Omiletica

Oniga Victor ALL RIGHTS RESERVED

Lectia nr 1
Definitia omileticii
1) De unde provine cuvantul omiletica?
-de la cuvantul HOMILA din limba greaca, care inseamna conversatie, a tine un
discurs

2) Ce este omiletica
-este studiul care se ocupa si ne invata cum sa alcatuim predica
-este stiinta care studiaza regulile de vorbire aratandu-ne ce trebuie si cum trebuie
sa vorbim
In domeniul laic studiul care se ocupa cu cuvantarile se numeste oratorie
RETORICA este declamarea sau rostirea unei cuvantari ce sfatuieste vorbitorul
- la greci Demostene a fost un mare orator
- la romani CICERO a fost un mare orator

3) Termenii Biblici care inlocuiesc cuvantul predicii:

- propovaduiti - Marcu 16:15
- vorba - Fapte 20:9
- vestea - Marcu 2:2
- marturisirea - Fapte 2:40
- invata-tii - Matei 28:20

Lectia nr 2
Importanta pregatirii pentru predica
PREGATIREA pentru predica ne ajuta la o invatatura completa si sistematica
- indemnurile nu sunt predici
- sfaturile nu sunt predici
- o simpla marturisire nu este predica
- o vorbire dezordonata nu e predica

1) Ne da timp sa pregatim o predica buna si complecta

2) Ne ofera ocazia culegerii pildelor si invataturilor legate de subiectul ce vrem sa-l
prezentam
3) Ne ajuta sa nu pierdem vreo idee principala
4) Ne ajuta sa ne obisnuim cu subiectul predicii
5) Ne ajuta sa memoram versete din Biblie
6) Ne ajuta sa evitam predici monotone

Cate elemente cuprinde predica?

a) elementul rational (se bazeaza pe pregatire, pe studiu)
b) elementul inspirativ - intervine in timpul predicii, ganduri, idei la care
predicatorul nu s-a gandit
c) elementul profetic (cuvinte primite pe limba)
d) elementul rational - este rezultatul studiului individual
e) elementul inspirativ - reflecta rezultatele postului si rugaciunii

Lectia nr 3
Chemarea predicatorului
-sa o simta predicatorul si cei din jur s-o vada

Cei ce au chemarea trebuie sa aiba anumite calitati:

a) Calitati morale o viata nepatata
b) Calitati fizice - Levitic 21:17-20
c) Sa aiba in inima focul sacru al chemarii lui Dumnezeu - Ieremia 20:9

Cum putem cunoaste daca suntem chemati

a) Dorinta intensa pentru lucrare care depaseste orice dorinta
b) Simti un indemn dupa o meditatie profunda
c) Sa avem o mare pasiune pentru mantuirea sufletelor de care nu putem scapa
d) Sa pot invata eu si sa pot invata si pe altii
e) Cei din jur sa ne accepte
f) Sa existe un prilej pe care Dumnezeu ni-l pune in fata sa poti lucra in lucrarea
Lui
g) Sa aiba dorinta dezinteresata

Lectia nr 4
Personalitatea predicatorului
Prin personalitate intelegem un ansamblu de trasaturi morale si intelectuale prin
care se remarca o persoana

Trasatuiri ale personalitatii predicatorului

1) seriozitate, sa poti conta, stabil, neschimbator
2) punctualitatea
3) om de cuvant
4) sa fie un exemplu ireprosabil pentru cei din jur
5) om al rugaciunii
6) om al Bibliei
7) om al curajului
8) om al indelungei rabdari
9) om cu o viata nepatata

Lectia nr 5
Etapele pregatirii pentru predica
1) RUGACIUNEA- pentru alegerea subiectului
2) Sa ne hotaram despre ce vom predica
Dupa scopul pe care il urmarim, predicile pot fi:
- de evanghelizare, chemare la pocainta
- imbarbatare si zidire sufleteasca
- moralizatoare
- doctrinale (despre botezul cu Duhul Sfant, nasterea din nou)
- studii biblice
- ocazionale (de sarbatori)
Din punct de vedere al pozitiei noastre fata de textul biblic:
a) cu subiect
b) textuale (cand planul predicii il avem in subiect)
c) expozitionale (in care facem o analiza exegetica a intregului text biblic
3) Alegerea textului biblic
4) Adunarea materialuilui in care intra:
-inspiratiile ce le avem
-meditatiile
-conceptiile
-tot ce avem adunat pe parcurs care la prima vedere s-ar parea ca se potriveste
5) Selectionarea materialului
6) Planul de predica
7) Memoralizarea planului

Lectia nr 6
Textul biblic
Prin textul biblic intelegem versetele citite la un servici religios
“Text”-->textus, textum (din latina) - care inseamna ceva care se toarce, se tese,
care ne ajuta sa tesem predicile
- textul citit da un caracter spiritual intregii predici
- trezeste interesul ascultatorilor
- da autoritate vorbitorului care proclama cu indrazneala mesajul divin, in Numele
lui Dumnezeu
- ne fereste sa ne abatem de la subiect

Textul se alege in functie de:

1) Natura serviciului divin (Pasti, inmormantare)
2) Locul unde predicam
3) Nevoile spirituale ale bisericii
4) Problemele ce trebuie dezbatute prin predica
5) Depinde de auditoriu (prieteni, frati)
6) Depinde de cunostintele predicatorului

La alegerea textului trebuie sa avem in vedere:

a) Sa evitam citirea unor texte alese la intamplare
b) Sa evitam texte ce nu pot fi citite public
c) Sa nu fie ridicole (Mt 7:1)
d) Franturi ce nu lamuresc nimic
e) Sa nu trezim asteptari zadarnice care nu le putem lamuri
f) Sa nu citim texte ale oamenilor neinspirati (Iov 21:15)
g) Sa nu fie prea lung
h) Sa nu fie prea scurt (injumatatit)

