Sunteți pe pagina 1din 62

ISTORIA DREPTULUI ROMANESC

ORGANIZAREA SOCIALA A GETO-DACILOR


IN EPOCA PRESTATALA
Geto-dacii fac parte din grupu etnic a tracior! "erodot # $ce %ai nu%ero& dupa ce a in'ior( ! Ei au patrun& in
teritoriu de acu% a tarii noa&tre in Neoiticu tar'iu) in cadru proce&uui de indoeuropeni'are a &patiuui Carpato-
Dunareano- Pontic! Ei au creat o &traucita ci*ii'atie a +ron'uui pe un intin& area geografic i%itat a N de 'ona
pripetuui) a S de M Egee) a E de gurie ,uguui &i a - de Dunarea Panonica!
In cadru nea%uui tracic &-au cri&tai'at geto-dacii care &unt creatorii &i purtatorii epocii fieruui a noi &i &unt ce %ai
i%portant nea% tracic din punct de *edere a ci*ii'atiei %ateriae &i &pirituae) cat &i din per&pecti*a organi'arii poitice
pe care ei -au atin&!
Proce&u de cri&tai'are a geto-dacior ca grup etnic di&tinct &-a de&fa&urat pe un teritoriu i%itat a N de C Padura&) a
S de Mtii En'i) a E de Ni&tru &i a - de Ti&a! Re'uta ca geto- dacii &unt auto.toni pe ace&te tinuturi! Pre'enta &tatornica
pe teritoriu tarii noa&tre e %entinuta din &ec -I i!"r! I'*oaree atine ii denu%e&c daci /tri+urie intracarpatice0) iar cee
grece&ti) geti /tri+uri e1tracarpatice0! Denu%irie nu au o conotatie etnica) ci pur teritoriaa! A&a cu% arata Stra+on in
$Geografia() getii &i dacii *or+eau aceea&i i%+a &i con&tituiau acea&i popor!
I&toria antica ne-a tran&%i& infor%atii i%portante pri*ind %odu de *iata) de'*otarea econo%ica &i &i&te%u de
reai'are a conducerii &ociae! Datee &e co%petea'a cu cee e1tra&e din in*e&tigatiie ar.eoogice &i intrege&c i%aginea
organi'arii &ocietatii geto-dace in Epoca Pre&tataa!
Cee %ai i%portante %arturii &unt2
"erodot in Cartea I- a I&toriior 3 e1peditia Regeui per&an Dariu& din 456 i!"r!i%potri*a &citior din &tepee nord-
pontice! Toate tri+urie trace &-au &upu& ui cu e1ceptie geto-dacii care au opu& o puternica re'i&tenta) fiind in*in&i in cee
din ur%a cu toate ca erau ceio %ai *ite7i &i %ai drepti dintre traci!
Tucidide in $Ra'+oiu peopone&iac( 3 uniunea de tri+uri geto-dace a odri'ior din Do+rogea condu&e in &ec - i!"r!
de Sitace& &i Seut.e&! E arata ca getii &i ceeate popoare de aici &unt *ecini cu &citii) au aceea&i ar%e &i aceea&i
o+iceiuri!
Po%peiu& Trogu& 3 uniunea getior dunareni condu&i de un Re1 "ri&tianoru% care in &ec I- a 7ucat un ro i%portant
in confictu dintre 8iip II regee Macedoniei &i Atea&) capatenie &cita!
Stra+on &i Arian 3 de&criu cu u1 de a%nunte e1peditia din 994 a ui Ae1andru Macedon i%potri*a getior de a N
Dunarii cand regee a cucerit &i o cetate a getior uand o +ogata prada de ra'+oi!
:urtiu& Rufu& in $I&toria Ae1andriei( 3 reatea'a infrangera ar%atei %acedonene condu&a de Zop;rion care in 9<=
i!"r! e&te infrant de getii de a gurie Dunarii!
Diodor &i Poianu& &i Pau&aria& 3 reatea'a confictu din <>< i!"r! dintre diadocu L;&i%a. &i capetenia unei uniuni
de tri+uri gete Dro%ic.aite& care &-a ter%inat cu *ictoria ui Dro%ic.aite&!
Iu&tiniu& 3 reatea'a confictu regeui Orce& cu +a&tarnii &i pedeap&a data de ace&ta &odatior &ai in*in&i!
Te1tee in&criptionatede a "i&tria %entionea'a nu%ee a < regi geti Za%odegi?o& &i Re%a1o& care in &ecou III i!"r!
i&i e1ercita autoritatea a&upra cetatior grece&ti de pe tar%u Pontuui Eu1in!
Po%peiu& Tro+u& 3 cre&terea puterii dacior in Tran&i*ania &u+ Ro+o+o&te&! $incre%enta dacoru% per Ru+o+o&te%
rege(
Concu'ie &unt2
-geto-dacii erau o popuatie &edentara care &e ocupau cu agricutura) di&puneau de cetati intarite) ar%ate puternice)
+ine ec.ipate
-geto-dacii au de'*otat o &traucita ci*ii'atie a fieruui in &pecia in cadru ceei de a II-a *ar&te Laten -de'*otarea
puternica a %e&te&uguui) a productiei &i a &c.i%+uui de %arfuri!
-pe panu for%eor de conducere a *ietii &ociae) pre'inta caracteri&ticie &oc gentiice a7un&a a uti%u ni*e a
decaderii &ae-de%ocratie %iitara a tri+urior &i uniunii de tri+uri!
In ace&t &i&te% de organi'are a &ocietatii atri+utiie &unt e1ercitate de Adunarea Poporuui /toti +ar+atii capa+ii &a
poarte ar%e0! Adunarea ia cee %ai i%portante deci'ii pentru *iata co%unitatii pentru ? functiona regua2 cine i&i ri&ca
*iata in upta tre+uie &a decida!
Regii %entionati in reatarie antice nu &unt *erita+ii &efi de &tat) ci &i%pi conducatori %iitari) nu%iti &i re*ocati de
Adunarea Poporuui care e &ta+ie&te atri+utiie! Se %anife&ta tot %ai pregnant tendinta ace&tor &efi %iitari de a-&i
con&oida po'itia) de a tran&%ite cu titu ereditar! Acea&ta tendinta %arc.ea'a tran'itia de a &ocietatea gentiica- tri+aa a
&tat!
NORMELE DE CONDUITA ALE GETO-DACILOR
In Epoca Pre&tataa) reatiie &ociae in cadru &ocietatii geto- dace erau rege%entate prin nor%e de conduita fara
caracter 7uridic care erau re&pectate &i apicate de +una *oie pt ca repre'inta intere&ee tuturor) nor%e cu un pronuntat
caracter reigio&! Unee o+iceiuri au &upre*ietuit &i in &ocietatea feudaa ceea ce repre'inta o do*ada inconte&ta+ia a
continuitatii poporuui ro%an pe ace&t teritoriu!
"erodot # fii puteau cere &i o+tine de a parinti dei%itarea partii care i &e cu*enea din proprietatea co%una! Re'uta ca
in&titutia proprietatii pri*ate era in pin proce& de for%are!
8urtu repre'enta o atingere foarta gra*a a nor%eor de con*ietuire &ociaa!
Pentru inc.eierea con*entiior &e foo&ea 7ura%antu &i un ritua f a&e%anator cu infratirea din e*u Mediu!
@ura%antu pe 'eitatie din te%pu pe care tre+uia &a- faca &u7itorii regeui! Daca regee &e i%+one*ea) unu din &u7itori
7ura&e &tra%+! Pentru identificarea ui erau de&e%nati 9 g.icitori pt a arata cine era acea &i daca e nega &e aduceau =
g.icitori! Daca dadeau aceea&i &outie) ce in cau'a era conda%nat a %oarte) in ca' contrar pedeap&a &e apica pri%ior 9
g.icitori! Procedura a%inte&te de pro+a cu 7urator!
De&pre ca&atorie A Menandru referindu-&e a Epoca +ron'uui A unee tri+uri drace cuno&teau poiga%ia! "oratiu arata ca
geto- dacii erau %onoga%i &i pa'eau cu &ta&nicie ace&t ucru! Catre &f Co%unei pri%iti*e fe%eie erau inferioare
+ar+atuui! Do*ada era pedeap&a apicata de oroe& &odatior &ai A $&a faca &u7+a fe%eior or) &u7+e care %ai inainte or
i &e faceau(!
Ace&te regui erau re&pectate fire&c &i nu prin con&trangere! Agatar&ii /aceea&i o+iceiuri ca &i dacii0 for%uau reguie in
*er&uri &i e in*atau cantandu-e! @u&tiniu& arata ca &citii re&pecta dreptatea in c.ip fire&c &i nu prin egi) iar "erodot) inca
din &ec -I getii erau cei %ai drepti dintre traci!
8ORMAREA STATULUI GETO- DAC
Potri*it egior diaectice .egoiene &atu de de%ocratia %iitara a &tat e re'utatu unor acu%uari cantitati*e care &-
au %anife&tat printr-o &erie de %anife&tari econo%ice &i &ociae pe care e-a cuno&cut &ocietatea geto- daca!
Pe pan econo%ic) progre&ee au du& a cre&terea productei &i a &c.i%+uui de %arfuri) a de'*otarea co%ertuui) geto-
dacii incepand &a +ata %onede proprii) ce circuau parae cu denarii ro%ani &i tetradra.%ee %acedoneni!
Pe pan &ocia) &e re%arca o adancire a di&crepantei dintre +ogati &i &araci) iu&trata pe pan ar.eoogic prin
de&coperirea unor %or%inte +ogate care con&tra&tau cu %or%intee &aracacioa&e ae %arii %a7oritai ae popuatiei!
Aparitia ceor < ca&e reca%a crearea &tatuui ca un in&tru%ent de&tinat &a a&igure &upre%atia ca&ei do%inante! Sunt
intrunite cee < criterii pe +a'a carora di&tinge% intre &ocietatea gentiica &i &ocietatea &tataa2 criteriu &tratificarii &ociae
&i ce teritoria /apartenenta indi*iduui a co%unitate &e reai'ea'a in functie de teritoriu ocuit0!
8or%area &tatuui a fo&t fa*ori'ata de factori e1terni2
-&a+irea puterii cetior &i iirior ca ur%are a confruntarior cu ro%anii!
-e1pan&iunea ro%ana care a du& a tran&for%area Greciei &i Macedoniei in pro*incii ro%ane &i &ta+iirea granitei
I%periuui Ro%an pe inia Dunarii!
Statu geto-dac &-a for%at in cur&u indeungatei do%nii a regeui ,ure+i&ta) de&pre care i&toricu Sta+on arata ca pu&
capat ra'+oaieor care ii di*i'au &i &a+eau pe dacii! E i-a facut pe ace&tia &a-i a&cute poruncie &i a creat &tatu de care &e
te%eau toti *ecinii incu&i* ro%anii!
Pe anga refor%a poitica) e a intreprin& &i o refor%a reigioa&a cu a7utoru ui Deceneu A unificarea tri+urior &i
uniunior tri+urior intr-un &i&te% poitei&t unic! Prin refor%a ad%ini&trati*a) e a %utat centru de putere din C Munteniei
in interioru arcuui carpatic in 'ona %untior Ora&tie) unde a &ta+iit capitaa Sar%i&egetu&a) incon7urata de un &i&te% de
protectie!
In afara de afir%atiie ui Sta+on &-a ga&it &i in&criptia ui Aponion ga&ita a %or%antu ace&tuia2 ,ure+i&ta e ce %ai
%are dintre regii traci!
ORGANIZAREA STATULUI GETO- DAC
Organee centrae2
Puterea &upre%a 3 regee ca *arf a ari&ocratiei &ca*agi&te! Regaiatatea tinde &a de*ina ereditara) atat ,ure+i&ta) cat &i
Dece+a erau fii de regi) in&a o particuaritatea a &ucce&iunii a tron e&te ca au *ocatie &ucce&oraa &i fratii regeui precu%
&i %aree preot!
Maree Preot 3 un *ice- rege a carui putere reigioa&a co%petea'a puterea aica a regeui! Iordane& &i Diocrate& afir%a
ca %arii preoti a*eau o putere aproape regaa! Rou f i%portant &e e1pica prin faptu ca ari&tocratia &i regii e%ana egi!
Legie &unt de origine &orginaa) de aceea preotiior e re*enea interpretarea *ointei di*ine) a&tfe incat ei a*eau
principaee atri+utii 7udecatore&ti! E are 7udecatoru &upre%! Ei au repre'entat principau factor prin inter%ediu carora
&-a for%at &i i%pu& &i&te%u de drept geto- dac!
Pe anga rege &i %aree preot e1i&ta &i curtea regeui2 &fetnici &i e1ecutanti ai poruncior regae! Ei &e +ucurau de
&ta+iitate in e1ercitarea atri+utiior or! Si&te%u dregatoriior era organi'at dupa %odeu &tateor eeni&tice) iar in cadru
ace&tui &i&te% e1i&ta &i o ierar.ie a&tfe incat Acornion &i Deceneu au fo&t pri%ii &fetnici ai ui ,ure+i&ta &i Re&ina& a ui
Dece+a!
Organi'area ocaa2
Inainte de cucerirea ro%ana) in Dacia erau unii %ai %ari pe&te tre+urie
iar atii in 7uru regeui erau i%partiti a +a'a cetatii! Re'uta a&tfe e1i&tenta a < categorii de dregatori) unii cu atri+utii
ad%ini&trati*e) iar atii cu atri+utii %iiatre pu&i a pa'a cetatior!
Re'uta ca teritoriu &tatuui geto- dac era i%partit in unitati ad%ini&trati* teritoriae in cadru caruia acti*itatea din
agricutura era diri7ata prin organee &paciai'ate ae &tatuui BC rou f i%portant a agricuturii in *iata econo%ica a geto-
dacior!
Principaa atri+utie a ceor pu&i %ai %ari pe&te tre+urie agricoe era de a &upra*eg.ea &i&te%u di&tri+uirii &i
redi&tri+uirii oturior de cutura prin tragere a &ort) precu% &i reparti'area produ&eor o+tinute pe oturie re&pecti*e!
E1i&tenta unei categorii di&tincte de dregatorii %iitare arata ca e1i&ta un *a&t &i&te% de aparare in centru caruia &e
afa &i&te%u %untior Ora&tie!
ESENTA SI 8ORMA STATULUI GETO-DAC
Din punct de *edere a e&entei e un &tat &ca*agi&t incepator care are particuaritati care- apropie de &tatee +a'ate pe
productia tri+utaa /a&iatic0! Pentru ca in &curta perioada de e1i&tenta a &tatuui geto-dac e nu &-a putut de&a*ar&i ca un &tat
&ca*agi&t de tip ca&ic) precu% cee grece&ti &i ce ro%an!
Stratificarea &ociaa a geto-daci a fo&t o+&er*ata de Dio Ca&u& &i Iordane& care ne-au tran&%i& &i denu%irie
categoriior &ociae2 ari&tocratia B tara+o&te&) pieatiiD oa%enii &araci B co%atii &au capuatii!
Toti cei care conduceau erau din randu tara+o&te&ior! Se practicau in unee do%enii /atifundiie ari&tocratiei0 reatii
de tip &ca*agi&t) dar fara &a atinga ni*eu ca&ic! Sca*agi&%u era de tip patriar.a) &poradic! La +a'a productiei &tatea
%unca oa%enior &araci) dar i+eri!
Aaturi de atifundiie pri*ate e1i&ta &i proprietatea co%una e1ercitata a&upra o+&tior &ate&ti! E1i&ta in &tatu geto-dac
&i un %onopo a regeui a&upra %ineor!
In pri*inta for%ei) e&te o %onar.ie cu caracter %iitar! Stra+on &e refera a &tapanirea ui ,ure+i&ta nu%ind-o i%periu!
O in&criptie din Siria nu%ea &tapanirea ui Dece+a) regat! Do%itian i-a recuno&cut ui Dece+a caitatea de rege cand i-a
acordat diade%a de rege) conducator a unui &tat cientear Ro%ei!
Caracteru %iitar nu e do*ada de pri%iti*i&%) ci e con&ecinta firea&ca a conte1tuui i&toric in care &-a for%at &i
e*ouat &tatu geto-dac afat &u+ a%enintare ro%ana!
O particuaritate a %onar.iei geto-daca e&te aternanta puterii aice &i reigioa&e in co%petenta aceea&i per&oane &au
unor per&oane diferite) tendinta e de contopire a atri+utiior aice cu cee reigioa&e! /Deceneu &i Co%o&icu& - regi &i %ari
preoti0!
DREPTUL GETO-DAC
Odata cu for%area &tatuui &e con&tituie &i dreptu in ocu cutu%eor ne7uridice a perioadei de%ocratiei %iitare!
Dreptu &-a for%at pe 9 cai2
o parte a *ec.ior cutu%e anterioare for%arii &tatuui) cee utie &i con*ena+ie ca&ei do%inante au fo&t &anctionate
de*enind o+iceiuri 7uridice!
in nou conte1t econo%ico-&ocia %arcat de e1i&tenta &tatuui prin co%porta%ente &i deprinderi repetate &e for%ea'a &i
&unt &anctionate noi o+iceiuri 7uridice!
pe anga dreptu ne&cri&) &e ea+orea'a &i un &i&te% de egi care nu ne-au par*enit pe cae directa) ci de a i&toricii antici!
Stra+on &i Organe& afir%a ca egie in epoca ui ,ure+i&ta) care pretindea ca i-au fo&t in&pirate de 'ei ) &unt tran&%i&e din
generatie in generatie pana in &ecou -I i! "r!
Nu &-a reai'at o codificare a egior) ci &-au introdu& noi nor%e de drept! A&a cu% arata autorii) egie contin porunci
ae egior! In&titutie 7uridice rege%entate de dreptu geto-dac nu &unt cuno&cute in a%anunte! Le pute% recon&titui in
inii generae pe +a'a unor i'*oare i&torice indirecte &i pe +a'a ur%eor pe care ace&tea in&titutii e-au a&at a&upra unor
figuri 7uridice de %ai tar'iu!
INSTITUTIA PROPRIETATII
Cea %ai i%portanta in&titutie geto-daca a cuno&cut doua for%e2
proprietatea pri*ata A a &tapanior de &ca*i
proprietatea co%una /de*a%a&a0 A a o+&tior &ate&ti!
In pri*inta proprietatii pri*ate) acea&ta e ate&tata de :ripton2 $in &tatu geto-dac e1i&ta %ari proprietari de pa%anturi &i
*ite() precu% &i o &erie de i'*oare care ate&ta ca *an'area &ca*ior geto-daci era o practica frec*enta pe pietee de &ca*i
ae I%periuui Ro%an! De aici re'uta ca o+iectu proprietatii pri*ate i con&tituie pa%antu) *itee &i &ca*ii) iar tituarii
erau tara+o&te&ii /ari&tocratia geto-daca0!
In ceea ce pri*e&te proprietatea co%una) e1i&tenta &i fi'iono%ia ace&teia au putut fi recon&tituite pe +a'a unor *er&uri
din odee ui "oratiu2
$,ine-i &citior cei din ca%p
Care au din &tra%o&i caree drept &aa&)
Getii a&prii au traiu +un
Roata dand +e&ug gia cea fara de .ac)
Strang recotee o+&te&ti cu &arg)
Iar pe ogor nu-I %ai prin'i anu de cu% &-a du&
Sortii-i fac egai in drept
Trea+a &-a i&pra*it)
Atu &a *ina in oc!(
Din e1a%inarea *er&urior re'uta ca pa%antu o+&tei nu era i%partit) ci &e afa in proprietatea co%una- de*a%a&a a
%e%+rior ace&tora ca de atfe &i recotee &tran&e de pe ace&te terenuri! Cuti*area &e facea confor% &i&te%uui
a&oa%entuui +iena! Pa%antu o+&tei era i%partit in oturi de cutura) atri+uite %e%+rior o+&tei in foo&inta indi*iduaa
prin tragere a &ort pe ter%en de 5 an! In anu ur%ator ace&te oturi erau redi&tri+uite fa%iiior din o+&te prin acea&i
&i&te% a tragerii a &ort!
INSTITUTIA CASATORIEI
Autorii antici ne ofera infor%atii pretioa&e2
"erodot 3 a traci) ca&atoria &e reai'a prin cu%pararea *iitoarei &otii de
a parintii ace&teia!
3in cadru fa%iiei) &otia &e afa in &ituatie de inferioritate fata de +ar+at) fapt ate&tat &i de poetu O*idiu2 $&otia geto-daca
tre+uia &a indepinea&ca cee %ai gree %unci in go&podarie!
"oratiu in odee &ae 3 ,anda-i &oata de-a doua
A*and gri7a pruncior %ici fara de %a%a a7un&i!
Ze&trea-i nu- face ro+ pe &ot)
Caci *irtutea e 'e&trea ei!
Iu+itoare-i de &ot poftee-nfranand
Cri%a-i patu ce pargarit
8apta are ca pret %oartea din %o&-&tra%o&!
Din anai'a *er&urior re'uta ca geto-dacii erau %onoga%i &i pa'eau ace&t ucru cu &tra&nicie! Ei cuno&teau &i
in&titutia dotei) nu%ita 'e&tre) ter%en care &-a pa&trat in *oca+uaru 7uridic a i%+ii ro%ane &i care e de origine daca!
Aduteru era pedep&it cu %oartea &i in raportu dintre &oti) pe pri%u pan era *irtutea fe%eii &i nu +unurie care acatuiau
'e&trea ace&teia!
In ca'u dreptuui pena) principaee in&titutii *i'au apararea &tatuui &i a proprietatii pri*ate! In ceea ce pri*e&te
dreptu proce&ua) atri+utiie reai'arii 7u&titiei au fo&t preuate de organee &peciai'ate ae &tatuuiD in anu%ite &ituatii cu%
ar fi in ca' de *ata%are corporaa) &e apica *ec.iu &i&te% a ra'+unarii &angeui!
Organi'area actuui de 7udecata era una din preocuparie generae ae &tatuui geto-dac! Iordane& afir%a ca regee
Co%o&icu& &e ocupa de organi'area &i 7udecata proce&eor) fiind 7udecator &upre%! Co%o&icu& era &i %are preot) fapt ce i-
a facut pe unii autori &a afir%e ca e era 7udecatoru &upre% nu in *irtutea caitatii &ae de rege) ci in *irtutea caitatii de
%are preot!
Poetu O*idiu ne arata ca geto-dacii foo&eau pe &cara arga dueu 7udiciar ca %i7oc de tran&are a itigiior!
In ca'u dreptuui internationa) i'*oaree antice de&criu rou i%portant pe care preotii geto-daci i 7ucau in cadru
procedurior de inc.eiere a tratateor dintre &tatu geto-dac &i ceeate &tate) in &en&u oficierii unor cere%onii
a&e%anatoare cu cea a infaptuita de preotii cutuui pagan ro%an!
ORGANIZAREA DACIEI CA PRO-INCIE ROMANA
Cu toate ca) in ur%a ra'+oaieor daco-ro%ane) ar%atee ro%ane au cucerit cea %ai %are parte a teritoriuui geto-dac)
au ra%a& in continuare 'one neocupate de trupee ro%ane &i ocuite de dacii i+eri2 N Modo*ei) Cri&ana) Mara%ure&!
Nu tot teritoriu cucerit a for%at din punct de *edere ad%ini&trati* pro*incia Dacia pt ca unee teritorii au fo&t incu&e
ad%ini&trati* in pro*incia Moe&ia Inferioara2 Muntenia) cotu SE a Tran&i*aniei /'ona dintre Ot &i Carpati0) S
Modo*ei!
De-a ungu ocupatiei ro%ane Dacia a fo&t organi'ata in %ai %ute etape2
5E= A 55F /%oartea ui Traian0 A organi'area ca o pro*incie unitara cuprin'and Tran&i*ania fara cotu SE) ,anatu &i
Otenia!
55F A 5<6 /do%nia ui "adrian0 - au a*ut oc %ai %ute organi'ari2
i%paratu "adrian a a+andonat S Modo*ei &i cea %ai %are parte a ca%piei %untene pt ca erau greu de aparat &i a i%partit
pro*incia Dacia in Dacia Superioara /Tran&i*ania fara cotu SE &i ,antu0 &i Dacia Inferioara /Otenia &i cotu SE0
in 5<6) din ratiuni de ordin %iitar) &e crea'a o noua pro*incie a N de Arie& &i Mure&u Superior) Dacia Poroi&&en&i&!
c0 5=G A 5=> /do%nia ui Marc Aureiu0A &e reai'ea'a uti%a organi'are a Daciei
Dacia Superioara &i Dacia Inferioara &unt contopite &i for%ea'a Dacia Apuen&i& din care) %ai apoi) &e de&prinde ,anatu
/dupa ati autori Otenia0) for%andu-&e Dacia Ma*en&i&!
Dacia Poroi&&en&i& e&te %entinuta in *ec.ie &ae granite!
In %o%entu retragerii aureiene e1i&tau Dacia Apuen&i&) Dacia Poroi&en&i& &i Dacia Ma*en&i&!
ORGANELE CENTRALE ALE PRO-INCIEI DACIA
Spre deo&e+ire de ate pro*incii) Dacia e&te pro*incie i%periaa condu&a de i%parat prin inter%ediu unui repre'entant
a &au) un gu*ernator a pro*inciei) nu%it egatu augu&ti& pro praetore! E e&te recrutat din %e%+rii ordinuui &enatoria &i
e de rang con&uar /e fo&t con&u a Ro%a0! I%periu%u &au ii da dreptu &a conduca %ai %ute egiuni! Re&edinta &i
capitaa pro*inciei &e afau a Coonia Upia Traiana Augu&ta Dacia Sar%i&egetu&a! Ace&t egat i%peria e1ercita puterea
&upre%a pe pan ad%ini&trati*) %iitar &i 7udiciar!
Situatia &e %entine dupa pri%a reorgani'are in Dacia Superioara) cu %entiunea ca egatu i%peria e&te recrutat dintre
%e%+rii ordinuui &enatoria) dar nu %ai are rang con&uar) ci pretorian! E nu are dreptu de co%anda decat a unei &ingure
egiuni) &i anu%e) Legiunea a 59-a Ger%ina care i&i a*ea &ediu in ca&tru de a Appuu%) tot acoo afandu-&e &i re&edinta!
Capitaa pro*inciei ra%ane a Coonia Upia Traiana!
In Dacia Inferioara) acea&ta fiind o pro*incie de rang inferior) conducerea e&te e1ercitata de un procurator pre'idia)
procurati augu&ti /pre&e&0! E e recrutat dintre %e%+rii ordinuui ec*e&tru /ca*aer0! Capitaa ace&tei pro*incii &i re&edinta
&unt a Dro+eta!
Aceea&i &ituatie e1i&ta &i in Dacia Poroi&&en&i&) capitaa &i re&edinta fiind a Napoca! In&a) din con&iderente %iitare)
Legiunea a 4-a Macedonica care &tationa in Moe&ia Inferioara e&te tran&ferata din Do+rogea) in %aree ca&tru de a Potai&a
din Dacia Poroi&en&i& &i) din ace&t %o%ent) conducerea ace&tei pro*incii a fo&t incredintata co%andantuui Legiunii a 4-
a!
Dupa reorgani'area ui Marcu& Aureiu&) conducatoru pro*inciei Daciei Apuen&i& redo+ande&te i%portanta de
odinioara! E coordonea'a din punct de *edere ad%ini&trati*) %iitar &i 7udiciar toate cee trei pro*incii Dacia) purtand
tituatura de egatu& augu&ti pro praetore daciaru% triu%! E&te recrutat dintre %e%+rii ordinuui &enatoria &i e de rang
con&uar!
Unitatea ceor 9 pro*incii e&te intarita in *re%ea ui Ae1 Se*eru& prin ridicarea Cooniei Upia Traiana a rangu de
Metropoi& a ceor 9 Dacii!
At organ de conducere a ni*e centra e Conciiu% Pro*inciae /Conciiu% Daciaru% Triu%0! A fo&t creat in *re%ea
do%niei ui Marc Aureiu &i repre'inta o adunare pro*inciaa for%ata din deegati ai ora&eor din Dacia care &e intruneau o
data pe an a Sar%i&egetu&a in paatu Augu&tarior! Me%+rii adunarii apartineau ordinuui ec*e&tru &i decurionior &i
aegeau un pre&edinte a adunarii care era &i preot a cutuui i%peria in Dacia /Sacerdo& arae augu&ti0!
Ace&t conciiu% era organ con&utati* cu atri+utii re&tran&e) care &e i%ita a di&cutarea unor pro+e%e de ordin
genera referitoare a ora&e &i pro*incii) a &u&tinerea intere&eor ocae in fata ad%ini&tratiei i%periae &i pre'entarea de
petitii i%paratuui /in care erau pre'entate a+u'urie %agi&tratior pre'identiai0!
Principaa &arcina era de a intretine cutu Ro%ei &i a I%paratuui in *iata) in &copu intaririi unitatii pro*inciei)
cre&terii ata&a%entuui &i oiaitatii pro*inciaior fata de puterea ro%ana!
ORGANIZAREA 8INANCIARA A DACIEI
Ad%ini&trerea finanteor pro*inciei re*enea unor procuratori financiari) cu &ediu a Sar%i&egetu&a) unde &e
centrai'au datee pri*ind i%po'itee &i *eniturie intregii pro*incii! Ace&t procurator era &u+ordonat egatuui i%peria)
fiind recrutat dintre %e%+rii ordinuui ec*e&tru &i a*and in &u+ordinea &a un aparat co%pu& din functionari i%periai de
rang inferior!
Atunci cand ocu gu*ernatoruui Daciei Apuen&i& era i+er) interi%atu conducerii ceor 9 Dacii era a&igurat de
procuratoru financiar a ace&tei pro*incii! In Dacia Inferioara &i Dacia Ma*en&i&) atri+utiie financiare re*eneau
procuratorior pre'idiai ai pro*inciior re&pecti*e! Pt Dacia Poroi&en&i&) in fruntea pro*inciei e&te pa&at conducatoru
Legiunii a 4-a ) iar atri+utiie financiare &unt preuate de un procurator financiar &pecia!
I%po'itee erau &ta+iite din 4 in 4 ani prin recen&a%antu +unurior &i per&oaneor efectuat de %agi&trati &peciai'ati A
du%Huirii HuinHuenate&!
I%po'itee erau2 A directe /tri+uta0 A ce financiar /&e patea &i pe cadiri0)
nu%it tri+utu% &oi &tipendiu%!
ce per&ona /i pateau &i peregrinii0)
nu%it tri+utu% capiti&!
Aindirecte /*ectigaria0 A ce de 4I pe %o&teniri &i ei+erari
de &ca*i!
A ce de 6I pe *an'ari de &ca*i!
A ce de <)4I pe cicuatia per&!
Pt inca&area ace&tor i%po'ite erau organi'ate oficii *a%ae /&tatione&0 condu&e initia de &ca*ii i%periai) apoi de
arenda&i /conductore&0) iar dupa 5=> de procuratori *a%ai recrutati dintre %e%+rii ordinuui ec*a&tru!
ORGANIZAREA ARMATEI
Pe teritoriu Daciei au &tationat %ai %ute egiuni2
Legiunea 5 Adriutri1
Legiunea 9 8a*ia 8edri1) care a &curt ti%p dupa cucerire a fo&t tran&ferata in ate pro*incii!
Legiunea 4 Macedonica) a fo&t tran&ferata din Do+rogea in Dacia Poroi&en&i&!
Legiunea 59 Ge%ina) &ingura care a &tationat in Dacia de a inceputu cuceririi ro%ane pana a retragerea aureiana!
In Dacia au %ai e1i&tat trupee au1iiare2 co.orte) aae &i deta&a%ente %i1te nu%ite nu%erii! Efecti*u tota a trupeor
&tationate era de 4E EEE &odati!
ORGANIZAREA LOCALA
In pro*incia Dacia au e1i&tat < categorii de a&e'ari2 ur+ane &i rurae!
A&e'arie ur+ane erau cooniie &i %unicipiie!
Cooniie &unt centre ro%ane puternic ro%ani'ate) ocuite de cetatenii ro%ani care &e +ucurau de penitudinea
drepturior ci*ie &i poitice! Unee coonii +eneficiau &i de iu& itaicu% /o fictiune 7uridica prin care teritoriu ace&tor
coonii era a&i%iat &ouui Itaiei) a&tfe incat) cetatenii ro%ani din cooniie re&pecti*e e1ercitau dreptu de proprietate
Huiritara) fiind &cutiti de pata i%po'ituui funciar0!
Municipiie erau a&e'ari ur+ane de rang inferior) %ai putin ro%ani'ate) in care o parte din ocuitori era acatuita din
necetateni! Statutu or 7uridic era unu inter%ediar) in&a) in epoca cuceririi Daciei) di&tinctia atat de cara a origine intre
coonii &i %unicipii incepu&e &a &e e&to%pe'e! Cu e1ceptia Cooniei Upia Traiana) ora&ee din Dacia au fo&t *ec.i a&e'ari
de geto-daci ridicate &ucce&i* a rangu de %unicipii &i unee a rangu de coonii!
Ora&ee din Dacia) ca toate ora&ee din I%periu &e +ucurau de o conducere autono%a) fiind organi'ate dupa %odeu
Ro%ei) fapt ce -a deter%inat pe Auu% Geiu% &a afir%e in ucrarea $Nocte& Atice( ca ora&ee din I%periu% repre'inta
%ici efigii ae Ro%ei!
Organu &upre% de conducere a ora&eor era Con&iiu Municipa a&e%anator Senatuui Ro%an /Senat Municipa cu%
era nu%it0! Me%+rii Senateor Municipae acatuiau ordinu decurionior! Nr decurionior din Con&iiu Municipa era
cuprin& intre 9E &i 4E) fiind &ta+iit in actu de infiintare a ora&uui in functie de nu%aru de cetateni!
Me%+rii Senatuui Municipa erau de&e%nati din 4 in 4 ani de HuinHuenae& in ur%a efectuarii recen&a%antuui! Iar pt
a putea accede a decurionat) o per&ona tre+uia &a indepine&ca 9 conditii2
&a fie cetatean ro%an ingenu
&a ai+a *ar&ta %ini%a de <4 de ani
&a ai+a o a*ere de %ini% 5EE EEE de &e&teti!
Erau preferati aceia care indepini&era %agi&traturi %unicipae &i &acerdotae!
In epoca cuceririi Daciei de catre ro%ani) ordinu decurionior a7un&e&e in I%periu a %a1i%a ui e1pan&iune poitica
&i econo%ica) fapt iu&trat de o in&criptie ga&ita a Dro+eta care nu%e&te ordinu decurionior $ordo &pendi&icu&(
Conducerea e1ecuti*a a ora&eor e&te a&igurata de %agi&tratii &uperiori denu%iti in coonii du%*irii euricundu) iar in
%unicipii) Huatro*iri iure dicundo) a*and atri+utii ad%ini&trati*e &i 7udiciare) precu% &i de ceiati %agi&trati2 ediii) care
a&igurau poitia ora&eor) apro*i'ionarea pieteor &i intretinerea cadirior &i &tra'ior &i Hue&torii) care ad%ini&trau
finantee &i +unurie ora&eor!
