Lp
Directe: ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay)
Cardiolipina se gaseste exclusiv in membrana mitocondriala interna unde regleaza
enzime implicate in metabolismul energetic mitocondrial.
(2-glicoproteina I (Apolipoproteina H) este o proteina multifunctionala care, inafara
de legarea de cardiolipina si inducerea unei modificari conformationale relevante,
interfera cu agregarea plachetara prin inhibarea eliberarii serotoninei si prin
interferarea altor etape din coagulare.
Subsetul de anticorpi care leaga (2GPI se coreleaza foarte bine cu complicatiile
trombotice ale sdr A-PLp.
Indirecte: AC Anti-PLp pot prelungi alte teste de coagulare. Acest fapt poate fi
contracarat prin adaugarea unei cantitati suficiente de PLp.
Demonstrarea prezentei AC Anti-PLp necesita:
a) existenta unui test dependent de PLp prelungit
SI
b) Corectarea timpului prelungit prin adaugarea unui exces de PLP
SAU
c) compararea cu un test independent pentru PLp.


MUTATIA G20210A A PROTROMBINEI
Este o mutatie comuna de tip growth of function care
predispune la tromboza;
Este prezenta in 2-8% din populatia caucasiana;
Prezenta ei este asociata cu nivele ridicate de
protrombina si risc crescut de 2-3 ori mai mare de
tromboza venoasa fata de invidizii fara aceasta mutatie;
Detectarea mutatiei se face prin metode de biologie
moleculara

IAC1Ck V LLIDLN
Rezistenta la Proteina C activata [ARC] a fost initial observata prin modificarea APTT.
Ulterior s-a constatat ca cel mai frecvent rezistenta la APC aparea datorita unei
mutatii missense G)A a nucleotidului 1691 in portiunea F5 a genei FV, ducand la
inlocuirea argininei din pozitia 506 a FVa cu glutamina.
Aceasta mutatie face sa dispara un situs de clivaj (si de inactivare) pentru APC.
In diagrama sunt prezentate situsurile de clivaj pentru APC, FXa si Trombina in FVa.
In mixturile de reactie purificate, Gln506-Fva, in comparatie cu Fva normal, arata o
scadere a susceptibilitatii la APC, pentru ca este inactivat aproximativ de 10-ori mai
lent decat Arg506-FVa (normal). Clivarea doar la Arg506 nu inactiveaza FV dar ii
scade rata la care molecula este clivata in pozitia Arg306.

INVLS1IGAkLA 1kCM8CIILILI
IAC1CkUL V LLIDLN
Factor V Leiden este o boala genetica caracterizata printr-un raspuns
anticoagulant slab la APC. APC este o proteina cu efect anticoagulant natural
care cliveaza si inactiveaza factorii procoagulanti FVa si FVIIIa, downreguland
formarea ulterioara de trombina.
APC inactiveaza FVa prin clivarea in 3 pozitii diferite ale secventei de
aminoacizi: R (arginina) 306, R 506,si R 679. Termenul Factor V Leiden se
refera la o substitutie specifica a guaninei cu adenina la nucleotidul 1691 in
gena FV, care implica substituirea glutaminei cu arginina la locul de clivare al
APC (Arg 506). Datorita acestei unice substituiri de amino acid FVa devine
rezistent la APC si este inactivat de 10-ori mai lent decat in mod normal,
rezultand o crestere a trombinei generate.
FV clivat in pozitia 506 este si un cofactor (impreuna cu Protein S) pentru
inactivarea FVIIIa mediata de APC. Si aceasta functie anticoagulanta pierduta
de FV contribuie la generarea de trombina.
Statusul usor protrombotic se reflecta in cresterea D-dimerilor, fragment F1
protrombinic si fragment F1 + 2, precum si ai alor markeri pro-coagulanti.
DIAGNCS1ICUL DL IV LLIDLN
TESTUL DE REZISTENTA APC: efectuarea unui aPTT in prezenta si in
absenta unui nivel standardizat de APC exogen. Cele doua rezultate
sunt exprimate ca raport: (aPTT + APC/aPTT APC).
Testul se bazeaza pe principiul ca, atunci cand se adauga plasma
normala, APC inactiveaza FVa si FVIIIa, care incetineste coagularea si
prelungeste aPTT.
Fenotipul rezistent la APC se caracterizeaza printr-o minima prelungire
a aPTT ca respuns la APC si deci un raport mic.

TESTUL DE REZISTENTA MODIFICAT (de a doua generatie) include
predilutia in plasma cu Factor V-deficient pentru a o normaliza fata de
ceilalti factori care ar putea afecta raportul rezistentei la APC (Proteina
S, alti factori ai coagularii dependenti de vitamina-K, etc.). Testul
modificat poate fi utilizat si pentru pacientii care primesc
anticoagulante. Testul are o sensibilitate si o specificitate pentru FV
Leiden ce se apropie de 100%.
analiza DNA pentru FV, pentru identificarea mutatiei Leiden
INDICA1II DL LILC1UAkL A 1LS1ULUI
Un prim episod de trombembolie venoasa (TEV) indiferent de varsta (in
special la < 50 ani in absenta malignitatii sau a unui dispozitiv intravascular
sau dupa folosirea de tamoxifen sau alt modulator selectiv al receptorilor
estrogenici).
Istoric de trombembolii venoase recurente.
Tromboze venoase localizate neobisnuit (e.g., cerebrale, mezenterice,
hepatice, in sistemul port).
TEV in timpul sarcinii sau in post partum.
TEV asociata cu folosirea contraceptivelor ce contin estrogen sau a terapiei
hormonale de substitutie.
Un prim episod de TEV la o persoana cu rude de gradul 1 cu TEV inainte de
50 de ani.
Femei cu avorturi repetate de prim trimestru sau sarcini cu fat mort in utero
Femei cu pre eclampsii, rupere placentara,
Membrii asimptomatici ai familiilor cu mutatie Factor V Leiden
Femei fumatoare varsta < 50 ani cu un IMA sau AVC.
Nou nascuti si copii cu TEV sau AVC idiopatice.
DL1LkMINAkLA INnI8I1CkILCk CCAGULAkII
ML1CDA DL LUCkU