Textul sa nu fie un pretext (se citeste, dar nu predica nimeni din el)
Textul sa nu-l fortam
Sensul textului : literal, figurativ

Lectia nr 7
Introducerea predicii
Este partea de vorbire de la inceput care are scopul sa pregateasca ascultatorii
pentru predica si sa trezeasca interesul

Conditiile introducerii:
1) sa nu fie prea lunga (5 min)
2) sa nu contina un plan de idei
3) sa nu fie plina de lauda si promisiuni
4) sa nu fie prea tare sau prea slaba
5) sa fie o intrare a subiectului predicii
6) trecerea lenta la subiect

Sursa introducerii
1) O idee de context
2) Din cadru istoric sau geografic
3) Imprejurarea speciala in care s-a scris
4) Importanta textului
5) O pilda, o cugetare
6) Un extras din vorbirea altuia

Lectia nr 8
Corpul predicii (tratarea)
In cadrul acestei perti urmarim sa desfasuram predica propusa

Predica cuprinde:
- idei principale (1;2;3)
- idei secundare (a;b;c)
- subidei (-)

Schema unui plan de predica:

Introducere: a)
b)

Cuprins: 1. a)
-
-
b)
-
-

2. a)
-
-
b)
-
-
3. a)
-
 b)
-
c)
-

Incheiere: a)
b)

Cuprinsul trebuie sa urmareasca trei mari scopuri:

1)LUMINAREA MINTII
-apelam la: invataturi , explicatii, definitii pentru a lamurii toate aspectele intalnite
in text, sau in subiectul ce-l prezentam
Trebuie sa raspundem la urmatoarele intrebari:
a) “Ce?” (ce inseamna, ce este, ce sa credem?)
- exista cuvinte mai rar intalnite care trebuie explicate ascultatorilor
- trebuie sa avem in vedere:
-sa nu se explice ce nu e nevoie, ce nu se poate
-sa nu dam explicatii la explicatii deviind de la subiect si recurcand la alte
invataturi mai greu de inteles
-sa nu se explice altora ce noi nu intelegem
b) “De ce?” - recurgand la argumente biblice si rationale
-De ce credem?
-De ce nu facem?
-De ce facem?
In cadrul argumentelor putem recurge la legea cauzalitatii (cauza si efect),
doveziile martorilor oculari, la deductie, la experienta altora sau a noastra.
Un alt mijloc de argumentare este dilema, adica punerea ascultatorilor in fata a
doua cai posibile din care una trebuie aleasa.
Trebuie sa presupunem problemele ce si le pun ascultatorii in timpul vorbirii
noastre, combatand parerile gresite.
Argumentele trebuie folosite untr-o anumita ordine intrebuintandu-le pe cele mai
puternice la sfarsit.

- trebuie sa aducem solutii prostice adica partea aplicativa

- SPURGEON spunea: "Unde incepe aplicatia incepe predica"
2)MISCAREA INIMII
Vorbirea noastra trebuie sa lucreze nu numai la minte, ci si la inima.
Sa recurgem la metoda de vorbirea directa, prin care ne adresam ascultatorilor
direct (TU!), incercand sa transformam inima de piatra in inima de carne prin:
argumente, intonatie si prin vorbirea directa sa cautam sa sensibilizam inimile, prin
puterea DS.

3)INDUPLECAREA VOINTEI
Scopul nostru final este ca ascultatorii sa puna in practica cele spuse de noi in
predica.
De aceea trebuie sa raspundem la marea intrebare: “Cum?” sau “Ce-i de facut?”
ex: studiul NASTERii DIN NOU ar trebui sa aiba:
1) Explicatia: Ce este nasterea din nou?
2) Argumentare: De ce este necesara n.d.n.?
3) Cum se produce n.d.n.?
4) Rezultatele nasterii din nou.

Lectia nr 9
Incheierea predicii
Daca primele cuvinte ale predicii trezesc interesele ascultatorilor, ultimele cuvinte
le tipareste predica.
Incheierea este ultima impresie si uneori singura care ramane in mintea
ascultatorilor.
Cand incheierea nu este reusita, predica este prelungita si incheierea strica intreaga
predica.

Ce vorbim la incheiere?
- sa fie un scurt rezumat al intregii predici
- sa revada ideile principale
- sa recapituleze argumentele cele mai puternice pentru a determina luarea unei
hotarari
- ea trebuie sa fie un apel la actiune
- tonul vorbirii se accentueaza si se rareste, ca sa se cunoasca ca ne apropiem de
incheiere
-incheierea trebuiesa fie scurta (maxim 5 min)

Exemplu de incheiere
- incheiem cu o aplicatie, cu un indemn
- incheiem cu o intrebare (cum?, ce?)
- incheiem cu inceputul predicii (ideea)
- incheiem cu un citat biblic
- incheiem cu cuvinte de rugaciune

Sfaturi
- nu inchide Biblia inainte de incheiere
- daca ai inceput inchierea, inchei-o
- nu prelungi vorbirea dupa promisiune
- incheierea trebuie sa cuprinda o concluzie generala a intregii vorbiri

Lectia nr 10
Planul predicii
Cuprinde schita propriu-zisa, scheletul predicii.

Importanta planului:
- ajuta pe predicator sa vorbeasca ordonat
- evita scaparea unor idei
- usureaza memorizarea predicii

Ordinea urmatoare pentru realizarea predicii

- stabilirea textului si a subiectului predicii
- citirea context si a textului
- consultarea unor concordante si dictionare
- notarea unor idei principale
- selectionarea ideilor, pastrarea a numai ceea ce corespunde subiectului
- gruparea ideilor si impartirea lor pe puncte
- o pauza de cateva zile pentru meditatie si rugaciune
- definitivarea planului, retinand numai ideile principale, scrise in mod telegrafic
- transcrierea planului
- memorarea lui

Conditia unui plan bun

1) sa cuprinda ideile de baza
2) sa marcheze: introducerea, cuprinsul si incheierea
3) sa nu fie prea incarcat
4) sa fie scris clar si frumos
5) sa nu fie inghesuit pentru a putea face adaugari
6) formatul planului sa nu fie mai mare ca Biblia
 Lectia nr 11
Interpretarea textelor biblice
Una din conditiile de baza pentru pregatirea predicii este justa interpretare a
textului respectiv.

