Sunteți pe pagina 1din 17

Cinstea aduce materializarea dorintelor

De cateva zile ma tot intreb de ce la unii oameni li se implinesc toate afirmatiile, dorintele, iar la unii
nu. Mi-am pus aceasta intrebare deoarece am aflat prin cineva, ca o cunostinta de-a mea afirma intr-un
interviu televizat ca nu la toata lumea se implinesc aceste afirmatii, si ca nu ar fi adevarat ca noi ne
cream realitatea. Cand am auzit, mi-am zis cum sa spuna ea asa ceva fata de o alta persoana cum ca
nu se implinesc aceste afirmatii daca mie mi-a spus ca de cand i-am dat eu sa asculte un CD cu
invataturile maestrului Ramtha Cum sa ne cream ziua gaseste locurile de parcare si parca viata ei
este altfel !poi m-am intrebat, ca de obicei, ce am de invatat de la aceasta e"perienta #i cum #inele
Divin imi raspunde intotdeauna am aflat. $reau sa va impartasesc aceasta descoperirea pe care am
simtito, constientizato si care mi-a deschis alte flu"uri de constiinta cu cunoastere subtila si fantastica
pentru a afla cum mai crestem si aducem in prezent manifestarea spiritului in materie.
Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghita
#e pare ca persoanele care sunt necinstite, adica una spun in fata si altfel cred si gandesc pe la spate,
nu pot materializa, deoarece pentru a implini o dorinta este necesar sa circule energia puritatii prin tine si
mintea ta. !cea energie autentica, de impecabilitate transmite universului ca tu chiar vrei cu adevarat
acea materializare. !tunci cand nu esti impecabil si cinstit fata de tine si fata de cei din %urul tau,
transmiti mesa%e contradictorii, si atunci materializarea intarzie sau nu se realizeaza deoarece nu
colapsezi energia. &entru a se materializa ceva important este sa crezi ca ai acel lucru, adica sa te
comporti ca si cum este de%a implinit. Dar atunci cand esti necinstit tu nu ai retele neuronale create prin
care sa manifesti cinstea si sa se materializeze ce vrei cu adevarat. De aceea se spune in rugaciunea 'atal
nostru ca( precum in cer asa si pe pamant adica ce gandesti )energia* sa fie in concordanta cu ce spui
si faci )materia*.
+ecinstea provoaca o separare a energiei concentrate, ceea ce duce la o lipsa a puterii de
materializare.
,ste e"traordinar cum interiorul reflecta e"teriorul. Deci daca la unul spui ceva )ca sa dea bine sau sa
demonstrezi cat de grozav esti* dar tu de fapt gandesti si crezi altceva se implineste ceea ce gandesti si
crezi, adica la nivel de energie necreata, inca. -n acest tip de energie necreata unde se afla un vast
nimic care include in sine toate potentialitatile, ea se indreapta spre creatie, materializare conform
credintei tale. !dica acolo se afla, alfa si omega, inceputul si sfarsitul, iar intentia si modul tau obisnuit
de a fi ii da directia. Deci atunci cand vrei ceva si faci pentru tine, si ca vrei tu, se implineste pentru ca
esti autentic. !sta inseamna ca mesa% pe care il transmiti spre e"terior ca tu chiar vrei sa se implinesca
pentru a trai si a te bucura cu adevarat de ceea ce ai vrut. !tunci cand esti fals cu tine si cu cei din %ur
traiesti falsitatea chiar si in materializare, adica universul iti %oaca feste asa cum faci tu %ocul
personalitatii tale, care este o structura si minte limitata si nu crede ca se poate si altfel )pentru ca nu are
programe de decodificare*. Deci fiecare traieste si creaza conform credintelor sale, conform retelelor
neuronale create, conform firescului din mintea ta.
Cinstea aduce materializarea. !sa ca, daca ceva nu se implineste, chiar daca voi ziceti ca vreti, cautati
virusul care impiedica materializarea. &entru a-l gasi(
cautati si aflati cauza in interiorul vostru si nu mai dati vina pe e"terior.
cautati si descoperiti cum va comportati cu voi si cu cei din %ur.
cautati si aflati daca sunteti responsabili si autentici in manifestare.
cautati si aflati care si unde este neconcordanta la nivel subtil, etc.
Dupa ce ati gasit virusul autocorectati-va si lucrati /0 de zile cu mintea vostra constient si impecabil
pentru a dezvolta energia credintei prin care veti colapsa energia, care va deveni materie in cel mai scurt
timp. #por la lucru cu voi si descoperiti bucuria trairii in prezent, aici si acum, autentici si cinstiti cu voi
pentru a putea manifesta si in e"terior acestea. Cu drag
Credina mut munii ignoranei
Acest fenomen numit credin m-a fascinat dintotdeauna. Mereu mi-am pus ntrebri cum apare i ce se ntmpl
la nivel subtil. Am observat c atunci cnd crezi n ceva sau crezi ceva despre cineva se schimb toat realitatea,
conform credinei respective.
i cum universul rspunde mereu la ntrebrile puse am dea dou luni de zile de cnd mi se relev acest fenomen
din ce n ce mai profund i mai limpede.
Am mai scris un articol prin care am e!plicat cum credinele noastre creeaz realitatea noastr. Astzi v voi
transmite o alt faet a credinei. "n momentul n care crezi ntr-o idee, om, fenomen, dai ener#ie acelei credine. "n
cazul oamenilor prin ener#ia pe care i-o transmii prin fenomenul numit credin tu de fapt luminezi holo#rama din
cmpurile lui care conine acea informaie cu holo#rama din cmpurile tale. $rin credina n cineva transmii o
scnteie din holo#rama ta luminat, care prin vibraie specific este atras de o holo#ram asemntoare din
cmpurile celui n care crezi.
$rin acea scnteie pe care o primete de la emitor ncepe s se lumineze holo#rama receptorului aa de mult
nct l aut s intre pe flu!uri de contiin din ce n ce mai subtile i mai aproape de rezolvarea situaiei n care se
afl. "ncep s-i strbat prin creier informaii de pe nivele superioare de contiin i i apare soluia ntr-un timp
mult mai scurt. %e aceea se spune c &rspunsul la orice ntrebare se afl n tine'. "n momentul n care se
lumineaz holo#rama se schimb liniile de destin i intri pe un flu! superior de unde poi vedea de ce ai nevoie n
dimensiunea a treia (adic aceasta n care ne aflm pe planeta $mnt). Adic spiritul este deasupra materiei i
atunci cnd eti n contact cu el ai imediat toate rspunsurile la ntrebrile din planul material. Doar n tine se afl
rspunsul corect pentru tine. *nd caui n e!terior primeti rspuns conform realitii altcuiva i de foarte multe
ori nu este cel potrivit.
%e aceea prin meditaie i prin aplecare asupra situaiei, prin scrierea de mn a problemei, apoi la calculator, iar
apoi prin recitire, dintre rndurile scrise se desprind rspunsurile potrivite. +i#ur vi s-a ntmplat cum mi s-a
ntmplat i mie s citesc o carte de mai multe ori i la o anumit citire s descopr multe rspunsuri la ntrebri
vechi. ,ot la fel, scriind o situaie pe un carneel i dup un timp cnd am recitit era ca i cum soluia era n acele
cuvinte scrise cndva. i m ntrebam de ce cnd am scris situaia respectiv nu mi-am dat seama ce soluie
uoar era-
i am #sit rspunsul, deoarece atunci cnd aterni pe hrtie o situaie lai acea amprent la nivel cerebral i
creierul sau emisfera dreapt deschide diverse flu!uri de contiin pentru a descrca informaia specific ca
soluie. *nd scrii problema, adic o e!ternalizezi este ca i cum ai ieit din ea i devii &observator'. %oar din
poziia de observator se desprinde cel mai uor soluia. *nd eti ataat rmi n emoii i n frica c nu rezolvi, i
chiar nu ntrevezi nimic.