1ub 1 1ub 2 1ub 3
plasma normala plasma de LesLaL
volume egale de plasma
normala + LesL
LLapa 1
lncubare la 37C ump de 120
mlnuLe
lncubare la 37C ump de 120
mlnuLe
lncubare la 37C ump de 120
mlnuLe
LLapa 2 probele puse pe gheaLa probele puse pe gheaLa probele puse pe gheaLa
LLapa 3 reparare volume egale de plasma normala + plasma LesL l.e. 1ub 1 sl 1ub 2 [=1ub 4]
LLapa 4 Se masoara A11 ln 1ubul 1, 1ubul 2, 1ubul 3 sl 1ubul 4.
Inhibitorii sunt AC indreptati impotriva
- unor factori de coagulare specifici e.g. FVIII
- PLp ex. lupus anticoagulant [cei mai multi sunt directionati impotriva unei combinatii
Proteina- PLp]
Este in general suspectat prin anamneza sau printr-un timp de coagulare prelungit ce
nu se corecteaza la testul de mixica 50:50 cu plasma normala.
Screeningul presupune masurarea aPTT in plasma inainte si dupa incubare la 37
0
C.
DL1LkMINAkLA INnI8I1CkILCk CCAGULAkII
IN1LkkL1AkL
1ub A11
1ub 1 [p|asma norma|a] Norma| Norma| Norma| Norma|
1ub 2 [p|asma testata] Norma| re|ung|t re|ung|t re|ung|t
1ub 3 [p|asma testata +
norma|a |ncubata]
Norma| Norma| re|ung|t re|ung|t
1ube 4 [p|asma testata
Non-|ncubata + p|asma
norma|a]
Norma| Norma| re|ung|t Norma|
Interpretare Norma|
Dehc|t de factor de
coagu|are
Inh|b|tor cu acnune
|med|ata
Inh|b|tor cu
acnune tard|va
PANELUL DE HIPERCOAGULARE
Rezistenta la proteina C activata si mutatia factorului V Leiden
Antitrombina
Antiplasmina
Proteina C
Proteina S
Plasminogen
Inhibitorul activatorului plasminogenului 1
Teste de agregare plachetara;
Timp de trombina;
Timp de reptilaza;
Anticorpi antifosfolipidici;
Mutatia G20210A a protrombinei;
PANELUL DE HIPERCOAGULARE
Boala Prevalenta in
populatia generala
Prevalenta in
populatia cu TV
Deficienta de antitrombina 0,17 1-5
Deficienta de proteina C 0,14 0,5 3 - 9
Deficienta de proteina S 0,7 2-8
Protrombina G20210A 2-8 6-15
Hiperhomocisteinemie 5-10 10-25
Factor V Leiden 5 (Caucazieni) 20-50
Cauze ereditare
PANELUL DE HIPERCOAGULARE
Varsta inaintata;
Boli de colagen;
Hiperhomocisteinemie;
Imobilizare/trauma;
Boala Inflamatorie intestinala;
Sindrom antifosfolipidic;
Neoplazii;
Sindrom nefrotic;
Boli mieloproliferative;
Postoperator;
Obezitate.
Cauze dobndite
ANTICORPII ANTIFOSFOLIPIDICI
Anticorpi anti-cardiolipina:
ELISA;
Reactioneaza incrucisat cu antigenele din sifilis;
Lupusul anticoagulant:
Pare sa se lege de fosfolipide impiedicand actiunea acestora
de cofactor in cascada coagularii;
Doua teste screening + test mixing (daca e +) + teste de
confirmare;
Daca LA este prezent testele de coagulare raman prelungite
dupa efectuarea mixingului.
Teste screening:
APTT, timp de coagulare activat kaolin;
Teste de confirmare:
Testul de screening initial la care se adauga exces de
fosfolipide pentru saturarea anticorpilor, conducand la
scurtarea timpului de coagulare folosit.
ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDICI
TESTE SCREENING
alungit normal
STUDII DE MIXING
scurtare
Deficit de factori de
coagulare
nemodificat
TESTE DE CONFIRMARE
(cu fosfolipide in exces)
Scurtarea timpului
de coagulare
PANELUL CID
Timpul partial de
tromboplastina activata
(APTT);
Timpul de protrombina
(PT);
Hemograma completa;
D-dimeri;
Produsii de degradare
ai fibrinei/fibrinogenului
(PDF)
Fibrinogen (Fg);
CID acut (traum. Majore, sepsis, accid.
obstetricale):
Cresterea D-dimeri, PDF;
Prelungirea APTT (50% din cazuri) si PT
(70% din cazuri);
Scadere Fg (50% din cazuri);
Scaderea numarului deTr;
Este util! determinarea n dinamic! a
Fg %i Tr.

CID cronic (neoplazii, reten%ie de f!t
mort):
Cresterea Fg si Tr
Scurtarea PT si APTT;
Cresterea D-dimeri, PDF;