In text poate sa aiba mai multe intelesuri:

1) literal - cum se citeste asa se intelege
2) simbolic - reprezinta o asemanare
3) metafora - o figura de stil care consta in a da unui cuvant vechi o semnificatie
noua (este o comparatie subinteleasa); ex: painea reprezinta trupul, mustul
reprezinta sangele
4) hiperbola - folosirea unor expresii si imagini exagerate pentru a reda mai plastic
o idee si a impresiona mai puternic - Matei 18:8-9, Luca 14:26
5) inteles limitat (cine n-are sabie sa-si faca rost)
6) ironic (suie-te ca vei izbandi - 1 Imparati 22:15)

Intelesul este diametrul opus:

- pentru a interpreta un text biblic avem nevoie sa intelegem contextul, sa vedem ce
inteles are (literal sau figurativ)
- avem nevoie sa cunoastem alti scriitori biblici, imprejurarile, obiceiurile,
imbracaminte, figurile de stil a limbilor orientale
- trebuie sa cunoastem asezarile omenesti din vremurile biblice - Deutronom 22:8,
1 Samuel 9:25, Fapte 10:9, imbracamintea iudeilor

Lectia nr 12
Luminarea mintii
Luminarea mintii sta la baza efectului asupra ascultatorilor.
Mijloace intrebuintate pt a obtine luminarea mintii ascultatorilor:

1) Explicarea - vom cauta sa fie cat mai limpede cadrul in care a avut loc textul
nostru, descrierea locului, a evenimentelor
- in cadrul explicatiei ne vom folosi de definitii subliniind ideile
- contrastul, infatisand idei contrare, punand in fata virtutii opuse:
adevarul si minciunea
- exemple: istorisiri si pilde
- combaterea anumitor pareri gresite
2) Producerea convingerii la ascultator:
- ne trebuie dovezi si argumente din ce in ce mai convingatoare

a) dovezi empirice (din experienta, din viata noastra, din Biblie sau din viata
altora, intamplari practice)
b) dovezi rationale, logice, pe care o minte sanatoasa le poate avea
c) dovezi bogate pe o autoritate puternica - Sfanta Scriptura

Ca sa convingem pe altii, trebuie sa fim noi pe deplin convinsi, lucru care sa se

vada din expunerea predicii.

Sa nu pierdem din vedere combaterea parerilor ce se nasc in mintea ascultatorilor

de pe urma argumentelor aduse.

Noi prin vorbirea noastra trebuie sa convingem chiar pe adversarii nostri, sa ne dea
dreptate.

Luminarea mintii nu trebuie sa fie predicarea unor invataturi teoretice

- sa nu uitam latura aplicativa a invataturii ce le dam (exemple practice, cat mai
multe aplicatii la viata practica

Aplicatiile sa nu fie obositoare si plictisitoare, ci sa fie scurte si precise.

Lectia nr 13
Miscarea inimii
Daca prin luminarea mintii ascultatorilor, predicatrul urmareste prin explicatii,
argumente si dovezi sa aduca lumina in mintea ascultatorilor, prin miscarea inimii,
predicatorul urmareste ca invataura sa ajunga la inima.
Luminarea mintii urmareste un scop teoretic, miscarea inimii urmareste un scop
practic.
Pentru luminarea mintii, predica are nevoie de multa lumina.
Pentru miscarea inimii, predica are nevoie de multa caldura.

Metode pentru obtinerea miscarii inimii:

1) Desteptarea simtamintelor morale - apeland la constiinta sufletului si la judecata
dreapta a ascultatorilor.Le amintim de judecata dreapta a lui Dumnezeu
2) Aratam contrastul dintre adevar si minciuna, dreptate si nedreptate, virtute si
pacat
3) Sadirea in sufletele ascultatorilor a unor idealuri marete de mai bine, de
incurajarea lor – 1 Tes 5:14 ; 2 Tes 3:13
4) Avertizarea ascultatorilor de consecintele pacatului si a neimplinirii Cuvantului
lui D-zeu, aratand ca in fundul paharului placerilor se afla venin aducator de
moarte
5) Factorul “predicator”: vorba, prezenta lui, sa traiasca ceea ce spune, gesturile
lui, tonalitatea lui si imputernicirea lui

Trebuie sa ne ferim de extreme:

- sentimentalizarea exagerata
- artificii care demonstreaza ca predicatorul nu este natural

Lectia nr 14
Induplecarea vointei
Luminarea mintii si miscarea inimii urmaresc transpunerea in practica a predicii,
lucrarea care nu se poate face fara induplecarea vointei.
Dupa ce ascultatorii s-au convins de adevar prin luminarea mintii, dupa ce inima
am sensibilizat-o, trebuie sa imprimam hotararea sa transpuna in practica.
Pt a realiza acest scop avem nevoie de puterea Duhului Sfant.

Metode pt induplecarea vointei:

1) Motivand ca este o datorie a noastra fata de Dzeu sa implinim cele auzite
2) Aratand ca atat fericirea pamanteasca cat si cea vesnica atarna de hotararea
luata fara intarziere
3) Aducand exemple care pot influenta pe ascultatori

Lectia nr 15
Predica cu subiect
Este predica care dezvolta un singur subiect.
Ea trebuie sa cuprinda : introducere, cuprins, incheiere, idei principale, idei
secundare si subidei.