Prin credin schimbi percepia i dai voie subcontientului tu s scoat la suprafa, din multiplele
posibiliti, n realitatea concret varianta optim conform frecvenei tale din momentul respectiv. %eci cu ct
ai frecvena mai ridicat cu att vei accesa soluii i realiti pentru care colapsezi ener#ie mai subtil i de o
frecven mai ridicat.
.oi suntem contiin i conform inteniei i credinei contiinei (omului) se colapseaz ener#ia ntr-o modalitate
sau alta.
%eci conform credinei cere i i se va da, caut i vei afla, bate i i se va deschide / aa spunea Iisus
Hristos pentru cei care au urechi de auzit i ochi de vzut.
*redina mut munii i#noranei, deoarece deschide noi posibiliti i transform orice oportunitate, spre creterea i
manifestarea spiritului %ivin din fiecare. +por la lucru cu voi i contientizai c trim i crem realitatea conform
credinelor noastre, adic a modului nostru de a percepe e!teriorul. *u dra#
Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghi
nv a i s mul umi i

1amenii sunt ingrai fa2 de Creator, ingrai fa2 de 3ntreaga natur2 i
chiar unii fa2 de alii. ,i nu cunosc faptul ca gratitudinea, recunotiina sunt fore necunoscute care
dezintoxic organismul i neutralizeaz otrvurile.
4acei acest e"ercitiu( mulumii ntreaga zi. Da, toata ziua, repetai( Mulumesc5
mulumesc5 mulumesc5. $ei spune( dar ne vom pierde timpul6 Din contra, 3n acest moment vei
c7tiga6 Prima sarcin a discipolului care doreste s2 se perfecioneze este s nvee recunotina pentru
c2 3n aceast2 manier2 va obine 3ntr-o zi cheia transform2rii materiei, a propriei sale materii.
81.M.!ivanhov9.
Tu eti oglinda mea i eu sunt oglinda ta!
:&roiec;ia este un fenomen fascinant, despre care cei mai mul;i dintre noi nu am 3nv2;at 3n <coal2. ,l este
un transfer involuntar asupra altora al comportamentului nostru incon<tient, astfel 3nc7t ni se pare c2
aceste caracteristici e"ist2 cu adev2rat 3n ceilal;i oameni. C7nd suntem nelini<ti;i 3n privin;a emo;iilor
noastre sau a unor p2r;i de neacceptat din personalitatea noastr2, noi atribuim aceste tr2s2turi obiectelor
e"terioare <i altor oameni din cauza unui mecanism de ap2rare. De e"emplu, c7nd nu avem prea mult2
3ng2duin;2 fa;2 de ceilal;i, suntem dispu<i s2 le atribuim lor acest sentiment al propriei noastre
inferiorit2;i. =ine3n;eles c2 3ntotdeauna e"ist2 o circumstan;2 care faciliteaz2 proiec;ia. !numite
caracteristici imperfecte din al;i oameni activeaz2 anumite aspecte din noi 3n<ine care cer s2 li se dea
aten;ie. &rin urmare, proiect2m asupra altor oameni tot ceea ce nu ne asum2m 3n ceea ce ne prive<te.
+oi nu vedem dec7t ceea ce suntem noi. -magina;i-v2 c2 ave;i pe piept o sut2 de electrozi diferi;i.
4iecare reprezint2 o tr2s2tur2 diferit2. Cele pe care le recunoa<tem <i le accept2m sunt izolate. ,le sunt
sigure( nu trece electricitate prin ele. Dar cele care nu ne plac, pe care nu ni le-am asumat, nu sunt
izolate. &rin urmare, atunci c7nd vine cineva care ac;ioneaz2 3n virtutea uneia dintre aceste tr2s2turi,
acea persoan2 se conecteaz2 direct la noi.
De e"emplu, dac2 ne neg2m m7nia sau nu ne place c2 o avem, vom atrage oameni furio<i 3n via;a
noastr2. $om inhiba propriile noastre sentimente de furie <i 3i vom %udeca pe cei care sunt furio<i.
>ntruc7t ne min;im pe noi 3n<ine 3n privin;a propriilor noastre sentimente interioare, singura cale prin
care le putem g2si este s2 le vedem 3n al;ii. Ceilal;i oameni ne oglindesc emo;iile <i sentimentele
ascunse, ceea ce ne permite s2 le recunoa<tem <i s2 le recuper2m.
>n mod instinctiv, ne d2m 3napoi din fa;a propriilor noastre proiec;ii negative. , mai u<or s2 e"amin2m
lucrurile de care suntem atra<i, dec7t cele care ne provoac2 repulsie. Dac2 eu sunt insultat2 de arogan;a
ta, asta se 3nt7mpl2 deoarece eu nu-mi accept propria mea arogan;2. !ceasta se refer2 fie la arogan;a pe
care o dovedesc acum 3n via;2 <i nu o v2d, fie la arogan;a pe care neg c2 a< fi capabil2 s2 o dovedesc 3n
viitor. Dac2 sunt %ignit2 de arogan;2, trebuie s2 privesc mai atent toate perioadele din via;a mea <i s2-mi
pun urm2toarele 3ntreb2ri( :C7nd am fost arogant2 3n trecut #unt arogant2 acum !< putea fi arogant2
3n viitor =ine3n;eles c2 ar fi o arogan;2 din partea mea s2 r2spund negativ la toate aceste 3ntreb2ri, f2r2
s2 m2 privesc cu adev2rat, sau f2r2 s2-i 3ntreb pe ceilal;i dac2 m-au v2zut vreodat2 manifest7ndu-mi
arogan;a.
&7n2 <i a %udeca pe altcineva 3nseamn2 arogan;2. &rin urmare, este clar c2 noi to;i avem capacitatea de a
fi arogan;i. Dac2 eu 3mi accept arogan;a, nu m2 va mai deran%a arogan;a altcuiva. 1 voi observa, dar nu
m2 va afecta. ,lectrodul care reprezint2 arogan;a va fi izolat. Comportamentul altcuiva 3;i produce un
<oc emo;ional, numai atunci c7nd te min;i pe tine 3nsu;i sau ur2<ti un anumit aspect din tine.
>n acest moment, mul;i dintre voi ar putea spune( :, ridicol. ,u nu doresc s2 descop2r c2 sunt
dezgust2tor sau arogant. 'rebuie s2 v2 aminti;i c2 e"ist2 un dar 3n fiecare dintre aceste aspecte. >ns2,
pentru a primi acest dar, trebuie mai 3nt7i s2 le scoate;i la lumin2, s2 vi le asuma;i <i s2 le accepta;i.
-ndignarea noastr2 referitoare la comportamentul celorlal;i este legat2, de obicei, de un aspect nerezolvat
din noi 3n<ine.
Dac2 am asculta tot ceea ce ne iese pe gur2 c7nd vorbim cu al;ii, c7nd 3i %udec2m sau le d2m sfaturi, am
lua totul 3napoi <i ni le-am spune nou2 3n<ine.
+e proiect2m asupra altora propriile defecte pe care le percepem. #punem altora ceea ce ar trebui s2 ne
spunem nou2 3n<ine. C7nd 3i %udec2m pe al;ii, ne %udec2m pe noi 3n<ine. Dac2 3n mod constant v2
bombarda;i cu g7nduri negative, 3n acela<i timp 3i bombarda;i pe cei din %urul vostru verbal, emo;ional
sau fizic sau pe voi 3n<iv2, distrug7nd o parte din propria voastr2 via;2. Ceea ce face;i <i ceea ce
spune;i nu este accidental. >n via;2, voi nu crea;i 3nt7mpl2ri accidentale.