In &u+ordinea %agi&tratiior %unicipai &e afa un intreg aparat acatuit din functionari &i &u7+a&i %arunti denu%iti
aparitore&!
Magi&tratii &acerdotari /preotii %unicipai0 erau ae&i dintre %e%+rii ordinuui decurionior &i erau organi'ati intr-un
&i&te% ierar.ic) in frunte cu un pontife1) ae& dintre decurionii &i apoi fa%ine&) preotii 'eior principai &i augurii!
In ce de-a doiea e&aon de conducere a ora&eor &e afa ordinu augu&tarior! Ei erau recrutati dintre per&oanee care
nu a*eau acce& a decurionat) fiind ae&i pe *iata de decurioni! Principaa %i&iune era aceea de a intretine cutu Ro%ei &i
a I%paratuui in *iata) &en& in care tre+uiau &a faca donatii ora&uui pt ridicarea unor con&tructii ci*ie &i reigioa&e!
Augu&tarii &e con&tituiau intr-o a&ociatie cu &ediu a Coonia Upia Traiana unde &e afa conducatoru or Sacerdor
Arae Augu&ti care era &i pre&edintee Conciiuui ceor 9 Dacii!
La ce de-a treiea ni*e &e afau coegiie /coegia0) a&ociatii profe&ionae) reigioa&e) funerare) a*and ca &cop
intra7utorarea %e%+rior or! Coegiie profe&ionae erau organi'ate dupa %ode %iitar in decurii &i centurii) ce erau
condu&e de un prefectu& &au %agi&ter &i &e puneau &u+ protectiea unui cetattean de *a'a a ora&uui /patronu& &au
defen&u0!
A&e'arie rurae &unt2
cee organi'ate dupa %odeu auto.ton in for%a traditionaa a o+&tior &ate&ti &au teritoriae!
cee organi'ate dupa %odeu ad%ini&tratiei ro%ane2
- pagu& /p! pagi0
- *icu& /p! *ici0!
Pagu&/pagi0 &unt a&e'ari rurae a%pa&ate pe teritoriu cooniior ocuite de cetateni ro%ani /pagu& aHue A pe teritoriu
Upiei Traiana &i condu&a de un prefectu& decurion a Upiei Traiana A &i pagu& %icia0!
-icu& /*icii0 &unt a&e'ari rurae afate in afara teritoriuui cooniior ocuite de necetateni /*icu& piru&taru% condu& de
un princep&0!
Ate a&e'ari rurae2
Statione& care &unt puncte fi&cae) *a%ae) po&tae) de pa'a &i contro a%pa&ate a granita pro*inciei) dar &i in
interioru ace&tuia!
Cana+ee &unt a&e'ari pe anga ca&tree ro%ane ocuite de %e&te&ugari) negu&tori) *eterani) fa%iia &i rude ae
&odatior &i ae ator per&oane care a*eau intere&e cu trupee ro%ane!
O categorie &peciaa de a&e'ari &unt &tatiunie +aneoci%aterice2 AcHue) Ger%i&ara) Ad%edia! E1i&tau &i teritorii cu
organi'are &peciaa2 do%eniie i%periae &i patri%oniu% cae&ori&) ce cuprindeau %inee) &ainee) pa&unie &i carieree de
piatra!
Pe pri%u pan &e afau e1poatarie aurifere din 'ona Mtior apu&eni ad%ini&trate de un procurator auraru%! Ceeate
do%enii i%periae era ad%ini&trate prin procuratori i%periai) iar apoi prin arenda&i /conductore& ferariu% pa&Hui e1
&ainaru%0!
O ata categorie de teritorii erau cee aferente egiunior ro%ane utii'ate potri*it ne*oior or econo%ice!
DREPTUL DACIEI ROMANE
Dreptu in Dacia) ca de atfe in toate pro*inciie I%periuui) are un profund caracter &tatuar! E con&acra un &tatut
7uridic diferit pentru di*er&ee ca&e &i categorii &ociae!
Cetatenii ro%ani &e +ucurau in Dacia de penitudinea drepturior ci*ie &i poitice) cu e1ceptia proprietatii Huiritare pe
care nu o putea e1ercita decat cetatenii ro%ani din cooniie in*e&tite cu iu& itaicu%! Drepturie poitice erau iu& &uffragi)
iu& .onoru%) iu& %iitiae) iar cee ci*ie erau iu& co%erci) iu& conu+i &i egi& actio!
In raporturie dintre ei) cetatenii ro%ani utii'au nor%ee dreptuui ci*i) iar in raport cu necetatenii) dreptu gintior!
Latinii a*eau un &tatut 7uridic inter%ediar intre cetateni &i peregrini) +ucurandu-&e doar de o parte din drepturie ci*ie
&i poitice! A*eau iu& co%erci) uneori iu& conu+i &i egi& actio &i iu& &uffragi! Nu a*eau iu& .onoru% &i iu& %iitiae! Latinii
din Dacia erau atini ficti*i /a*eau &tatutu 7uridic a atinior cooniari) dar nu erau rude de &ange cu ro%anii0! Se
utii'ea'a ter%enu de atini in &en& 7uridic &i nu in &en& etnic!
In perioada &tapanirii ro%ane in Dacia &tatutu de atin de*eni&e o e1ceptie) apicandu-&e nu%ai unui nu%ar re&tran&
de per&oane) datorita tendintei de generai'are a cetateniei ro%ane) prin edictu ui Caraca din <5< d!"r! Latinii utii'au in
raporturie cu cetatenii ro%ani &i cu peregrinii) precu% &i in raporturie dintre ei nor%ee dreptuui gintior!
Peregrinii for%au categoria &ociaa cea %ai i%portanta din Dacia deoarece intra %area %a&a a auto.tonior daci! Ei
erau dediticii pt ca &e opu&e&era cu forta ar%eor cuceririi ro%ane! Nu &e +ucurau de dreptu or nationa anterior cuceririi
ro%ane! In raporturie cu cetatenii &i cu atinii) precu% &i in raporturie dintre ei) utii'au dreptu gintior! Peregrinii
o+i&nuiti puteau utii'a in raporturie dintre ei &i cutu%ee ocae de&e%nate prin perifra'a2 $ege& %ore&Hue
peregrinoru%(! Cutu%ee erau recuno&cute &i acceptate in %a&ura in care nu contra*eneau nor%eor de drept &i
principiior 7uridice ro%ane!
Din e1a%inarea &tatutuui 7uridic a diferiteor categorii de per&oane) re'uta ca dreptu gintior e un drept co%un
cetatenior) atinior &i peregrinior) utii'at in raporturie 7uridice dintre ace&tia! 8or%ee 7uridice +a'ate pe iu& gentiu%)
de&i diferite de cee +a'ate pe iu& ci*ie) produceau efecte 7uridice *aa+ie) c.iar daca i%perfecte in raport cu e1igentee
dreptuui ci*i!
e12 - cetatenii ro%ani &e puteau ca&atori *aa+i cu o peregrina) dar nu a*eau a&upra &otiei &i a&upra copiior nici %anu&
depin) nici patria pote&ta& depina!
- for%a &cri&a utii'ata in contractee inc.eiate intre cetateni &i peregrini &e foo&ea nu ad *aidate%) ci ad pro+atione%!
- itigiie ci*ie dintre cetateni &i peregrini erau dedu&e in fata in&tanteor ro%ane din pro*incie pe +a'a fictiunii ca
peregrinu e&te cetatean ro%an /$&i ci*i& ro%anu& e&et(0!
Iu& gentiu%) ca di*i'iune a dreptuui pri*at ro%an e %ut %ai e*ouat in raport cu dreptu ci*i) intrucat nu pre&upune
for%e &oe%ne &i ge&turi rituae &i &e inte%eia'a in principa pe ee%entu &u+iecti* a *ointei ro%ane!
In proce&u con*ietuierii ro%anior cu dacii) dreptu ci*i) dreptu gintior &i cutu%ee ocae &-au apropiat pana a
contopire dand na&tere in conditiie &pecifice ae Daciei unui &i&te% de drept nou pe care- nu%i% drept daco-ro%an! In
ace&t proce& de &inte'a 7uridica) e&te e*ident ca o infuenta co*ar&itoare o e1ercita dreptu ro%an care a fo&t &i ra%ane ce
%ai e*ouat &i&te% de drept pe care -a a*ut o%enirea!
In&a) &i nor%ee dreptuui oca au e1ercitat o infuenta a&upra dreptuui ro%an) %ai ae& in inaturarea for%ai&%uui
din actee 7uridice &i in generai'area principiuui +unei credinte!
PRINCIPALELE INSTITUTII ALE DREPTULUI APLICAT IN DACIA
INSTITUTIA PROPRIETATII
A&upra &ouui &e e1ercita proprietatea Huiritara &i proprietatea pro*inciaa!
Proprietatea Huiritara era e1ercitata de cetatenii ro%ani din cooniie care &e +ucurau de iu& itaicu%) &ou ace&tora
fiind e1cu& de a pata i%po'itu funciar!
Ceiati proprietari auto.toni &i cooni&ti e1ercitau proprietatea pro*inciaa! Terenurie cucerite intrau in ager pu+icu&!
Ee in&a erau date in foo&inta pro*inciarior care pateau un i%po'it 3 tri+utu% &oi &au &tipendi! Intrucat acea&ta
&tapanire era difici de incadrat din punct de *edere 7uridic) 7uri&con&utii ro%ani au cautat &a o definea&ca pe +a'a ideior
&i in&titutiior 7uuridice e1i&tente a acea data &i &a o incadre'e in categoriie 7uridice cuno&cute de ei) con&iderand ca
ocuitorii din pro*incii e1ercita a&upra fondurior pro*inciae fie po&e&ia) fie u'ufructu! Toti prudentii ro%ani erau de
acord ca tituarii fondurior pro*inciae puteau fi a&i%iati pana a un punct cu tituarii drepturior reae! In reaitate)
pro*inciaii e1ercitau a&upra terenurior re&pecti*e o *erita+ia proprietate) pe care doctrina %oderna a de&e%nat-o prin
proprietatea pro*incia!
Ter%enu nu e ro%an) ci e o creatie a doctrinei %oderne) a ro%ani&tior! Ne +a'a% pe faptu ca pro*inciaii o puteau
tran&%ite prin acte inter *i*o& utii'and traditiunea) o puteau gre*a cu &er*itutii &i ipoteci &i o puteau a&a %o&tenire!
Dupa %odeu u'ucapiunii din dreptu ci*i a fo&t creata o pre&criptio ongi te%pori&! Acea&ta pre&criptie &e deo&e+e&te
de u'ucapiune prin < a&pecte2
a0&u+ a&pectu ter%enior A potri*it coduui dece%*ira) u'ucapiunea e de 5 an pt
re& %o+ie& &i de < ani pt re& &oi!
- ter%enu pt pre&criptio ongi po&e&ioni& e de 5E ani
intre pre'enti &i de <E de ani intre a+&enti!
Pre'enti A aceia care ocuiau in aceea&i ci*itati&) iar apoi aceia care ocuiau in aceea&i pro*incie!
A+&enti A aceia care ocuie&c in ci*ita& diferite) uterior in pro*incii diferite!
+0&u+ a&pectu efecteor A u'ucapiunea e o pre&criptie ac.i'iti*a in &en&u ca
duce a do+andirea proprietatii a i%pinirea ter%enuui daca &i ceeate conditii ae u'ucapiunii &unt indepinite!
- precriptia ongi te%pori& e o pre&criptie e1tincti*a in
&en&u ca are ca efect re&pingerea actiunii in re*endicare a proprietatii pro*inciae de catre ce care a po&edat +unu 5E &au
<E de ani! La i%pinirea ter%enuui) po&e&oru nu de*enea proprietar) a&tfe incat) daca pierdea &tapanirea +unuui) nu-
putea re*endica!
Atunci cand di&cuta% de actiunea in re*endicare nu a*e% in *edere actio re*endicatio din dreptu ci*i) care
&anctionea'a proprietatea Huiritara) ci o actio in re% &pecia creata dupa %odeu actiunii in re*endicare &i care &e apica
fonduui pro*incia!
Dar intre u'ucapiune &i pre&criptio ongi te%pori& %ai &unt &i ate deo&e+iri! Pt precriptio ongi te%pori& nu &e cere
7u&tu titu &i +una credinta) iar acea&ta &e poate i%pini &i prin 7onctiunea po&e&iior) atat in pri*inta &ucce&oruui
uni*er&a) cat &i in pri*inta &ucce&oruui cu titu particuar!
I%paratu Con&tantin ce Mare a creat &i o pre&criptio ongi&i%i te%pori& /pre&criptia ceei %ai ungi durate0 cu ter%en
de 6E de ani) pe care I%paratu Teodo&io II in 6<6 -a redu& a 9E ani &i &e apica &i fondurior i%periae &i +unurior
,i&ericii Cre&tine! Acea&ta pre&criptio ongi&i%i te%pori& a*ea tot un caracter e1tincti*!
I%paratu @u&tinian) in cadru poiticii &ae unificatoare) incu&i* in do%eniu do%eniu dreptuui) a &upri%at
deo&e+irea dintre fondurie Itaiei &i cee pro*inciae) in &en&u ca) &i &ou Itaiei a fo&t &upu& i%po'iteor) %o%ent in care)
proprietatea pro*inciaa a di&parut! Se i%punea refor%a pt unificarea pre&criptiior core&pun'atoare ceor < for%e de
proprietate! @u&tinian a unificat u'ucapiunea cu pre&criptia ongi te%pori&) creand un &i&te%! Mo+iee &e u'ucapau printr-
o po&e&ie de 9 ani /u&u& capio0) iar i%o+iee in 5E ani intre pre'enti &i <E de ani intre a+&enti /pre&criptio ongi te%pori&0!
In a%+ee ca'uri pre&criptia era ac.i'iti*a) dar in afara ter%eneor &i po&e&iei &e cerea &i +una credinta &i 7u&tu titu!
@u&tinian a creat in 4<G d!"r!) printr-o con&titutiune un &i&te% inter%ediar potri*it caruia) daca po&e&oru nu e de +una
credinta) dar nu a intrat in po&e&ia +unuui prin %i7oace *ioente) do+ande&te proprietatea +unuui dupa trecerea a 9E de
ani! E o &inte'a intre u'ucapiune) precriptia ongi te%pori& &i precriptia ongi&i%i te%pori&!
Daca po&e&oru nu are nici 7u&tu titu) nici nu e de +una credinta &au daca a intrat in po&e&ia +unuui prin %i7oace
*ioente poate) dupa e1ercitarea unei po&e&ii de 9E ani) &a re&pinga cu &ucce& actiunea in re*endicare a proprietaruui) dar
nu *a do+andi niciodata proprietatea +unuui re&pecti*! Acea&ta e o pre&criptie e1tincti*a &i e in reaitate *ec.ea precriptie
ongi&i%i te%pori&!
8igura 7uridica a proprietatii pro*inciae a dat na&tere pe pan te.nic de rege%entare 7uridica unor atri+ute &i unor
deter%inati*e 7uridice care au putut fi utii'ate cu &ucce& uterior in *ederea con&acrarii proprietatii di*i'ate de tip feuda!
In ca'u proprietatii pro*inciae &unte% in pre'enta a < proprietati &uprapu&e2 proprietatea &upre%a a &tatuui ro%an)
care nu e &i una efecti*a) &i proprietatea efecti*a a pro*inciaior) care o recuno&c pe cea a &tatuui ro%an prin pata
tri+utuui funciar!
Locuitorii i+eri ai Daciei e1ercitau a&upra ceorate +unuri proprietatea peregrina! Acea&ta for%a a fo&t creata de
ro%ani din con&iderente de ordin econo%ic pt ca peregrini erau principaii parteneri de co%ert ai ro%anior! In&a) ei
nea*and iu& co%erci nu a*eau acce& a proprietatea Huiritara!
Proprietatea peregrina ca &i cea pro*inciara a fo&t ocrotita din punct de *edere 7uridic prin %i7oace 7uridice create
dupa %odeu ceor apica+ie proprietatii Huiritare) a&tfe actiunea in re*endicarea a fo&t acordata &i peregrinior) fie din
&upri%area din for%ua a perifra'ei $do%iniu% e1 iure Huiritiu%() fie ca o actiune ficticii cu fictiunea de cetateni ro%ani!
Actiunie furtii &i da%nii iuria dati) care &anctionau deictu de furt) re&pecti* ce a pagu+ei cau'ate pe nedrept) erau
acordate&i peregrinior) tot cu fictiunea de cetateni ro%ani!
Acea&ta for%a de proprietate a di&parut in <5< cand I%paratu Antoninu& Caracaa a generai'at cetatenia ro%ana! In
ur%a unui proce& indeungat de unificare) a+&tracti'are &i &u+iecti*i'are in epoca ui @u&tinian) a&i&ta% a o for%a unica de
proprietate) nu%ita do%iniu%
INSTITUTIA CASATORIEI
Erau ad%i&e ca&atoriie intre peregrini) ace&tia a*and acce& &i a tutea &i a adoptiunea fraterna pe +a'a careia &-a creat
in feudai&% in&titutia infratirii!
In %ateria &ucce&iunior) %o&tenirea era deferita confor% egii) prin te&ta%ent) %aterie in care peregrinii te&tau cu
precadere in for%a oraa ce a dat na&tere in feudai&% te&ta%entuui a&at) cu% &pune egea tarii cu i%+a de %oarte!
Ca o particuaritate) peregrinii a*eau te&ta%enti factio pa&i*a) in &en&u ca *eneau a &ucce&iunea cetatenior ro%ani!
In %ateria o+igatiior) Dacia ro%ana cunoa&te o rege%entare a%anuntita) deoarece epoca &tapanirii ro%ane in Dacia
coincide cu perioada de apogeu in I%periu) caracteri'ata printr-o %a1i%a e*outie a productiei &i a &c.i%+uui de %arfuri!
TA,LITELE CERATE DIN TRANSIL-ANIA
Sinte'a 7uridica daco-ro%ana) care aaturi de &inte'a etnica &i in&titutionaa con&tituie etnogene'e ro%ana) e&te
de%on&trata car printr-unu din cee %ai i%portante docu%ente ae dreptuui pri*at ro%an!
Ta+itee cerate din Tran&i*ania &e pre'inta &u+ for%a unor ta+ite din e%n de +rad egate cate 9! 8etee interioare ae
ta+iteor e1terioare &i a%+ee fete ae ta+itei interioare &unt &co+ite) &co+itura fiind acoperita cu ceara pe care &-a &cri& cu
*arfu unui &tiet! Ta+itee au fo&t de&coperite 5FG= A 5G44 a A+urnu& Maio& /Ro&ia Montana0 intr-o %ina de aur
a+andonata!
Au fo&t tradu&e &i pu+icate a -iena de %aree ro%ani&t ger%an T.eodor Mo%&en in ucrarea $Corpu& in&criptione&
atinaru%(! Pecand de a faptu ca ee &unt datate in 5=F d!"r!) epoca in care ro%anii &e afau in ra'+oi cu c*a'ii &i
%arco%anii) e a &pu& ca ocuitorii aceei a&e'ari au a&cun& in %ina actee cee %ai i%portante ae co%unitatii &i au fugit
din caea ra'+oiuui dupa care nu &-au %ai intor&! Ipote'a ui Mo%&en nu e pau'i+ia pt ca e1poatarea %ineor de aur din
Mtii Apu&eni repre'enta preocuparea e&entiaa a ad%ini&tratiei ro%ane in Dacia) de aceea e %ai u&or de pre&upu& ca
nu%ai per&oana care e-a a&cun& nu &-a %ai intor&!
Au fo&t de&coperite <4 de triptice dintre care nu%ai 56 &unt i'i+ie) re&tu afandu&e intr-o &tare de degradare! Din cee
562 6 contin contracte de *an'are) 9 contracte de %unca) < contracte de i%pru%ut) un contract de &ocietate) un contract de
depo'it) un proce& *er+a prin care &e de&fiinta o a&ociatie funerara) una care continea c.etuiei pt organi'area unui +ac.et
&i una o+igatia unei per&oane de a pati o datorie!
Din anai'a contracteor &e de&prind o &erie de concu'ii referitoare a for%a acteor) a ee%entee &i efectee or &i a
capaciatatea 7uridica a partior care e-au inc.eiat!
In contractu de i%pru%ut creditor e o fe%eie peregrina) Anduiena ui -ato) ceea ce in&ea%na o derogare de a
e1igentee dreptuui ro%an) &tiut fiind ca fe%eia &ui iuri& era con&iderata o+&tacuata din punct de *edere inteectua) fiind
pu&a &u+ tutea agnatior &ai! Si totu&i in acte fe%eia inc.eie) fara autoritati& tutore&) actu 7uridic re&pecti*) ceea ce
in&ea%na ca inc.eierea a fo&t infuentata de o cutu%a ocaa!
In at contract de i%pru%ut) o+igatia de+itoruui de a pati do+an'i &e na&te dintr-o &i%pa con*entie) ceea ce
in&ea%na o departare de a nor%ee dreptuui ro%an) pt ca do+an'ie &e percepeau in +a'a unui act &oe%n) in +a'a unei
&tipuatio u&uraru% aaturata ui %uutu% /&tip do+an'ior0 &au in +a'a unei &tipuatio &orti& e1 u&uraru% /&tip capitauui &i
a do+an'ior0!
Printr-un contract de depo'it &e reai'ea'a operatiunea 7uridica a depo'ituui nereguat /actu prin care +anc.eru &e
o+iga &a re&tituie cientuui &u%a pa&trata J o do+anda0! In Triptice) actu nu e inc.eiat ad *aiditate%) ci ad pro+atione%)
adica pt a pro+a o o+igatie na&cuta dintr-un at act!
Se re%arca faptu ca &tipuatiunea e utii'ata atat pt reai'area operatiunii 7uridice a i%pru%utuui cu do+anda) cat &i pt
con&tituirea unor garantii per&onae) de&i a *re%ea re&pecti*a) fata de &tadiu de e*outie a dreptuui ro%an) operatiunie
7uridice re&pecti*e &e reai'au prin acte &peciae!
Totu&i) in Tran&i*ania) ee &e reai'ea'a prin &tipuatiune) in *irtutea caracteruui a+&tract a ace&teia care ii confera o
functie generaa) fiind utii'ata in raporturie dintre cetateni &i peregrini) intrucat &tipuatia e &i un act de drept a gintior!
Unu din contractee de ocatiune i%+raca in for%a 7uridica ocatiunea de &er*icii) fiind in &peta un contract de %unca
prin care un %iner &e anga7ea'a &a pre&te'e &er*icii intr-o %ina! Se pre*ede in contract &i cau'a potri*it careia %ineru
accepta &a nu fie patit de proprietaru %inei pt 'iee in care nu poate ucra ca ur%are a inundarii %inei!
Pro+e%a care &e pune e aceea a &uportarii ri&cuui in contract) &i din acea&ta per&pecti*a) in dreptu ro%an *ec.i
functiona regua2 ri&cu in contract e &uportat de de+itoru o+igatiei i%po&i+i de e1ecutat! E nu *a fi patit) c.iar daca nu
pre&tea'a &er*iciie inc.iriate datorita unei i%pre7urari care nu-i e i%puta+ia!
In dreptu ro%an ca&ic acea&ta regua &e %odifica) in &en&u ca) ri&cu in contract e &uportat de conductor /proprietaru
%inei0! E tre+uie &a- patea&ca pe ocator c.iar &i pt 'iee in care ace&ta nu-&i putu&e efectua %unca ca ur%are a unei
&ituatii ce nu-i era i%puta+ia!
Si totu&i in contractu din Triptice apare acea&ta cau'a derogatorie prin care &e re*ine a &i&te%u din dreptu ro%an
*ec.i! E1i&tenta ace&tei cau'a arata ca) in Dacia) dreptu apica+i &e indepartea'a incet) dar &igur de a fi'iono%ia
dreptuui ro%an ca&ic datorita di&crepanteor de natura econo%ica intre partie contractante! One&tiore& putand i%puta
ceor u%ii cau'e defa*ora+ie pt ace&tia din ur%a!
In contractee de *an'are) for%a *an'arii e diferita de cea a dreptuui ro%an ca&ic) in &en&u ca intr-unu din actee din
Triptice a*e% o cau'a de cu%parare) o decaratie referitoare a pret &i cau'e di&tincte pt garantii! -an'area fu&e&e
infuentata de dreptu oca) &tiut fiind ca in dreptu ro%an ca&ic toate ace&te efecte i'*orau dintr-un &ingur act &i anu%e
contractu con&en&ua de *an'are
In at ca') actu e &e%nat nu nu%ai de %artori) ci &i de parti &i garanti! In dreptu ro%an actee &e ca&ifica in <
categorii2 acte redactate in for%a o+iecti*a /&e%nate nu%ai de %artori0 &i cee redactate in for%a &u+iecti*a /&e%nate
nu%ai de parti0! I%pre7urarea ca in Triptice actee &unt &e%nate &i de %artori &i de parti &i de garanti) ne arata ca ne afa%
intr-o fa'a de tran'itie de a for%a o+iecti*a a cea &u+iecti*a! Acea&ta din ur%a generai'ata in dreptu ro%an &u+
infuenta dreptuui grece&c!
O ata operatiune 7uridica de *an'are &e reai'ea'a printr-o curio'itate greu de e1picat atat prin inter%ediu
%ancipatiunii) cat &i prin inter%ediu contractuui con&en&ua de *an'are! Ceea ce co%pica &i %ai %ut ucrurie e faptu
ca nici una din conditiie %ancipatiunii nu &unt indepinite!
In iteratura de &peciaitate &unt %ai %ute opinii! Unii au &pu& ca e ade*arat ca %ancipatiunea nu-&i produce efectee)
dar *an'area &e reai'ea'a in *irtutea contactuui con&en&ua! Acea&ta afir%atie e doar o con&tatare! Atii au &pu& ca partie
din gre&eaa au utii'at ter%enu de %ancipatiune &i de fapt e *or+a de traditiune!
Ace&tea nu pot fi acceptate pt ca pri*e&c ace&t act din per&pecti*a %etafi'ica de cercetare a feno%enuui 7uridic!
Singura e1picatie *aida e cea a deter%ini&%uui de tip diaectic! A&tfe) &ti% ca in dreptu ro%an contractu con&en&ua
de *an'are nu e tran&ati* de proprietate &i generator de o+igatii! In dreptu ro%an ca&ic) a care ne raporta%) tran&feru
proprietatii &e face prin acte &peciae /%ancipatiunea0! La ceaat capat a proce&uui i&toric de e*outie in %ateria
*an'arii) con&tata% ca in Legea tarii) *an'area e con&en&uaa tran&ati*a de proprietate!
8aptu ca actu din Triptice in care contractu con&en&ua e unit cu %ancipatiunea in %od fortat &i oarecu% artificia)
ne arata ca &unte% intr-o fa'a inter%ediara de trecere de a *an'area con&en&uaa generatoare de o+igatii a *an'area
con&en&uaa tran&ati*a de proprietate!
In concu'ie) actee 7uridice continute de Triptice) prin fi'iono%ia or) &e indepartea'a de a for%ee pre&cri&e de
dreptu ro%an) dar &i de a nor%ee dreptuui dac! 8aptu ca unee regui &i principii ro%ane &unt deri*ate de a %enirea or
initiaa) capatand in Triptice functii &i finaitati noi) nu tre+uie interpretat ca pe o curio'iate i&torica) ci ca pe o %arturie
e*identa a &inte'ei 7uridice daco-ro%ane!
ORGANIZAREA O,STEI SATESTI
8iind o co%unitate de %unca) o+&tea e&te organi'ata in *ederea e1ercitarii in conditii opti%e a indeetnicirior
traditionae ae %e%+rior &ai2 agricutura &i pa&toritu! E1i&ta foarte putine do*e'i &cri&e pri*ind organi'area o+&tei &ate&ti
intre perioada retragerii aureiane &i &ec -III-IK) a&tfe incat &ta+iirea organi'arii o+&tei in acea&ta epoca &-a putut reai'a
pe +a'a %etodei retro&pecti*e2 prin &tudierea acteor &cri&e de dupa inte%eierea &tateor ro%ane&ti de &ine &tatatoare)
precu% &i cercetarea &ociaa a ni*eu o+&tior care au &upra*ietuit in epoca %oderna!
In perioada a care ne referi% o+&tea era intr-o for%a ar.aica fara diferentieri &ociae care &a cree'e &ituatii pri*iegiate
unor %e%+rii!
Organu &upre% era Adunarea Generaa a O+&tei) nu%ita tot o+&te) con*ocata prin *iu grai &i care &e tinea a ca&a
o+&tei) iar in 'iee de &ar+atoare a ,i&erica! La Adunarea generaa participau toti %e%+rii %a7ori) %a7oratu fiind &ta+iit
fie in functie de *ar&ta) fie in functie de data ca&atoriei! 8e%eie nu participau decat a acee adunari a care &e uau
.otarari in ceea ce e pri*e&te!
Adunarea generaa ua toate deci'iie pri*itoare a patri%oniu) a organi'area %uncii in co%un) a &outionare
conficteor dintre %e%+rii) a organi'area ,i&ericii &i cutuui reigio&!
In cadru adunarii &e di&tingea grupu oa%enior +uni &i +atrani co%pu& din per&oane de *a'a ae o+&tei) cu %are
e1perienta de *iata) iar ace&t &fat a oa%enior +uni &i +atrani a*ea atri+utii 7uri&dictionae2 acea 7udecata de &u+ &te7ar!
Un at organ &unt Ae&ii O+&tei) per&oane i%puternicite cu e1ercitarea unor atri+utii &peciae) denu%irie or a%intind
de cee ae dregatorior din &tatu feuda! Originea ace&tor dregatorii &e afa in organee de conducere ae o+&tei din
perioada ar.aica!
- *ornicu /da7dieru0 A &trangea contri+utiie %e%+rior o+&tei!
- po&tenicu A ce ce &e ingri7ea de ,i&erica!
- ogofatu A &tiutoru de carte care &cria actee o+&tei!
- ne%e&nicu A a*ea gri7a de gardurie tarinii) ae ca%puui de cutura!
- 7itaru A ce ce pa'ea recota!
- 7udee A era &efu %iitar a &tatuui) a*and &i atri+utiuni 7uridice!
/7ude are origine atinaD 7u'ii &ateor ro%ane&ti a*andu-&i originea in %agi&tratii cooniior &i %unicipiior ro%ane) a*and
atri+utii 7uri&dictionae A du%*irii iure dicundo &i Huatro*irii iure dicundo0!
Ae&ii o+&tei a*eau atri+utiuni &ta+iite de Adunarea generaa a o+&tei care ii nu%ea &i ii re*oca) controandu-e
acti*itatea! Ei erau i%puterniciti &a apice anu%ite &anctiuni aceora dintre %e%+rii o+&tei care nu e aduceau a
indepinire di&po'itiie! 8iind &u+ controu adunarii) ae&ii o+&tei nu-&i puteau per%anenti'a functiie &i nu e puteau
tran&%ite cu titu ereditar
O+&tea &atea&ca &au teritoriaa e&te cea %ai &i%pa for%a de organi'are pe criteriu teritoriuui) ceea ce nu e1cude
po&i+iitatea incadrarii ei in for%e de organi'are teritoriae %ai *a&te!
A&tfe) nece&itati de ordin econo%ic egate de e1poatarea unitara a unui teritoriu care ofera conditii &i%iare din punct
de *edere geografic /e1!2*aea unui rau) *er&antu unui %unte0) precu% &i nece&itatii de aparare decurgand din
configuratia teritoriuui i%punea unirea o+&tior &ate&ti intr-o uniune de o+&ti care %ai era nu%ita confederatie de o+&ti
&au o+&te de o+&ti!
Unee confedereatii au e*ouat catre for%e poitice de organi'are &ociaa dand na&tere for%atiunior pre&tatae de tip
feuda /cne'ate) *oie*odata) tari0) atee au ra%a& in aceea&i for%a de organi'are &ociaa %ut ti%p dupa inte%eierea
&tateor ro%ane&ti de &ine &tatatoare!
Confederatiie de o+&te a*eau un organ &upre%) Maree Sfat for%at din repre'entantii o+&tior co%ponente) care uau
deci'ii pri*ind intreaga confederatie! In&a) pro+e%ee interne ae fiecarei o+&ti continuau &a fie &outionate de organee
proprii ae ace&tora!
Dintre putinee do*e'i &cri&e referitoare a organi'are o+&tior &ate&ti a%inti%! Scri&oarea din &ec I- d!"r! redactata in
grece&te &i adre&ata de co%unitatea cre&tina din Dacia Gotica unei co%unitati cre&tine din Papadocia) &e refera a
pati%irie Sf Sa*a care traia intr-un &at de a N Dunarii) %entionand e1i&tenta unor &ate ae caror ocuitori &e indeetniceau
cu agricutura &i pa&toritu &i care a*eau o po'itie &oidara in cadru co%unitatior re&pecti*e! Sau opera $Strategicon( a
I%paratuui +i'antin Mauriciu care *or+e&te de&pre popuatia ro%anica de a N Dunarii) *or+itoare de i%+a atina)
organi'ata in &ate de-a ungu raurior) ai carei ocuitori &e indeetniceau cu agricutura &i cre&terea *iteor!
NORMELE DE CONDUITA IN CADRUL O,STEI SATESTI
8iind o co%unitate de %unca) o+&tea &atea&ca a creat nor%e de conduita egate de o+iectu %uncii in co%un) care
rege%entea'a proce&u %uncii in co%un) nor%e funda%entae a care &e adauga ceeate nor%e referitoare a&tatutu
per&oanei) a fa%iie) a in*oiei &i a &outionarea diferendeor dintre %e%+rii o+&tei!
Toate nor%ee i%+raca for%a o+iceiuui &au cutu%ei &i nu au un caracter 7uridic datorita de%ocrati&%uui o+&tei in
perioada &a ar.aica!
NORMELE RE8ERITOARE LA PROPRIETATE
/ne referi% a proprietate in &en& econo%ic0
Stapanirea e1ercitata de %e%+rii o+&tei i%+raca < for%e2 &tapanirea de*a%a&a &i cea per&onaa /indi*iduaa0!
A%andoua &unt for%e de apropriere a foo&intei &i nu tre+uie confundate cu proprietatea de*a%a&a &i proprietatea
pri*ata!
&tapanirea de*a%a&a A intrau padurie) pa&unie) i&a'urie) apee) iar in epoca o+&tei
ar.aice tur%ee apartinand co%unitatii) fondu de re'er*a pt
anii cu recota &a+a) %oara &atuui &i +ogatiie &u+&ouui!
- acea&ta &tapanire a&upra terenurior &i +unurior facea
i%po&i+i ca %e%+rii o+&tei &a poata in&traina .otaru &atuui
&tapanirea indi*iduaa A a +a'a ei a &tat %unca proprie depu&a de %e%+rii o+&tei pt
a%ena7area unora dintre terenurie afate in .otaru o+&tei)
terenuri care anterior &e afau in &tapanirea de*a%a&a!