EXEMPLU: Ioan 4:1-26 - APA VIE

1. Caracterul apei vii

a) Este vie – Ioan 4:10
- Da viata spirituala; da viata vesnica
 b) Este limpede – Apoc 22:1
- Lumineaza mintea pacatosilor
c) Este gratuita – Apoc 21:9

2. Pt cine este prevazuta?

a) Pt cei insetati – Apoc 21:6
b) Pt toti – Apoc 22:17

3. Mijloace pt obtinerea apei vii

a) Cei insetati sa vina – Ap 22:17
b) Sa bea – Ap 22:17

Lectia nr 16
Predica textuala
Ideile predicii sunt in textul citit.

1. Luarea ca baza a unui segment dintr-un verset

EX: Rom 1:14 – a) “Eu sunt dator …”
- este o datorie a fiecarui crestin
b) “Am o vie dorinta” – Rom 1:15
c) “Eu nu ma rusinez” – Rom 1:16

2. Luarea ca baza a unei propozitii dintr-un verset

EX: Ioan 9:25 – “Eu stiu un singur lucru”
a) Siguranta – Eu stiu
b) Siguranta personala – Eu personal cunosc, stiu

3. Din textul citit luam un singur verset

EX: 1 Cronici 4:10 - Rugaciunea lui Iaebetz
a) O rugaciune prin care cere din partea lui D o binecuvantare
b) O rugaciune pt a primi o binec. Personala
c) O rug prin care cere protectie permanenta

4. Selectionarea a catorva versete (idei) dintr-un text

EX: Mt 16:16-19 - Despre Bis
a) Temelia Bis in expresia “piatra”
b) Cine va zidi Biserica? – “Eu voi zidi”
c) Legatura acestei Biserici – “Biserica Mea” – Este legata de El
 d) Viitorul acestei Biserici
- portile iadului n-o vor putea darama
e) Autoritatea acestei Biserici
- “Tot ce vei lega…”

Lectia nr 17
Predica expozitionala
Cuprinde tot textul citit

AVANTAJE:
- Este o predica foarte biblica
- Ni se da ocazia de-a face multe aplicatii la viata ascultatorilor

Dezavantaje:
- Este monotona
- Lipsa de interes pt cei crestini
- Ofera comoditate pt predicator in pregatire
- Este prea lung textul
- Prea limitata vorbirea (fara adancire)

Unde este indicata?

- La scoala duminicala
- Pt indoctrinarea ei

Lectia nr 18
Expunerea predicii
Reusita unei predici consta din:
- Vocatia predic. (daca e chemat de D sa fie predic)
- Bagajul de cunostinte
- Pregatirea propriu-zisa a predicii
- Puterea cu care este insotit
- Modul cum predica e expusa de la amvon

Pentru expunerea predicii de la amvon trebuie sa tinem cont de urmatoarele

recomandari:
1. Predicatorul trebuie sa fie un om foarte citit si sa pastreze legatura
continua cu cartea, sa aiba un vocabular bogat, sa selecteze cuvintele cele
 mai alese si sa aiba o vorbire gramaticala
2. PRONUNTIA
Predic. Trebuie sa fie atent la modul cum pronunta cuvintele, astfel trebuie sa
fie atent la:
a) Articularea corecta a cuvintelor (articularea incorecta degradeaza
vorbirea, face predica monotona si fara efect
b) Accentuarea corecta:
- etimologica, specifica limbii romane (accent pe penultima
silaba)
- estetica, pt a evita monotonia si a da vorbirii o nuanta
frumoasa

3. MODELAREA VOCII
- Trebuie respectate pauzele, semnele de punctuatie ca si cand ar
exista in vorbirea noastra
- Schimbarea tonului in mod corespunzator momentului pt a scoate in
evidenta ganduri si simtaminte deosebite; creeaza muzicalitatea vorbirii
si inlatura monotonia
- Predicatorul trebuie sa vorbeasca cu patos (inflacarare), trebuie sa
predice ca un martor, ca si cum ar fi participat personal la evenimentele
ce le prezinta

 De expunerea predicii depinde succesul la amvon.

Lectia nr 19
Vocea predicatorului
Face parte integranta din expunerea predicii.Darul vorbirii este o arma puternica a
oamenilor lui D. Modelatiunile vocii impreuna cu accentul ajuta la intelegerea
sensului.

Defectele de vorbire:
- Gangavitul (repetarea silabelor)
- Balbaitul (pauze involuntare)
- Bolborosirea (vorbirea nedeslusita)

Unele defecte se pot corecta prin cititul cu glas tare.Trebuie sa evitam raceala
care produce raguseala.
Vocea este unealta predicatorului.
 Bucuria se exprima prin cuvinte calde si vioaie, durerea prin exclamatie,
mania prin cuvinte aspre si tari, frica prin voce in soapta.
Vocea negatiei este vehementa si polemica.
Respiratia trebuie sa fie normala pe tot parcursul vorbirii.Vorbirea trebuie sa
inceapa cu o rezerva de oxigen in plamani.Vorbirea sa fie naturala si sa ne ferim
de prefacatorie.
Nu incepem predica cu voce tare si nu o sfarsim cu voce inceata.Trebuie sa
evitam repetarea cuvintelor.
Chiar cand predica este puternica, sa nu o transformam in tipete.
Nu va repeziti cand vorbiti de rabdare, nu strigati cand vorbiti de liniste
sufleteasca si pace.
Ura, pacatul, diavolul trebuie descrise cu o voce aspra si fata intunecata.
NU PREDICA DE FERICIRE IN ZIUA NECAZULUI TAU.