>n aceast2 lume holografic2, to;i ceilal;i sunt tu <i tu 3ntotdeauna vorbe<ti cu tine 3nsu;i. Atunci cnd
foloseti un cuvnt denigrator pentru cineva care a fcut o greeal, oprete-te i gndete-te dac
nu ai putea folosi acelai cuvnt i pentru tine. ac eti cinstit, rspunsul va fi n mod invaria!il
afirmativ.
"umea este o oglind uria, care ntotdeauna reflect pr#i din noi nine. 4iecare tr2s2tur2 este
acolo dintr-un anumit motiv <i toate tr2s2turile sunt perfecte, 3n felul lor. ?mbrele noastre sunt adesea
ascunse at7t de bine, 3nc7t este aproape imposibil s2 le g2sim. Dac2 n-ar e"ista fenomenul proiec;iei, ele
ar putea r2m7ne ascunse de noi toat2 via;a. Dac2 e<ti 3n permanen;2 deran%at de un anumit grup de
oameni, descoper2 unde te asemeni lor.
+oi nu proiect2m asupra altor oameni numai tr2s2turile noastre negative. le proiect2m <i pe cele
pozitive. Ma%oritatea oamenilor cu care lucr2m proiecteaz2 geniul <i creativitatea lor, puterea <i succesul.
ac vrei s fii ca al#ii, motivul este c ai n tine capacitatea de a fi ca ei. Atta timp ct negm
e$isten#a n noi nine a unor anumite trsturi, continum s perpetum mitul c al#ii au ceva ce
noi nu avem.
!tunci c7nd admir2m pe cineva, aceasta este o ocazie de a g2si 3nc2 un aspect al nostru 3n<ine.
'rebuie s2 lu2m 3napoi at7t proiec;iile pozitive, c7t <i proiec;iile negative. 'rebuie s2 ne debran<2m de la
ceilal;i, s2 scoatem <techerele <i s2 ne bran<2m la noi 3n<ine. &7n2 c7nd nu suntem 3n stare s2 ne
retragem propriile noastre proiec;ii, este imposibil s2 ne vedem poten;ialul real <i s2 tr2im e"perien;a
totalit2;ii lui cine suntem noi cu adev2rat.
!colo unde vezi m2re;ie, vezi de fapt propria ta m2re;ie. >nchide ochii <i g7nde<te-te la asta. Dac2 admiri
m2re;ia 3ntr-o alt2 fiin;2 uman2, ceea ce vezi acolo este propria ta m2re;ie. , posibil s2 o manife<ti 3ntr-
un mod diferit, dar dac2 m2re;ia n-ar e"ista 3n2untrul t2u, n-ai fi 3n stare s2 recuno<ti aceast2 calitate la
altcineva. ac nu ai poseda aceast calitate, nu ai fi atras de ea. %iecare dintre noi vede oamenii n
mod diferit, deoarece fiecare proiecteaz asupra lor aspecte din el nsui sau din ea nsi.
,"ist2 o vorb2 care spune c2 ai nevoie de cineva pentru ca s2 te cuno<ti pe tine 3nsu;i. &edem n al#ii
ceea ce ne place i ceea ce nu ne place n noi nine. Dac2 accept2m aceste p2r;i din noi 3n<ine, vom fi
3n stare s2-i vedem pe al;ii a<a cum sunt, nu a<a cum 3i vedem prin norul format de proiec;ia noastr2.
,"ist2 o alt2 vorb2 care spune c2 cele trei mari mistere ale lumii sunt( aerul pentru p2s2ri, apa pentru
pe<te <i omul pentru el 3nsu<i.
#untem 3n stare s2 vedem tot ce se afl2 3n fa;a noastr2 3n lumea e"terioar2. 'ot ce avem de f2cut este s2
deschidem ochii <i s2 privim 3n %ur. 'u ne putem vedea pe noi nine. Avem nevoie de o oglind ca s
o facem.(
8Debbie 4ord &artea 3ntunecat2 a c2ut2torilor de lumin29
"umina care aduce armonie i iu!ire
Dac dorii ca familia voastr s triasc n armonie, gndiiv c
ntreaga voastr cas plutete n lumin!
Dac2 vrei s2 fii bine primii de prietenii pe care 3i vizitai, reculegei-v2 mai 3nt7i i trimitei
lumina n casa unde dorii s mergei i apoi intrai! Cea mai mare parte a oamenilor merg la prietenii
lor atunci c7nd sunt 3n 3ntuneric, nemulumii, iritai, nelinitii. !stfel se pierd prietenii.
Dac2 vrei s2 atragei dragostea cuiva, s2 tii c2 sunt interzise toate mi%loacele prin care ai vrea
s2 reuii( bani, seducie sau violen2. #ingura modalitate permis2, singura cu adevarat puternic2, este
s trimitei fiinelor pe care dorii s le atragei cadouri de lumin pe care s le rspndii n "urul lor.
Dorii ca cineva s2 v2 iubeasc2 i s2 se g7ndeasc2 la voi 'rimitei-i lumina, sufletul s2u va recepiona
aceste unde, v2 va aprecia din ce 3n ce mai mult i va 3ncepe s2 se preocupe de voi.
8Maestrul 1 .M. !ivanhov9
)mportan a ultimului moment, nainte
de culcare
?n discipol d2 importan2 modului 3n care adoarme, pentru c2 noaptea e cea care
determin2 ziua urm2toare. Deci, 3nainte de a se culca, se leag2 de lumea invizibil2, las la o parte tot
ceea ce la tul#urat n cursul zilei, gri%i, neliniti, sup2r2ri, el se gndete la erorile pe care lea putut
comite pentru a le repara n timpul nopii i el se a#andoneaz n sfrit $ngerului somnului - pentru ca
3n fiecare sear2 noi murim i 3n fiecare diminea2 re3nviem. ! dormi, a p2r2si corpul fizic pentru a
merge 3n cealalt2 lume, este un e"erciiu pe care-l practic2m zilnic cu scopul de a fi gata pregatii pentru
o zi c7nd va trebui cu adevarat s2 plec2m 3n cealalt2 parte.
Nu exist nici o diferen ntre a adormi i a prsi lumea material, 3n afar2 de faptul c2, atunci
c7nd plec2m de aici, p2r2sim definitiv casa pe care o locuiam. >n timpul somnului o p2r2sim de
asemenea, dar ram7ne o legatur2 care ne reine 3n aceast2 cas2 )3n corpul fizic*.
&resupunei c2 ast2zi ai fost fericit, bine dispus. Dar dac2 3n momentul adormirii ai 3nceput f2r2
a ti de ce, s2 avei g7nduri de tristee, de descura%are, a doua zi, la trezire, vei fi uimit s2 constatai c2
ceea ce a fost frumos 3n tr2irea voastr2 din a%un a disp2rut complet i c2 a r2mas 3n loc doar o senzaie
dezagreabil2. &ute;i deci constata c2 ultimul moment a fost mai important, mai semnificativ dec7t
3ntreaga zi. &resupunei, din contra, c2 ai avut o zi destul de proast2, dar c2 3nainte de a v2 abandona
somnului, vei reui, prin rug2ciuni i g7nduri bune, s2 adormii 3n pace. !ceste ultime momente cur22
totul 3n voi, v2 purific2, cu at7t mai mult cu c7t a doua zi v2 vei trezi cu inten;ii bune i proiecte
constructive.