Acea&ta %unca conferea terenurior re&pecti*e o *aoare
econo%ica noua ) repre'entand te%eiu&tapanirii per&onae
a&upra or!
Pri%a de&prindere din fondu de*a%a& a repre'entat-o ocu de ca&a &i gradina /go&podaria per&onaa0! Se%nu
di&tincti* a trecerii unui teren din &tapanirea de*a%a&a in cea per&onaa -a repre'entat gardu! Proce& a&e%anator a
parcur& &i ca%pu de cutura /tarina0 A terenu de&tinat agricuturii! Tarina era i%partita in oturi repati'ate fa%iiior din
o+&te prin tragere a &ort) dar nu in &i&te%u a&oa%entuui) ci o data pt totdeauna! Se nu%eau oturi %atca &au &orti) pt ca
dadeau po&i+iitatea ceor care e &tapaneau &a utii'e'e &i ceeate parti din .otaru o+&tii in de*a%a&ie cu ceiati
%e%+rii ai o+&tei!
Proce&u de trecere de a &tapanirea de*a%a&a a &tapanirea indi*iduaa a continuat in &en&u ca %e%+rii o+&tei %ai
puteau ua in foo&inta per&onaa &i ate &uprafete de teren din .otaru o+&tei /din pa&uni) paduri) fanete0 prin defri&are)
de&teenire) terenuri care erau apoi introdu&e in circuitu ogrico! Ee &e nu%eau &tapaniri ocure&ti!
Ceeate terenuri din .otaru o+&tei au ra%a& in &tapanirea de*a%a&a a %e%+rior or! O+&tea e1ercita a&upra tuturor
terenurior /&i a&upra ceor per&onae0 un drept de &upra*eg.ere &i contro care %ai tar'iu *a fi drept de proti%i&!
NORMELE RE8ERITOARE LA PROCESUL MUNCII
In acea&ta categorie intrau nor%ee de conduita care rege%entea'a2
reparti'area oturior din ca%purie de cutura catre %e%+rii o+&tei)
&ta+iirea caendaruui de acti*itati)
&ta+iirea feuui de cutura pt fiecare ot)
di&tri+uirea produ&eor o+tinute pt con&u%u per&ona &i pt fondu de re'er*a!
In pri*inta cre&terii *iteor) &e &ta+iea2
ter%enuui de pornire a tur%eor)
a ocurior de pa&unat)
a %oduui de i%partire a produ&eor tur%eor co%une!
In afara principaeor acti*itati de&fa&urate in co%un e1i&tau &i acti*itati care nu nece&itau un efort coecti*) ci o
&peciai'are) carora i &e con&acrau unii dintre %e%+rii o+&tei2 %e&te&ugurie! In pri*inta ace&tora a fo&t con&acrata regua
ca %e&terugarii &unt proprietarii %uncii or &i pe care o puteau *aorifica in cadru o+&tei &au in afara ei!
In%utirea indeetnicirior per&onae a repre'entat o pre%i&a a proce&uui de diferentiere &ociaa &i de a*ere in cadru
o+&tei!
NORME CARE REGLEMENTAU CONDITIA PERSOANELOR
Principiu funda%enta e acea a egaitatii dintre %e+rii o+&tei) decurgand din &tapanirea de*a%a&a &i din participarea
co%una a acti*iattea econo%ica!
E*identierea unora dintre %e%+rii o+&tei) a ae&ior o+&tei &e reai'a e1cu&i* pe +a'a caitatii ace&tora &i nu a*ea
criterii de natura &ociaa!
NORME RE8ERITOARE LA 8AMILIE
La ni*eu o+&tei &ate&ti functiona fa%iia %ica /parinti &i copii0) in cadru careia &e %anife&ta egaitatea in drepturi a
%e%+rior fa%iiei) +a'ata pe %unca co%una de&fa&urata in go&podarie!
Parintii e1ercitau puterea parintea&ca a&upra copiior! Intre parinti &i copii &i intre &oti e1i&ta o+igatii reciproce de
intretinere!
Ca&atoria &e inc.eia prin i+er con&i%ta%ant &i +inecu*antarea reigioa&a) iar di*ortu era ad%i& a cererea oricarui
dintre &oti) ei fiind egai in pri*inta %oti*eor de di*ort pe care e puteau in*oca!
Pe pan &ucce&ora) de&cendentii a*eau *ocatie &ucce&oraa egaa) fiind recuno&cut &i dreptu a %o&tenire a &otuui
&upra*ietuitor!
NORME RE8ERITOARE LA O,LIGATII
Me%+rii o+&tei a*eau depina capacitate de a inc.eia con*entii) fiind i+ere de for%ai&%u ro%an! -an'area) &u+
infuenta +i'antina) de*eni&e con&en&uaa) tran&ati*a de proprietate!
O ata con*entie datorita caracteruui natura a econo%iei era con*entia de &c.i%+!
NORME RE8ERITOARE LA SOLUTIONAREA CON8LICTELOR
In ceea ce pri*e&te nor%ee care rege%entea'a &outionarea conficteor dintre %e%+rii o+&tei) precu% &i ra&punderea
ace&tora pt incacarea nor%eor de conduita tre+uie preci'at ca ei ra&pundeau de faptee iicite cau'atoare de pre7udicii) iar
&outionarea conficteor &e reai'a in cadru o+&tei pe +a'a principiior2
principiu &oidaritatii rudeor
egea taionuui
&i&te%u co%po'itiunii!
8unctionau aceea&i in&tante a ni*eu o+&tei &i pt pricinie ci*ie &i pt cee penae2 Sfatu oa%enior +atrani &i 7udee!
Puteau pronunta &anctiuni i%potri*a %e%+rior care ducea a e1cuderea din o+&te!
Se cri&tai'ea'a unee pro+e funda%entae2 7ura%antu cu +ra'da &i pro+a cu 7uratori) ceea ce ate&ta continuitatea
poporuui ro%an &i a ni*e 7uri&dictiona &i in&titutiona!
APARITIA PRIMELOR 8ORMATIUNI
8EUDALE ROMANESTI
8ORMAREA STATELOR 8EUDALE ROMANESTI
Inc.eierea proce&uui etnogene'ei a du& a afir%area poporuui ro%an din punct de *edere etnic ca un popor cu o
per&onaitate proprie care a foo&it apeati*u $ro%an( pt a &e de&e%na) i'*orat din traditia cooni&tior ro%ani cat &i din
cea a auto.tonior daci) ca ocuitori ai unor teritorii care au facut cand*a parte din I%periu Ro%an!
Se%nificati* e&te &i faptu ca autorii +i'antini ii denu%eau pe ocuitorii &patiuui Carpato-Dunareano-Pontic ro%ani pt
a-I deo&e+i de popoaree +ar+are! I%paratu Ctin -II Porfirogenetu /ce na&cut in purpura!
Ceeate popoare *ecine ii de&e%nau pe ro%ani cu ter%enii de *a.i) *oo.i) oa.i) *aa.i) ter%eni prin care popoaree
re&pecti*e ii denu%eau pe fo&tii ocuitori ai I%periuui Ro%an! A&ta in&ea%na o recunoa&tere i%picita a originii ro%ane a
poporuui ro%an!
In&a poporu ro%an &-a afir%at in i&torie nu nu%ai ca un popor de origine ro%ana) ci &i ca un popor cre&tin-ortodo1)
deo&e+indu-&e de popoaree *ecine! Apararea de catre ro%ani a credintei e&te iu&trata intr-o &cri&oare a Papei Grigore IK
din 5<96) in care ace&ta &e pangea de &ucce&ee $p&eudoepi&copior ortodo1i( ai *a.ior din dioce'a .u%anior din
Modo*a!
In perioada feudai&%uui ti%puriu) in &ec IK-KI-) au a*ut oc tranfor%ari a ni*eu o+&tei teritoriae care au du& a
aparitia &tratificarii &ociae de tip feuda &i a reatiior de productie de tip feuda &i au deter%inat for%area ca&eor &i
categoriior &ociae &pecifice feudai&%uui! A&tfe) din randu %e%+rior o+&tei &i in &pecia din Ae&ii o+&tei &-a for%at
ari&tocratia cne'ateor) *oie*odateor) tarior &i e%+rionu *iitoarei ca&e a no+iior feudai!
E1i&tenta ace&tor reaitati econo%ice &i &ociae e ogindita intr-o &erie de docu%ente! Dipo%a Ioanitior /5<6F0 care
*or+e&te de e1i&tenta unor %aiorea terrae &i a unor ru&tice *aa.i care erau tinuti &a pre&te'e ceor dintai *enituri) fooa&e
&i &u7+e) adica cee 9 for%e ae rentei feudae!
8or%area reatiior de productie de tip feuda &i a categoriior &ociae &pecific feudai&%uui a du& a con&tituirea
pri%eor for%atiuni pre&tatae de tip feuda din &ec IK! Docu%entee *re%ii e %entionea'a pt intreg teritoriu ocuit de
ro%ani! Ee &unt de&e%nate prin ter%enu generic de tara &i prin ter%enu de ca%puung) ter%eni care anterior fu&e&era
utii'ati pt a denu%i confederatiie de o+&ti!
In i%+a ro%ana ter%enu de tara e de origine atina /terra0) dar in i%+a ro%ana tere%nu de tara a intrat cu &en&u de
organi'are poitica &i nu cu &en&u de pa%ant) a&a cu% &-a inta%pat cu toate ceeate i%+i ro%anice!
Pt &en&u %ateria) a*e% un at ter%en) acea de pa%ant /at! Pa*i%entu%0! C.iar &i atunci cand in unee e1pre&ii
ter%enu de $tara( e foo&it cu &en&u %ateria de pa%ant) referirea e a teritoriu unei organi'atii de tip &tata!
In docu%antee epocii re&pecti*e denu%irea generica de tara era co%petata cu ter%enii care identificau di*er&ee
for%atiuni poitice dupa o &erie de criterii2
- criteriu geografic2 Tara "ateguui!
- criteriu etnic2 Terra -a.oru%!
- criteriu etnico-geografic2 Tara ,rotnicior /ocuitori de a *aduri0!
- criteriu peroanei conducatoruui2 Tara ui Lito*oi!
Denu%irie tarior care contin ter%enii toponi%ici &i .idroni%ici ate&ta *ec.i%ea &i continuitatea ro%ana pe teritoriie
re&pecti*e! Denu%irie cu caracter etnic &unt date de popoaree &traine &i &unt &e%nificati*e pt ca ate&ta inc.eierea
etnogene'ei &i for%area poporuui ro%an ca popor cu identitate proprie!
Denu%irie care &e refera a per&oana conducatoruui arata ca ace&te for%atiuni &unt organi'atii &tatae de tip feuda!
In i%+a ro%ana au patrun& &i o &erie de du+ete ae ter%enuui de tara! Un du+et de origine tracica2 7upa /@upan
Di%itrie0 BC 7upan! Apoi un du+et de origine gera%nica2 cnea') &i unu de origine &a*a2 *oie*od!
Ace&ti ter%eni i-au deter%inat pe unii autori &a afir%e ca in&titutia cne'atuui &i cea a *oie*odatuui nu ar fi creatii ae
poporuui ro%an) ci ar fi in&titutii de origine &traina) preuate de ro%ani in proce&u or de afir%are ca popor di&tinct in
i&torie!
In&a acea&ta &u&tinere nu poate fi pri%ita pt ca ter%enii re&pecti*i au patrun& in i%+a ro%ana ca du+ete ae
ter%enior originai) ca ur%are a &upra*ietuirii daco-ro%anior cu %igratorii) iar pe de ata parte in organi'area
in&titutionaa &a*a) cne'atu &i *oie*odatu &unt in&titutii cu continut diferit de cee ae ro%anior! La &a*i ter%enu
$cnea'( in&ea%na principe) iar $*oie*od() principe! In ierar.ia feudaa ro%anea&ca) *oie*odu e %ai %are pe&te o adunare
de cne'i) fiind ae& de adunarea cne'ior &i continua pe pan &uperior atri+utiie 7udiciare ae cne'ior &i 7u'ior!
Ace&te for%atiuni pre&tatae de tip feuda au depa&it &tadiu de organi'are &ociaa a uniunior &i confederatiior de
o+&ti) fiind ade*arate for%atiuni de tip poitic &tata cu un aparat ad%ini&trati* &i %iitar core&pun'ator care &a a&igure
reai'area functiior interne &i e1terne!
8unctia interna a&igura tinerea in a&cutare a tarani%ii dependente! In ace&t &en& 7u'ii) cne'ii) *oie*o'ii di&punea de
a&e'ari intarite &i de cete %iitare co%pu&e din curteni &i &u7itori care acatuiau un ade*arat aparat ra'+oinic /$apparatu&
+eicu&( a&a cu% e e nu%it in Dipo%a Ioanitior0 &i cu a7utoru caruia ii tineau in a&cutare pe taranii dependenti!
8unctia e1terna era &a+ de'*otata deoarece ace&te organe poitice i&i e1ercitau autoritatea pe teritorii re&tran&e &i
di&puneau de %i7oace %iitare in&uficiente pt a face fata &arcinii de aparare i%potri*a atacurior popoareor *ecine!
Ace&ta e conte1tu in care a &far&itu &ec KIII &i inceputu &ec KI- &-au con&tituit &tatee feudae ro%ane&ti de &ine
&tatatoare! 8eudaii ro%ani care de*in din ce in ce %ai puternici nu %ai &unt di&pu&i &a i%parta *eniturie or cu feudaii
&traini) ai caror *a&ai erau) &i nici %area %a&a a popuatiei nu %ai era di&pu&a &a accepte e1poatarea &ociaa &i nationaa!
Proce&u for%arii &tateor feudae ro%ane&ti e un proce& unitar cu tra&aturi e&entiae ro%ane&ti pt toate teritoriie
ocuite de ro%ani) dar &i cu particuaritati de a o tara a ata!
8or%area &tatuui feuda de &ine &tatator a Tarii Ro%ane&ti) a&a cu% &e arata in cronica anoni%a a Tarii Ro%ane&ti)
dar &i in cronica ui Con&tantin Capitanu) e&te re'utatu actiunii con7ugate a feudaior ro%ani din &tanga &i din dreapta
Otuui care au acceptat &a renunte a o parte din prerogati*ee poitice in fa*oarea unuia care &i-a uat tituatura de %are
*oie*od &i do%n! In cronica ui Con&tantin Capitanu &e preci'ea'a ca $atunci &-au ae& dintr-an&ii +oieri care au fo&t de
nea% %are &i pu&era +ano*eti un nea% de e 'icea ,a&ara+!(
Pe aceea&i inie) for%area Modo*ei) a&a cu% e ea redata in cronica epi&copuui Ioan de Tarna*e) e&te re'utatu
actiunii feudaior ro%ani de a E de Carpati a*and in frunte un *oie*od %ara%ure&an ra'*atit contra coroanei %ag.iare
care a proca%at independenta &tatuui!
La %i7ocu &ec KI-) pe fondu de&tra%arii ceui de-a II-ea Tarat ,ugar) &-a con&tituit &tatu feuda Do+rogea /Tara
Ca*arnei0! In&a ace&t &tat a a*ut o e1i&tanta i&torica f &curta) fiind incorporat de Mircea ce ,atran Tarii Ro%ane&ti) iar
dupa in&taurarea &tapanirii oto%ane) ane1at I%p Oto%an!
In ceea ce pri*e&te Tran&i*ania) patrunderea ungurior in &ec KI-KII a intrerupt proce&u de for%are a unui &tat feuda
de &ine &tatator) conte1t in care &-a con&tituit doar un *oie*odat autono% dependent de coroana %ag.iara! Incercarie
regior %ag.iari de de&fiintare a feudaior ro%ani prin %ag.iari'are) catoici'are &i ruinarea or au e&uat a%enta+i) a&tfe
incat) &i dupa in&taurarea do%niei %ag.iare) ro%anii din Tran&i*ania &i-au continuat e1i&tenta in for%ee de *iata feudae
traditionae) *oie*odatee &i tarie! Mai %ut) unii dintre *oie*o'ii Tran&i*aniei) dintre care cei %ai %uti de origine
ro%ana) au de*enit &uficient de puternici pt a &e opune cu &ucce& incercarior regior %ag.iari de i%itarea autono%iei
*oie*odatuui &i au de&fa&urat o poitica proprie) a&tfe incat) pe intreaga durata de e1i&tenta a &tatuui %ag.iar)
Tran&i*ania &-a afir%at ca o entitate poitica di&tincta de Ungaria!
Din ace&tea re'uta ca for%area &tateor feudae ro%ane&ti e&te re'utatu pe panu deter%ini&%uui diaectic a
de'*otarii forteor de proprietate &i a reatiior de productie de tip feuda &i adancirii contradictiior proprii &ocietatii
feudae! Ace&t proce& a fo&t infuentat &i de upta popoareor ro%ane&ti i%potri*a do%inatiei &traine!
Nu pute% accepta o &erie de teorii for%uate care neaga diaectica raportuui dintre +a'a econo%ica a &ocietatii &i
&upra&tructura ace&teia &i care pot fi grupate in < categorii2
a0 teorii care atri+uie inte%eierea unei inter*entii e1terne pri*ind-o ca pe o cucerire A ea e o *arianta a teoriei *ioentei
in i&torie pe care N ,ace&cu a co%+atut-o) aratand ca ni&te &tapani ai unor &tate %ici ca 8agara& &i Mara%ure& nu puteau
a*ea &uficienta putere pt a cuprinde pro*incii ca Tara Ro%anea&ca &i Modo*a! E arata ca feudaitatea nu &-a putut
introduce in ace&te tari cu ace&ti do%ni! Ea e re'utatu unui proce& intern &i nu a unei inter*entii e1terne!
+0 teorii care &ocote&c inte%eierea ca re'utat a actiunii unor factori interni) dar care nu &unt deter%inati A cea %ai
i%portanta e cea &u&tinuta de N Iorga &i G.e ,ratianu) teoria dru%urior co%erciae potri*it careia Tara Ro%anea&ca &i
Modo*a &-au for%at pt a &e a&igura pa'a dru%urior co%erciae care e &tra+ateau! Nu poate fi acceptata pt ca aparitia &i
e*outia in&titutiior poitice e&te deter%inata de productia de %arfuri) &i nu de co%ert care repre'inta un factor &ecundar
deter%inat de productia de %arfuri!
Au e1i&tat o &erie de teorii for%uate in iteratura de &peciaitate &traina care &u&tineau ca Europa feudaa e o creatie a
poporuui ger%an pe care ace&ta a e1portat-o) iar noi a% i%pru%utat-o pe fiiera %ag.iara! Teoria e *adit fa&a pt ca) a
*enirea ungurior in Tran&i*ania) ace&tia afandu-&e in gradu de de'*otare &ociaa a co%unei pri%iti*e) au ga&it gata
ea+orate atat reatiie de productie de tip feuda) cat &i in&titutiie poitice &i 7uridice de tip feuda) creatii ae ro%anior
tran&i*aneni pe care ungurii e-au preuat) con&acrandu-e in intreaga Tran&i*anie &i utii'ata apoi ca in&tru%ente de
opri%are &ociaa &i nationaa a ro%anior!
8ORMAREA DREPTULUI 8EUDAL NESCRIS!
LEGEA TARII
In perioada &ec I-- IK) in cadru o+&tior &i a uniunior de o+&ti) a e1i&tat un &i&te% de regui de conduita fara caracter
7uridic) fara continut de ca&a) ea+orate de co%unitate &i re&pectate de +una *oie de %e%+rii o+&tei pe +a'a deprinderii &i
o+i&nuintei!
Incacarea era &anctionata printr-un %ecani&% o+&te&c) prin organee ae&e de %e%+rii o+&tei! Ace&te nor%e nu a*eau
o &anctiune &tataa! In&a) in conte1tu for%arii reatiior de productie de tip feuda) a &tratificarii &ociae) *ec.ie nor%e
din cadru o+&tei de*in nor%e 7uridice) acatuind ceea ce N Iorga denu%ea dreptu popuar a co%unitatior &ate&ti! Aaturi
de *ec.ie regui de conduita apar unee noi cu caracter 7uridic core&pun'atoare noior reaitati) cee ae u%ii feudae!
Din acea&ta categorie de nor%e faceau parte aceea care &ta+ieau2
pri*iegiie feudaeD
o+igatiie taranior dependentiD
9 for%e ae rentei feudaeD
&i&te%u reatiior de *a&aitateD
noua organi'are poitica a &ocietatiiD
caracteru ereditar a in&titutiei cne'atuuiD
caracteru eecti* &i apoi eecti*o-ereditar a in&titutiei *oie*odatuui!
In ceea ce pri*e&te for%a de e1pri%are a ace&tor nor%e 7uridice) ee erau o+iceiuri &au cutu%e) fiind de&e%nate de D
Cante%ir prin &intag%a iu& non &criptu%! Maree N ,ace&cu arata ca ro%anii de a inte%eierea a%+eor principate nu au
a*ut egi &cri&e!
Cunoa&terea dreptuui o+i&nuienic ro%ane&c e po&i+i pe +a'a do*e'ior &cri&e interne &i e1terne din perioada cand e
a fo&t in *igoare2
- &ur&e interne2 docu%entee canceariei do%ne&ti care fac nu%eroa&e tri%iteri a
dreptu ne&cri&) dar cuno&cut de popor!
- &ur&e e1terne2 docu%entee e%i&e de canceariie &traine care de&e%nea'a
dreptu poporuui ro%an printr-o &erie de &intag%e2 *oo& Hui
'acu% /poone'ii0) 'acon *a&c.i /&ar+ii0) iu& *aa.icu%) e1
oa.oru% /doc canceariei %ag.iare redactate in + atina0!
Din ace&te &intag%e re'uta ca &trainii a*eau in *edere atunci cand de&e%nau dreptu) caracteru etnic pri*ind dreptu
ro%ane&c ca un drept per&ona!
Spre deo&e+ire de &traini) ro%anii au denu%it dreptu feuda ne&cri&) dreptu o+i&nuienic) dreptu cutu%iar cu
&intag%a Legea tarii) o+iceiu pa%antuui /ter%enu pa%ant are &en&u &ecundar de tara) deoarece in con&tiinta tarii) Legea
tarii aparea ca un drept *ec.i) o+icei din +atrani) de a acatuirea tarii) c.iar anterior ace&teia0!
Muta *re%e Legea tarii a fo&t &inguru i'*or de drept &i c.iar dupa aparitia dreptuui feuda &cri& a ra%a& dreptu
co%un in toate %ateriie!
In proce&u de for%are di&tinge% 9 etape2
Sec I-- IK A etapa nor%eor de conduita fara caracter 7uridic ae o+&tior &i uniunior de o+&ti!
Sec IK- KI- A for%area nor%eor 7uridice care rege%entea'a noie reatii de productie &pecifice feudai&%uui ti%puriu)
precu% &i organi'area for%atiunior pre&tatae de tip feuda!
Dupa for%area &tateor feudae ro%ane&ti de &ine &tatatoare A egea tarii de*ine un &i&te% de drept co%pet &i
atotcuprin'ator) ingo+and intreaga %aterie a dreptuui pu+ic &i pri*at!
TRASATURILE LEGII TARII
Legea tarii are un caracter unitar
- decurge in %od fire&c din unitatea etnica a ro%anior &i &e ree*a pe pan ter%inoogic prin utii'area ter%enuui generic
de tara) in&otit de &intag%a ege care de&e%nea'a &i&te%u de nor%e 7uridice ce rege%entea'a reatiie &ociae in cadru
for%eor poitice re&pecti*e!
- e &-a pa&trat &i dupa for%area &tateor feudae ro%ane&ti de &ine &tatatoare a&a cu% &-a pa&trat &i denu%irea utii'ata pt
de&e%narea dreptuui no&tru o+i&nuienic!
Legea tarii are un caracter teritoria-i%o+iiar
- Legea tarii e dreptu unei &ocietati organi'ate poitic in tari) adica egea unui teritoriu organi'at din punct de *edere
&tata! A&tfe) ea &e deo&e+e&te de dreptu popoareor %igratoare care nu e un drept teritoria) ci unu per&ona!
- caracteri&tica Legii tarii de a fi un drept i%o+iiar re'uta din in&titutia funda%entaa a dreptuui o+i&nuienic) in&titutia
proprietatii) in &pecia a terenuui care cunoa&te o a%anuntita rege%entare!
Legea tarii e o creatie originaa a poporuui ro%an!
- organi'area decurge din faptu ca e1pri%a %odu de *iata a &tra%o&ior daci &i ro%ani) precu% &i e*outia popuatiei
daco-ro%ane in cadru o+&tior &i uniunior de o+&ti &i in cadru for%atiunior de tip &tata!
- infuentee &traine a&upra in&titutiior 7uridice ro%ane&ti nu au adu& atingere originaitatii Legii tarii) ee re'u%andu-&e a
panu ter%inoogic! Du+etee &traine au patrun& in *oca+uaru 7uridic ro%ane&c foo&indu-&e aaturi de ter%eni originai
de &orginte daco-ro%ana!
In ceea ce pri*e&te for%area Legii tarii &-au for%uat %ai %ute teorii &i opinii!
Intr-o pri%a opinie &-a &u&tinut originea ro%ana a dreptuui ro%ane&c ne&ci&) opinie i%parta&ita de adeptii &coii
atini&te) , P "a&deu) Gr Tocie&cu &i - Par*an) &i 7uri&ti ca St Longine&cu) I Peret' &i Andrei Radue&cu!
Principau argu%ent e&te ce anaogic) in &en&u ca) a&a cu% ro%anii au tran&%i& i%+a &i o+iceiurie) ei au tran&%i& &i
&i&te%u de drept! Longine&cu arata ca in ti%pu &tapanirii ro%ane in Dacia &-a creat aici un fond 7uridic &i a uat na&tere o
%entaitate 7uridica ro%ana! Ee &-au %entinut &i dupa para&irea Daciei ca un ata*i&% 7uridic) rei%pro&patat in raport cu
dreptu +i'antin!
Peret' &u&tine &i e ca dreptu ro%an ca&ic repre'inta fondu ro%ane&c a dreptuui no&tru reuda! Pt argu%entare a
reai'at o anai'a co%parata intre dreptu ro%an &i ce ro%ane&c ne&cri& in %ateria co%tractuui de *an'are-cu%parare!
Profe&oru Radue&cu are %eritu de a fi facut &i e un &tudiu co%parat intre dreptu ro%an &i Legea tarii) &e%naand o
&erie de a&e%anari in pri*inta unor in&titutii in %ateria o+igatiior) %ateria contracteor) %ateria &ucce&oraa) procedura de
7udecata!
Intr-o a II- a opinie &-a &u&tinut originea pur traca a dreptuui no&tru feuda ne&cri&! Acea&ta opinie a fo&t &u&tinuta de
i&torici ca I Andreie&e&cu &i N Den&u&ianu) Ioan Nade7de &i G Cotino!
Nade7de arata ca dreptu trac repre'inta +a'a dreptuui no&tru con&uetudina &i ree*a originea traca a unor in&titutii ae
Legii tarii2 proprietatea de*a%a&a) dreptu de pro%iti& /dreptu de precu%parare &i ra&cu%parare0) ada%a&u) infratirea)
pro+a cu 7uratori) 7ura%antu cu +ra'da &i ra&punderea coecti*a!
N Den&u&ianu in $Dacia Prei&torica( a funda%entat cu deo&e+ita eruditie acea&ta teorie reuand &i de'*otand o te'a
%ai *ec.e a ui , P "a&deu cu pri*ire a raportu dintre &trat &i &u+&trat!
Co%parand Legea ceor 5< ta+e cu &tatutee Tarii 8agara&uui) Den&u&ianu ga&e&te a&e%anari2 ee &unt deter%inate nu
de &inte'a 7uridica daco-ro%ana) ci de faptu ca dacii &i ro%anii ar fi a*ut o origine co%una tracica) cuno&cand apoi in
i&torie o e*outie &eparata! Dacii &i ro%anii &unt &tratu) tracii &unt &u+&tratu!
Cea de-a 9-a opinie e teoria originii daco-ro%ane! Ea e &u&tinuta de D Cante%ir in $De&criptio Moda*ae( in care
arata ca) dupa para&irea Daciei de catre ro%ani) egie ro%ane au inceput &a &e &trice &i &a fie &c.i%+ate de daci! In acea&i
&en& N Iorga con&idera ca %o&tenirea 7uridica daca &i ro%ana repre'inta radacinie profunde ae *ec.iuui drept ro%ane&c!
Argu%ente in &pri7inu ace&tei teorii au adu& &i repre'entantii &coii atini&te! Prof! Longine&cu ad%ite e1i&tenta a
ro%ani a unui ata*i&% 7uridic &u+ for%a unei %o&teniri de a &tra%o&i a o+iceiurior dace inraurite cu reguie dreptuui
ro%an
Cea de-a I--a teorie &u&tine ca dreptu no&tru feuda ne&cri& e de &orginte &a*a! Adeptii ace&tei teorii au fo&t i&toricii D
Onciu &i prof A D Kenopo &i 7uri&tii P Negue&cu &i Ctin Di&e&cu! Ei au pecat de a denu%irie &a*e ae unor in&titutii
poitice &i 7uridice patrun&e in *oca+uaru 7uridic a i%+ii ro%ane! Cercetarea aprofundata a ace&tor in&titutii a aratat ca
intre dreptu ro%an &i dreptu &a* e1i&ta deo&e+iri e&entiae in %ateriie re&pecti*e) iar ter%inoogia co%una &e e1pica
prin i%pru%uturie inerente coa+iatrii daco-ro%anior cu &a*ii) ter%enii fiind du+ete ai unor ter%eni de origine daco-
ro%ana!
A --a teorie &u&tine ca dreptu feuda ne&cri& a fo&t infuentat de dreptu %ag.aro-ger%an!
Ace&te teorii) fie ca &unt %oni&te &au duai&te) pacatuie&c prin e1cu&i*i&%u or &i nu iau in cacu creatia 7uridica a
poporuui ro%an care) in opinia autorior) pare a-&i fi con&tituit un &i&te% de drept nu%ai din %o&teniri &i i%pru%uturi!
Deficientee ace&tor teorii i&i au i'*oru in %etoda utii'ata) care e cea %etafi'ica! Metoda %etafi'ica de cercetare a
feno%enuui 7uridic &i i&toric pri*e&te ace&t feno%en ca pe un co%pe1 de idei) reduce dreptu a o &u%a de idei &i
ur%are&te prin co%paratie &a &ta+iea&ca fiiatia ace&tor idei &i pri%ordiaitatea unora in fata atora! Apicand %etoda
%etafi'ica in cercetarea originii Legii tarii) ace&ti autori re'o*a pro+e%a a&tfe2 ori de cate ori con&tata a&e%anari cu
dreptu popoareor *ecine) con&idera ca in&titutiie 7uridice re&pecti*e &unt i%pru%utate de a acee popoare!
G 8otino e&te ce care a e1pri%at in %odu ce %ai i%pede acea&ta conceptie2 dreptu ro%ane&c e origina nu%ai unde
nu pre'inta *reo a&e%anare cu *reo in&titutie 7uridica &traina) caci in ca' contrar e *or+a de un i%pru%ut!
S-a a7un& ca in prea7%a ceui de-a II-ea Ra'+oi Mondia &a &e ad%ita in iteratura 7uridica de a noi ca in&titutiie
7uridice ae dreptuui ro%ane&c &e ca&ifica in 9 categorii2 in&titutii %o&tenite) i%pru%utate &i originae/aici fiind incu&e
aceea care nu puteau fi introdu&e in ceeate < categorii0!
Pri*ind in&a for%area Legii tarii din per&pecti*a %etodei diaectice) /adica din per&pecti*a deter%ini&%uui diaectic0
dintre +a'a econo%ico-&ociaa &i &upra&tructura &ociaa &i in&titutionaa pute% e1pica a&e%anarie dintre Legea tarii &i
dreptu popoareor *ecine) nu prin e1i&tenta unui i%pru%ut) ci prin e1i&tenta unor conditii %ateriae) a&e%anari care a un
%o%ent dat generea'a rege%entari a&e%anatoare! Nu%ai a&tfe pute% e1pica) de e1! a&e%anarie dintre Legea tarii &i
dreptu indian /cee < popoare nu &-au afat in egaturi &tran&e pt a &e ad%ite i%pru%utu0! E1i&tenta a&e%anarior nu
i%pica neaparat un i%pru%ut &i pre&upune anai'a conditiior %ateriae de e1i&tenta!
Din per&pecti*a %etodei diaectice tre+uie &a face% di&tinctia intre origine &i infuenta) intre factorii deter%inanti &i
fa*ori'atori! Ace&tia din ur%a a*and un ro re&tran&) i%itat doar a o parte din in&titutiie 7uridice ae Legii tarii!
In iteratura 7uridica &-a for%uat totodata o &erie de opinii in egatura cu &fera de rege%entare) de apicare &au
continutu Legii tarii! A&tfe) &-a afir%at ca Legea tarii e&te un &i&te% de nor%e care rege%entea'a in e1cu&i*itate dreptu
de proprietate!
G 8otino) adeptu ace&tei opinii &punea ca dreptu no&tru o+i&nuienic e un drept de proprietate a&upra i%o+ieor! Ati
parti'ani) N Iorga) Dinu Arion) aratau ca *ec.iu drept feuda ro%ane&c e un drept agrar i%o+iiar! Ace&ti autori a*eau in
*edere doar proprietatea in cadru o+&tii &ate&ti) fara &a &e ocupe de proprietatea +oierea&ca!
Intr-o ata opinie apartinand ui N Iorga) dar pe care a &u&tinut-o in ucrarie &ae tar'ii) Legea tarii e un drept a
agricutorior &i pa&torior) fara continut de ca&a!
In ata opinie &u&tinuta de I ,ogdan &i D ,onciu &e arata ca in continutu dreptuui no&tru o+i&nuienic) intra nor%ee
pe care &e inte%eiea'a organi'area cne'ia &i *oie*odaa cu care poporu ro%an apare in i&torie!
O conceptie de &inte'a in acea&ta pri*inta &e cri&tai'ea'a in acea&i perioada) confor% careia &fera de rege%entare a
Legii tarii cuprinde toate ee%entee %entionate in teoriie anterioare!
Acea&ta opinie de &inte'a e in&a criticata! Cercetarie &ociae efectuate in perioada inter+eica in o+&tie de %unte
intreprin&e de D ,ur&ti) continuate de "enri Sta &i P Panaite&cu au pu& in e*identa e1i&tenta %ai %utor categorii de
nor%e decat cee aratate de autorii teoriior re&pecti*e! Ace&te re'utate ae cercetarii &ocioogice confir%a te'a ui N
,ace&cu care arata ca o+iceiu pa%antuui a tinut ocu %uta *re%e &i de con&titutie poitica &i de condica ci*ia &i
cri%inaa! Adica Legea tarii e&te un &i&te% de drept atotcuprin'ator care rege%entea'a intreaga %aterie a dreptuui pu+ic
&i pri*at!