Lectia nr 20
Tinuta si gesturile predicatorului
Prin tinuta intelegem imbracamintea si exteriorul predicatorului.
El trebuie sa se ridice la amvon cu haina buna, camasa curata, costumul periat
si tinuta ingrijita, incaltamintea lustruita, tuns si barbierit proaspat,fara perciuni.
Gesticulatia este un mijloc de subliniere, completare si continuare a
ideii.Gesticulatia nu trebuie executata mecanic.
Gesturile trebuie sa fie cat se poate de naturale.Gesticulatiile se fac numai cu o
mana, foarte rar cu amandoua.Mana nu se ridica mai sus de nivelul capului.

In legatura cu gesticulatia si tinuta trebuie sa tinem cont de:

- Capul drept si natural pe spate, sa nu stea teapan
- Sa nu stam ghemuiti sau ghebosi
- Cu ochii trebuie sa privim toata masa ascultatorilor, nu numai o parte din ea
- Pozitia la amvon: drept, putin aplecat inainte
- Sa evitam leganatul si miscarile Bibliei prin aer.
- Sa nu stam cu picioarele cracanate la amvon; se sta putin cu un picior mai in
fata
- Cu privirea trebuie sa scormonim sufletele ascultatorilor
- Gesticulatia se face si cu capul, sprancenele, privirea
- Sa ne ferim a ne musca buzele, a le linge sau a le stramba, sau a le lungi
 Lectia nr 21
Folosirea pildelor si a ilustratilor
Cu ajutorul pildelor si ilustr explicam lucruri mai grele de inteles.Ele se
aseamana cu o fereastra prin care lasam sa intre mai multa lumina.Pildele fac
predica mai placuta, ajutand pe ascultatori sa inteleaga lucruri mai grele.
Nu trebuie sa folosim prea multe pilde pt ca slabesc structura predicii si
dilueaza subiectul de baza.Pilda care nu este spusa la locul ei strica predica.

Conditiile ce trebuie sa le indeplineasca o pilda folosita in predica:

1) Simpla si pe intelesul tuturor
2) Sa fie adevarata
 sa fie din Biblie – 1 Cor 4:6 ; 2 Timot 4:3,4 ; 1 Pe 4:11
 sau din viata practica, care o poti documenta
3) Sa fie potrivita cu predica
4) Sa fie luata din domeniul cunoscut de noi, din dintr-un dimeniu de
specialitate
5) Sa nu contina amanunte inutile
6) Trecerea de la subiect la pilda sa fie marcat
7) Sa nu fie prea multe (2-3)
8) Sa fie spuse cu un scop precis
9) Pt a o povesti trebuie talent de povestitor
10) Sa nu subliniem rostul pildei invatatura
11) Surse care ne pot difuza pilde:
 Biblia si cartile apocrife (din Biblia bogata)
 Viata de toate zilele, privita atent
 Natura, universul, plantele, animalele

Lectia nr 22
Recomandari privind expunerea predicii
1) Folositi numai cuvinte pe care le intelegeti, cunoscute si de ascultatori
- se vor evita frazele lungi
- se va folosi modul de vorbire directa
- fiti simpli in vorbire si pe intelesul tuturor
2) Predicati din textul ales
- predica trebuie sa fie fidela textului si subiectului anuntat
 3) Coeziunea predicii. Toate partile predicii trebuie sa aiba legatura laolalta,
incat sa formeze un intreg. EX: butucul rotii
4) Continuitatea predicii.
- o buna predica urmareste continuu dezv subiectului ales
- trecerea de la o idée la alta sa fie usoara si aproape pe neobservate
5) O vorbire lunga si un subiect diluat trebuie inlocuita cu o vorbire scurta si
consistenta.
- o predica normala este de 30 de minute, una exceptionala 40 de minute, iar in
anumite imprejurari 15 min.
- o predica lunga oboseste ascultatorii si valoarea predicii scade
- cel mai bun mijloc ca o predica sa fie ascultata, este sa o faci interesanta
6) Predica trebuie sa fie sugestiva
- misiunea predic. nu este sa gandeasca in locul ascultatorilor. Predica nu trebuie sa
fie epuizanta, ci sugestiva. Sa trezeasca idei in mintea ascultatorilor, sa le de-a
subiecte de meditatie pt o sapt intreaga
7) Predica trebuie sa fie concludenta
- trebuie sa raspunda la toate intrebarile ce si le pun ascultatorii in timpul predicii.
Predicatorul trebuie sa urmareasca un scop precis

Lectia nr 23
Conditii pentru o buna expunere a predicii
1) Puterea
Oratorul grec Demonstene, aratand care sunt cele trei trasaturi principale ale unui
discurs a spus: “Actiune”, “Actiune”, “Actiune”.
Aceasta nu inseamna gesticulatii iesite din comun sau strigate, ci mai degraba
energia care vine din partea D. Sf., adica entuziasmul sfant.
Nici o alta trasatura nu poate compensa lipsa puterii in predica.

2) Naturaletea
Exista o regula: “Niciodata sa nu fortam nutura”, nici sa nu ne lasam furati pt
****
altuia, cazand in greseala de al copia.
 3) Simplitatea
Daca nu vei fi simplu in predica ta, niciodata nu vei fi inteles, si daca nu vei fi
inteles niciodata, nu vei fi de folos.

4) Originalitatea
Predica trebuie sa fie rezultatul propriei noastre munci, in calitate de ispravnici ai
tainelor lui Dzeu. Desigur noi vom tine seama de parerile si invataturile ce le luam
de la alti predicatori, numai sa nu ne lasam antrenati pt a deveni copiile lor, ci sa
prelucram totul in laboratorul nostru si apoi sa transmitem altora.
Mesajul nostru trebuie sa fie rezultatul propriei noastre contributii.

5) Atractia
Sa incercam sa folosim mijloace speciale pt a fi usor de urmarit si placut de
ascultat.
Metafore, comparatii, ironia, personificarea, antiteza, intrebarile oratorice,
descrierile imaginative, patosul fac predica noastra atractiva.