%xist n om lucrtori care utilizeaz tot ce el a gndit la frontiera dintre veghe i somn, fiindc
gndurile activeaz diferite fore. Deci ferii-v2, nu adormii cu g7nduri rele, pentru c2 ele vor distruge
tot ce ai acumulat bun 3n timpul zilei. >n timp ce, dac2 adormii cu g7nduri bune, ele vor ameliora totul
3n voi i a doua zi vei fi uimit s2 vedei 3n ce stare de pace i lumin2 v2 vei trezi.
Dac2 se 3nt7mpl2 s2 vis2m 3n timpul nopii c2 comitem acte reprobabile pe care nu le-am face 3n
stare de veghe, este c2 nu tim s2 ne preg2tim pentru somn. >nainte de a adormi trebuie s2 ne preg2tim
pentru o c2l2torie sacr2 care va da rezultate 3ntr-un viitor mai mult sau mai puin apropiat.
#2dii 3n voi un g7nd bun seara la culcare i l2sai acest g7nd bun s2 lucreze 3n timpul nopii. +u
v2 culcai niciodat2 cu un g7nd negativ 3n minte, pentru c2 3n timpul nopii va face ravagii 3n
subcontientul vostru. Dac2 3nainte s2 adormii suntei invadai de neliniti nu r2m7nei 3n pat, scula;i-
v2, aprindei lampa, facei c7teva e"erciii de respira;ie sau o rug2ciune sau citii o pagina de g7ndire
3nalt2 i apoi culcai-v2 din nou. Dac2 aceast2 stare reapare la un moment dat, sculai-v2 a doua oar2 i
re3ncepei. >n orice caz s2 stii c2 nu putei lupta eficace r2m7n7nd 3ntins 3n pat. $ei spune c2, dac2 v2
sculai, v2 va lua frigul i c2 putei lupta prin g7nd r2m7n7nd 3n pat la cald. +u, doar c7nd sunteti
e"trem de puternic v2 putei ap2ra6 >n poziie orizontal2 suntei mai pasiv i mai puin puternic. Din
contra, vertical, avei mai multe fore i posibilit2i pentru a aciona.
&'aestrul (!'! Aivamhov)
&izualizarea mental aduce
*mplinirea( dorin ei
>n ultimul timp cercet2rile din neurotiin2 spun c2, creierul nostru nu face
diferena 3ntre ce faci concret i ce 3i imaginezi c2 faci prin vizualizare mental2. !dic2 fie faci fizic,
concret fie faci mental, 3n creier nu e"ist2 nici o diferen2. #e pot crea noi reele neuronale at7t prin
e"perien2 concret2 c7t i prin concentrare pe vizualizarea a ceea ce vrei.
Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghi
$izualizarea este un proces mental care implic poziia de o!servator, adic2 te vezi tu pe tine ca
f2c7nd ceva, sau fiind undeva.
!ceste e"erciii au anse de succes atunci c7nd nu ai atept2ri i le faci f2r2 emoii. !dic2 dac2 3i
doreti ceva i stai 3ncr7ncenat, cu atept2ri de genul oare c7nd se 3nt7mpl2, ce s2 mai fac, fac bine
cum fac5 etc, nu ai anse s2 materializezi ceea ce vrei, deoarece eti 3n emoii i nu 3n poziia de
observator. !tunci c7nd eti 3n poziia de observator, tu de fapt te %oci ca un copil, i creezi minte nou2
cu inima uoar2, f2r2 atept2ri, doar tr2ind bucuria %ocului.
+e cre2m un viitor de suferin2 g7ndind mereu c2( :nu se poate, nu am nici o ans2, e criz2, se tr2iete
greu, viaa e o lupt2, c7nd se poate uor, prin concentrare mental2, vizualizare zilnic2, v2z7ndu-ne
f2c7nd sau av7nd ceea ce ne dorim, s2 aducem n realitatea noastr soluiile i oportunit2ile pentru a
tr2i aa cum vrem.
>n cercet2rile mele am g2sit informaii de ultim2 or2 care ne aduc 3n prim plan faptul c2, vizualizarea
mental este metoda cea mai rapid de a crea o reea neuronal. !dic2 deoarece creierul nostru nu
face diferena 3ntre ce 3i imaginezi i ce faci concret, dac2 tu 3i imaginezi, ii pe focus )concentrare* 3n
lobul frontal o anumit2 dorina prin imaginaie i vezi cum spre e"emplu :lucrezi 3ntr-un loc de munc2,
cum semnezi actele pentru ceva anume, atunci Dumnezeul din tine 3i poate vedea dorina i ea se
3mplinete. Ce ai de f2cut este s2 ceri i s2-l lai pe Dumnezeu s2 vad2 ce ceri.
Condiia pentru a primi ceva din univers sau a colapsa energia este +s ceri(, adic2 s2 tii ce vrei i
dac2 vrei. &rin disciplin2 3i ar2i lui Dumnezeu ce vrei, i crezi c2 ai de%a ceea ce vrei.
!i aceast2 credin2 c7nd eti 3n contact cu sinele t2u Divin.
De e"emplu dac2 3i doreti un serviciu anume, dar i-l doreti cu adev2rat pentru tine i nu ca s2
ar2i altora ce important eti tu, atunci te vizualizezi ca fiind la acel servici, te vizualizezi cum lucrezi
acolo, cum vorbeti cu oamenii de acolo, i 3n foarte scurt timp 3ntre @ i AB zile vei a%unge cumva s2
lucrezi acolo.
'ot a<a dac2 doreti orice pentru tine, dar reine, doar pentru tine i dezvoltarea ta, )nu poi face
pentru altul ceva ce vrei tu sau el, nu poi crea o reea neuronal2 3n creierul altuia, asta vine din
interiorul fiec2ruia* te vizualizezi ca i cum eti 3n afara ta i te uii la tine cum faci sau deii ceea ce
vrei, i vei colapsa energia 3n aa fel 3nc7t 3ntr-un anumit timp )care ine de concentrarea ta i de
repetarea zilnic2 a acelei imagini 3n acelai mod* va ap2rea dorina 3mplinit2 3n planul fizic.
!tunci c7nd tu te vizualizezi f2c7nd ceva creezi viitorul, iar la nivel cerebral creezi o reea neuronal2
prin care vei vedea toate oportunit2ile pentru a 3mplini ceea ce vezi. Mai mult de at7t, tu prin frecvena
specific2 a 3ncrederii c2 )faci, ai,5*, aduci 3n viaa ta oameni situaii, evenimete, oportunit2i prin care
se 3mplinete ceea ce vrei. !dic2 vei tr2i concret ceea ce i-ai imaginat.
&rin aceste vizualiz2ri mentale 3i creti credina, 3ncepi s2 accepi c2 poi fi, avea sau tr2i ceea ce te
vezi f2c7nd din poziia de observator.
42c7nd e"rciiul de imagerie zilnic )privind ceea ce vrei tu*, f2r2 s2 te 3ndoieti vei tr2i concret ceea ce
3i imaginezi doar mental.
,ste fantastic, c7t de simplu putem tr2i, uor, frumos i bine. !ceasta este o metod2 foarte simpl2 i la
3ndem7na oricui. Cei care au aplicat-o au reuit. +u 3i trebuie doctorate, coli 3nalte ca s2 te vizualizezi,
ci ai nevoie de voin2 uman2, dorin2 i concentrare.