In concu'ie) Legea tarii &-a for%at in cadru unui proce& i&toric co%pe1 in care poporu ro%an a ea+orat un &i&te%
de nor%e apte &a rege%ente'e toate do%eniie *ietii feudae! In ace&tea au fo&t incu&e in&titutiie 7uridice originae)
%a7oritare) &i unee in&titutii 7uridice %o&tenite &i i%pru%utate) adoptate intr-un %od creator nece&itatior!
ORGANIZAREA SOCIALA SI NORMELE DE CONDUITA
/retragerea aureiana A &ec -III d "r0
Acea&ta perioada coincide cu etnogene'a ro%ane&ca &i cu afir%area o+&tii &ate&ti ca &ingura for%a de organi'are
&ociaa a popuatiei daco-ro%ane! Retragerea aureiana a in&e%nat retragerea aparatuui ad%ini&trati* &uperior ro%an)
retragerea ar%atei ro%ane &i a cator*a &tapani de atifundii &i &ca*i a caror e1i&tenta &e i%petea organic cu cea a &tatuui
ro%an! Retragerea a facut ca din punct de *edere for%a &a incete'e do%inatia ro%ana pe fo&ta pro*incie Dacia!
Marea %a&a a popuatiei ro%ane a ra%a& pe oc) iar egaturie ace&tei popuatii cu u%ea ro%ana) cu ci*ii'atia &i
cutura Ro%ei au ra%a& a fe de inten&e ca pe *re%ea cuceririi ro%ane! I%p Ro%an a continuat &a %anife&te un intere&
deo&e+it pt fo&tee po&e&iuni de a N Dunarii) con&iderate o 'ona ta%pon de protectie a i%e&uui ro%an!
Ro%a &i-a %entinut o pre'enta acti*a pe teritoriu din &tanga Dunarii) organi'and un intreg co%pe1 de a&e'ari
fortificate &i capete de pod cu efecti*e %iitare per%anente) &ituatie care a durat pana in &ec - d "r! Mai %ut in *re%ea
ui Con&tantin ce Mare &unt organi'ate pe %au &tang a Dunarii noi fortificatii &i garni'oane ro%ane /a Con&tantiniana
Dafne0! Se refac dru%urie &i &e con&truie&c noi poduri pe&te Dunare) iar in *re%ea ui @u&tinian) ro%anii con&truie&c noi
cetati a N de Dunare!
In ace&t fe I%periu a continuat &a controe'e in &tanga Dunarii un inten& teritoriu i%itat a N de a&a 'i&a ,ra'da a ui
No*ac) teritoriu ce a continuat &a faca parte din I%periu pana in &ec -I d "r!) ceea ce i-a facut pe unii autori &a *or+ea&ca
de&pre o noua recucerire a Daciei!
Pe anga a7utoru %iitar dat de &tatu ro%an popuatiei daco-ro%ane de a N de Dunare) prin ca%paniie purtate
i%potri*a popoareor %igratoare) au continuat &i reatiie econo%ice dintre I%periu &i daco-ro%ani! Reatiie au fo&t
do*edite din punct de *edere ar.eoogic de %onedee ro%ane) de o+iectee ro%ane de i%port &i de o+iectee de factura
ro%ana de&coperite pe intreg teritoriu Daciei&i datate dupa retragerea aureiana!
Dar) o parte din &patiu Carpato-Dunareano-Pontic a ra%a& &u+ &tapanire ro%ana /Do+rogea0 care initia a facut parte
din Moe&ia Inferioara) iar dupa Diocetian a de*enit o pro*incie aparte Scitia in cadru Dioce'iei tracice!
Si teritoriu ocuit odinioara de dacii i+eri a continuat &a de*ina integrat ca &i pe ti%pu &tapanirii ro%ane in or+ite de
infuenta a &pirituaiatii ro%ane!
In ceea ce pri*e&te raporturie daco-ro%anior cu %igratorii) popoaree %igratoare) care &-au perindat incepand cu &ec
III pe teritoriu ocuit de daco-ro%ani) au e1ercitat a&upra teritoriuui o do%inatie pur no%inaa) de a di&tanta) data fiind
a&e'area ace&tora in puncetee %argina&e ae teritoriuui dacior &i &-a concreti'at in perceperea unui tri+ut &i intr-o &erie
de raiduri cu &cop de repri%are &i prada!
Pt ca %igratorii &e afau in co%una pri%iti*a) nu au fo&t in %a&ura &a organi'e'e din punct de *edere poitic teritoriu
ocuit de daco-ro%ani) iar in fina au fo&t a&i%iati de auto.toni care e erau &uperiori) atat din punct de *edere
de%ografic) cat &i a ci*ii'atiei!
In ace&t conte1t i&toric) etnogene'a ro%anea&ca a parcur& < etape2
a ro%ani'arii Daciei &i for%arii poporuui daco-ro%an
- ace&t proce& de ro%ani'are a inceput cu %ut inainte de cucerire &i a continuat %ut ti%p dupa retragerea aureiana) adica
pana in &ec -I!
afir%area poporuui ro%an ca un popor cu identitate proprie /-I- -III0
-re'utatu proce&uui de ro%ani'are a fo&t crearea unei popuatii o%ogene daco-ro%ane) continuatoare a traditiior
cetatenior fo&tei pro*incii Dacia) o popuatie di&tincta de u%ea +ar+ara &i net &uperioara!
At re'utat a ro%ani'arii e&te for%area i%+ii ro%ane prin &inte'a ing*i&tica dintre + atina &i + *or+ita de geto-
daci! Caracteru atinofon a + *or+ite de popuatia ro%anica de a N Dunarii e&te ate&tat inca din &ec I- d "r! de
Au1entiu din Duro&tor) care %entionea'a ca Ufia /epi&cop gotic0 predica popuatiei de a N Dunarii nu nu%ai in +
gotica) dar &i in atina!
In &ec - d "r! i&toricu +i'antin Cri&tu& Panite& &u+inia caracteru atinofon a daco-ro%anior de a N de Dunare cu
prie7u tra*er&arii ace&tui teritoriu in dru% &pre curtea ui Atia! In parae cu proce&u ro%ani'arii a a*ut oc &i proce&u
cre&tinarii poporuui ro%an care a inceput din &ec III d "r! &i care e cea de-a II-a co%ponenta a etnogene'ei ro%ane&ti!
Ace&t ee%ent a cre&tinarii di&tinge poporu ro%an de popoaree *ecine) pt ca poporu ro%an &-a na&cut direct cre&tin &i
nu a fo&t cre&tinat uterior) a&a cu% &-a inta%pat cu &a*ii &i %ag.iarii!
- e1i&ta &inoni%ee ege ro%anea&ca B ege cre&tinea&ca &i ro%ani B cre&tini!
Inca din cre&tini&%u ti%puriu au e1i&tat nu%eroa&e centre cre&tine) iar iteratura patri&tica /&crierie parintior
,i&ericii0 con&e%nea'a nu%ee unor %artiri ai credintei cre&tine de pe teritoriu patriei noa&tre! E1i&ta &i un argu%ent de
natura ing*i&tica in &u&tinerea cre&tini&%uui2 in i%+a ro%ana ter%enu de ,i&erica a patrun& din + atina /+a&iica0 &i nu
din greaca a&a cu% &-a inta%pat in ceeate i%+i ro%anice!
Dupa retragerea aureiana popuatia auto.tona &i-a continuat e1i&tenta in for%a de organi'are teritoriaa o+&tea
&ate&ca! Pe fondu decaderii *ietii ur+ane ca%nur%are a in&ecuritatii cau'ate de popoaree %igratoare) a&i&ta% a un
feno%en inten& de rurai'are a&tfe incat &atu de*ine in &curt ti%p &ingura for%a de organi'are a &ocietatii daco-ro%ane!
8aptu ca daco-ro%anii au recur& a acea&ta for%a de organi'are e inca un argu%ent in &pri7inu continuitatii poporuui
ro%an!
O+&tea &atea&ca e a 7u%atatea di&tantei dintre o+&tea gentiica &i &tat! Ea i%pru%uta ee%ente din o+&tea gentiica) dar
&i din &tat!
- o+&tea &atea&ca &i cea gentiica au in co%un faptu ca a%+ee &unt for%e de organi'are &ociaa fara caracter poitic!
- o+&tea &atea&ca &i &tatu au in co%un criteriu teritoria de organi'are a popuatiei!
De aceea o+&tea &atea&ca a repre'entat pre%i&a trecerii a &tat) dar a &upra*ietuit &tatuui) toc%ai prin faptu ca are drept
criteriu de organi'are a popuatiei criteriu teritoria!
Su+ a&pect ter%inoogic in i%+a ro%ana &-au pa&trat < ter%eni pt a de&e%na o+&tea &atea&ca2 $&at( din at! fo&atu% &i
$catun( din traca! In + ro%an ter%enu de $&at( are nu nu%ai intee&u geografic de a&e'are ruraa) ci &i intee&u
de%ografic /totaitate a %e%+rior co%unitatii re&pecti*e0! Ace&t uti% &en& e &inoni% cu cu ce de o+&te %ai rar utii'at
in practica!
CARACTERELE O,STEI SATESTI
5! A&a cu% re'uta din denu%irea ei) o+&tea are ca pri% caracter pe ce teritoria! Ea e prin definitie o a&ociatie de
fa%iii perec.e grupate in cete de nea% pe +a'a unui teritoriu &tapanit in co%un! Ter%enu care de&e%na teritoriu in
co%un e ce de $%o&ie( /cu* de &orginte traca0 care e &inoni% cu ce de proprietate intr-o &erie de e1pre&ii) cu% ar fi
$%o&ie cu%parata( &i $%o&ie %o&tenita(!
Pt a de&e%na partea care re*ine fiecarui %e%+ru a o+&tei din %o&ie &e utii'ea'a un ter%en din aceea&i fa%iie de
cu*inte $%o&(! Aaturi de ter%enu de %o& a patrun& tot ca ter%en origina in + ro%ana ter%enu de $+atran( de &orginte
at! *eteranu&! A*e% in *or+irea curenta $%o& +atran( A aaturarea ceor < ter%eni originai!
Patrunderea &a*ior in %a&a co%pacta a S Dunarii a deter%inat aparitia unor du+ete &a*e2 $ocina() $+a&tina()
$de+ina() cu &en& de %o&ie &au proprietate erediatara! In&a) ter%enii originai) de &orginte traca &au atina nu au di&parut
din *oca+uaru + ro%ane!
Un at argu%ent ing*i&tic a caracteruui teritoria &i a *ec.i%ii o+&tei a ro%ani e purau de& intanit in denu%irie
&ateor ro%ane) denu%iri antroponi%ice care uterior au de*enit toponi%ice!
<! Ce de-a II-ea caracter a o+&tei e ce agrar &i pa&tora deter%inat de indeetnicirie traditionae ae &tra%o&ior
geto-daci agricutura &i pa&toritu! Core&pun'ator ace&tor indeetniciri) teritoriu era i%partit in ca%pu de cutura &i
pa&unea care) in &en& arg) cuprindea &i padurea!
In ti%p ce %a7oritatea o+&tei &e indeetnicea cu agricutura) un grup re&tran& &e dedica ingri7irii tur%eor de *ite intr-o
for%a pa&toraa &pecifica poporuui ro%an) &i anu%e tran&.u%anta! Ea &e intane&te &i in &atee de %unte unde predo%ina
cre&terea *iteor! Tran&.u%anta nu e no%adi&%) pt ca ea nu poate fi inteea&a in %od corect) decat prin raportare a
agricutura! Ocupatia pa&toraa are un caracter de &ta+iitate toc%ai prin de&tinatia &peciaa acordata unor terenuri
de*a%a&a din .otaru o+&tei!
INSTITUTIILE POLITICE
ORGANIZAREA DE STAT A TARII ROMANESTI SI MOLDO-EI
/in epoca feudai&%uui de'*otat0
Organi'area centraa cuprinde do%nu) &fatu do%ne&c &i dregatorii!
5! DOMNUL A organ &upre% &i *arfu ierar.iei feudae in cadru &i&te%uui reatiior feudae de *a&aitate! E o
in&titutie origina ro%anea&ca care a aparut in &tran&a egatura cu for%area &tateor feudae ro%ane&ti) ca o e*outie a
for%atiunior pre&tatae de tip feuda!
Nu are core&pondent in &i&te%u in&titutiior tarior *ecine) iar ter%enu e de origine atina $do%inu&( B &tapan) ceea
ce core&punde conceptiei feudae ca do%nu e &efu unui &tat independent care nu recunoa&te o autoritate &uperioara!
In Legea tarii in&titutia do%niei &-a cri&tai'at prin preuarea unor traditii for%ate in cadru cne'ateor) *oie*odateor)
tarior) dar &i prin a&i%iarea unor tra&aturi ae %onar.iei +i'antine care pa&trau a%intirea organi'arii poitice ro%ane)
a*eau ca funda%ent ideoogic cre&tini&%u ortodo1 &i contineau pre%i&ee nece&are pt centrai'area puterii &i a&igurarea
independentei &tatuui!
Do%nu poarta &i tituatura de Mare -oie*od a &u+inia atura traditionaa a ace&tei in&titutii &i e1ercita in caitate de
Mare -oie*od prerogati*e de conducator a ar%atei &i 7udecator &upre%!
In caitate de &ef a &tatuui feuda) do%nu e1ercita o &erie de atri+utiuni2
pe pan poitic-ad%ini&trati* A &ta+ie&te i%partirea teritoria-ad%ini&tarti*a a tariiD
nu%e&te &i re*oca dregatoriiD
+ate %onedaD
e1ercita tutea a&upra ,i&ericii) a*and dreptu de a-i confir%a pe %itropoiti) epi&copiD
inc.eie tratate de aiantaD
decara &tarea de ra'+oi &au pace!
pe pan %iitar A coordona &teagurie %arior +oieri) iar apoi co%anda Oa&tea cea
MicaD
pe pan 7udiciar A era 7udecatoru &upre% putand pronunta pedeap&a cu %oartea &i
confi&carea a*eriiD
a*ea drept de a deega atri+utiie 7uri&dictionae catre dregatori &au
e putea conferi +oierior &i %ana&tirior) in cadru i%unitatior feudae cu care ace&tia erau in*e&titi!
"otararie 7udecatore&ti ae do%nuui nu &e +ucurau de autoritate de ucru 7udecat decat in ti%pu do%niei ace&tuia!
Do%nii care ur%au puteau re7udeca proce&ee &i %odifica &entintee pronuntate de do%nii anteriori! Do%nu 7udeca cu
Sfatu do%ne&c!
pe pan egi&ati* A *ointa do%nuui era ege) iar acti*itatea &a de egiferare i%+raca
for%a .ri&oa*eor egi&ati*e /cuprindeau nor%e de drept) nor%e cu caracter genera0! Au aparut tar'iu) a inceputu &ec
K-I! Pana atunci .ri&oa*ee do%ne&ti) a*and caracter indi*idua) &e i%itau a apicarea di&po'itiior Legii tarii a ca'uri
particuare!
Din e1a%inarea atri+utiior do%nuui re'uta ca acea&ta in&titutie &e caracteri'ea'a prin confu'iunea atri+utiior!
In ceea ce pri*e&te &i&te%u &ucce&iunii a tron) Legea tarii con&acra un &i&te% origina) &i&te%u %i1t eecti*o-ereditar!
Are o &tra*ec.e traditie a ro%ani!
Latura eecti*a i&i are originea in o+&tea &atea&ca! Organee de conducere ae ace&teia erau ae&e de adunarea generaa
a o+&tei! Acea&ta atura eecti*a &e pa&trea'a &i in cadru for%eor pre&tatae de tip feuda) in &en&u ca *oie*odu era ae&
de adunarea cne'ior!
Principiu ereditatii &-a afir%at &-a afir%at &i ea in cadru o+&tei prin tendinta ae&ior o+&tei de a-&i tran&%ite functiie
or ur%a&ior! Acea&ta tendinta &-a de'*otat in cadru for%atiunior pre&tatae) tituarii ace&tora tran&%itand cu titu
ereditar!
Si&te%u &ucce&iunii a tron /in Legea tarii0 e o &inte'a a ceor < aturi /cea eecti*a &i ereditara0 &i pre*ede ca poate fi
ae& do%n ce ce indepine&te 9 conditii2
&a fie ruda egiti%a &au neegiti%a pe inie directa &au coateraa cu oricare din do%nii anteriori &au $e din o& do%ne&c( A
Grigore Urec.e!
e ro%an cre&tin ortodo1!
nu e in&e%nat fi'ice&te!
Prin aegere &e &ta+iea care dintre aceia cu *ocatie &ucce&oraa a do%nie de*ine do%n! Potri*it dreptuui o+i&nuienic)
do%nu era ae& de tara) in&a) tara &e co%pune din +oieri) cer &i conducatori %iitari!
Aegerea cuprinde in*e&titura &i incoronarea!
Ace&t &i&te% de &ucce&iune a tron) fiind pre*a'ut de Legea tarii) era con&iderat de toate &tarie &ocietatii feudae ca fiind
ce egiuit) a&a incat cei ae&i erau con&iderati do%ni din %ia ui Du%ne'eu! Di%potri*a acei care acapara&era tronu cu
incacarea Legii tarii erau u'urpatori) fiind denu%iti in %od peiorati* $do%ni&ori(!
In cadru functionarii &i&te%uui eecti*o-ereditar &-au conturat anu%ite %i7oace 7uridice pt a infuenta atura eecti*a
&au ereditara!
atura eecti*a era infuentata prin reco%andarea pe care do%nu in &caun o facea) &pre &far&itu do%niei) &tarior feudae
cu pri*ire a acea care ar fi ce %ai indicat &a fie ae& do%n!
atura ereditara era infuentata prin &i&te%u a&ocierii a do%nie a unuia dintre fii &au dintre frati pt a e &trange cercu)
uneori prea arg a rudeor cu pretentii a tron!
Legea tarii cunoa&te &i in&titutia regentei e1ercitata pe ti%pu %inoritatii do%nuui de catre %a%a &a &i unu dintre %arii
+oieri!
Si&te%u eecti*o-ereditar a a*ut de-a ungu E*uui Mediu a*anta7e &i de'a*anta7e2
era a*anta7o& pt ca per%itea urcarea pe tron c.iar &i a unor rude indepartate) dar cu reae caiati de conducator) in dauna
unor rude apropriate ne*ar&tnice &au ne+onice /incapa+ii0!
era de'a*anta7o& pt ca nu de putine ori concurenta dintre cei cu *ocatie &ucce&oraa a tron i%+raca for%a unor upte
interne) fiecare pretendent fiind &pri7init de o fractiune +oierea&ca) iar unii a*and &pri7in &train! Ace&te upte au du& a
&a+ire &tatuui!
Dupa in&taarea do%inatiei oto%ane) pe fondu &tingerii *ec.ior fa%iii do%nitoare) +oierii ii aegeau pe +oierii cei
%ai de*otati) conditionand aegerea de acceptarea de catre pretendent a pri*iigiior +oiere&ti) printr-un anga7a%ent pe
care Miron Co&tin i denu%ea $toc%eaa(!
Treptat aegerea a de*enit for%aa) pe pri%u pan *enind in*e&titura data de &utan) de&i in capituatiie inc.eiate cu
Poarta &e pre*edea in %od e1pre& ca do%nii *or fi ae&i potri*it Legii tarii) aegerea fiind doar confir%ata de &utan! Mai
%ut) atunci cand era aea&a o per&oana care nu indepinea conditiie) nuitatea ace&tei aegeri era acoperita prin
confir%area &utanuui! Toate ace&te precedente au de&c.i& caea nu%irii do%nuui de catre &utan) &i&te% introdu& in
epoca fanariota &i care a inocuit &i&te%u traditiona eecti*o-ereditar!
<! S8ATUL DOMNESC A functiona pe anga do%n &i prin inter%ediu &au &e reai'a conducerea! Nu%aru %e%+rior
era de 5<-<4 &i era con*ocat a datee fi1ate de do%n &i era pre'idat de do%n!
Principaee atri+utiuni2
a0 intarirea aaturi de do%n a tuturor acteor de tran&fer a proprietatii feudae!!
+0 a&i&tarea do%nuui a 7udecarea pricinior ci*ie &i penae) dandu-&i parerea a&upra fonduui pricinii &i acordu cu &outia
pronuntata de do%n!
garantarea re&pectarii de catre do%n a acteor e1terne &i in &pecia a tratateor de *a&aitate!
acorda &fat do%nuui in orice pro+e%e de &tat atunci cand era con&utat!
Din e1a%inarea atri+utiior re'uta ca for%a era un organ de &tat cu caracter con&utati*! Dar in reaitate rou &i
co%petenta Sfatuui au cuno&cut o anu%ita !
Pana a 7u%atatea &ec K- in Sfatu do%ne&c intrau %arii &tapanitori de do%enii feudae cu &u7itori &i ar%ate proprii)
denu%iti in .ri&oa*e 7upani /T! Ro%anea&ca0 &i pani /Modo*a0!
Puterea Sfatuui in acea&ta perioada era a&a de %are incat cen'ura acti*itatea do%nuui) a&tfe incat do%nu ua toate
.otararie i%preuna cu Sfatu do%ne&c) nu%ee +oierior din Sfat fiind %entionat in partea introducti*a a .ri&o*uui
aaturi de ce a do%nuui! Dar nu nu%ai ca ua .otarari i%preuna cu do%nu) dar era in %a&ura &a- o+ige pe do%n &a-&i
re&pecte anga7a%entee! ,oierii din Sfat erau un fe de garanti ai e1ecutarii de catre do%n a %a&urior .otarate! Acea&ta
garantie &e traducea prin apicarea &igiior per&onae pe .ri&o* aaturi de pecetea do%nea&ca!
Ace&ti +oieri %e%+rii ai Sfatuui) &tapani pe&te *a&te do%enii feudae) erau nu%iti +oieri de tara pt ca prin unirea
feudeor or &e for%a&era &atee feudae ro%ane&ti de &ine &tatatoare!
In pri%ee decenii de a inte%eiere) in %e%oria ace&tor +oieri) era *ie a%intirea *ec.ior or po'itii poitice pe care
incercau &a &i e con&er*e prin participarea a Sfatu do%ne&c &i prin &i&te%u i%unitatior feudae! O data cu cre&terea
puterii do%ne&ti) centrai'area &tatuui &i re&trangerea i%unitatior feudae) +oierii participau a Sfat) nu in caitate de
factori deci'ionai) ci ca &i%pi %artori c.e%ati &a ia act de dorinta do%en&ca!
In ace&t conte1t a&i&ta% &i a o &c.i%+are a co%ponentei! In Sfat incep &a patrunda +oierii de &u7+e /dregatorii0 care
erau nu%iti &i re*ocati de do%n) afandu-&e &u+ controu ace&tuia! Nu%aru dregatorior in Sfat a cre&cut treptat) a&tfe
incat a finee &ec K-) Sfatu do%ne&c era co%pu& nu%ai din dregatori!
Dupa in&taurarea ocupatiei oto%ane) +oierii au profitat de &a+irea puterii do%nuui &i au pro%o*at ideea ca do%nu
tre+uie &a a&cute de Sfatu do%ne&c) conditionand aegerea do%nuui de egatura prin care ace&ta recunoa&te pri*iegiie
+oieri%ii &i &e anga7a &a e re&pecte) in&taurandu-&e un autentic regi% no+iiar!
9! DREGATORII A inati de%nitari ai &tatuui) nu%iti &i re*ocati de do%n! Ei e1ercitau atri+utii ad%ini&trati*e)
7udiciare &i %iitare in cadru aparatuui de &tat!
La origine) a&a cu% re'uta din denu%irie or) ei erau &u7+a&i care) in cadru curtii do%ne&ti a*eau o &erie de atri+utii
egate de per&oana do%nuui!
Treptat) pe fondu ingu&tarii &i&te%uui i%unitatior feudae) dregatorii au patrun& in Sfatu do%ne&c &i au preuat in
nu%ee do%nuui conducerea efecti*a a *ietii de &tat!
Si&te%u dregatoriior &-a cri&tai'at in Tara Ro%ane&ca in ti%pu ui Mircea ce ,atran) iar in Modo*a in ti%pu ui
Ae1andru ce ,un! Cee < &i&te%e &unt a&e%anatoare datorita traditiior co%une &i datorita %odeuui co%un a*ut in
*edere /&i&te%u dregatorior din I%periu ,i'antin0!
La in*e&tirea in functie ei depuneau 7ura%ant de credinta fata de do%n! Nu erau re%unerati pt acti*itate) in&a pri%eau
danii do%ne&ti pt drepta &i credincioa&a &u7+a) i &e concedau *eniturie unor tinuturi &i puteau pri%i daruri de a
&u+aterni!
Ca&ificare2
a0 Marii dregatori) %e%+rii ai Sfatuui do%ne&c!
In Tara Ro%anea&ca) pri%u dregator in ierar.ie era ,anu Craio*ei care conducea ar%ata) ad%ini&tartia &i 7u&titia din
'ona din dreapta Otuui! ,anu putea pronunta c.iar &i pedeap&a cu %oartea! Su+aternii ace&tuia erau ,ani&orii!
Logofatu in a%+ee tari era &efu canceariei do%ne&ti &i purtatoru %areui &igiiu cu care erau intarite actee do%ne&ti!
-ornicu era conducatoru &u7itorior curtii do%ne&ti &i ce ce a&igura pa'a graniteor! In Tara Ro%anea&ca co%petenta
teritoriaa a *ornicuui &e i%ita a 'ona din &tanga Otuui) iar in Mordo*a e1i&tau < *ornici2 *ornicu Tarii de Su& &i
%aree *ornic a Tarii de @o&! In Modo*a) *ornicii erau co%andantii %iitari ai teritoriior re&pecti*e) iar %aree *ornic a
Tarii de @o&) a&e%anator ,anuui Craio*ei) era pri%u in ierar.ia dregatorior Modo*ei!
Po&tenicu era &fetnicu de taina &i ta%aciu do%nuui) ce ce coordona reatiie e1terne ae tarii!
Spataru era purtatoru &padei do%ne&ti &i co%andantu ca*aeriei) iar uneori co%anda intreaga ar%ata! In Modo*a)
Iere%ia Mo*ia e creat dupa %ode poon o dregatorie noua) .at%anu) care a preuat atri+utiie %iitare ae *ornicior!
-i&tieru &e ocupa de &tangerea *eniturior tarii &i a&igura %i7oacee nece&are pt intretinerea curtii do%ne&ti) a ar%atei) iar
dupa in&taurarea ocupatiei oto%ane &i pt pata o+igatiior de pata!
Ati dregatori2 pa.arnicu) &tonicu) co%i&u!
+0 Micii dregatori) care nu faceau parte din Sfatu do%ne&c!
Ar%a&u era e1ecutoru &entinteor penee pronuntate de do%n!
Satraru ingri7ea corturiedo%ne&ti in ra'+oi!
Cuceru apro*i'iona curtea cu grane!
Aga co%anda pede&trinii &i a de*enit) uterior) &efu gar'ii per&onae a do%nuui!
Din e1a%inarea atri+utiior dregatorior) re'uta ca &i acea&ta in&titutie &e caracteri'ea'a prin confu'iunea de atri+utii!
ORGANIZAREA 8INANCIARA A TARILOR ROMANE IN EPOCA 8EUDALISMULUI DEZ-OLTAT
In caitatea &a de tituar a ui do%iniu% e%inen&) do%nu a*ea dreptu de a percepe dari de a ocuitorii tarii! Nu
e1i&ta a inceput o &eparare a *eniturior tarii de *eniturie per&onae! Intrucat econo%ia feudaa a*ea caracter natura au
predo%inat darie in natura &i in %unca) uterior) dupa de'*otarea productiei &i a &c.i%+uui de %arfuri) pe pri%u pan &-
au pa&at darie in +ani!
Cee 9 categorii de dari core&pundeau ceor 9 for%e ae rentei feudae2
in natura /di7%ee do%ne&ti0 A 'eciuiaa /Tara Ro%anea&ca0
de&eatina /Modo*a0
in %unca A &u7+e) ro+ota
in +ani A cuprind i%po'itee per&onae pe ocuitor) ta1ee pt foo&irea unor
+unuri pu+ice) ta1e de co%erciai'are a unor produ&e &i ta1ee care
inocuiau darie in natura &i in %unca!
I%po'itu per&ona pe ocuitor era A dare /Tara Ro%ane&ca0
- da7die /Modo*a0
Mai tar'iu a aparut +iru! Unee categorii &ociae au fo&t &cutite de pata +iruui) +oierii &i %ana&tirie) iar unee
categorii &ociae &i profe&ionae pateau +iruri &peciae!
Procedura de &ta+iire a +iruui era cea a ci&ei! Ea con&ta in fi1area unei &u%e go+ae pt fiecare grup fi&ca /&at &au
o+&te0) &u%a care era reparti'ata pe unitati i%po'a+ie /go&podarii tarane&ti0 de functionari &peciai'ati /ra+o7ari0 care
cre&tau pe ra+o7 +iru datorat de fiecare go&podarie!
Criteriu de &ta+iire a +iruui pe categorii era in functie de nu%aru de *ite! Potri*it cata&tifuui de ci&e din *re%ea ui
Petre Sc.iopu e1i&tau < categorii de tarani) dupa cuantu%u +iruui patit A tarani &araci) ce pateau +iruri %ici!
A tarani de i&to*) ce pateau +iruri %ari!
Uterior au fo&t i%pu&i a pata +iruui &i +oierii &i %ana&tirie! Cuantu%u +iruui pt +oieri era &ta+iit in functie de
intinderea %o&iior cuti*ate cu tarani dependenti!
Ta1ee pt co%erciai'area produ&eor &e percepeau in targuri!
Ta1ee pt utii'area unor +unuri pu+ice erau de e1! ta1ee pe e1poatarea +ogatiior &u+&ouui!
Dupa in&taurarea ocupatiei oto%ane) tarie ro%ane erau o+igate &a patea&ca .araciu /tri+ut0 a carui cuantu% a
cre&cut continuu! Tari ro%ane %ai tre+uiau &a patea&ca &i ate dari A pe&c.e&urieD
- poconu &teaguuiD
- %ucareru %are /o data a 9 ani0D
- %ucareru %ic /anua0D
- in ca' de ra'+oi contri+utii &upi%entare2 a7utornite!
ORGANIZAREA MILITARA
Dupa inte%eiere) %arii +oieri) tituari ai unor do%enii feudae in*e&tite cu i%unitati) intretineau pe do%eniie or
ar%ate proprii co%pu&e din *oinici cu care participau) in *irtutea o+igatiei de au1iriu% ce intra in continutu tratatuui de
*a&aitate) a c.e%area do%nuui in ca' de ra'+oi!
Do%nu a*ea doar dreptu de a coordona in upta &teagurie %arior +oieri &i cetee de *ite7i! Din &ec K-) ca ur%are a
centrai'arii puterii do%ne&ti) &e crea'a o ar%ata proprie a do%nuui) Oa&tea cea Mica) acatuita din %ici feudai) *a&ai
directi ai do%nuui) curteni &i &u7+a&i! In Oa&tea cea Mica intrau &i taranii i+eri recrutati a oa&te in &c.i%+u unor
a*anta7e acordate de do%n!
Trupee do%ne&ti erau organi'ate din punct de *edere teritoria for%and &teaguri pe 7udete &i tinuturi &i erau condu&e
de cei < *ornici in Modo*a &i de *ornic &i +an in Tara Ro%anea&ca!
Din &ec K-II) odata cu aparitia ar%eor de foc apar &i trupee de %ercenari ai caror intretinere era f co&ti&itoare pt
do%nie! In ca'uri de %are pri%e7die &e ridica a upta Oa&tea cea Mare a tarii a care participau toti +ar+atii capa+ii &a
poarte ar%e incu&i* taranii dependenti!
Dupa in&taurarea ocupatiei oto%ane) ar%ata nationaa a tarior ro%ane cunoa&te un proce& de decin continuu)
reducandu-&e in fina) in ti%pu regi%uui fanariot) a trupee care a&igurau pa'a graniteor) poitia interne &i pa'a
do%nuui!
ORGANIZAREA ,ISERICII
Reigia cre&tina &i ,i&erica ortodo1a au repre'entat de-a ungu E*uui Mediu principau &pri7in ideoogic a &tatuui
feuda) in &en&u egiti%arii puterii de &tat feudaa &i tinerii in a&cutare a taranior dependenti! Datorita ace&tui fapt)
,i&erica &-a +ucurat de un arg &pri7in din partea &tatuui prin acordarea unor %o&ii cuti*ate cu tarani dependenti &i ro+i!
,i&erica ortodo1a ro%ana a 7ucat un ro i%portant in apararea independentei &tatuui fata de &tatee *ecine catoice
care) &u+ prete1tu propagandei catoice) ur%areau &u+ordonarea tarior ro%ane!
Laca&uri de cut ortodo1e au aparut a ni*eu o+&tior &ate&ti) iar apoi pe do%eniie +oiere&ti!
Din punct de *edere &piritua) ,i&erica ortodo1a din Tara Ro%anea&ca era &u+ordonata Patriar.iei de a O.rida) iar
,i&erica ortodo1a din Modo*a) Mitropoiei "ariciuui!
Dupa inte%eierea &tateor feudae ro%ane&ti) ,i&erica ortodo1a &e reorgani'ea'a in &u+ordinea &tatuui &u+ autoritate
do%nea&ca! In Tara Ro%anea&ca) do%nu Nicoae Ae1andru infiintea'a a Curtea de Arge&) Mitropoia Ungro--a.iei)
a&e'and in &caunu %itropoitan pe Iac.int) fo&tu %itropoit a -icinei!
In 594>) Mitropoia Ungro--a.iei e recuno&cuta de Patriar.ia de a Con&tatinopo &u+ a carei autoritate &e pa&ea'a!
Se infiintea'a epi&copii ortodo1e a Se*erin &i ,u'au &i apoi a Ra%nicu -acea!
In Modo*a) in 59GG) Io&if) epi&copu Suce*ei) e un& %itropoit a Modo*ei a "arici! Uterior) in ti%pu ui Ae1andru
ce ,un) ,i&erica din Modo*a recunoa&te autoritatea &pirituaa a Patriar.iei de a Con&tantinopo) iar acea&ta i recunoa&te
pe Io&if ca %itropoit a Modo*ei!
Se inte%eia'a epi&copii ortodo1e a "u&i) Radauti &i Ro%an!
Ierar.ia ece'ia&tica2
%itropoitu tarii A figura in fruntea Sfatuui do%ne&c
epi&copii
protopopii
&taretii %ana&tirior
preotii!
A7utoru dat de do%nii ro%ani ,i&ericii ortodo1e &-a concreti'at in refacerea *ec.ior a&e'a%inte +i&erice&ti)
con&truirea de unee noi &i in'e&trarea ,i&ericii cu intin&e do%enii in*e&tite cu i%unitati &i pri*iegii!
Do%nii ro%ani au &pri7init &i ,i&erici ortodo1e din ate tari2 pe cea de a %untee At.o& prin infiintarea de %ana&tiri)
donatii directe &i inc.inari! La un %o%ent dat inc.inarie au de*enit e1ce&i*e &i fata de a+u'urie ceruui &train &i au
inceput &a fie re&tran&e treptat din &ec K-II &i au fo&t tota de&fiintate in ti%pu do%niei ui A!I! Cu'a!