6) Spontaneitatea (pe neasteptate)

Constituie un element de prospetime in predica.Ea se dovedeste atuncia cand
predicatorul vine la amvon cu mintea plina de mesajul sau, folosind mai putin
notitele.
Ideile principale fixate dinainte sunt dezvoltate pe moment mai ales sub ungerea
D. Sf.

7) Adaptarea
Este foarte important ca predicatorul sa fie adaptabil in functie de ascultatori si
imprejurari.O predica, avand acelasi subiect, poate fi expusa diferit in fuctie de
auditoriu si imprejurari.In concluzie, sa tinem cont de 3 lucruri:
a) FII TU INSUTI, si nu imita pe altii si nu adopta manierile marilor predicatori
care nu ti se potrivesc.
b) UITA-TE PE TINE INSUTI, aceasta inseamna exprimare libera, ocolind
evidentierea unor merite personale
c) EXPRIMA-TE TU INSUTI, sa nu fie ecoul mintilor altora, ci gandirea si
exprimarea mesajului mintii tale proprii.
 Lectia nr 24
Predica de chemare
Una din sarcinile predicatorului este sa indemne sufletele la pocainta si sa le
determine sa ia hotararea de-a se intoarce la Dzeu.Zelul predicatorului trebuie sa
fie ca al Rahelei: “Da-mi copii, sau mor!”
Intreaga lucrare de convertire depinde in intregime de D.Sf. Trebuie noi
insine sa fim instrumente ale D Sf. Chiar si in predica de invatatura nu trebuie sa
lipseasca elementele de chemare prin care ne adresam direct sufletelor pt luarea
unei hotarari immediate.
Daca dintr-o predica lipsesc 2 lucruri, ea nu mai este predica:
1) Chemarea la pocainta a celor nemantuiti
2) Numele D.I.HR.
In predica speciala de chemare noi trebuie pur si simplu sa asaltam cetatea
sufletelor a ascultatorilor si sa incercam sa patrundem inlauntrul ei.
In predica de chemare pacatul trebuie prezentat in toata goliciunea lui si cu
toate consecintele lui.Nu trebuie sa vorbim in mod general despre pacat, ci trebuie
sa descriem pacatul cum este el.
Prezentand degradarea naturii umane ca si consecinta a pacatului primar si
aratand ca omul se complace in aceasta stare de rob al pacatului.
Nu trebuie cocolosite pacatele si umblat cu manusi ca cei ce s-au lipit de
pacat.Datoria predicatorului este sa faca lucrarea unui chirurg care taie spre a putea
ajuta pe cel bolnav.
Vorbirea trebuie sa fie solemna, ca unul care vorbeste in numele lui D.
Trebuie subliniat rolul jertfei lui Isus Hr, pt k nimeni nu se mantuieste datorita
meritelor sale, ci numai datorita harului lui D si a jertfei D I.
Hristos cel crucificat trebuie sa fie centrul predicii.
A treia mare parte a acestei predici (pe langa descrierea pacatului,
prezentarea jertfei D I Hr) este si legarea si pansarea operatiei facuta.Neavand
uleiul si alifia D Sf, aceste rani raman neunse si multora li se infecteaza si pot
provoca moartea pacatosului.
De aceea el trebuie sa arate dragostea nemarginita a lui D. si sa lege inimile
ascultatorilor de Cel ce e Tatal nostru Ceresc.

Cateva sfaturi:
1) Nu-I destul sa spui: “crede,crede,crede”; oamenii trebuie sa fie instruiti sa
stie ce sa creada.Multi ar accepta Calea Dlui daca ar cunoaste ceva mai mult despre
ea
Nu-I suficient sa strigi, sa ameninti si sa plangi, trebuie sa facem pe
ascultatori sa creada

2) Sa apelam la argumente clare, simple si convingatoare

3) Sa schimbam tonul, alternand de al amenintarea cu privire la urmarile

pacatului, la prezentarea dragostei si iubirii lui Dzeu.
Noi trebuie sa fim pescari de suflete si nu pirati de oameni.Trebuie sa
prezentam argumente care sa surprinda pe ascultatori si sa-I determine sa ia
hotarari immediate.
Scoate pe pacatos din ascunzatoarea lui, determina-l sa se vada asa cum
este, dezbracat de prejudecati si pareri personale.
Un predicator adormit care se chinuieste la amvon nu va trezi pe nimeni si-
I va chinui si pe ascultatori.

Lectia nr 25
Predica de la ora de rugaciune
Desi vorbirea de la ora de rugaciune nu constituie o adevarata predica in
sensul cuvantului, totusi ea are o mare importanta.
Aceasta vorbire trebuie sa se axeze pe teme care sa stimuleze spiritul rugativ
al credinciosilor si sa le insufle credinta, atat de importanta la rugaciune.
 Vorbirea trebuie sa fie atat de duhovniceasca si de clada, incat sa ridice
duhurile cele mai zdrobite.Credinciosii trebuie sa fie convinsi de prezenta Dlui, de
ascultarea ce o acorda El rugaciunilor si mai important de-a ne ruga crezand ca
vom primi ceea ce am cerut.

Trebuie aratat directia rugaciunii:

- multumiri lui Dumnezeu
- proslavirea Numelui lui Dzeu
- cerinte personale
- rugaciuni pt cei bolnavi
- rug pt cei descurajati
- rug pt cei ce propovaduiesc Evanghelia
- rug pt pacea inimii
- rug pt bunastarea tarii
- rug pt problemele bisericii locale
Vorbirile trebuie sa fie scurte, calde, stimulatorii, numai pt incurajare

Lectia nr 26
Viata de rugaciune a predicatorului
Nimic nu hotarasc si nu determina mai bine succesele unui credincios ca
rugaciunea.Luther petrecea 3 ore in rugaciune zilnic.El spunea: “Diavolul castiga
victorie in ziua in care nu reusesc sa petrec 2 ore in rugaciune”.
Un predicator scotian petrecea 8 ore pe zi in rugaciune.Iacov a avut biruinta
dupa o noapte de rugaciune.
D. I. se ruga foarte mult.Daniel se ruga de 3 ori pe zi.Rugaciunea din
camaruta izvoneste nu numai din multimea problemelor noastre, ci si din dorinta
de a petrece cu D. cat mai mult timp.