#por la vizualizat i contientizai c2 suntei creatorii realit2ii voastre, iar vizualizarea este o alt2
metod2 prin care cre2m realitate. Cu drag
, tim s ne orientm energiile
>n marea carte a naturii vii, putei citi c2 este de o importan2 absolut2, pentru evoluia fiec2rei
fiine, s tie cum si cheltuiasc energiile, n ce domeniu i n ce activitate s le utilizeze!
Aceste energii iau fost numrate, cntrite, msurate i el este responsa#il de ele! Cerul nu i-a
dat aceste energii ca s le risipeasc. tot ceea ce face este notat, 3nscris. Deci, 3n cartea naturii vii vei
putea citi urm2toarele( &rea fericii cei care-i consacr2 i utilizeaz2 toate energiile lor fizice, afective
i mentale pentru binele umanit2ii, pentru >mp2r2ia lui Dumnezeu i dreptatea #a .
Dac v risipii energiile voastre 3n furie, 3ntr-un e"ces de senzualitate, 3n activit2i egoiste i
criminale, ele vor alimenta *nfernul. &entru c2 oamenii sunt cei care, prin ignorana lor, contribuie la
susinerea i hr2nirea -nfernului. ei sunt e"traordinar de instruii 3n toate tiinele dar n-au auzit
niciodata vorbindu-se de responsabilitatea lor 3n utilizarea propriilor energii.
?na din primele sarcini ale discipolului este de a se ntreba dac2 este pe cale s2-i foloseasc2
energiile ntrun scop egoist +din personalitate, sau ntrun scop divin +din -ine,. 'otul este aici. ac
v puneti clar aceast ntre!are n fiecare zi, c7te lucruri vei putea ameliora 3n voi 3niv26
=ine3neles, nu vei reui imediat, dar vei 3nv2a astfel s2 fii contieni. dac2 nu, vei rmne supusi
-armei, destinului. '. uitati asta niciodat.
>n tot ce v2 spun e"ist2 puncte asupra c2rora trebuie s2 v2 oprii 3n fiecare zi, i altele numai
atunci c7nd circumstanele v2 permit. $ei putea deci l2sa multe alte lucruri la o parte dar niciodat2 pe
aceasta. >n fiecare zi vi se cere s2 fii contieni, s2 v2 dai seama 3n fiecare clip2 de modul cum v2
cheltuii energiile. Cu at7t mai mult cu c7t vei putea face asta oriunde( pe strad2, 3n metrou, la dentist,
3n buc2t2ria voastr2, vei putea arunca o privire 3n voi 3niv2 i s2 v2 intrebai( )a s vedem, dac m
anga/ez n activitatea cutare sau cutare, ce voi c0eltui1 2ste util Cucrul c2ruia 3i consacr2m
energiile noastre este un punct esenial 3n manifestarea noastr2 .
8Maestrul 1.M.!ivanhov9
3ucura i-v de consumul de hrean
Dreanul )!rmoracia Rusticana* este 3n mod cert un super-aliment. ! ap2rut 3n piee i este vremea s2-l
includem 3n alimentaie6 !ceast2 plant2, cu r2d2cina c2rnoas2, este o incredibil2 surs2 de beneficii
pentru organism. 1riginar din estul ,uropei, hreanul se folosete la g2tit, pentru gustul s2u condimentat
i aromat, dar i in medicina naturist2 pentru nenum2ratele sale calit2i.
R2d2cinile de hrean conin o bog2ie de vitamine i fitocide. !cestea din urm2 sunt substane cu o
puternic2 aciune antibacterian2 i cu efect antio"idant. >n hrean se mai g2sesc i uleiuri eterice, e"act
cele care dau gustul i aroma p2trunz2toare a hreanului.
4reanul este ideal pentru consum, pentru gustul i aroma sa, dar este i e$trem de eficient pentru
tratarea i susinerea vindecrii n cazul tuturor infeciilor pulmonare i urinare. Dreanul este
foarte activ 3n ameliorarea simptomelor artritei, amelioreaz2 durerile de sciatic2 i gut2.
Consumul contant de hrean, 3n cantit2i mici amelioreaz2 simptomatologia 3n reumatism i vindec2
pericardita i afeciunile din g7t. >n plus, este indicat pentru o stare general2 de bine, dar i pentru
efectele sale diuretice intense. ,"tracte din hrean sunt folosite pentru tratarea paraziilor intestinali, iar
uleiul de hrean este un veritabil antibiotic.
4reanul are aciune vitaminizat, tonifiant, depurativ i scade colesterolul. >n AEE de grame de
hrean se afl2 aceeai cantitate de vitamina C ca i 3n citricele.
n compoziia rdcinii de 0rean sunt vitamine din comple$ul 3, necesare pentru funcionarea
sistemului nervos, pentru 3mbun2t2irea memoriei, pentru meninerea s2n2t2ii pielii i p2rului, dar i
potasiu, fosfor, fier, cupru, elemente indicate cardiacilor i la prevenirea reteniei de apa.
4reanul acioneaz inclusiv asupra grsimilor, fiind recomandat persoanelor care sunt la dieta pentru
sc2derea in greutate. Dreanul este folosit frecvent pentru condimentarea conservelor de legume,
deoarece conine conservani naturali, care previn fermentarea mur2turilor.
,uper! si folositor articol .ar si frunzele de 0rean sunt foarte !une .
Con tientizarea divin ii din noi
Credincio<i sau necredincio<i, noi avem e"isten;a noastr2 3n Dumnezeu <i
Dumnezeu tr2ie<te 3n noi. Diferen;a este c2 unii sunt con<tien;i, iar al;ii nu. +ecredinciosul nu 3nceteaz2
s2 acumuleze 3n el bariere p7n2 3n punctul 3n care nu mai simte nimic, <i cum ceea ce nu sim;im, nu
e"ist2, el a%unge s2 spun2( :Dumnezeu nu e"ist2. Ceea ce este absolut adev2rat( 3n aceste condi;ii ,l nu
e"ist2. >n timp ce, pentru acela care crede 3n ,l, Dumnezeu e"ist2. +umai c2, de cele mai multe ori,
aceast2 credin;2 nu este 3nc2 complet con<tient2.
&entru ca ea s2 devin2, el trebuie s2 a%ung2 s2 simt2 c2 Dumnezeu tr2ie<te 3n sinea sa <i c2 el tr2ie<te 3n
Dumnezeu, p7n2 c7nd formeaz2 cu ,l o unitate absolut nedisociabil2. >n acel moment, nimic nu 3l mai
poate face s2 se 3ndoiasc2, c2ci el tr2ie<te via;a divin2 far2 3ncetare, el se afl2 3n ea, este str2b2tut de ea.
Depinde de om ca fiin;ele <i lucrurile s2 e"iste sau nu pentru el. Cineva este pe cale s2 adoarm2( chiar
dac2 toate comorile lumii sunt 3ngr2m2dite 3n %urul lui, din moment ce doarme, el nu este con<tient de
acest lucru, <i este ca <i cum nu ar avea nimic. &utem spune c2 ma%oritatea oamenilor zac astfel 3n
somnul incon<tien;ei. -ni;ia;ii, care sunt fiin;e cu adev2rat con<tiente, v2d splendorile care 3i 3ncon%oar2
<i sunt fermeca;i. ceilal;i au acelea<i bog2;ii 3n %urul lor <i 3n ei 3n<i<i, dar nu 3<i dau seama. 'otul depinde
deci de starea de con<tiin;2. C7nd suntem tre%i, anumite lucruri devin o realitate. apoi, ele se <terg c7nd
adormim. Ca fel se 3nt7mpl2 <i 3n privin;a lui Dumnezeu( acela care este adormit nu 3l simte <i
concluzioneaz2 c2 ,l nu e"ist2. !ceast2 imagine a somnului este foarte instructiv2.