ORGANIZAREA ADMINISTRATI--TERITORIALA
Atat in Tara Ro%anea&ca) cat &i in Modo*a e1i&tau %ari &u+di*i'iuni ad%ini&trati*e care nu erau unitati
ad%ini&tarti*-teritoriae propriu-'i&e) ci e1pre&ia unor re%ini&cente din epoca anterioara inte%eierii!
In Tara Ro%anea&ca e1i&ta2 - 'ona din dreapta Otuui2 ,anatu de Se*erin) unde
atri+utiie do%nuui erau e1ercitate de +an!
- 'ona din &tanga Otuui) unde atri+utiie erau
e1ecitate de *ornic!
In Modo*a e1i&ta2 - Tara de Su&
- Tara de @o&) condu&a de %aree *ornic /pri%u in ierar.ie0!
Unitatie ad%ini&tati*-teritoriae erau 7udetee /Tara Ro%anea&ca0 &i tinuturie /Modo*a0) precu% &i ora&ee &i &atee!
@udetee erau condu&e de dregatori care &e afau in &u+ordinea +anuui /in dreapta Otuui0 &i a *ornicuui /in &tanga
Otuui0!
Tinuturie erau condu&e de parcaa+i!
Conducatorii 7udeteor &i tinuturior e1ercitau atri+utii ad%ini&trati*e) 7udecatore&ti) fi&cae &i %iitare &i a*eau in
&u+ordine un aparat de &u7itori ocai! Odata cu centrai'area puterii de &tat) incepand cu &ec K-I) in Modo*a) pe&te
conducerea ocaa a tinuturior &e &uprapune aparatu do%ne&c) iar in Tran&i*ania) *ec.ii conducatori ai 7udeteor i&i
e1tind atri+utii &i a&upra aparatuui de &u7itori do%ne&ti nou creat!
Ora&ee erau unitati ad%ini&trati*-teritorie care &-au %anife&tat ca ni&te co%unitati i+ere) cu organi'are proprie)
di&punand de o anu%ita autono%ie! Teritoriu cuprindea *atra ora&uui /'ona con&truita0) .otaru ora&uui /terenurie
cuti*ate0) ocou ora&uui /un nu%ar de &ate adiacente0!
Ora&ee &e afau &u+ autoritatea do%ne&ca! In ti%p ce in Modo*a do%nu putea &a di&puna dupa +unu pac de
pa%antu ocoaeor) intrucat a&upra ace&tuia ocuitorii a*eau doar drept de u'ufruct) in Tara Ro%anea&ca do%nu tre+uia
&a ra&cu%pere pa%antu de a ora&eni pt ca ace&tia i &tapaneau cu titu de proprietate!
Ora&ee erau condu&e de un aparat ad% co%pu& din < categorii de organe2
organe ad%ini&trati*e ae&e de ora&eni2 7udetu in Tara Ro%anea&ca) &otu'u in Modo*a &i con&iiu ora&ene&c for%at din
5< pargari!
atri+utiie i'*orau din Legea tarii) dar &i din actee de pri*iegii acordate ora&uui re&pecti* de do%n!
e1i&ta &i un organ de conducere cu o co%petenta %ai arga A Adunarea generaa a %e%+rior co%unitatii ora&ene&ti) care
ua cee %ai i%portante deci'ii pt co%unitate!
dregatorii do%ne&ti
cee de a ni*eu ora&eor &e nu%eau2 pri&tar) &taro&te) *ornic!
a*eau atri+utii fi&cae) *a%ae) poitiene&ti &i 7udecatore&ti!
Ad%ini&tratia do%ne&ca a ora&eor nu &-a con&tituit de a inceput) ci &-a for%at treptat pe %a&ura intaririi puterii
do%ne&ti) a con&oidarii aparatuui de &tat &i a ingradirii autono%iei ora&eor!
Satee erau2 i+ere &i a&er*ite!
Stra*ec.ea organi'are a o+&tior +a'ata pe drepu de autoconducere nu a fo&t tota de&fiintata dupa inte%eiere) ci
di%potri*a a fo&t confir%ata prin .ri&oa*e! In&a o+&tie au fo&t integrate in &i&te%u conducerii centrai'ate) a&tfe incat o
parte din atri+utii au fo&t preuate de &tat! S-au pa&trat drepu de proti%i& pt terenurie din .otaru o+&tei) ra&punderea
coecti*a) in %aterie penaa &i fi&caa) &i dreptu de 7udecata a oa%enior +uni &i +atrani) cu e1ceptia infractiunior
&anctionate cu pedeap&a capitaa!
a0 Satee i+ere erau ocuite de ra'e&i /Modo*a0 &i %o&neni /Tara Ro%anea&ca0 &i a*eau ca organe de conducere
cne'ii /Modo*a0) 7u'ii /Tara Ro%anea&ca0 &i Sfatu oa%enior +uni &i +atrani! Ace&te organe erau &u+ordonate
conducatorior 7udeteor &i tinuturior!
+0 Satee a&er*ite erau condu&e de un repre'entat a proprietaruui /do%n) +oier) %ana&tire0!
INSTITUTIILE @URIDICE ALE LEGII TARII
INSTITUTIA PROPRIETATII
Caracteri&tic E*uui Mediu e faptu ca proprietatea) in genera) &i proprietatea a&upra pa%antuui) in &pecia) au o
&tructura co%pe1a di*i'ata &i ierar.i'ata) caracteri'ata prin i%+inarea &tapanirii de*a%a&a cu cea indi*iduaa) ca &i
coe1i&tanta %ai %utor for%e de proprietate) in functie de tituaru dreptuui de proprietate) fiecare for%a a*and un regi%
7uridic di&tict) in functie de cea a tituaruui!
Re'uta ca in feudai&% propritatea nu e a+&outa ca in dreptu ro%an) ci e di*i'ata! Legea tarii con&acra in ace&t &en&
un do%iniu% e%inen& care apartine +oierior &i ceorati proprietari &i un drept de foo&inta a taranior a&er*iti a&upra
oturior pe care e ucrea'a!
Do%iniu% e%inen& e dreptu de proprietate &upre% a do%nuui a&upra teritoriuui tarii &i pe care i e1ercita in
caiatatea &a de *arf a ierar.iei feudae &i ca repre'entant a &tatuui feuda!
Nu tre+uie confundat do%eniu pu+ic a &tatuui cu do%eniu pri*at a do%nuui /proprietatea do%nea&ca0 in care
intra %o&iie pe care e &tapane&te ca %are proprietar feuda aaturi de ceiati +oieri!
In *irtutea ui do%iniu% e%inen& do%nu are o &erie de prerogati*e2
e1ercita dreptu de &upra*eg.ere &i contro a&upra intreguui teritoriu a tariiD
cuege %o&tenirie *acanteD
ia in &tapanire re& nui& /+unurie ni%anui0) terenurie pu&tii care nu au apartinut ni%anui &i cee a+andonate de proprietar
/re& deicte0! Do%nu e1ercita &tapanirea &i a&upra apeor curgatoare &i acurior afate in foo&inta co%unaD
do%nu putea incu*iinta feudaior de&prinderea unor portiuni de terenuri din cee pu&tii &i pu&tiite &i e trecea in
proprietate per&onaa prin inte%eierea de &tate) nu%ite &o+o'ii pt ca erau &cutite de dari prin .ri&o* do%ne&cD
do%nu putea ua in &tapanire %o&iie confi&cate de a +oierii .iceniD
do%nu acorda donatii fie +oierior) pt drepta &i credincioa&a &u7+a) fie %ana&tiriorD
do%nu acorda anu%itor feudai /+oieri &i %ana&tiri0 i%unitati feudae a&upra proprietatior pe care ace&ti e &tapaneauD
do%nu incu*iinta toate actee 7uridice de tran&fer a proprietatii a&upra pa%antuui &i ro+ior) oca'ie cu care partie actuui
re&pecti* faceau darea cauui /darea cupei0) adica ii dadeau un ca +un &au o cupa de %eta pretio& pt a incu*iinta
tran&feruD
do%nu e1ercita dreptu de pradaica /preadaica0) adica dreptu de retract pt donatiie facute! In&a do%nu putea renunta a
e1ercitarea pradaicii introducand in .ri&o* for%ua &acra%entaa2 pradaica &a nu fie! Dar +eneficiaru daniei in ace&t ca'
tre+uia &a faca darea cauui &au cupeiD
do%nu a*ea dreptu de a percepe di7%e) +iruri &i %unci in foo&u do%niei) adica cee 9 for%e ae rentei feudae!
Do%iniu% utie
5! Marea proprietate feudaa e o proprietate co%peta a&upra pa%antuui &i inco%peta a&upra taranior a&er*iti! S-a
con&tituit anterior inte%eierii &tateor feudae ro%ane&ti prin acapararea pa%antuui o+&tior de catre unii din ae&ii o+&tii!
E continuatoarea din punct de *edere i&toric a &tapanirii e1ercitate de cne'ii) *oie*o'ii &i 7u'ii ro%ani din perioada
feudai&%uui ti%puriu!
Modu 7uridic de do+andire a fo&t %o&tenirea) careia) dupa inte%eiere) i &-au adaugat &i %oduri deri*ate2 dania
do%nea&ca) *an'area) &c.i%+u) infratirea pe %o&ie! 8eudaii &i-au e1tin& do%eniie &i pe cai ne7uridice prin acapararea cu
forta a pa%anturior taranior &i incacarea &tra*ec.iuui drept de proprietate! Ace&t %od ne7uridic e denu%it in Legea tarii
$&ia(!
Dupa tituaru &au) %area proprietate feudaa are 9 for%e2
proprietatea do%nea&ca
- cuprinde +unurie per&onae ae do%nuui pe care e &tapanea inca dinainte de a fi do%n) ca %e%+ru a ca&ei feudae!
- &e adauga +unurie do+andite in ti%pu do%niei pe di*er&e cai 7uridice) precu% &i i%+unatatirie adu&e +unurior pe care
e a*ea in proprietate pe c.etuiaa proprie!
- %ai apartineau do%nuui &u+ tituatura de ca%ara do%nea&ca &i anu%ite *enituri care i &e cu*eneau pe ti%pu
e1ercitarii do%niei) &eparate de *i&teria tarii!
proprietatea +oierea&ca
- are te%eiu 7uridic in %o&tenire &i in actee tran&ati*e de proprietate!
- proprietatie ereditare &e nu%eau ocinii &i puteau fi in&trainate cu re&pectarea dreptuui de proti%i&!
-actee tran&ati*e de proprietate erau2 dania &au %iruirea do%nea&ca acordata +oierior pt drepta &i credincioa&a &u7+a!
- o+igatia de danie intra in raportu 7uridic de *a&aitate!
- pana in pri%a 7u%atate a &ec K-) ce gratificat de do%n a*ea a&upra %o&iei un
drept te%porar i%itat a durata *ietii do%nuui!
- din a II-a 7u%atate a &ec K-) +eneficiaru are un drept ereditar) a&a incat dreptu
do%nuui de pradaica &e %entine nu%ai in ca' de .icenie!
proprietatea +i&ericea&ca
- &-a con&tituit dupa inte%eiere din daniie facute de credincio&i) do%ni) +oieri) preati) ora&eni) tarani) in &copuri pioa&e)
dar &i pt a fi trecuti in po%enicee ,i&ericii &i pt a i &e face rugaciuni dupa %oarte!
- daniie a*eau caracteru unor donatii cu &arcina) intrucat %ana&tirea a*ea o+igatia de a nu in&traina dania pri%ita &i de a
utii'a *eniturie %o&iior donate in &copuri carita+ie) &u+ &anctiunea intoarcerii daniei /re*ocarea donatiei pt
neidepinirea &arcinii0!
Do%eniu feuda era ingo+at in re'er*a feuda) iar ocurie date in foo&inta taranior a&er*iti &e nu%eau denite /T
Ro%0) 7iredii /Mod0 &i &e&ii /Tran&0! Re'er*a feudaa era cuti*ata tot prin %unca taranior dependenti!
IMUNITATEA 8EUDALA /o.a+a A T Ro% L uric A Mod0
&e acorda prin .ri&o* do%ne&c
conferea tituaruui &au dreptu de ad%ini&trare poitica) de 7udecata &i de co%anda %iitara a&upra popuatiei de pe
do%eniu re&pecti*) in&otit de dreptu de a face co%ert) de a percepe *enituri in foo&u &au &i &cutirea de pata a oricarei
dari fata de do%nie!
feudaii in*e&titi cu i%unitati &e +ucurau de independenta poitica pe do%eniie or! Dregatorii do%ne&ti nu a*eau
co%petenta pe ace&te do%enii) functiie &tatuui fiind e1ercitate de aparatu de &u7itori a aceui +oier!
Din e1a%inarea fi'iono%iei i%unitatior feudae re'uta ca ee oginde&c a ni*eu &upra&tructurii poitice i'oarea
&pecifica econo%iei feudae inc.i&e) naturae!
I%unitatie au aparut dupa inte%eiere intrucat feudaii ro%ani) a caror putere econo%ica &i poitica era atunci %ai
%are decat cea a do%nuui) doreau con&acrarea &i pe pan 7uridic a pri*iegiior or de a conduce) &u+ toate a&pectee *ietii)
popuatia de pe %o&iie pe care e detineau!
Si&te%u i%unitatior feudae &-a for%at in acea perioada &i &-a %anife&tat a &cara arga &i datorita faptuui ca aparatu
de &tat nu era pe depin de'*otat) a&a incat reai'area uneia din functiie &tatuui &e i%punea a &e face cu aparatu de
&u7itori a +oieruui!
"ri&oa*ee de acordare a i%unitatior utii'au < tipuri de for%ue2
una concentrata2 T Ro% A $&a-i fie de ocina &i de o.a+a(!
Modo*a A $&a-I fie uric cu tot *enitu(!
una decripti*a) detaiata in care era &pecificata in a%anunt continutu i%unitatii acordate!
- for%ua de'*otata era utii'ata pt i%unitatie acordate %ana&tirior) intrucat proprietatea %ana&tirior &-a for%at dupa
inte%eiere) intr-o epoca in care puterea do%nuui incepu&e &a &e con&oide'e) iar i%unitatea nu %ai a*ea caracter genera)
ci e1ceptiona!
- tre+uia &a &e %entione'e in a%anunti%e ce acti*itati ur%au a fi &coa&e din co%petenta dregatorior do%ne&ti &i trecute in
cea a tituaruui i%unitatii!
Din e1a%inarea for%ueor de&cripti*e re'uta ca ee nu &e acordau unifor%) ci erau %ai re&tran&e de a un +oier a
atu) de a o %ana&tire a ata!
Centrai'area puterii de &tat in %ana do%nuui &i a aparatuui de dregatori a du& a re&trangerea treptata a i%unitatior
acordate) a&tfe incat dreptu de 7udecata a +oierior e i%itat) drepturie %iitare &unt ingradite) pe fondu de'*otarii
co%ertuui &e de&fiintea'a dreptu +oierior de a percepe ta1e pe circuatia %arfurior &i per&oaneor) precu% &i anu%ite
*enituri!
<! Proprietatea taranea&ca pre'inta caractere diferite dupa cu% e *or+a de&pre proprietatea taranior grupati in o+&ti &au cei
ce nu fac parte din o+&ti &au de proprietatea taranior i+eri &au a&er*iti!
Proprietatea taranior i+eri grupati in o+&ti!
Teritoriu o+&tei &e i%parte in *atra &atuui /go&podariie taranior proprietate per&onaa0) ca%pu de cutura /oturie de
cutura proprietate per&onaa0 &i ceeate terenuri afate in .otaru &atuui /paduri) pa&uni) fanete) i&a'uri0 care erau
&tapanite in de*a%a&ie de &ateni!
8iecare %e%+ru) cu apro+area o+&tei) a*ea dreptu de a de&prinde anu%ite terenuri din fondu de*a%a& &i de a e
a%ena7a prin %unca proprie) dandu-e o noua de&tinatie econo%ica! Munca incorporata in ace&te terenuri repre'enta
te%eiu 7uridic a trecerii terenuui din &tapanirea de*a%a&a in proprietate per&onaa a tituaruui &i fa%iiei &ae!
Cea %ai *ec.e de&prindere din fondu de*a%a& e curtea &i gradina) apoi a ur%at ocu de cutura din tarina) iar
tendinta de de&prindere din de*a%a&ie a continuat in toata epoca feudaa!
Se%nu di&tincti* a trecerii unui teren din proprietatea de*a%a&a in proprietate per&onaa i repre'inta gardu!
Pana a finee feudai&%uui o+&tea a pa&trat un drept &uperior de &upra*eg.ere &i contro a&upra tuturor terenurior
afate in .otaru &au) incu&i* a&upra ceor care erau in proprietate per&onaa! E1pre&ia ace&tui drept e dreptu de proti%i&
/dreptu de precu%parare &i ra&cu%parare0!
Mecani&%u e1ercitarii dreptuui de proti%i&2 daca *reun %e%+ru a o+&tei dorea &a *anda un teren afat in .otaru
o+&tei tre+uia &a-&i faca intentia a 9 targuri &ucce&i*e! Me%+rii o+&tei) rudee &au *ecinii a*eau dreptu de precu%parare)
iar daca nici unu nu-&i e1ercita ace&t drept) terenu putea fi *andut &i unui &train de o+&te) dar acea&ta *an'are nu era pura
&i &i%pa) ci afectata de o conditie re'outorie! Daca in ter%en de 5 an de a data *an'arii *reun %e%+ru a o+&tei) *ecin
&au ruda &e ra'gandea ) putea &a-&i e1ercite dreptu de ra&cu%parare) intorcand cu%paratoruui pretu patit &i de*enind
proprietaru terenuui! Ter%enu de 5 an curgea de a data a care ace %e%+ru a o+&tei ua&e cuno&tinta de&pre
operatiunea *an'arii!
Proprietatea taranior din o+&tie a&er*ite!
Teritoriu o+&tior a&er*ite apartinea &tapanior feudai) in&a taranii a&er*iti i&i pa&trau dreptu de proprietate a&upra
uneteor de %unca &i dreptu de foo&inta a&upra oturior de cutura! Ei a*eau po&i+iitatea de a face i%+unatatiri funciare
a&upra unor terenuri a*and de&tinatia de padure) i&a') patind in&a 'eciuiaa cu*enita &tapanior feudai!
Proprietatea taranior i+eri care nu &e afau in o+&ti!
Se e1ercita a&upra go&podariior) *iteor &i uneteor de %unca) precu% &i a&upra unei %ici &uprafete din terenuri de
cutura!
Legea tarii a con&acrat dreptu de proprietate a %e&te&ugarior a&upra ateiereor &i uneteor &i un drept de proprietate
a ro+ior a&upra &aa&eor &i uneteor confectionate prin %unca proprie!
MATERIA PERSOANELOR
In cea ce pri*e&te &tatutu 7uridic a ca&eor &ociae /a &tarior feudae0 tre+uie %entionat ca Legea tarii a*ea un
profund caracter &tatutar) ca ur%are a po'itiior di&cri%inatorii pe care e continea) in functie de po'itia &ociaa a
diferiteor ca&e &ociae!
Ca&a feudaior
,oierii &e +ucurau de toate drepturie &i pri*iegiie! Nu%ai ei e1ercitau conducerea poitica a tarii &i erau tituarii
proprietatii feudae in*e&tita cu i%unitati! A*eau capacitate 7uridica depina) in&a caitatea de +oieri era indi&ou+i egata
de &tapanirea unei %o&ii!
In&titutia +oieri%ii e anterioara &tatuui feuda! E1i&ta &i un argu%ent ter%inoogic2 $+oier de tara() acordata
conducatorior for%atiunior pre&tatae de tip feuda care prin unirea feudeor or inte%eia&era &tatee feudae ro%ane&ti!
Dupa inte%eiere &i centrai'area aparatuui de &tat apar dregatorii care erau recrutati c.iar &i din randu unor ee%ente
apartinand unor categorii &ociae inferioare! Caitatea de +oieri a ace&tora re'uta din functia indepinita in aparatu de &tat
&i nu ca efect a &tapanirii unei %o&ii) de&i do%nu ii %iruia pt dreapta &i credincioa&a &u7+a) dandu-e %o&ii &au
concedandu-e *eniturie unor tinuturi!
In cee din ur%a caitatea de +oier de*ine indi&ou+i egata de indepinirea unei functii de dregator in aparatu de &tat!
Se ea+orea'a &i un &tatut &cri& a no+ii%ii in care &e pre*ede acordarea no+etei ca efect a dregatoriei incredintate!
E1i&ta &i o &tratificare a +oierior in +oieri %ari &i %ici!
<! Ceru a*ea &i e o &ituatie pri*eigiata) a*and dreptu de a participa a tre+urie tarii in Sfatu do%ne&c) precu% &i de
a 7udeca anu%ite proce&e!
9! Taranii
i+eri A cei cu pa%ant A grupati in o+&ti) nu%iti ra'e&i /Mod0 &i %o&neni /T Ro%0!
negrupati in o+&ti) nu%iti cne7i &au 7udeci!
- cei fara pa%ant) %unceau pe %o&iie feudae &i &e nu%ea &araci &au &iro%a.i!
dependenti nu%iti *ecini /Modo*a0 &au ru%ani /T Ro%0!
Capacitatea or 7uridica era deter%inata de dreptu de proprietate inco%pet pe care &tapanii feudai i a*eau a&upra or)
in &en&u ca puteau fi *anduti o data cu %o&ia pe care erau aipiti!
A*eau dreptu de a di&pune de partea de produ&e &i *enituri ce e ra%anea dupa &ati&facerea o+igatiior de renta
feudaa! A*eau drept de proprietate a&upra go&podariei de care putea di&pune) in&a erau e1cu&i de a e1ercitiu drepturior
pu+ice &i dupa egarea de gie nu %ai putea para&i %o&ia pe care &e afau!
E1i&ta potri*it Legii tarii %ai %ute cai 7uridice &i ne7uridice de cadere in ru%anie &i de ie&ire din ru%anie!
cai de cadere in ru%anie
- 7uridice2 - donatia /ca'u taranuui i+er care &e inc.ina cu &ufetu &i a*erea &a
&tapanuui feuda0
- *an'area /a i+ertatii &i a a*erii0
- i%pru%utu /de %ute ori era garantat cu i+ertatea per&onaa a dator-
nicuui0
- .otararea 7udecatorea&ca!
Toate ace&te tituri e%anau de a cancearia do%nea&ca &i erau intarite de do%n &i de Sfatu do%ne&c!
- ne7uridice2 - fa&ificarea acteor de catre +oieri
- cotropirea /&ia0
Starea de ru%anie era i%pre&cripti+ia &i &e tran&%itea cu titu ereditar pe inie %a&cuina!
cai de ie&ire din ru%anie
- 7uridice2 - iertare de ru%anie /act cu titu gratuit) facut de &tapanu feuda &i care
efecte fie inter*i*o&) fie %orti& cau&a0
- ra&cu%pararea din ru%anie /cea %ai ra&pandita ca ur%are a a*anta7e
or %ateriae pe care e aducea &tapanu-
ui feuda0
- .otararea 7udecatorea&ca /in proce&ee pe care taranii e a*eau cu +o-
ierii in ur%a carora &e con&tata ca fu&e&era
ru%ani'ati cu &ia0
- ne7uridice2 - arderea titurior +oierior
- cne'irea &au 7udecirea cu &ia /taranii refu'au &a &e co%porte ca ta-
rani dependenti) ci ca unii i+eri0
- fuga
- ra&coaa!
6! Ora&enii a*eau un &tatut 7uridic conferit de actee de pri*iegii date de do%n in %o%entu inte%eierii ora&uui &i
uterior ace&tui %o%ent!
Puteau participa a conducerea &i ad%ini&tarea ora&uui! Puteau di&pune in %od i+er de +unurie or &i a*eau dreptu
de a-&i &outiona di*ergentee in fata autoritatior ae&e de ei!
4! Statutu 7uridic a ro+ior era gu*ernat de de un &et de nor%e &i regui de drept care for%au dreptu ro+ior /.oo+i0!
Ei puteau fi ro+i do%ne&ti) +oiere&ti &au %ana&tire&ti!
Din punct de *edere 7uridic erau ucruri) in&a i &e recuno&tea o capacitate 7uridica i%itata) a*and dreptu de a &e
ca&atori &i putand a*ea in proprietate &aa&ee &i unetee confectionate prin %unca proprie! Puteau inc.eiea acte 7uridice
cu acordu &tapanior!
Pecandu-&e de a &intag%a $'acon *a&.i( /%entionat in .ri&oa*e0 cu referire a dreptu apica+i ro+ior ei+erati) unii
i&torici) printre care &i Ctin Giura&cu) au &u&tinut ca ro+ii ei+erati do+andeau &tatutu 7uridic de tarani dependenti) fapt
care a re'utat a&a cu% &u&tineau ace&ti autori din traducerea e1pre&iei $'acon *a&.i() adica drept ro%ane&c! Acea&ta
interpretare nu e corecte din punct de *edere 7uridic pt ca ter%enu de ru%an nu are nu%ai un &en& &ocia) ci &i unu etnic)
iar acea&ta e1pre&ie contine &en&u etnic a ter%enuui de ro%an &i nu ce &ocia! Adica Legea tarii arata ca ro+ii ei+erati
*or a*ea acea&i &tatut 7uridic ca &i ro%anii) in &en& etnic) &tiut fiind ca ro+ii erau recrutati din randu ator etnii decat cea
ro%ana!
=! regi%u 7uridic a &trainior era toerant) %ai ae& pt cei de reigie cre&tina! Cu toate ace&tea ei nu puteau do+andi
proprietati i%o+iiare! Strainii de reigie cre&tina &e puteau i%pa%anteni) fie prin ca&atorie) fie prin acordarea unei
dregatorii) &ituatie in care &e +ucurau de toate drepturie &i i+ertatie ci*ie &i poitice!
Li &e acordau de catre do%n i+ertati co%erciae &i reigioa&e) dreptu de a &e con&titui in co%unitati a ni*eu
ora&eor) dreptu a un regi% fi&ca di&tinct!
In pri*inat necre&tinior /%ai ae& a %u&u%anior0) confor% capituatiior inc.eiate cu Poarta) ei nu &e puteau &ta+ii
in tarie ro%ana &i nu putea a*ea aca&uri de cut!
INSTITUTIA RUDENIEI
Potri*it Legii tarii rudenia i%+raca 9 for%e2
de &ange /+ioogica0D
prin aianta /afinitate0 A egatura dintre un &ot &i rudee ceiuiat &otD
&pirituaa A re'uta din tainee +ote'uui &i a cununiei!
La ace&tea &e adauga &i rudenia i'*orata din adoptie /infiaa0 &i rudenia din infratirea pe %o&ie!
INSTITUTIA CASATORIEI
Potri*it Legii tarii ca&atoria nu era un contract ci*i &i &e inc.eia prin for%aitatie reigioa&e &ta+iite de ,i&erica
ortodo1a) adica i%+raca for%a +enedictiunii reigioa&e!
Etapee pre%ergatoare ca&atoriei2
*ederea in fiinta A cunoa&terea *iitorior &otiD
ur%area de *or+a A tratati*ee purtate de fa%iiie *iitorior &otiD
intoc%irea foii de 'e&treD
+inecu*antarea parintior!
Ze&trea e o in&titutie de &tra*ec.e traditie geto-daca) fiind a origine un drept a a%+ior tineri) repre'entand
ec.i*aentu pecuniar a %uncii depu&e de ace&tia in go&podaria fa%iiei de origine!
Se con&tituia prin &tigari pu+ice facute in ti%pu &er+arii nuntii &i era +a'a %ateriaa a *iitoarei fa%iii! La 'e&tre &e
adugau &i darurie de nunta pri%ite de a ate rude &i darurie de a II-a 'i dupa nunta) pri%ite de a prieteni!
Din &ec K-II apar foie de 'e&tre) iar in&titutia do+ande&te un nou continut! Ea &e con&tituie doar pt &otie &i e un fe de
afacere pt *iitorii &oti a&a nu%iti *anatori de 'e&tre!
O *ariantaa ca&atoriei traditionae e ca&atoria cu fuga care i%+raca for%a unui &i%uacru de rapire a *iitorei &otii de
catre *iitoru &ot pt a forta +inecu*antarea parintior!
Legea tarii pre*ede &i un i%pedi%ent tipic feuda2 &tarea de ro+ie a unuia dintre &oti! Ace&ta atragea caderea in ro+ie a
ceuiat &ot) precu% &i a copiior re'utati din ca&atorie!
Reguie ,i&ericii per%iteau di*ortu e1i&tand depina egaitate intre &oti in pri*inta %oti*eor de di*ort pe care e
puteau in*oca! De e1!2 &i &otia i&i putea repudia &otu decarand de fata cu %artori ca nu &e *a %ai intoarce a e!
Di*ortu era ur%at de procedura nu%ita aegere &au i%parteaa /parta70 prin care fo&tii &oti i&i retrageau partea de
+unuri ce e apartineau!
INSTITUTIA 8AMILIEI
Potri*it Legii tarii) fa%iia e grupu acatuit din rudee cee %ai apropiate a*and ca nuceu pe parinti &i copii! Traditia
geto-daca a i%pe%entat fa%iiei ro%ane&ti un caracter decocratic) &pre deo&e+ire de fa%iia ro%ana care are un caracter
ari&tocratic!
Con&ecinta caracteruui de%ocratic e depina egaitate a &otior) i'*orata din conditiie de %unca &i de *iata ae o+&tior!
A%+ii &oti e1ercitau puterea parintea&ca a&upra copiior a*and o+igatia de cre&tere &i de intretinere a ace&tora &i nu
dreptu de a-i *inde a&a cu% pre*edea dr ro%an!
Dupa %oartea &otuui) fe%eia putea e1ercita &ingura puterea parintea&ca a&upra copiior %inori!
Si intre &oti e1i&tau o+igatii reciproce de intretinere) iar &otu care nu-&i indepinea acea&ta o+igatie era &anctionat cu
o pedeap&a infa%ata de natura a atrage opro+iu pu+ic) adica era dat prin targ &au putat pe uita!
Se practica &i adoptia) fie a rudeor) fie a unor per&oane &traine) adoptie care &e nu%ea infiaa) copiii adoptati fiind
nu%iti fii de &ufet!
Din fi'iono%ia in&titutiei fa%iiei a&a cu% e ea rege%entata in Legea tarii re'uta ca acea&ta a &uferit puternice
infuente) atat din partea dr +i'antin) cat &i din partea reigiei cre&tine!
INSTITUTIA SUCCESIUNII
Tran&%iterea +unurior pt cau'a de %oarte de a defunct a %o&tenitori &e nu%e&te in Legea tarii $%o&tenire() iar
&ucce&oru $%o&tenitori(! Ter%enii *in de a cu*antu de origine traca $%o&( din care deri*a ter%enu de %o&ie in &en& de
prprietate ereditara!
Potri*it Legii tarii) %o&tenirea &e putea deferi) fie pe cae egaa) fie prin te&ta%ent! Cea egaa &e de&c.ide atunci cand
defunctu nu a a&at te&ta%ent &au nu e +ine intoc%it /e nu0 &au nu produce efecte /e caduc0!
In %ateria &ucce&iunii egae Legea tarii confera egaa *ocatie &ucce&oraa copiior egiti%i cu cei adoptati) precu% &i
egaa *ocatie &ucce&oraa feteor cu +aietii in pri*inta +unurior de +a&tina &au +unurior de cu%paratura ae parintior or!
De a acea&ta regua e o &ingura e1ceptie2 in T Ro%anea&ca fetee nu au *ocatie &ucce&oraa a ocina /+unurie
ereditare ae parintior0! Si&te%u %o&tenirii egae e gu*ernat de principiu %a&cuinitatii! 8etee pri%eau ec.i*aentu
*aorii partii ce i &-ar fi cu*enit din +unurie ereditare) fie in +ani) fie in +unuri de cu%paratura! In genera) pri%eau &u+
for%a 'e&trei) iar o+igatia de in'e&trare re*enea parintior) in a+&enta or fratior!
In ceea ce pri*e&te copiii din afara ca&atoriei) ei *in nu%ai a %o&tenirea %a%ei or) iar cei *itregi au *ocatie
&ucce&oraa ca cea a copiuui egiuit) in&a doar a &ucce&iunea parinteui co%un!
Legea tarii ad%ite &i &ucce&iunea prin repre'entare &i con&acra dr a %o&tenire a &otuui &upra*ietuitor in concur& cu
copiii!
Efectee acceptarii &ucce&iunii &unt aceea&i ca &i in dr ro%an! A&upra %o&tenitorior trece intregu patri%oniu /acti*u
&i pa&i*u0!
In pri*inta %o&tenirii te&ta%entare! Se de&c.ide pe +a'a te&ta%entuui intoc%it de defunct daca e *aa+i &i i&i produce
efectee! Putea fi redacta in for%a &cri&a /diata0 &au in for%a oraa /u i%+a de %oarte0!
A%+ee for%e de te&ta%ent &e redactau in pre'enta %artorior! Ce in for%a &cri&a era %ai rar intanit) foo&it de +oieri
&i cerici pt ca in genera ei erau &tiutori de carte!
Legea tarii con&acra &i in&titutia de'%o&tenirii) de e12 fiior infractori &au ip&iti de re&pect! E rege%entata &i
&u+&titiunii fideico%i&are care e inter'i&a in dr %odern &i prin inter%ediu careia di&ponentu i%pune fiduciaruui /un
donatar &au egatar0 &a pa&tre'e +unurie pri%ite &i &a e tran&%ita a dece&u &au unei ate per&oane /fideico%i&ar &au
&u+&tituit0 care e indicata tot de te&tator /di&ponent0!
MATERIA O,LIGATIILOR
Legea tarii con&acra ca i'*oare contractee &i deictee punand accentu pe ra&punderea per&onaa! Totu&i traditioanaa
&oidaritate e1i&tenta a ni*eu o+&tior &ate&ti &au teritoriae) precu% &i anu%ite intere&e ae &tatuui feuda au facut
po&i+ia rege%entarea in Legea tarii &i a unor for%e de ra&pundere coecti*a) &i anu%e2 ra&pundera coecti*a in %aterie
penaa) ra&punderea coecti*a in %aterie fi&caa &i de&pagu+irea de a atu!
Ra&punderea coectica in %aterie penaa e o re%ini&centa a *ec.iuui &i&te% a ra'+unarii &angeui! Potri*it ace&tui
&i&te% in ca'u &a*ar&irii unei infractiuni indreptate i%potri*a unei per&oane) acea&ta &au fa%iia ace&teia putea &a-&i
e1ercite dr de ra'+unare a&upra faptuitoruui &au fa%iiei ace&tuia!