Rezultatul rugaciunilor secrete la predicator:

 1) In public fac rugaciuni scurte cu putere.Puterea nu rezulta din strigare, ci
din credinta cu care se rosteste fiecare cuvant.Rugaciunile noastre scurte isi
datoreaza izbanda rugaciunilor noastre lungi facute mai dinainte.
2) Ungerea divina in timpul predicii.Nimic nu hraneste mai bine pe un
ascultator decat cuvantul uns al unui predic.Trebuie facuta deosebire intre ungere
si zelul (ravna) predicatorului.

Ungerea divina este o parte cereasca ce picura roua sfanta peste vorbirea
predicatorului.Este darul lui Dzeu ce da cuvintelor ascutime si putere ce misca si
cele mai impietrite inimi.Este pecetea lui Dzeu peste vorbirea predicatorului.Este
mana lui Dzeu peste predic si ascultatori.
De aceea se recomanda predicatorului sa vina la amvon dupa o proaspata intalnire
cu D. in camaruta.Rolul unei treziri in biserica, rezultatele binecuvantate in viata
unui predicator sunt rezultatele unor rugaciuni necurmate duse ani de-a randul.

Lectia nr 27
Cateva criterii de apreciere a predicii
1) Daca a avut introducere
2) Tratare: - daca a prezentat ideile principale
- daca a avut pilde si aplicatii practice
3) Daca a avut incheiere
4) Pozitia trupului
5) Gesticulatia
6) Privirea
7) Vocabularul
8) Legatura cu ascultatorii
9) Legatura cu Domnu

Lectia nr 28
 Predica sub ungerea Duhului Sfant
Este aceea predica in care prezenta D. Sf. ii simtita atat de predicator, cat si prin
efectul asupra ascultatorilor.
In ceea ce priveste “ungerea”, putem spune:
- D Sf poate lumina ratiunea predic, calauzindui-l la pregatirea si expunerea
predicii
- Un grad mai avansat al prezentei D Sf il avem in cadrul elementului
inspirativ, cand D Sf aduce in mintea predic lucruri la care nici nu s-a gandit
- Despre o deplina ungere cu D Sf putem vbi la elementul profetic in care
putem sesiza o adevarata prezenta a darului profetic.Prin predica sub
ungerea D Sf intelegem in general cat este de autorizata predica, cat este de
insotita de putere, si de efectul care-l are asupra bisericii.

Prezenta D Sf la serviciul divin declanseaza un duh de rugaciune. D Sf

declanseaza cainta si o puternica trezire spirituala.

Lectia nr 28
Combaterea monotoniei predicii
Monotonia predicii poate fi considerata ca un pacat, deoarece ea face predica
neinteresanta.Predicatorul trebuie sa urmareasca ca tot ce spune el sa fie primit
cu mult interes.
Pt a crea o situatie de-a fi ascultat cu interes trebuie sa schimbam din cand in
cand tematica predicilor (chemare, invatatura, doctrinale), metodele ce le
folosim, accentul cel punem pe anumite probleme, intocmai ca un agricultor
care recurge la recolta culturilor.

Sa retinem cateva recomandari:

1) Adaptarea predicii la sezon, timp, nevoi, imprejurari
2) Sa adapteze predica la toate varstele, la toate categoriile de ascultatori –
2 Cor 11: 22
3) Sa apelam la sentimentele ascultatorilor:
- Aspiratie dupa fericire – Mt 19:20
 - Curiozitati omenesti – Ioan 1:47
- Sa recurgem la sentimentul datoriei – Mt 23:23
- La sentimentul fricii – Fapte 9:4-6 ; Fapte 16:29
- La dragoste – 2 Cor 5:14
- La diferite rationamente – Is 1:18 ; 1 Sam 12:7

Putem prezenta subiecte care sa trezeasca curiozitati:

- Curiozitatile ingerilor – 1 Petru 1:12
- Pescuind in partea gresita a corabiei – Ioan 21:6
4) Sa prezinte cat mai variate tipuri si metode omiletice
5) Sa prezinte subiecte din toata Biblia
6) Sa ne ferim de a imita pe altii

Lectia nr 30
Schita biografica, necrologul, panegiricul
Cu prilejul predicii de inmormantare la unii credinciosi care s-au remarcat
prin anumite activitati, se poate face si o scurta prezentare a vietii lor.
Schita biografica
- Locul si data nasterii
- Momentul intoarcerii la D-l
- Familia
- Alte aspecte considerate demne de remarcat

Necrologul
Necros – mort; logos – cuvant
Necrologul este vorbirea care se tine cu ocazia inmormantarii anumitor
personalitati a Bisericii, in care se evoca figura si realizarile celui disparut.
Necrologul cuprinde o schita biografica mai amplificata, prin care se
elogiaza faptele si calitatile celui disparut.

Panegiricul
 In lb greaca inseamna adunarea intregului popor, pt a o comemora festiva, pt
cinstirea publica a cuiva, pt comemorarea unui eveniment.El se deosebeste de
necrolog.
Necrologul se rosteste cu o voce tanguitoare sau mangaietoare.Panegiricul
este mai sobru si urmareste cinstirea faptelor decedatului, comemorandu-l si
dandu-l exemplu demn de urmat.
Pt a intocmi un panegiric trebuie sa stim ce sentimente sa trezim in sufletul
ascultatorilor si sa stim ce idei sa alegem.
David in Psalmi are multe panegirice prin care proslaveste anumite izbanzi
din trecutul poporului Israel.Mai pot fi incadrate aici si vorbirile care nu au
caracter de evanghelizare facute cu ocazia evenimentelor biblice: nasterea
D.I.,Pasti, Rusalii.
Stilul acestor panegirice trebuie sa fie solemn, pompos, si sarbatoresc.