Cercet2torii care au studiat problema somnului, au descoperit c2 3nsumeaz2 mai multe paliere. 3n acela<i
fel, 3n planul psihic <i 3n planul spiritual, e"ist2 mai multe nivele de somn sau de veghe, adic2 mai multe
nivele de con<tiin;2. #arcina noastr2 const2 3n a ne trezi. 3n tradi;ia cre<tin2, se spune c2 noi trebuie s2 ne
na<tem din nou. De ce s2 ne na<tem din nou ,ste termenul folosit de -isus 3n discu;ia avut2 cu +icodim(
:e nu se va nate cineva de sus, nu va putea s vad mpr#ia lui umnezeu.( Dar 3n realitate,
noua na<tere, ca <i trezirea, este un proces continuu( fiecare progres pe calea luminii <i al adev2rului este
o nou2 na<tere, o nou2 trezire. ! fi treaz. !ceasta este semnifica;ia numelui lui :=udha( Cel care s-a
trezit.
1ricare ar fi eforturile teologilor sau ale filosofilor pentru a demonstra e"isten;a lui Dumnezeu, chiar
dac2 aceste argumente sunt interesante, 3n realitate, demonstra;ia este imposibil2. &utem spune cu
precizie necredinciosului c2 cea mai bun2 dovad2 a e"isten;ei lui Dumnezeu este e"isten;a sa <i cea a
lumii care 3l 3ncon%oar2, dar <i 3n acest caz, vor e"ista tot felul de oameni foarte savan;i care v2 vor
r2spunde c2 omul, ca <i universul, este rodul 3nt7mpl2rii. ,"ist2 deci un zeu, un creator care se nume<te
3nt7mplarea6 ,i bine, s2 fie ei m7ndri de aceast2 descoperire6 !dev2rul este c2 ei dorm6 Fi fiindc2 dorm,
nu pot aprecia bog2;iile <i splendorile care 3i 3ncon%oar2. dar e"ist2 un lucru mult mai r2u, ei nu v2d ceea
ce posed2( harurile, talentul, capacit2;ile, puterile care reprezint2 manifestarea Divinit2;ii 3n ei. #omnul
este o form2 de orbire( ochii, ochii spirituali sunt 3nchi<i.
'evoile superioare care se manifest n om sunt e$presia ivinit#ii( oamenii atest2 e"isten;a lui
Dumnezeu prin aspira;iile lor 3nalte, c7t <i prin activit2;ile lor binef2c2toare pentru ceilal;i. &e m2sur2 ce
con<tiin;a lor se l2rge<te, percep;ii de un alt ordin vin s2 3i viziteze, ca <i cum ar fi fost o alt2 via;2, aceea
a acestei 4iin;e #ublime care p2trunde 3n ei 3n<i<i, iar ei sunt din ce 3n ce mai mult locui;i de prezen;a sa.
-ntensific7nd aceast2 prezen;2, ei se confund2 3ncet- 3ncet cu ea p7n2 c7nd devin 3ntr-o bun2 zi
asem2n2tori Divinit2;ii.
Cea mai bun2 dovad2 a e"isten;ei lui Dumnezeu o g2sim 3n noi. 4iindc2 3n noi Creatorul <i-a pres2rat
seminele. iar predestinarea unei semine este aceea de a 3ncoli, de a crete p7n2 va deveni un arbore.
!mintii-v2 pilda gr2untelui de mutar. 'rebuie s2 tii c2 toi suntei nite semine, adic2 divinit2i 3n
cretere, i c2 prin lucrarea voastr2, prin manifest2rile superioare ale e"istenei voastre, vei deveni cu
adev2rat nite divinit2i. !ltminteri vei r2m7ne nite semine sau 3n cel mai bun caz nite r2d2cini, dar
nicidecum ramuri, frunze, flori i cu at7t mai puin fructe.
{Maestrul O.M.Aivanhov}
'atura 5 *profesorul eminent(
Da, natura este cel mai bun profesor. &entru a o auzi, e nevoie s2 deschidem ochii
s2 vedem mesa%ele pe care ea vrea s2 ni le transmit2. &entru asta e nevoie de prezen2 3n aici i acum. >n
fiecare clip2 putem contientiza informaii minunate menite s2 ne aduc2 pacea i armonia at7t 3n
interiorul nostru c7t i cu cei din %urul nostru.
!m s2 v2 relatez o e"perien2 personal2 din care am tras multe i m2ree 3nv22minte.
Autor articol: Niculina Gheorghi
De cur7nd am e"perimentat o activitate 3n curte i anume am str7ns frunzele c2zute din copaci 3mpreun2
cu fiul meu mai mic. =2iatul cel mare nu a vrut s2 vin2 pentru c2 avea altceva de f2cut 3n cas2. De
fiecare dat2 c7nd 3i spun s2 facem ceva :domestic- prin cas2 sau pe l7ng2 cas2, 3i g2sete de citit, de
c7ntat, etc. >n prima faz2 m-am 3ntrebat de ce face el astea pentru c2 ce era de f2cut era de distracie
adic2 nimic dificil. M-am g7ndit la asta i am l2sat s2 3neleg pe mai t7rziu. De obicei arunc 3ntrebarea
3n mintea mea i apoi las s2 vin2 r2spunsul prin situaii, moment, evenimente, oameni,etc.
!m 3nceput s2 grebl2m s2 str7ngem frunzele, iar de sub frunze s2reau greieri mici i mari. Cel mic era
fascinat cum s2reau i m-a 3ntrebat ce sunt acetia i i-am r2spuns c2 sunt greieri. i atunci mi-a pus tot
felul de 3ntreb2ri, ce fac greierii, unde stau i de ce acum 3i vedem.
R2spunz7nd la 3ntreb2rile lui legate de greieri mi s-a 3nt7mplat o contientizare fascinant2. i anume,
mi-am dat seama c fiecare vietate din natur are un loc i un rost. C7nd m2 uitam la greier mi-am
adus aminte de fabula cu greierele i furnica. !colo se relateaz2 cum furnica str7nge provizii pentru
iarn2 iar greierul c7nt2 toat2 vara i nu se 3ngri%ete de provizii. >n acea poezie dup2 cum v2 aducei
aminte, greierele este blamat, comparat cu furnica i criticat c2 nu face ca ea. 'ot 3n acele versuri ni se
sugereaz2 c7t de minunat2 este furnica care str7nge merinde pentru iarn2 i c7t de mult muncete ea, i
c7t de indolent este greierul care nu-i adun2 provizii ci doar st2 i c7nt2. >n acel moment am realizat
cum suntem educai, programai 3nc2 de c7nd suntem mici, s2 ne compar2m unii cu alii i s2 tr2im
muncind din greu, cum trebuie s2 te speteti muncind ca s2 ai pentru iarn2, etc.
Dar la asemenea contientizare, am realizat imediat c7t de minunat2 este treaba greierului, care c7nt2 i
3nc7nt2 sufletul omului i al furnicilor prin vibraia d2ruit2 de el cu a%utorul sunetului. 'oate viet2ile
din %urul lui inclusiv mediul 3ncon%ur2tor 3i schimb2 frecvena i lumina datorit2 c7ntecelor emise de
greier. C7te poi crea ascult7nd greierii6
M2 uitam la mine, una e s2 muncesc cu o muzic2 divin2 3n fundal i una e s2 muncesc i s2 se aud2 doar
zgomote de maini, trenuri, etc. C7nd am muzic2 parc2 sunt inspirat2, m2 inspir2 sunetul melodios i
parc2 3mi d2 idei noi despre ce i cum s2 fac. Creez mai uor sub influena muzicii.