Uterior a aparut &i&te%u co%po'itiunii *ountare care i%+raca for%a unei inteegeri de de'naudare prin care *icti%a
&au fa%iia ace&teia renuntau a dr de ra'+unare in &c.i%+u unei &u%e de +ani! Su%a de +ani a*ea nu nu%ai caracteru
unei de&pagu+iri) ci &i caracteru de i&pa&ire a faptei co%i&e!
Dupa aparitia &tatuui e inocuita cu co%po'itiunea ocaa) cuantu%u fiind fi1at de &tat) iar de&pagu+irea i%+racand
caracteru unei a%en'i apicate de &tat!
Acea&ta inie de e*outie e iu&trata &i pe pan ter%inoogic! Initia co%po'itiunea &e nu%ea du&egu+ina /i&pa&irea
&ufetuui0) iar apoi &-a nu%it goa+a pt ca a%en'ie &e pateau de regua in *ite) iar taranii e dadeau pe cee %ai &a+e!
A&tfe &tatu feuda &i-a for%at o i%portanta &ur&a de *enituri) cu perceperea ace&tor a%en'i) fiind in&arcinati go+nicii!
Inainte de inte%eierea &tateor) o+&tea &atea&ca prin organee de conducere cerceta &i &anctiona infractiunie &a*ar&ite
pe teritoriu &au de catre %e%+rii o+&tei!
Dupa inte%eiere) din ace&te atri+utiuni o+&tea a %ai pa&trat doar pe aceaia de a- cauta &i indentifica pe faptuitor &i a-
preda &u7+a&ior do%ne&ti nu%iti gonitori din ur%a! In ca' contrar o+&tea era o+igata &a indice gonitorior din ur%a ocu
pe unde faptuitoru para&i&e .oatru o+&tei /&a e dea de ur%a0! Daca nici ace&t ucru nu era po&i+i intreaga o+&te
ra&pundea pt actiunea co%i&a pe teritoriu &au) fiind o+igata &a patea&ca a%enda fi1ata) in ca' contrar o+&tea era a&er*ita!
Nu aceia&i era procedura in ca'u infractiunior &a*ar&ite pe do%eniie feudae in&arcinate cu i%unitati! Identificarea &i
&anctionarea faptuitoruui &e reai'a de &tapanu feuda re&pecti* prin aparatu propriu de &u7itori!
Ra&punderea coecti*a in %aterie fi&caa a repre'entat un %i7oc ega de a&er*ire a tarani%ii pt ca) de&i &u%a go+aa
&ta+iita pt grupuri fi&cae) adica pt o+&te) era reparti'ata pe unitati i%po'a+ie) pe go&podariie tarane&ti) daca unii dintre
tarani nu putea pati) &ituatie de& intanita) datoria or era preuata auto%at de ceiati! Satu tre+uia &a i%pinea&ca ci&a!
Daca intreaga o+&te era in&o*a+ia) ea era a&er*ita de do%n &au de unii din +oieri!
De&pagu+irea de a atu e o for%a de ra&pundere &oidara cu o &fera %ai arga de apicare care cuprinde categorii
&ociae intregi care apartin aceuia&i popor! Acea&ta for%a de ra&pundere coecti*a a fo&t utii'ata de %a7oritatea &tateor
feudae!
In dreptu %odern daca una din partie contractante e &train) con&trangerea ace&tuia de a-&i e1ecuta o+igatia &e
reai'ea'a pe +a'a con*entiior inc.eiate intre &tate &i a procedurii e1ecuaHuui /recunoa&terea in in*e&tirea cu for%ua
e1ecutorie a .otararii pronuntate de o in&tanta a&upra unui cetatean &train in &tatu de care ace&ta apartine!
Potri*it de&pagu+irii de a atu creditorii ro%ani pri%eau incu*iintarea do%nuui de a-&i reai'a creantee pe care e
a*eau fata de cetatenii &traini prin e1ecutarea &iita a&upra conationaior ace&tora afati in trecere prin tarie ro%ane!
Dupa reai'area e1ecutarii &iite) conationau e1ecutat pri%ea do*e'ie reati*e a e1i&tentei creantei a&a incat a
intoarcerea in tara de origine) putea cere autoritatior proprii &a fie de&pagu+it de conationau ui pt care a fo&t ur%arit!
La fe &e proceda &i atunci cand de+itoru era un ro%an) e putand fi e1ecutat &iit pt un conationa) de+itor fata de un
cetatean &train in &tatu in care conationau &e depa&a&e!
8or%ee de ra&pundere indi*iduaa &unt in principa contractee! Dintre ee) ce %ai i%portant e&te contractu de
*an'are) contract con&en&ua tran&ati* de proprietate) ee%entee &ae fiind ca &i in dreptu ro%an2 con&i%ta%antu)
o+iectu &i pretu!
Con&i%ta%antu tre+uia &a i'*ora&ca din *ointa i+era a partior) &a fie dat de +una-*oie) iar in ca'u in care
con&i%ta%antu era *iciat contractu era nu! Ce %ai ra&pandit *iciu de con&i%ta%ant era *ioenta pe care Legea tarii o
denu%e&te &ia! Ceeate *icii de con&i%ta%ant2 eroarea &i dou erau %ai rar intanite in practica pt ca toate contractee &e
inc.eiau in pre'enta %artorior!
In ca'u *an'arii pa%antuui afat in .otaru o+&tei) nu era &uficient con&i%ta%antu partior contractante) ci tre+uia
totodata re&pectarea dreptuui de proti%i& a rudeor &i *ecinior!
De a&e%enea daca o+iectu *an'arii era o proprietate feudaa &au un ro+) actu de tran&fer a proprietatii tre+uia intarit
prin .ri&o* do%ne&c) fiind nece&ar deci &i acordu do%nuui! Pentru a o+tine acordu do%nuui &i pentru a e*ita pradaica)
partie procedau a darea cauui &au cupei!
In pri*inta o+iectuui *an'arii) e tre+uia &a fie un +un &u&cepti+i de a fi in&trainat) adica in co%ert) in circuitu ci*i!
Ce %ai i%portant ucru era pa%antu care putea fi *andut &i in cote indi*i'e) ideae &i a+&tracte! O particuaritate a
*an'arii e&te ca o+iectu *an'arii i putea repre'enta &i per&oana u%ana2 ro+ii &au taranii a&er*iti care puteau fi *anduti o
data cu %o&ia!
A treiea ee%ent e&te pretu care potri*it Legii tarii putea fi e1pri%at in +ani) in pecunia nu%erata) dar putea &a fie
e1pri%at &i in ate +unuri) &ituatie in care *an'area &e confunda cu &c.i%+u /per%utatio reru%0!
Pretu &e patea fie in %o%entu inc.eierii contractuui) fie a o data uterioara) &u+ &anctiunea re'outiunii contractuui
pentru nee1ecutare!
In ca'u *an'arii cu re&t de pret &e puteau con&titui &i garantii reae &au per&onae pentru garantarea patii re&tuui de
pret! Re'outiunea pt nee1ecutare are pre*a'uta in contract &u+ for%a pactuui co%i&oriu in care &e &tipua intoarcerea
pretuui) ace&ta a*and oc &i in ca' de e*ictiune pe care Legea tarii o nu%e&te M*a() adica atunci cand +unu a fo&t
cu%parat rau) adica de a un neproprietar!
Su+ a&pectu for%ei) *an'area &e putea inc.iea in for%a &cri&a &au *er+aa) in&a intotdeauna in pre'enta %artorior iar
uneori &i a c.e'a&ior &i a ada%a&arior!
Contractu de donatie- potri*it Legii tarii) donatia e un contract rea care poate i%+raca < for%e2-donatia &au dania
do%nea&ca
-donatia particuara
In ca'u daniei do%ne&ti) intentia de a gratifica a do%nuui a*ea in *edere fie ra&patirea unui +oier pentru dreapta &i
credincioa&a &u7+a) fie a7utorarea unei %ana&tiri in &copuri pioa&e!
In ca'u daniior particuare) intentia de a gratifica a*ea in *edere fie anga7a%entu donataruui de a- ingri7i pe
donator &i de a- in%or%anta potri*it datinior fie un &cop fiantropic &au ca donatoru &a fie trecut in po%enicu ,i&ericii
i%preuna cu %e%+rii fa%iiei &ae! De cee %ai %ute ori donatia a*ea caracteru unei donatii cu &arcina) iar %ana&tirea
donatara nu a*ea dreptu de a in&traina dania pri%ita &u+ &anctiunea re*ocarii donatiei!
Ca &i in ca'u *an'arii) o+iect a donatiei i putea for%a &i per&oana u%ana) ro+ii &au taranii a&er*iti i%preuna cu
%o&ia! Dar) o+iect a donatiei i putea for%a &i i+eratea u%ana) e *or+a de taranii care a&a cu% &pune Legea tarii &e
inc.inau cu &ufetu &i a*erea or &tapanuui feuda!
Donatia care a*ea ca o+iect proprietati feudae &au ro+i tre+uia intarite prin .ri&o* do%ne&c!
Contractu de i%pru%ut - ce %ai ra&pandit e contractu de con&u%atiune) o for%a a ace&tuia2 i%pru%utu +ane&c
/contract uniatera care genera o+igatia i%pru%utatuui de a re&titui a &cadenta i%pru%utatoruui &u%a i%pru%utata
pu& do+an'i0! Do+anda &e nu%e&te in Legea tarii +a& iar &cadenta &e nu%e&te 'i &au &oroc! De regua) &cadenta a
i%pru%ut era &ta+iita intr-o 'i de &ar+atoare!
Legea tarii per%itea &i anatoci&%u /do+anda a do+anda0 cu% &e &pune in Legea tarii +a& pe&te +a&! Si&te%u de
garantii rege%entat de L!T! cuprinde < for%e de garantii2 - garantia reaa nu%ita 'aog
- garantia per&onaa nu%ita c.e'a&ie!
Garantiie reae A 'aogu repre'enta o garantie reaa a*and ca o+iect +unuri %o+ie &i i%o+ie in &pecia ro+i &i %o&ii
cuti*ate cu tarani dependenti care &e dadeau creditoruui de catre de+itoru &au) creditoru a*and po&i+iitatea de a foo&i
a %unca taranii dependenti de pe %o&iie 'aogate in contu do+an'ior a &u%a i%pru%utata!
Zaogu putea i%+raca < for%e2
- fara ter%en2 creditoru putea &tapani &i foo&i +unu 'aogit &ine die /pana a pata datoriei0
-cu ter%en2 a i%pinirea ter%enuui de+itoru patea ra&cu%pararea +unuui 'aogit! Daca nu patea &e putea pre*edea in
actu de 'aogire ca 'aogu de*ine &tatator) adica +unu 'aogit intra in proprietatea crditoruui in contu creantei &ae!
Daca nu &e pre*edea po&i+iitatea ca 'aogu &a de*ina &tatator a*and in *edere ca aproape intotdeauna *aoarea +unuui
'aogit era %ai %are decat cuantu%u creantei &i a do+an'ior) +unu 'aogit era pretuit adica e*auat &i *andut fie
creditoruui) fie unei per&oane &traine iar diferenta dintre pretu o+tinut &i &u%a datorata de+itoruui ra%anea ace&tuia!
Garantii per&onae &e nu%eau c.e'a&i! Ei erau per&oane care &e o+igau &a preia datoria &i &a o patea&ca daca de+itoru
principa nu patea a ter%enu &ta+iit in contract! C.e'a&ii erau tinuti &oidar) iar c.e'a&u patitor a*ea dreptu de regre&
atat in contra cogarantior &ai cat &i in contra de+itoruui principa! Prin ur%are c.e'a&ii erau de+itori acce&orii! In &ituatia
in care nu &e con&titui&era nici garantii reae nici per&onae iar de+itoru &e do*edea a &cadenta a fi in&o*a+i&e decan&a o
procedura de e1ecutare &iita denu%ita Mcura%a( a&upra intregii a*eri a de+itoruui) procedura in cadru careia +unurie
de+itoruui erau pretuite &i i%partite intre creditori proportiona cu *aoarea creanteor or!
Legea tarii %ai rege%entea'a &i ate contracte2 de depo'it) co%odatu /i%pru%utu de foo&inta0) ocatiunea de ucrari
/ocatio operi& facinedi0!
O in&tituite foarte i%portanta rege%entata de Legea tarii care reune&te tra&atri ae rudeniei) ae te&ta%entuui &i ae
contracteor e&te in&titutia infratiriii!
Infratirea de %o&ie - e&te o &pecie de infratire dar %ai intai tre+uie &tudiat genu pro1i%2 infratirea a fo&t o in&titutie
arg ra&pandita a %ute popoare incepand din epoca de&co%punerii co%unei pri%iti*e! Ea &-a %entinut pana catre
&far&itu feudai&%uui! Aparitia infratirii in perioada deco%punerii oranduirii gentiice e&te &tran& egata de &a+irea
egaturior de &ange ceea ce a du& a i'oarea tot %ai accentuata a indi*i'ior! Lip&iti de a7utoru gintii) oa%enii incercau &a
inocuia&ca prin infratire care e&te conceputa ca o in*oiaa for%aa de a7utor reciproc in&otita de o procedura con&tand in
a%e&tecu artificia a cator*a picaturi din &angee ceor ce &e infrateau) procedura care e&te un e1e%pu tipic de &i%+oi&%
*rand &a &e%nifice faptu ca egatura i'*orata din infratire i%ita rudenia de &ange!
De-a ungu ti%puui) rituau) conceptia &i efectee infratirii &-au &c.i%+at &u+ i%pactu aparitiei &tatuui &i ra&pandirii
reigiei cre&tine! In &tatu ro%an &i in pro*incia ro%ana Dacia &e practica infratirea intre peregrini care a fo&t inter'i&a de
i%paratu Diocetian in <G4 e!n! In oranduirea feudaa apare ca o for%a de infratire fratia de ar%e dintre ca*aeri creata in
&copu de a-&i acorda &pri7in reciproc pt &a*ar&irea fapteor de ar%e!
Rituau infratirii &e &pirituai'ea'a &u+ infuenta reigiei cre&tine a&tfe incat for%ee pagane &unt inocuite cu for%e
cre&tine! Spre pida2 in ca'u infratirii intre +oieri) a%e&tecu &angeui a fo&t inocuit cu o &u7+a reigioa&a a +i&erica
in&otita de i%parta&irea din aceia&i paine! Iar in ca'u infratirii intre tarani) infratirea de*ine o fratie de cruce) in &en&u ca
&e %entine a%e&tecu &angeui nu%ai ca acea cre&tatura pt &ange &e face in for%a de cruce!
De a&e%enea apare ca for%a a fratiei de cruce intre tarani) fratia .aiducea&ca! Dupa inte%eierea &tateor feudae
ro%ane&ti apare &i a&a-nu%ita infratire de %o&ie care &u+ a&pectu for%ei e&te un act &cri& e%anand de a cancearia
do%nea&ca in care &e con&e%nea'a decaratia de infratire facuta de cei in cau'a in fata Do%nuui &i a Sfatuui do%ne&c!
O+iectu infratirii - i putea for%a orice fe de +unuri in&a infratirea a*ea ca o+iect ocini &au %o&ii de cu%paratura) de
aici &i denu%irea ace&tei in&titutii!
Infratirea de %o&ie ducea nu nu%ai a &ta+iirea unor reatii de rudenie dintre cei infratiti ci &i a &ta+iirea unor reatii
patri%oniae cu pri*ire a +unurie a&upra carora cei infratiti i&i con&tituie anu%ite drepturi) ace&ta fiind de at%interi &i
&copu principa a infratirii! E1i&tau < for%e de infratire pe %o&ie2
in care toti cei infratiti i&i uneau oci%ie
in care infratirea &e facea doar pe ocina uneia dintre parto
Caitatea de proprietar a unei ocini era o conditie indi&pen&a+ia pentru a
participa a con&tituirea unei infratiri! In actu de infratire &e pre*edea de a +un inceput cui apartineau ocinie &au ocina
a&upra careia &e reai'a infratirea! Din ace&t punct de *edere pri%a for%a de infratire adica cea in care toti cei infratiti pun
i%preuna ocinie pre&upunea < %o%ente2
%o%entu unirii ocinior
%o%entu a&e'arii ceor infratiti pe ocinie a&tfe unite
Cea de-a doua for%a de infratire pre&upune un &ingur %o%ent2 %o%entu a&e'arii ceor infratiti pe ocina re&pecti*a!
Infratirea pe %o&ie &e %ai poate ca&ifica &i din punct de *edere a %oduui in care &e con&tituie raportutie de infratire
in2
infratirea directa ce pre&upune ca raporturie de infratire &e &ta+ie&c intre toti participantii a actu infratirii
- infratirea indirecta atunci cand ce care con&tituie infratirea nu intra in raporturi de infratire ci a&ea'a ca frati ate
per&oane pe ocina &a
Co%+inand cee doua criterii de ca&ificare *o% &pune ca infratirea prin unirea ocineor e&te intotdeauna directa!
Efectee 7uridice pe care acea&ta for%a de infratire e produce &e re'u%a a crearea unei &tari de coproprietate intre cei
infratiti a&upra ocineor unite cu %entiunea ca cei infratiti do+ande&c a&upra ace&tor ocine cote indi*i'e egae &i nu
proportionae cu &uprafata de teren adu&a in infratire!
Infratirea prin a&e'area ocinior poate fi directa &au indirecta! Daca e&te indirecta nu%ai cei a&e'ati do+ande&c cote
indi*i'e egae din dreptu de proprietate a&upra ocinei pe care &-a reai'at infratirea!
Infratirea pe %o&ie &e reai'ea'a in practica feudaa fie din con&iderenta de ordin econo%ic fie de ordin 7uridic!
Con&iderentee de ordin econo%ic *i'ea'a crearea unei %o&ii %ai %ari &i %ai puternice care &a poata fi %ai +ine
e1poatata iar cee de ordin 7uridic *iea'a producerea unor efecta 7uridice in %ateria &ucce&iunii &i %ateria proprietatii pt
e*itarea unor con&ecinte negati*e decurgand din fi'iono%ia unor in&titutiii ae L!T!
Efectee pe care NnfrOPirea e produce Nn %ateria &ucce&iunii2 de e1e%pu) Nn Qara Ro%Rnea&cO &e NnfrOPeau fetee cu
+OiePii pentru a i &e a&igura feteor *ocaPie &ucce&oraO a ocinO &au proprietatea unei %oSii care nu a*ea %oStenitori) &au
Nn Qara Ro%Rnea&cO a*ea nu%ai fete) recurgea fie a o NnfrOPire directO cu ate per&oane pe %oSiie unite &au nu%ai pe
%oSia &a) fie a o NnfrOPire indirectO a feteor pe %oSia &a cu fiii atei per&oane &au prin NnfrOPirea pe %oSie pot fi c.e%aPi Nn
concur& cu fiii a %oStenire Si ate per&oane pe care fiii Ni NndepOrtea'O de a &ucce&iune! Acea&ta Nn *ederea fa*ori'Orii
per&oaneor re&pecti*e!
Efectee NnfrOPirii Nn %ateria proprietOPii
TnfrOPirea pe %oSie e&te unu dintre %odurie de do+Rndire a proprietOPii pe RngO contractee tran&ati*e de proprietate
acea&ta NncRt Nn actu NnfrOPirii &e putea pre*edea cO tran&%iterea dreptuui de proprietate cOtreLNntre cei NnfrOPiPi &e *a
reai'a inter *i*o& Si nu %orti& cau&a) dupO cu% &e putea utii'a Si cau'a
de re'er*O a proprietOPii /pactu re'er*ati do%ini0!
TotodatO &e putea pre*edea cO tran&%iterea proprietOPii &e *a face cu &arcinO) &ta+iindu-&e Nn ace&t &en& anu%ite o+igaPii
ae ceor NnfrOPiPi faPO de cei care e-au tran&%i& a*erea!
TnfrOPirea pe %oSie a fo&t utii'atO de cOtre +oieri Si ca un in&tru%ent de a&er*ire a o+Stior &OteSti A Nn &en&u cO +oierii
recurgeau a o NnfrOPire cu POranii pe ocinee ace&tora din ur%O) do+Rndeau caitatea de rude Si de*eneau tituarii drepturie
de proti%i&) pe care e e1ercitau cu &ucce&) a&tfe NncRt Nn ti%p ei reuSeau &O &pargO unitatea econo%icO a o+Stei Si) Nn fina)
&O o a&er*ea&cO!
Procedura de 7udecatO Nn Legea QOrii Si pe panu dreptuui proce&ua Legea QOrii are un caracter unitar Nn toate cee
trei POri ro%RneSti con&acrRnd ca in&tanPe 7udee Si Sfatu oa%enior +uni Si +OtrRni a ni*eu o+Stior &OteSti &au teritoriae
A &otu'u &au 7udePu Si cei 5< pRrgari a ni*eu oraSeor) conducOtorii de 7udePe Si Pinuturie a ni*eu ace&tor unitOPi
ad%ini&trati*-teritoriae) %arii *ornici Si %aree +an Nn pOrPie de ParO afate &u+ 7uri&dicPia or! Toate ace&te in&tanPe a*eau
o co%petenPO generaO atRt Nn %ateria ci*iO) cRt Si penaO! Lor i &e adOugau ceiaPi dregOtori care a*eau o co%petenPO
&peciaO Nn anu%ite %aterii) precu% Si +oierii Si %OnO&tirie Nn*e&tite cu i%unitate a cOror co%petenPO Nn %aterie
7uri&dicPionaO era datO de actu de Nn*e&tire cu i%unitOPi!
Proce&ee %ai dificie &e 7udecau de cOtre Sfatu Do%ne&c care &ouPiona Si pRngerie ceor ne%uPu%iPi de 7udecata
dregOtorior) pRngeri care nu a*eau caracteru unor cOi de atac) ci %ai degra+O caracteru unor reca%aPii Nndreptate
N%potri*a ceor care 7udeca&erO!
O depinO co%petenPO Nn toate %ateriie o a*ea do%nu) care era 7udecOtoru &upre%! E putea 7udeca orice proce& Nn
pri%O Si uti%O in&tanPO dupO cu% putea &O re7udece Si proce&ee &ouPionate de ceiaPi dregOtori!
Do%nu 7udeca fie &ingur) fie N%preunO cu Sfatu) fie Nn capitaO) fie Nn orice atO ocaitate /7u&tiPia feudaO e&te itinerantO0!
Nu e1i&tau grade &au trepte de 7uri&dicPie aSa NncRt .otOrRrea unei in&tanPe putea fi atacatO a aceeaSi in&tanPO Si) de
a&e%enea) nu e1i&ta autoritate de ucru 7udecat! Pentru ace&t %oti* &pre a pune capOt preungirii a ne&fRrSit a proce&eor Si
pentru a N%piedica rede&c.iderea or Legea tarii a con&acrat unee regui care i%itau proce&u de re7udecare a proce&eor!
Za*ea&ca A nu N%piedicO Nn %od direct rede&c.iderea proce&uui) dar o+igO Partea care doreSte &O- rede&c.idO &O depunO
Nn *i&tieria &tatuui o &u%O de +ani! Nu &-au pO&trat Nn ace&t &en& %ute .otOrRri pronunPate de do%n cu acea&tO pre*edereD
8ieria A un at procedeu prin care partea care a cRStigat proce&u depune a+ initioLde a Nnceput) o &u%O de +ani Nn *i&tierie)
iar do%nu garantea'O cO nu *a apro+a rede&c.iderea proce&uui!
In&tituPia a%en'ii 7udiciare A &e introduce din &ec! a K-III-ea Si care &ancPionea'O cupa proce&uaO a pOrPii care
rede&c.ide proce&u fOrO a a*ea cRStig de cau'O! Ace&te a%en'i 7udiciare &e nu%eau goa+e Nn Qara Ro%Rnea&cO Si
Modo*a Si +irSat Nn Tran&i*ania!
AtO caracteri&ticO a 7u&tiPiei feudae e&te &i&te%u care per%ite rO&cu%pOrarea pedep&eor! Oricare dintre in&tanPe era
NndrituitO ca Nn cuprin&u .otOrRrii &O di&punO Nnocuirea pedep&ei apicate cu pata de cOtre ce *ino*at a unei &u%e de +ani
&au a unui nu%Or de *ite! Ace&t &i&te% Ni fa*ori'a pe cei +ogaPi Si a repre'entat totodatO un %i7oc de a&er*ire a POrOni%ii!
TotodatO proce&u Nn *ec.iu no&tru drept feuda &e %ai caracteri'ea'O prin cu%uarea atri+uPiior 7udiciare Si
ad%ini&trati*e de cOtre aceeaSi per&oanO) ceea ce Nn&ea%nO confu'iunea de atri+uPii!
TotodatO e1ceptRnd in&tanPee de a ni*eu o+Stior &OteSti /7u'i J &fatu oa%enior +uni Si +OtrRni0 7u&tiPia feudaO era
%onopou +oierior Si a %OnO&tirior A a no+iior feudai!
ConcepPia care &tOtea a +a'a procedurii de 7udecatO era aceea cO 7udecata tre+uie &O &e reai'e'e dupO ege Si dreptate
&au dupO dreptate Si dupO o+iceiu POrii noa&tre!
Ter%enu de dreptate de&e%nea'O %oraa epocii Si conStiinPa 7uridicO c.e%atO &O *eg.e'e a&upra %ora*urior) iar
ter%enii de ege Si de o+iceiu POrii noa&tre de&e%nea'O Legea tarii &au dreptu no&tru o+iSnuienic!
@URAMANTUL CU ,RAZDA
E&te o pro+a de &tra*ec.e traditie geto-daca denu%ita dupa rou pe care pa%antu pri*it ca o di*initate i 7oaca in
de&fa&urarea ace&tei pro+e! Ce ce depunea 7ura%antu in*oca pedeap&a pa%antuui daca cee in*ocate &u+ 7ura%ant erau
fa&e!
In Modo*a ce ce 7ura purta o +ra'da de pa%ant pe cap &au u%eri /+ra'da&i0) iar in Tara Ro%anea&ca /in Otenia0
+ra'da era purtata in trai&ta /trai&ta&i0!
Se foo&ea ca %i7oc de pro+a in proce&ee de &ta+iire a .otaruui! Cei ce erau &upu&i pro+ei 7urau ca *or arata
ade*aratee .otare &i incon7urau acee terenuri a*and a&upra or +ra'da de pa%ant!
Popoaree antic.itatii &i geto-dacii printre ee pri*eau pa%antu ca o di*initate cu puteri purificatoare atat in &en&
%ateria cat &i &piritua! In ace&t uti% &en& e1i&ta credinta ca pa%antu ii a7uta pe cei ce &pun ade*aru &i ii pedep&e&te pe
cei ce 7ura &tra%+! A&tfe au patrun& e1pre&iie $ &a-i fie tarana u&oara( &i $nu- ra+da pa%antu(!
E1i&ta un du+u &i%+oi&% 7udiciar2 +ra'da e 'eitatea pa%antuui) iar capu e cea %ai i%portanta parte a corpuui!
Su+ infuenta reigiei cre&tine) acea&ta pro+a &-a &pirituai'at) ocu +ra'dei fiind uat de e*ang.eie) iar dupa aparitia
&tatuui feuda) pro+a do+ande&te caracter de ca&a intrucat ea era re'er*ata doar taranior!
O data cu de'*otarea feudaa a cre&cut &i intere&u +oierior pentru utii'area ace&tei pro+e in *ederea .otarnicirii
graniteor %o&iior! ,oierii nu &e %utu%eau cu %artori inta%patori care &a fie &upu&i pro+ei in ca' de itigiu) ci
recurgeau a precon&tituirea de %artori! 8iii de tarani erau pu&i &a parcurga .otaree %o&iei &i in tot ace&t ti%p $erau dati
de c.ica( pentru a tine %inte .otaree re&pecti*e &i a putea fi &upu&i pro+ei in ca'u unui itigiu!
PRO,A CU @URATORI
Cea %ai i%portanta din pro+ee orae in Legea Tarii era pro+a cu 7uratori!
In&titutia 7uratorior a fo&t un %i7oc de pro+a care prin particuaritatie &ae contra'ice ideie %oderne reati*e!
In proce&u pena) prin 7ura%antu or) 7uratorii &u&tin 7ura%antu uneia dintre parti aratand ca acea&ta e de%na de
cre'are! Ace&t 7ura%ant nu are caracter o+iecti*) ci pur &u+iecti* pentru ca nu tinde a &ta+iirea ade*aruui) ci a &ta+iirea
+unei reputatii!
In proce&u ci*i) 7udecatorii cercetea'a faptee &i drepturie partior) a&tfe incat 7ura%anatu or e de *eridicitate!
Pana a aparitia &tatuui feuda acea&ta pro+a a fo&t utii'ata in o+&ti ca ce %ai ra&pandit %i7oc de pro+a pentru
&outionarea conficteor dintre %e%+ri o+&tei! Dupa aparitia &tatuui feuda e con&e%nata in egea tarii ca regina a
pro+eor) fapt pentru care e denu%ita de dreptu o+i&nuienic $ege(!
Unii i&torici &i 7uri&ti ro%ani) referindu-&e a pro+a cu 7uratori au e%i& o &erie de afir%atii2 e o pro+a %i&terioa&a) o
procedura gro&oana &i cur*oa&a) un principiu a+&urd de do*edire! Autorii) adepti ai %etodei %etafi'ice de cercetare a
feno%enuui i&toric &i 7uridic) nu au &e&i'at originea pro+ei care i&i are i'*oru in &tra*ec.iu 7ura%ant pe *etree regae
&au pe 'eitatie paatuui rega practicat de geto-daci!
Intrucat 7ura%antu e pre&tat de un grup de 7uratori) e putea fi co%+atut tot de un grup de 7uratori) dar cu nu%ar du+u
de per&oane! In epoca gentiica) grupu 7uratior era acatuit din rudee partior pentru care ace&tia 7urau) %ai apoi) in
cadru o+&tior &ate&ti) aaturi de rude) in grupu 7uratorior) puteau fi incu&i *ecinii &i ceiati %e%+ri ai o+&tei!
In &tatu feuda acordarea ace&tei pro+e &e facea prin .ri&o* do%ne&c in care &e utii'e &intag%a $i-a% dat ege(!
Partea careia i &e incu*iinta&e pro+a putea &a ia egea /&a ad%ita pro+a0 &au &a &e epede de ege /&a renunte a pro+a &i &a
o defere partii ad*er&e0!
In .ri&o*u de incu*iintare a pro+ei &e %entiona nu%aru 7uratorior) iar in unee ca'uri erau incu*iintati no%ina
/7uratorii pe ra*a&e0!
@uratorii tre+uiau &a fie de o &ea%a cu ce pentru care 7urau /aceea&i categorie &ociaa0! @uratorii depuneau 7ura%antu
intr-un cadru &oe%n care pe&upunea indepinirea unor for%aitati 7uridice &i reigioa&e! @ura%antu &e depunea pe
e*ang.eie in fata repre'entantuui do%nuui in&arcinat cu &upra*eg.erea efectuarii pro+ei! Continutu &i for%a
7ura%antuui tre+uiau &a fie identice cu cee ae 7ura%antuui pronuntat de parte! Sc.i%+area unor cu*inte ducea a
anuarea pro+ei!
Ca o particuaritate a Legii Tarii) in Tran&i*ania) &e ad%itea po&i+iitatea utii'arii unor for%uari ec.i*aente &i
po&i+iitatea repetarii cu*inteor foo&ite gre&it!
Daca 7ura%antu era depu& cu re&pectarea for%eor cerute de Legea Tarii i%puternicitu do%nuui con&e%na
efectuarea pro+ei intr-o carte de 7ura%ant care era &e%nata &i pecetuita cu pecetie 7uratorior! Cartea de 7ura%ant era
inaintata do%nuui care .otara a&upra &outiei pronuntate in proce&) in &en&u 7ura%anatuui depu&!
Partea care ad%ini&tra pro+a ca&tiga proce&u) ceea ce in Legea Tarii &e &punea ca $&-a apucat de egeL&-a directat(!
Daca pro+a cu 7uratori nu putea fi ad%ini&trata) partea careia i &-a dat pro+a pierdea) ceea ce in Legea Tarii in&e%na
$ra%anea de ege(!
Daca pro+a fu&e&e ad%ini&trata) partea care pierdu&e putea cere &i o+tine de a do%n contrapro+a cu un nu%ar du+u
de 7uratori $ege pe&te ege(! Daca contrapro+a putea fi efectuata &outia initiaa era anuata &i &e dadea o noua &outie!
Pri%ii 7uratori &e con&iderau ca au depu& 7ura%ant fa& &i erau go+iti /a%endati0!
8aptu ca acea&ta pro+a e o creatie originaa a poporuui ro%an re'uta din i%pre7urarea ca in dreptu &a* nu e1i&ta un
nu%ar %a1i% de 7uratori) a&tfe incat &e putea a7unge &i a 9EE) dar Legea Tarii &ta+iea ca nu%aru %a1i% &a fie de 6G!
A&a incat daca do%nu dorea &a fa*ori'e'e o parte) ii acorda de a inceput %a1i% de 7uratori) partea ad*er&a neputand face
contrapro+a!
Prin pro+a cu 7uratori &e putea do*edi orice &ituatie de fapt) c.iar &i unee de drept! Prin acea&ta pro+a puteau fi
co%+atute ceeate %i7oace de pro+a) incu&i* cea a in&cri&uui!
Cu ti%pu acea&ta do+ande&te un caracter de ca&a) pt ca regua potri*it careia 7uratorii tre+uie &a fie de-o &ea%a cu
partea pentru care 7urau e inocuita cu partea ca 7uratorii nu pot fi recrutati decat dintre +oieri! In itigiie dintre +oieri &i
tarani) taranuui ii era aproape i%po&i+i &a ad%ini&tre'e pro+a ce in&e%na pierderea din &tart a proce&uui!
PRO,A TESTIMONIALA
Martorii &unt per&oane care au cuno&cut e1 proprii& &en&i+u&) anu%ite i%pre7urari &i &ituatii de fapt de&pre care
reatea'a in in&tanta) in *ederea &ta+iirii ade*aruui &i corectei &outionari! Se dadeau &u+ pre&tare de 7ura%ant) dat in
,i&erica) acea&ta dand anate%e ceor ce 7urau &tra%+ &i depuneau %arturie %incinoa&a!
8orta 7uridica a %arturiei) c.iar daca era data &u+ 7ura%ant) era inferioara pro+ei cu 7uratori! In unee &ituatii) din
con&iderente de ordin practic) putea &a opere'e o con*er&iune a pro+ei! Daca partea careia i &-a ad%i& pro+a cu 7uratori nu
putea aduce nu%aru de 7uratori &ta+iiti) atunci 7uratorii pre'enti erau audiati ca %artori!
O categorie &peciaa de %artori) cei precon&tituiti &unt ada%a&arii) per&oane pre'ente a inc.eierea contracteor) ce
a&i&ta partie a &ta+iirea cau'eor con*entiior ce ur%au a fi inc.eiate! Ada%a&u e tot o in&titutie de &orginte geto-daca
&i are un du+u caracter 2
reigio&2 dupa ce &e inc.eia con*entia) per&oanee care au a&i&tat a reai'area aportuui de *ointa a partior) in*ocau
di*initatea pentru ca acea&ta &a +inecu*ante'e in*oirea! ,inecu*antarea &e reai'a prin i+atiuni) ritua din care in 'iee
noa&tre a ra%a& o+iceiu ca ada%a&u &a +ea *in cu partie! Con&u%area ada%a&uui in&e%na &u+ a&pect 7uridic
perfectarea con*entiior partior!