Lectia nr 31
Primejdiile predicatorului
Cei mai buni crestini au avut eclipsele lor si momentele lor de
incercare.Primejdiile pandesc si pe cei mai buni credinciosi.

1) Pot pierde orientarea Bibliei, lasandu-se luati de curentii lumii si

modernismului.
2) Ei pot pierde pasiunea pt activitate (Rom 12:11). Ei trebuie sa fie foarte
sentimentali. Sa simta nevoia castigarii sufletelor si a ridicarii celor slabi in
credinta.
Exista cateva “vulpi mici” ale amvonului
- Pierderea contactului cu sanctuarul rugaciunii si a citirea zilnica a Bibliei
- Pierderea legaturii cu atelierul studiului permanent
- Devin foarte sensibili daca li se fac de cunoscut greselile si defectele
- Aspira spre ceace nu sunt chemati.Poate vor sa fie si ei un al doilea
Savonarola, in ce priveste spiritul predicii
- Poate vor sa fie un al doilea Petru,a carui umbra sa produca vindec
bolnavilor
Descurajarile predicatorului
Exista “vulpi mici” care strica viile si “musculite” care acresc untdelemnul
negustorului.Acestea pot aparea si in viata predicatorului sub mai multe forme:
- Predicatorul vrea sa vada fenomene vizibile in urma predicii lui, si, daca nu
vede se descurajeaza
- Uneori are impresia ca predica f. bine si asteapta laude, si in realitate nu
mertita
- Alteori are impresia ca a predicat foarte slab dar in realitate vorbirea sa e f.
interesanta
- Se lasa influentat de laude si aprecieri
- Se lasa antrenat in simpatii feminine

Lectia nr 32
Criterii de apreciere a predicilor
Dupa:
- Continut (fond)
- Prezentare (expunere)
Aprecierea continutului
1) Daca a reusit sa faca o introducere ca sa trezeasca atentia ascultatorilor.
2) Daca au putut fi remarcate ideile principale, secundare si subidei
3) Daca a folosit just si a exploatat pildele prezentate
4) Daca a facut aplicatii practice, pt traducerea in viata a celor predicate
5) Daca la incheiere a reusit sa faca o scurta recapitulare a ideilor principale
6) Daca a reusit sa apeleze la sentimente si sa atinga punctu culminant, pt a
determina induplecarea vointei

Aprecierea expunerii
1) Pozitia predic, a trupului
2) Gesticulatia, daca a fost adecvata, daca nu a fost exagerata
3) Infatisarea hainelor, pantofii, parul, camasa, batistele
4) Vorbirea, daca a realizat contactul cu masa auditoriului, ca sa fie ascultat cu
interes
 5) Vocea, daca nu a fost stridenta sau prea moale, monotona, in soapta, prea
repede, prea rar. Daca a facut pauze, sublinieri.
6) Vocabularul, cuvintele, intonatia, accentuarea. Vorbirea sa fie naturala

Cand are predicatorul examen

1. Cand sta pe banca si nu-l pune la predica
2. Cand predica si nu I se deschide usa de cuvant
3. Cand predica si I se da un har deosebite
4. Cand vorbeste lung si fara har si plictiseste adunarea
5. Cand are indemnul sa vorbeasca de mustrate
6. Cand are de facut un sacrificiu mai mare pt slujba: noroi, ploi
7. Cand a fost impins de Duhul la o adunare si nu s-a dus
8. Cand predica povesti

Aprecierea predicii

1. Citirea textului FB B SUF SLAB

2. Introducere
I (atentie)
CONTINUT 3. Explicare
4. Argumentare
5. Tratare
6. Aplicare
7. Impresionare
8. Incheiere

1. Voce (volum,
claritate)
II 2. Articulare
EXPUNERE (accent)
3. Limbaj (lb
romana)
4. Altele
 III 1. Imbracaminte
PREZENTA 2. Gesturi
PREDIC. LA 3. Privirea
AMVON

1. Contact cu
IV ALTE ascultatorii
APRECIERI 2. Prestanta
(personalitatea)

Lectia nr 33
Predici avand subiect pilde din Biblie
Atunci cand folosim la predica texte din pilde, trebuie sa tinem cont ca ele
pot reprezenta simboluri si tipuri.
Prin simbol intelegem ca pilda se bazeaza pe un fapt asemanator cu o
realitate luata din natura si ca exista o corespondenta intre faptele prezentate si
realitatea inconjuratoare.
Astfel ca lucrurile prezentate vizibil simbolizeaza lucrurile invizibile.Prin
lucrurile pamantesti sunt simbolizate lucruri ceresti, lucrurile fizice reprezinta
lucrurile spirituale.
Ex: semanatul – seceratul – pescuitul (sunt fapte pamantesti cu semnificatie
spirituala)
Tipurile din pilda nu mai au o semnificatie simbolica, ci reprezinta exemple
directe de urmat.
Ex: bunul samaritean (Luca 10:30-37) ; bogatul nebun (Lc 12) ; fariseul si
vamesul (Lc 11).
Astfel in pildele cu ex tipice nu mai avem imagini simbolice, ci ex directe de
urmat.
IN V.T. : - pilda simbolica – Is 5 “Via Dlui”
- pilda tipica – pilda cu mielusica
Nu este recomandat ca pildele sa fie transformate in studii biblice, pt k
majoritatea prezinta un singur adevar, amanuntele nefiind semnificative.
La o pilda trebuie sa tinem cont de:
1) De ce a spus D.I. pilda?
2) Cand a spus-o?
3) Unde a spus-o?
4) In ce imprejurare?
5) Care a fost intelesul dat de D.I. pildei?