Deodat2 m-am luminat 3n ceea ce-l privete pe fiul meu mare. ,l este artist preocupat de teatru, actorie
i fotografie )este mai puin 3ndem7natic 3n treburile casnice, domestice*, iar dac2 el printr-o glum2, sau
scenet2 face o sal2 s2 vibreze de 3nc7ntare sau face un grup s2 se veseleasc2 i s2 r7d2 copios, atunci
asta e menirea lui.
4iind prezent 3n ceea ce face ca art2, activit2i care 3i vin firesc din #ine, el este mai util dimensiunii 3n
care suntem dec7t s2 dea cu m2tura sau s2 spele sau s25. &rin aceste aciuni el transmite lumin2 din
hologramele lui celor din %ur, transmite sc7ntei care 3i a%ut2 s2-i ridice energia 3n sigilii, i asta e un
lucru magnific.
Modul lui de a fi util 3n societate, susin7nd ali oameni este prin aceste seciuni ale artei. Ceea ce face
este frumos, sublim i 3n2l2tor at7t pentru el c7t i pentru cei din %ur. !a c2 dac2 nu str7nge frunze din
curte sau nu face curat 3n cas2, nu 3nseamn2 c2 este lene. Ci el ofer2 ce tie mai bine realit2ii
3ncon%ur2toare. ,ste un copil e"traordinar aa cum este el cl2dit ca entitate. ,ste un copil minunat i
boem cum 3i spune el.
+oi avem tendina s2 vrem s2 cretem copiii cum e bine. =ine pentru cine
Ceea ce am constatat atunci este c2, dac2 el este prezent 3n tot ceea ce face, asta are de f2cut atunci. +u
3nseamn2 c2 trebuie s2 care provizii, precum furnica, s2 fac2 ce ar trebui s2 fac2 orice copil, om, etc.
Dac2 el tie cum s2 se spele, cum s2 m2n7nce i de unde s2-i ia hainele i m7ncare, sigur se va
descurca 3n via2 3n acest plan concret pentru 3ngri%irea trupului i a locuinei sale materiale. tie strictul
necesar deoarece c7nd era mic tot timpul era dup2 mine s2-i dau s2 fac2 una sau alta. ,l are reele
neuronale formate 3nc2 de la G ani de cum s2-i spele osetele, cum s2 m2n7nce, etc, dar cum are alte
preocup2ri. !tunci am constatat 3nc2 o dat2 cum fiina uman2 a inventat diverse tehnologii pentru a-i
uura munca fizic2 ca s2 aib2 timp pentru a crea i a-i manifesta #piritul 3n materie.
>n concluzie am realizat c7t de m2re este greierele, cum toat2 vara ne 3nc7nt2 auzul i sufletul cu
c7ntecele sale minunate, el se ocup2 de sigiliile superioare, precum Maria, din pilda transmis2 de
maestrul -isus cu Marta i Maria. !dic2 Marta se 3ngri%ea de cele lumeti iar Maria se ocupa de cele
sufleteti. Deci fiecare are un har pe care s2-l manifeste cum tie i poate el mai bine. Dup2 aceast2
e"perien2 am 3neles c7t de important este s2 vedem rostul din fiecare aciune sau activitate a celor din
%ur, chiar dac2 nu este cum vrem noi. %iecare are un sens i un rost. #por la lucru cu voi i
contientizai c2 mintea deschis2 este cea care v2 aduce pacea 3n voi i 3n %urul vostru. Cu drag
%- i timp pentru prezent
*%-i timp6
n trecerea gr!it prin lume ctre veci,
%-i timp, mcar o clip, s vezi pe unde treci!
%-i timp, s vezi durerea i lacrima arznd
%-i timp, s poi, cu mil, s te alini oricnd!
%-i timp, pentru-adevruri i adncimi de vis,
%-i timp, pentru prieteni, cu sufletul desc0is!
%-i timp, s vezi pdurea, s-asculi lng izvor,
%-i timp, s-asculi ce spune o floare, un cocor!
%-i timp, pe-un munte seara, stnd singur s te rogi,
%-i timp, frumoase amintiri, de unul s invoci!
%-i timp, s stai cu mama, cu tatl tu 5 !trni6.
%-i timp, de-o vor! !un, de-o coa/ pentru cini6
n trecerea gr!it prin lume ctre veci,
%-i timp, mcar o clip, s vezi pe unde treci!
%-i timp, s guti frumosul din tot ce e curat,
%-i timp, c eti de multe mistere-ncon/urat!
%-i timp, cu orice tain sau adevr s stai,
%-i timp, cci toate-acestea au inim, au grai!
%-i timp, s-asculi la toate, din toate s nvei,
%-i timp, s dai vieii adevratul sens!
%-i timp, AC.7!
, tii8 zadarnic ai s plngi,
Comoara risipit a vieii, n-o mai strngi!(
de .ud/ard 0ipling
Fiintele iluminate care pasesc printre noi
-n aceasta lume complicata in care traim, am intalnit zilele trecute un
calugar ortodo" de HI de ani, considerat a avea har conform terminologiei utilizata
de confratii sai.#i aceasta deoarece facea vindecari prin rugaciune.
-n terminologia mea, il consider o fiinta iluminata.#i aceasta deoarece traia,
simplu, fara nici o urma de indoiala starea de unitate.!m inteles de la el ca putem
aspira catre aceasta stare, putem sa ne gandim la ea, dar pasul final este sa a%ungem
sa o traim, aici, fizic, in acest plan.
Cuvintele lui sunt foarte simple, nu am regasit la el teorii complicate.!sa si
afirma(JCreatia este mareata tocmai prin simplitatea, prin claritatea ei.e cate
ori cauti cai complicate de a fi in umnezeu, tu de fapt te ratacesti in propria
minte."a sfarsitul acestei vietii sufletul se inno!ileaza prin clipele in care a
iu!it, a daruit si s-a !ucurat ca era pe pamant.9
C-am intrebat cum se produc vindecarile, ce se intampla cand cineva vine la
el.
1%u, omul nu ma gandesc ca as avea ceva de facut, eu ma deschid si las
Sfantul Duh sa curga prin mine.Nu intre# niciodata omul de ce a venit la mine,ce
pro#lema are, ii simt doar sufletul cat de greu ii este, si apoi ma rog!Atat fac ma
rog impreuna cu el!-i ii spun ca este o mare #ucurie atunci cand doi se strang in
numele 2ui ca atunci si %l este cu noi!Pentru mine este o #inecuvantare cand
cineva imi deschide usa chiliei!Eu nu privesc omul intrand la mine ci pe
Dumneeu in om patrunand in chilie.
2a sfarsit simt cum omul este mai usor, mai senin!%u nu tre#uie sa stiu ce
greutate purta el, Dumnezeu stie, imi pastrez doar sufletul deschis si ma rog din
toata inima mea!Deci totul este rugaciunea noastra catre Dumnezeu, uneori ii tin
mainile in ale mele, alteori le pun pe crestetul capului!3neori simt ca este nevoie
sa mai vina, alteori stiu ca lucrarea sa facut! -i miracolul pentru mine nu il
numesc vindecare, il numesc treirea omului in Dumneeu.!