In ipote'a i*irii unui itigiu) in *ederea e1ecutarii contractuui) ada%a&arii depuneau %arturie cu pri*ire a dorinta reaa a
partior! Daca con*entia era con&e%nata &i intr-un in&cri&) rar intanit datorita &a+ei ra&pandiri a &tiintei de carte) atunci in
cuprin&u in&cri&uui era trecut &i nu%ee ada%a&aruui) *aoarea ada%a&uui &i partea care a patit con&u%atia!
7uridic
PRO,E SCRISE
In&cri&urie foo&ite ca %i7oace de pro+a erau fie in&cri&uri oficiae) e%anand de a cancearia do%nea&ca) fie pri*ate)
e%anand de a per&oane particuare!
In&cri&urie do%nuui purtau di*er&e denu%iri2 .ri&o* /origine greaca0) dire&e /&orginte atina0 &i urii /origine &a*a0!
In&cri&urie per&onae particuare erau nu%ite 'api&e!
ORGANIZAREA DE STAT A -OIE-ODATULUI
TRANSIL-ANIEI
La *enirea or in Tran&i*ania ungurii au ga&it de7a for%ate &tratificarea &ociaa &i reigioa&a de tip feuda) precu% &i
for%ee de proprietate ae feudai&%uui &i in&titutii proprii feudae /pe pri%u pan in&titutia *oie*odatuui0!
Ace&te reaitati au cuno&cut in Tran&i*ania o e*outie &pecifica ca ur%are a in&taarii do%inatiei %ag.iare! Ungurii &e
afau in co%una pri%iti*a) in &tadiu de%ocratiei %iitare) nu a*eau in&titutii proprii de tip feuda) fapt pentru care e-au
preuat &i e-au foo&it ca in&tru%ente de opri%are!
Datorita nu%aruui %ic) nu puteau e1ercita o do%inatie efecti*a) ungurii procedand a cooni'ari inten&e cu &a&i &i
&ecui) in&a in ciuda ace&tor eforturi) ro%anii au continuat &a repre'inte %area %a7oritate a popuatiei!
A&a cu% re'uta din docu%entee e%i&e de cancearia %ag.iara) inca din &ecou IK erau con&tituite pe teritoriu
Tran&i*aniei &i in Ca%pia Panonica nu%eroa&e cne'ate) *oie*odate &i tari ro%ane&ti condu&e de no+ii ro%ani) e1i&tenta
or fiind do*edita &i ar.eoogic &i prin ur%ee pe care ace&te in&titutii e-au a&at a&upra organi'arii interne a Tran&i*aniei
pana a &far&itu *oie*odatuui! In cadru proce&uui de &upunere a Tra&i*aniei) &-a dat o upta acer+a intre no+ii%ea
ro%ana &i no+ii%ea cotropitorior) de&e%nata cu ter%enu de ne%e&! In cee din ur%a ne%e&ii au acaparat toate drepturie
&i pri*iegiie no+iior ro%ani prin depo&edare &i &u+ordonare!
Supunerea a pre&upu& doua etape2
3&ec KII-K- A no+iii ro%ani &unt %entionati aaturi de ne%e&i in docu%entee
canceariei %ag.iare!
- no+iii ro%ani inca e1ercita pe teritorie pe care e a*eau in proprietate
atri+utii ad%ini&trati*e) 7uridice) fi&cae) %iitare) intrucat aparatu
propriu 'i& a *oie*odatuui nu era inca con&tituit!
3&ec K- /569F0 A unio% triu% natioru% /unirea ceor 9 natiuni a&a-'i& pri*iegiate02
ungurii) &a&ii &i &ecuii) in *ederea ei%inarii din *iata poitica a tarii
a ro%anior!
- drepturie feudaior ro%ani &unt &i&te%atic incacate) a&tfe incat ei decad treptat in randu %icior feudai &i ai tarani%ii
dependente!
-atri+utiie cne'ior) 7u'ior &unt ingradite de repre'entantii %ag.iari)ai &a&ior) de %area no+ii%e aica &i ece'ia&tica!
Si-au pa&trat pri*iegiie un nu%ar %ic de ro%ani care au acceptat %ag.iari'area &i catoici'area!
Structura &ociaa2
a0 %area no+ii%e) recrutata din cee 9 natiuni pri*iegiateD
+0 %ica no+ii%e) *a&aii ne%e&iorD
c0 no+ii%ea ece'ia&tica acatuita din inati preati ai ,i&ericii catoice care pro%o*au o &u&tinuta poitica de opri%are a
ro%anior) con&iderati &c.i'%atici!
d0 taranii dependenti /io+agi0 ai caror regi% 7uridic a fo&t continuu ina&prit) fie prin &porirea necontenita a &arcinior) fie
prin inter'icerea &tra%utarii or!
In Tran&i*ania opri%area &ociaa era du+ata de una nationaa) e1poatarea feudaa era %ai inten&a) nu%aru taranior
era %ai %ic) %a7oritari fiind taranii fara pa%ant nu%iti 7eeri!
8ata de de'*otarea accentuata a co%ertuui &i %e&te&ugurior) categoria &ociaa a ora&enior e %ai de'*otata) iar
&tratificarea &ociaa %ut %ai accentuata!
Ora&enii erau organi'ati in +re&e a*and o+igatii fi&cae &i %iitare) iar ora&ee &e +ucurau de o %ai arga autono%ie!
Proprietatea feudaa era di*i'ata2
a0 regee A do%iniu% e%inen&D
+0 cee 9 natiuni A do%iniu% utieD
c0 io+agii A dreptu de foo&inta a&upra oturior de cutura!
ORGANIZAREA CENTRALA
In epoca *oie*odatuui) Tran&i*ania a a*ut organe centrae proprii potri*it organeor &ae autono%e ca o entitate
&tataa di&tincta de regatu Ungariei!
Pana a &far&itu &ecouui KII do%inatia %ag.iara &e e1ercita nu%ai a&upra unei parti din N- Tran&i*aniei) condu&a
de un princep& ce-&i a*ea &ediu a curtea regeui %ag.iar! Re&tu teritoriuui Tran&i*aniei era condu& de 7u'ii) cne'ii &i
*oie*o'ii ro%ani!
Con&tatand ca nu pot &upune Tran&i*ania prin forta) ungurii au fo&t ne*oiti &a accepte for%ee de conducere &i &a
coa+ore'e cu no+iii ro%ani!A&tfe &-a con&tituit *oie*odatu Tran&i*aniei prin e1tinderea a ni*eu intreguui teritoriu
ro%an intracarpatic a ace&tei in&titutii ro%ane&ti!
Pri%u conducator %entionat e&te Leu&tac.iu -oie*od /55F=0! -oie*o'ii Tran&i*aniei dintre care %uti de origine
ro%ana)de&i din punct de *edere 7uridic erau *a&aii regeui %ag.iar au fo&t e1ponentii intere&eor ocae &i au cautat
per%anent &a-&i argea&ca atri+utiie &i &a inature do%inatia regeui %ag.iar! Unii *oie*o'i for%and dina&tii au reu&it &a
tran&for%e Tran&i*ania intr-un regnu% di&tinct de de regnu% .ungarie &i c.iar &a &e a%e&tece in confictee egate de
ocuparea tronuui %ag.iar!
-oie*odu Tran&i*aniei a*ea atri+utii 7uridice) ad%ini&trati*e) %iitare) nu%ea pe *ice*oie*o'i) pe conducatorii
co%itateor &i pe dregatorii Tran&i*aniei! Era 7udecator &upre% &i conducatoru ar%atei!
Atri+utiie ad%ini&trati*e &i 7udiciare erau i%itate de arga autono%ie pe care o a*eau co%itatee) &caunee &a&e&ti &i
&ecuie&ti) pri*iegiie ,i&ericii) po'itia &uperioara a regeui %ag.iar &i intin&ee feude pe care do%nii Tarii Ro%ane&ti &i
Modo*ei e a*eau in Tran&i*ania!
Incercarie repetate ae regeui %ag.iar de a re&trange atri+utiie *oie*oduui au e&uat) ace&ta intarindu-&i po'itia! In
&ecou K- de*ine co%ite a &ecuior! In e1ercitarea atri+utiior *oie*odae era a7utat de un aparat centra de dregatori
a&e%anator cu ce din Tara Ro%anea&ca &i Modo*a) dar %ai putin e*ouat datorita &u+ordonarii fata de coroana %ag.iara
&i datorita argei autono%ii de care &e +ucurau unitatie ad%ini&trati*-teritoriae!
Dreagatorii Tran&i*aniei2
*ice*oie*oduD
notaru *oie*oda /&efu canceariei0)
7udee curtii *oie*odae /atri+utii a&e%anatoare *ornicuui0!
Congregatia generaa a no+iior
o adunare repre'entati*a pe &tari a no+ii%ii co%itateor) ceruui) ora&enior &i taranior i+eri) proprietari de pa%anturi!
a inceput au facut parte &i ro%anii) uti%a a care &unt %entionati e cea din 5<>5!
dupa unio trio nationu% a congregatie participau nu%ai repre'entantii ceor 9 natiuni pri*iegiate!
nu a*ea caracter per%anent) era con*ocata periodic a Turda!
a*ea atri+utiuni ad%ini&trati*e) 7udiciare &i fi&cae!
datorita autono%iei Tran&i*aniei nici o ege *otata de dietee %ag.iare nu &e apica in Tran&i*ania daca nu era in&u&ita de
congregatia generaa a no+iior!
ORGANIZAREA LOCALA
-e1pre&ia i%+inarii &tructurior poitico-ad%ini&trati*e ae ro%anior care au &upra*ietuit cotropirii %ag.iare cu ee%ente
de organi'are pe care %ag.iarii e-au preuat de a ger%ani!
In 'onee ocuite e1cu&i* de ro%ani unitatie ad%ini&trati*-teritoriae erau di&trictee condu&e de 7u'i) cne'i) *oie*o'i!
In 'onee in care &-au infitrat ee%entee %ag.iare &u+di*i'iunie erau co%itatee condu&e de un co%ite nu%it a
inceput de rege) apoi de *oie*odu Tran&i*aniei! Erau i%partite in pa&i condu&e de pretori ae&i de Adunarea co%itatuui
a care participa no+ii%ea ocaa) iar conducatorii co%itateor erau a7utati de un *iceco%ite!
In 'onee in care au fo&t cooni'ati &ecui e1i&tau &tructuri ad%ini&trati*-teritoriae cu un pronuntat caracter %iitar care
&e nu%eau &caune &ecuie&tiD denu%irea in&titutiei &i in&titutia &unt i%pru%utate de a ro%ani de a *ec.ie &caune de
7udecata!
Pana in &ecou K- e1i&tau F &caune condu&e fiecare de 5 capitan cu atri+utii ad%ini&trati*e &i 7udecatore&ti a7utat pe
pan 7udiciar de un 7ude &cauna! Cee F &caune for%au o+&tea &ecuior /uni*er&ita& &icuoru%0 cu centru a Odor.ei
condu&a de un co%ite a &ecuior care era nu%it de regee %ag.iar) iar apoi de *oie*odu Tran&i*aniei care de*ine
co%itee &ecuior! De atunci *oie*odu e repre'entat in fiecare &caun de un 7ude rega care actiona &i ca *iceco%ite!
In teritoriie cooni'ate cu &a&i &-au organi'at tot dupa %ode ro%ane&c) F &i apoi > &caune care for%au o+&tea &a&ior
/uni*er&ita& &a1oru%0 condu&a de un co%ite ca repre'entant a regeui %ag.iar!
Din &ecou K- co%itee era ae& de o+&tea &a&ior! Acea&ta a*ea centru a Si+iu! 8iecare &caun era condu& de un 7ude
rega nu%it de rege) un *ice7ude &i un 7ude &cauna ae& de popuatia ocaa!
Ora&ee &e +ucurau de o arga autono%ie fiind condu&e de un 7ude &i un &fat %unicipa /5< 7urati0 ae&i pe ter%en de 5
an de co%unitatea ora&enea&ca din randu patriciatuui ora&ene&c!
Atri+utiie %iitare) ad%ini&trati*e) fi&cae &i 7udiciare ae conducerii ocae a ora&eor erau &ta+iite prin actee de
pri*iegii acordate ace&tora!
In fiecare ora& e1i&ta &i un 7ude rega ca repre'entant a regeui!
Organi'are &ateor
Satee ro%ane&ti erau in %are %a7oritate condu&e de cne'i care au pa&trat 7uri&dictia pricinior %arunte) dreptu de a
inca&a darie &i de a c.e%a oa%enii a upta! Au fo&t a&er*ite de cee 9 natiuni) pa&trandu-&e &ate nu%ai in regiunie de
granita!
Si cee &a&e&ti erau organi'ate dupa %ode ro%ane&c) iar conducatori erau tot 7u'ii!
ORGANIZAREA 8INANCIARA A -OIE-ODATULUI
TRANSIL-ANIA
Autono%ia *oie*odatuui Tran&i*aniei &i-a i%pu& a%prenta &i a&upra organi'arii financiare intrucat o+igatiie fi&cae
fata de regee %ag.iar erau inferioare o+igatiior fata de no+ii%ea tran&i*aneana! Darie pentru rege erau percepute tot
de *oie*od care retinea pentru &ine 7u%atate din &u%a inca&ata!
Taranii i+eri a*eau o+igatii fi&cae nu%ai fata de &tat in ti%p ce taranii a&er*iti a*eau &i o+igatii de renta /&u+ cee 9
for%e ae &ae0 fata de ne%e&i &i fata de repre'entantii ,i&ericii Catoice!
Pentru io+agi unitatea de i%punere era go&podaria io+agea&ca! Principaa o+igatie fata de &tat era ucru% ca%erae
/*enitu ca%arii0 care &e patea in natura) apoi in +ani &i a carui cuantu% era &ta+iit prin dipo%e regae pentru tarani!
O ata o+igatie era o dare funciara2 teragiu% care &-a e1tin& &i a&upra ora&enior de*enind o dare generaa!
In &ituatii e1ceptionae) regee putea percepe o dare &upi%entara2 &u+&idia! Taranii ro%ani a*eau in pu& o dare
&peciaa2 Hui%Hage&&i%a o*iu% /o oaie &i un %ie din 4E0!
Sa&ii a*eau un regi% fi&ca &eparat2 ei pateau darea Sfantuui Martin care &e patea pe 55 noie%+rie &i era in cuantu% de
4EE de %arci de argint!
Secuii erau &cutiti de o+igatii fi&cae intrucat ei erau in&arcinati cu pa'a granitei de e&t) dar totu&i erau tinuti &a
patea&ca a&a-nu%ita dare a +oior! Ei tre+uiau &a dea regeui cate un +ou de fiecare proprietar cu prie7u incoronarii) a
pri%ei ca&atorii &i a na&terii pri%uui fiu!
Ora&enii pateau o dare &peciaa2 cen&u &au coecta! -eniturie regae erau co%petate cu i%po'ite indirecte pe
circuatia %arfurior &i a per&oaneor) percepute in punctee *a%ae precu% &i cu ta1ee pe e1poatarea %ineor de &are &i
*eniturie re'utate din e1poatarea %ineor de aur!
ORGANIZAREA ,ISERICII IN TIMPUL -OIE-ODATULUI
,i&erica ortodo1a din Tran&i*ania &e afa in pin proce& de organi'are ierar.ica in %o%entu intrarii ungurior in
Tran&i*ania! Ace&t proce& a fo&t &topat &i nu &-a putut de&a*ar&i in epoca *oie*odatuui! In&a) ,i&erica Ortodo1a &i-a
de&fa&urat acti*itatea neintrerupt a&igurand continuitatea credintei reigioa&e a ro%anior!
Pe %a&ura in&taurarii do%inatiei %ag.iare &e con&tata un proce& de organi'are ierar.ica a ,i&ericii Catoice &pri7init
atat de ne%e&i) cat &i de regii %ag.iari! A&tfe ,i&erica Catoica a fo&t in'e&trata cu intin&e proprietati in*e&tite cu
i%portante i%unitati feudae!
Di7%ee percepute de ,i&erica Catoica erau datorate nu nu%ai de credincio&ii catoici) ci &i de taranii ortodoc&i
ro%ani) de&i ace&tia erau con&iderati &c.i&%atici! Regee %ag.iar e1ercita controu ,i&ericii Catoice) a*and dreptu de a-
i nu%i &i de&titui pe inatii preati &i de a&e%enea a*and dreptu de a controa *eniturie +i&ericii!
ORGANIZAREA ARMATEI
Datorita autono%iei Tran&i*aniei e1i&tau < ar%ate2
a0 ar%ata regeui %ag.iarD
+0 ar%ata *oie*odatuui Tran&i*aniei!
Din cadru ar%atei regeui %ag.iar faceau parte2
%arii dregatori ai Tran&i*anieiD
conducatorii co%itateor &i &u7+a&ii ace&toraD
contingentee de o&ta&i ai ca&eor pri*iegiateD
deta&a%entee feudaior aici &i ece'ia&tici care tre+uiau &a contri+uie cu un nu%ar de o&ta&i proportiona cu nu%aru
io+agior pe care ii a*eau &i cu intinderea proprietatii funciare pe care e &tapaneau!
Ar%ata regeui era o+igata &a participe atat a ra'+oaiee de aparare inauntru graniteor Tran&i*aniei) cat &i a
ra'+oaiee de cucerire in afara graniteor!
Ar%ata *oie*odatuui era acatuita din &u7+a&ii feudaior &i a*ea o+igatia de a participa nu%ai a ra'+oaiee de
aparare!
In &ecou a K--ea in *re%ea *oie*oduui Sigi&%und) ar%ata a fo&t reorgani'ata pe principiu +anderiior /cete
%iitare purtand in&e%ne %iitare prin care &e di&tingeau in upta0! Ace&t &i&te% a fo&t introdu& datorita cre&terii graduui
de autono%ie a Tran&i*aniei) a puterii dregatorior &i no+iior ocai in raport cu puterea centraa! Potri*it ace&tui &i&te%
erau o+igati &a contri+uie a for%area ar%atei tran&i*anene &i &a intretina +anderii proprii2 %arii dregatori) no+iii)
co%itatee) ora&ee) &caunee &a&e&ti &i cee &ecuie&ti! Marii dregatori erau &u+*entionati pentru intretinerea +anderiior or!
Pentru intreaga perioada a *oie*odatuui Tran&i*aniei ar%ata Tran&i*aniei &-a %anife&tat ca un corp de oa&te di&tinct
in cadru ar%atei regae!
ORGANIZAREA TRANSIL-ANIEI IN TIMPUL
PRINCIPATULUI AUTONOM DEPENDENT DE TURCIA
Intre anii 5465 &i pana a a&ediu -ienei in 5=G9 Tran&i*ania a fo&t organi'ata ca un principat autono% afat &u+
&u'eranitatea I%periuui Oto%an) ca &i ceeate < tari ro%ane) iar dupa +ataia de a Mo.aci) Ungaria a fo&t de&fiintata) o
parte for%and pa&aacu de ,uda) iar ceaata intrand &u+ &tapanirea .a+&+urgior!
Organee centrae ae principatuui Tran&i*aniei in acea&ta perioada au fo&t Principee) Dieta Tran&i*aniei &i Con&iiu
Inti%!
5! Principee Tran&i*aniei A era ae& pe *iata de Dieta &i confir%at de &utan! In&a ca &i in ca'u ceorate < tari
ro%ane) &utanu nu a re&pectat acea&ta regua &i de %ute ori -a nu%it pe principe fara o aegere preaa+ia de Dieta!
Principatu Tran&i*aniei &e con&tituie prin .otararea Dietei de a Turda care a con&fintit crearea principatuui ca &tat
tri+utar Turciei) conditionand aegerea principeui de o+igatia ace&tuia de a re&pecta pri*iegiie no+iiare ceor 9 natiuni
pri*iegiate) pri*iegiie ceor 6 reigii recepte ) unio triu% nationu% &i egie *otate de Dieta!
A&tfe in Tran&i*ania &-a in&tituit un autentic regi% no+iiar) in&a atri+utiie principeui erau %ut %ai argi decat cee
ae *oie*oduui Tran&i*aniei! Principee e&te &efu ad%ini&tratiei) ii nu%e&te pe functionarii pu+ici &i ii re*oca) confera
titurie de no+ete) decara &tarea de ra'+oi &i de pace) inc.eie con*entii &i tratate cu ate &tate!
Principee e&te totodata co%andantu &upre% a ar%atei &i 7udecator &upre% atat in %aterie penaa) cat &i ci*ia! In
acea&ta uti%a caitate e are dreptu de a gratia &i co%uta pedep&ee!
Principee Tran&i*aniei de*ine tituaru ui do%iniu% e%inen&!
Pe pan egi&ati* principee are dreptu de a con*oca Dieta) are drept de initiati*a egi&ati*a &i poate apro+a &au
re&pinge egie *otate de Dieta!
<! Dieta Tran&i*aniei A &pre deo&e+ire de *ec.ea congregatie generaa a no+iior e&te un organ cu acti*itate
per%anenta care i&i de&fa&oara &edintee de regua a A+a Iuia) dar &i in ate ocaitati unde era con*ocata de principe!
La ucrarie Dietei participau repre'entantii no+ii%ii) ai co%itateor) ai &cauneor &a&e&ti &i &ecuie&ti) ai ora&eor) ai
ceor 6 reigii recepte precu% &i %arii dregatori &i conducatorii co%itateor!
Me%+rii Dietei potri*it ui unio triu% nationu% erau recrutati nu%ai din repre'entantii ceor 9 natiuni pri*iegiate)
ro%anii %a7oritari &i auto.toni fiind e1cu&i de a *iata poitica a tarii!
9! Con&iiu Inti% A e&te un organ nou creat in epoca principatuui cu &copu decarat de a- &fatui pe principe in toate
pro+e%ee curente ae *ietii de &tat! In reaitate in&a Con&iiu inti% e&te o creatie a regi%uui no+iiar care &-a in&taurat in
Tran&i*ania in *ederea e1ercitarii unui contro &trict &i per%anent a acti*itatii principeui in intere&u %arior feudai! E
era acatuit din 5E pana a 5< %e%+ri recrutati dintre *arfurie no+ii%ii tran&i*anene care detineau cee %ai inate
dregatorii &i care &e nu%eau %agnati!
In Con&iiu inti% intra &i un repre'entant a ,i&ericii Catoice! Me%+rii con&iiuui nu erau re%unerati pentru
acti*itatea pe care o de&fa&urau) functia or fiind onorifica!
ORGANIZAREA 8INANCIARA A PRINCIPATULUI TRANSIL-ANIEI
-eniturie principatuui &e i%parteau in < %ari categorii2
*enituri pro*enite din operatiuni %onetare &i din ta1ee a&upra e1poatarii %ineor &i &aineor care &e afau a di&po'itia
principeui!
*eniturie pro*inciae pro*enite din i%po'itee patite de fiecare go&podarie &i care erau de&tinate patii tri+utuui &au
.araciuui catre Poarta! Cuantu%u tri+uturior a cre&cut continuu fara a atinge ni*eu &ta+iit pentru ceeate < tari
ro%ane!
ORGANIZAREA ARMATEI
Toate categoriie &ociae a*eau o+igatia de a participa a oa&te! Se %entine &i&te%u potri*it caruia no+ii%ea tre+uie
&a participe a con&tituirea ar%atei cu un nu%ar de o&ta&i proportiona cu nu%aru io+agior pe care ii &tapaneau!
Secuii &i &a&ii a*eau o+igatii %iitare &pecifice) iar taranii ro%ani din regiunea de granita &e +ucurau de unee ine&niri
fi&cae in &c.i%+u o+igatiei de a a&igura pa'a .otaruui!
Ca ur%are a de'*otarii ar%eor de foc a cre&cut con&idera+i nu%aru %ercenarior dependenti de principe!
ORGANIZAREA ,ISERICII
,i&erica oficiaa a &tatuui e&te cea catoica) in&a pe fondu refor%ei reigioa&e care cuprin&e&e intreaga Europa au fo&t
recuno&cute &i ,i&erica Refor%ata) ,i&erica Ca*ina &i ,i&erica Luterana! I%preuna cu cea catoica au for%at cee 6 reigii
recepte ae Tran&i*aniei!
Reigia ortodo1a a fo&t con&iderata in continuare &c.i&%atica) in&a a&i&ta% in acea&ta epoca a un proce& de organi'are
ierar.ica a ,i&ericii Ortodo1e Ro%ane) creandu-&e epi&copii ortodo1e a -ad) Ineu) Gioagiu &i Si*a&) precu% &i o
%itropoie ortodo1a pentru toti ro%anii din Tran&i*ania a A+a-Iuia!
Mitropoitii erau a inceput .irotoni&iti in Ser+ia) iar apoi a Targo*i&te in Tara Ro%anea&ca! In ti%pu cat a fo&t
principe a Tran&i*aniei) Mi.ai -itea'u a &pri7init +i&erica Ortodo1a ro%ana acordand o &erie de ine&niri fi&cae preotior
ortodoc&i &i infiintand Mitropoia ,agraduui) -aduui) Si*a&uui) 8agara&uui) Mara%ure&uui &i Tarii Ungure&ti!
ORGANIZAREA ADMINISTRATI--TERITORIALA
Organi'area ad%ini&trati*-teritoriaa a ra%a& in aceea&i i%ite teritoriae ca in *oie*odat cu &ingura %entiune ca acu%
in co%ponenta Tran&i*aniei ca principat autono% au intrat &i co%itate din *e&t) a&a-nu%itu partiu%!
DREPTUL SCRIS IN TRANSIL-ANIA IN EPOCA
-OIE-ODATULUI SI A PRINCIPATULUI
DEPENDENT DE TURCIA
E*outia dreptuui &cri& in acea&ta perioada in Tran&i*ania a fo&t %arcata de %ai %ute tendinte!
a0 aceea a factorior ocai de a con&oida autono%ia *oie*odatuui!
+0 %anife&tarea de poitica centrai'atoare a regior %ag.iari!
c0 tendinta popuatiei auto.tone &i %a7oritatii ro%ane de a-&i apara traditiie &i in&titutiie 7uridice con&acrate de Legea
Tarii) incu&i* prin codificari ae *ec.ior o+iceiuri) reai'ate &u+ pre&iunea popuatiei ro%ane&ti &i recuno&cute oficia de
&tatu %ag.iar!
In conte1tu ceor 9 tendinte) dreptu &cri& a Tran&i*aniei) dar &i ce o+i&nuienic &-au &tructurat in < &i&te%e 7uridice2
dreptu ro%an tran&i*anean care a i%+racat for%a Legii tarii &i a codificarior reai'ate pe +a'a o+iceiuui pa%antuui &i
care a repre'entat &i&te%u de drept preponderent) ce putin in epoca *oie*odatuui!
&i&te%u 7uridic di&cri%inatoriu pentru ro%ani i%pu& de repre'entantii ceor 9 natiuni pri*iegiate &i de &tatu %ag.iar
incepand din &ecou K-) &i&te% prin care ro%anii au fo&t e1cu&i de a *iata poitica &i 7uridica a Tran&i*aniei! Ace&t
&i&te% nu a fo&t niciodata recuno&cut &au a&i%iat de poporu ro%an!
In concret) dreptu &cri& a *oie*odatuui cuprinde decretee regae reati*e a pri*iegiie no+ii%ii &i o+igatiie
io+agior) a organi'area financiara) %iitara &i 7udiciara) de e1e%pu2 decretee regior Andrei a II-ea) Caro Ro+ert de
An7ou) Ludo*ic I &i decretu% %aiu& ae regeui Matei Cor*in!
Dreptu &cri& a *oie*odatuui cuprinde unio triu% nationu% ) .otarare adoptata in 569F de no+iii %ag.iari)
conducatorii &a&ior &i &ecuior prin care &-a &tatuat ca puterea poitica in &tat *a fi e1ercitata nu%ai de repre'entantii
ace&tor 9 natiuni pri*iegiate cu e1cuderea totaa a poporuui ro%an!
Dreptu &cri& a *oie*odatuui cuprinde Tripartitu ui -er*eti care e&te o cuegere de drept pri*at ea+orata de 7uri&tu
Stefan -er*eti intre anii 5456-545F din ordinu regeui %ag.iar -adi&a* a III-ea! Ea nu a fo&t adoptata oficia niciodata)
ra%anand o ucrare cu caracter pri*at) in&a &-a practicat in practica 7udiciara a tuturor in&tanteor din Tran&i*ania pana in
anu 5G6G) utii'area ei fiind con&acrata oficia in %od indirect prin Dipo%a Leopodina din 5=>5!
A&a cu% re'uta din titu ucrarii) are o &tructura tripartita2
5!Pri*iegiie no+ii%ii
<!Procedura de 7udecata
9!Rege%enta &ituatia 7uridica a taranior io+agi con&acrand egarea or de gie &i de a&e%enea cuprindea
di&po'itii referitoare a &tatutu ora&eor i+ere!
Dreptu &cri& a *oie*odatuui cuprinde Statutee Tarii 8agara&uui! Ace&tea repre'inta o egiuire cu caracter de
codificare intrucat cuprinde principaee in&titutii 7uridice ro%ane&ti din Legea Tarii!
Mut ti%p Tara 8agara&uui a fo&t o feuda a do%nior Tarii Ro%ane&ti) in&a din &ec K- a fo&t incorporata
Tran&i*aniei) fiind incu&a in uni*er&ita& &a1oru% /o+&tea &a&ior0! Ace&t e*eni%ent a in&e%nat o incacare a drepturior
&tra*ec.i ae ro%anior &i &-a o*it de o puternica re'i&tenta a ace&tora) cu%inand cu o &erie de ra'+oaie i'+ucnite intre
54E9-54EG!
Printre re*endicarie ra&cuatior &-a nu%arat &i aceea a codificarii *ec.ior o+iceiuri ae ro%anior) re*endicare care a
fo&t &ati&facuta in 54EG prin intoc%irea &tatuteor Tarii 8agara&uui! Ee au fo&t redactate in i%+a atina) iar in cuprin&u
or) atat in prea%+u cat &i in partea finaa &e face %entiune ca &-au dat a propunerea ro%anior! Te1tu &tatuteor reda
nor%ee o+iceiurior 7uridice ro%ane&ti intr-o for%a fidea) dar concentrata pecandu-&e de a ideea ca ee &unt foarte +ine
cuno&cute de poporu ro%an care e apica din generatie in generatie!
Te1tu &tatuteor nu e&te &i&te%ati'at pe %aterii &i in&titutii a&a incat nor%ee de drept pena interferea'a cu cee de
drept ci*i!
In %ateria per&oaneor e&te con&acrata &tratificarea &ociaa de tip feuda &i di&cri%inarea care &e face intre diferitee
categorii &ociae! No+iii ro%ani &unt de&e%nati prin ter%enu de +oiaroe&) iar taranii &unt denu%iti ru&ticii *aa.i!
In %ateria ca&atoriei e&te con&acrata ca o for%a &peciaa de ca&atorie2 ca&atoria cu fuga! E1i&ta o+igatia de in'e&trare
a feteor care re*ine parintior) iar in a+&enta ace&tora fratior!
In %ateria &ucce&iunii e1i&ta o rege%entare a%pa a&e%anatoare ceei din Tara Ro%anea&ca in pri*inta %a&cuinitatii!
E&te rege%entata in&titutia infratirii) o in&titutie tipic ro%anea&ca!
In %ateria proprietatii e&te rege%entata proprietatea de*a%a&a!
E1i&ta nu%eroa&e rege%entari in %ateria dreptuui pena!
Din anai'a continutuui &tatuteor Tarii 8agara&uui re'uta unitatea de continut &i apicare a o+iceiurior 7uridice
ro%ane&ti in toate cee 9 tari ro%ane) incu&i* in Tran&i*ania unde opri%area nationaa a ro%anior a repre'entat o
con&tanta a poiticii conducatorior recrutati nu%ai din repre'entantii ceor 9 natiuni pri*iegiate!
E&te &e%nificati* ca in 54EG) nu%ai cu 9 decenii inainte de incetarea dependentei Tran&i*aniei fata de Ungaria)
autoritatie au fo&t ne*oite &a recunoa&ca &i &a codifice o+iceiurie ro%anior) ceea ce ne de%on&trea'a ca ee &-au pa&trat
intr-o for%a neaterata!
E-OLUTIA DREPTULUI IN TIMPUL PRIMEI 8AZE
A REGIMULUI TURCO-8ANARIOT
Intrucat pri%a fa'a a regi%uui turco-fanariot repre'inta punctu cu%inant a do%inatiei oto%ane a&upra tarior
ro%ane) ea &e caracteri'ea'a printr-o &a+a acti*itate de egiferare e1i&tand putine incercari de ea+orare a unor ucrari cu
caracter egi&ati* &i nor%ati*!
A%inti% in ace&t &en& No%ocanonu ui G.eorg.e din Trape'unt intoc%it in 5F9E in T!Ro%anea&ca din porunca
do%nuui Nicoae Ma*rocordat cuprin'and di&po'itii de drept canonic &i %anuau de egi a ui Mi.ai 8otino) ea+orat de
%aree pa.arnic din ordinu do%nuui Modo*ei Stefan Raco*ita! Ace&t %anua e&te &tructurat in 9 *ou%e &i cuprinde
dreptu aic &i canonic!
Pe fondu &c.i%+arii raportuui de forte in S-E Europei &e o+&er*a &caderea infuentei I%periuui Oto%an &i cre&terea
infuentei I%periuui Tari&t care de*ine putere protectoare a&upra tarior ro%ane! Se re&i%te &i infuenta ru&a a&upra
acti*itatii de egiferare) &en& in care in acea&ta perioada e&te tradu&a &i tiparita in tarie ro%ane in&tructiunea Ecaterinei a
II-a a Ru&iei!
In&a din punct de *edere a e*outiei dreptuui) pri%a fa'a a regi%uui turco-fanariot e&te do%inata de per&onaitatea
ui Con&tantin Ma*rocordat) un o% de %are cutura care a do%nit de 5E ori in T!Ro%anea&ca &i Modo*a) aternati*)
totai'and << de ani de do%nie) perioada i%pre&ionanta pentru o epoca in care durata %edie a do%niei era de < ani!
Ma*rocordat a reai'at o &erie de refor%e in cee < tari ro%ane in &piritu a+&outi&%uui iu%inat in directia
%oderni'arii &tatuui &i a &i&te%uui de drept! Acea&ta %oderni'are &e i%punea fata de i%pre7urarea ca reatiie de
productie de tip capitai&t &e afau in pri% proce& de cri&tai'are) in ti%p ce in&titutiie 7uridice ra%a&e&era a ni*eu
reaitatior u%ii feudae!
Ma*rocordat a reunit refor%ee intreprin&e pana in 5F6E intr-un a&e'a%ant dat in ace an &i care a fo&t pu+icat in
re*i&ta Mercure de 8rance in 5F6<! A&e'a%antu din 5F6E cuprinde 59 articoe2 pri%ee 6 *i'ea'a &cutirea de dari a
preotior &i %ana&tirior) i%itarea 7uri&dictiei ceruui &i introducerea epitropiior %ana&tire&ti pentru ad%ini&trarea
a*erior %ana&tirior!
In art! 4 e&te introdu& un nou &tatut a +oierior) caitatea de +oier fiind acu% indi&ou+i egata de indepinirea unei
&u7+e in cadru aparatuui de &tat &i nu de e1ercitarea dreptuui de proprietate a&upra unei %o&ii!
,oierii &unt ca&ificati in < categorii2
-%arii +oieri care &unt %ari dregatori &i ur%a&ii or nu%iti +oieri *eiti
care erau &cutiti de pata tuturor dariorD
-%ica +oieri%e &i ur%a&ii ace&tora denu%iti %a'ii care erau &cutiti de o
parte din dariD
In art! F &i G din a&e'a%ant &e intreprinde o refor%a ad%ini&trati*a) in &en&u ca a conducerea 7udeteor &i tinuturior
&unt a&e'ati < i&pra*nici &i &e introduce &i&te%u re%unerarii dregatorior pentru &u7+ee or!
In art! >)5E)5<)59 &e reai'ea'a o refor%a fi&caa con&tand in &upri%area unor dari &i unificarea tuturor ceorate intr-
un i%po'it unic denu%it &a%a o+&tea&ca) pati+i in 6 &ferturi) dar a carui cuantu% a cre&cut uterior a7ungandu-&e a 5<
&ferturi /&-a tripat0!
Se reai'ea'a &i o anu%ita refor%a pe pan &ocia) refor%a care a du& a de&fiintarea &tarii de dependenta a taranior &i
tran&for%area taranior in tarani caca&i!
Acea&ta refor%a nu &-a reai'at de a inceput! Initia Ma*rocordat a reiterat interdictia taranior dependenti de
&tra%utare de %o&ie &i a introdu& noi pre&tatii in %unca in &arcina ace&tora fara &ta+iirea *reunei i%ite! Acea&ta a generat
%ari fra%antari &ociae &i a du& a inten&ificarea feno%enuui +a7eniei /fugii in %a&a a taranior0) %uti tarani refugiindu-
&e a S Dunarii) in I%periu Oto%an!
Intre 5F65-5F6= nu%aru +irniceor &-a in7u%atatit punand in perico +a'a fi&caa a &tatuui! Din ace&t %oti* a 5
%artie 5F6= Ma*rocordat a dat un a&e'a%ant pentru a incura7a re*enirea pe %o&ii a taranior fugiti &ta+iind anu%ite
faciitati pentru ace&tia2 &cutirea de dari pe ti%p de = uni) dupa acea&ta perioada taranii care &e reintorceau pateau o dare
de 4 taeri in 6 &ferturi! Ei a*eau po&i+iitatea &a &e a&e'e pe orice %o&ie) a*eau o+igatia de a ucra pentru &tapanu feuda
= 'ie pe an &i de a-i da ace&tuia di7%a a &e%anaturi) iar Di*anu Do%ne&c ur%a &a ei+ere'e certificate de iertare de
ru%anie pentru ace&ti tarani!
Ace&t a&e'a%ant a*ea in&a un *iciu 7uridic2 nu preci'a data pana a care taranii fugiti tre+uiau &a &e intoarca pentru a
+eneficia de di&po'itiie a&e'a%antuui! 8ata de acea&ta i%pre7urare taranii au profitat) iar feno%enu +a7eniei in oc &a &e
atenue'e &-a adancit pentru ca &i taranii ra%a&i pe %o&ii fugeau pentru a &e reintoarce &i a +eneficia de pre*ederie
a&e'a%antuui!
In ace&te conditii a 4 augu&t 5F6= Con&tantin Ma*rocordat a dat un nou a&e'a%ant prin care a &ta+iit ei+erarea
tuturor taranior dependenti dupa ur%atoarea procedura2 &tapanii or erau in*itati &a-i ei+er'e fara pata) in ca' contrar) ei
a*eau dreptu &a-&i ra&cu%pere i+ertatea patind &u%a de 5E taeri! A&tfe &-a pu& capat &tarii de dependenta feudaa in T
Ro%anea&ca!
In Modo*a) acea&i do%n Ma*rocordat printr-un a&e'a%ant din 5 iunie 5F6> a di&pu& ei+erarea neconditionata &i
gratuita a tuturor *ecinior! I%pactu &ocia a ace&tei refor%e a fo&t de&tu de %are) fapt care -a deter%inat pe
Ma*rocordat ca uterior &a dea un ur+ariu prin care a pre*a'ut ca nu%aru 'ieor de caca ur%ea'a a &e &ta+ii prin
in*oiaa dintre taranii caca&i &i +oier) iar taranu caca& era acu% egat nu de pa%ant) ci de &at) de o+&te) pe care nu o
putea para&i decat cu *oia &tapanuui) in ca' contrar &tapanu fiind indrituit &a- readuca cu forta inapoi!
In ur%a refor%eor ui Ma*rocordat) +a'a egaa a &tapanirii cu titu de foo&inta /foo&inta0 e1ercitata de fo&tii tarani
dependenti a&upra terenuui) &e inocuie&te cu o +a'a contractuaa) adica i'*oru 7uridic) te%eiu 7uridic a &tapanirii
e1ercitata de fo&tii tarani dependenti de*eniti caca&i nu i %ai repre'inta Legea Tarii) ci in*oiaa dintre taranu caca& &i
+oier!
Refor%a ui Ma*rocordat a &c.i%+at &ituatia taranior dependenti nu%ai de iure in &en&u ca) for%a 7uridic ei &unt
oa%eni i+eri) de facto &ituatia or nu &-a i%+unatatit pentru ca) daca pana a refor%e ei &tapaneau cu titu de foo&inta
terenu in +a'a Legii tarii) dupa refor%ee ui Ma*rocordat) dreptu de foo&inta a or i'*ora&te din in*oiaa inc.eiata cu
+oieru) in conditiie i%pu&e de ace&ta din ur%a!
8ata de i%pre7urarea uterioara pacii de a :uciu?-:ainard7ii %onopou oto%an a&upra co%ertuui e1terior a tarior
ro%ane a fo&t inaturat) iar +oierii au de*enit principau e1portator de cereae) ei au cautat &a %area&ca productia agricoa
prin &porirea nu%aruui 'ieor de caca o+igandu-i pe taranii caca&i &a inc.eie acee in*oiei in conditii e1tre% de
de'a*anta7oa&e!
Pentru a atenua confictee &ociae care &tateau &a i'+ucnea&ca do%nii fanarioti ur%atori au &ta+iit i%ite %a1i%e
pentru nu%aru 'ieor de caca pe an!
Pe de ata parte) refor%a ui Ma*rocordat nu a inaturat cu totu &tarea de dependenta feudaa pentru ca au ra%a& in
continuare in dependenta per&onaa fata de +oieri) aparand &cutenicii &i po&u&nicii! Ace&tia &unt per&oane care nu au
o+igatii fi&cae fata de &tat) ci nu%ai fata de +oier!
Scutenicii pre&tea'a de regua acti*itati care nece&ita o anu%ita caificare pe %o&ia +oierea&ca) iar po&u&nicii
pre&tea'a pe aceea&i %o&ie a +oieruui &er*icii %ai &i%pe care nu nece&ita o anu%ita caificare!
A e1i&tat tendinta +oierior de a %ari nu%aru po&tenicior &i a po&u&nicior ce ar fi a*ut i%picatii a&upra +a'ei
fi&cae a &tatuui) a&tfe incat &-a di&pu& ca in nici un ca' nu%aru or dintr-o unitate ad%ini&trati*-teritoriaa nu putea fi
%ai %are decat nu%aru +irnicior!
8iecare +oier a*and dreptu in functie de rangu &au de a a*ea un nu%ar %a1i% de &cutenici &i po&u&nici pentru a &e
i%ita a+u'urie!
ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL IN A II-A 8AZA
REGIMULUI TURCO-8ANARIOT
In ur%a pacii de a :uciu?-:ainard7i) do%inatia oto%ana a&upra tarior ro%ane a &a+it ca inten&itate) cre&cand in
&c.i%+ infuenta Ru&iei ca putere protectoare! 8ata de incon*enientee decurgand din durata foarta &curta a do%niior
fanariote &-a &ta+iit ca durata do%niei e&te de F ani!
Printr-un .ati&erif dat de &utan in 5GE< a fo&t organi'at un &i&te% de garantii cu &pri7inu Ru&iei care do+andi&e
dreptu de a con&tata a+u'urie do%nior) dreptu de interce&iune in fa*oarea tarior ro%ane &i a ,i&ericii Ortodo1e &u+
prete1tu apararii cre&tini&%uui!
U'and de ace&te prerogati*e) Ru&ia a &iit Turcia &a treaca de a &i%pa recunoa&tere a drepturior tarior ro%ane a
re&pectarea or efecti*a) ceea ce a creat o %ai %are &ta+iitate poitica &i o intarire a po'itiei do%nior ro%ani!
Do%nu are in acea&ta perioada o &erie de atri+utii
egi&ati*e2 intare&te prin .ri&o* do%ne&c pra*iee) &ta+ie&te i%portanta diferiteor i'*oare de drept) apro+a apicarea
o+iceiuriorD
ad%ini&trati*e2 nu%e&te &i re*oca dregatoriiD
atri+utiie &ae 7udiciare au fo&t dra&tic ingradite ca ur%are a organi'arii in&tanteor intr-un &i&te% 7udiciar %odern!
Di*anu Do%ne&c - nu%aru %e%+rior &e re&trange) e fiind acatuit nu%ai din +oieri *eiti) in&a atunci cand &e uau
deci'ii de i%portanta %ai %are pentru tara do%nu con*oca un organ cu o co%petenta %ai arga nu%it Sfatu de O+&te a
Tarii in care intrau &i repre'entanti ai ceruui!
Di*anu a*ea2
co%petenta egi&ati*a) in &en&u apro+arii acteor do%nuui) incu&i* a ceor cu caracter nor%ati*D
co%petenta ad%ini&trati*a2 a&igurarea apicarii unor nor%e de drept &i de a organi'a unee &er*icii pu+iceD
atri+utii 7udiciare &porite) iar prin .ati&erifu din 5GE< con&utarea di*anuui de*ine o+igatorie pentru do%n in %ateria
fi1arii &i reparti'arii i%po'iteor!
In acea&ta perioada &e infiintea'a &i un organ de &tat nou a ni*e centra) denu%it Epitropia O+&tirior) care a*ea
atri+utii ad%ini&trati*e in do%eniu in*ata%antuui) &anatatii) indu&trei) co%ertuui &i ucrarior pu+ice!
In pri*inta dregatoriior &i in cea de-a doua perioada a regi%uui fanariot) aparatu de &tat cunoa&te o e1tindere) fie prin
&i&te%u du+arii &i triparii dregatoriior e1i&tente) fie prin &i&te%u crearii atora noi!
Unii do%ni fanarioti in dorinta procurarii de *enituri procedau a *an'area &iita a caftaneor de +oierie /&u7+eor0!
ORGANIZAREA 8INANCIARA
Se intreprind o &erie de refor%e pentru %oderni'area &i&te%uui fi&ca) acti*itatea financiara fiind condu&a de %aree
*i&tiernic care centrai'a &ituatia *eniturior &i do%nu tarii!
Contri+ua+iii &e i%parteau in < categorii2 +re&e &i +irnici!
,re&ee +eneficiau de un regi% fi&ca %ai a*anta7o& in ti%p ce +irnicii in categoria carora intrau &i taranii caca&i erau
&upu&i a pata tuturor darior! -eniturie &u7+a&ior pro*eneau dintr-un fond &pecia nu%it2 ca&a!
Se &epara *i&tieria tarii de ca%ara do%nea&ca! Ca%ara do%nea&ca e&te ai%entata cu *enituri pro*enite din
e1poatarea %ineor &i a &aineor &i e1i&ta &i o ca%ara a doa%nei care era ai%entata din +iru pe tigani!
ORGANIZAREA MILITARA
In cea de-a II-a fa'a a regi%uui turco-fanariot &e fac incercari ti%ide de reorgani'are a ar%atei pa%ate&ti care fu&e&e
de&fiintata) &en& in care &e infiintea'a in %ediu rura %iitia pentru a&igurarea ordinii &i ini&tii pu+ice) iar in %ediu
ur+an garda ora&enea&ca!
ORGANIZAREA ,ISERICII
Mitropoia T!Ro%ane&ti &i Modo*ei &e afa &i in acea&ta perioada &u+ autoritatea &pirituaa a Patriar.iei de a
Con&tantinopo) +eneficiind de o arga autono%ie! Do%nu a*ea autoritate poitica a&upra ,i&ericii) nu%indu-i pe
%itropoiti &i epi&copi!
ORGANIZAREA ADMINISTRATI--TERITORIALA
Se intreprind o &erie de incercari de %oderni'are) unitatie ad%-terit! ra%an2
- 7udetu in T!Ro%anea&ca i%partit in A pa&i/ca%pie0D
- paiuri/%unte0D
- tinutu in Modo*a i%partit in ocoae!
Se infiintea'a in capitae unitati de poitie afate in 'ona centraa in &u+ordinea agiei) iar in 'ona de periferie in
&u+ordinea A &pataruui in T!Ro%anea&caD
- .at%anuui in Modo*a!
ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL IN
TRANSIL-ANIA SU, DOMINATIE "A,S,URGICA
Decinu I%periuui Oto%an incepe cu e&ecu ace&tuia a a&ediu -ienei) ur%at de retragerea precipitata a ar%ateor
oto%ane din centru Europei) conte1t in care in 5=GG) Tran&i*ania de*ine *a&aa Au&triei) &ituatie acceptata de Dieta
Tran&i*aniei intrunita a 8agara&) care &ta+ie&te in&a ca aegerea principeui Tran&i*aniei &e *a face tot potri*it *ec.ior
regui) adica de catre Dieta!
Prin Dipo%a Leopodina din 5=>5) i%paratu au&triei &e o+iga &a re&pcte autono%ia Tran&i*aniei) iar in 5=>>)
uti%u i%parat a tran&i*aniei Mi.ai Apof; a II-ea renunta a drepturie &ae de principe in fa*oarea i%paratuui
Au&triei care de*ine a&tfe &i principe a Tran&i*aniei) reai'andu-&e o uniune per&onaa intre cee < &tate!
Statutu 7uridic a Tran&i*aniei e&te recuno&cut &i pe pan internationa prin pacea de a CaroUit' din 5=>>) iar prin
Mprag%atica &anctiune( din 5F<< &e pre*ede ca aegerea principeui Tran&i*aniei &e *a face confor% reguior care
gu*ernea'a &ucce&iunea a tronu Au&trei!
Din %o%entu in care i%paratu de*ine &i principe a Tran&i*aniei conducerea ci*ia a ace&teia e&te incredintata unui
gu*ernator care poarta denu%irea de pre&edinte a Deputatiei Tarii! Conducerea %iitara e&te incredintata unui genera
au&triac! E1i&ta po&i+iitatea ca cee doua functii &a fie reunite a&upra aceeia&i per&oane) &ituatie in care ce in cau'a
poarta titu de pre&edinte a Gu*ernuui!
Conducerea ad%ini&trati*a era a&igurata de gu*ernator i%preuna cu un gu*ernator pro*incia ce for%ea'a Gu+erniu
afat &u+ &upra*eg.erea directa a canceariei auice de a -iena! In cadru ei &e infiintea'a o ca%era auica tran&i*ana in
5=>4!
Sunt infiintate totodata o &erie de organe de &tat noi2
- co%i&ariatu tarii care controa apro*i'ionarea trupeor au&triece &tationate in Tran&i*aniaD
- te'auratu e1ercita conducerea fi&caa a Tran&i*aniei!
In acea&ta perioada &e produc o &erie de refor%e pe panu organi'arii ,iericii! I%paratu de a -iena propune
ro%anior tran&i*aenei ortodoc&i unirea cu Ro%a in &c.i%+u recunoa&terii natiunii ro%ane ca a patra natiune a
Tran&i*aniei aaturi de cee 9 natiuni pri*iegiate!
Sinodu ,i&ericii Ortodo1e intrunit a A+a-Iuia in 5=>F) pre'idat de epi&copu Teofi) apro+a propunerea i%paratuui
&i .otara&te unirea) in principiu) cu Ro%a! I%paratu Leopod di&pune &cutirea de o+igatii io+age&ti) dar nu%ai pentru
preotii uniti nu &i pentru taranii ro%ani uniti cu Ro%a! A+ia in 5FE5 &cutirea e&te e1tin&a &i a&upra taranior uniti) in&a
acea&ta dipo%a Leopodina nu &-a apicat intrucat a fo&t re&pin&a de Dieta Tran&i*aniei!
Ur%a&a ui Leopod) i%paratea&a Maria Tere'a a dat un re&cript i%parate&c in 5F66 de recunoa&tere a natiunii ro%ane!
In&a Dieta Tran&i*aniei a interpretat ace&t re&cript) in &en&u ca e nu &e apica intregii popuatii ro%ane) ci nu%ai
no+iior &i cericior) iar recunoa&terea nu &e face ca a 6-a natiune) ci ca ipituri a cee 9 natiuni pri*iegiate!

DREPTUL APLICAT IN TRANSIL-ANIA
A%inti% principaee %onu%ente ae dreptuui &cri&2
Dipo%a Leopodina din 5=>5 prin care &e &ta+iea ca toate egiuirie feudae anterioare continua &a &e apice in
Tran&i*ania2 unio triu% nationu%) tripartitu ui -er+oc'i) apro+atae et co%piatae con&titutione&D
Re'outia a*itiana din 5=>9 prin care &e infiintea'a ca%era auica tran&i*ana in cadru canceariei auice de a -iena &i
Mprag%atica &anctiune( prin care *ec.ie cutu%e &i egi reati*e a aegerea principeui Tran&i*aniei &i a &u'eranitatea
Turciei in raport cu Tran&i*ania &unt a+rogate!
In cadru e*outiei dreptuui in Tran&i*ania &u+ ocupatie au&triaca) &e e*identia'a %a&urie uate de i%parati in &piritu
a+&outi&%uui u%inat pentru a&igurarea conditie 7uridice a io+agior! Dieta Tran&i*aniei &ta+ie&te in 5F56 ca taranii
io+agi tre+uie &a pre&te'e 6 'ie de %unca pe &apta%ana) iar 7eerii) 9 'ie pe &apta%ana!
I%paratea&a Maria Tere'a prin re&criptu din 5F6F a &ta+iit ca taranii fara *ite tre+uie &a pre&te'e 6 'ie de %unca) iar
cei cu *ite 9 'ie) in&a ace&t ucru nu &-a apicat fiind re&pin& de Dieta Tran&i*aniei!
Printr-o .otarare i%periaa din 5F=> intituata $Certa puncta( /punctee reguati*e0 no+iii tran&i*aneni erau in*itati &a
nu %ai faca a+u'uri fara &a &e pre*ada o &anctiune) a&tfe incat toate incercarie i%paratior au&trieci de a u&ura &oarta
taranior io+agi au e&uat pentru ca no+iii &e pre*aau de dreptu de 7uri&dictie a&upra io+agior) precu% &i de pre*ederie
Dipo%ei eopodine /5=F50 care con&acra %entinerea *ec.ior egi feudae ae Tran&i*aniei!
E-OLUTIA DREPTULUI IN CEA DE-A II-A 8AZA A
REGIMULUI TURCO-8ANARIOT
Legiuirie adoptate in acea&ta perioada &unt in e&enta feudae) in&a pre'inta fata de cee anterioare particuaritati) atat
&u+ a&pectu continutuui) cat &i a for%ei!
ee au a +a'a i'*oare +i'antine) in&a ponderea ace&tora nu %ai e cea de odinioara pt ca a +a'a pra*ieor adoptate acu%
&tau &i codurie +urg.e'e europene!
ace&te pra*ie procedea'a a o codificare a Legii tarii &i a o &i&te%ati'are a ace&teia pe in&titutii 7uridice! Te.nica de
&i&te%ati'are &e apropie %ut de cea a codurior +urg.e'e europene!
Se acorda o atentie procedurii de 7udecata datorita con&ecinteor tratatuui de a :uciu?-:ainard7i! Prin ace&ta &-a
inaturat %onopou oto%an a&upra co%ertuui e1tern a tarior ro%ane &i din ace %o%ent Tara Ro%anea&ca &i Modo*a
au fo&t atra&e in circuitu econo%ic european!
Con&ecinta a fo&t de'*otarea raporturior cu cetatenii &tateor europene) &ituatie in care in ipote'a unui itigiu &e punea
pro+e%a in&titutiei co%petente &a- &outione'e! Marie puteri europene in*ocau capituatiie inc.eiate cu I%periu
Oto%an) potri*it carora itigiie dintre &upu&ii oto%anior &i cetatenii ace&tor &tate erau &outionate c.iar pe teritoriu
I%periuui Oto%an de catre in&titutiie &traine) adica de in&titutiie tarior re&pecti*e) &u+ 7u&tificarea ca dreptu %u&u%an
e&te inco%pati+i cu dreptu european &i contine rege%entari inapoiate!
De aceea prin egiuirie adoptate in a II-a fa'a &-a creat un &i&te% %odern de in&tante &i o procedura %oderna)
co%pati+ie cu cee din &tatee europene) prin acea&ta aratandu-&e ca tarie ro%ane nu &unt parte integranta a I%periuui
Oto%an) ci &unt tari cre&tine cu o arga autono%ie) di&punand de o procedura %oderna) capa+ia &a &outione'e itigiie
potri*it e1igenteor &tateor europene) conte1t in care regi%u capituatiior nu i&i poate ga&i apica+iitate!
Su+ a&pectu for%ei) pra*iee au fo&t redactate atat in +! ro%ana) cat &i in +! neogreaca /greaca %oderna0!
Legiuirie adoptate in a II-a fa'a au fo&t2
I! no%ocanoanee &i egiuirie aice +i'antine
no%ocanoanonu ui Anti% I*ireanu in&tituie $Capetee de porunci( care a fo&t retiparita in 5FG4) pri%a editie datand din
5F56D
traducerea reai'ata de pa.arnicu To%a Cara a .e1a+i+uui ui Con&tantin Ar%enopo!
II! egiuirie noi A &e i%part in2
egiuiri noi care au ra%a& in &tadiu de ucrari cu caracter pri*at!
e12 - Pandactee ui To%a Cara ea+orate de pa.arnic in 5GE= din ordinu do%nuui A! Moru'i) ucrare ce era proiectata in
9 parti2 per&oana) ucruri &i actiuni! Pa.arnicu a ea+orat doar o parte ra%a&a in &tadiu de %anu&cri&!
- %anuau 7uridic a ui Andronac.e Donici) pri%u C!ci* Ro%ane&c co%pet ea+orat in 5G56) ra%a& in &tadiu de ucrare
cu caracter pri*at) fara a fi pro%ugata de do%nu Scarat Cai%a.) din con&iderente de natura poitica) in &en&u ca A
Donici facea parte din %i&carea car*unarior de'a*uata de S Cai%a. &i &e afa in reatie de ad*er&itate cu ati < %ari
pra*ii&ti ai epocii re&pecti*e) Anania Cu'ano& &i Cri&tian 8e.ten%a.er care erau fa*oritii do%nuui! De&i a ra%a& ucrare
cu caracter pri*at) datorita *aorii &ae 7uridice &i &tiintifice) acea&t %anua &-a apicat in practica pana a intrarea in
*igoare a C!ci* a ui A Ioan I /5G=40!
<! egiuiri noi care au fo&t pro%ugate de do%n!
Pra*enicea&ca condica
A ea+orata in 5FF4 din initiati*a do%nuui A! Ip&ianti) in&a) datorita opo'itiei Turciei a intrat in *igoare in 5FGED
A are < editii2 cea in +! ro%ana /$Mica randuiaa 7uridica(0 &i cea in neogreaca /$Sintag%a Tionu%i?on(0D
A nu &e cunoa&te cu certitudine autoru ace&tei pra*ie) in&a fata de i'*oaree utii'ate pt utii'area ei /Legea tarii)
+a'iicaee-egiuiri +i'antine) 7uri&prudenta) doctina 7uridica %oderna-ucrarie ui Monte&Hue &i ,ecaria0 &e pare ca
autoru ei e Ienac.ita -acare&cu) &ingura per&oana care &tapanea ace&te do%niiD
A &-a apicat de facto din 5G5G /adoptarea egiuirii Caragea0 &i de 7ure in 5G=4 /intrarea in *igoare a C!ci* ro%ane&c0!
Codu Cai%a.
A a fo&t ea+orat din initiati*a do%nuui Scarat Cai%a. care a acatuit %ai %ute co%i&ii de 7uri&ti in 5G59) iar dupa
ea+orarea) ea a fo&t &upu&a di&cutiei Sfatuui de o+&te a tarii &i pro%ugataD
A in 5G5F a aparut *arianta in +! neogreaca) ea+orata de co%i&ia for%ata din C.ri&tian 8e.ten%a.er) Anania Cu'ano&)
Andronac.e Donici /7uri&ti ai &tatuui0
A in 5G99 a aparut *arianta in +! ro%ana) ea+orata de co%i&ia for%ata din C. 8e.ten%a.er) Petrac.e A&ac.i) Da%a&c.in
,o7incaD
A i'*oaree ace&tei pra*ie au fo&t2 Legea tarii) dreptu +i'antin) C!ci* france' de a 5GE6 &i C!ci* au&triac de a 5G55D
A are <E9< art &tructurate intr-o parte introducti*a care cuprinde pri%ee <6 art &i 9 parti ce cuprindeau2 dritu per&oaneor)
dritu ucrurior) in%arginirie ce pri*e&c dritu per&oaneor dinpreuna cu a ucruriorD
A in partea introducti*a e1i&ta o di&po'itie f i%portanta potri*it careia in %ateriie in care Codu nu pre*ede &e *or apica
di&po'itiie Legii tarii! Acea&ta in&ea%na ca potri*it Coduui Cai%a.) Legea tarii ra%ane dreptu co%un pt toate
%ateriieD
A ace&t cod cuprinde < ane1e cu reguie apica+ie concur&uui creditorior &i icitatiior!
Legiuirea Caragea
A ea+orata in T Ro%anea&ca in 5G5G a initiati*a do%nuui I! G.e! CarageaD
A autorii &unt Atana&ie Cri&topo &i ogofatu Ne&tor /%are ogofat a dreptatii) un fe de %ini&tru a 7u&titiei) &i pre&edintee
departa%entuui &traineor pricini &i pri%u prof de drept ro%ane&c de a Sc Do%nea&ca0D
A ace&t proiect a fo&t re*i'uit de &tonicii Ctin &i Ionita ,aaceanu &i apoi &upu& di&cutiei Sfatuui de o+&te &i pro%ugarii
de do%nD
A egiuirea a intrat in *igoare in 5G5> &i &-a apicat in 5G=4 cand a fo&t a+rogata e1pre& aaturi de ceeate egiuiri de
C!ci*!
A e &tructurata in = parti2 - de&pre o+ra'e /%ateria per&oaneor0
- de&pre ucru /%ateria +unurior0
- de&pre toc%ei /%ateria contracteor0
- de&pre daruri &i %o&teniri /%ateria &ucce&iunior &i donatiior0
- de&pre *ini /%ateria penaa0
- de&pre ae 7udecatior /%ateria procedurii0
A &pre deo&e+ire de Codu Cai%a.) egiuirea Caragea are o &tructura eterogena) ea cuprinde nu nu%ai un cod ci*i) ci &i
unu pena &i de procedura!
In afara egiuirior noi care au i%+racat for%a unor coduri) in a II-a fa'a a regi%uui turco-fanariot au fo&t ea+orate o
&eria de egiuiri &peciae dintre care a%inti% So+ornice&cu .ri&o* a do%nuui A Ma*rocordat) dat in 5FG4 &i care
cuprinde < acte nor%ati*e de intarire a unor .otarari a Sfatuui de o+&te a tarii2
unu din 56 augu&t) prin care &e inter'ice +oierior &a %ai foo&e&ca acte %e&te&ugite de danie) de *an'are) de &c.i%+)
inc.eiate cu &inicie /&u+ i%periu *ioentei0 pt acapararea pa%anturior taranior! Acea&ta di&po'itie e nu%ai aparent in
fa*oarea taranior pt ca e co%petata cu o pre*edere care egai'ea'a actee anterioare de ace&t tip!
a II-ea din 5< &epte%+rie) rege%entea'a *an'area ro+ior tigani inter'icandu-&e *an'area &eparata a %e%+rior aceeia&i
fa%iii!
O ata categorie de egiuiri &peciae &unt ponturie &au ur+ariie prin care do%nii fanarioti rege%entau reatiie dintre
+oieri &i taranii caca&i) &ta+iind nu%aru %a1i% a 'ieor de caca &i nartu /cantitatea de %unca ce tre+uie pre&tata de
caca&i intr-o 'i de caca0! Ce %ai cuno&cut ur+ariu e ce din 5GE4 dat de A Moru'i A $Pontu +oiere&cuui(!
INSTITUTIILE @URIDICE REGLEMENTATE
INSTITUTIA PROPRIETATII
In acea&ta perioada) proprietatea e*ouea'a in directia dega7arii proprietatii feudae de &tra*ec.eiu drept de foo&inta
a taranior a&er*iti) proce& inceput prin refor%ee ui Ctin Ma*rocordat!
Legiuirie adoptate atunci %arc.ea'a trecerea de a conceptu de proprietate di*i'ata a ce de proprietate a+&outa! Se
arata ca atri+utee dreptuui de proprietate pot fi i%partite intre < per&oane dintre care una are dritu fiintei ucruui) iar
ceaata are dritu foo&uui ucruui! Potri*it *ec.iuui &i&te%) atri+utee dreptuui de proprietate &e reune&c a&upra
aceeia&i per&oane) ca' in care ace&t drept e de&a*ar&it &au nei%partit! E&te un drept a+&out de proprietate!
Aceia&i tendinta &e dega7a &i din di&po'itiie care arata ca raporturie dintre +oieri &i caca&i &e &ta+ie&c pe +a'a unui
contract de e%fiteo'a) adica ace&te raporturi nu %ai au o +a'a egaa) ci contractuaa!
Dreptu +oierior a&upra %o&iior e un drept de proprietate a+&out! Tran&%iterea de catre +oieri taranior caca&i a
foo&intei unei parti din %o&ie prin contracte de e%fiteo'a nu aduce nici o atingere proprietatii a+&oute a +oierior a&upra
%o&iior or!
Dreptu a+&out de proprietate a +oierior &e e1ercita &i a&upra padurior) de unde re'uta ca taranii nu %ai pot utii'a
padurie pt &ati&facerea unor tre+uinte proprii) decat cu pata unei ta1e /'eciuiaa0! Acea&ta di&po'itie o rega&i% intr-un
a&e'a%ant pt paduri &i du%+ra*i dat de do%nu A! Moru'i!
S-a %anife&tat tendinta do%nior fanarioti ca prin interpretarea *oit eronata a unor in&titutii 7uridice &a de&fiinte'e atat
drepturie de proprietate ae taranior) cat &i cee ae +oierior pa%anteni a&upra pa%anturior or) in profitu cienteei or
poitice!
De e1!2 cu oca'ia di&cutarii Coduui Cai%a. in Sfatu o+&tei tarii) do%nu Scarat Cai%a. a pretin& ca a origine toate
pa%anturie au apartinut do%nuui! Nu poate e1i&ta proprietate pri*ata a&upra pa%antuui fara .ri&o* de danie! A&a incat
toate %o&iie &tapanite de +oieri &i de o+&tie de ra'e&i din ti%puri i%e%oriae) dar fara .ri&o* danie ur%au &a treaca in
proprietatea do%nuui fanariot in caitatea &a de tituar a ui do%iniu% e%inen&! In&a) Sf de o+&te a Modo*ei a re&pin&
acea&ta interpretare) aratand ca in caitate de tituar a ui do%iniu% e%inen&) do%nu poate di&pune doar de re& nuiu&
/pu&tii &i pu&tiite0! Dar c.iar daca a% ad%ite ca toate terenurie au fo&t do%ne&ti a origine &i au a7un& in &tapnirea
taranior fara .ri&o* do%ne&c) cei in cau'a au de*enit de7a proprietari prin efectu u'ucapiunii de 6E de ani /pre&criptio
ongi&i%i te%pori&0 care nu pre&upune 7u&tu titu &i &e apica &i i%o+ieor do%ne&ti!
MATERIA PERSOANELOR
Ca&ificarea per&oaneor &e face in ace&te egiuiri dupa noroc in2 &o+o'i) ro+i &i &o+o'iti! Taranii caca&i care
%unceau pe %o&iie +oiere&ti &au do%ne&ti erau denu%iti ocuitori!
In acea&ta %aterie intreaga egi&atie adoptata in cea de-a II-a fa'a a regi%uui turco-fanariot da e1pre&ie intere&uui
+oierior de a cre&te cu orice pret productia agricoa incu&i* prin &porirea 'ieor de caca2 - Pre*enicea&ca condica A %in
= 'ie) %a1 5< 'ieD
- Legiuirea Caragea A %in 5< 'ie) fara %a1 &i cu un nart &porit
Se con&tata &porirea fara precedent a nu%aruui per&oaneor afate in &tare de dependenta per&onaa /po&u&nicii &i
&cutenicii0!
In 5G56 &-a &ta+iit pt T Ro%anea&ca ca in nici un 7udet nr &cutenicior &i po&u&nicior nu poate fi %ai %are decat a
+iernicior!
In ceea ce pri*e&te ro+ii) de&i erau a&i%iati ucrurior) i &e recunoa&te o capacitate 7uridica i%itata) in %a&ura in care
acea&ta era in +eneficiu proprietaruui or! Ei puteau &a apara ca repre'entanti ai proprietaruui in raporturie cu ate
per&oane! -ec.ie regui referitoare a conditia 7uridica a ro+ior au fo&t preuate &i in egi&atia &cri&a!
Ca un ee%ent de noutate) pra*iee adoptate in acea&ta perioada contin &i di&po'itii referitoare a per&oanee 7uridice!
Sunt continute in capitoe di&tincte) ceea ce in&ea%na ca pri%ee &ocietati co%erciae incepu&era &a apara! Per&oanee
7uridice &unt denu%ite to*ara&ii /in Pre*enicea&ca condica &i Legiuirea Caragea0 &i per&oane %oraice&ti /in codu
Cai%a.0!
In Codu Cai%a. &i Legiuirea Caragea &unt rege%entate de&tu de a%anuntit o &erie de a&pecte care tin de regi%u
7uridic a to*ara&iior negutatore&ti /&ocietatior co%erciae02 de&pre for%area capitauui &ocia) ad%ini&tarea &ocietatii)
ra&punderea a&ociatior) participarea ace&tora a +eneficii &i pierderi) &tingerea to*ara&iei!