C-am intrebat de ce intr-o multime agitata, tensionata, nervoasa imi era mai
greu sa ma rog si mi-a raspuns (
Atat timp cat il privesti pe Dumnezeu ca fiind in afara ta, o sa si gasesti
motive tot in afara ta!"aua nu sunt cei din #ur ci cum il privesti tu pe
Dumneeu.Daca ai credinta nestramutata ca El este in tine, realiei ca nimeni
nu poate sta intre tine si Dumneeu."a sa te rogi cobori in tine, inchii ochii si
in inima ta o sa gasesti linistea.Acolo te asteapta Dumneeu.Mintea este prima
care fie se deschide si prin gandurile tale ii lasa pe El sa se manifeste in tine, sau
tot mintea este cea care te impiedica.Mintea tese labirinturi si uneori se pierde in
propria ei tesatura.Daca lasi iubirea din inima ta sa iti scalde mintea, o sa vei
cum gandurile tale isi gasesc singure drumul catre "er.!
C-am intrebat de ce se agitau, se luptau oamenii ca sa a%unga sa ia Cumina(
14e lupti sa a"ungi mai aproape de Dumnezeu cand ai o teama in tine, o neliniste,o
indoiala in ceea ce priveste relatia ta cu Dumnezeu!Atunci intotdeauna gasesti ca
mai ai ceva de facut, nu ai facut destul, mai exista inca si acel ceva o sa iti aduca
apropierea, si cauti si cauti neincetat!Dar daca te opresti din z#ucium, din
framantare, din cautare, iti dai voie sa il descoperi in tine!Poti trai o intreaga
viata preocupat sa il cauti in afara ta, dar nu cauti unde tre#uie!2upta exterioara
este un semn al luptei din sufletul acelor oameni,aspiratia lor, nazuinta lor,
cautarea lor, si acela e modul in care o reflecta!1
C-am intrebat cum dupa ore petrecute in picioare, intr-o pozitie in care nu
puteai nici sa te intorci, el nu dadea nici un semn de oboseala si nu numai aceasta,
in %urul lui oamenii erau foarte linistiti, calmi.Raspandea o vibratie de pace in %ur
care linstea multimea.
(#oseala vine din lupta fiintei cu viata!5and te opui vietii, "udecand,
criticand, maniindute, pierzi viata din tine si o#osesti, si este si normal pentruca
mergi contra curentului!*u#irea, este curgerea vietii!$acea, linistea, se obtin cand
lasi viata sa curga prin tine si nu mai opui reistenta la ceva!.
-i ma intre#at:1ai o#osit vreodata in timp ce te #ucurai, in timp ce iu#eai,
in timp ce te rugai6Atunci te lasai purtata de curgerea vietii, nu opuneai
rezistenta!Atunci te deschideai prin inima!(#osesti cand cauti cu mintea, inima nu
te o#oseste vreodata!-i mintea cauta neincetat, mereu gaseste altceva de care sa se
agate, dar in esenta mintea isi cauta linistea!
Deci lupta nu este intre noi si cei din #ur, sau intamplarile din viata, ci este
intre noi si noi, acea lupta interioara este cea care epuieaa.!
C-am intrebat cum poti sa iesi din aceasta zbatere, pendulare(
7Nu tre#uie sa te z#ati ca sa iesi, pentru ca te afunzi si mai rau!-i vine o
vreme cand intelegi ca nu e necesar sa te z#ati, ca totul se intampla de la sine,
intelegi ca viata curge lin, nu este o stradanie!2upta are loc pana cand se co#oara
aceasta intelegere, aceasta pace! Nu fugi dupa Dumnezeu, stai linistit si lasal sa
se exprime prin tine1!
C-am intrebat cum a a%uns el la aceasta stare de pace, in opinia mea de
iluminare, si mi-a spus ca s%a rugat catre Dumneeu sa il luminee ca sa poata
darui la cei din #ur, dintr%o credinta ferma ca cererea sa este auita si
indeplinita, si apoi s%a lasat purtat de valurile vietii, s%a deschis si i%au venit
rugaciunile pe care le simtea cu sufletul.&u s%a indoit nici un moment si
rugamintea sa la Dumneeu era sa ii dea acest har de a darui atat timp cat
traieste pe acest pamant. Acesta considera ca fiind cea mai mare binecuvantare,
bogatia inimii.
--am spus ca in opinia mea biserica s-a indepartat de creinciosi, a pierdut
legatura,si intr-un fel a interupt legatura intre Cer si &amant, in conditiile in care ei
aveau puterea sa o consolideze.
78iserica este o institutie alcatuita tot din oameni!-i omul sa indepartat de
aproapele sau!-i aceasta din teama!4eama de a nu se pierde invataturile, de a le
pastra nealterate,din frica aceasta siau concentrat atentia doar pe invatatura si
au uitat de ce este mai importantcei carora li sa adresat 5hristos prin
invataturile sale!*isus nu a vor#it ascuns, doar Apostolilor, el a iesit in lume!Dar si
in 8iserica sunt oameni si oameni!
"e poti face tu ca om este sa studiei "uvantul 'ntemeietorului, sa il simti,
sa citesti si sa alegi acele rugaciuni pe care le simti cu Sufletul, pentruca daca
doar le rostesti fara suflet, ele sunt doar sunete goale.Prin rugaciune omul se
inalta prin 5uvant care este fapta, prin gand si prin traire!Acestea trei tre#uie sa
mearga impreuna ca sa te inalte!Nu e datoria noastra sa ii "udecam pe semenii
nostri, asa scrie si in carti sa nu "udecam, noi folosim piatra de temelie, invatatura
si ne gasim singuri calea prin care vor#im cu Dumnezeu!1
Mi-a spus ca este foarte important sa ascult tacerea.
!"auta tacerea, nu urmari sirul cuvintelor mele,asculta%l pe Dumneeu in
tacerea mea.!
#i de cate ori se oprea din vorbit, stateam cu ochii inchisi si auzeam,
simteam sunetul unui falfait de aripi, si vedeam ca un glob imens de lumina
deasupra capului lui.
!ceasta fiinta se adresa cu un respect deosebit pentru toti cei din %ur,
cu veneratie, l-am intrebat ce simte el cand vorbeste cu un om(
Eu cand vorbesc cu un om, il privesc pe Sfantul Duh in el.Sa fii lipsit de
respect la adresa unui om este ca si cum ai fi lipsit de respect in fata tronului lui
Dumneeu.&u e suficient sa il vei pe Dumneeu intr%un inger sau in (iul Sau,
uita%te in #ur si descopera%l aici.
.osteste fiecare cuvant cu respect, rar, nu te gra#i sa vor#esti!5uvintele sunt
alcatuite din Duhul -fant, si cand vor#esti cu un om, vor#este rar si cu respect,
stiind ca in acel moment Duhul -fat se manifesta prin tine in lume!2asa ca fiecare
cuvant sa vina din sufletul tau, simtel inainte sa il rostesti, doar asa el va atinge
sufletul celui caruia i te adresezi!5eea ce spui tu daca este lipsit de lumina
sufletului tau va trece intrun cotlon al mintii, si mintea va uita, daca ceea ce
rostesti vine din suflet, acel om va pastra in sufletul lui nu ceea ce eu sau tu am
rostit, ci amintirea #ucuriei sufletului lui!1
Ca plecare doream din suflet sa ii daruiesc ceva, nu stiam ce, ma framantam,
si mi-a raspuns la intrebarea mea nespusa spunandu-mi sa fac asupra lui semnul
crucii si sa il binecuvantez.Ma gandeam cum pot eu omul sa fac acest gest asupra
lui aflat parca in aceasta lume dar neapartinand ei si mi-a e"plicat:1cand faci ceva
cu toata inima lasi puterea celesta a Sfantului Duh sa coboare prin tine, omul
nu binecuvanteaa cu puterea omului ci cu cea a Duhului, si in fata Sa toti
suntem egali.!
%iintele iluminate pasesc printre noi, nestiuti, simpli, se simte doar
adierea lumilor celeste la trecerea lor prin viata noastra.